adr sud muntenia, la cea de-a treia întâlnire de …...adr sud muntenia, la cea de-a treia...

ADR Sud Muntenia, la cea de-a treiaîntâlnire de lucru în cadrul proiectului

NoNEETs pagina 2

Buletin Informativ nr. 224 / 27 aprilie - 3 mai 2015

Publicație editată deAgenţia pentru

Dezvoltare RegionalăSud Muntenia

InFO PARtEnERIAtE

Oportunități de▪cooperare în cadrulprogramului Europapentru Cetățeni ............ 9

InFO REGIO

Situația proiectelor Regio▪depuse la nivelul regiuniiSud Muntenia .............. 11

Argeș / Sărbătorile Argeşului şi Muscelului ...........................................13

Călărași / Delegație călărăşeană la întâlnirea „Infrastructura regională –premise pentru creștere și dezvoltare”, din oraşul Shumen ......................13

Dâmboviţa / Dn 71 Bâldana – târgovişte, inclus în varianta finală a MasterPlanului de transport .....................................................................14

Giurgiu / Centru de îngrijiri paleative, inaugurat la Giurgiu .......................14

Ialomiţa / Fonduri pentru Mănăstirea „Sfinţii Voievozi” ...........................15

Prahova / Exportul firmelor prahovene, în creştere ................................15

Teleorman / Caravana RINNO, prezentă în mediul de afaceri teleormănean ...16

InFO jUDEțE

InFO POS CCESituația proiectelor depuse▪

în cadrul POS CCE ........ 12

InFO ADR SUD MUntEnIA

INTERVIU

Liviu Mușat: „Mediul de▪afaceri trebuie încurajat,deoarece asigurăsusţinerea comunităţilorlocale” ................. 3-5

OPORtUnItățI DE FInAnțARE

Colaborare româno-▪bulgară în domeniiletransporturi şi dezvoltareregională .................... 6

Ministerul Fondurilor▪Europene, prin POSDRU,a lansat două noi apeluride proiecte, în valoaretotală de 165 milioanede euro ...................... 7

Programul de cooperare▪transfrontalieră Interreg V-ARomânia - Ungaria2014 - 2020, aprobatde Guvern ................... 8

http://www.youtube.com/user/ADRSudMuntenia

https://twitter.com/ADRSudMuntenia

https://www.facebook.com/adrsudmuntenia

În perioada 28 – 29 aprilie, experți»din cadrul Direcției Dezvoltare şiComunicare, au participat la cea de-atreia întâlnire de lucru în cadrulproiectului „NoNEETs – PermanentTraining and Assessment Programme toNEETs Young Adults for their inclusion inthe labour market and EU society”(Program continuu de instruire şi evaluarepentru tinerii care nu sunt încadrați pepiața forței de muncă şi nu urmeazăniciun program educațional sau deformare, pentru sprijinirea intrăriiacestora pe piața forței de muncă).

Evenimentul a fost organizat de partenerul Di-recția Generală tineret şi Voluntariat din Santiagode Compostela, Spania. În cadrul acestei întâlniri,fiecare partener a prezentat raportul financiar dinperioada octombrie 2014 – februarie 2015 şi auavut loc discuții pe teme privind stadiul cheltuie-lilor efectuate, materialele de informare pentrupromovarea proiectului (website, poster, broşură),precum şi privind activitatea desfăşurată de fie-

care partener în cadrul proiectului. De asemenea,pe baza metodologiei comune şi a modulelor efec-tuate în colaborare de toți partenerii s-a stabilitşi validat conținutul Programului Comun de Instrui -re şi Evaluare. În cea de-a doua zi de lucru s-au pre -zentat activitățile ce vor trebui realizate pentru or -ganizarea cursului pilot, precum şi modalitățile devalorificare al acestuia.

Din luna noiembrie 2013, ADR Sud Munteniaeste partener în cadrul proiectului „NoNEETs – Per-manent Training and Assessment Programme toNEETs Young Adults for their inclusion in the labourmarket and EU society” (Program continuu de in-struire şi evaluare pentru tinerii care nu sunt în-cadrați pe piața forței de muncă şi nu urmează ni-ciun program educațional sau de formare, pentrusprijinirea intrării acestora pe piața forței de mun -că), alături de organisme din Franța, Belgia, Spania,Italia, România şi Republica Cehă.

Proiectul „NoNEETs” se derulează în perioadanoiembrie 2013 – octombrie 2015, este finanțat deProgramul de Învățare pe tot Parcursul Vieții (Li-felong Learning Programme), în cadrul subprogra-mului Grundtvig, Proiecte Multilaterale şi are caobiectiv principal furnizarea unor servicii de eva-luare şi mentorat tinerilor din categoria nEEt.

2Info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 224 / 27 aprilie - 3 mai 2015

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

EVENIM

ENTE


ADR Sud Muntenia, la cea de-a treiaîntâlnire de lucru în cadrul proiectului NoNEETs

http://regio.adrmuntenia.ro

http://www.adrmuntenia.ro




www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.rowww.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

Liviu Mușat: „Mediul de afaceritrebuie încurajat, deoarece

asigură susţinerea comunităţilor locale”La sfârşitul săptămânii trecute»

directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Muşat, aacordat un interviu săptămânalului„Actualitatea de Călărași” în care a prezentatstadiul absorbției fondurilor europene din POR2007 - 2013, precum şi oportunitățile definanțare din programul Regio pentruperioada 2014 - 2020, în special pentru mediulde afaceri din regiunea noastră.

În acest an, regiunea Sud Muntenia va trece lao nouă etapă de dezvoltare social-economică. In-stituția care va gestiona, prin activitatea sa, celemai semnificative fonduri europene direcționatecătre comunitățile locale din regiune este Agențiapentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia.Directorul acestei instituții, Liviu Muşat, a dorit săaducă în atenție noutățile Programului OperaționalRegional (POR) 2014 - 2020, dar şi provocările pecare le vor întâmpina potențialii beneficiari ce vorimplementa proiecte cu finanțare europeană.

Domnule director, ce rol are ADR Sud Mun-tenia în viaţa economico-socială a comunităţi-lor locale din regiune?

Liviu Mușat: Prin activitatea instituției noastre în-cercăm să fim un sprijin real, în special, pentru admi-nistrația publică locală, dar din ce în ce mai mult dorimsă ne îndreptăm şi spre mediul de afaceri. Pentru pe-rioada următoare vom fi preocupați să identificăm şi săîncurajăm cât mai multe asemenea proiecte. Prin mo-dul în care instituția noastră şi-a desfăşurat activitatea,în cei şapte ani, în care s-a derulat Programul Opera-țional Regional 2007 - 2013, dar şi în anii anteriori, pen-tru că nu trebuie uitat că noi activăm din anul 1999, ama juns la un grad de încredere însemnat şi sperăm să fimutili, în continuare, pentru comunitățile locale.

Care va fi rata de absorbţie preconizată că vafi atinsă, la finalizarea implementării actualului POR?

Liviu Mușat: Estimările noastre spun că vomdepăşi 75% rata de absorbție în regiune. Bineînțe-les că nu este o cifră care să ne mulțumească. Datefiind condițiile economice globale neprietenoase

în care s-a desfăşurat POR 2007 – 2013, cred că vafi un indicator, cât de cât, mulțumitor. De aseme-nea, suntem interesați să identificăm exact cau-zele care i-au impiedicat pe beneficiari să cheltu-iască 100% banii ce ne-au fost alocați. În acest mo-ment, principala noastră preocupare este finaliza-rea a cât mai multor proiecte aflate în derulare.

Într-o statistică recentă, realizată de ADR SudMun-tenia, se arată că din cele 757 de contracte de finan-ţare semnate, 52 de proiecte au fost reziliate. Care aufost cauzele care au dus la rezilierea acestor proiecte?

Liviu Mușat: Într-adevăr au fost reziliate proiecte,unele de valoare mai mare, altele de valoare mai mică.Pentru noi nu este un lucru îmbucurător. Sunt proiectece aparțin administrației locale sau mediului privat, însăcolectivul instituției noastre a făcut tot ceea ce era le-gal şi omenesc posibil ca aceste proiecte să se realizeze.Una din cauzele importante care poate duce la nefina-lizarea proiectelor pot spune că este situația financiarăa celui care realizează proiectul, precum şi a firmeiconstructoare ce derulează execuția lucrărilor.

(continuare în pagina 4)

INTERVIU

Liviu Muşat, director ADR Sud Muntenia







(continuare din pagina 3)Există şi alt fel de probleme în care beneficia-

rul proiectului îşi onorează toate obligațiile finan-ciare față de constructor, dar, din cauză că acestadin urmă are şi alte lucrări în derulare, banii nu suntfolosiți strict pentru finalizarea acelui proiect, eifiind direcționați şi către alte lucrări. În acest caz,constructorul respectiv intră în incapacitate deplată, iar beneficiarul este pus în fața unei întâr-zieri majore a proiectului. Acesta poate reziliacontractul de lucrări, însă nu mai are timp să fi-nalizeze proiectul până la sfârşitul anului 2015.

În cazul proiectelor venite din mediul privat, si-tuația financiară a beneficiarilor poate fi o problemă.

O altă cauză este cea tehnică, legată de cali-tatea documentelor de proiectare. În acest cazexistă foarte multe dificultăți ce țin de schimbareasoluțiilor tehnice. Au fost numeroase cazuri în caredatele din proiectele tehnice nu corespundeau curealitatea din teren. Modul cum sunt întocmite do-cumentațiile tehnice ale proiectelor trebuie să fieîn centrul atenției beneficiarilor. Documentațiatehnică bine realizată, chiar la un cost mai mare,creşte foarte mult şansele ca proiectul respectivsă fie finalizat cu succes. De asemenea, alte cauzece pot duce la rezilierea contractelor de finanțaresunt cele de natură legislativă din domeniul achi-zițiilor publice. Pot exista contestații la licitațiilederulate ce pot întârzia cu mult timp demarareaproiectelor.

În opinia dumneavoastră, ce anume s-ar puteaschimba din punct de vedere legislativ, pentru caetapa achiziţiilor publice să fie mai uşor de realizat?

Liviu Mușat: Este foarte posibil ca în Progra-mul Operațional Regional 2014 - 2020 să se sem-neze contractul de finanțare la nivel de Studiu deFezabilitate, urmând ca beneficiarul să scoată lalicitație atât proiectarea, cât şi execuția. Dacă selicitează la pachet nu mai apar divergențele dintreproiectant şi constructor, aceştia fiind nevoiți săse pună de comun acord în realizarea lucrării.Acest aspect poate fi un avantaj major pentru pro-iectele ce se vor executa.

Cum se va derula noul POR?Liviu Mușat: În noul POR nu va mai fi obliga-

toriu criteriul „primul venit, primul servit”. Pentruanumite Axe se vor lansa sesiuni cu termen limităde depunere a proiectelor, în anumite limite bu-getare, după care se vor evalua în baza unor grile

transparente şi vor fi ierarhizate în ordinea punc-tajului obținut. Astfel, vor fi prioritizate proiectelece vor fi mai bine realizate din punct de vederetehnic şi cu impact important în comunitățile res-pective. Proiectele incluse în strategiile integratede dezvoltare urbană vor fi finanțate cu prioritate.Pentru administrația locală este o bună oportuni-tate de a-şi rezolva unele probleme edilitare. Eum-aş bucura să văd că industria alimentară este încentrul atenției administrației locale, dar şi a me-diului de afaceri. În felul acesta putem să valori-ficăm potențialul agricol din zona noastră. Estefoarte important să vedem în ce mod un proiectaccesat de administrația locală sau de agenții eco-nomici contribuie la dezvoltarea economică pe ter-men lung a comunității respective. De exemplu, laCălăraşi, este binevenit un proiect cu finanțare eu-ropeană pentru crearea unui parc industrial cepoate fi un bun generator de locuri de muncă. Înfelul acesta s-ar putea încuraja tradiția economicălocală şi s-ar asigura condiții pentru dezvoltareaîntreprinderilor mici şi mijlocii.

Ce noutăţi va avea noul POR?Liviu Mușat: Ca şi în exercițiul financiar 2007 -

2013, toate regiunile au aceleaşi axe de dezvoltareşi aceleaşi condiții, însă pot spune că regiunea SudMuntenția are a doua alocare financiară, după re-giunea nord-Est, de aproximativ 727 de milioanede euro, mult mai mult, decât în programul anterior.

noutatea POR 2014 - 2020 constă în faptul căse va acorda prioritate, prin lansarea unui primapel dedicat, proiectelor ce fac parte dintr-o stra-tegie integrată de dezvoltare urbană finanțabilă încadrul Axei prioritare 4 POR – Dezvoltare urbană.

Sunt axe ce se regăsesc şi în vechiul POR, aşacum sunt cele de dezvoltare a microîntreprinderi-lor, cele pentru infrastructura educațională sau acreşterii eficienței energetice în clădiri, care, dedata aceasta, va fi extinsă şi la clădirile publice.Însă vor fi şi axe noi ce presupun colaborarea întremai mulți factori.

O altă noutate a POR 2014 - 2020 va fi aceeade introducere a instrumentului DLLC – „Dezvol-tare locală plasată sub responsabilitatea comuni-tăţii”. Sprijinul pentru infrastructură pentru co mu -nitățile care utilizează instrumentul DLLC va fiacordat din POR în cazul zonelor urbane având opopulație de peste 20.000 de locuitori.


INTERVIU





(continuare din pagina 4)Intervențiile din cadrul acestei priorități de

investiții vor fi aplicate în mod integrat. Se vordezvolta intervenții ce vizează un „pachet de pro-iecte”, variate ca obiective de investiții şi ca scop,respectiv investiții de tip „hard” (de infrastruc-tură) – finanțate din POR, Axa 9, precum şi inves-tiții, complementare, de tip „soft” (de tipul ser-viciilor) – finanțate din Programul Operațional Ca-pital Uman (POCU), Axa 5.

Beneficiarii eligibili sunt grupurile de acțiunelocală, constituite din reprezentanți ai autoritățiipublice locale, ai instituțiilor, ai mediului de afa-ceri local, ai societății civile, ai zonei urbane mar-ginalizate selectate pentru intervenție.

Va fi elaborată strategia ce va conține pache-tul de proiecte.

Astfel, prin accesarea fondurilor, prin POR sepot realiza: investiții în infrastructura de locuire,investiții în infrastructura de sănătate, servicii so-ciale, investiții în infrastructura de educație,investiții în amenajări ale spațiului urban degradatal comunității defavorizate respective, precum şiinvestiții în infrastructura întreprinderilor de eco-nomie socială de inserție.

Se vor aloca fonduri importante pentru redu-cerea emisiilor de dioxid de carbon (CO2). 30% dinfondurile noului POR vor fi alocate pentru proiec-tele ce au ca impact reducerea emisiilor de carbon.

Se vor putea realiza investiții destinateîmbunătățirii transportului public urban, achizițio-narea de material rulant electric/ vehicule ecolo-gice, precum şi investiții destinate transportuluielectric şi nemotorizat.

De asemenea, Axa 4, cea pentru dezvoltareaurbană, va avea un rol foarte important. Se încu-rajează elaborarea unor strategii de dezvoltare ur-bană care să integreze toate aspectele relevantede dezvoltare urbană, în funcție de nevoile de dez-voltare identificate la nivel local. Proiectele in-cluse în strategiile integrate de dezvoltare urbanăvor fi finanțate cu prioritate prin celelalte axeprioritare ale POR, precum şi prin alte programeoperaționale.

Ce ne puteţi spune de infrastructura de trans-port?

Liviu Mușat: Aici vă pot prezenta un aspectpozitiv. Regiunea noastră a fost dată ca bun exem-plu în ceea ce priveşte modul în care reperezen-

tanții județelor au colaborat pentru realizareaunor proiecte, pentru infrastructura de transport,care să asigure conectivitate la marile artere ru-tiere naționale şi europene ce traversează țaranoastră.

În momentul de față, regiunea Sud Munteniaare trei trasee mari, propuse a fi finanțate prin Axade infrastructură de transport. Primul traseu vaavea 112 km şi va trece prin județele Giurgiu, te-leorman şi Argeş, al doilea traseu, de 160 km, vaparcurge județele Călăraşi, Ialomița şi Prahova, iaral treilea, de 77 km, va lega județele Prahova şiDâmbovița.

Este un prim pas al colaborării dintre adminis-trațiile județelor, care sper că va continua şi pecelelalte axe ale noului POR. Administrația şi-a datseama că are mai multe şanse de reuşită promo-vând proiecte europene în parteneriat.

Când va fi lansat nou POR?Liviu Mușat: ne dorim ca Programul să fie a -

probat cât mai repede şi primele ghiduri să poatăfi lansate chiar la sfârşitul lunii mai, aşa cum au spusşi reprezentanții Autorității de Management.

Ce le transmiteţi viitorilor beneficiari?Liviu Muşat: Viitorii beneficiari să nu plece la

drum, dacă nu au identificat o nevoie reală ce poa -te fi soluționată prin proiectul pe care doresc să îlrealizeze şi dacă acesta nu aduce un plus econo-mic. Orice proiect ce rezolvă o problemă de naturăeconomică, la rândul lui, poate crea noi premisepentru proiectele de natură socială. Mediul de afa-ceri trebuie încurajat, deoarece numai acesta a du -ce bani pentru susținerea comunităților locale. Pro -iectele trebuie să fie bine realizate. Astfel, cu câtcalitatea documentației tehnice este mai bună, cuatât problemele întâmpinate pe perioada derulăriiproiectului sunt mai reduse.

Le recomand potențialilor beneficiari să îşi alea -gă cu multă atenție firma de consultanță. Aceastatrebuie să aibă un anumit prestigiu pe piață, unbun palmares şi de asemenea să aibă oameni binepregătiți în domeniul achizițiilor publice. totoda -tă, le sugerez reprezentanților comunităților loca -le să îşi creeze strategiile de dezvoltare în baza unorparteneriate.

De exemplu, dacă aş fi factor decizio nal în ad-ministrația călărăşeană, aş lua în calcul crea rea uneistrategii de dezvoltare integrată, bazată pe o co-laborare cu localitățile vecine.

INTERVIU





OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Colaborare româno-bulgarăîn domeniile transporturi și dezvoltare regională

România şi Bulgaria vor colabora»pentru elaborarea şi implementareastudiilor de fezabilitate pentru construireaa două poduri peste Dunăre, localizate laturnu Măgurele (România) – nicopole(Bulgaria) şi Călăraşi (România) – Silistra(Bulgaria), care să se adauge celor douăexistente: Giurgiu – Ruse şi Vidin – Calafat.

În cadrul şedinței comune a Guvernelor Româ-niei şi Republicii Bulgaria, din 24 aprilie, s-a decisdepunerea unui proiect privind elaborarea studiu-lui de fezabilitate pentru podul turnu Măgurele –nicopole. Este vizată obținerea unei finanțări în ca -drul Programului INTERREG V-A România – Bulgaria2014 – 2020, pe actualul apel de proiecte, deschisla 26 martie. Ulterior, autoritățile din România şiBulgaria vor aplica pentru construirea acestui podîn cadrul facilității „Conectarea europeană” şi/sauprin utilizarea altor surse de finanțare agreate decomun acord. Conform studiului de prefezabilitaterealizat în anul 2014, valoarea totală estimată a obiec -tivului de investiții este de 208,9 milioane de euro.

Programul INTERREG V-A România – Bulgaria2014 – 2020 este unul dintre primele programe ceau lansat apeluri de proiecte, venind astfel în spri-jinul potențialilor beneficiari români şi bulgari pen -tru a elabora propuneri de proiecte. În cadrul pri-mului apel de proiecte este disponibil un buget de208,1 milioane de euro, cu termene de depunere30 iunie 2015 (pentru proiecte de tip „soft”) şi, res -pectiv, 30 septembrie (pentru proiecte de tip „hard”)pentru intervenții în aria eligibilă.

Apelul de proiecte vizează primele trei axe prio -ritare ale programului (domeniile transport, mediuşi situații de urgență), dar acțiunile avute în ve-dere se pot încadra în Axa prioritară 1 – O regiuneconectată, care are ca obiective specifice o maibună planificare, dezvoltare şi coordonare a siste-melor de transport transfrontalier, pentru conec-tarea rețelei de transport tEn-t şi creşterea sigu -ranței transportului pe apă.

De asemenea, cu această ocazie s-a discutatdespre coordonarea demersurilor celor două țări

cu privire la Strategia Dunării. Miniştrii dezvoltăriidin România şi Bulgaria, Liviu Dragnea şi LilyanaPavlova, au decis să medieze întâlniri între auto -ritățile locale de pe o parte şi de cealaltă a grani -ței, pentru o mai bună coordonare a proiectelorcare se înscriu în Strategia Dunării. Prin ProgramulOperațional Regional, România şi-a propus aloca-rea sumei de 439 de milioane de euro pentru cele12 județe riverane Dunării, fonduri destinate pro-iectelor ce se înscriu în Strategia Dunării.

De asemenea, Bulgaria s-a arătat foarte inte-resată de sistemul introdus în 2013 de către Româ-nia, de finanțare a proiectelor europene prin de-contare, în loc de rambursare a cheltuielilor, mă-sură care a condus la sporirea gradului de absorbțieşi a venit în sprijinul beneficiarilor.

Relațiile bilaterale dintre România şi Bulgariasunt caracterizate de cooperarea excelentă pe maimulte paliere şi domenii de activitate, bazată peinterese comune la nivelul politicii europene şi înraport cu vecinătatea estică a spațiului comunitar.

Sursa: mdrap.ro

Miniştrii dezvoltării din România şi Bulgaria, Liviu Dragnea şiLilyana Pavlova

http://www.mdrap.ro





OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Ministerul Fondurilor Europene,prin POSDRU, a lansat

două noi apeluri de proiecte,în valoare totală

de 165 milioane de euroApelul „Oportunităţi integra -

te de diminuare a părăsirii timpu -rii a școlii”, cu o alocare totală de120 de milioane de euro, va finan -ța proiecte integrate de comba-tere a abandonului şcolar. Proiec -tele selectate la finanțare vor vi -za în special populația de etnieromă, persoanele cu dizabilități şipersoanele din mediul rural, pre-cum şi alte categorii de grupurivulnerabile, inclusiv persoanelea flate în detenție - în cazul pro-gramelor remediale. Un astfel deproiect va sprijini minim 1.000 debeneficiari finali, respectiv 200 depersoane care au părăsit de tim-puriu şcoala şi minim 800 de per-soane în componenta preventivă(preşcolari, elevi până la nivelulsecundar, părinții şi tutorii aces-tora).

Apelul „Sprijin pentru docto -ranzi”, cu o valoare totală de 45 demilioane de euro, va finanța pro-iecte dedicate inițierii şi dezvol-tării unei cariere în cercetare îndomeniile prioritare: tehnologiiale societății informaționale, ener -gie, mediu, sănătate, agricultu ră,securitatea şi siguranța alimen-telor, bio-tehnologii, materiale,produse şi procese inovative, spa -țiu şi securitate şi cercetări socio-economice şi umaniste. Astfel, fie -care proiect finanțat va permiteacordarea de burse către minim50 de doctoranzi. Bursa docto-rala lunară va fi de maxim 1.800

de lei, iar pe perioada mobili tă ți -lor transnaționale un doctorand vaprimi o bursă de maxim 4.200 delei lunar.

„Sunt încă suficienţi bani pecare îi putem folosi și pe care nutrebuie să îi pierdem din actua-lul exerciţiu financiar. Încercămsă creăm cât mai multe oportuni -tăţi pentru tineri și pentru grupu -rile vulnerabile, astfel încât să ve -nim în sprijinul acestora cu pro-iecte sigure și care să încurajezeatât dezvoltarea aptitudinilor șia cunoștinţelor personale, cât șicrearea de noi locuri de muncă.Este nevoie să depunem în con-tinuare eforturi susţinute pentrua asigura o absorbţie cât mai bu -nă a fondurilor europene în acestan, fiind ultimul în care mai pu-tem cheltui banii alocaţi de UEpentru perioada de programare2007 — 2013”, a explicat ministrulfondurilor europene, Marius nica.

Sursa: mdrap.ro

Corina Creţu: „E nevoie deo mai bună coordonare apoliticilor UE în acord curealităţile urbane”

Comisarul pentru politica regiona -lă, doamna Corina Crețu, a solicitat re -prezentanților capitalelor statelor mem -bre UE să se implice activ în realiza-rea de progrese în domeniul agendeiurbane a Uniunii Europene. Comisaruleuropean a adresat această solicitareprimarilor capitalelor europene, reu -niți marți, 21 aprilie, la Viena.

Comisarul Crețu a declarat: „Ne apro -piem de un moment deosebit de im-portant. În ultimii 20 de ani nu am fostniciodată atât de aproape de înche-ierea unui acord asupra agendei ur-bane a UE. Capitalele statelor mem-bre joacă un rol esenţial: colaborea -ză cu autorităţile naţionale, își exer-cită influenţa politică, conduc discu -ţii le despre agenda urbană și se asi-gură că aceasta devine realitate la fi-rul ierbii.”

Peste 70% dintre europeni locuiescîn zone urbane şi peste două treimidin politicile UE au un impact directsau indirect asupra oraşelor.

Anul trecut a fost lansată o consul-tare publică pe tema agendei urbanea Uniunii Europene, în care părțile in-teresate au făcut apel la o mai bunăcoordonare a politicilor UE în acordcu realitățile urbane, precum şi impli -carea mai activă a oraşelor în ciclulde dezvoltare şi punere în aplicare apoliticilor UE.

Rezultatele consultării şi etapeleurmătoare vor fi temele de discuțieîn cadrul Forumului oraşelor (CItIESForum), care va avea loc în data de 2iunie, la Bruxelles.

Sursa: ec.europa.eu

http://ec.europa.eu

http://www.mdrap.ro





OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

REIN

FO PA

RTENERIATE

Programul de cooperaretransfrontalieră Interreg V-A

România - Ungaria 2014 - 2020,aprobat de Guvern

Guvernul a aprobat miercuri,printr-un Memorandum, Programulde cooperare transfrontalieră In-terreg V-A România - Ungaria 2014 -2020, cu un buget total de aproxi -mativ 232 de milioane de euro, dincare 189 reprezintă alocarea finan -ciară din Fondul European de Dez -voltare Regională (FEDR), iar restulreprezintă cofinanțare națională.

Potrivit Guvernului, progra-mul are scopul de a sprijini dez-voltarea zonei transfrontaliere,prin îmbunătățirea accesabilită-ții şi mobilității, promovarea ocu - pării forței de muncă, investireaîn infrastructura medicală şi so-cială, utilizarea eficientă a valo-rilor şi resurselor comune, îmbu-nătățirea mecanismelor de pre-venire a riscurilor, încurajarea coo -perării instituționale.

În aria eligibilă a acestui pro -gram sunt cuprinse patru județe dinRomânia (Satu Mare, Bihor, Aradşi timiş) şi patru județe din Un-garia (Szabolcs – Szatmar - Bereg,Hajdu - Bihar, Bekes şi Csongrad).

Programul va finanța proiec -te gestionate şi administrate încomun de partenerii din aria eli-gibilă, din următoarele domenii(axe prioritare):

Axa prioritară 1: Protejarea•în comun şi utilizarea eficientă avalorilor comune şi resurselor;

Axa prioritară 2: Îmbunătă-•țirea mobilității transfrontalieredurabile şi eliminarea blocajelor;

Axa prioritară 3: Îmbunătă-•țirea ocupării forței de muncă şi

promovarea mobilității forței demuncă transfrontaliere;

Axa prioritară 4: Îmbunătă-•țirea serviciilor de îngrijire a să-nătății;

Axa prioritară 5: Îmbunătă-•țirea prevenirii riscurilor şi a ge-stionării dezastrelor;

Axa prioritară 6: Promova-•rea cooperării transfrontaliereîntre instituții şi cetățeni;

Axa prioritară 7: Asistența•tehnică.

Pentru axele 1-6, bugetul vafi asigurat în proporție de 85% dinalocări FEDR, iar 15% va reprezen -ta cofinanțare națională. PentruAxa prioritară 7, finanțarea dinFEDR şi cofinanțarea națională vorfi de câte 50%.

Lista orientativă a potenția-lilor beneficiari va include:

autoritățile administrației•publice locale, județene, regio-nale şi centrale şi instituțiile lor;

organizații non-profit, non-•guvernamentale;

alte autorități relevante pen-•tru domeniul de intervenție al fie -cărei axe prioritare.

Calendar estimativ:mai 2015: transmiterea Pro-•

gramului spre aprobare ComisieiEuropene, după aprobarea lui decătre Guvernele celor două state;

septembrie 2015: aprobarea•Programului de către Comisia Eu-ropeană;

octombrie 2015: lansarea pri -•mului apel de proiecte.

Sursa: hotnews.ro

Concursul europeanpentru inovare socială2015

Participaţi la Concursul european pen-tru inovare socială 2015!

Dacă aveți spirit antreprenorial şi văpreocupă soluțiile ce ar putea generaschimbări benefice în societate, depunețiun proiect. Cele mai bune trei proiectevor primi 50.000 de euro fiecare, la cere-monia de decernare a premiilor ce vaavea loc la Bruxelles, în luna noiembrie.Concursul a fost lansat în data de 23 mar-tie la Gdansk, de către Comisia Europea -nă, iar ideile şi proiectele trebuie să seînscrie în domeniile:

• Economia colaborativă, care se ba-zează pe partajarea resurselor – idei cepun sub semnul întrebării premiseletradiționale ale creşterii economice;

• Aprovizionarea şi producția – idei cepun în discuție lanțul de aprovizionare,modul de producție şi livrare, precum şiutilizarea produselor sau serviciilorconvenționale - ca, de exemplu, în eco-nomia circulară;

• noile tehnologii – idei sau soluții cepropun utilizarea mai inteligentă a tehno-logiilor existente, în beneficiul societății- de exemplu, internetul lucrurilor sau im-primarea 3D;

• Soluții pentru provocările viitoare,cum ar fi îmbătrânirea populației, schim-bările climatice sau alimentația durabilă.

Sursa: facebook.com/MinisterulDezvoltarii

Oportunităţi de cooperareîn cadrul programuluiEuropa pentru Cetăţeni

Localitatea Tahanovce din Slovaciacaută parteneri pentru un proiect în ca-drul Componentei 2, Măsura 2.1 „Înfrăţireîntre localităţi”. Comunitatea are dejaexperiența organizării unei astfel de în-tâlniri între localități din România, Serbia,Ungaria, Olanda, realizată în anul 2013.

Persoană şi date de contact: Ivan Burcik;e-mail: [email protected]; tel.: +42 191880 33 96; website: www.tahanovce.eu.

http://www.tahanovce.eu

http://www.facebook.com/MinisterulDezvoltarii

http://www.hotnews.ro





OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Premiile pentru promovarea întreprinderilor europenePremiile pentru promovarea întreprinderilor

europene, inițiate de către Comisia Europeană, re-cunosc şi răsplătesc inițiative remarcabile ce susținantreprenoriatul.

Premiile, lansate în anul 2005, nu reprezintădoar o competiție, ci vizează şi sensibilizarea înceea ce priveşte antreprenoriatul – atât cu referirela politici, cât şi la punerea în aplicare a politicilor– şi marchează succesul inițiativelor.

Status: ACtIVDepunere până în data de 29.05.2015 Premii: 6 categorii + Marele Premiu

Obiective

1. Identificarea şi recunoaşterea activitățilorşi inițiativelor de succes în vederea promovării în-treprinderii şi a antreprenoriatului;

2. Prezentarea şi diseminarea celor mai buneexemple de politici şi practici în sprijinul antre-prenoriatului;

3. Sporirea conştientizării cu privire la rolulîntreprinzătorilor în societate;

4. Încurajarea şi promovarea potențialului an-treprenorial.

Competiția se adresează tuturor autorităților lo-cale, regionale şi naționale din UE, din Croația sau dințările asociate în cadrul Programului de Compe titivitate

şi Inovație (CIP) Islanda, norvegia, Serbia şi turcia.Sunt incluse municipiile, oraşele, regiunile şi

comunitățile, precum şi parteneriatele public-pri-vate între autorități publice şi întreprinzători, pro-gramele educaționale, întreprinderile şi organiza-țiile de afaceri. Se vor accepta şi nominalizări co-mune din partea mai multor țări în cazul inițiati-velor transfrontaliere, atât timp cât acestea suntsprijinite de toate țările implicate.

Obiectivul „Premiilor pentru promovarea în-treprinderilor europene” este acela de a răsplătipoliticile care promovează antreprenoriatul la ni-vel local, regional sau național. Prin urmare, pre-miile se adresează tuturor autorităților publice în-sărcinate cu elaborarea de politici.

Candidaturile trebuie să facă referire la ini-țiative existente sau recente în elaborarea politi-cilor, în mediul antreprenorial sau educațional,precum şi la influența pe care au avut-o asupra re-giunii sau locului în cauză, demonstrând evoluțiaprogresivă pe o perioadă de doi ani.

Politica favorabilă antreprenoriatului este aso -ciată în mod inerent nevoilor întreprinderilor micişi mijlocii (IMM-uri), care reprezintă o parte impor -tantă a economiei europene, însumând peste 99%din afacerile europene.






(continuare din pagina 9)Sectorul de IMM-uri ce contribuie la inovare

este o sursă de concurență, conduce la flexibilitatepe piața muncii şi, cel mai important, este o re-sursă pentru crearea de locuri de muncă.

Prin urmare, DG întreprinderi şi Industrie doreş -te să răsplătească inițiativele care facilitează afa-cerile, în special prin recunoaşterea importanțeiantreprenoriatului.

Categorii de premii

Vor fi două categorii de câştigători: câştigătorila categoria de punere în aplicare în mod creativa practicilor antreprenoriale şi un câştigător al ma-relui premiu al juriului.

Există şase categorii de premii şi fiecare dinacestea va recunoaşte inițiativele locale, regionalesau naționale care contribuie cu succes la îmbună-tățirea performanței întreprinderilor:

1. Promovarea spiritului antreprenorial: recu-noaşte inițiativele la nivel național, regional saulocal, care promovează spiritul antreprenorial, înspecial în rândul tinerilor şi al femeilor.

Exemple: Evenimente şi campanii de promo-vare a imaginii antreprenoriatului şi a antrepreno-rilor şi a unei culturi ce încurajează creativitatea,inovația şi acceptarea riscurilor.

2. Investiții în abilitățile antreprenoriale: re-cunoaşte inițiativele la nivel național, regional saulocal, pentru îmbunătățirea abilităților antrepre-noriale şi manageriale.

Exemple: Promovarea abilităților specifice,precum abilitățile tehnice necesare în sectorul ar-tizanal, competențele lingvistice, competențeleinformatice, programele de mobilitate şi de con-siliere pentru antreprenori, educația antrepreno-rială în şcoli şi universități.

3. Îmbunătățirea mediului de afaceri: recu-noaşte politicile inovatoare la nivel național, re-gional sau local, care promovează înființarea şidezvoltarea întreprinderilor, care simplifică pro-cedurile legislative şi administrative pentru între-prinderi şi ce pun în aplicare principiul gândirii ini-țiale la scară mică în favoarea întreprinderilor micişi mijlocii.

Exemple: Măsuri ce facilitează accesul la pie-țele de achiziții publice pentru IMM-uri, care com-bat birocrația, care sprijină lansarea noilor între-prinderi, care ajută la promovarea potențialului

de inovare al tehnologiei informației şi comunica-ției (tIC) şi e-afacerile.

4. Sprijinirea internaționalizării afacerilor: re-cunoaşte politici şi inițiative la nivel național, re-gional sau local, ce încurajează întreprinderile şi,în special, întreprinderile mici şi mijlocii, pentrua profita în măsură mai mare de oportunitățile ofe-rite de piețele din cadrul şi din afara Uniunii Eu-ropene.

Exemple: Proiecte de construire, menținere şisprijinire a cooperării internaționale între între-prinderi; instrumente de informare sau conectare,servicii de suport sau programe ce ajută IMM-urilesă se extindă în afara țării.

5. Susținerea dezvoltării piețelor verzi şi a efi-cientizării resurselor: Recunoaşte politicile şi ini-țiativele la nivel național, regional sau local, caresusțin accesul întreprinderilor mici şi mijlocii lapiețele verzi şi ajută la îmbunătățirea eficientizăriiresurselor, spre exemplu prin dezvoltarea abilită-ților verzi, întâlniri şi finanțare.

6. Premiul pentru antreprenoriat responsabilşi global: recunoaşte inițiativele naționale, regionaleşi locale ale autorităților sau parteneriatelor public-private ce promovează responsabilitatea socială încadrul întreprinderilor de dimensiuni medii.

Această categorie de premii va recunoaşte, deasemenea, eforturile de promovare a antrepreno-riatului în cadrul grupurilor dezavantajate, precumşomerii, în special şomerii pe termen lung, imi -granții legali, persoanele cu handicap sau celeaparținând minorităților etnice.

Exemple: întreprinderi sociale şi fără scop lu-crativ care deservesc nevoile societății prin antre-prenoriat.

juriul European va înmâna, de asemenea, mare -le premiu candidatului din orice categorie, conside-rată ca fiind inițiativa cea mai creativă şi plină de in-spirație, de promovare a antreprenoriatului.

Pentru calificare sunt prevăzute două etape deselecție. Prima etapă se va desfăşura la nivel națio-nal şi doar candidații care trec de această etapă vorfi luați în considerare pentru premiile europene.

termenul de depunere a candidaturilor la ni-vel național este 29.05.2015. Un juriu format dinreprezentanți de înalt nivel va selecta câştigătoriifinali, care vor fi anunțați cu ocazia ceremoniei deacordare a premiilor, din luna noiembrie 2015.

Sursa: finantare.ro

OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

http://www.finantare.ro





Situaţia proiectelor Regiodepuse la nivelul regiunii Sud Muntenia

Până în data de 4 mai 2015, la sediul Agențieipentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia au fostdepuse 1.285 de proiecte, prin care se solicită finan-țare nerambursabilă prin Regio (Programul Operațio-nal Regional), Planul Integrat de Dezvoltare Urbanăpentru Polul de Dezvoltare (PIDU) – Municipiul Piteşti,

PID-ul Polului de Creştere Ploieşti şi Planuri Integratede Dezvoltare Urbană pentru 12 centre urbane. Pânăîn această dată au fost semnate 757 de contracte definanțare, cu o valoare nerambursabilă solicitată de3.382.038.270,35 lei. Din cele 757 de contractesemnate, 52 de proiecte au fost reziliate.

INFO

REGIO

ADR Sud Muntenia este Organism Intermediar pentru Regio şi are responsabilități delegate pentru implementarea acestui program.Mai multe detalii despre posibilitățile de finanțare din Regio puteți obține contactând experții Serviciului Comunicare: 0242/331.769, 0242/315.009,0728/026.708, fax: 0242/313.167, e-mail: [email protected].

Domeniul/SubdomeniulNr.

PID-uridepuse

Nr.proiectedepuse

Nr.pro-iecte

retrase

Stadiul proiectelor Valoareasistenţăfinanciară

neranbursabilăsolicitată

- mil. Euro -

Suma alo-cată /

disponibilăRegiunii

SudMuntenia

- mil. Euro -

Res-pinse

Îneva-luare

Pre-con-trac-tate

Înre-

zervă

Con-trac-tate

Axa1

1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană -centre urbane 12 35 0 10 0 0 0 25 86,55 58,20

1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană -poli de creştere 1 20 2 2 0 0 0 16 108,10 97

1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană -poli de dezvoltare 1 15 3 0 0 0 0 12 33,69 38,80

1.2 Sprijinirea investițiilor în eficiențaenergetică a blocurilor de locuințe 9 cereri 0 0 0 0 0 9 2,71 22,80

Axa2

2.1 Reabilitarea şi modernizarea rețelei de drumurijudețene, străzi urbane - inclusiv construcția/reabilitareaşoselelor de centură

39 3 10 0 0 7 19 231,68 122,26

Axa3

3.1 Reabilitarea / modernizarea / echiparea insfrastructuriiserviciilor de sănătate 12 1 1 0 2 0 10 40,53 35,7

3.2 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea şi echipareainsfrastructurii serviciilor sociale 60 10 14 0 0 4 32 22,25 13,88

3.3 Îmbunătățirea dotării cu echipamente a bazeloroperaționale pentru intervenții în situații de urgență 3 0 0 0 0 0 3 13,81 15,43

3.4 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echipareainfrastructurii educaționale preuniversitare, universitareşi a infrastructurii pentru formare profesională continuă

100 5 3 2 0 31 59 99,00 39,73

3.4 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echipareainfrastructurii educaționale preuniversitare, universitareşi a infrastructurii pentru formare profesională continuă -Apel de proiecte pentru fondurile realocate POR conformDeciziei Comisiei C (2013)/9772 finale din 19.12.2013

67 7 6 0 0 0 54 43,52 24,62

Axa4

4.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinirea afacerilor de importanță regională şi locală 26 7 7 0 1 0 12 48,77 37,11

4.2 Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizateşi pregătirea pentru noi activități 0 0 0 0 0 0 0 - fonduri

realocate

4.3 Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor 520 41 110 0 0 0 336 61,22 52,54

4.3 Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor - martie 2012 317 5 168 0 0 0 144 53,75 13,55

Axa5

5.1 Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultu-ral, precum şi crearea / modernizarea infrastructurilor conexe 30 1 5 0 0 9 15 90,23 30,80

5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructuriide turism pentru valorificarea resurselor naturale şicreşterea calității serviciilor turistice

32 4 15 0 1 0 12 61,20 35,64

5.3 Promovarea potențialului turistic şi creareainfrastructurii necesare, în scopul creşteriiatractivității României ca destinație turistică

Pentru Domeniul major de intervenție 5.3 „Pro movarea potenţialului turistic şi creareainfrastructurii necesare în scopul creşterii a tractivităţii României ca destinaţie turistică”,alocarea financiară în valoare de 150.355.934 de euro este distribuită la nivel național.ORGAnISMUL IntERMEDIAR PEntRU tURISM: Ministerul Economiei, Direcția Gestionare FonduriComunitare pentru turism - B-dul Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873,Bucureşti, telefon: 0372/144 018, fax: 0372/144 001, e-mail: [email protected].



Până în data de 4 mai 2015, la sediul Agențieipentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia au fostprimite 711 proiecte, prin care se solicită finan-țare nerambursabilă prin Programul OperaționalSectorial „Creșterea Competitivităţii Economice”2007-2013. Au fost evaluate 353 de proiecte, dincare 301 au fost propuse spre finanțare la nivel

național, inclusiv Sud Muntenia. Din totalul proiectelor primite de ADR Sud

Muntenia au fost respinse 101 şi retrase 41.Până în prezent au fost semnate 313 contrac -

te de finanțare, cu o valoare nerambursabilă apro-bată de 300.187.610,31 lei. Din cele 313 contrac -te semnate, 84 de proiecte au fost reziliate.



INFO

POS CCE

Situaţia proiectelor depuse în cadrul POS CCE

ADR Sud Muntenia esteOrganism Intermediar, pentruProgra mul Operațional Sectorial„Creșterea CompetitivităţiiEconomice” şi are responsabilitățidelegate pentru implementareaacestui program. Mai multe detaliidespre posibilitățile de finanțaredin POS CCE puteți obținecontactând experții ServiciuluiComunicare: 0242/331.769,0342/100.160, 0242/315.009,0728/026.708, fax: 0242/313.167,e-mail: [email protected].

Domeniul/SubdomeniulNr.

proiectepreluate

Stadiul proiectelor

Evaluare Re-trase

Res-pinse

Con-trac-tate

Valoareasistenţăfinanciară

nerambursabilăSOLICITATĂ

- Euro -

Valoareasistenţăfinanciară

nerambursabilăAPROBATĂ

- Euro -

Rezi-liate

Axa1

1.1.1-a.1 - Sprijin financiar nerambursabil între1.065.000 şi 6.375.000 lei pentru întreprinderilemici şi mijlocii (COntRACtARE)

36Evaluate

la AMPOSCCE

1 7 28 165.245.981,64 132.329.097,97 9

1.1.1-a.2 - Sprijin financiar nerambursabil de pânăla 1.065.000 lei pentru întreprinderile mici şi mij-locii (EVALUARE)

204 204 2 23 179 140.192.625,09179 de proiecte

propuse spre finanțareîn alte regiuni

1.1.1-a.2 - Sprijin financiar nerambursabil de pânăla 1.065.000 lei pentru întreprinderile mici şi mij-locii (COntRACtARE)

206Evaluate în

alteregiuni

11 22 173 157.008.213,97 157.008.213,97 50

1.1.2 - Sprijin pentru implementarea standardelorinternaționale (COntRACtARE)

9(5 - SM,4 - BI)

Evaluatela AM

POSCCE0 5 4 583.756,49 583.756,49 3

1.3.2 - Sprijin pentru consultanță acordat între-prinderilor mici şi mijlocii (EVALUARE) 88 88 8 3 77 7.480.717,01

77 de proiectepropuse spre finanțare

în alte regiuni

1.3.2 - Sprijin pentru consultanță acordat între-prinderilor mici şi mijlocii (COntRACtARE)

102(28 - SM,74 - BI)

Evaluate înalte

regiuni3 21 78 7.968.637,42 7.968.637,42 22

Axa3

3.1.1 - Sprijinirea accesului la Internet şi la servi-ciile conexe (EVALUARE şi COntRACtARE) 66

61(5 preluate

în etapade precon-tractare)

16 20 30 2.552.572,06 2.297.904,46 0



Ca urmare a invitației adresată de prefectuldistrictului Silistra, Stoyan Bonev, în data de 21aprilie, o delegație condusă de primarul munici-piului Călăraşi, Daniel Ștefan Drăgulin, a reprezen-tat Călăraşiul la întâlnirea ce a avut loc în oraşulShumen, Republica Bulgaria, cu tema „Infrastruc-tura regională - premise pentru creștere și dez-voltare”. Partea română a fost reprezentată şi dedelegația Consiliului județean Călăraşi.

Inițiatorul şi organizatorul mesei rotunde a fostCamera de Afaceri a Bulgariei, reprezentată prinpreşedintele acestei organizații, Sasha Donchev, su-biectele principale supuse dezbaterii fiind construireacu prioritate a podului peste Dunărea în zona Călăraşi(RO) - Silistra (BG) şi a drumului de ca tegoria I, pe tra-seul Silistra – Shumen – Karnobat – Iam bol - Lesovo, infor -mează biroul de presă al Primări ei Călăraşi.

Între invitații şi participanții la dezbatere aufost Consulul pe probleme economice al turciei,membru al Ambasadei turciei în Bulgaria, repre -zentanți ai Districtului Edirne, ai administrației lo-cale şi centrale a Bulgariei (ministrul transporturi -lor, prefectul Districtului Shumen, primarul munici -piului Shumen), reprezentanți ai Districtului Silis-tra, precum şi ai municipalității Silistra.

Cu această ocazie au fost prezentate rapoarteprivind situația existența a infrastructurii rutieredin partea de nord a Bulgariei, avantajele construi-rii drumului pe traseul menționat şi a podului peste

Dunărea în zona Călăraşi - Slistra. De asemenea,jurgen Eisele, purtătorul de cuvânt al grupului delucru pentru economie, turism şi transport din ca-drul ARGE şi Consiliului Oraşelor Dunărene, a pre-zentat situația infrastructurii de transport în zonaDunării inferioare.

Primarul municipiului Călăraşi, Daniel ȘtefanDrăgulin, a exprimat necesitatea, utilitatea, avan-tajele, rezultatele de o importantă majoră atât lanivel local, cât şi regional pentru realizarea celordouă investiții, demersurile făcute până în prezentde municipiul Călăraşi în vederea promovării inves -ti ției reprezentată de construirea podului pestefluviul Dunărea în zona Călăraşi - Silistra. Concluziadezbaterilor a fost concretizată în redactarea uneiDeclarații-apel, asumată de către toți cei prezenți,urmând ca aceasta, la propunerea primarului Da-niel Ștefan Drăgulin, să fie susținută şi prezentatăde o delegație mixtă româno-bulgară, celor două gu -verne, de la Bucureşti şi de la Sofia. Sprijinul necon -diționat acordat de partea română a fost foartemult apreciat de reprezentanții bulgari la aceastăîntâlnire. Declarația-apel urmează a fi semnată încel mai scurt timp de toți participanții, iar aceştiasunt optimişti în ceea ce priveşte rezultatul de-mersului, propunându-şi ca inițiativa nu fie abando -nată până nu-şi va atinge scopul propus, şi anumeasigurarea finanțării lucrărilor de construcții.

Sursa: editia.ro



INFO

JUD

EȚE

Sărbătorile Argeșului și MusceluluiArgeș

În acest an, Sărbătorile Argeşului şi Musceluluise vor desfăşura în perioada 10 - 15 august. Cu aceas -tă ocazie vor fi premiați tinerii talentați şi câte opersonalitate a anului pentru fiecare domeniu de ac-tivitate, conform declarațiilor reprezentanților ad-ministației județene. Festivitatea de închidere vaavea loc în Piața „Vasile Milea”, deoarece la Com-plexul Muzeal Goleşti se vor derula lucrări de reabi-

litare cu fonduri europene. Unul dintre evenimen-tele de tradiție din cadrul acestor sărbătorilor, şianume Festivalul Internațional de Folclor „Carpaţi”,va beneficia de prezența a 12 ansambluri, dintrecare doar unul din țară. O noutate la ediția din acestan este că județele învecinate vor avea o seară a lorîn Piteşti, punând în scenă un spectacol folcloric.

Sursa: ziarulargesul.ro

Delegaţie călărășeană la întâlnirea„Infrastructura regională – premise pentrucreştere şi dezvoltare”, din orașul Shumen

Călărași

http://www.ziarulargesul.ro



http://editia.ro



INFO

JUD

EȚE

Lărgirea la patru benzi a Dn 71 Bâldana - târ -govişte este un proiect pe care investitorii şi cetă -țenii din Dâmbovița îl aşteaptă de mai mulți ani.Deputa tul Ionuț Săvoiu a declarat în cadrul uneiconfe rin țe de presă că investiția va fi cuprinsă învarianta finală a Master Planului de transport şi vaputea be neficia de fonduri europene.

„În ceea ce privește Bâldana - Târgoviște, mis-a confirmat că suntem în Master Planul de Trans-port, ceea ce ne creează premisa finanţării dinproiectul european și proiectul de revizuire a in-dicatorilor economici pe Bâldana - Târgoviște,profil patru benzi și Bâldana - Sinaia, profil douăbenzi, pe circuitul de semnare pentru a începeefectiv proiectarea.”, a precizat deputatul IonuțSăvoiu.

Sursa: dambovitanews.ro

DN 71 Bâldana – Târgoviște,inclus în varianta finală

a Master Planului de Transport

Dâmboviţa

Centrul Medical „Quality Compas” Dunăreanăinaugurat la Giurgiu este un proiect deosebit deambițios dezvoltat de compania Quality Compasdin Bucureşti, împreună cu Fundația QUALItY MED.Centrul medical este destinat îngrijirilor paliativeprin spitalizare continuă pentru bolnavii de cancerîn stadii terminale, pentru bolnavi care prezintă co-morbidități severe, ducând la o speranță de viațăde 3 luni sau mai mică.

În cadrul companiei Quality Compas există şiServiciul Medical Îngrijiri la Domiciliu (SMID), careare rolul de a veni în ajutorul pacienților asigurați,prestând servicii de îngrijiri medicale şi îngrijiripaliative la domiciliu. Sediul SMID este în cadrulCentrului de Îngrijiri Medicale Dunăreana din Giur-giu, str. Bucureşti, nr. 351 şi îşi desfăşoară activi-tatea în conformitate cu reglementările legale ac-tualizate, cu cerințele contractuale, cu regula-mentele şi procedurile interne, în deplină cunoş-tință a acestora.

Acesta este singurul centru de îngrijiri palea-tive din județul Giurgiu, ceea ce face demersul de-osebit de important.

Sursa: saptamanagiurgiuveana.ro

Centru de îngrijiri paleative,inaugurat la Giurgiu

Giurgiu

http://www.saptamanagiurgiuveana.ro

http://dambovitanews.ro





INFO

JUD

EȚE

Reprezentanții Epscopiei Sloboziei şi Călăra-şilor au solicitat recent autorităților locale aloca-rea sumei de 105 mii de lei pentru Mănăstirea „Sf.Voievozi”. Aceste fonduri vor fi utilizate atât pen-tru asigurarea utilităților, cât şi pentru continuarealucrărilor de extindere şi modernizare a corpuluide chilii existent. Prin ajutorul Consiliului jude-țean, al Primăriei municipiului Slobozia, dar şi alunor societăți comerciale, din 2010 s-au efectuatample lucrări de înfrumusețare, respectiv schim-barea şarpantei, acoperirea bisericii cu tablă de cu-pru, s-a renovat ex teriorul, a fost consolidat turnulClopotniță, s-a rea lizat iluminatul exterior al biseri-

cii, dar şi alte lucrări. Anul acesta au demarat lu-crările de extindere şi modernizare, etajare şi în-locuire a acoperişului corpului de chilii existent,valoarea lucrărilor fiind estimată la 650 de mii delei. necesarul de la bugetul local în vederea con-tinuării şi finalizării lucrărilor este estimat la sumade 450 mii de lei. Solicitarea Episcopiei a fost trans -formată într-un proiect de hotărâre ce va fi pre-zentat miercuri în cadrul şedinței de consiliu. Mănăs -tirea din Slobozia, ctitorie a voievodului Matei Ba-sarab, are o valoare patrimonială inestimabilă, fiindun obiectiv turistic important pentru această zonă.

Sursa: obiectiv.net

Fonduri pentru Mănăstirea„Sfinţii Voievozi”

Ialomiţa

Firmele cu sediul în județul Prahova au expor-tat, în anul trecut, mărfuri în valoare totală de pes -te 1.962 milioane de euro, în creştere cu 18,3%, com -parativ cu anul 2013, potrivit datelor Direcției deStatistică Prahova.

Pe de altă parte, importurile de mărfuri au în-sumat, în aceeaşi perioadă, 3.062 milioane de eu -ro, în creştere cu 15,1% față de anul 2013. Drept ur -mare, deficitul comercial al județului, în anul ante -rior, a fost de peste 1.099 milioane de euro, în creş -tere cu 96,7 milioane de euro față de anul 2013.

Sursa: ziarulprahova.ro

Exportul firmelor prahovene,în creștere

Prahova

http://www.ziarulprahova.ro

http://www.obiectiv.net





INFO

JUD

EȚE

În data de 28 aprilie, la sediul»Camerei de Comerț, Industrie şi Agriculturăteleorman a avut loc prima conferință deprezentare a unui amplu proiect decooperare şi dezvoltare economico-socialăîn zona transfrontalieră România – Bulgaria.tema întâlnirii a fost „RINNO – un model deîntărire a beneficiilor cooperării regionaletransfrontaliere dintre România șiBulgaria, prin cercetare-dezvoltare șiinovare”.

În România, respectivul proiect de cooperareşi dezvoltare transfrontalieră este implementat deMinisterul Educației naționale şi Fundația pentruDemocrație, Cultură şi Libertate – Filiala Călăraşi,urmărindu-se susținerea dezvoltării regiunii degraniță româno-bulgare prin utilizarea eficientă afondurilor puse la dispoziție în acest scop de cătreUniunea Europeană, prin Programul de Cooperaretransfrontalieră România - Bulgaria 2007 – 2013. În

Bulgaria, proiectul este implementat de MinisterulEducației şi Științei, în parteneriat cu Asociația Mu-nicipiilor Riverane Dunării „Dunărea”, cu sediul înmunicipiul Russe. Acest program vizează toate ju-dețele şi districtele de la graniță dintre cele douățări, şi anume: Mehedinți, Dolj, Olt, teleorman,Giurgiu, Călăraşi, Constanța, respectiv Vidin, Mon-tana, Vratsa, Pleven, Ruse, Veliko târnovo, Răz-grad, Silistra şi Dobrich.

La întânirea de lucru de la Alexandria au fostprezenți numeroşi reprezentanți ai mediului deafaceri din teleorman, ai administrației publice lo-cale şi jurnalişti din presa județeană.

Prin Caravana inovării sunt promovate pro-duse, echipamente, sisteme, servicii şi tehnologiica rezultat al cercetării spre a fi ofertate pieței învederea implementării. De asemenea, vor fi pro-movate exemple de bună practică referitoare laproiecte de colaborare, respectiv ofertele centre-lor de cercetare-dezvoltare şi inovare către mediulde afaceri.

Sursa: ziarulmara.ro

Caravana RINNO, prezentăîn mediul de afaceri teleormănean

Teleorman

http://www.ziarulmara.ro



agerpres.ro / 28 aprilie 2015



REVISTA PRESEI

infomuntenia.ro / 29 aprilie 2015

Dâmbovița news / 1 mai 2015



newsletter-ul „Info Regional Sud Muntenia”este un material cu informații despre activitățile derulate de către

Agenție şi de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice,în vederea promovării Programului Operațional Regional 2007 – 2013.

Pe lângă aceste noutăți, se doreşte informarea publicului țintădespre activitatea instituțiilor membre aleRețelei de Informare REGIO Sud Muntenia

şi despre cele mai importante evenimente organizate de acesteaîn județele regiunii.

DATE DE CONTACTAgenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia

Sediul central CĂLĂRAŞIAdresă / Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164, mun. Călăraşi, jud. CălăraşiTel. / 0242/331.769, Fax / 0242/313.167E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean ARGEŞAdresă / ADR Sud Muntenia, Biroul județeanArgeş, sediul Consiliului județean Argeş: PiațaVasile Milea, nr. 1, et. III, cam. 117, mun. Piteşti,jud. Argeş; Tel./fax / 0248/222.250E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean DÂMBOVIȚAAdresă / ADR Sud Muntenia, Biroul județeanDâmbovița, sediul Consiliului județeanDâmbovița: B-dul Independenței, nr. 1, et. IV,cam. 101, mun. târgovişte, jud. DâmbovițaTel. / 0245/220.647, E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean GIURGIUAdresă / ADR Sud Muntenia, Biroul județeanGiurgiu, B-dul Mihai Viteazul, nr. 4,mun. Giurgiu, jud. GiurgiuTel./fax / 0246/215.271E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean IALOMIȚAAdresă / ADR Sud Muntenia, Biroul județeanIalomița, Piața Revoluției, nr. 1, et. IV,cam. 55/58/59, mun. Slobozia, jud. IalomițaTel./fax / 0343/101.139E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean PRAHOVAAdresă / ADR Sud Muntenia, Biroul județeanPrahova, B-dul Republicii, nr. 2-4, et. VI, cam.626/627, mun. Ploieşti, cod 100066, jud. PrahovaTel./fax / 0244/595.594E-mail / [email protected]

Biroul Pol de Creștere PloieștiAdresă / Str. Romana nr. 28-30, etaj 1, Ploieşti,jud. Prahova (în spatele Palatului Administrativ)Tel. / 031/824.94.71; Fax / 031/824.94.70E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean TELEORMANAdresă / ADR Sud Muntenia, Biroul județeanteleorman, sediul Consiliului județeanteleorman: Str. Dunării, nr. 178, parter,mun. Alexandria, jud. teleormanTel. / 0247/311.201, int. 358; Fax / 0247/312.494E-mail / [email protected]

Organismul Intermediar POS CCEAdresă / Str. Sloboziei, nr. 9, Călăraşi, jud.Călăraşi, cod 910001Tel. / fax 0342-100.160E-mail / [email protected]

Editor / Direcţia Dezvoltare și Comunicare -Serviciul Comunicare / Daniela TRAIAN - directoradjunct, Cristina RADU - şef Serviciu Comunicare,Diana NEAGU, Mădălina CILIBEANU, AlexandraGHERASIM, Andreea PLOEŞTEANU, Marius CHIRCĂ,Florentin GEORGESCU, Ionuţ Marian POPAE-mail / [email protected]; Website / www.adrmuntenia.ro, regio.adrmuntenia.roData publicării / 4 mai 2015

ADR Sud Muntenia vă oferă ocazia de a vă promova,în fiecare săptămână, instituția şi activitățile pe caredumneavoastră le desfăşurați. Dacă sunteți interesați

să promovați activitatea instituției dvs., vă rugăm să netransmiteți un scurt material de informare (maxim 1.500

de ca ractere cu tot cu spații), împreună cu 1 - 2 poze,cel târziu până vineri, la ora 12:00, acesta urmând să fie

publicat în viitoarea ediție a newsletter-ului.Materialele de informare vor fi transmise la adresa de

e-mail [email protected]. newsletter-ul va fipublicat pe site-ul Agenției (http://regio.adrmuntenia.ro)şi va fi distribuit electronic săptămânal tuturor membrilor

Rețelei de Informare REGIO Sud Muntenia, membrilorConsiliului pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia,

consiliilor județene şi locale şi prefecturilor din regiune,Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice,reprezentanților mass-media de la nivelul regiunii Sud Muntenia

şi site-urilor dedicate (portalurilor de ştiri economice),precum şi publicului larg.

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţiServiciul Comunicare, tel.: 0242/331.769, fax: 0242/313.167.




adr sud muntenia, la cea de-a treia întâlnire de …...adr sud muntenia, la cea de-a treia...

Documents