administraţia naţională ”apele române” de calitate a apelor/attachments/9/sinteza...

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2011 2011

1

ABREVIERI

- Bio = elemente biologice

Administraţia Naţională

”Apele Române”

BUCUREŞTI

2012

Sinteza calităţii apelor

din România în anul 2011

(extras)


2

- B = (stare ecologică) bună

- B.H. = bazin hidrografic

- CA = corp de apă

- CAA = corp de apă artificial

- CAPM = corp de apă puternic modificat

- CMA = Concentraţie Maxim Admisibilă

- DCA = Directiva Cadru a Apei (2000/60/CE) - EQS = (eng.) Environmental Quality Standard

- FB / Fb = fitobentos - FB = (stare ecologică) foarte bună

- FCG = elemente fizico-chimice generale - FP = fitoplancton

- HG = Hotărâre de Guvern

- INCDDD = Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare ”Delta Dunării”

- M = (stare ecologică) moderată

- MA = medie anuală (aritmetică)

- MZB = macrozoobentos (macronevertebrate bentice) - N = nutrienţi - OD = oxigen dizolvat - P = peşti - P = stare ecologică proastă

- PEB = potenţial ecologic bun

- PEM / PEMax = potenţial ecologic maxim

- PEM / PEMo = potenţial ecologic moderat

- PS = poluanţi specifici - S = (stare ecologică) slabă

- SE = stare ecologică

- RCE = raport de calitate ecologic


3

3.1. RESURSELE DE APĂ

3.1.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utililizabile Resursele de apă ale României sunt constituite din apele de suprafaţă – râuri,

lacuri, fluviul Dunărea – şi ape subterane.

Resursele de apă potenţiale şi tehnic utililizabile pentru anul 2011 (Balanţa apei

– Cerinţa pe anul 2011) se prezintă în tabelul nr.1

Tabelul 1: Resursele de apă potenţiale şi tehnic utililizabile pentru anul 2011

Sursa de apă

Indicator de caracterizare

Total

mii.mc.

A. Râuri interioare

1. Resursa teoretică

2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a

bazinelor hidrografice*

3. Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de

captare aflate în funcţiune

40.000.000

13.859.481

3.224.610

B. Dunăre (direct)

1. Resursa teoretică (în secţiunea de intrare în ţară) **

Resursa utilizabilă în regim actual de amenajare

2. Cerinţa de apă a folosinţelor potrivit capacităţilor de

captare aflate în funcţiune***

85.000.000

20.000.000

3.692.143

C. Subteran

1. Resursa teoretică

din care:

ape freatice

ape de adâncime

2. Resursa utilizabilă

3. Cerinţa de apă a folosinţelor potrivit capacităţilor de

captare în funcţiune

9.600.000

4.700.000

4.900.000

5.411.322

784.425

Total resurse

Resursa teoretică

2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a

bazinelor hidrografice

3. Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de

captare aflate în funcţiune

134.600.000

39.270.803

7.701.178

Notă *cuprinde şi reţeaua lacurilor litorale, precum şi resursa asigurată prin refolosire externă directă în lungul râului; ** ½ din stocul mediu multianual, la intrarea în ţară; *** inclusiv volumele transferate în bazinul Litoral.

Raportat la populaţia actuala a ţării, rezultă:

resursa specifică utilizabilă în regim natural, de cca. 2660 m3/loc. şi an, luând

în considerare şi aportul Dunării;


4

o resursă specifică, teoretică, de cca. 1770 m3/loc. şi an, luând în

consideraţie numai aportul râurilor interioare, situând din acest punct de

vedere ţara noastră în categoria tărilor cu resurse de apa relativ reduse în

raport cu resursele altor ţări.

Principala resursă de apă a României o constituie râurile interioare. O

caracteristică de bază a acestei categorii de resursă o constituie variabilitatea foarte

mare în spaţiu:

zona montană, care aduce jumatate din volumul scurs;

variabilitatea debitului mediu specific (1 l/s si km2 în zonele joase, până la 40

l/s si km2 în zonele înalte).

O altă caracteristică o reprezintă variabilitatea foarte pronunţată în timp, astfel

încât primăvara se produc viituri importante, urmate de secete prelungite.

Dunărea, al doilea fluviu ca mărime din Europa (cu lungime de 2850 km, din

care 1075 km pe teritoriul României) are un stoc mediu la intrarea in ţară de 174 x 109

m3.

Resursele de apă subterană sunt constituite din depozitele de apă existente în

straturi acvifere freatice şi straturi de mare adâncime. Repartiţia scurgerii subterane

variază pe marile unităti tectonice de pe teritoriul ţării astfel:

0.5-1 l/s şi km2 în Dobrogea de Nord;

0.5-2 l/s şi km2 în Podişul Moldovenesc;

0.1-3 l/s şi km2 în Depresiunea Transilvaniei şi Depresiunea Panonică;

0.1-5 l/s şi km2 în Dobrogea de Nord şi Platforma Dunăreana;

5-20 l/s şi km2 în zona Carpaţilor, în special în Carpaţii Meridionali şi în zonele de carst din bazinul Jiului si Cernei.

Prelevările de apă

În anul 2011 prelevările totale de apă brută au fost de 6,60 mld.m3 din care:

populaţie 1,00 mld.m3

industrie 4,64 mld.m3

agricultură 0,96 mld.m3 Prelevările de apă au scăzut de la 10.3 mld.m3 în anul 1995 la 6,60 mld.m3 (anul

2011) în prezent, datorită:

- diminuării activitaţii industriale; - reducerii consumurilor de apă în procesele tehnologice; - reducerii pierderilor; - aplicării mecanismului economic în gospodărirea apelor.

Pentru anul 2011 raportul cerinţa/prelevare pentru resursele de apă se prezintă în tabelul nr.2


5

Tabelul 2: Raportul cerinţa/prelevare pentru resursele de apă în anul 2011

Cerinţa de apă Prelevările de apă Gradul de utilizare

Activitate Valoare

(mld.mc)

Activitate Valoare

(mld.mc)

%

Populaţie 1.22 Populaţie 1.00 81.97

Industrie 5.16 Industrie 4.64 89.92

Agricultură 1.32 Agricultură 0.96 72.73

Total 7.70 Total 6.60 85.71

3.2. APELE DE SUPRAFAŢĂ

Evaluarea stării ecologice şi a potenţialului ecologic pentru apele de suprafaţă s-a efectuat conform Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, pe baza metodologiilor privind sistemele de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă elaborate conform cerintelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/CEE. Evaluarea a avut în vedere rezultatele obţinute în anul 2011 în secţiunile de control de pe corpurile de apă de suprafaţă cu program de monitoring anual.

Starea ecologică este o expresie a calităţii structurii şi funcţionării ecosistemelor acvatice asociate apelor de suprafaţă, clasificate în concordanţă cu Anexa V a Directivei Cadru Apă. Pentru categoriile de ape de suprafaţă, evaluarea stării ecologice se realizează pe 5 stări de calitate, respectiv: foarte bună, bună, moderată, slabă şi proastă cu codul de culori corespunzător (albastru, verde, galben, portocaliu şi roşu).

Evaluarea stării ecologice/potenţialului ecologic a corpurilor de apă de suprafaţă s-a realizat prin integrarea elementelor de calitate (biologice, fizico-chimice suport, poluanţi specifici). Starea ecologică/potenţialul ecologic final ia în considerare principiul “one out – all out”, respectiv cea mai defavorabilă situaţie.

Elemente de calitate

Elementele biologice:

flora acvatică – fitoplancton şi fitobentos;

macrozoobentos (compoziţia şi abundenţa faunei de nevertebrate bentice)

fauna piscicolă (compoziţia, abundenţa şi structura pe vârste) Elementele fizico - chimice suport:

- Elementele fizico-chimice generale:

Condiţii termice: temperatură

Condiţii de oxigenare: oxigen dizolvat, CBO5, CCO-Cr

Starea acidifierii: pH

Condiţiile nutrienţilor: N-NO3, N-NO2, N-NH4, N total, P-PO4, P total

- Poluanţi specifici - Cu, Zn, As, Cr, Xileni, PCB-uri, toluen, acenaften şi fenol.

În evaluarea elementelor de calitate biologice pentru râuri, au fost identificaţi şi

calculaţi indici reprezentativi care să reflecte cât mai bine principalele presiuni; ulterior,

s-au calculat rapoartele de calitate ecologică şi indicele multimetric care s-au considerat

în evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă.


6

În evaluarea elementelor de calitate fizico-chimice generale pentru râuri s-au

aplicat P90 pentru CBO5, CCO-Cr, N-NO3, N-NO2, N-NH4, N total, P-PO4, P total şi

pH, P10 pentru oxigen dizolvat şi P98 pentru temperatură.

În evaluarea elementelor de calitate biologice şi fizico-chimice generale pentru

lacuri s-a considerat media anuală din sezonul de creştere (martie-octombrie).

În evaluarea poluanţilor specifici, pentru toate corpurile de suprafaţă (râuri şi

lacuri) s-a considerat media anuală, care în cazul poluanţilor nesintetici are în vedere şi

încărcarea datorată fondului natural.

În anul 2011, evaluarea stării ecologice/potenţialului ecologic, la nivel naţional, s-a realizat pentru un număr total de 798 corpuri de apă, corpuri prevăzute cu program de monitoring anual. Repartiţia lor pe categorii de resurse de apă se prezintă astfel:

o 476 corpuri de apă naturale din categoria râuri, reprezentând 59,65%; o 145 corpuri de apă puternic modificate din categoria râuri,

reprezentând 18,17%; o 51 corpuri de apă naturale – lacuri naturale, reprezentând 6,39%; o 106 corpuri de apă puternic modificate - lacuri de acumulare şi

artificiale, reprezentând 13,28%; o 20 corpuri de apă artificiale din categoria râuri, reprezentând 2,51 %.

Obiectivul de mediu pentru un corp de apă de suprafaţă se consideră a fi atins atunci când corpul de apă se încadrează în starea ecologică foarte bună sau bună, respectiv potenţialul ecologic maxim sau bun.

3.2.1. Starea Ecologică / Potenţialul Ecologic al Cursurilor de Apă

Monitorizate pe Bazine Hidrografice

3.2.1.1. BAZINUL HIDROGRAFIC TISA

Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri monitorizate în Bazinul Hidrografic Tisa

În cadrul bazinului hidrografic Tisa au fost evaluate pe baza monitorizării 15 corpuri de apă naturale - râuri însumând un număr de 945 km.

În urma evaluării au rezultat următoarele: - 14 (93,33%) corpuri de apă în stare ecologică bună; - 1 (6,67%) corpuri de apă în stare ecologică moderată.


7

Figura 1: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri monitorizate din

B.H. Tisa

Din lungimea totală de 945 km monitorizată, 921 km (97,50%) s-au încadrat în starea ecologică bună, iar 24 km (2,50%) în starea ecologică moderată.

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că, 1 (6,67%) corp de apă natural

din B.H. Tisa reprezentând 24 km (2,50%) nu a atins obiectivul de calitate privind

starea ecologică bună.

Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate – râuri monitorizate în bazinul hidrografic Tisa

În cadrul bazinului hidrografic Tisa au fost evaluate 2 corpuri de apă puternic

modificate - râuri, însumând un număr de 104 km. În urma evaluării au rezultat următoarele:

- 1 (50,00%) corp de apă s-a încadrat în potenţialul ecologic bun; - 1 (50,00%) corp de apă s-a încadrat în potenţialul ecologic moderat.

Din cei 104 km monitorizaţi pentru care s-a determinat potenţialul ecologic, 91 km (87,5%) s-au încadrat în potenţialul ecologic bun şi 13 km (12,5%) în potenţialul ecologic moderat.

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că, 1 corp de apă puternic modificat din B.H. Tisa reprezentând 13 km (12,5%) nu a atins obiectivul de calitate privind potenţialul ecologic bun.

Principalele surse de poluare din acest bazin sunt unităţile ce au ca activitate

captarea şi prelucrarea apei pentru alimentarea populaţie (SC VITAL SA Baia Mare cu două sucursale) şi exploatările miniere prin conţinutul deosebit de ridicat în ioni metalici în apele de mină cu activitate sistată din zona Borşa si Turţ ( EM BORSA- Maramureş -3 sucursale , EM TURŢ Satu Mare).


8

3.2.1.2. BAZINUL HIDROGRAFIC SOMEŞ

Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri monitorizate în bazinul hidrografic Someş

În cadrul bazinului hidrografic Someş au fost evaluate 41 corpuri de apă naturale - râuri însumând un număr de 2406 km. Pentru 1 corp de apă evaluarea s-a realizat numai pe baza elementelor suport.

În urma evaluării au rezultat următoarele: - 30 (73,17%) corpuri de apă în starea ecologică bună; - 11 (26,83%) corpuri de apă în starea ecologică moderată. Din numărul total de 2406 km monitorizaţi pentru care s-a evaluat starea

ecologică, 1620 km (67,33%) s-au încadrat în stare ecologică bună, 786 km (32,67%) în stare ecologică moderată.

Figura 2: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri monitorizate în B.H. Someş

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă

naturale - râuri monitorizate din bazin, obiectivul de calitate reprezentat de starea ecologică bună nu a fost atins de 11 corpuri de apă (26,83%) reprezentând respectiv 786 km (32,67%) km de râu.

Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate – râuri monitorizate în bazinul hidrografic Someş

În cadrul bazinului hidrografic Someş au fost monitorizate 5 corpuri de apă puternic modificate - râuri însumand un număr de 302 km.

In urma evaluării rezultatelor s-au observat urmatoarele: - 2 (40,00%) corpuri de apă în potenţialul ecologic bun; - 3 (60,00%) corpuri de apă în potenţialul ecologic moderat.


9

Figura 3: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – râuri

monitorizate în B.H. Someş

Din cei 302 km monitorizaţi pentru care s-a determinat potenţialul ecologic, 73 km (24,2%) s-au încadrat în potenţialul ecologic bun şi 229 km (75,8%) în potenţialul ecologic moderat.

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă puternic modificate - râuri monitorizate din bazin, obiectivul de calitate reprezentat de potenţialul ecologic bun nu a fost atins de 3 corpuri de apă (60,00%) reprezentând respectiv 229 km (75,8%) de râu.

Principalele surse de poluare din acest bazin sunt apele uzate neepurate sau

insuficient epurate de la unităţile ce au ca activitate captare si prelucrare apă pentru alimentare populaţie (SC AQUABIS SA Bistriţa, SC COMPANIA de APĂ Someş SA, SC VITAL SA Maramureş - 5 sucursale, SC APASERV Satu Mare SA), exploatările miniere prin conţinutul deosebit de ridicat în ioni metalici în apelor de mină (C.N.M.P.N. REMIN SA cu şapte sucursale) dar si din domeniul constructiilor.

3.2.1.3. BAZINUL HIDROGRAFIC CRIŞURI

Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri monitorizate în bazinul hidrografic Crişuri

În cadrul Bazinul Hidrografic Crişuri au fost evaluate din punct de vedere al stării ecologice 50 corpuri de apă - râuri. Pentru 2 corpuri de apă evaluarea s-a realizat doar din punct de vedere al elementelor fizico-chimice suport.

În urma evaluării datelor obţinute, au rezultat următoarele: - 33 (66,00%) corpuri de apă în starea ecologică bună; - 17 (34,00%) corpuri de apă în starea ecologică moderată.


10

Figura 4: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri monitorizate în B.H. Crişuri

Din numărul total de 1296,87 km monitorizaţi pentru care s-a evaluat starea

ecologică, 872,43 km (67,27%) s-au încadrat în stare ecologică bună, 424,44 km (32,73%) în stare ecologică moderată.

Din analiza datelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentat de starea ecologică bună, nu a fost atins de 17 (34,00%) de corpuri de apă, respectiv 424,44 km (32,73%) de râu pentru care s-a determinat starea ecologică.

Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate - râuri monitorizate în bazinul hidrografic Crişuri

În cadrul Bazinului Hidrografic Crişuri au fost evaluate din punct de vedere al potenţialului ecologic 10 corpuri de apă puternic modificate - râuri. Pentru 8 corpuri de apă evaluarea s-a realizat doar din punct de vedere al elementelor fizico-chimice suport.

În urma evaluării datelor obţinute, au rezultat următoarele: - 6 (40,00%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic bun; - 4 (26,67%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic

moderat.


11


monitorizate în B.H. Crişuri Din numărul de 307,26 km monitorizaţi pentru care s-a evaluat potenţialul

ecologic, 234,66 km (76,37%) s-au încadrat în potenţial ecologic bun, 72,60 (23,63%) în potenţial ecologic moderat.

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă puternic modificate - râuri evaluate din bazin, obiectivul de calitate reprezentat de potenţialul ecologic bun nu a fost atins de 4 (40,00%) dintre corpurile de apă, respectiv 72,60 km (23,63%) km de râu, pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.

Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale - râuri

monitorizate în bazinul hidrografic Crişuri

În bazinul hidrografic Crişuri au fost evaluate 3 corpuri de apă artificiale, în lungime totală de 121,82 km.

Potenţialul ecologic obţinut în urma evaluării corpurilor de apă artificiale pe baza rezultatelor monitorizării şi principiului de agregare (procedura de grupare) se prezintă astfel:

- 2 (66,67%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic bun; - 1 (33,33%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic

moderat. Din numărul de 121,82 km monitorizaţi pentru care s-a evaluat potenţialul

ecologic, 89,32 km (73,32%) s-au încadrat în potenţial ecologic bun, 32,50 km (26,68%) în potenţial ecologic moderat.


12

Figura 6: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă artificiale - râuri monitorizate în

B.H. Crişuri Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă

artificiale - râuri evaluate din bazin, obiectivul de calitate reprezentat de potenţialul ecologic bun nu a fost atins de 1 (33,33%) corp de apă, respectiv 32,5 km (26,68%), pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.

În bh Crişuri principalele unităţi poluatoare sunt staţiile de epurare orăşeneşti (S.C. COMPANIA DE APĂ Oradea S.A.), unităţile din industria extractivă (OMV PETROM SA ASSET NR. 1 CRIŞANA – Sector 1-4 SUPLACU DE BARCĂU), industria alimentară, construcţii.

3.2.1.4. BAZINUL HIDROGRAFIC MUREŞ

Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri monitorizate în bazinul hidrografic Mureş

În cadrul bazinului hidrografic Mureş au fost evaluate din punct de vedere al stării ecologice 42 corpuri de apă - râuri. Pentru 6 corpuri de apă evaluarea s-a realizat doar din punct de vedere al elementelor fizico-chimice suport.

În urma evaluării a rezultat următoarea încadrare: - 36 (85,71%) corpuri de apă în stare ecologică bună; - 6 (14,29%) corpuri de apă în stare ecologică moderată. Din punct de vedere al numărului de kilometri, din cei 1699,03 km pe baza

datelor de monitoring, pentru care s-a evaluat starea ecologică, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică este următoarea:

- 1571,41 km (92,49%) corpuri de apă în stare ecologică bună; - 127,62 km (7,51%) corpuri de apă în stare ecologică moderată.


13

Figura 7: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale - râuri monitorizate în B.H.

Mureş Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă - râuri monitorizate din bazin, obiectivul de calitate reprezentat de starea ecologică bună nu a fost atins de 6 (14,29%) corpuri de apă, respectiv 127,62 km (7,51%) de râu.

Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate

(CAPM) – râuri monitorizate în bazinul hidrografic Mureş În cadrul bazinului hidrografic Mureş au fost evaluate 44 corpuri de apă

puternic modificate - râuri, însumând un număr de 2074,88 km. Pentru 9 corpuri de apă evaluarea s-a realizat doar din punct de vedere al elementelor fizico-chimice suport din care pentru 3 corpuri de apă evaluarea s-a făcut pe baza principiului de agregare (procedura de grupare).

În urma evaluării, au rezultat următoarele: - 28 (63,64%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun (PEB); - 16 (36,36%) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat (PEMo).


monitorizate în B.H. Mureş


14

Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă, din cei 2074,88 km pentru care s-a evaluat potenţialul ecologic, repartiţia pe lungimi în raport cu potenţialul ecologic este următoarea:

- 1495,69 km (72,09%) în potenţial ecologic bun (PEB); - 579,20 km (27,91%) în potenţial ecologic moderat (PEMo). Din analiza datelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă

puternic modificate - râuri evaluate din bazin, obiectivul de calitate reprezentat de potenţialul ecologic bun nu a fost atins de 16 (36,36%) corpuri de apă, respectiv 579,20 km de râu (27,91%).

Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale – râuri

monitorizate în bazinul hidrografic Mureş La nivelul bazinului hidrografic Mureş a fost evaluat pe baza datelor de

monitorizare 1 corp de apă artificial - Ier (59,56 km). Pentru 1 corp de apă - Canal Mureş Mort (24,07 km) evaluarea s-a realizat doar din punct de vedere al elementelor fizico-chimice suport.

Rezultatele evaluării elementelor de calitate au dus la încadrarea corpului de apă artificial în clasa de potenţial ecologic moderat (PEMo). Elementele determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (potenţialul ecologic bun) au fost peştii, condiţiile de oxigenare, salinitatea şi nutienţii.

Principala sursă de poluare în acest bazin o reprezintă industria extractivă (SC

CUPRUMIN SA), urmată de surse din industria prelucrărilor chimice (SC AZOMUREŞ SA) şi surse din activitatea economică privind servicii către populaţie - staţiile de epurare ale gospodăriilor orăşeneşti (jud. Hunedoara şi Alba).

3.2.1.5. BAZINUL HIDROGRAFIC ARANCA În anul 2011, la nivelul bazinului hidrografic Aranca a fost evaluat pe baza datelor

de monitoring 1 corp de apă din categoria râuri – corp de apă puternic modificat (Aranca + afluenţi), cu o lungime de 126,82 km, corp de apă care s-a încadrat în clasa de potenţial ecologic moderat (PEMo), elementele determinante fiind CCO-Cr şi conductivitatea.

Principala sursă de poluare din bazin se datorează activităţii de captare şi

prelucrare apă pentru alimentare populaţie: SC AQUATIM (Sânnicolau Mare).

3.2.1.6. BAZINELE HIDROGRAFICE BEGA – TIMIŞ – CARAŞ

Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri monitorizate în bazinele hidrografice Bega – Timiş - Caraş

În cadrul bazinelor hidrografice Bega – Timiş - Caraş au fost evaluate 22 corpuri de apă naturale - râuri.

În urma evaluării a rezultat următoarea încadrare: - 19 (86,36%) corpuri de apă în stare ecologică bună; - 3 (13,64%) corpuri de apă în stare ecologică moderată.


15

Figura 9: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri monitorizate în B.H.

Bega – Timiş - Caraş Din cei 925,3 monitorizaţi repartiţia pe lungimii în raport cu starea ecologică este

următoarea: - 827 km (89,38%) în stare ecologică bună; - 98,3 km (10,62%) în stare ecologică moderată. Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate

reprezentat de starea ecologică bună nu a fost atins de 3 corpuri de apă, reprezentând 13,64% din totalul corpurilor de apă naturale – râuri monitorizate din bazinele Bega-Timiş-Caraş, respectiv 98,3 km, reprezentând 10,62% km de râu – corpuri naturale pentru care s-a determinat starea ecologică.


(CAPM) – râuri monitorizate în Bazinele Bega – Timiş - Caraş În cadrul bazinelor hidrografice Bega – Timiş - Caraş au fost evaluate 18

corpuri de apă puternic modificate în B.H Bega şi Timiş, însumând un număr de 666,26 km. În bazinul hidrografic Caraş nu a fost identificat niciun corp de apa puternic modificat.

În urma evaluării, au rezultat următoarele: - 7 (38,89%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun (PEB); - 11 (61,11%) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat (PEMo). Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă, din cei 666,26 km pentru care

s-a evaluat potenţialul ecologic pe baza datelor de monitoring, repartiţia pe lungimi în raport cu potenţialul ecologic este următoarea:

- 257,95 km (38,72%) în potenţial ecologic bun (PEB); - 408,31 km (61,28%) în potenţial ecologic moderat (PEMo).


16

Figura 10: Potenţialul ecologic a corpurilor de apă puternic modificate - râuri

monitorizate în B.H. Bega - Timiş -Caraş Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate

reprezentat de potenţialul ecologic bun nu a fost atins de 11 (61,11%) corpuri de apă, respectiv 408,31 km de râu (61,28%) pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.


monitorizate în bazinul hidrografic Mureş La nivelul bazinelor hidrografice Bega – Timiş - Caraş a fost evaluat 1 corp de

apă artificial (CAA) - BEGA - cf. Behela - frontieră RO-SMR (RORW5.1_B4) – corp de apă monitorizat, având o lungime de 43,98 km, aflat în categoria tipologică RO11.

Principalele surse de poluare din acest bazin sunt folosinţele din domeniul de

activitate captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie: SC AQUATIM SA – Timişoara şi Deta, SC AQUACARAŞ SA – Reşita şi Caransebeş şi MERIDIAN 22 Lugoj, precum şi cele din domeniul industrial, SC TMK SA Reşita şi UCM Reşita (ind. metalurgică şi construcţii de maşini).


17

3.2.1.7. BAZINELE HIDROGRAFICE NERA – CERNA

Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri monitorizate în bazinele hidrografice Nera – Cerna

În cadrul bazinelor hidrografice Nera - Cerna au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare 8 corpuri de apă naturale - râuri.

În urma evaluării a rezultat următoarele: - 6 (75,00%) corpuri de apă în stare ecologică bună; - 2 (25,00%) corpuri de apă în stare ecologică moderată.

Figura 11: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale - râuri monitorizate în

B.H. Nera - Cerna Din totalul de 493,78 km monitorizaţi pentru care s-a evaluat starea ecologică,

316,17 km (64,03%) s-au încadrat în starea ecologică bună, iar 177,61 km (35,97%) în starea ecologică moderată.

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate reprezentat de starea ecologică bună nu a fost atins de 2 corpuri de apă, reprezentând 25,00% din totalul corpurilor de apă naturale – râuri evaluate din bazinele Nera - Cerna respectiv 177,61 km, reprezentând 35,97% km de râu – corpuri naturale pentru care s-a determinat starea ecologică.


(CAPM) – râuri monitorizate în bazinele hidrografice Nera - Cerna În cadrul bazinelor hidrografice Nera - Cerna au fost evaluate 3 corpuri de apă

puternic modificate (45,51 km) pe baza datelor de monitoring. În urma evaluări, cele 3 corpuri de apă s-au încadrat în potenţial ecologic

bun (PEB). Principala sursă de poluare o constituie activitatea de captare şi prelucrare apă

pentru alimentare populaţie, respectiv SC AQUCARAŞ SA (Exploatare Băile Herculane) şi staţiile orăşeneşti Bozovici şi Mehadia.


18

3.2.1.8. BAZINUL HIDROGRAFIC JIU Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri

monitorizate în bazinul hidrografic Jiu În cadrul bazinului hidrografic Jiu au fost evaluate prin monitorizarea elementelor

biologice cât şi a elementelor suport 39 de corpuri de apă naturale – râuri. Pentru 2 corpuri de apă, starea a fost evaluată doar pe baza datelor de monitorizare pentru elementele suport.

În urma evaluării celor 39 de corpuri de apă pentru care s-a stabilit starea ecologică, au rezultat următoarele:

- 35 (89,74%) corpuri de apă în stare ecologică bună; - 4 (10,26%) corpuri de apă în stare ecologică moderată.

Figura 12: Starea ecologica a corpurilor de apă naturale - râuri monitorizate în

B.H. Jiu Din punct de vedere al numărului de kilometri, pentru cei 1279 km, repartiţia pe

lungimi în raport cu starea ecologică este următoarea: - 1117,6 km (87,38%) în stare ecologică bună; - 161,4 km (12,62%) în stare ecologică moderată.

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentat de starea ecologică bună, nu a fost atins de 4 corpuri de apă, reprezentând 10,26% din corpurile de apă din bazinul hidrografic Jiu pentru care s-a evaluat starea ecologică, respectiv 161,4 km, reprezentând 12,62% km de râu pentru care s-a evaluat starea ecologică.


(CAPM) – râuri monitorizate în bazinul hidrografic Jiu În cadrul bazinului hidrografic Jiu a fost evaluat prin monitorizarea atât a

elementelor biologice cât şi a elementelor suport un corp de apă puternic modificate (CAPM) din categoria râuri, cu o lungime de 9 km. De asemenea pentru 1 corp de apă din aceeaşi categorie au fost monitorizate doar indicatori din grupa elementelor suport în lungime de 9 km.

În urma evaluării, a rezultat că, corpul de apă Craioviţa - izvor – confluenţă Jiu se încadrează în clasa de potenţial ecologic moderat (PEMo) elementele determinante ale clasei de potenţial fiind nutrienţii. Pentru corpul de apă Carneşti - izvor - cf. Jiu s-au


19

monitorizat doar elementele suport, încadrarea rezultată fiind de potenţial moderat datorat nutrienţilor întrucât în etapa actuală colectează încă apele uzate neepurate provenite de la diferiţi agenţi economici, care au în curs de realizare staţii de epurare; de asemenea este în curs de racordare populaţia din zona de sud a municipiului Craiova, ca urmare a finalizării reţelei de canalizare (prin fonduri ISPA) cu lungimea de 55 km (cartierele Popoveni, Catargiu, str.Râului), urmând a se blinda evacuările către canalul Craioviţa.

Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă, cei 18 km CAPM – râuri, reprezentând 100% din lungimea totală, s-au încadrat în clasa de potenţial ecologic moderat (PEMo).

Principalii poluatori ai apelor de suprafaţă din bazin au ca activitate tratarea

apelor uzate orăşeneşti (APA REGIO Tg Jiu, COMPANIA DE APĂ OLTENIA Craiova, gospodăria comunală Baia de Aramă), activităti din industria extractivă (EM Paroşeni, SC PETROM SA Grup Zăcăminte Ţicleni), prelucrări chimice şi alte activităţi (SC PETROM SA Combinatul DOLJCHIM Craiova, SC ARTEGO).

3.2.1.9. BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri

monitorizate în bazinul hidrografic Olt În cadrul bazinului hidrografic Olt au fost evaluate un număr de 69 corpuri de apă

- râuri prin monitorizarea elementelor biologice cât şi a elementelor suport. De asemenea, pentru 18 corpuri de apă au fost monitorizate doar elementele suport.

În urma evaluării celor 69 corpuri de apă pentru care s-a stabilit starea ecologică, au rezultat următoarele:

- 41 (59,42%) corpuri de apă în stare ecologică bună; - 27 (39,13%) corpuri de apă în stare ecologică moderată; - 1 (1,45%) corpuri de apă în stare ecologică slabă.

Figura 13: Starea ecologica a corpurilor de apă de suprafaţă naturale - râuri

monitorizate în B.H. Olt


20

Din punct de vedere al numărului de kilometri, pentru cei 2145 km, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică este următoarea:

- 1209 km (56,36%) în stare ecologică bună; - 923 km (43,03%) în stare ecologică moderată; - 13 km (0,61%) corpuri de apă în stare ecologică slabă. Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate,

reprezentat de starea ecologică bună, nu a fost atins de 28 de corpuri de apă, reprezentând 40,58% din corpurile de apă din bazinul hidrografic Olt pentru care s-a evaluat starea ecologică, respectiv 936 km, reprezentând 43,64% km de râu pentru care s-a evaluat starea ecologică.


(CAPM) – râuri monitorizate în Bazinul Hidrografic Olt În cadrul bazinului hidrografic Olt au fost evaluate prin monitorizarea atât a

elementelor biologice cât şi a elementelor suport 12 corpuri de apă puternic modificate (CAPM) din categoria râuri, în lungime totală de lungime de 533,5 de km.

În urma evaluării celor 12 corpuri de apă pentru care s-a stabilit potenţialul ecologic, au rezultat următoarele:

- 7 (58,33%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun; - 5 (41,67%) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat.

Figura 14: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate - râuri

monitorizate în B.H. Olt Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă, cei 533,5 km CAPM – râuri

evaluaţi, se încadrează astfel: - 291,50 km (54,64%) în potenţial ecologic bun; - 242,00 (45,37%) în potenţial ecologic moderat.

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate,

reprezentat de potenţialul ecologic bun, nu a fost atins de 5 corpuri de apă, reprezentând 41,67% din corpurile de apă din bazinul hidrografic Olt pentru care s-a evaluat starea ecologică, respectiv 242 km (45,37%) de râu pentru care s-a evaluat starea ecologică.


21

Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale – râuri monitorizate în Bazinul Hidrografic Olt

În cadrul bazinului hidrografic Olt au fost delimitate 2 corpuri de apă artificiale, Canalul Timiş - derivaţie Timiş - confluenţă Ghimbaşel şi Vulcăniţa - izvoare - confluenţă Homorod (Ciucaş), ambele încadrate în tipologia RO01, în lungime de 42 km pentru care au fost monitorizaţi doar indicatori din clasa elementelor fizico – chimice generale ambele corpuri încadrându-se în potenţial moderat (100%) încadrare datorată datorită nutrienţilor şi condiţiilor de oxigenare. Principalii poluatori din bazin prezintă activităţi din industria de prelucrare chimică (SC OLTCHIM SA Rm.Valcea, SC VIROMET Victoria şi SC PROTAN SA BUCUREŞTI-Sucursala Codlea), captare si prelucrare apă pentru alimentare populaţie (SC APA CANAL Sibiu, COMPANIA DE APĂ Braşov), servicii publice ale gospodăriilor orăşeneşti (SC GOSP COM SA Tuşnad, SC APAVIL SA, alte primării comunale), industria extractivă (CNL OLTENIA AMC Alunu) şi zootehnie (SC CARMOLIMP SRL Viştea de Sus, SC AVICARVIL SRL Vâlcea, S.C. VENTURELLI S.R.L. BRAŞOV - complex zootehnic AVRIG, SC EUROPIG SA Poiana Mărului).

3.2.1.10. BAZINUL HIDROGRAFIC ARGEŞ

Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri monitorizate în Bazinul Hidrografic Argeş

În cadrul Bazinului Hidrografic Argeş au fost evaluate pe baza datelor de

monitoring din punct de vedere al stării ecologice 49 corpuri de apă naturale – râuri.

În urma evaluării datelor obţinute, au rezultat următoarele:


Din punct de vedere al numărului de kilometri, starea ecologică a fost evaluată pe baza datelor de monitoring pentru un număr total de 1678,90 km, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică a fost următoarea:

- 1044,46 km (62,21%) în stare ecologică bună; - 634,44 km (37,79%) în stare ecologică moderată.

Figura 15: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri monitorizate în

B.H. Argeş


22

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate

reprezentat de starea ecologică bună nu a fost atins de 17 corpuri de apă, reprezentând 34,69% din totalul corpurilor de apă monitorizate din bazin, respectiv 634,44 km, reprezentând 37,79% km de râu pentru care s-a evaluat starea ecologică.

Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate – râuri monitorizate în bazinul hidrografic Argeş

În cadrul bazinului hidrografic Argeş au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare din punct de vedere al potenţialului ecologic 11 corpuri de apă puternic modificate – râuri. Pentru 7 corpuri de apă evaluarea s-a realizat doar din punct de vedere al elementelor fizico-chimice suport.

În urma evaluării datelor obţinute au rezultat: - 5 (45,45%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic bun; - 6 (54,55%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic moderat.


monitorizate în B.H. Argeş Din punct de vedere al numărului de kilometri, potenţialul ecologic a fost evaluat

pentru un număr total de 376,11 km din care 162,42 km (43,18%) s-au încadrat în potenţialul ecologic bun, iar 213,69 km (56,82%) în potenţialul ecologic moderat.

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentat de potenţial ecologic bun, nu a fost atins de 6 (54,55%) corpuri de apă, respectiv 213,69 km (56,82%).

Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale – râuri monitorizate în Bazinul Hidrografic Argeş

În cadrul Bazinului Hidrografic Argeş au fost monitorizate 3 corpuri de apă artificiale. Pentru 1 corp de apă evaluarea s-a realizat doar din punct de vedere al elementelor fizico - chimice suport.


23

Din cele 3 corpuri de apă, 2 (66,67%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţial ecologic bun şi 1 (33,33%) corp de apă în potenţialul ecologic moderat.

Figura 17: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă artificiale - râuri monitorizate

în B.H. Argeş Din punct de vedere al numărului de kilometri, potenţialul ecologic a fost evaluat

pentru un număr total de 33,40 km pe baza datelor de monitoring din care 13,84 km (41,44%) s-au încadrat în potenţialul ecologic bun, iar 19,56 km (58,56%) în potenţialul ecologic moderat.

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentat de potenţial ecologic bun, nu a fost atins de 1 (33,33%) corp de apă, respectiv 19,56 km (58,56%).

Sursele principale de poluare sunt din domeniul captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie: SC APA CANAL 2000 SA – Piteşti, CGC Topoloveni, Compania de Apă Târgovişte, staţii de epurare ale oraşelor Mioveni, Otopeni, Jilava, Bucureşti. La acestea se adaugă OMV PETROM SA, ARPECHIM Piteşti cu profilul prelucrări chimice.

3.2.1.11. BAZINUL HIDROGRAFIC VEDEA

Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri

monitorizate în bazinul hidrografic Vedea În cadrul bazinului hidrografic Vedea au fost evaluate pe baza datelor de

monitorizare din punct de vedere al stării ecologice 14 corpuri de apă naturale - râuri. În urma evaluării datelor obţinute au rezultat următoarele:



24


B.H. Vedea Din cei 847,18 km râuri pentru care s-a determinat starea ecologică pe baza

datelor de monitoring, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică este următoarea:


Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că, din totalul corpurilor de apă din bazin obiectivul de calitate privind starea ecologică bună nu a fost atins de 13 (92,86%) corpuri de apă, reprezentând 764,21 km (90,21%) km lungime de râu.

Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate –

râuri monitorizate în bazinul hidrografic Vedea În cadrul bazinului hidrografic Vedea au fost evaluate 2 corpuri de apă puternic

modificate - râuri pe baza datelor de monitorizare (Vedea: confluenţă Teleorman -

localitatea Bujoru şi Claniţa: aval confluenţă Viroşi – confluenţă Teleorman).

Toţi cei 78,7 km râuri pentru care s-a determinat potenţialul ecologic s-au încadrat în potenţialul ecologic moderat.


monitorizate în bazinul hidrografic Vedea În bazinul hidrografic Vedea a fost evaluat 1 corp de apă artificial (0,36 km)

Bucov-Teleorman prin procedura de grupare a corpurilor de apă încadrându-se în potenţialul ecologic bun.

Sursele principale de poluare din bazin sunt din domeniul de activitate captare şi

prelucrare apă pentru alimentare populaţie: SC APĂ CANAL 2000 SA - Costeşti, SC APĂ SERV SA sucursalele din Roşiorii de Vede şi Alexandria.


25

3.2.1.12. BAZINUL HIDROGRAFIC IALOMIŢA

Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă - râuri monitorizate în bazinul hidrografic Ialomiţa

În cadrul Bazinului Hidrografic Ialomiţa au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare, din punct de vedere al stării ecologice 28 de corpuri de apă - râuri. Pentru 3 corpuri de apă evaluarea s-a realizat doar din punct de vedere al elementelor fizico-chimice suport.


- 17 (60,71%) corpuri de apă în starea ecologică bună;

- 11 (39,29%) corpuri de apă în starea ecologică moderată.


B.H. Ialomiţa Din punct de vedere al numărului de kilometri, starea ecologică a fost evaluată

pentru un număr total de 1053,00 km pe baza datelor de monitoring, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică fiind următoarea:

- 391,00 km (37,13%) în starea ecologică bună;

- 662,00 km (62,87%) în starea ecologică moderată.

Din analiza datelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentat de starea ecologică bună, nu a fost atins de 11 (39,29%) de corpuri de apă, respectiv 662,00 km (62,87%) de râu pentru care s-a determinat starea ecologică.

Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate –

râuri monitorizate în bazinul hidrografic Ialomiţa În cadrul Bazinului Hidrografic Ialomiţa au fost monitorizate din punct de vedere

al potenţialului ecologic 3 corpuri de apă puternic modificate - râuri. Pentru 2 corpuri de apă evaluarea s-a realizat doar din punct de vedere al elementelor fizico-chimice suport.

În urma evaluării datelor obţinute a rezultat că toate cele 3 corpuri de apă (139,00 km) s-au încadrat în potenţialul ecologic moderat.

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate reprezentat de potenţialul ecologic bun nu a fost atins de cele 3 (100,00%) corpuri de apă, respectiv 139,00 km (100%) km de râu, pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.


26


monitorizate în bazinul hidrografic Ialomiţa În bazinul hidrografic Ialomiţa au fost monitorizate 3 corpuri de apă artificiale,

în lungime totală de 17,1 km. Pentru 1 corp de apă evaluarea s-a realizat doar din punct de vedere al elementelor fizico-chimice suport.

Pe baza rezultatelor de monitorizare, cele 3 (17,1 km) corpuri de apă monitorizate s-au încadrat în potenţialul ecologic moderat.

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că, obiectivul de calitate reprezentat de potenţialul ecologic bun nu a fost atins de cele 3 (100%) corpuri de apă, respectiv 17,1 km (100%) km de râu, pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.

Principalii poluatori din bazin au fost Compania de Apă Dâmboviţa, RASP

Ploieşti, URBAN SA Slobozia, Compania de Apă Buzău, precum şi surse din domeniul petrolier: SC PETROTEL LUKOIL Ploieşti, PETROBRAZI SA.

3.2.1.13. BAZINUL HIDROGRAFIC SIRET

Bazinul Hidrografic Siret cuprinde: Bazinul Hidrografic Siret propriu-zis, Sub-Bazinul Hidrografic Bârlad şi Sub-Bazinul Hidrografic Buzău.

3.2.1.13.1. Bazinul Hidrografic Siret (Propriu-Zis)

Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri monitorizate în bazinul hidrografic Siret

În cadrul Bazinului Hidrografic Siret au fost evaluate prin monitorizarea elementelor biologice şi a elementelor suport 44 corpuri de apă naturale - râuri. De asemenea, pentru 6 corpuri de apă au fost monitorizate doar elementele suport.

În urma evaluării corpurilor de apă pentru care s-a stabilit starea ecologică, au rezultat următoarele:


Figura 20: Starea ecologica a corpurilor de apa de suprafaţă naturale - râuri

monitorizate în B.H. Siret


27

Din punct de vedere al numărului de kilometri, pentru cei 4056,83 km, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică este următoarea:


Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentat de starea ecologică bună, nu a fost atins de 13 corpuri de apă, reprezentând 29,55% din corpurile de apă din bazinul hidrografic Siret pentru care s-a evaluat starea ecologică, respectiv 870,48 km, reprezentând 21,46% km de râu pentru care s-a evaluat starea ecologică.

Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate – râuri monitorizate în bazinul hidrografic Siret

În cadrul Bazinului Hidrografic Siret au fost evaluate pe baza datelor de

monitoring un număr de 4 corpuri de apă puternic modificate din categoria râuri, pe o lungime de 111,81 km.

În urma evaluări, au rezultat următoarele: - 1 (25,00%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun; - 3 (75,00%) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat. Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă, cei 111,81 km CAPM – râuri

monitorizaţi, se încadrează astfel: - 9,42 km (8,43 %) în potenţial ecologic bun; - 102,39 km (91,57 %) în potenţial ecologic moderat.


monitorizate în B.H. Siret Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă

puternic modificate - râuri evaluate din bazin, obiectivul de calitate reprezentat de potenţialul ecologic bun nu a fost atins de 3 (75,00%) dintre corpurile de apă, respectiv 102,39 (91,57%) km de râu, pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.


28

Principalele surse poluatoare din acest bazin în anul 2011 sunt folosinţe din domeniul captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie, metalurgie şi construcţii de maşini, prelucrări chimice, alte activităţi.

3.2.1.13.2. Sub-Bazinul Hidrografic Bârlad

Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri monitorizate în sub-bazinul hidrografic Bârlad

La nivelul sub - bazinului hidrografic Bârlad au fost evaluate pe baza datelor de

monitorizare un număr total de 6 corpuri de apă natural - râuri. În urma evaluării au rezultat următoarele:

- 1 (16,67%) corp de apă în starea ecologică bună; - 3 (50,00%) corpuri de apă în starea ecologică moderată; - 2 (33,33%) corpuri de apă în starea ecologică slabă.

Din punct de vedere al numărului de kilometri, starea ecologică a fost evaluată

pentru un număr total de 238,02 km monitorizaţi, iar repartiţia pe lungimi a fost următoarea:

- 93,22 km (39,16%) în starea ecologică bună; - 76,30 km (32,06%) în starea ecologică moderată; - 68,50 km (28,78%) în starea ecologică slabă.


sub-bazinul Bârlad Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate reprezentat

de starea ecologică bună nu a fost atins de 5 (83,33%) corpuri de apă pe 144,8 (60,84%) km de râu, pentru care s-a determinat starea ecologică.

Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate – râuri monitorizate în sub-bazinul hidrografic Bârlad


29

În cadrul Sub - Bazinului Hidrografic Bârlad au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare 3 corpuri de apă puternic modificate – râuri.

În urma evaluării rezultatelor a rezultat că toate cele 3 corpuri de apă (257,07 km) s-au încadrat în potentialul ecologic moderat.

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că toate cele 3 corpuri de apă monitorizate din bazin nu au atins obiectivul de calitate reprezentat de potenţialul ecologic bun.

Principalele surse de poluare din bazin sunt staţiile de epurare orăşeneşti ale SC

AQUAVIS SA (3 sucursale) şi SC APA CANAL SA Galaţi. Ca unităţi industriale semnificative sunt sursele din industria metalurgică precum SC RULMENŢI SA - Bârlad şi SC ARCELORMITTAL GALAŢI SA.

3.2.1.13.3. Sub-bazinul hidrografic Buzău

Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă - râuri monitorizate în sub-bazinul hidrografic Buzău

În cadrul Sub-Bazinului Hidrografic Buzău au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare din punct de vedere al stării ecologice 15 corpuri de apă - râuri.

În urma evaluării datelor obţinute, au rezultat următoarele: - 11 (73,33%) corpuri de apă în starea ecologică bună; - 4 (26,67%) corpuri de apă în starea ecologică moderată.


B.H. Buzău Din punct de vedere al numărului de kilometri, starea ecologică a fost evaluată

pentru un număr total de 589,5 km pe baza datelor de monitoring, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică fiind următoarea:

- 473,5 km (80,32%) în starea ecologică bună; - 116,0 km (19,68%) în starea ecologică moderată.


30

Din analiza datelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentat de starea ecologică bună, nu a fost atins de 4 (26,67%) corpuri de apă, respectiv 116,00 km (19,68%) de râu pentru care s-a determinat starea ecologică.

Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţa puternic modificate - râuri monitorizate în sub-bazinul hidrografic Buzău

În cadrul Sub-Bazinului Hidrografic Buzău cele 2 corpuri de apă puternic

modificate - râuri au fost evaluate doar din punct de vedere al elementelor fizice – chimice suport (toate corpurile de apă se încadrează în tipologia RO20 - curs de apă nepermanent situat în zona de câmpie), pe o lungime de 47 km.

Sursele principale de poluare sunt din domeniul captare şi prelucrare apă pentru

alimentare populaţie. 3.2.1.14. BAZINUL HIDROGRAFIC PRUT


monitorizate în bazinul hidrografic Prut În cadrul Bazinul Hidrografic Prut au fost evaluate şi monitorizate 8 corpuri de

apă naturale - râuri. În urma evaluării datelor obţinute, au rezultat următoarele:

- 3 (37,50%) corpuri de apă în starea ecologică bună; - 4 (50,00%) corpuri de apă în starea ecologică moderată; - 1 (12,50%) corp de apă în starea ecologică proastă.

Figura 24: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale - râuri monitorizate în

B.H. Prut Repartiţia stării ecologice pe cei 498,00 kilometri evaluaţi a fost următoarea:

- 218,36 km (43,85%) în starea ecologică bună; - 235,91 km (47,37%) în starea ecologică moderată; - 43,73 km (8,78%) în starea ecologică proastă.


31

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă din bazin, obiectivul de calitate reprezentat de starea ecologică bună nu a fost atins de 5 (62,50%) dintre corpurile de apă reprezentând 279,64 km (56,15%) km de râu, pentru care s-a determinat starea ecologică.

Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate – râuri monitorizate în bazinul hidrografic Prut

În cadrul Bazinului Hidrografic Prut au fost evaluate şi monitorizate 10 corpuri de

apă puternic modificate. În urma evaluării datelor obţinute, au rezultat următoarele:

- 2 (20,00%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic bun; - 8 (80,00%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic moderat.

Cei 756,02 km pentru care s-a determinat potenţialul ecologic s-au încadrat

astfel: - 510,90 km (67,58%) în potenţialul ecologic bun; - 245,12 km (32,42%) în potenţialul ecologic moderat.

Figura 25: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – râuri în

B.H. Prut Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă

din bazin, obiectivul de calitate reprezentat de potenţialul ecologic bun nu a fost atins de 8 (80,00%) dintre corpurile de apă reprezentând 245,12 km (32,42%) pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.


monitorizate în bazinul hidrografic Prut În bazinul hidrografic Prut au fost evaluate şi monitorizate 2 corpuri de apă

artificiale, în lungime totală de 113,96 km. Cele 2 corpuri de apă evaluate pe baza datelor de monitoring s-au încadrat în

potenţialul ecologic moderat.


32

Majoritatea surselor de poluare din bazin sunt reprezentate de staţiile de epurare orăşeneşti: SC NOVA APASERV SA Botoşani cu sucursale şi în oraşele Dorohoi, Darabani, Săveni, SC APA VITAL SA Iaşi cu 4 sucursale, SC AQUAVIS SA Vaslui şi SC APA CANAL SA din Tg.Bujor, respectiv Bereşti.

3.2.1.15. BAZINUL HIDROGRAFIC DUNĂRE În cadrul bazinul hidrografic Dunăre au fost evaluate 25 corpuri de apă de

suprafaţă – râuri (în afara corpurilor de apă localizate pe cursul principal al fluviului Dunarea şi pe cele 3 braţe principale), evaluarea acestora fiind realizată şi prezentată în continuare pentru fiecare bazin hidrografic care conţine corpuri ce intră în alcătuirea bazinului hidrografic Dunăre.

3.2.1.15.1. Bazinul hidrografic Dunăre (administrat de ABA Banat)

Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri monitorizate în bazinul hidrografic Dunăre / Banat

În cadrul Bazinului Hidrografic Dunăre/Banat au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare 2 de corpuri de apă naturale - râuri.

În urma evaluării a rezultat următoarea încadrare: - 1 (50,00%) corp de apă în stare ecologică bună; - 1 (50,00%) corp de apă în stare ecologică moderată.

Din punct de vedere al numărului de kilometri, din cei 15,05 km pentru care s-a evaluat starea ecologică, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică este următoarea:

- 6,85 km (45,52%) în stare ecologică bună; - 8,2 km (54,48%) în stare ecologică moderată. Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate,

reprezentat de starea ecologică bună, nu a fost atins de 1 corp de apă (50,00%), respectiv 8,2 km, reprezentând 54,48% din lungimea pentru care s-a determinat starea ecologică.

Sursele de poluare importante din bazin sunt folosinţele din domeniul captare si

prelucrare apă pentru alimentare populaţie (SC AQUACARAŞ Moldova Noua, SC FLORICOLA Orşova) şi din industria extractivă (SC MOLDOMIN SA Moldova Nouă).

3.2.1.15.2. Bazinul hidrografic Dunăre (administrat de ABA Jiu)

Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri monitorizate în bazinul hidrografic Dunăre / Jiu

În cadrul Bazinului Hidrografic Jiu au fost evaluate un număr de 8 corpuri de apă

- râuri au fost evaluate prin monitorizarea elementelor biologice cât şi a elementelor suport.

În urma evaluării au rezultat următoarele: - 4 (50,00%) corpuri de apă în stare ecologică bună; - 4 (50,00%) corpuri de apă în stare ecologică moderată;

Din punct de vedere al numărului de kilometri, pentru cei 278,1 km, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică este următoarea:



33

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentat de starea ecologică bună, nu a fost atins de 4 de corpuri de apă, reprezentând 50,00% din corpurile de apă din Bazinul Hidrografic Dunăre - Jiu pentru care s-a evaluat starea ecologică, respectiv 166,6 km, reprezentând 59,96% km de râu pentru care s-a evaluat starea ecologică.

Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate (CAPM) – râuri monitorizate în bazinul hidrografic Dunăre / Jiu

În cadrul Bazinului Hidrografic Dunăre - Jiu au fost evaluate prin monitorizarea

atât a elementelor biologice cât şi a elementelor suport un număr de 5 corpuri de apă puternic modificate (CAPM) din categoria râuri, cu o lungime de 746 de km.

În urma evaluării celor 5 corpuri de apă pentru care s-a stabilit potenţialul ecologic, au rezultat următoarele:

- 3 (60,00%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun; - 2 (40,00%) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat.

Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă, cei 746 km evaluaţi, se încadrează astfel:

- 695,00 km (93,16%) în potenţial ecologic bun; - 51 km (6,84%) în potenţial ecologic moderat.

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate,

reprezentat de potenţialul ecologic bun, nu a fost atins de 2 (40%) corpuri de apă, respectiv 51 km de râu (6,84%) pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.

Principalii poluatori din bazin au ca activitate tratarea apelor uzate orăşeneşti -

SC SECOM SA Tr. Severin şi gospodăriile comunale Segarcea, Bechet.

3.2.1.15.3. Bazinul hidrografic Dunăre (administrat de ABA Argeş-Vedea)


monitorizate în bazinul hidrografic Dunăre / Argeş-Vedea În cadrul Bazinului Hidrografic Dunăre, administrat de ABA Argeş-Vedea a fost

evaluat prin monitorizare 1 de corp de apă – râu. În urma evaluării, cei 64,75 km monitorizaţi se încadrează în stare ecologică moderată.

În ceea ce priveşte corpul de apă monitorizat CALMĂŢUI: av. cf. Călmaţui sec -intrare ac. Suhaia, elementele determinante ale stării ecologice moderate au fost nutrienţii, CCO-Cr şi CBO5.

Sursele principale de poluare sunt din domeniul de activitate captare şi

prelucrare apă pentru alimentare populaţie: SC APA SERV SA din oraşele Turnu Măgurele, Zimnicea.


34

3.2.1.15.4. Bazinul hidrografic Dunăre (administrat de ABA Buzău-Ialomiţa)


monitorizate în bazinul hidrografic Dunăre / Buzău-Ialomiţa În cadrul Bazinului Hidrografic Dunăre administrat de ABA Buzău-Ialomiţa au fost

evaluate din punct de vedere al potenţialului ecologic pe baza datelor de monitorizare 6 corpuri de apă puternic modificate – râuri.

În urma evaluării datelor obţinute, au rezultat următoarele: - 1 (16,67%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic bun; - 5 (83,33%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic moderat.


monitorizate în B.H. Dunăre/ABA Buzău-Ialomiţa Din punct de vedere al numărului de kilometri, potenţialul ecologic a fost

monitorizat pentru un număr total de 147,00 km repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică fiind următoarea:

- 33,00 km (22,45%) în potenţialul ecologic bun;

- 114,00 km (77,55%) în potenţialul ecologic moderat.

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă puternic modificate - râuri evaluate din bazin, obiectivul de calitate reprezentat de potenţialul ecologic bun nu a fost atins de 5 (83,33%) dintre corpurile de apă, respectiv 114,00 km (77,55%) km de râu, pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.


monitorizate în bazinul hidrografic Dunăre/ Buzău-Ialomiţa

În cadrul Bazinului Hidrografic Dunăre administrat de ABA Buzău-Ialomiţa au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare din punct de vedere al potenţialului ecologic 1 corp de apă artificial – râu cu lungimea de 10,6 km.

În urma evaluării rezultatelor corpul de apă artificial Iezer – Mostiştea – Dorobanţu s-a încadrat în potenţialul ecologic moderat, elementele determinante au fost elementele fizico-chimice generale şi anume condiţiile de oxigenare şi pH-ul.


35

Principalii poluatori din bazin sunt sucursalele fără staţie de epurare ale Companiei de Utilităţi Publice Brăila, cât şi staţiile de epurare cu funcţionare necorespunzătoare ECOAQUA Călăraşi sau COMPLEXUL DE PORCI Brăila, ferma Baldovineşti.

3.2.1.15.5. Bazinul hidrografic Dunăre (administrat de ABA

Dobrogea-Litoral)

Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri monitorizate în Bazinul Hidrografic Dunăre / Dobrogea - Litoral

În cadrul Bazinului Hidrografic Dunăre/Dobrogea Litoral au fost evaluate din

punct de vedere al stării ecologice 2 corpuri de apă – râuri, pe baza datelor de monitorizare.

În urma evaluării datelor obţinute, a rezultat că ambele corpuri de apă – râuri (56 km) s-au încadrat în starea ecologică moderată.

Din analiza rezultatelor prezentate, reiese că obiectivul de calitate, reprezentat de starea ecologică bună, nu a fost atins de cele 2 corpuri de apă (100,00%), respectiv 56,00 km din B.H. Dunăre/Dobrogea – Litoral, pentru care s-a determinat starea ecologică.

Principalii poluatori din bazin sunt din domeniul captării şi prelucrării apei pentru

alimentare populatie, SC RAJA SA Constanţa –Hârşova şi alte activităţi (SC STX OSV SA Tulcea şi CN Administraţia Porturilor Maritime SA).

3.2.1.16. BAZINUL HIDROGRAFIC LITORAL


monitorizate în bazinul hidrografic Litoral

În cadrul Bazinului Hidrografic Litoral au fost evaluate din punct de vedere al stării ecologice, pe baza datelor de monitorizare, 10 de corpuri de apă naturale - râuri. Pentru un corp de apă (Agi Cabul) evaluarea s-a realizat doar din punct de vedere al elementelor suport (elemente fizico-chimice generale şi poluanţi specifici).

În urma evaluării celor 10 corpuri de apă pentru care s-a stabilit starea ecologică, au rezultat următoarele:

- 1 (10,00%) corp de apă în starea ecologică bună; - 9 (90,00%) corpuri de apă în starea ecologică moderată.


36


B.H. Litoral Din punct de vedere al numărului de kilometri, starea ecologică a fost evaluată

pentru un număr de 253,60 km, iar repartiţia pe lungimi în raport nu starea ecologică fiind următoarea:

- 15,60 km (6,15%) s-au încadrat în starea ecologică bună; - 238 km (93,85%) s-au încadrat în starea ecologică moderată.

Din analiza rezultatelor prezentate, reiese că obiectivul de calitate, reprezentat de starea ecologică bună, nu a fost atins de 9 (90,00%) corpuri de apă naturale – râuri din B.H. Litoral, respectiv 238 km (93,85%).


monitorizate în bazinul hidrografic Litoral

În bazinului hidrografic Litoral au fost evaluate 2 corpuri de apă artificiale - râuri (CAA), în lungime totală de 64,41 km, CDMN1 (RORW 15.1.10b_B1) şi CDMN2 - CPAMN (RORW 15.1.10b_B2), monitorizate şi încadrate în categoria tipologică RO14.

Pe baza rezultatelor obţinute, cele două corpuri de apă artificiale monitorizate s-au încadrat astfel: 1 (50,00%) corp de apă, reprezentând 54,81 km în potenţialul ecologic bun (CDMN2-CPAMN) şi 1 (50,00%) corp de apă, reprezentând 9,60 km în potenţialul ecologic moderat (CDMN1).

Principalii poluatori din bazin sunt din domeniul captării şi prelucrării apei pentru

alimentare populatie, sucursale ale SC RAJA SA Constanţa (Constanţa Sud, Eforie Sud, Mangalia şi Medgidia).


37

3.2.1.17. CALITATEA FLUVIULUI DUNĂREA Pe cursul principal al fluviului Dunărea, cu o lungime a tronsonului de 1073 km

administrat de ABA Jiu şi ABA Dobrogea – Litoral au fost identificate şi evaluate un număr total de 7 corpuri de apă, dintre care:

2 corpuri de apă naturale, ambele monitorizate (pentru care s-a evaluat starea ecologică), încadrate în tipologia caracteristică RO15 şi anume:

o Chilia (RORW 14.1_B6) şi o Sf. Gheorghe (RORW 14.1_B7).

5 corpuri de apă puternic modificate – CAPM (pentru care s-a evaluat potenţialul ecologic), încadrate în tipologiile caracteristice RO12, RO13, RO14 şi RO15 şi anume:

o Baziaş - Porţile de Fier I (RORW14.1_B1) – categoria tipologică RO12;

o Porţile de Fier I – Porţile de Fier II (RORW14.1_B2) – categoria tipologică RO13;

o Porţile de Fier II – Chiciu (RORW14.1_B3) – categoria tipologică RO13;

o Chiciu – Isaccea (RORW 14.1_B4) - categoria tipologică RO14; o Isaccea – Sulina (RORW 14.1_B5) - categoria tipologică RO15.

Starea ecologică a corpurilor de apă naturale de pe cursul principal al

fluviului Dunărea Pe cursul principal al fluviului Dunărea au fost identificate şi evaluate 2 corpuri

de apă naturale, Chilia şi Sf. Gheorghe. Corpul de apă Chilia, cu o lungime de 120 km şi cu tipologia caracteristică

RO15, a fost monitorizat în 5 secţiuni: Vâlcov km 17 (mal stâng, mijloc, mal drept), Pardina şi Chilia Hm 450.

Corpul de apă Sf. Gheorghe, cu o lungine de 70 km şi cu tipologia caracteristică RO15, a fost monitorizat în 6 sectiuni: Sf. Gheorghe km 0 (mal stang, mijloc, mal drept), Mahmudia Hm 900, Sf. Gheorghe Hm 50, Hm 10084 Aval evac. SC Carniprod SRL Tulcea.

În urma evaluării celor 2 corpuri de apă pentru care s-a stabilit starea ecologică,

au rezultat următoarele: - 1 (50,00%) corp de apă reprezentând 70 km în starea ecologică bună; - 1 (50,00%) corp de apă reprezentând 120 km în starea ecologică

moderată. Din analiza rezultatelor prezentate, reiese că obiectivul de calitate,

reprezentat de starea ecologică bună, nu a fost atins de 1 corp de apă natural – râu (Chilia), reprezentînd 120 km de pe cursul principal al fluviului Dunărea.

Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate (CAPM) – de

pe cursul principal al fluviului Dunărea Pe cursul principal al fluviului Dunărea au fost identificate 5 corpuri de apă

puternic modificate – râuri monitorizate: o Baziaş - Porţile de Fier I (RORW14.1_B1) – categoria tipologică RO12 şi

lungime de 132 km, monitorizat în 5 secţiuni: Baziaş, Şviniţa, Dubova,


38

Orşova şi amonte baraj. Lacul Porţile de Fier I are un volum de 2100 milioane m3 şi o suprafaţă la NNR de 104,4 km2.

o Porţile de Fier II (RORW14.1_B2) – categoria tipologică RO12 şi lungime de 80 km, monitorizat în 4 secţiuni: priză, aval Tr. Severin, Vrancea, amonte baraj. Lacul Porţile de Fier II are un volum de 800 milioane m3 şi o suprafaţă la NNR de 400 km2.

o Porţile de Fier II – Chiciu (RORW14.1_B3) – categoria tipologică RO13 şi lungime de 483 km, monitorizat în 5 secţiuni: Gruia, Pristol, Turnu Măgurele, Calafat şi Olteniţa.

o Chiciu – Isaccea (RORW14.1_B4) - categoria tipologică RO14, monitorizat în 21 de secţiuni: Chiciu km 375 (mal stâng, mijloc, mal drept), Reni km 132 (mal stâng, mijloc, mal drept), P.H. Giurgeni Vadu Oii-RO14330, Seimeni aval pod, Hm8340 (br.Măcin), Hm 8340 (br.Măcin) Aval evac. SC Aquaserv SA Tulcea sector Măcin, Aval SC Ostrov SA (br.Ostrov), Cernavodă Hm7733, Aval Km250 zonă evac SC Sarmă şi cabluri SA şi RAJA Harşova km254, Daieni (br.Macin), Smardan (br.Măcin), Modelu, Draw off Galaţi, Brăila, Brăila2, Brăila (Gropeni), priză Galaţi.

o Isaccea – Sulina (RORW 14.1_B5) - categoria tipologică RO15, monitorizat în 9 secţiuni: Sulina km 0 (mal stăng, mijloc, mal drept), Mm 38+500, Tulcea Hm 9942, Hm 10009 aval evac. SC Alum SA Tulcea, SC Aker SA, SC Aquaserv SA Tulcea, Sulina Hm 10670, Maliuc Hm 10300, Crişan Hm 10520.


- 2 (40,00%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic bun; - 3 (60,00%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic moderat.

Figura 28: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate pe cursul

principal al Fluviului Dunărea Din numărul de 1070,5 km monitorizaţi pentru care s-a evaluat potenţialul

ecologic, 563 km (52,59%) s-au încadrat în potenţial ecologic bun şi 507,5 km (47,41%) s-au încadrat în potenţial ecologic moderat.


39

Din analiza rezultatelor prezentate, reiese că obiectivul de calitate, reprezentat de potenţialul ecologic bun, nu a fost atins de 3 (60,00%) corpuri de apă reprezentând 507,5 km (47,41%) de pe cursul principal al fluviului Dunărea.

3.2.2. Calitatea Apei Lacurilor din România Datele centralizate în tabelul 5 prezintă evaluarea principalelor corpuri de apă –

lacuri naturale monitorizate din România pentru anul 2011 realizată pe stări ecologice şi pe bazine hidrografice.

Tabelul 3: Evaluarea corpurilor de apă lacuri naturale, pe stări ecologice şi bazine hidrografice în anul 2011

ABA B.H.

Ating obiectivul de

mediu

Nu ating obiectivul de mediu Total

CA

Bună Moderată Slabă Proastă

ABAST Tisa 1 0 0 0 1

Someş 0 2 0 0 2

ABAM Mureş 1 0 0 0 1

ABAJ Jiu 1 0 0 0 1

Dunăre 0 4 0 0 4

ABAO Olt 0 2 0 0 2

ABAAV Argeş 0 1 0 0 1

ABABI Buzău 0 4 0 0 4

Ialomiţa 0 5 2 0 7

ABAS Siret 1 3 0 0 4

ABAPB Prut 0 2 0 0 2

ABADL Litoral 0 9 0 0 9

ABABI Dunăre

0 4 0 0 4

ABADL 0 9 0 0 9

TOTAL CA 4 45 2 0 51

Numarul mare de lacuri naturale care nu ating obiectivul de calitate este cauzat în primul rând de procesul de eutrofizare, proces favorizat de următoarele:

majoritatea lacurilor naturale monitorizate sunt amplasate în zona de şes, au adâncimi mici (cca 3-7m) ceea ce favorizează în perioada de vară dezvoltarea rapidă a alegelor, în special a cyanofitelor;

în jurul acestor lacuri se desfăşoară activităţi agricole, fapt ce duce la îmbogăţirea apelor cu nutrienţi;

popularea şi creşterea intensivă a peştelui;

influenţa zonelor de agrement în proximitatea acestora;

îmbătrânirea lacului, care este un fenomen natural. Datele centralizate în tabelul 6 prezintă evaluarea principalelor corpuri de apă

puternic modificate – lacuri de acumulare monitorizate din România pentru anul 2011 realizată pe clase de potenţial ecologic şi pe bazine hidrografice.


40

Tabelul 4: Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – lacuri de acumulare şi artificiale, pe bazine hidrografice la nivel global în anul 2011

ABA B.H.

Ating obiectivul de mediu

Nu ating obiectivul de

mediu Total

CAPM/CAA

Bun Moderat

ABAST Tisa 1 0 1

Someş 6 3 9

ABAC Crişuri 4 4 8

ABAM Mureş 4 6 10

ABAB

Bega-Timiş-Caraş

2 4 6

Nera-Cerna 2 0 2

ABAJ Jiu 5 1 6

ABAO Olt 6 3 9

ABAAV Argeş 7 7 14

Vedea 0 1 1

ABABI Buzău 2 0 2

Ialomiţa 4 2 6

ABAS Siret 8 3 11

ABAPB Prut 2 8 10

Bârlad 0 4 4

ABADL

Dunăre

0 2 2

ABAJ 0 3 3

ABAAV 0 2 2

TOTAL CA 53 53 106


41

3.3. CALITATEA APEI 3.3.1. Nitraţii şi Fosfaţii în Râuri şi Lacuri

Nitraţii şi fosfaţii au fost analizaţi atât în râuri cât şi în lacuri, şi sunt indicatori ce

contribuie la evaluarea stării ecologice / potenţialului ecologic al corpurilor de apă de

suprafaţă. De asemenea, în zonele declarate vulnerabile sau susceptibil a fi vulnerabile

la poluarea cu nitraţi proveniţi din surse agricole, este urmărit conţinutul de nitraţi

conform cerinţelor HG 964/2000.

3.3.2. Oxigenul Dizolvat, Materiile Organice şi Amoniul în Apele

Râurilor

Oxigenul dizolvat, CBO5, CCO-Cr-ul şi amoniul sunt indicatori ce contribuie atât

la evaluarea stării ecologice / potenţialului ecologic al corpurilor de apă, cât şi pentru

urmărirea impactului antropic asupra resurselor de apă (în special impactul apelor uzate

urbane epurate).

3.4. APELE SUBTERANE - CALITATEA APELOR FREATICE LA NIVEL NAŢIONAL

Apele subterane constituie o resursă importantă datorită calităţii lor fizico-chimice

si biologice, dar totodată o resursă mai puţin văzută, iar evaluarea ei este mai dificilă.

Activitatea de cunoaştere a calitatii apelor subterane se desfăşoară la nivelul

marilor bazine hidrografice, pe unităţi morfologice, iar în cadrul acestora, pe corpuri de

ape subterane, prin intermediul staţiilor hidrogeologice, cuprinzând unul sau mai multe

foraje de observaţie.

În accepţiunea Directivei Cadru a Apei 2000/60/CE,,corpul de apă subterana” este un volum distinct de ape subterane dintr-un acvifer sau mai multe acvifere. ,,Acviferul” este denumit ca un strat sau mai multe strate geologice de roci cu o porozitate si o permeabilitate suficienta, astfel incat sa permita fie o curgere semnificativa a apelor subterane, fie o captare a unor cantitati importante de ape subterane.

Prin ,,corp de apă subterană” se înţelege un volum distinct de ape subterane dintr-un acvifer sau mai multe acvifere. Evaluarea stării chimice a corpurilor de apă subterană s-a realizat conform Legii Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, HG 53/2009 privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării şi a Ordinului 137/2009 care stabileşte valorile de prag pentru corpurile de apă subterană. Pentru apele subterane, conform metodologiei preliminare de evaluare a stării chimice a corpurilor de apă subterane elaborată de INHGA Bucureşti, sunt stabilite următoarele stări de calitate: stare chimică bună, stare chimică local slabă şi stare slabă.

În anul 2011, pentru cele 139 de corpuri de apă subterană monitorizate din

totalul celor 142 de corpuri existente, a fost monitorizat în scopul evaluării stării

chimice un număr de 1392 puncte de monitorizare (foraje, izvoare, drenuri, fântâni).


42

Cele 3 corpuri de apă subterană nemonitorizate în 2011 se află situate fie în zone

montane greu accesibile, sau au un număr redus de foraje lipsite de aflux de apă.

Cele 1392 puncte de monitorizare sunt grupate astfel:

1138 foraje aparţin reţelei naţionale de hidrogeologie o 1054 de foraje o 70 izvoare o 1 dren o 10 fântâni o 3 foraje de urmarirea poluarii

128 foraje/izvoare de exploatare apa potabilă apartinand terţilor

100 foraje de urmărire a poluării amplasate în jurul marilor platforme industriale.

26 de fântâni de urmarirea poluarii cu nutrienţi

Prin aplicarea metodologiei şi a criteriilor de evaluare a corpurilor de apă

subterană la nivelul anului 2011 situatia celor 139 de corpuri de apă subterană

monitorizate se prezintă astfel:

112 corpuri se află in stare chimică bună. (80,58%)

27 de corpuri de apă subterană se află in stare chimică slabă (19,42%)

Din analiza datelor obţinute în urma monitorizării parametrilor fizico-chimici la

forajele situate în stratul freaticse observă că cele mai multe depăşiri ale valorilor de

prag/standardelor de calitate s-au înregistrat la indicatorii: azotaţi, azotiţi, amoniu,

cloruri, sulfaţi şi mai putin la fosfaţi.

În ceea ce priveşte contaminarea apelor freatice cu azotaţi, depăşiri ale

concentraţiei admise la acest indicator s-au înregistrat pentru 177 foraje ceea ce

reprezintă 12.71% din totalul forajelor monitorizate.

Deasemenea majoritatea fântânilor monitorizate de regulă de Direcţiile de

Sănătate Publică Judeţene prezintă depăşiri la aproape toata grupa de nutrienţi.

Poluarea se resimte însă diferenţiat, existând zone în care în acvifer sunt concentraţii

ce se situează cu mult peste valoarea de prag în special în forajele de control a poluării

de pe platformele industriale, distribuite în majoritatea bazinelor hidrografice.

Cauzele contaminării acviferului freatic cu azotaţi sunt multiple şi au un caracter

cumulativ. Cele două surse majore ale contaminării cu azotaţi sunt:

spălarea permanentă a solului impregnat cu compuşi cu azot proveniţi din aplicarea îngrăşămintelor chimice pe unele categorii de terenuri arabile, de catre precipitaţiile atmosferice şi apa de la irigaţii,

evacuarea de ape uzate incărcate cu azotaţi în apele de suprafaţă . În anul 2011 cele mai mari concentraţii de azotaţi s-au înregistrat în:

bazinul hidrografic Mureş, în forajele de control a poluării amplasate pe corpul de apă ROMU03;

bazinul hidrografic Crisuri, în 9 foraje ce aparţin de corpul ROCR01;

bazinul hidrografic Jiu, în forajele ce aparţin corpului ROJI06 12 foraje şi cele de pe platforma industrială Isalniţa;


43

bazinul hidrografic Olt, în corpul de apă ROOT08 s-au înregistrat depăşiri in 7 foraje;

bazinul hidrografic Argeş, în corpul ROAG08/Pitesti s-au inregistrat depasiri in 7 foraje monitorizate;

bazinul hidrografic Siret, pentru corpurile de apă ROSI03 si ROSI05 în 8 de foraje monitorizate;

Bazinul hidrografic Prut, pentru corpurile de apa subterana: ROPR02, ROPR03, ROPR04 fiecare la cate 5 foraje monitorizate, respectiv ROPR07 la 7 foraje monitorizate;

Bazinul hidrografic Dobrogea-Litoral, pentru corpurile de apa RODL02 şi RODL04 fiecare la câte 4 foraje monitorizate şi RODL07 la 6 foraje monitorizate.

Acviferele puternic contaminate cu azotaţi sunt concentrate, în special, în jurul

principalelor platforme industriale: S.C. AZOMURES Tg. Mures, S.C. FIBREX si SC

GAPROCO Savinesti, SC CAROM si RAFO Onesti, SC VRANCART Adjud, S.C.

AZOCHIM Roznov, S.C. ANTIBIOTICE Iasi, S.C. DOLJCHIM Craiova, OLTCHIM

Ramnicu Vâlcea.

În ceea ce priveşte contaminarea apelor subterane freatice cu fosfaţi, numărul

forajelor care înregistrează depăşiri ale valorii de prag este foarte mic, 2,65% din totalul

forajelor monitorizate.

O alta cauza a calităţii slabe a apelor subterane o constituie contaminarea

intensă a acviferelor cu cloruri, sulfaţi, amoniu.

S-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag la cloruri şi sulfaţi preponderent in

bazinele hidrografice: Siret, Prut, Ialomiţa-Buzău, Mures, Someş-Tisa depăşiri datorate

fondului natural mare al acestora, fond generat de prezenţa cutelor diapire sau a apelor

de tip clorosulfuroase, a litologiei stratelor, etc.

Dintre factorii poluatori majori care afectează calitatea apei subterane putem

aminti: produse petroliere, produse rezultate din procesele industriale, produse

chimice (îngrăşăminte, pesticide) utilizate în agricultură ce provoacă o poluare

difuză greu de depistat şi prevenit, produse menajere şi produse rezultate din

zootehnie, metale grele, necorelarea creşterii capacităţilor de producţie şi a

dezvoltării urbane cu modernizarea lucrărilor de canalizare şi realizarea staţiilor

de epurare, exploatarea necorespunzătoare a staţiilor de epurare existente, lipsa

unui sistem organizat de colectare, depozitare şi gestionarea deşeurilor si a

nămolurilor de epurarea apelor industriale uzate.

Astfel de cazuri au fost identificate şi în exemplele următoare:

poluarea acviferului freatic din conul aluvionar Prahova-Teleajen cu produse petroliere şi compuşi fenolici se datorează rafinăriilor Petro-Brazi, Astra Romană, Petrotel Ploieşti, Vega şi altor societăţi industriale ale oraşului Ploieşti (DERO, TIMKEN, IUC);

poluarea acviferului din depresiunea Baia Mare se datorează atât staţiilor şi depozitelor de carburanţi din judeţul Maramureş cât şi unităţilor Petrom Baia Mare şi Petrom Zalău;

influenţa calităţii apelor subterane datorită câmpurilor de aspersie a apelor fenolice de la S.C. Solventul Marginea, din spaţiul hidrografic Bega-Timiş;


44

poluarea cu produse petroliere a apelor subterane din zonele rafinăriilor precum şi a conductelor de transport produse petroliere din toata ţara (degradări, spargeri, etc.), a depozitelor de hidrocarburi de la diferite obiective industriale;

poluarea cu produse utilizate pentru fertilizare şi combatere a bolilor si dăunătorilor în agricultură (azotaţi şi compuşi azotici, fosfaţi, etc.) - se regăseşte fie în zona marilor producători de astfel de substanţe (AZOMURES, DOLJCHIM - Craiova, OLTCHIM - Rm. Vâlcea, AZOCHIM Roznov, Işalniţa, AMURCO Bacău, fostele combinate chimice etc.) fie în zonele agricole, unde se produce şi fenomenul de concentrare (poluare suplimentară) din cauza administrării incorecte a acestor fertilizatori. Poluarea difuză a acviferelor freatice produsă in acest fel a afectat in special fântânile individuale din zonele rurale dar si alte captări de ape subterană.

poluarea cu produse rezultate din procesele industriale - apare în zonele din jurul marilor platforme industriale (Victoria, Făgăras, Codlea, Galaţi, Isalniţa, Craiova, Rm. Vâlcea, Tg. Mures, Craiova, Bucureşti, Constanţa, Oneşti, Ploieşti etc);

poluarea cu produse menajere şi produse rezultate din activitatea zootehnică (substanţe organice, compusi cu azot, etc.) - apare în apele subterane din zona marilor aglomerări urbane (Piteşti, Oradea, Timisoara, Bucuresti, Cluj, Suceava, Bacău, Constanta, etc) şi în zona marilor complexe zootehnice (Moftin, Palota, Naidas, Cefa, Halciu, Bontida, Periam, Poiana Mărului, Băbeni, Bilciureşti, Călăraşi, Slobozia, Crevedia etc).

poluarea cu metale grele datorată impactului antropic - zone cu concentraţii mari în metale grele (plumb, cupru, zinc, cadmiu, mercur, etc) situate în apropierea exploatărilor miniere, a uzinelor de preparare minereuri sau a haldelor de steril (Baia Borsa, SC Cuprom şi Romplumb Baia Mare, Depozitul de zgura Panic, Copşa Mică, Mediaş, Târnăveni, Işalniţa, Craiova,Valcea, Pitesti, Valea Călugarească, etc.).

Poluarea freaticului este cel mai adesea un fenomen aproape ireversibil având

consecinţe importante asupra folosirii rezervei subterane la alimentarea cu apă în scop

potabil, depoluarea surselor de apă din panza freatică fiind un proces foarte anevoios.


45

3.6. SITUAŢIA APELOR UZATE EVACUATE ÎN 2011

3.6.1. Structura Apelor Uzate Evacuate în 2011

Analiza statistică a situaţiei principalelor surse de ape uzate, conform rezultatelor supravegherii efectuate în anul 2011, a prezentat următoarele aspecte globale:

Faţă de un volum total evacuat de 5303,99 milioane m3/an, 3005,94 milioane m3/an, respectiv 56,67%, constituie ape uzate care nu necesită epurare, fiind considerarate ape convenţional curate.

Din volumul de ape uzate necesitând epurare de 2298,05 mil. m3/an: o 572,29 mil.m3/an (cca. 25%) s-au epurat corespunzător o 826,83 mil. m3/an (cca. 36 %) reprezintă ape uzate neepurate o 898,93 milioane m3/ an (cca. 39 %) reprezintă ape uzate insuficient

epurate. Prin urmare, în anul 2011, un procent de 75% din apele uzate provenite de la

principalele surse de poluare au ajuns în receptorii naturali, in special râuri, neepurate sau insuficient epurate. În ceea ce priveşte volumul total de de ape uzate evacuate, pe activităţi din economia naţională, conform datelor din tabelul 62, situaţia se prezintă astfel:

Activităţile din economia naţională cu o contribuţie importantă la totalul volumului de apă evacuat, incluzând şi apele convenţional curate, sunt :

o Energie electrică si termică: 3657,32 mil. m3– aprox. 69 % din total; o Captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie: 1325.57 mil. m3-

circa 25 %; o Industrie metalurgică şi construcţii de maşini: 112,43 mil. m3, respectiv

2%; o Prelucrări chimice: 101,76 mil. m3 , reprezentând cca 2%.

Din volumul de ape uzate care necesită epurare, cele mai mari volume

au fost evacuate în cadrul activităţilor:

o Captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie: 1324,94 mil. m3/an – aprox. 58 %;

o Energie electrică si termică: 670,53 mil. m3/an – aprox. 29 %; o Industrie metalurgică şi construcţii de maşini:109,01 mil. m3/an, cca 5%; o Prelucrări chimice: 96,82 mil.m3-4%.

Domeniile de activitate la care s-au înregistrat cele mai mari volume de ape uzate neepurate sunt:

o Captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie: 536,18 mil. m3/an - peste 60 %;

o Energie electrică si termică: 191,82 mil. m3– 23% o Industria metalurgică si constructţi de maşini: 71,11 mil. m3, aprox 7% şi o Prelucrări chimice: 19,51 mil. m3 peste 2%.

Referitor la apele uzate epurate necorespunzător, activităţile cu cea mai mare pondere sunt:

o Energie electrică şi termică: 475,76 mil. m3– aprox. 53 % o Captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie: 342,93 mil. m3/an –

cca 35 %. Faţă de numărul total de 1637 de staţii de epurare investigate în anul 2011, 500

de staţii, reprezentând 30,5 %, au funcţionat corespunzător, iar restul de 1137 staţii,

adică 69,5 %, necorespunzător.


46

3.6.2. Substanţe Poluante şi Indicatori de Poluare în Apele Uzate Ierarhia contribuţilor la cantităţile de poluanţi evacuaţi în resursele de apă de

suprafaţă stabilită la nivelul domeniilor de activitate şi respectiv a bazinelor hidrografice,

pe grupe de indicatori fizico-chimici, se prezintă după cum urmează:

Încărcarea cu substanţe organice, exprimate prin CBO5 şi CCO-Cr, având un total de 100463,75 tone/an, respectiv 264896,97 tone/an:

o Captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie – 80%, respectiv 82 %;

o Energie electrică şi termică – 6,6 %, respectiv 4,4 % ; o Prelucrări chimice cu cca 6 %, la ambele categorii de indicatori o Zootehnie – aprox 4 % CBO5, respectiv peste 2 % CCO-Cr.

Încărcare cu materii în suspensie, cu un total de 232891,39 tone : o Captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie – cca. 53 %; o Energie electrică şi termică - cca. 27%; o Industrie metalurgică şi construcţii de maşini –peste 8 %; o Prelucrări chimice – 7,6 %.

Încărcarea cu substanţe minerale dată de reziduu fix (1830212.6 tone) este următoarea: o Energie electrică şi termică – 41 %; o Captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie - 39%; o Prelucrări chimice – cca 13 %; o Industrie extrtactivă şi Industrie metalurgică şi construcţii de maşini

– 3 %.

Încărcarea cu nutrienţi, exprimată prin compuşi ai azotului (NO2, NO3,

NH4), azot total şi fosfor total are o importanţă deosebită pentru calitatea

receptorilor naturali; la cantităţile totale de 21787,77 tone azot total, 3820,4 tone

fosfor total, 14579,37 tone azotaţi, 922,03 tone azotiţi şi 26636,49 tone amoniu, aportul

semnificativ a fost urmatorul:

o Captare şi prelucrare apă pentru alimentare: Ntotal – 96%, Ptot – 93%, NO3- 74,4%, NO2-65%, NH4- 93%

o Prelucrări Chimice: Ntotal – 3%, Ptot – 30%, NO3- 10,2%, NO2-3,03%, NH4- 3,4%.

Indicatorul substanţe extractibile a însumat 27283 tone şi a avut ponderea cea mai mare în activităţile:

o Captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie - 67 % o Energie electrică şi termică –aprox. 20 % o Industrie metalurgică şi construcţii de maşini – 10%.

La indicatori precum cianuri totale, fenoli, detergenţi sintetici, produse petroliere, ponderea la cantităţile totale o are câte un domeniu de activitate şi anume:

o din 8,14 tone cianuri , 67% reprezintă cantitatea evacuată din activităţile de Captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie, dar şi 27% din activităţi de Prelucrări chimice;

o activitatea de Captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie contribuie cu cca 84% la încarcarea de 47,52 tone fenoli şi 99% din 1946,26 tone detergenţi;

o produsele petroliere au fost evacuate în procent de 95% din 1579,59


47

tone numai din domeniul Energie electrică şi termică.

Situaţia încărcărilor cu metale grele (forme totale) se prezintă astfel: o la 0.0529 tone Arsen, cantitate înregistrată în bh Mureş; ponderea cea

mai mare revine domeniilor Prelucrări chimice - 64% şi Energie electrică şi termică, aprox 31%;

o la 0,895 tone Cadmiu, ponderea a avut-o domeniul Captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie cu 66% şi Industrie metalurgică şi construcţii de maşini cu 26,4%; bazinele cu ponderea mai mare au fost bh Siret (0,249 tone) şi bh Dunăre (0,165 tone).

o la 12,814 tone Crom total, ponderea a avut-o domeniul Captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie cca 88% dar şi Industriile metalurgică şi construcţii de maşini (11,2%); bazinele care au contribuit au fost bh Argeş (6,746 tone), bh Someş (1,557 tone) apropiat de bh Dunăre (1,333 tone).

o din 50,438 tone Cupru, 33,83 tone s-au evacuat numai din bh Mureş, activitatea din Industria extractivă având ponderea de 68,3% alături de cele 27,2% din domeniul Captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie.

o la 0,302 tone Mercur, contribuţiile cele mai mari au venit din activităţile din domeniile Captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie, cca 59% si Prelucrări chimice, 39%; cantităţi semnificative s-au evacuat în 3 (trei) bazine în care s-a înregistrat prezenţa acestui metal (bh Mureş, bh Olt şi bh Argeş în ordinea 0,167 tone, 0,111 tone si 0,024 tone).

o la 23,863 tone Nichel, ponderea a avut-o domeniul Captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie, 90%; bazinele cu ponderea cea mai mare au fost bh Dunare 13,47 tone, bh Bega-Timis 2,77 tone şi bh Argeş 2,31 tone.

o la 8,51 tone Plumb, ponderea a avut-o domeniul Captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie, cca 69,3% şi Industria metalurgică şi construcţii de maşini cu 30%; analiza pe bazine evidenţiază 3 (trei) contribuţii importante şi anume bh Siret cu 2,610 tone, bh Someş cu 1,356 tone şi bh Arges, 1,263 tone.

o la 214,00 tone Zinc, ponderea a fost dată de activităţile de la Captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie, cca 60%, Industria extractivă, cu 32% şi Industria metalurgică şi construcţii de maşini 6,5%; dintre bazine, contribuţia majoritară vine din bh Argeş (72,613 tone), bh Mureş ( 39,909 tone), bh Someş (36,008 tone).

Situaţia prezentată arată că domeniile din activitatea economică care au o

contribuţie însemnată la constituirea potenţialului de poluare sunt Captare şi

prelucrare apă pentru alimentare populaţie şi Prelucrări chimice, pentru

majoritatea indicatorilor chimici la care se adaugă şi domenii ca Energie electrică

şi termică, Industria metalurgică şi construcţii de maşini şi Industria extractivă, la

diversi indicator.


48

3.6.3. Tendinţe şi Priorităţi în Reducerea Poluării cu Ape Uzate

Având în vedere natura substanțelor poluante din apele uzate, cât și sursele de

poluare aferente, gospodărirea apelor uzate se realizează în acord cu prevederile

europene în domeniul apelor, în special cu cele ale Directivei Cadru a Apei (Directiva

2000/60/CE), care stabileşte cadrul politic de gestionare a apelor în Uniunea

Europeană, bazat pe principiile dezvoltarii durabile şi care integrează toate problemele

apei. Sub umbrela Directivei Cadru a Apei sunt reunite cerinţele de calitate a apei

corespunzătoare ș;i celorlalte cerințe ale directivelor europene în domeniul apelor. Cele

mai importante directive a căror implementare asigură reducerea poluării apelor uzate

sunt următoarele:

Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, amendată de Directiva 98/15/EC și de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003.

Directiva 2006/11/CE privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii şi Directivele “fiice” 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE şi 86/280/CEE, modificate prin 88/347/CEE si 90/415/CEE;

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor împotriva poluării cauzate de nitrații proveniți din surse agricole, amendată de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003.

Directiva Cadru 60/2000/CE în domeniul apei constituie o abordare nouă în domeniul gospodăririi apelor, bazându-se pe principiul bazinal şi impunând termene stricte pentru realizarea programului de măsuri. Obiectivul central al Directivei Cadru în domeniul Apei (DCA) este acela de a obţine o „stare bună” pentru toate corpurile de apă, atât pentru cele de suprafaţă cât şi pentru cele subterane, cu excepţia corpurilor puternic modificate şi artificiale, pentru care se defineşte „potenţialul ecologic bun”. Conform acestei Directive, Statele Membre din Uniunea Europeană trebuie să asigure atingerea stării bune a tuturor apelor de suprafaţă până în anul 2015, mai puțin corpurile de apă pentru care se cer excepții de la atingerea obiectivelor de mediu.

Una dintre cerinţele esenţiale a Directivei Cadru Apa este stabilirea obiectivelor de

calitate pentru toate corpurile de apă şi implicit dezvoltarea de programe de măsuri, pentru

atingerea acestor obiective, cum sunt:

- prevenirea deteriorării stării apelor de suprafaţă şi subterane; - protecţia, îmbunătăţirea şi restaurarea tuturor corpurilor de apă de suprafaţă,

inclusiv a celor care fac obiectul desemnării corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale, precum şi a corpurilor de apă subterană în vederea atingerii “stării bune” până în 2015;

- protecţia şi îmbunătăţirea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale în vederea atingerii “potenţialului ecologic bun” şi a “stării chimice bune” până în 2015;

- reducerea progresivă a poluării cu substanţe prioritare şi încetarea evacuărilor de substanţe prioritar periculoase în apele de suprafaţă prin implementarea măsurilor necesare;

- reducerea tendinţelor semnificative şi susţinute de creştere ale poluanţilor în apele subterane;

- atingerea standardelor şi obiectivelor stabilite pentru zonele protejate de către legislaţia comunitară.

Planurile de management bazinale reprezintă principalul instrument de

implementare a Directivei Cadru privind Apa 2000/60/CE și a majorității prevederilor din

celelalte Directive europene din domeniul calității apei.


49

Obiectivele Directivei Consiliului 91/271/CEE din 21 mai 1991 privind

epurarea apelor uzate urbane, modificată şi completată de Directiva Comisiei

98/15/EC în 27 februarie 1998 se referă la protecţia mediului împotriva efectelor

negative ale evacuărilor de ape uzate urbane şi de ape uzate din anumite sectoare

industriale (în principal prelucrarea şi fabricarea produselor din industria alimentară). În

România, legislaţia europeană din domeniul epurării apelor uzate şi evacuării în mediul

acvatic a fost transpusă în perioada 2002-2005, prin Hotărârea de Guvern nr. 188/2002

pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor

uzate, completată şi modificată de Hotărârea de Guvern nr. 352/2005.

Având în vedere atât poziţionarea României în bazinul hidrografic al fluviului

Dunărea şi bazinul Mării Negre, cât şi necesitatea protecţiei mediului în aceste zone,

România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă. Acestă decizie se

concretizează în faptul că aglomerările cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenţi

trebuie să asigure o infrastructură pentru epurarea apelor uzate urbane care să permită

epurarea avansată, mai ales în ceea ce priveşte indepartarea nutrienţilor (azot şi fosfor)

din apele uzate – HG 352/2005, art.3(1). În ceea ce priveşte gradul de epurare,

epurarea secundară (treaptă biologică) este o regulă generală pentru aglomerarile mai

mici de 10.000 locuitori echivalenţi.

Termenele de implementare ale Directivei variază şi depind de dimensiunea

aglomerării (exprimată in funcţie de poluarea produsă, respectiv locuitorul echivalent) şi

de impactul acesteia asupra apelor receptoare. Termenul de tranziţie final pentru

implementarea Directivei a fost stabilit la 31 decembrie 2018, cu termene intermediare

pentru colectarea şi epurarea apelor uzate urbane anii 2010, 2013 si 2015, respectiv:

- pentru colectarea apelor uzate urbane (art. 3 al Directivei): 31 decembrie 2013 pentru aglomerări umane cu mai mult de 10.000 l.e. și 31 decembrie 2018 pentru aglomerări umane cu mai puţin de 10.000 l.e;

- pentru epurarea apelor uzate urbane şi evacuarea acestora – art. 4 (1a,b) şi art. 5(2): 31 decembrie 2015 pentru în aglomerări umane cu mai mult de 10.000 l.e. și 31 decembrie 2018 pentru în aglomerări umane cu mai puţin de 10.000 l.e.

După transpunerea în legislația națională a cerințelor Directivei 91/271/CEE

privind epurarea apelor uzate urbane din perioada de aderare, România a facut paşi

importanţi în implementarea acestei directive, începând cu anul 2007. Numărul și tipul

de aglomerări, precum și măsurile privind colectarea și epurarea apelor uzate au fost

prevăzute inițial în Tratatul de aderare la Uniunea Europeană și în Documentul de

Poziție a României, situația reflectând starea de fapt din anul 2004. Începând cu anul

2007 această situație a fost reevaluată având în vedere prevederile Programului

Operațional Sectorial de Mediu (POS Mediu), aprobat și devenit operațional la data de

11 iulie 2007. Implementarea măsurilor din cadrul POS Mediu – Axa prioritara 1

“Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă/apă uzată” se promovează prin

realizarea unor studii de fezabilitate la nivel de județe, în cadrul Master Planurilor

Județene și a unor aplicații finanțabile din Fondul de Coeziune.

Prin promovarea investițiilor în îmbunătățirea calității şi a accesului la

infrastructura de apă uzată finanțate prin POS Mediu se are în vedere asigurarea

serviciilor de canalizare și epurare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi

stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă uzată.


50

Bugetul total pentru perioada 2007-2013 alocat acestei axe este de 3,27 miliarde Euro,

din care 2,78 miliarde Euro reprezintă fonduri europene nerambursabile (Fond de

Coeziune). Prin investițiile previzionate rezultate prin implementarea proiectelor majore,

se urmăreşte realizarea unui număr estimat de 170 de stații de epurare noi sau

reabilitate şi o creştere a volumului de apă uzată epurată corespunzător de la 35% la

60% din volumul total.

In cadrul Planurilor de Management ale Bazinelor / Spatiilor hidrografice,

elaborate de către Administrația Națională „Apele Române” în concordanță cu cerințele

Directivei cadru Apă, au fost stabilite si evaluate costuri pentru măsurile de bază și

măsurile suplimentare pentru sursele de poluare semnificative. Aceste măsuri asigură

atingerea stării bune a apelor împreună cu măsurile de bază obligatorii în contextul

implementării legislației europene în domeniul apelor, fapt care presupune, după caz,

scăderea limitelor poluanților evacuați de la stațiile de epurare sub limitele stabilite în

legislația specifică în vigoare.

Administrația Națională “Apele Române”, în conformitate cu prevederile HG

nr.210/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative care transpun

acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului, art.IV, punctele 2 si 3, care

stipulează că autoritătii competente în domeniul gospodăririi apelor îi revin sarcini

specifice în ceea ce privește monitorizarea evacuărilor din stațiile de epurare a apelor

uzate urbane și de raportare a datelor colectate către Comisia Europeană, elaborează

raportul „Stadiul realizării lucrărilor pentru epurarea apelor uzate urbane și a

capacitătilor în execuție și puse în funcțiune pentru aglomerări umane”. Raportul

conține inventarul aglomerărilor umane și a lucrărilor existente de canalizare și epurare

aferente. Datele sunt disponibile începând cu anul 2007 și se referă la evaluarea

nivelelor de colectare și epurare a apelor uzate, la nivel de aglomerare umană, județe,

bazine hidrografice și la nivel național, precum și situația proiectelor de investiții și

costurile acestora.

Astfel, la nivel național, nivelele de colectare si epurare a încărcării organice

biodegradabile (exprimat în %) din aglomerările umane cu mai mult de 2.000 l.e. a

crescut în ultimii ani. În anul 2011, valorile nivelelor de colectare si epurare a încărcării

organice biodegradabile au fost de 56,96% pentru colectarea apelor uzate, respectiv

45,57% pentru epurarea apelor uzate, crescând cu cca. 10% pentru colectarea apelor

uzate față de anul 2007, respectiv cu cca. 8% pentru epurarea apelor uzate. Țintele de

realizat pentru termenul de tranziție - anul 2013 - sunt cca. 69% pentru colectarea

apelor uzate și cca. 61% pentru epurarea apelor uzate, cu asigurarea conformării

aglomerărilor umane cu mai mult de 10.000 l.e. în ceea ce privește colectarea apelor

uzate.

În perioada de după aderarea la Uniunea Europeană (2007-2011), cca. 2,997

miliarde euro au fost investiți la nivel național pentru lucrări de extindere și reabilitare a

infrastructurii de apă uzată. Valoarea totală a investițiilor pentru infrastructura de apă

uzată este de cca. 12 miliarde euro, valoare evaluată în cadrul Planurilor de

management bazinale, atât pentru măsuri de bază, cât și pentru cele suplimentare,

până în anul 2021.


51

Măsurile pentru reducerea poluării cu substanţe periculoase și prioritar

periculoase răspund în principal cerinţelor de implementare ale Directivei 2006/11/CE

privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul

acvatic al Comunităţii şi ale Directivelor “fiice” 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE,

84/491/CEE şi 86/280/CEE, modificate prin 88/347/CEE si 90/415/CEE, precum și

cerințelor Directivei Cadru Apă și Directivei 2008/105/CE privind standardele de calitate

a mediului în domeniul apei.

Domeniul de aplicare al programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor

şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, vizează apele uzate industriale epurate

sau neepurate, apele uzate evacuate din staţiile de epurare urbane care primesc ape

uzate industriale epurate sau neepurate, precum şi apele de suprafaţă şi apele

subterane. De asemenea, programul se aplică tuturor utilizărilor industriale de apă,

surselor punctiforme sau difuze care evacuează una sau mai multe din substanţele

periculoase (lista I, II) şi din substanţele prioritare/prioritar periculoase) în apele de

suprafaţă şi subterane şi în canalizare. Programele de reducere sau de eliminare a

poluării cu astfel de substanţe sunt incluse în programele de etapizare anexate

autorizaţiei de gospodărire a apelor. Aceste programe includ măsuri aplicabile atât

pentru epurarea apelor uzate, cât şi pentru schimbările tehnologice în procesul de

producţie în vederea reducerii/eliminării evacuărilor, emisiilor, pierderilor de substanţe

prioritare/prioritar periculoase.

Pe lângă avantajul cunoaşterii mai exacte a stării corpurilor de apă, odată cu

modernizarea sistemului de monitorizare şi adaptarea acestuia la cerinţele Directivei

Cadru Apă, rezultatele obţinute în urma derulării acestor activităţi au scopul de a sprijini

activitatea de stabilire a măsurilor de reducere/eliminare a evacuărilor sau emisiilor de

substanţe prioritare/prioritar periculoase in mediul acvatic.

Având în vedere obligațiile României ca țară membră a Uniunii Europeane, precum și prevederile Planului de măsuri privind integrarea europeană, sunt necesare monitorizări privind implementarea Directivei 2006/11/EC care înlocuiește Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzată de anumite substanțe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunității și a celor 7 Directive fiice (82/176/EEC, 83/513/EEC, 84/156/EEC, 84/491/EEC și 86/280/EEC, modificate prin 88/374/EEC și 90/415/EEC, referitoare la descărcarile de substanțe periculoase în apele de suprafată). În România aceste monitorizări se realizează semestrial; în anul 2011 s-au monitorizat la nivel național, precum și la nivelul bazinelor hidrografice, având în vedere măsurile prioritare aplicate, unele substanțe periculoase (lista I și II) din apele uzate evacuate în corpurile de apă de suprafață care au înregistrat depășiri ale normativelor in vigoare (HG 1038/2010 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase), și anume depășiri la metale grele (Cu, Zn, Cr, Co), triclormetan, tricloretilena și PAH.

Monitorizarea substanțelor periculoase (lista I și II) din apele uzate evacuate în resursele de apă sau în apa uzată se realizează pe baza inventarierii emisiilor evacuate şi pierderilor de substanţe prioritare. De asemenea, elaborarea metodelor și analizarea substanțelor propuse de Directiva 2008/105/EC privind Standardele de Calitate de Mediu pentru substanţele prioritare/prioritar periculoase, vor asigura în continuare evaluarea implementării măsurilor de reducere progresivă a evacuărilor, emisiilor şi

http://anar-legis:8080/oficiale/afis.php?f=61824


52

pierderilor de substanţe prioritare şi a celor de eliminare a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase.

În cadrul Planurilor de management bazinale și la nivelul întregii ţări, pentru

aplicarea măsurilor de bază necesare reducerii/eliminării de substanţe prioritare/prioritar

periculoase au fost estimate costuri în valoare de 924,6 mil. Euro.

În ceea ce privește implementarea Directivei 91/676/EEC privind protecția apelor împotriva poluării cauzate de nitrații proveniți din surse agricole, amendată de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003, se monitorizează programul de măsuri pentru presiunile punctiforme și difuze din agricultură exercitate la nivelul apelor de suprafaţă, precum şi la nivelul apelor subterane.

Principalele obiective ale Directivei 91/676/EEC privind Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, cuprinse în planuri de acţiune, sunt reducerea poluării produsă sau indusa de nitraţi din surse agricole şi prevenirea poluării apelor cu nitraţi. România nu a obţinut perioadă de tranziţie pentru această Directivă, programele de acţiune se pun în practică pe parcursul a patru ani de la elaborarea lor (art. 5 alin. 4 din Directivă). Termenul de conformare (termenul final de realizare) pentru fiecare măsură în parte este stabilit în programul de etapizare anexat la autorizaţiile de gospodărirea apelor sau/şi din planul de acţiune anexat autorizaţiei (integrate) de mediu, având în vedere și eventualele perioade de tranziţie obţinute de unităţile (ferme zootehnice) cu instalaţii IPPC.

În ceea ce privește fermele zootehnice se aplică umătoarele tipuri de măsuri, în vederea reducerii poluării cu nitrați: - construcţia/reabilitarea sistemelor de colectare a apelor uzate; - construcţia/ modernizarea/extinderea/ reabilitarea staţiei de epurare (treapta

mecanică, treapta biologică, eventual treapta terţiară, dezinfecţie) – în cazul evacuării în apele de suprafaţă;

- construcţia/ impermeabilizarea bazinelor de stocare ape uzate/epurate şi utilizarea lor ca apă de spălare şi/sau irigare;

- construcţia/reabilitarea platformelor de depozitare a nămolului rezultat în urma epurării apelor uzate;

- construcţia platformelor de stocare a gunoiului de grajd (ferme cu pat uscat) pentru perioadele de interdicţie a aplicării;

- aplicarea BAT - IPPC (cele mai bune tehnologii existente) la nivelul fermelor zootehnice cu creştere intensivă a porcilor şi păsărilor;

- alte tipuri de măsuri. În cadrul planurilor de management bazinale, măsurile de bază stabilite pentru

fiecare ferma zootehnică identificată ca fiind presiune semnificativă au termene de

finalizare perioada 2007- 2015. Costul total al investiţiilor necesare pentru

implementarea măsurilor la nivelul fermelor zootehnice a fost evaluat la de 84,45

milioane Euro.


53

3.7. POLUĂRI ACCIDENTALE

În anul 2011 s-au înregistrat 45 de poluări accidentale, din care 14 cu produse

petroliere, 12 cu substanţe chimice de natură organică sau anorganică deversate direct

în apă, 12 cu ape uzate neepurate datorate defecţiunilor apărute în funcţionarea staţiilor

de epurare.

Producerea de poluări accidentale se explică atât prin neglijenţa manifestată de

unii operatori economici în timpul desfăşurării proceselor tehnologice, cât şi prin lipsa

retehnologizării proceselor tehnologice din unele unităti industriale.

Din totalul poluărilor din anul 2011, 22% provin din surse neidentificate, 15% au

cauzat mortalitate piscicolă, iar fenomenele naturale (ploi torenţiale, temperaturi ridicate

şi debite scăzute) au contribuit în foarte mică măsură la poluarea apelor de suprafaţă

(1 poluare).

Poluările accidentale cu produse petroliere (31%) au avut drept cauză spargeri de conducte de transport produse petroliere în scopul furturilor de combustibil sau uzura acestora.

Repartiţia pe bazine hidrografice arată că în bazinele Olt, Mureş şi Dobrogea–

Litoral s-au produs cele mai multe poluări (10, 7 şi respective 6), iar în spaţiile

hidrografice Crişuri, Banat, Argeş-Vedea s-a produs câte o poluare.

Râurile interioare au fost cele mai mult afectate de aceste poluări faţă de fluviul

Dunărea, unde, în cursul anului 2011 s-au înregistrat un număr de doar 3 poluări

accidentale.

3.8. MANAGEMENTUL DURABIL AL RESURSELOR DE APĂ

3.8.1. Presiuni Semnificative Asupra Resurselor de Apă din România

Calitatea apei este o problemă de maximă importanţă ce ar trebui să ne

preocupe pe toţi. Sănătatea noastră este dependentă direct de sursa de apă. Şi

principala presiune asupra stării apelor de suprafaţă, şi nu numai, este exercitată de

către om prin deversarea în emisari a apelor uzate neepurate sau insuficient epurate.

Pentru protecţia resurselor de apă, această practică trebuie stopată, în sensul că apele

epurate trebuie să corespundă prescripţiilor calitative în vigoare.

În conformitate cu Directiva Cadru în domeniul Apei, în cadrul planurilor de management bazinale au fost considerate presiuni semnificative presiunile care au ca rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentru corpul de apă. După modul în care funcţionează sistemul de recepţie al corpului de apă se poate cunoaşte dacă o presiune poate cauza un impact. Această abordare corelată cu lista tuturor presiunilor şi cu caracteristicile particulare ale bazinului de recepţie conduce la identificarea presiunilor semnificative.

O alternativă este aceea ca înţelegerea conceptuală să fie sintetizată într-un set

simplu de reguli care indică direct dacă o presiune este semnificativă. O abordare de

acest tip este de a compara magnitudinea presiunii cu un criteriu sau o valoare limită

relevantă pentru corpul de apă. În acest sens, Directivele Europene prezintă limitele

peste care presiunile pot fi numite semnificative şi substanţele şi grupele de substanţe

care trebuie luate în considerare. Stabilirea presiunilor semnificative stă la baza

identificării în continuare a legaturii dintre toate categoriile de presiuni – obiective –


54

masuri s-a avut în vedere analiza presiunilor şi a impactului pe baza utilizarii

conceptului DPSIR (Driver-Pressure-State-Impact-Response – Activitate antropică-

Presiune-Stare-Impact-Răspuns).

Aplicarea setului de criterii a condus la identificarea presiunilor semnificative

punctiforme, având în vedere evacuările de ape epurate sau neepurate în resursele de

apă de suprafaţă:

- aglomerările umane (identificate în conformitate cu cerinţele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane - Directiva 91/271/EEC), ce au peste 2000 locuitori echivalenţi (l.e.) care au sisteme de colectare a apelor uzate cu sau fără staţii de epurare şi care evacuează în resursele de apă; de asemenea, aglomerările <2000 l.e. sunt considerate surse semnificative punctiforme dacă au sistem de canalizare centralizat; de asemenea, sunt considerate surse semnificative de poluare, aglomerările umane cu sistem de canalizare unitar care nu au capacitatea de a colecta şi epura amestecul de ape uzate şi ape pluviale în perioadele cu ploi intense;

- industria: - Instalaţiile care intră sub incidenţa Directivei privind prevenirea şi controlul

integrat al poluării – 96/61/EC (Directiva IPPC) - inclusiv unităţile care sunt inventariate în Registrul Polunaţilor Emişi (EPER) sau în Registrul Poluanţilor Emişi şi Transferaţi (E-PRTR) care sunt relevante pentru factorul de mediu - apă;

- Unităţile care evacuează substanţe periculoase (lista I şi II) şi/sau substanţe prioritare peste limitele legislaţiei în vigoare (în conformitate cu cerinţele Directivei 2006/11/EC care înlocuieşte Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzată de substanţele periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii;

- alte unităţi care evacuează în resursele de apă şi care nu se conformează legislaţiei în vigoare privind factorul de mediu apă;

- agricultura: - fermele zootehnice sub incidenţa Directivei privind prevenirea şi controlul integrat

al poluării – 96/61/EC (Directiva IPPC) - inclusiv unităţile care sunt inventariate în Registrul Poluanţilor Emişi (EPER) care sunt relevante pentru factorul de mediu - apă;

- fermele care evacuează substanţe periculoase (lista I şi II) şi/sau substanţe prioritare peste limitele legislaţiei în vigoare (în conformitate cu cerinţele Directivei 2006/11/EC care înlocuieşte Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzată de substanţele periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii);

- alte unităţi agricole cu evacuare punctiformă şi care nu se conformează legislaţiei în vigoare privind factorul de mediu apă. În ceea ce privește sursele difuze de poluare semnificative, acestea au fost

identificate cu referire la modul de utilizare al terenului:

- aglomerările umane/localităţile care nu au sisteme de colectare a apelor uzate sau sisteme corespunzătoare de colectare şi eliminare a nămolului din staţiile de epurare, precum şi localităţile care au depozite de deşeuri menajere neconforme;

- ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzătoare de stocare/utilizare a dejecţiilor, localităţile identificate ca fiind zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole, unităţi care utilizează pesticide şi nu se conformează legislaţiei în vigoare, alte unităţi/activităţi agricole care pot conduce la emisii difuze semnificative;

- depozite de materii prime, produse finite, produse auxiliare, stocare de deşeuri neconforme, unităţi ce produc poluări accidentale difuze, situri industriale abandonate.


55

O altă categorie importantă de presiuni semnificative este cea legată de

presiunile hidromorfologice semnificative. Informaţiile despre tipurile şi mărimea

presiunilor hidromorfologice la care sunt supuse corpurile de apă de suprafaţă din

fiecare bazin hidrografic sunt necesare a fi cunoscute şi monitorizate în scopul

identificării şi desemnării corpurilor de apă puternic modificate, precum şi pentru luarea

măsurilor de renaturare sau atenuare.

Categoriile de lucrări hidrotehnice care se regăsesc la nivelul bazinelor/spaţiilor

hidrografice sunt: baraje (acumulări), derivaţii, regularizări, indiguiri şi apărări de maluri,

executate pe corpurile de apă în diverse scopuri (energetic, asigurarea cerinţei de apă,

regularizarea debitelor naturale, apărarea împotriva efectelor distructive ale apelor,

combaterea excesului de umiditate, etc), cu efecte funcţionale pentru comunităţile

umane.

Alte tipuri de presiuni antropice considerate preiuni semnificative sunt

considerate surse cu potenţial de producere a poluărilor accidentale, activităţile de

piscicultură / acvacultură, extragerea balastului şi nisipului din albiile minore ale

cursurilor de apă, exploatările forestiere, și altele.

Informații detaliate privind sursele de poluare semnificative sunt detaliate în

cadrul Planurilor de Management bazinale, disponibile pe website-urile Administrației

Naționale “Apele Romane” (www.rowater.ro, secțiunea Planuri de management) și pe

cele ale Administrațiilor Bazinale de Apă. Informațiile vor fi actualizate în anul 2013,

odată cu actualizarea caracterizarii bazinelor/spațiilor hidrografice conform cerințelor

art. 5 al Directivei Cadru Apă.

3.8.2. Strategii şi Actiuni Privind Managementul Durabil al Resurselor

de Apă

În România, elaborarea strategiei şi politicii naţionale în domeniul gospodăririi

apelor, asigurarea coordonării şi controlului aplicării reglementărilor interne şi

internaţionale în acest domeniu se realizează de către Ministerul Mediului și Pădurilor.

Gestionarea cantitativă şi calitativă a resurselor de apă, administrarea lucrărilor

de gospodărire a apelor, precum şi aplicarea strategiei şi a politicii naţionale, cu

respectarea reglementărilor naţionale în domeniu, se realizează de Administraţia

Naţională "Apele Române", prin administraţiile bazinale de apă din subordinea acesteia.

Cadrul legislativ pentru gestionarea durabilă a resurselor de apă este asigurat

prin Legea Apelor nr.107/1996, cu modificările și completările ulterioare.

Strategia și politica națională în domeniul gospodăririi apelor are drept scop

realizarea unei politici de gospodărire durabila a apelor prin asigurarea protecției

cantitativă și calitativă a apelor, apărarea împotriva acțiunilor distructive ale apelor,

precum și valorificarea potențialului apelor în raport cu cerințele dezvoltării durabile a

societății și în acord cu directivele europene în domeniul apelor.

Pentru realizarea acestei politici se au în vedere următoarele obiective specifice:

- Îmbunătățirea stării apelor de suprafață și a apelor subterane prin implementarea planurilor de management al bazinelor hidrografice, în conformitate cu prevederile Directivei Cadru privind Apa a Uniunii Europene;

- Elaborarea Strategiei de Management al Riscului la Inundații, a planurilor și programelor necesare implementării strategiei și realizarea măsurilor ce derivă din


56

acestea, implementarea acesteia în concordanță cu prevederile legislației europene în domeniu;

- Elaborarea Schemelor Directoare de Amenajare a Bazinelor Hidrografice pentru folosințele de apă, în scopul diminuării efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vieții, bunurilor și activităților umane în corelare cu dezvoltarea economică și socială a țării;

- Elaborarea și implementarea Planului de protecție și reabilitate a țărmului românesc al Mării Negre împotriva eroziunii și promovarea unui management integrat al zonei costiere, conform recomandărilor europene în domeniu;

- Întarirea parteneriatului transfrontier și international cu instituții similare din alte țări, în scopul monitorizarii stadiului de implementare a înțelegerilor internaționale și promovării de proiecte comune.

În prezent se urmăreşte gospodărirea durabilă a apelor pe baza aplicării

legislației legislaţiei Uniunii Europene şi în special a principiilor Directivei Cadru a Apei

și Directivei Inundații, care au fost transpuse prin Legea Apelor 107/1996 cu modificările

și completările ulterioare. În acest context, instrumentele de realizare a politicii şi

strategiei în domeniul apelor includ schema directoare de amenajare şi management a

bazinelor hidrografice, managementul integrat al apelor pe bazine hidrografice şi

adaptarea capacităţii instituţionale la cerinţele managementului integrat.

Pentru realizarea fiecarui obiectiv specific propus au fost planificate numeroase

acțiuni. Unele dintre acestea au fost realizate până în prezent, altele sunt în curs de

realizare sau vor fi realizate în etapa urmatoare.

Acțiunile necesare pentru îmbunătățirea stării apelor de suprafață și a apelor

subterane au fost stabilite în cadrul Planurilor de Management ale Bazinelor

Hidrografice ca parte a Planului de Management al districtului internațional al Dunării,

intocmit in conformitate cu prevederile Directivei Cadru privind Apa. Planurile de

Management bazinale, precum și Planul Național de Management au fost aprobate prin

HG 80/26.01.2011 pentru aprobarea Planului național de management aferent porțiunii

din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul

României - Monitorul Oficial nr. 265/14.04.2011. Prin implementarea și monitorizarea

programelor de măsuri aprobate pentru sursele de poluare semnificative se vor atinge

obiectivele de mediu pentru corpurile de apă, respective starea bună și potențialul

ecologic bun.

Costurile de investiții necesare implementării programelor de măsuri au fost

evaluate la cca. 21 miliarde euro până în anul 2027.

Strategia de Management al Riscului la Inundații a fost elaborată în

concordanță cu prevederile legislației europene și implementarea acesteia a fost

realizată prin aprobarea Hotărârea Guvernului nr. 846/2010 pentru aprobarea Strategiei

nationale de management al riscului la inundatii pe termen mediu si lung ( publicata in

Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 626, din 6 septembrie 2010).

Strategia Naţională de management al riscului la inundaţii are drept scop

reducerea impactului produs de inundaţii asupra populaţiei şi a bunurilor printr-o

planificare adecvată şi printr-o politică care să corespundă standardelor şi asteptărilor

comunităţilor umane, în condiţiile protecţiei mediului.

Strategia de management al inundaţiilor formează documentul cadru pentru pregătirea

şi adoptarea unor măsuri şi acţiuni specifice vizând:


57

- cunoaşterea riscului la inundaţii; - monitorizarea fenomenului de inundaţii; - informarea populaţiei; - considerarea riscului la inundaţii în toate activităţile de amenajare a teritoriului; - adoptarea de măsuri preventive; - pregătirea pentu situaţii de urgenţă; - reconstrucţia şi învăţarea din experienţa anterioară. Ea constituie totodată baza pentru ca administraţia centrală şi locală să poată alege

măsurile specifice de protecţie împotriva inundaţiilor şi de dezvoltare regională.

Strategia defineşte, de asemenea, responsabilităţile specifice în plan operaţional şi de

reglementare ale autorităţilor administraţiei centrale şi locale, ale populaţiei şi agenţilor

economici, ale indivizilor, precum şi modul lor de cooperare care să permită un acord

comun, concertat, asupra complexelor probleme asociate inundaţiilor şi o implicare

autentică a tuturor în cadrul responsabilităţilor ce le revin.

Sintetic, obiectivele generale ale strategiei de management al inundaţiilor sunt:

a) creşterea calităţii vietii prin reducerea pagubelor produse ca urmare a inundaţiilor,

dar fiind pregătiţi pentru producerea unor alte asemenea fenomene;

b) diminuarea impactului măsurilor de management al riscului (la scară temporală şi

spaţială) asupra sistemelor ecologice;

c) utilizarea adecvată a resurselor pentru realizarea, întreţinerea şi exploatarea

infrastructurilor şi a măsurilor de reducere a riscului la inundaţii;

d) menţinerea unor activităţi economice corespunzătoare (agricole, industriale,

comerciale, de locuit şi agrement) în zonele inundabile.

Activităţile de management al inundaţiilor se constituie într-o problemă de

politică, de planuri şi programe de termen scurt, mediu şi lung, având ca scop protecţia

vieţii, a bunurilor şi a mediului împotriva fenomenului de inundaţii. Acestea sunt:

- Planul de Management al Riscului la Inundaţii, ce se elaborează la nivel de bazin sau spaţiu;

- Programul Naţional de Prevenire, Protecţie şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor. Acest program se elaborează la nivelul teritoriului naţional şi are la bază planurile de management al riscurilor la inundaţii întocmite la nivel de bazin/spaţiu hidrografic;

- planuri bazinale, judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare împotriva inudaţiilor elaborate în conformitate cu prevederile legislaţiei existente în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi care se vor integra sub numele de planuri operative de intervenţie.

Strategia a fost gândită pentru perioada 2010 – 2035 și vizează o gestionare

integrată a apelor și a resurselor adiacente: amenajarea teritoriului și dezvoltarea

urbană, protecția naturii, dezvoltarea agricolă și silvică, protecția infrastructurii de

transport, a construcțiilor și a zonelor turistice, protecția individuală.

Printre măsurile incluse în acest document se număra lucrări de construcție,

consolidare și întreținere a digurilor pentru apărarea localităților, realizarea de acumulări

nepermanente (poldere), acțiuni de renaturare – spatii unde apa se revarsă atunci când

se înregistrează debite mari, evaluarea pretabilității activităților economice din incintele

amenajate în vederea utilizării acestora ca incinte mixte, renaturarea unor incinte

indiguite în vedere creării de zone umede. De asemenea, sunt prevazute amenajari de

torenți, măsuri de împădurire și înființarea de perdele forestiere.


58

Pentru realizarea obiectivelor, Ministerul Mediului și Pădurilor a estimat costuri în

valoare de 12,5 miliarde de euro, în perioada 2010 – 2035, sume ce vor fi obținute de la

bugetul de stat, credite extere, fonduri europene, si alte fonduri (Fondul pentru mediu,

Fondul de dezvoltare etc.).

Schemele directoare de amenajare și management ale bazinelor

hidrografice sunt instrumentele de planificare în domeniul apelor pe bazin hidrografic,

alcatuite din două părți: Planul de amenajare a bazinului hidrografic (PABH) și Planul de

Management al bazinului hidrografic (PMBH). Schemele directoare fixeaza într-o

manieră generala și armonioasă obiectivele de calitate și cantitate a apelor, urmărind să

se asigure:

- o stare bună a apelor de suprafață sau, pentru corpurile de apă artificiale sau puternic modificate, un potential ecologic bun și o stare chimica bună a apelor de suprafață;

- o stare chimica bună și un echilibru între cantitatea de apă prelevată si reîncarcarea apelor pentru toate resursele de apă subterană;

- realizarea obiectivelor special definite pentru zonele protejate, cu scopul de a reduce tratamentul necesar pentru producția de apă destinată consumului uman.

În conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996, cu modificarile și

completările ulterioare, schemele directoare si programele de masuri se elaborează și

se actualizeaza de către Administrația Națională "Apele Române", se avizează de către

Comitetele de bazin, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor și se

aprobă prin hotarâre a Guvernului.

În vederea elaborării și aprobării schemelor directoare, Ministerul Mediului şi

Pădurilor şi Administraţia Naţională “Apele Române”au întreprins o serie de acţiuni,

dintre care se pot menţiona:

- elaborarea metodologiei şi instrucţiunilor tehnice necesare elaborării schemelor, aprobate prin Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr 1258/20 noiembrie 2006;

- instituirea unui Grup de suport tehnic pentru realizarea studiilor de amenajare a bazinelor hidrografice și a unui Grup de coordonare, conform Ordinul minstrului mediului nr. 154/12.02.2007;

- realizarea în anul 2011 a studiilor de fundamentare a schemelor directoare de amenajare si management ale celor 11 bazine hidrografice - componenta plan de amenajare; acesta are ca obiectiv fundamentarea acțiunilor, măsurilor, opțiunilor, soluțiilor și lucrărilor necesare pentru: - realizarea și mentinerea echilibrului dintre cerințele de apă ale folosințelor

șidisponibilul de apă la surse; - utilizarea potețtialului apelor (producerea de energie hidromecanică,

hidroelectrică, navigație, turism, agrement, estetică etc); - diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vieții, sănătătii,

bunurilor și activitătilor umane și mediului (inundații, exces de umiditate, secete,eroziunea solului etc);

- determinarea cerințelor de mediu asupra resurselor de apă; - gestionarea resurselor de apă în condițiile schimbărilor climatice. - promovarea planurilor de amenajare prin procedura de evaluare strategică (SEA). Planurile de amenajare ale bazinelor hidrografice se vor aproba prin hotărâre de

guvern


59

Acțiunile necesare elaborării și implementării Planului de protecție și

reabilitare a țărmului românesc al Mării Negre împotriva eroziunii și promovării

unui management integrat al zonei costiere, conform recomandărilor europene în

domeniu au constat în:

- elaborarea și reactualizarea cadrului juridic necesar utilizării turistice a plajelor și realizării unui management integrat al zonei costiere;

- elaborarea Planului de Management Integrat privind protecția eroziunii costiere a Mării Negre și stabilirea zonelor prioritare de reabilitare și protecție; în anul 2011 a fost realizata evaluarea strategică de mediu pentru Master Planul pentru Protectia si reabilitarea zonei costiere, prin parcurgerea etapelor stabilite prin HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe; Master Planul stabilește prioritățile pentru reabilitarea zonei costiere a litoralului romanesc, punând un puternic accent pe: restaurarea și îmbunătățirea mediului înconjurator, dezvoltarea unui program și a lucrărilor de reabilitare aferente acestuia privind protecția coastei de efectele eroziunii costiere în vederea reabilitarii si protejării liniei țărmului, a terenurilor adiacente și a ecosistemelor de uscat și marine, pe protejarea infrastructurii economice și a obiectivelor sociale periclitate de procesele de eroziune marina, precum și pe implementarea unui program integrat de monitorizare a zonei costiere care să vină în sprijinul operațiunilor și lucrărilor de întreținere, pe termen mediu și lung (30 de ani);

- pregatirea proiectelor, accesarea fondurilor necesare finanțării și realizarea lucrărilor de reabilitare și protecție împotriva eroziunii costiere a Mării Negre;

Pentru intarirea parteneriatului transfrontier si international cu institutii

similare din alte tari în scopul monitorizarii stadiului de implementare a întelegerilor

internationale si promovarii de noi proiecte în domeniu

- Intarirea parteneriatului transfrontier cu Bulgaria, Ungaria, Moldova și Ucraina prin participarea în cadrul comisiilor mixte si subcomisiilor hidrotehnice conform Acordurilor bilaterale încheiate de România cu aceste tari;

- renegocierea unui nou Acord hidrotehnic cu Serbia; - Participarea activa in cadrul Comisiei Internaționale pentru Protecția fluviului

Dunărea și în n cadrul Comisiei pentru protectia Marii Negre impotriva poluarii; - Stabilirea de memorandumuri de înțelegere cu țările din Uniunea Europeană și pe

plan mondial, în scopul cooperării în domeniul apelor și promovării unor proiecte comun, inclusive în cadrul Strategiei pentru regiunea Dunării.


60

Listă de tabele

Tabelul 1: Resursele de apă potenţiale şi tehnic utililizabile pentru anul 2011 ................ 3

Tabelul 2: Raportul cerinţa/prelevare pentru resursele de apă în anul 2011 ................... 5

Tabelul 5: Evaluarea corpurilor de apă lacuri naturale, pe stări ecologice şi bazine

hidrografice în anul 2011 ............................................................................................... 39

Tabelul 6: Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate –

lacuri de acumulare şi artificiale, pe bazine hidrografice la nivel global în anul 2011 .... 40

Listă de figuri Figura 1: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri monitorizate din B.H.

Tisa .................................................................................................................................. 7


Someş ............................................................................................................................. 8


monitorizate în B.H. Someş ............................................................................................. 9


Crişuri ............................................................................................................................ 10


monitorizate în B.H. Crişuri ............................................................................................ 11

Figura 6: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă artificiale - râuri monitorizate în B.H.

Crişuri ............................................................................................................................ 12


Mureş ............................................................................................................................ 13


monitorizate în B.H. Mureş ............................................................................................ 13

Figura 9: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri monitorizate în B.H. Bega

– Timiş - Caraş .............................................................................................................. 15

Figura 10: Potenţialul ecologic a corpurilor de apă puternic modificate - râuri

monitorizate în B.H. Bega - Timiş -Caraş ...................................................................... 16


Nera - Cerna .................................................................................................................. 17

Figura 12: Starea ecologica a corpurilor de apă naturale - râuri monitorizate în B.H. Jiu

...................................................................................................................................... 18

Figura 13: Starea ecologica a corpurilor de apă de suprafaţă naturale - râuri

monitorizate în B.H. Olt ................................................................................................. 19


monitorizate în B.H. Olt ................................................................................................. 20


Argeş ............................................................................................................................. 21


monitorizate în B.H. Argeş ............................................................................................. 22

Figura 17: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă artificiale - râuri monitorizate în B.H.

Argeş ............................................................................................................................. 23


61


Vedea ............................................................................................................................ 24


Ialomiţa .......................................................................................................................... 25

Figura 20: Starea ecologica a corpurilor de apa de suprafaţă naturale - râuri

monitorizate în B.H. Siret ............................................................................................... 26


monitorizate în B.H. Siret ............................................................................................... 27

Figura 22: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri monitorizate în sub-

bazinul Bârlad ................................................................................................................ 28


Buzău ............................................................................................................................ 29

Figura 24: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale - râuri monitorizate în B.H. Prut

...................................................................................................................................... 30

Figura 25: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – râuri în B.H.

Prut ................................................................................................................................ 31


monitorizate în B.H. Dunăre/ABA Buzău-Ialomiţa ......................................................... 34


Litoral ............................................................................................................................. 36

Figura 28: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate pe cursul

principal al Fluviului Dunărea ......................................................................................... 38

administraţia naţională ”apele române” de calitate a apelor/attachments/9/sinteza...

Documents