administrator de retea

Administratorre]ea

LECŢIE

DEMONSTRATIVĂ

Administrator reţea 1

INTRODUCERE

Astăzi, Internetul nu mai este o taină pentru nimeni. La orice vârstă Internetul şi-a găsit locul, reuşind să atragă prin vasta lui „cunoştinţă” şi „abilitate”. Oriunde ar fi , acasă sau în vârf de munte, omul se poate conecta la Internet, fi ind conştient mai mult sau mai puţin de faptul că prin aceasta calculatorul său face parte dintr-o reţea mondială. Puţini ştiu însă la ce pericol se expun atunci când îşi fac simţită prezenţa în această „junglă” a Internetului. Totuşi, un calculator neconectat la o reţea se poate asemăna cu un un deţinut închis într-o mină în care lucrează: are mâncarea asigurată şi poate munci, dar îngrijirea medicală este precară, este rupt de realitatea de afară, de noutăţile apărute şi nu-şi poate procura nimic.

Nevoia de informare şi comunicare, lucrul în echipă, partajarea, transferul şi gestionarea informaţiilor au făcut necesară existenţa unei reţele între angajaţii oricărei organizaţii. Astfel, lucrul la calculator implică conectarea continuă sau parţială la o reţea. Ţinând cont de această dezvoltare a tehnicii informaţiei, oricine intră în contact cu calculatorul trebuie să cunoască noţiunile de bază ale unei reţele. Dacă aspiraţi să lucraţi `n domeniu şi doriţi să vă realizaţi propria reţea, atunci acest curs vă va ajuta pas cu pas în construirea ei. Dacă în experienţa dumneavoastră aţi descoperit deja câteva din tainele reţelelor, atunci, la sfârşitul cursului, veţi avea cunoştinţe solide, care vă vor fi de folos în cariera profesională, fi ind vorba de o ocupaţie extrem de motivantă prin rezultatele obţinute.

Cursul de Administrator Reţea este structurat pe 16 module şi elaborat în conformitate cu standardul ocupaţional în vigoare. Cei interesaţi pot obţine la fi nal un certifi cat de competenţe profesionale în cadrul centrelor de evaluare. Materialul de curs cuprinde atât o parte teoretică, cât şi o parte practică, alcătuită din exerciţii şi teme care se pot rezolva pe baza cunoştinţelor acumulate. Pentru a parcurge acest curs aveţi nevoie de cunoştinţe elementare în lucrul cu calculatorul şi dorinţa de a descoperi şi aprofunda acest domeniu. Puţin probabil ca dumneavoastră să aveţi posibilitatea de a exersa pe o reţea deja existentă deoarece majoritatea companiilor nu sunt dispuse să permită experimente pe propria reţea persoanelor fără iniţiere în domeniu. De aceea, va trebui să vă construiţi pe parcurs pro-pria reţea alcătuită din cel puţin două calculatoare, pe care să exersaţi. Doar acumularea informaţiilor teoretice nu vă va ajuta prea mult în practică. Nu vă îngrijoraţi, deoarece nu aveţi neapărat nevoie de calculatoare foarte performante. Confi guraţia minimă pentru calculatorul server de care aveţi nevoie este: procesor de clasă Pentium cu frecvenţa 133 MHz, 128 MB de RAM, 1,5 GB de spaţiu liber pe disc. Confi guraţia recomandată pen-tru server este următoarea: procesor de clasă Pentium cu frecvenţa 550 MHz, 512 MB de RAM, 2 GB de spaţiu liber pe disc. Achiziţionarea sistemelor de operare pentru server (Windows Server 2003) şi a staţiilor de lucru (Windows 9x sau Windows XP) sunt sarcini care vă revin dumneavoastră şi sunt esenţiale pentru parcurgerea modulelor viitoare. Cursul de Administrator reţea vă oferă calea spre pregătirea necesară pentru a reuşi în această meserie! Mult succes!

Profesorul dumneavoastră

Lecţie demonstrativă

Administrator re]ea2

Modul de organizare a cursului Administrator reţea

Materialul cursului se compune din 16 module, prezentate sub forma unor caiete care pot fi îndosariate într-o mapă specială Eurocor. Dorim să vă atragem atenţia asupra modalităţii speciale de concepere şi prezentare a lecţiilor, ce vă va permite parcurge-rea cu maximă uşurinţă a materialului de curs. Structura didactică a cursului, care se păstrează de-a lungul cursului, cuprinde numeroase defi niţii, exemple şi exerciţii, care vă pot ajuta să înţelegeţi şi să valorifi caţi în mod optim informaţiile prezentate. şi, ca totul să vă fi e mai uşor, veţi primi un feedback la rezolvările propuse de dumneavoastră în secţiunea de răspunsuri la exerciţii. De-a lungul modulelor de curs veţi regăsi şi o serie de întrebări de verifi care, cu ajutorul cărora vă veţi putea evalua progresele realizate. Fiecare modul cuprinde un rezumat şi o temă pentru acasă, prin care vă puteţi evalua cunoştinţele asimilate. Aceasta va fi trimisă spre corectare profesorului personal, pe adresa Eurocor, urmând ca acesta să vă trimită aprecierile şi recomandările sale. Termenii noi vor fi explicaţi în secţiunea de dicţionar de specialitate, iar lista de recomandări bibliografi ce vă ajută să aprofundaţi unele aspecte din curs. şi pentru ca învăţarea să fi e mai plăcută şi mai efi cientă, unele informaţii vor fi însoţite de ilustraţii reprezentative, scheme, tabele, print-screen-uri.

Lecţia de faţă constituie o lecţie demonstrativă, care doreşte să vă familiarizeze cu materialele de studiu EUROCOR. Pentru a vă forma o imagine cât mai clară asupra structurii cursului, am selectat pentru dumneavoastră câteva fragmente din modulele acestui curs, conţinând secţiuni teoretice, exemple şi exerciţii, un model de racapitulare şi de temă pentru acasă. Din punctul de vedere al numărului de pagini, ea reprezintă mai puţin de jumătate din conţinutul unui caiet de studiu.

Fiecare cursant Eurocor are un profesor personal.

Temele propuse în fi ecare modul vor fi expediate pe adresa Institutului Eurocor. Profe-sorul personal va aprecia corectitudinea răspunsurilor dumneavoastră şi vă va transmite comentariile sale pe marginea temelor. Vă recomandăm să rezolvaţi tema doar după parcurgerea integrală şi atentă a materialului prezentat.

Pentru ca studiul dumneavoastră individual să fi e uşor şi efi cient, pe marginea lecţiilor au fost introduse diferite simboluri:

Semnalează noţiunile noi, defi niţiile sau informaţiile esenţiale

Indică exerciţiile pe care vi le propunem spre rezolvare

Semnalează exemplele care pot clarifi ca aspectele teoretice prezentate

Indică faptul că tema respectivă a mai fost abordată într-un modul anterior (în acest caz, tema a mai fost abordată în modulul 3, la pagina 21)

3(21)

e



Programa cursului Administrator reţea

MODULUL 1 – Bazele reţelelor de calculatoare Competenţele administratorului de reţea; ce este o reţea de calculatoare; utilitatea reţelelor de calculatoare (necesitatea, avantajele, caracteristicile); tipuri de reţele; tipuri de relaţii de reţea: peer-to-peer; client/server; moduri de transmisie a datelor (digital/analog), mediul de transmisie şi viteza de transmisie a datelor (sisteme de numeraţie); modelul OSI; grupul de standarde IEEE 802

MODULUL 2 – Componentele hardware ale reţeleiCabluri de reţea; cablarea reţelelor; topologii; distribuitoare, rutere, comutatoare, repetoare; servere; staţii de lucru (client), alte dispozitive

MODULUL 3 – Reţele PAN, LAN, VLAN, MAN, WANCea mai simplă reţea (PAN); arhitectura LAN; reţele LAN Ethernet; reţele locale virtuale (VLAN); utilizarea reţelelor MAN; prezentarea reţelelor WAN

MODULUL 4 – Reţele fără fi rAplicaţii, avantaje, semnalele radio şi luminoase, arhitectura sistemului fără fi r, PAN, LAN, MAN, WAN fără fi r, securitatea reţelelor fără fi r

MODULUL 5 – Proiectarea reţelelor localeStudierea viitoarei reţele, alegerea tipului de reţea, a structurii reţelei; alegerea serverelor; planifi carea creşterii şi a capacităţii; stabilirea unui stoc minim de materiale de schimb

MODULUL 6 – Instalarea şi confi gurarea reţelei sub WindowsPrezentare Windows 2000 Server; Windows Server 2003 (prezentare, insta-lare, confi gurare, utilizatori, grupuri, partiţii, resurse partajate); hardware şi software (Win9x, WinXP) pentru staţiile de lucru din reţea; confi gurare

MODULUL 7 – Protocoale de reţeaProtocoale de comunicaţii: TCP/IP, UDP; măşti de subreţea; DHCP; WINS; DNS; HTTP; FTP; Telnet; SMTP/POP3; VoIP; protocoale de fi rmă: IPX/SPX; NetBIOS; NetBEUI; AppleTalk

MODULUL 8 – Administrarea reţelelorModelul FCAPS pentru administrarea reţelelor; protocoale de administrare a reţelelor; monitorizarea trafi cului; prevenirea dezastrelor în reţea; planuri de revenire



MODULUL 9 – Administrarea, monitorizarea şi optimizarea reţelelor sub Windows Server 2003

Întreţinerea aplicaţiilor Windows; monitorizarea şi optimizarea utilizării resurselor sistemului; refacerea sistemului şi a datelor utilizatorilor; crearea şi întreţinerea profi lurilor de utilizator.

MODULUL 10 – Servicii ale sistemului de operare Windows Server 2003. Depanare

Utilizarea instrumentelor Active Directory; cele mai des întâlnite erori şi rezol-varea acestora

MODULUL 11 – Windows Server 2003 ca server de aplicatii web

Sistemul Internet Information Server (IIS); servere de baze de date (MySQL server)

MODULUL 12 – Ameninţări la securitatea reţelelorSecuritatea hardware; politici şi soluţii de securitate; viruşi; hackeri; detectarea intruşilor

MODULUL 13 – Tehnici de securitateTehnici de securitate; protocoale de securitate; sisteme fi rewall; securitatea rou-terelor; securitatea reţelelor fără fi r

MODULUL 14 – Accesul la reţele de la distanţăUtilizatori; tehnologii de acces la distanţă; reţele private virtuale (VPN); securi-tatea reţelelor VPN

MODULUL 15 – Conectarea cu alte reţeleIdentifi carea cerinţelor şi condiţiilor; alegerea şi confi gurarea elementelor de conectică, protocoale; teste şi verifi cări; conectarea cu servere Linux

MODULUL 16 – Studii de caz şi rezolvarea lor pas cu pasConstruirea unor reţele LAN cu fi r şi fără fi r pe cazuri concrete; extinderea unei reţele existente; construirea unei reţele VPN



Fiecare modul debutează cu o introducere, în care sunt prezentate pe scurt principalele aspecte abordate în cadrul acestuia. Am ales spre

exemplifi care introducerea modulului 1.

Bazele reţelelor de calculatoareMODULUL 1

Introducere

Studiul reţelelor de calculatoare este foarte atractiv pentru o persoană pasionată de ca-bluri şi calculatoare deoarece pune imaginaţia la lucru şi este motivant prin rezultatele obţinute. Modulul de faţă vă introduce în acest domeniu prin consolidarea bazei de cunoştinţe elementare.

La fi nalul acestui modul ne propunem să atingem următoarele obiective:

să cunoaşteţi responsabilităţile unui administrator de reţea;

să ştiţi ce este o reţea de calculatoare şi care este utilitatea acesteia;

să vă familiarizaţi cu principalele tipuri de reţele şi modalităţi de trans-misie a datelor;

să înţelegeţi cum se măsoară viteza de transmisie a datelor şi care sunt principalele sisteme de numeraţie;

să afl aţi în ce constă modelul OSI şi la ce se referă grupul de standarde IEEE 802.

Studiind acest curs, poate veţi dori să vă creaţi o mică reţea de calculatoare la dumneavoastră acasă pentru a vă uşura munca sau poate ceva mai mult, o reţea de bloc, prin care să fi ţi conectat cu prietenii pentru a împărtăşi ultimele noutăţi în domeniul IT sau să fi ţi împreună şi într-un mod virtual: la o vânătoare în junglă sau la un raliu de Formula 1. Cu siguranţă veţi reuşi!

Totuşi, reţelele de calculatoare sunt destinate în primul rând companiilor şi au ca scop fi nal reducerea cheltuielilor prin economie de timp, de forţă de muncă, economie de mijloace fi xe şi altele. De aceea, vom aborda în principal ocupaţia de administrator de reţea din perspectiva corporatistă.



Defi niţiile şi informaţiile esenţiale sunt prezente pe tot parcursul cursului şi vă semnalizează aspectele deosebit de importante, pe care ar trebui să puneţi accentul în însuşirea materialului de studiu.Cuvintele cheie vă pot ajuta la o

mai rapidă structurare a conţinuturilor.

Arhitectura reţelelor fără fi rReţelele fără fi r au la baza funcţionării majoritatea principiilor şi componentelor utili-zate în reţelele cu fi r, diferenţa majoră fi ind mediul de transmitere a datelor. Reţelele fără fi r realizează transferul fi e prin undele luminoase, fi e prin undele radio, care se propagă prin mediul aerian.

Sistemele de comunicaţie fără fi r utilizează undele electromagnetice pentru propagarea în spaţiu şi în vid a informaţiilor de la emiţător la receptor. Undele electromagnetice sunt caracterizate de amplitudine, frecvenţă, lungimea de undă şi fază.

Figura 1. Lungimea de undă, frecvenţa, faza

Amplitudinea indică intensitatea semnalului, care se poate cuantifi ca în can-titatea de energie necesară propagării semnalului pe o anumită distanţă.

Amplitudinea depinde de cel puţin trei elemente: distanţa de propagare, calitatea me-diului de transmitere, intensitatea iniţială a semnalului.

Amplitudinea este infl uenţată direct proporţional de distanţa dintre emiţător şi recep-tor: cu cât distanţa este mai redusă, cu atât amplitudinea este mai mare. De asemenea, condiţiile atmosferice pot favoriza sau afecta serios calitatea semnalelor.

Frecvenţa reprezintă numărul de oscilaţii al unei unde electromagnetice într-o secundă şi se măsoară în Hertz (Hz).

Lungimea de undă indică distanţa dintre două amplitudini maxime sau minime consecutive.

Faza indică cu cât este decalat semnalul faţă de un punct de referinţă.

Frecvenţă

Tens

iune

Fază

Amplitudine

Timp



Pentru transmiterea semnalelor în reţelele fără fi r sunt utilizate ca suport: undele radio, undele luminoase, microundele, pe care le vom dezvolta mai jos.

Undele radio sunt unde electromagnetice uşor de generat, fi ind frecvent utilizate pentru transportul datelor în reţelele fără fi r.

Avantajele undelor radio sunt:

• Se pot propaga pe distanţe mari (aprox. 30 km, dacă nu întâlnesc obstacole);

• Se propagă în toate direcţiile, nefi ind nevoie de o poziţionare liniară a emiţătorului cu receptorul;

• Nu sunt limitate de ceaţă (ci doar de ploile torenţiale) şi nici de zidurile unei clădiri sau alte obiecte.

Dezavantajele acestor unde sunt:

• Interferenţa, care apare atunci când două semnale de la surse diferite sunt propa-gate pe aceeaşi frecvenţă, situaţie în care receptorul va indica eroare la decodifi -carea informaţiei. O reţea fără fi r poate fi afectată de interferenţe atât intern, prin utilizarea în cadrul fi rmei a unor dispozitive (cuptoare cu microunde, telefoane fără fi r, Bluetooth etc.) care folosesc aceeaşi frecvenţă ca reţeaua, cât şi extern, prin localizarea sa în apropierea unui alt sistem care utilizează aceeaşi bandă de frecvenţă şi acelaşi tip de conversie a semnalului digital în semnal analogic. Pentru evitarea interferenţei, benzile de frecvenţă sunt alocate cu grijă utilizatorilor de staţii radio şi gestionate de către guvern. Proiectanţii reţelelor fără fi r pot alege benzi de frecvenţă care să nu interacţioneze cu celelalte dispozitive afl ate în cadrul fi rmei.

• Datorită propagării pe mai multe căi, o parte din semnalul radio poate fi deviat prin ciocnirea de anumite obstacole (mobilier, tavan etc.) şi va ajunge întârziat la destinaţie (asemănător ecoului). De cele mai multe ori, aceste întârzieri sunt cauzele apariţiei de erori în pachetele de date, emiţătorul fi ind nevoit să retransmită mesajul, ceea ce conduce la scăderea performanţei reţelei.

• Reţelele fără fi r au o securitate limitată. Datorită propagării undelor prin pereţii clădirilor, semnalele pot fi captate şi de alţi receptori decât destinatarul.

Exerciţiul 1

În ce fel interferenţele produc erori de transmisie?

Microundele sunt unde afl ate la frecvenţe înalte, de peste 100 MHz, care se propagă în linie dreaptă.

Sunt intens utilizate de către companiile de telefonie, această soluţie fi ind mai ieftină decât alte medii de transmitere (cablurile).

Pentru instalarea unui sistem de comunicaţie prin microunde este nevoie de o antenă parabolică care emite un fascicul îngust ce poate fi recepţionat de o antenă afl ată la zeci de kilometri, ambele antene fi ind montate pe nişte turnuri speciale.

avantaje

dezavantaje



Cu scopul de a vă facilita înţelegerea aspectelor teoretice prezentate, mod-ulele conţin numeroase exerciţii şi exemple. Iată în acest sens o selecţie din

modulele 3 şi 5

Exerciţiul 2Cunoscând numărul total de biţi ai adresei MAC şi faptul că aceasta este scrisă în baza hexazecimală, afl aţi câte cifre hexa are adresa.

Exerciţiul 3Afl aţi ce fi rmă a produs adaptorul Ethernet pentru calculatorul dumneavoastră şi determinaţi care este prefi xul de adresă atribuit acestui producător. Pentru aceasta puteţi folosi comanda „getmac” din linia de comandă.

Nivelul reţea are rolul de a furniza servicii nivelului transport şi este responsabil cu transmiterea pachetelor la destinaţie prin cea mai bună rută, instrumentul utilizat pentru aceasta fi ind ruterul. Uneori, pentru a ajunge la destinaţie, pachetele pot traversa mai multe rutere intermediare.

Nivelul reţea este cel mai de jos nivel care se ocupă cu transmiterea datelor de la un capăt al reţelei la un alt capăt. Pentru a îndeplini această funcţie este nevoie ca nivelul 3 să cunoască ansamblul de rutere şi linii de comunicaţie utilizate pentru transferul pachetelor, deoarece va trebui să aleagă ruta optimă. Astfel, se va evita aglomerarea rutelor deja intens utilizate, prin alegerea unor căi inactive.

Cadrul în care funcţionează protocoalele nivelului reţea este format dintr-un ansamblu de rute, linii de telecomunicaţii (care sunt gestionate de o organizaţie de telecomunicaţie), precum şi ruterele şi staţiile de lucru gestionate la nivel local. Pentru comunicarea cu nodurile afl ate în alte reţele este nevoie ca ruterele clienţilor să se conecteze la ruterele afl ate în subreţeaua companiei de telecomunicaţii.

Un ruter este un dispozitiv care are rolul de a direcţiona în reţea informaţiile de nivel 3 (pachetele), care la rândul lor sunt conţinute în cadre. Metoda prin care pachetele sunt transportate prin reţea este de tip memorează-şi-retransmite (engl. Store-and-Forward) şi se numeşte comutarea pachetelor. Atunci când primeşte un pachet, ruterul îl memorează integral pentru a-i putea verifi ca suma de control, apoi retransmite pachetul mai departe, către următorul ruter sau către gazda destinaţie.

Nivelul reţea furnizează următoarele servicii nivelului transport: servicii neorientate pe conexiune şi servicii orientate pe conexiune. Există numeroase dezbateri pe tema efi cienţei acestor două servicii.

Susţinătorii serviciilor neorientate pe conexiune (de tip Internet) afi rmă că subreţelele sunt nesigure, de aceea controlul erorilor, a fl uxului de pachete, trebuie realizate de calculatoarele gazdă, ruterele având rolul de transmitere a pachetelor. Fiecare pachet conţine adresa destinaţie şi circulă independent de alte pachete. Aceste pachete se numesc datagrame şi implicit subreţelele care le transportă, subreţele datagramă.

nivelul reţea

servicii neori-entate pe conexiune

comutarea pachetelor

Circulaţia datelor între nivelurile modelului OSI



Infrastructura prin fi bră optică trebuie de asemenea verifi cată, cele mai multe probleme fi ind cauzate aici de conectorii pentru fi bră optică. Datorită conectărilor şi deconectărilor repetate, aceşti conectori se pot deteriora sau murdări cu praf sau amprente, ceea ce va duce la atenuarea semnalului luminos. Aceşti conectori se pot verifi ca cu aparate speciale şi dacă prezintă zgârieturi, ar trebui înlocuiţi, iar urmele de praf sau amprentele trebuie înlăturate cu materiale speciale.

Instrumentele pentru testarea cablurilor optice sunt formate dintr-o sursă de lumină gradată şi un dispozitiv optic pentru măsurarea pierderilor de semnal luminos din cablu. Pentru efectuarea testării se montează un capăt de cablu la sursa de lumină, iar celălalt capăt la dispozitivul care măsoară semnalul optic. Sursa de lumină va trans-mite o valoare egală cu lungimea de undă obişnuită (între 1310-1550 nanometri pentru single-mode şi 850-1300 nanometri pentru multi-mode). Într-un cablu optic normal, intensitatea semnalului recepţionat de dispozitivul optic se va putea înregistra doar cu câţiva decibeli mai puţini.

Vom da în continuare un exemplu de Memoriu tehnic întocmit în vederea modernizării instalaţiilor de comunicaţii din sediul unei fi rme de transport auto pentru călători. Firma este fi ctivă şi exemplul are doar valoare didactică.

După cum se spune şi în acest modul, o astfel de lucrare trebuie făcută de o fi rmă specializată, certifi cată în domeniu. Indiferent că este vorba de o fi rmă privată sau cu capital de stat, paşii care se parcurg pentru a avea garanţia unei lucrări bine fundamentată şi executată sunt următorii:• Analiză şi elaborare Memoriu Tehnic. Aceste documente sunt întocmite

de către personalul tehnic de specialitate (administratorul sau adminis-tratorii de reţea) şi avizate de către conducerea tehnică a organizaţiei.

• Întocmirea caietului de sarcini. Caietul de sarcini, deoarece are compo-nente tehnice, economice şi juridice, este întocmit pe baza memoriului teh-nic de către o echipă formată din administrator de reţea şi reprezentanţi din compartimentele economic şi, dacă există, juridic; avizarea şi aprobarea Caietului de sarcini cade în sarcina conducerii organizaţiei (director).

• Contractarea (precedată de o licitaţie, încredinţare directă sau comparaţie de oferte).

• Execuţia lucrării.• Recepţia.

CityTrans – transportator autorizat de călători

Modernizarea spaţiilor comerciale în staţia Sibiu.

Instalaţii pentru comunicaţii

Memoriu tehnic

1. Obiectul

Prezentul proiect are ca obiect lucrările de instalaţii pentru comunicaţii aferente pro-gramului de modernizare şi efi cientizare a activităţilor comerciale în staţia Sibiu.

e



2. Documente

Prezentul memoriu tehnic are la bază următoarele documente:

• Datele culese de pe teren;

• Informaţii despre structura sistemului informatic CityTrans;

• Proiectul de cablare structurată a clădirii CityTrans – sediul central, preconizat a se implementa în viitor;

• Standardele din domeniu;

• Informaţii tehnice şi oferte de la diverse fi rme.

3. Soluţia

3.1. Introducere

Pentru a deveni efi cientă şi, implicit, pentru a rămâne competitivă, fi rma CityTrans trebuie să se adapteze în mod efi cient la cerinţele din ce în ce mai numeroase şi mai diversifi cate ale pieţei.

Modernizarea şi efi cientizarea spaţiilor comerciale reprezintă una din măsurile care trebuie luate în acest sens, acestea constituind o sursă potenţială de benefi cii pentru CityTrans.

Din punctul de vedere al construcţiei, acţiunea de modernizare a spaţiilor comerciale de la parterul clădirii staţiei Sibiu are două aspecte:

1. Extinderea şi comasarea spaţiilor comerciale din aripa Reşiţa a clădirii şi amenajarea lor corespunzătoare;

2. Redistribuirea şi amenajarea celorlalte spaţii existente, din aripa Lugoj şi din jurul Holului central, pentru activităţile de deservire a publicului călător.

Ca urmare a schimbării destinaţiei majorităţii încăperilor, se impun modifi cări, sporiri şi/sau înlocuiri ale instalaţiilor de telecomunicaţii, pentru ca acestea să asigure comunicaţiile specifi ce necesare pentru fi ecare activitate în parte.

În acest sens sunt prevăzute instalaţii de telecomunicaţii pentru:

• asigurarea desfăşurării activităţilor comerciale;

• deservirea călătorilor afl aţi în spaţiile publice;

• susţinerea activităţilor tehnologice.

3.2. Constrângeri

La stabilirea soluţiei a trebuit să se ţină seama de faptul că resursele fi nanciare sunt alocate exclusiv pentru modernizarea spaţiilor comerciale.

Ca o consecinţă, se impune menţinerea în funcţie a instalaţiilor de comunicaţii existente pentru deservirea publicului călător şi a personalului.

Lucrarea trebuie să facă faţă următoarelor condiţii de mediu:

• Media temperaturilor maxime: < + 40 °C;

• Media temperaturilor minime: > - 33 °C;

• Adâncimea de îngheţ: 90-100 cm.



Pentru facilitarea însuşirii de noi cunoştinţe modulele cuprind print-screen-uri, tabele, desene şi scheme sugestive care vă facilitează

învăţarea. Vă oferim asemenea fragmente din modululele 3 şi 4 ale cursului.

Figura 13. Funcţionarea serviciilor neorientate pe conexiune (datagrama)

A –

B B

C C

D C

E B

F C

A –

B B

C C

D B

E B

F B

A A

B -

C C

D E

E E

F E

A A

B B

C –

D D

E D

F D

A C

B E

C C

D –

E E

F F

Tabelul ruterului A

(pachetele 1, 2, 3)

Tabelul ruterului A

(pachetele 4,5)

Tabelul

ruterului B

Tabelul

ruterului C

Tabelul

ruterului D

Reprezintă punctul de vedere al companiilor de telefonie, care consideră că subreţeaua trebuie să constituie un mediu sigur de transmitere a datelor.

Principiul de funcţionare a acestor servicii se bazează pe stabilirea unei conexiuni între cele două noduri care vor comunica (ruterul sursă şi ruterul destinaţie), asemeni unei legături telefonice între doi abonaţi, înainte de transmiterea pachetelor. Acest tip de subreţele poartă numele de subreţele cu circuite virtuale, preluat de la tipul de conexiune bazat pe circuite virtuale.

Într-o subreţea cu circuite virtuale se stabileşte o conexiune prin care se va transporta tot trafi cul de date, după care va fi eliberată, iar circuitul virtual închis. Astfel, toate pachetele vor urma aceeaşi rută şi vor fi iniţializate cu un identifi cator aparţinând con-exiunii respective.

servicii orientate pe conexiune

Figura 14. Funcţionarea serviciilor orientate pe conexiune (circuite virtuale)



Tehnologia a fost numită după numele regelui viking Harald Bluetooth (Blaatand) care a cucerit Danemarca şi Norvegia cu mai bine de 1000 de ani în urmă. Iniţial, a fost concepută pentru a conecta fără fi r, într-o reţea simplă, dispozitive personale şi periferice, precum telefoane celulare, căşti fără fi r sau PDA. Semnalele radio transmise acoperă distanţe mici, în jur de 10 m, la viteze mai mici de 1 Mbps. Bluetooth a fost omologat ca IEEE 802.15.1

Tehnologia IrDA (Infrared Data Association) foloseşte lumina infraroşie ca suport pentru transmiterea fără fi r, pe distanţe scurte, a semnalelor între diferite dispozitive. Semnalele sunt emise de LED-uri şi recepţionate de către fotodiode.

IrDA a apărut înaintea tehnologiei Bluetooth (din 1993) şi reprezintă principalul său concurent. De asemenea, comunicarea prin infraroşu (engl. infrared, presc. IR) are un cost scăzut şi un consum redus de putere. Datorită frecvenţei foarte înalte, lumina infraroşie poate purta semnale la viteze mai mari decât Bluetooth (între 115 Kbps şi 4 Mbps); de asemenea, nu sunt bruiate de undele electromagnetice sau radio, ci doar de lumina intensă.

Razele infraroşii pot fi emise în linie dreaptă, punct la punct sau omnidirecţional, a doua variantă presupunând fl exibilitate, dar şi viteze de transmisie mai mici. În general, IrDA este folosit pentru aplicaţii punct la punct, cum ar fi conectarea a două laptopuri, ceea ce impune păstrarea poziţiei lor pe toată durata conexiunii. Cu cât este permisă o distanţă mai mare între dispozitive, cu atât viteza de transfer este mai mică şi consumul de energie mai mare (scurtând considerabil viaţa bateriilor). Distanţa de comunicare poate fi între 20 cm şi 5 m.

O altă caracteristică a undelor luminoase este imposibilitatea de a se transmite prin pereţi sau alte obstacole.

Figura 2. Dispozitive conectate Bluetooth

Figura 3. Dispozitive conectate IrDA



7. Deconectarea se realizează simplu, din calculator sau de la telefonul mobil sau prin mărirea distanţei între dispozitive astfel încât semnalul se va pierde.

Dispozitivele Bluetooth au o adresă proprie de identifi care MAC. De exemplu, mobilul Motorola utilizat are adresa 00:17:00:15:3A:EE.

Tehnologia IrDA

Publicată în 1993, înaintea lui Bluetooth, tehnologia IrDA (Infrared Data Association) a fost adoptată la scară largă, fi ind, pentru o perioadă de timp, principalul mijloc de conect-are fără fi r a diverselor dispozitive de uz personal (laptopuri, telefoane mobile). Astăzi, locul i-a fost luat de tehnologia Bluetooth, căreia îi rămâne principalul concurent.

Folosirea luminii infraroşii are anumite avantaje faţă de undele radio: nu există interferenţe RF, fiind utilizată fără probleme în cadrul reţelelor fără fir. O altă caracteristică a luminii este propagarea unidirecţională ceea ce determină folosirea tehnologiei IrDA în aplicaţiile punct la punct (doar două dispozitive se pot conecta în acelaşi timp în reţea). Deoarece lumina nu trece prin pereţi securitatea reţelei este mult sporită; în cazul interpunerii unui obstacol între cele două dispozitive, conexiunea se întrerupe.

Dezavantajele acestei tehnologii, în comparaţie cu folosirea undelor radio, au avut un rol important în pierderea poziţiei de lider pe piaţa de profi l. În reţea nu pot fi conectate mai mult de două dispozitive. Acestea trebuie poziţionate aşa încât diodele celor două dispozitive să se poată vedea, astfel că distanţa şi unghiul dintre cele două este foarte im-portant. Prin urmare, conexiunea este adesea sensibilă la mişcarea produselor IrDA.

Tehnologia IrDA a fost concepută pentru aplicaţii pe distanţă scurtă, cu un consum redus de putere şi un cost de producţie cât mai mic. Calculatoarelor nedotate cu această tehnologie li se poate ataşa un adaptor IrDA la portul USB.

dezavantaje



Repetoarele (eng. repeater) sunt com-ponente hardware ale nivelului fi zic din modelul OSI. Un repetor se foloseşte pen-tru amplifi carea unui semnal care circulă între un emiţător şi un receptor. De fapt, repetorul preia modelul folosit pe vremuri, atunci când nu existau metode de ampli-fi care a mesajului unui vorbitor, afl at în faţa unei mari mulţimi, şi erau aşezaţi din loc în loc crainici, care repetau mulţimii cuvintele acestuia.

Repetorul conectează două cabluri de acelaşi tip (coaxial cu coaxial sau UTP cu UTP), preluând un semnal mai slab de la un capăt şi urmând să îl retransmită amplifi cat celuilalt cablu, împreună cu zgomotele întâlnite pe linie.

În funcţie de tipul său, analogic sau digital, un repetor acţionează diferit asupra sem-nalului: în timp ce semnalele analogice sunt doar amplifi cate, semnalele digitale sunt şi regenerate la calitatea originală.

Un repetor conţine două porturi, unul prin care este recepţionat semnalul şi altul prin care se retransmite.

Necesitatea utilizării unui repetor apare mai ales în cadrul unor reţele mai extinse, deoarece semnalele se pot pierde sau distorsiona. Deşi sunt folosite mult în transmisiu-nile la mare distanţă, repetoarele se pot implementa şi în cadrul reţelelor LAN, pentru a extinde distanţa la care se poate transmite un semnal prin cablu. Într-o reţea, dacă este nevoie să se conecteze dispozitive de reţea afl ate la o distanţă de câteva sute de metri, se va utiliza un cablu format din mai multe segmente şi repetoare. Repetoarele se utilizează cel mai adesea în reţelele 10 Base-2 (coaxial), însă, practic, se pot imple-menta şi în alte tipuri de reţele.

Exerciţiul 6Două clădiri aparţinând aceliaşi întreprinderi se afl ă la o distanţă de 260 m. Administraţia doreşte să unească reţelele celor două clădiri. Cum veţi proceda? Ce soluţie veţi aplica? Dar dacă distanţa ar fi de 2600 m?

Nivelul fi zic al modelului OSI conţine, alături de repetoare, şi distribuitoarele (eng. hub).

Distribuitorul este util atunci când mai multe calcu-latoare necesită conexiune la acelaşi nod de reţea şi are rolul de a distribui informaţiile între aceste calculatoare şi reţeaua la care sunt conectate.

repetoarele

Figura 20. Reţea cu repetor

distribuitoarele (concentra-toarele)

Figura 21. Repetor



La fi nalul fi ecărui modul veţi găsi sugestii de rezolvare a exerciţiilor prezentate, care vă pot ajuta să vă verifi caţi astfel cunoştinţele

asimilate.

RĂSPUNSURI LA EXERCIŢII

Exerciţiul 1Fiecare cablu are un cod unic, imprimat, de obicei, din metru în metru, în lungul său. Iată un exemplu de cod:

BELDEN 1583E UTP CAT5E 4PR AWG24 ISO/IEC 11801 EN50173 EC VERIFIED 100 OHM D3602250 240850M

Aceste coduri ne oferă informaţii preţioase despre cablu, cum ar fi :• BELDEN = fi rma producătoare;• 1583E = codul cablului;• UTP = tipul cablului, cu perechi torsadate neecranate;• CAT5E = categoria cablului;• 4PR = patru perechi;• AWG24 = diametrul conductorului (0,51 mm);• ISO/IEC 11801, EN50173 = standardele respectate de producător;• EC VERIFIED = cablu verifi cat;• 100 OHM = impedanţa;• D3602250 = seria cablului;• 240850M = index al distanţei, imprimat din metru în metru; vă ajută la măsurarea

cablului pe distanţe mari, fără a folosi vreun instrument de măsură.

Acesta este doar un exemplu orientativ, datele fi ind diferite de la cablu la cablu.

Exerciţiul 2Acesta este un cablu de legătură (crossover).

Exerciţiul 3În cazul A, s-a tăiat prea mult din învelişul cablului, astfel încât conectorul se ţine doar în fi rele conductoare. Această cablare nu va rezista.În cazul B, cablul nu a fost introdus până la capăt în conector. Această cablare nu va funcţiona, iar conectorul va cădea. Atenţie! Nu încercaţi să reutilizaţi conectori folosiţi.

Exerciţiul 4

Se pot folosi în unele situaţii toate cele patru perechi de fi re ale cablului UTP, dar într-o reţea obişnuită doar două sunt utilizate. De exemplu, pentru a transmite la viteze de 10 Gbps şi la o frecvenţă de 600 MHz, noul conector GG45 foloseşte toate cele patru perechi de fi re torsadate. Chiar dacă în prezent nu sunt necesare patru perechi, este in-dicat să folosim acest tip de cablu pentru a evita în viitor, în cazul perfecţionării reţelei, refacerea ei în întregime; aceasta ar presupune costuri mari.



Portul

0

1

0

3

0

3

2

3

0

3

3

3

0

3

3

2

1

1

Exerciţiul 5Bineînţeles că nu se foloseşte un singur fi r, ci două: fi rul de cupru din interiorul cablului coaxial („fi rul cald” prin care se transmite informaţia) şi împământarea.

Exerciţiul 6Pentru o distanţă de 260 m, se pot folosi un cablu UTP şi două repetoare. Pentru distanţe mai lungi, se recomandă fi bra optică.

Exerciţiul 7Atunci când este necesară amplifi carea semnalului datorită unui cablu mai lung, legat la un port al distribuitorului.

Exerciţiul 8Ordinea înregistrării în tabelele MAC a celor patru comutatoare este prezentată în tabelul următor:

Conexiunea

a)

b)

c)

d)

e)

f)

Comutatorul

C2

C1

C3

C4

C1

C2

C1

C2

C3

C4

C1

C2

C3

C4

C3

C2

C1

C3

Adresa calculatorului

D

D

D

D

A

A

C

C

C

C

B

B

B

B

H

H

H

J

În urma acestor conexiuni, comutatoarele vor avea următoarele tabele MAC:

Comutatorul 1 Comutatorul 2

Adresa MAC a

calculatorului

D

A

C

B

H

Portul

1

0

2

3

1

Adresa MAC a

calculatorului

D

A

C

B

H

Portul

1

3

3

3

2



Fiecare modul conţine la fi nal un rezumat al cunoştinţelor prezentate în cadrul său. Am ales pentru exemplifi care rezumatul modulului 3.

REZUMATUL MODULULUI 3

Am parcurs, pas cu pas, de la mic la mare, tipurile principale de reţele: PAN, LAN, MAN şi WAN. Privind de sus, acestea nu sunt independente, ci interacţionează unele cu altele, se întrepătrund şi chiar se includ, asemănător fi gurii 33. Nu pot exista reţele WAN fără să aibă la bază pe cele LAN. De asemenea, reţelele PAN îşi găsesc bine locul în cadrul reţelelor LAN. Totuşi, fi ecare foloseşte tehnologii diferite, impuse de distanţele existente între dispozitive şi de cantitatea de date ce trebuie transferată.

Principalele idei prezentate `n acest modul au fost:

3.1 Reţelele PAN au o întindere restrânsă, de maximum 10 m şi folosesc tehnologii ca: USB, FireWire, Bluetooth, IrDA. Dispozitivele ce se pot conecta sunt foarte diverse: Laptop, PDA, telefon mobil, mp3-player, mouse, imprimantă etc.

3.2 Protocoalele au rolul de a asigura comunicarea dintre calculatoare, existând protocoale diferite pentru niveluri de reţea diferite.

3.3 O arhitectură de reţea este alcătuită din protocoale şi niveluri care transferă informaţiile prin dispozitive, de la un utilizator la altul.

3.4 Modelul de referinţă OSI este cel mai răspândit model de proiectare pe niveluri a reţelelor locale şi datorită fl exibilităţii sale în acceptarea de noi protocoale.

3.5 Cele mai răspândite structuri de reţele LAN sunt: Ethernet, Token Ring, FDDI.

3.6 Organizarea fl uxului de date în funcţie de necesităţile reţelei creează conexiuni virtuale, împărţind o reţea în mai multe subreţele numite VLAN-uri, fi ecare cu domeniul ei de difuzare.

3.7 Reţeaua metropolitană (MAN) are rolul de a lega reţele LAN afl ate pe întinderea unui oraş. Acestea pot fi private sau publice, realizate cu ajutorul cablurilor sau al undelor.

3.8 Reţeaua WAN este alcătuită dintr-un ansamblu de reţele mai mici (MAN, LAN), conectate cu ajutorul cablurilor optice de mare viteză. Ele pot fi bazate pe con-exiune sau pe pachete.

Figura 33. PAN în LAN în MAN în WAN



Secţiunea dicţionar de specialitate vă poate ajuta să descifraţi cu uşurinţă limbajul tehnic specifi c acestui domeniu. Pentru ilustrare, am

selectat dicţionarul modulului 2.

DICŢIONAR DE SPECIALITATE

codul Hamming – o metodă de corectare a erorilor, care adaugă trei biţi de verifi care la sfârşitul a patru biţi de dată; aceşti trei biţi sunt folosiţi pentru detectarea şi corectarea unei erori de bit în mod automat

controller – circuit complex şi logica aferentă operării în condiţii optime a unui echipament periferic

diafonie – interferenţă ce provine de la un cablu vecin. Aceasta apare atunci când fl uxul de curent dintr-un fi r generează un câmp magnetic, care este receptat de un alt fi r din apropiere. Astfel, semnalul iniţial este suprapus parţial cu un altul, ceea ce duce la degradarea calităţii sale; pentru a reduce diafonia, fi rele se pot separa printr-un scut protector sau trebuie distanţate

distorsionare – abatere de la forma iniţială a unor semnale, imagini, oscilaţiidriver – un program de calculator care permite sistemului de operare

sau altui program să interacţioneze cu partea hardware a unui calculator. Mai poate fi văzut ca un manual, care dă sistemului de operare informaţiile necesare folosirii unui anumit echipament hardware. De exemplu, driverele se folosesc pentru a comunica cu imprimante, plăci grafi ce, de reţea sau sunet etc.

EMI – perturbare electrică produsă de fenomene naturale (trăsnetul), de unde electromagnetice de joasă frecvenţă emise de aparate electromecanice sau unde de frecvenţă înaltă radio (RFI – radio frequency interference) produse de dispozitive electronice (cal-culatorul)

fi r de execuţie – procesele complexe afl ate în execuţie sunt împărţite de sistemul de operare în diferite unităţi de lucru, numite fi re de execuţie. Acestea au alocat spaţiu propriu de memorie şi pot accesa resursele procesului în care rulează; sistemele de operare folosesc fi rele de execuţie pentru a face faţă sarcinilor multiple

interfaţă – dispozitiv de conectare între două entităţi, care converteşte semnalele electronice în aşa fel încât două aparate sau sisteme să poată comunica între ele

magistrala PCI – un canal de mare viteză ce permite comunicarea între unităţile periferice şi calculatorul la care sunt instalate. Face parte din coloana vertebrală a unui calculator

port – o mufă ce dă posibilitatea unui dispozitiv să comunice cu un alt dispozitiv extern. Poate fi port de intrare, de ieşire sau ambele variante (I/O port)

(electromagnetic

interference)



Toate modulele sunt însoţite de o temă pentru acasă, cu rolul de a vă verifi ca însuşirea cunoştinţelor prezentate. Iată ca exemplu tema

modulului 3.

TEMA PENTRU ACASĂ 3

1. Pentru conectarea reţelelor afl ate în trei sedii din acelaşi oraş, compania îşi va instala o reţea privată:a) PAN; b) LAN; c) VLAN;d) MAN; e) WAN.

2. Ce rol are mecanismul CSMA/CD?a) captarea undelor infraroşii;b) mărirea vitezei de transmisie a reţelelor Ethernet Gigabit;c) corectarea erorilor de bit ale cadrelor;d) gestionarea semnalelor din reţea şi evitarea coliziunilor;e) primirea informaţiei din token.

3. Ce sunt pachetele datagrame?a) pachete de dimensiuni mici şi fi xe, care circulă în reţelele ATM;b) pachete care circulă independent în reţele neorientate pe conexiune;c) pachete pierdute în reţea datorită coliziunilor;d) pachete specifi ce reţelelor VLAN;e) sunt cadre MTU.

4. Comunicarea între reţele de topologii diferite se poate asigura prin intermediul:a) porţilor de acces (gateway);b) unităţii MSAU;c) dispozitivelor Bluetooth;d) protocoalelor SMTP şi POP3;e) nu se poate asigura comunicarea.

5. Care din următoarele afi rmaţii nu sunt adevărate cu privire la reţeaua Internet:a) Utilizează modelul de referinţă TCP/IP.b) Utilizează protocolul TCP/IP.c) Este o colecţie de reţele.d) Este o reţea bazată pe conexiune.e) Foloseşte pachete datagrame.

6. Priviţi fi gura 13. Cum se va modifi ca tabelul ruterului B în cazul în care ruterul E este supraîncărcat?

7. Managerul unei companii doreşte să interconecteze repede şi ieftin două reţele LAN afl ate la distanţă, în aceeaşi localitate. Ce variante are? Pe care i-o recomandaţi?



tel. 021/33.225.33; www.eurocor.ro

Cu prezentarea formularului de temă pentru acasă se încheie lecţia demonstrativă a acestui curs.

În speranţa că materialul prezentat v-a convins de accesabilitatea şi atractivitatea cursului nostru,

vă aşteptăm să deveniţi cursant al Institutului EUROCOR,înscriindu-vă la cursul de „Administrator reţea”

Temele se rezolvă pe formulare speciale de temă pe care le găsiţi în interiorul caietelor de curs.

administrator de retea

Documents