ADEVARUL Academia de Poliţie a motivat de ce nu cere retragerea titlului de doctor a şefului DGA, Cătălin Ioniţă Comisia de Etică din cadrul Academiei de Poliţie "Alexandru I. Cuza" a publicat, joi, argumentele pentru care nu a propus retragerea titlului de doctor pentru directorul Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA), Cătălin Ioniţă, precizând că procentul de similitudine constatat este de doar 9,22%, conform Mediafax. Comisia de Etică şi Deontologie Universitară din cadrul Academia de Poliţie "Alexandru I. Cuza" transmite, joi, printr-un comunicat de presă, că în urma analizei tezei de doctorat cu titlul „Criminogeneza infracţiunilor cibernetice” susţinută de Cătălin Ioniţă, actualmente director al Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA), a constatat că un număr de 723 de rânduri, respectiv 8.676 de cuvinte, sunt în proporţie de 100% similare cu paragrafe din articolele atribuite lui Horaţiu Dan Dumitru. Lucrarea are 7.840 de rânduri care însumează un număr de 94.080 de cuvinte, iar aceste paragrafe însumează un procent de 9,22% de rânduri din totalul lucrării, procentul fiind similar şi în ceea ce priveşte numărul de cuvinte. "Având în vedere că procentul de similitudine constatat este de 9.22%, situându-se aşadar mult sub procentele de similitudine practicate a fi admise în domeniul de doctorat Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, de către CNATDCU în prezent, precum şi faptul că în Regulamentul Şcolii Doctorale în vigoare la momentul susţinerii tezei de către dl. Alexandru Cătălin Ioniţă nu se specifica un procent de similitudine admis, dar nici nu se indica „toleranţă zero” pentru aceste situaţii (adresa nr. 4495491 din 19.02.2019 a Departamentului de Studii Doctorale), apreciem că, în cazul de faţă, propunerea unei sancţiuni de retragere a titlului de doctor apare ca nejustificată ca nerespectând cerinţa proporţionalităţii", arată Comisia de Etică şi Deontologie Universitară din cadrul Academia de Poliţie "Alexandru I. Cuza". Reprezentanţii Comisiei de Etică propun însă ca Alexandru Cătălin Ioniţă să fie sancţionat cu avertisment scris şi să fie obligat să refacă în întregime capitolul VII al tezei de doctorat. "Totodată, Comisia interzice domnului Alexandru Cătălin Ioniţă să îşi publice teza de doctorat până la obţinerea avizului favorabil al Consiliului Şcolii Doctorale de Ordine Publică şi Siguranţă Naţională asupra capitolului astfel refăcut", potrivit sursei citate. Decizia Comisiei de Etică şi Deontologie Universitară a fost luată în şedinţa din 16 aprilie 2019. Raportul Comisiei va fi transmis către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), Consiliul fiind organ deliberativ separat, potrivit procedurii. Publicarea raportului vine după ce ministrul de Interne, Carmen Dan, a solicitat Comisiei Academiei de Poliţie să facă publice argumentele deciziei privind teza de doctorat a şefului DGA, Cătălin Ioniţă, menţionând că următorul pas este sesizarea autorităţilor, pentru că nu va „gira ascunderea sub preş a gunoiului”.

GANDUL Dan, despre decizia Academiei în cazul Ioniţă: Instituţia abilitată să se pronunţe este CNATDCU Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a declarat, joi, în cazul deciziei luate de Comisia de Etică din cadrul Academiei de Poliţie, care a hotărât să nu propună retragerea titlului de doctor în cazul lui Cătălin Ioniţă, că instituţia abilitată de stat să se pronunţe este CNATDCU. "Comisia de Etică, care este un roganism aflat sub tutela autonomiei universitare şi cred că e bine să înţeleagă toată lumea că ministrul nu poate încălca principiul autonomiei universitare este cea care s-a pronunţat, dar cred că toată lumea interesată de funcţionarea acestor structuri ştie că este doar un organism în interiorul Academiei, care se pronunţă prin întocmirea unor rapoarte pe nişte teze de doctorat care sunt supuse verificării cu softl anti-plagiat. Instituţia abilitată de stat să se pronunţe este CNATDCU (Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare -n.r.) şi, din câte ştiu eu, există sesizări şi către această instituţie şi nu am niciun motiv să mă îndoiesc ăc aaceastă instituţie specializată va face absolut toate verificările necesare", a declarat Carmen Dan. Ministrul Afacerilor Interne a precizat că nu poate stabili nici dacă există plagiat, nici dacă nu există plagiat, însă binenţeles că-şi doreşte "ca cei care sunt responsabili de anumite fapte, care nu fac cinste şi onoare uniformei, să răspundă pe măsura faptelor".

Reacţia lui Carmen Dan vine după ce, joi, Comisia de Etică din cadrul Academiei de Poliţie "Alexandru I. Cuza" a publicat argumentele pentru care nu a propus retragerea titlului de doctor pentru directorul Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA), Cătălin Ioniţă, precizând că procentul de similitudine constatat este de doar 9,22%. Mai exact, lucrarea lui Cătălin Ioniţă, cu titlul „Criminogeneza infracţiunilor cibernetice”, are 7.840 de rânduri care însumează un număr de 94.080 de cuvinte, iar aceste paragrafe însumează un procent de 9,22% de rânduri din totalul lucrării, procentul fiind similar şi în ceea ce priveşte numărul de cuvinte.

JURNALUL OLTENIEI Închisoare cu suspendare pentru angajații de la Centrul de Transfuzie Sanguină Craiova acuzați de luare de mită Magistrații Tribunalului Dolj i-au condamnat la câte 3 ani de închisoare cu suspendare și 80 de zile de muncă în folosul comunității pe cei doi angajați șpăgari de la Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Craiova. Mihaela Georgineta Oprişan, de 33 de ani, registrator la Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Craiova și partenerul ei, Cosmin Cristian Magaon, de 24 de ani, au fost judecați pentru luare de mită, respectiv complicitate la luare de mită, după ce ar fi vândut sânge necesar pacienților pentru transfuzii. Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Craiova. Tribunalul Dolj a pronunțat sentința în procesul celor doi angajați judecați pentru șpagă de la Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Craiova. Cei doi au fost condamnați la câte 3 ani de închisoare cu suspendare și 80 de zile de muncă în folosul comunității: „Condamnă pe inculpata OPRIȘAN MIHAELA GEORGINETA la 3 ani închisoare şi 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcție publică şi de a exercita profesia de asistent medical generalist. Dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 4 ani. Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Craiova şi DGASPC Dolj pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.(…) Condamnă pe inculpatul MAGAON CRISTIAN COSMIN la 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcție publică şi de a exercita profesia de asistent medical generalist. Dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 4 ani. Obligă inculpata Oprișan Mihaela Georgineta la 4.500 lei cheltuieli judiciare statului. Obligă inculpatul Magaon Cristian Cosmin la 3.100 lei cheltuieli judiciare statului. Onorariile avocaților desemnați din oficiu pe parcursul procesului penal rămân în sarcina statului. Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică.” Reamintim că, în urmă cu aproape doi ani, mai exact pe 5 mai 2017, s-a înregistrat la Tribunalul Dolj dosarul în care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu, a inculpaţilor Mihaela Georgineta Oprişan, de 33 de ani, din Craiova, registrator medical în cadrul Centrului Regional de Transfuzii Sanguine din Craiova, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită în formă continuată (8 acte materiale) și Cosmin Cristian Magaon, de 24 de ani, din Craiova, asistent medical generalist la aceeași unitate medicală, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la luare de mită în formă continuată (4 acte materiale). „În fapt, la data de 15.03.2017, ofițeri de poliție judiciară ai Direcției Generale Anticorupție (D.G.A.) – Structura Centrală și Serviciul Județean Anticorupție Dolj, sub coordonarea procurorului desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, în urma activităților complexe de cercetare penală, au realizat prinderea în flagrant a lui M.C.C. (n.r. – Cosmin Cristian Magaon) în timp ce primea suma de 200 lei de la un investigator sub acoperire, pentru a furniza două unități de sânge necesare unui pacient în vederea efectuării unei intervenții chirurgicale. În fapt, în perioada noiembrie 2016 – martie 2017, M.C.C. în colaborare cu O.M.G. (n.r. – Mihaela Georgineta Oprişan), pe fondul lipsei de sânge necesar intervențiilor chirurgicale, a primit în repetate rânduri, de la aparținători ai unor pacienți internaţi la un spital din Craiova, precum şi de la investigatori sub acoperire ai D.G.A., diferite sume de bani pentru a facilita obținerea respectivelor unități de sânge. Cei doi inculpaţi au fost arestaţi preventiv de către Tribunalul Dolj, măsură menţinută şi de Curtea de Apel Craiova pe o perioadă de 30 zile, iar ulterior faţă de aceştia a fost luată măsura arestului la domiciliu”, după cum au comunicat reprezentanții Direcției Generale Anticorupție.

NATIONAL Rares Vaduva, retras definitiv de la MAI! ”Ranga in dinti” pentru ”Fratia Blondei”, altfel nu am cum caracteriza mai fidel informatia de ultima ora privind iminenta retragerii de la varful MAI si din functia de director general adjunct al Directiei Generale de Protectie Interna a lui Rares Vaduva. Cel care reprezenta, fara putinta de tagada, deopotriva atat ”inima”, dar si ”creierul” noii grupari reunite in ultima vreme in jurul unei Carmen Dan care a pierdut total haturile ministerului. Iar fara Rares Vaduva la ”butoane”, membrii ”fratiei” vor simti de acum inainte pe propria piele ce inseamna sa ”arunci primul piatra” in ceilalti, fara ca macar sa mai constientizezi ca astfel te poti tranforma peste noapte din ”vanator” in ”vanat”. De fapt din anchetator in anchetat… Oricum, ”schimbarea liniilor” de la varful serviciului secret al Ministerului de Interne pica la tanc, mai ales ca se incerca tot mai fatis atragerea structurii intr-un joc dublu mai mult decat pagubos. Iar daca chestorul Mihai Cristian Marculescu este deja cu bagajele facute pentru a trece Oceanul, expirand mai curand decat se asteapta unii ultimatumul dat acestuia pentru ”retragerea de onoare” intr-un post mai mult decat confortabil financiar la Ambasada Romaniei de la Washington, iata ca la varful sistemului este data ca si sigura si vacantarea ”numarului doi” de la DGPI. Si dincolo de stilul elegant prin care va avea loc retragerea acestuia, fie ca se apropie scadenta incetarii detasarii, fie din cu totul alte justificari care tin de respectarea cutumelor relatiilor interisntitutionale civilizate, lui Rares Vaduva i s-a pus deja ”stop game”, in ciuda incercarilor acestuia de a trage cat mai mult de timp. Oare mai are timp DGPI sa-l ”decapeze” pe seful DGA…? Ceea ce nu reprezinta decat o noua bila alba pentru aplicarea noii strategii a serviciilor de a-i ”consemna in unitate” pe ”fostii” care, dupa ce ca sunt mai mult decat compromisi prin ”increngaturile” penale ale trecutului, continua sa aduca grave prejudicii de imagine chiar si in ziua de azi. Soc si groaza! Iata ca putinii membri ai ”Fratiei Blondei”, cat sa-i numeri pe degetele de la o mana s-ar putea sa nu mai aiba nu doar ”umarul pe care sa planga” dupa seria de dezvaluiri din ”National”, dar nici macar unicul posesor de ”cojones” din toata gruparea. Una care declansase parca ”prea ca la tara” o operatiune fara precedent de acaparare a controlului tuturor structurilor vitale ale Ministerului de Interne, in frunte cu ”tinta in miscare” DGA. Numai ca fara Rares Vaduva in organigrama de conducere a MAI, ”Fratia” nu mai face nici doua parale, mai ales ca in ultima vreme a declansat veritabile atacuri ”sinucigase” impotriva a tot ceea ce misca in MAI. Iar socul si groaza lui Carmen Dan este cu atat mai mare cu cat aceasta nu mai reuseste nici macar sa tina intredeschita ”usa” de la sediul central al partidului. Si atunci pe cine sa se bazeze? Pe firavele relatii de familie ale lui Valentin Constantin, seful Auditului Intern, caruia i s-a promis sefia Directiei Generale Anticoruptie in schimbul ”decaparii” conducerilor tuturor celorlalte structuri. Mai ales ca, fie vorba intre noi, nici Sevil Shhaideh nu mai este chiar ce a fost… Iar daca operatiunea de ”decapare” a incomodului chestor Ionita a esuat cand ”la butoane” se aflau ”grei” ca Vaduva sau Marculescu, greu de crezut ca ”misiunea” va putea fi dusa la bun sfarsit tocmai de Valentin Melnic cel aflatla randul sau in vizorul mai multor anchete ale…DGA!!! ”La pachet” cu Marculescu Iar faptul ca retragerea lui Rares Vaduva se pare ca va veni totusi ”la pachet” cu cea a chestorului Mihai Cristian Marculescu rezolva de asemenea una dintre cele mai mari temeri ale celor care vedeau imposibila plecarea sefului DGPI tocmai din acest motiv. Si anume faptul ca daca Marculescu ceda pana acum, in locul sau Carmen Dan l-ar fi numit automat tocmai pe Rares Vaduva! Iata insa ca s-a gasit in cele din urma solutia ideala pentru rezolvarea si acestei ecuatii, astfel ca de acum inainte ”maurul” Marculescu isi poate vedea linistit de incheierea carierei sale intr-un onorabil post de atasat la Ambasada Romaniei in Statele Unite ale Americii. Si chiar ca este cel mai bine asa, pentru a nu se mai trece astfel la ”next level” al jocului murdar care risca sa macine pentru totdeauna ”bruma” de credibilitate a ”Doi s’un sfert” dupa toate scandalurile care au macinat structura informativa in ultimii ani. Noul sef, din ”cercul stramt” Culmea este insa ca adevarata ”bomba”, pe care nu o vom detona insa tot astazi este reprezentata de identitatea viitorului sef al DGPI. Un om cu experienta necesara si care, culmea, provine chiar din ”cercul stramt” al initiatilor ”Doi s’ un sfert”, indeplinind astfel toate premisele pentru a asigura echilibrul de care serviciul secret al MAI are atata nevoie pentru ca ofiterii sai de informatii sa se intoarca la adevarata fisa a postului…

NEWS DE OLT Reprezentanţii DGA şi SJA Olt, întâlnire cu ziariştii Reprezentanţi ai Direcţiei Generale Anticorupţie şi ai Serviciului Judeţean Anticorupţie Olt au avut la început de săptămână o întâlnire informală cu reprezentanţii mass-media locală, în cadrul căreia s-au adus în discuţie aspecte cu privire la o mai bună colaborare între cele două instituţii şi jurnaliştii. De asemenea, în cadrul întâlnirii comisarul şef Alexandru Velciu, noul şef al SJA Olt, a anunţat obiectivele pe care angajaţii instituţiei le vor urmări pe parcursul acestui an. (Sursa: evenimentdeolt.ro) Venit de la Centru, comisarul şef Alexandru Velciu, este noul şef al Serviciului Judeţean Anticorupţie Olt. Ofiţerul ocupă funcţia de puţin timp, acesta fiind împuternicit în locul fostului şef, comisarul şef Dorin Nuţă, care în continuare îşi desfăşoară activitatea în cadrul instituţiei. „În principal, obiectivele noastre sunt cele pe care le-am avut şi până acum, respectiv cele de a creşte, până la urmă, capacitatea operaţională a serviciului, în sensul de a desfăşura activităţi pe cele două linii de muncă, partea de prevenire, cât şi partea de combatere a corupţiei”, a spus comisarul şef Velciu. Prin activitatea de combatere a corupţie, poliţiştii anticorupţie din Olt îşi doresc să aibă o cât mai bună colaborare cu cetăţeanul. „Cu privire la aceste infracţiuni, trebuie să existe în principal o informare din partea cetăţenilor şi noi să desfăşurăm activităţile ca urmare a acestor sesizări. Bineînţeles că sunt şi situaţii în care noi putem obţine informaţii despre comiterea unor infracţiuni de corupţie, să ne sesizăm din oficiu şi să desfăşurăm activităţi în baza acestor sesizări ale noastre. Dar trebuie să recunoaştem că este loc de mai bine în sensul că trebuie să fie o deschidere mai mare din partea cetăţenilor şi să vină să ne sesizeze astfel de fapte personal la sediul nostru de pe strada Primăverii, nr. 15, municipiul Slatina, sau apelând CallCenter Anticorupţie 0800.806.806. Practic la acest număr orice cetăţean poate să sune şi să sesizeze diverse fapte de corupţie cu care se întâlneşte sau care i-au fost aduse la cunoştinţă. Acesta ar fi un prim pas”, a adăugat şeful SJA Olt. Şi activităţile preventive de instruire sau informare sunt în vizorul ofiţerilor anticorupţie din judeţ, în ultimul timp având loc periodic astfel de activităţi cu poliţişti, pompieri, jandarmi, poliţişti de frontieră, cadre ale Centrului de Formare şi Perfecţionare a Poliţiştilor „Nicolae Golescu” Slatina – în jur de 2.000 de efective. „Tot acest personal a participat la activităţi preventive şi din punctul nostru de vedere credem că au conştientizat că faptele de corupţie sunt printre cele mai grave prevăzute în Codul Penal şi au conştientizat că trebuie să-şi facă datoria acolo unde îşi desfăşoară activitatea. Am avut activităţi de instruire inclusiv cu personalul nou încadrat în Ministerul Afacerilor Interne, activităţile de informare fiind cu totul altele faţă de cele informative. Prin toate aceste activităţi, şi nu numai, noi ne dorim ca poliţiştii sau alt personal al MAI să nu fie implicat în săvârşirea faptelor de corupţie, însă mai sunt şi persoane angajate în minister care nu înţeleg să-şi facă datoria şi ca atare intervine componenta cealaltă, de combatere”, a spus comisarul şef Cristi Rădoi din cadrul Serviciului Anticorupţie Olt. An de an există priorităţi de acţiune pe anumite domenii din Ministerul Afacerilor Interne, majoritatea regăsindu-se în contact direct cu cetăţenii, iar în judeţul Olt activitatea de prevenire pentru anul trecut a fost Poliţia Rutieră, însă s-a mers şi pe personalul nou încadrat, pentru că este o categorie vulnerabilă atât timp cât nu cunoaşte ce trebuie să facă într-o astfel de situaţie, dar prioritar a fost şi domeniul arme, explozivi şi substanţe toxice. În 2019, SJA Olt are stabilit un alt domeniu prioritar, respectiv ordinea publică, tot ce înseamnă poliţişti care acţionează atât în zona rurală, cât şi urbană, însă poliţiştii anticorupţie vor avea întâlniri preventive pe ceea ce înseamnă combaterea faptelor de corupţie şi cu reprezentanţii altor structuri, cum ar fi Poliţie de Frontieră sau Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă al IPJ Olt. Pe lângă cei doi ofiţeri anticorupţie, la întâlnirea cu ziariştii de la Slatina a participat şi comisarul şef Sarmizia Fetcu, purtătorul de cuvânt al DGA.

EVENIMENTUL ZILEI Polițist de la Poliția de Frontieră Sighet arestat pentru mită. Dosarul are legătură cu traficul de țigări Subcomisarul a fost prins în flagrant în timp ce primea suma pretinsă de la o persoană, căreia i-a promis că va interveni într-un dosar penal.

Ca un găinar veritabil, subcomisarul Sorin Tudorel Ardelean de la Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației a fost arestat, pentru 30 de zile, ca fiind suspect de comiterea infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență în formă continuată. ”În luna decembrie 2018 și în data de 2 mai 2019, inculpatul Ardelean Sorin – Teodorel, în calitatea menționată mai sus, prevalându-se de o presupusă influență pe care ar avea-o asupra unor magistrați din cadrul unei unități de parchet, a pretins suma de 800 euro de la o persoană cercetată într-un dosar penal (martor în cauză) pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă. Banii respectivi au fost pretinși de inculpat pentru a efectua mai multe demersuri în scopul schimbării încadrării juridice într-o infracțiune pedepsită cu o pedeapsă mai blândă și dispunerii în dosar a unei soluții procedurale favorabile persoanei cercetate. În același context, la data 3 mai 2019, inculpatul Ardelean Sorin – Teodorel a primit cei 800 euro, suma de bani pretinsă anterior, moment în care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante”, susține DNA Cluj. Premiat pentru integritate În anul 2016, pe atunci inspector de poliţie, Sorin Ardelean a fost premiat în cadrul unei ceremonii publice organizate la sediul Direcției Generale Anticorupție, pentru că a refuzat 8.000 de lei pentru a interveni într-un dosar penal în care o persoană era anchetată pentru trafic de țigări. Ardelean a fost premiat chiar de șeful Poliției Române de la vremea respectivă, Petru Tobă.

ZIAR DE CLUJ Dezvăluiri incredibile despre subcomisarul Ardelean, săltat acum de DNA Cluj! Petre Tobă îl premia pentru că refuza să ia șpagă DNA Cluj își spală reputația cu o captură de excepție: un polițist corupt acuzat de luare de mită și trafic de influență la procurori CARE ÎN 2016 ERA PREMIAT DE CĂTRE MINISTRUL PETRE TOBĂ pentru INTEGRITATE!!!! Procurorul care a scos la iveală corupția din Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației, Ioan Pop, conduce singur biroul teritorial de la Baia Mare și astăzi le dă peste nas colegilor din DNA Cluj: Anca Mărincean și faimosul Ionuț Vasile. Revenim la șpăgarul de la Sighetul Marmației. În 2016, printr-o ceremonie fastuoasă, pe atunci inspector de poliție, Sorin Teodorel Ardelean era premiat pentru că a refuzat șpagă de în valoare de 8.000 de lei pentru a interveni într-un dosar penal. Procurorul ION POP a descoperit cât de fals era prezentat Ardelean Sorin pe podium de polițist integru. Ajuns pe funcția de subcomisar de poliție, Ardelean Sorin a început să ia șpăgi, dar nu în lei ca toți fraierii ci în euro, așa cam câte 800 de euro. Pentru ce? Pentru exact ce era premiat că nu face: să intervină la procurori în DOSARE PENALE. „În luna decembrie 2018 și în data de 2 mai 2019, inculpatul Ardelean Sorin – Teodorel, în calitatea menționată mai sus, prevalându-se de o presupusă influență pe care ar avea-o asupra unor magistrați din cadrul unei unități de parchet, a pretins suma de 800 euro de la o persoană cercetată într-un dosar penal (martor în cauză) pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă. Banii respectivi au fost pretinși de inculpat pentru a efectua mai multe demersuri în scopul schimbării încadrării juridice într-o infracțiune pedepsită cu o pedeapsă mai blândă și dispunerii în dosar a unei soluții procedurale favorabile persoanei cercetate. În același context, la data 3 mai 2019, inculpatul Ardelean Sorin – Teodorel a primit cei 800 euro, suma de bani pretinsă anterior, moment în care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante”, arată DNA Cluj, Biroul Teritorial Baia Mare. Odată cu premiul obținut de la fostul ministrul al MAI - Petre Tobă, Sorin Ardelean ajungea și în revista de ”cinste” a Direcției Generale Anticorupție, drept exemplu de practici corecte și comportament integru. La nici doi ani de la premiul pentru integritate, Sorin Teodorel Ardelean a ajuns după gratii și s-a ales cu dosar penal pentru luare de mită în formă continuată și tarfic de influență.

EVENIMENTUL ZILEI Gospodarul pușcăriei, „tramvaiul” deținuților: cerea 200 de euro pentru o zi de învoire. Agentul a ajuns, cu tot cu iubită, după gratii Petrisor Cana La aproape 49 de ani, Vasile Duțu, unul dintre cei mai cunoscuți agenți de la Penitenciarul Bacău a fost arestat pe motiv că a făcut favoruri deținuților și urmează să fie trimis în judecată. În jargonul pușcăriașilor: a devenit tramvai. Mai exact, este acuzat că, împreună cu iubita lui, a luat mită pentru a le facilita condamnaților permisii sau pentru a înlesni introducerea unor bunuri interzise în penitenciar. La capătul unei anchete care a durat aproape un an de zile, ofițerii Direcției Generale Anticorupție (DGA) au reușit să îl descopere și să îl pună sub acuzare pe unul dintre cei mai „productivi” agenți de penitenciare, acuzat că le facilita fel de fel servicii deținuților, contra cost. Cu alte cuvinte, Vasile Duțu, devenise „tramvai”, cum li se spune, în jargonul deținuților, celor care mijlocesc comunicarea ilegală între deţinuţi sau poliţiștilor care trec cu vederea anumite nereguli. Agentul arestat, în luna martie, alături de concubina lui, Oana Maria Râncu, este acuzat că negocia cu deținuții prețul fiecărei zi de permisie pe care pușcăriașii ar fi primit-o din partea comisiei de eliberare condiționată, cu ajutorul lui. Pe lângă bani, deținuții și rudele lor au „cotizat” la gospodarul pușcăriei cu băuturi, un cuptor cu microunde și alte bunuri, precum detergenţi, săpunuri, lame de ras, cumpărate de magazinul penitenciarului. Bani, băutură și cuptor cu microunde Pe parcursul anchetei, a ieșit la iveală faptul că, în luna martie 2018, agentul a promis rudei unui deținut că va interveni pe lângă membrii comisiei de la Penitenciarului Bacău, care urmau să analizeze dosarul unui incident provocat de cel arestat, pentru a obţine o decizie favorabilă acestuia. În schimb, agentul a cerut 200 euro, banii fiind predaţi de către ruda arestatului pe data de 5 aprilie 2018 în scara blocului unde locuieşte agentul. De asemenea, în luna ianuarie 2019, Vasile Duțu i-ar fi cerut altui deținut, care lucra sub tutela lui, la sectorul deservire, să îi cumpere un cuptor cu microunde. Deținutul s-a conformat, iar pe 19 ianuarie 2019, o rudă a celui încarcerat i-a adus agentului cuptorul cerut, în zona autogării Massaro din municipiul Bacău. De asemenea, la începutul lunii februarie 2019, „gospodarul” Vasile Duțu i-a mai cerut, aceluiași deținut, 600 de euro pentru a-l ajuta să obțină o permisie de 3 zile. Suma reprezenta 200 euro pentru fiecare zi de permisie. Banii au fost primiţi de agent prin intermediul concubinei sale, pe data de 22 februarie, de la o rudă a deținutului, în faţa scării blocului unde locuieşte agentul, arată procurorul de caz de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău. Gardianul cerea, iubita primea Anchetatorii mai precizează că, în luna decembrie 2018, agentul Duțu i-a cerut unui alt deținut, aflat sub supravegherea sa, la sectorul deservire, să îi dea o cantitate de băuturi alcoolice. Bunurile au fost trimise, pe 30 decembrie 2018, prin intermediul unui martor, acasă la părinții iubitei sale, Oana Maria Râncu. De la același deținut, Vasile Duțu a mai cerut, începând cu luna ianuarie 2019, suma de 200 euro pentru 24 ore de permisie. Practic, susțin anchetatorii, agentul gospodar urma să îi faciliteze deținutului obținerea a cinci zile de permisie, la începutul lunii martie 2019, contra sumei de 1000 euro. Totodată, Duțu este acuzat că a mai cerut alți 1.000 de euro pentru introducerea unui telefon mobil în Penitenciarul Bacău, banii urmând a fi primiţi prin intermediul unui martor la data de 16 martie 2019. Prins cu „mortul” asupra lui În acea zi, însă, a fost organizat flagrantul, iar Vasile Duțu a fost găsit asupra lui cu „mortul”, adică în timp ce primea suma de 2.000 euro şi telefonul mobil cerut de deținut. În acest caz, concubina lui este acuzată că, pe 22 februarie 2019, a primit 600 euro de la ruda unui arestat căruia agentul de penitenciar îi solicitase banii cu scopul de a o propune pentru recompensa de trei zile de permisie. Anchetatorii au efectuat percheziţii domiciliare la cei doi acasă şi au găsit sume importante de bani şi produse de igienă, detergenţi, săpunuri, lame de ras, care ar fi fost achiziţionate de către deținuți de la magazinul penitenciarului. Concubinii, arestați împreună Gardianul Vasile Duțu a fost arestat, pe 17 martie 2019, fiind pus sub acuzare pentru trafic de influență și două infracțiuni de luare de mită, fiecare cu câte două acte materiale. Odată cu el a fost arestată și concubina lui, Oana Maria Râncu, cercetată pentru săvârşirea infracțiunii de complicitate

la luare de mită. Iubita agentului a ieșit de după gratii, printr-o decizie a magistraților de la Curtea de Apel Bacău, din 20 martie, care au dispus măsura preventivă a controlului judiciar, pentru o durată de 60 de zile. Fostul gospodar al Penitenciarului Bacău a rămas în arest, iar pentru cea mai grea dintre fapte, luare de mită comisă de un funcționar public, riscă de la 3 la 10 ani de închisoare.

ADEVARUL Cât costa obţinerea indemnizaţiei de handicap. Sechestru pe locuinţele inculpaţilor trimişi în judecată în dosarul „Mită la Psihiatrie“ Dosarul în care anchetatorii au cercetat un medic din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina şi un infirmier subordonat acestuia, dar şi o angajată a DGASPC, implicaţi în întocmirea contra-cost de documente medicale în vederea pensionării pe caz de boală sau a încadrării în grad de handicap, a fost trimis în judecată. Fosta şefă a Secţiei Psihiatrie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina, un infirmier din cadrul aceleiaşi secţii, dar şi o consilieră de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului şi alte două persoane au fost trimise în judecată într-un dosar de corupţie, la finele lunii trecute. „Ofiţerii de poliţie judiciară ai Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Olt au finalizat cercetările iar, la data de 23 aprilie 2019, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt a dispus trimiterea în judecată, a inculpaţilor M.C., medic la S.J.U. Slatina – cercetat în stare de libertate, sub control judiciar, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (2 acte materiale), C.I., infirmier la S.J.U. Slatina – cercetat în stare de libertate, sub control judiciar, pentru săvârşirea în concurs real a infracţiunilor de trafic de influenţă, în formă continuată (5 acte materiale) şi de instigare la dare de mită în formă continuată (2 acte materiale), V.F., persoană fără calitate specială – cercetat în stare de libertate, sub control judiciar, pentru săvârşirea în concurs real a infracţiunilor de complicitate la trafic de influenţă, în formă continuată (2 acte materiale) şi dare de mită, J.M., consilier DGASPC Olt – cercetat în stare de libertate, sub control judiciar, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă şi P.M., persoană fără calitate specială – cercetat în stare de libertate, sub control judiciar, pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă“, a anunţat DGA. Ancheta a pornit în 26 ianuarie 2017, în urma unei sesizări la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt formulate împotriva cadrelor medicale de la Secţia Psihiatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina. În sesizare se arăta că medicul Cristina Mischie, la acel moment şefa secţie Psihiatrie din cadrul SJU Slatina, condiţionează actul medical de sume de bani, iar tarifele sunt stabilite în funcţie de complexitatea respectivului act şi de durata în timp a acestuia. 300 lei pentru prelungirea concediului medical, 100 lei pentru o internare La mijlocul lunii mai 2017, au stabilit anchetatorii, medicul Cristina Mischie a primit 300 lei de la inculpatul V.F., un intermediar, pentru internarea medicală de zi şi prelungirea concediului medical pentru pacientul B.G.. O lună şi jumătate mai târziu, acelaşi medic primea de la un alt pacient, Z.F., 100 lei pentru internarea medicală continuă şi emiterea unei scrisori medicale. Bani de la doi pacienţi care în final şi-au recunoscut vina de a fi dat mită au primit şi infirmierul C.I. din cadrul Secţiei Psihiatrie, trimis de asemenea în judecată, dar şi angajata DGASPC Olt pe un post de consilier, Mădălina Jianu. Astfel, în perioada aprilie – mai 2017, infirmierul şi angajata DGASPC au pretins şi primit de la un pacient 3.000 lei, cu promisiunea că vor interveni pe lângă personalul medical pentru obţinerea documentelor medicale necesare întocmirii dosarului de pensionare şi facilitarea încadrării persoanei în grad de invaliditate şi de handicap şi pe cale de consecinţă a obţinerii unor pensii pe caz de boală. „Tariful“ perceput de infirmier într-un alt caz, pentru facilitarea relaţiei cu medicul şef de secţie, a fost, în 16 mai 2017, 300 lei, pacientul plătind tot 300 lei şi medicului Cristina Mischie pentru eliberarea documentelor medicale de care acesta avea nevoie. De la un alt pacient, infirmierul a încasat de asemenea sume frumoase de bani, cu promisiunea revizuirii gradului de invaliditate şi obţinerii indemnizaţiei de handicap. „ C.I., în perioada aprilie-mai 2017, a pretins şi a primit suma de 250 lei de la Z.F., în schimbul promisiunii că va interveni şi va determina cadrele medicale competente să elibereze actele medicale necesare procedurii de revizuire periodică a încadrării în grad de invaliditate şi emiterii deciziilor medicale asupra capacităţii de muncă, apoi, în aceeaşi modalitate faptică, a mai primit, în luna februarie 2018, tot de la Z.F., suma de 1.000 lei, pentru a o ajuta să obţină indemnizaţia de handicap, acordată de către DGASPC, promiţându-i ca va interveni şi va determina medicii din cadrul DGASPC Olt să emită actele medicale

necesare Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap în vederea întocmirii certificatului de încadrare în grad de handicap. (…) De asemenea, C.I. a determinat pacienta să dea suma de 100 lei medicului M.C.“, spun anchetatorii. Pacienta Z.F. a şi obţinut, la 27 februarie 2019, respectivul certificat pentru care plătise prin intermediul infirmierului. Alţi 400 lei au ajuns la infirmierul trimis în judecată de la un pacient interesat să obţină documente care să-i permită la revizuirea periodică un grad de invaliditate mai mare, lucru care s-a şi întâmplat, pacientul fiind trecut, în urma procedurii de revizuire periodică a capacitţii de muncă, din gradul III, în gradul II de invaliditate. Sechestru pe locuinţe şi conturi Dr. Cristina Mischie, plasată sub control judiciar, a fost suspendată din postul de la SJU Slatina, imediat ce anchetatorii au anunţat punerea ei sub învinuire, în luna martie a acestui an. Anchetatorii au solicitat totodată instituirea sechestrului pe venitul salarial. Infiermierul inculpat, şi acesta având, la acest moment, contractul de muncă suspedat, are sechestru pe garsoniera deţinută, în timp ce consilierei din cadrul DGASPC Olt I s-a instituit sechestru pe apartament. Cei cinci inculpaţi au de plătit şi 27.000 lei cheltuieli judiciare. Alţi doi inculpaţi, respectiv pacienţi care au procedat la cumpărarea documentelor medicale, şi-au recunoscut vina şi au primit deja pedeapsa. „Tribunalul Olt a condamnat pe baza acordurilor de recunoaştere a vinovăţiei, în data de 28.02.2019, pe B.G., la pedeapsa de 2 ani închisoare, cu suspendarea executării, pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă iar, în data de 22.04.2019, pe Z.F., la pedeapsa de 2 ani şi 8 luni închisoare, cu suspendarea executării, pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită şi cumpărare de influenţă“, se mai menţionează în comunicatul DGA.

GAZETA OLTULUI Cinci persoane din Olt, trimise în judecată pentru luare și dare de mită și trafic și cumpărare de influență Un medic și un infirmier de la Spitalul Județean de Urgență (SJU) Slatina au fost trimiși în judecată de magistrații Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt pentru luare de mită în forfmă continuată și respectiv trafic de influență şi instigare la dare de mită în formă continuată. Totodată , în același caz, un consilier de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Olt, precum și alte două persoane au fost trimise în judecată pentru trafic de influenţă, și respectiv complicitate la trafic de influență, dare de mită și cumpărare de influență. „ Ofițerii de poliție judiciară ai Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Olt au finalizat cercetările iar, la data de 23 aprilie 2019, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt a dispus trimiterea în judecată, a inculpaților M.C., medic la S.J.U. Slatina – cercetat în stare de libertate, sub control judiciar, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (2 acte materiale), C.I., infirmier la S.J.U. Slatina – cercetat în stare de libertate, sub control judiciar, pentru săvârşirea în concurs real a infracţiunilor de trafic de influenţă, în formă continuată (5 acte materiale) şi de instigare la dare de mită în formă continuată (2 acte materiale), V.F., persoană fără calitate specială – cercetat în stare de libertate, sub control judiciar, pentru săvârşirea în concurs real a infracţiunilor de complicitate la trafic de influenţă, în formă continuată (2 acte materiale) şi dare de mită, J.M., consilier DGASPC Olt – cercetat în stare de libertate, sub control judiciar, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă și P.M., persoană fără calitate specială – cercetat în stare de libertate, sub control judiciar, pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă”, se arată într-un comunicat remis de Direcția Generală Anticorupție ( DGA) Olt. Conform sursei citate, în data de 26 ianuarie 2017, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt a fost înregistrată o sesizare formulată împotriva cadrelor medicale de la Secţia Psihiatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina, în cuprinsul căreia se arăta faptul că M.C., medic şef la Secţia Psihiatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, condiţionează actul medical de sume de bani, iar tarifele sunt stabilite în funcţie de complexitatea respectivului act şi de durata în timp a acestuia. „În urma cercetărilor a rezultat că medicul M.C., la data de 16 mai 2017, a primit suma de 300 lei de la V.F., pentru internarea medicală de zi şi acordarea prelungirii concediului medical pentru B.G. Ulterior, la data de 29 iunie 2017, medicul M.C., având aceeaşi rezoluţie infracţională privind primirea de bani necuveniţi, a primit de la Z.F., suma de 100 lei, pentru internarea medicală continuă a acesteia la Secţia de Psihiatrie a S.J.U. Slatina şi emiterea scrisorii medicale.

Inculpatul C.I., infirmier în cadrul Secţiei Psihiatrie a S.J.U. Slatina, prevalându-se de această calitate, în perioada aprilie-mai 2017, împreună cu inculpata J.M., care s-a prevalat şi aceasta de calitatea de consilier în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Olt (D.G.A.S.P.C.), a pretins şi a primit suma de 3.000 de lei de la B.G., în schimbul promisiunii că va interveni, împreună cu inculpata J.M., şi va determina cadrele medicale competente, să elibereze actele medicale necesare întocmirii dosarului numitei B.G. şi facilitarea încadrării acesteia în grad de invaliditate şi de handicap şi pe cale de consecinţă a obţinerii unor pensii pe caz de boală. În baza aceleiași rezoluţii infracţionale, inculpatul C.I. a primit, la data de 16.05.2017, suma de 300 lei, prin intermediul inculpatei V.F., de la numita B.G., în schimbul promisiunii de a interveni pe lângă medicul M.C., să acorde prelungirea concediului medical şi internarea medicală de zi. Tot el, a determinat pe V.F. să dea medicului cei 300 lei. Totodată, C.I., în perioada aprilie-mai 2017, a pretins şi a primit, suma de 250 lei de la Z.F., în schimbul promisiunii că va interveni şi va determina cadrele medicale competente, să elibereze actele medicale necesare procedurii de revizuire periodică a încadrării în grad de invaliditate şi emiterii deciziilor medicale asupra capacităţii de muncă, apoi, în aceeaşi modalitate faptică, a mai primit, în luna februarie 2018, tot de la Z.F., suma de 1.000 lei, pentru a o ajuta să obţină indemnizația de handicap, acordată de către DGASPC, promiţându-i ca va interveni şi va determina medicii din cadrul DGASPC Olt să emită actele medicale necesare Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap în vederea întocmirii certificatului de încadrare în grad de handicap, pacienta Z.F., obţinând certificatul la data de 27.02.2018. de asemenea, C.I. a determinat pacienta să dea suma de 100 lei medicului M.C.. În același context, la data de 22.05.2017, inculpatul C.I. a mai primit de la P.M., prin intermediul inculpatei V.F., suma de 400 lei și produse, în schimbul promisiunii că va interveni şi va influența cadrele medicale competente astfel încât să elibereze actele medicale necesare procedurii de revizuire periodică a încadrării în grad de invaliditate şi emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă a inculpatului P.M., acesta obţinând la data de 26.05.2017 decizia cu modificarea gradului de invaliditate de la ”III” la ”II” ”, se mai arată în comunicatul DGA Olt. În cauză a fost dispusă măsura preventivă a controlului judiciar pe o durată de 60 zile față de inculpații M.C., C.I., J.M., V.F. și P.M.. Totodată, au fost dispuse o serie de măsuri asiguratorii respectiv sechestru pe venitul salarial aparţinând inculpatei M.C., sechestru pe garsoniera aparținând inculpatului C.I., precum și pe apartamentul aparţinând inculpatei J.M.. De asemenea, a fost solicitată obligarea inculpaților, la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 27.000 lei. La data de 28 februarie 2019 Tribunalul Olt a condamnat pe baza acordurilor de recunoaștere a vinovăției pe B.G. la pedeapsa de 2 ani închisoare, cu suspendarea executării, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență iar, în data de 22.04.2019, pe Z.F., la pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare, cu suspendarea executării, pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită și cumpărare de influență.

JURNALUL OLTENIEI Trimişi în judecată pentru că au luat şpagă pentru pensionări Cinci persoane, printre care şeful Secţiei de Psihiatrie a Spitalului Slatina, un infirmier de la această secţie şi o angajată a DGASPC, au fost trimise în judecată în dosarul şpăgii pentru pensionare pe caz de boală. Potrivit unui comunicat remis de Direcția Generală Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Olt, Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt a dispus trimiterea în judecată a inculpaților Cristina Mischie, medic la SJU Slatina – cercetat în stare de libertate, sub control judiciar, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (2 acte materiale), Ilie Constantin, infirmier la SJU Slatina – cercetat în stare de libertate, sub control judiciar, pentru săvârşirea în concurs real a infracţiunilor de trafic de influenţă, în formă continuată (5 acte materiale) şi de instigare la dare de mită în formă continuată (2 acte materiale), Florina Vladu, concubina lui Ilie – cercetată în stare de libertate, sub control judiciar, pentru săvârşirea în concurs real a infracţiunilor de complicitate la trafic de influenţă, în formă continuată (2 acte materiale) şi dare de mită, Marilena Jianu, consilier DGASPC Olt – cercetat în stare de libertate, sub control judiciar, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă și o altă persoană cercetată în stare de libertate, sub control judiciar, pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă. Anchetatorii au detaliat traseul şpăgii.

„Medicul specialist M.C. din cadrul Secţiei Psihiatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina, care îndeplineşte şi funcţia de şef secţie, în sarcina sa s-au reţinut două acte materiale de luare de mită, respectiv: la data de 16 mai 2017 a primit suma de 300 lei de la inculpata V.F. în legătură cu îndeplinirea/neîndeplinirea/urgentarea unor acte medicale ce intră în atribuţiile de serviciu ale medicului, privind acordarea prelungirii concediului medical pentru cumpărătorul de influenţă Berlinschi Georgeta (condamnată, deja, de către Tribunalul Olt, ca urmare a încheierii unui acord de recunoaştere a vinovăţiei)”, spun anchetatorii. Medicul nu s-a oprit aici şi a continuat să primească sume de bani. Procurorii i-au interzis exercitarea profesiei, plasându-l sub control judiciar pe 60 de zile. „La data 29 iunie 2017, medicul a primit suma de 100 lei de la cumpărătoarea de influenţă Z.F., în legătură cu îndeplinirea/neîndeplinirea/urgentarea unor acte medicale ce intră în atribuţiile de serviciu ale medicului, privind internarea medicală continuă a acesteia în cadrul Secţiei de Psihiatrie a S.J.U. Slatina din perioada 29.06. – 06.07.2017 şi emiterea scrisorii medicale din data de 06.07.2017. Ca urmare a evaluării gravităţii faptelor, atât faţă de cei doi cumpărători de influenţă, cât şi faţă de medicul specialist, la data de 12.03.2019, respectiv la data de 14.03.2019, faţă de aceştia s-a luat măsura controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, stabilindu-se printre obligaţii, interdicţia de a nu depăşi teritoriul ţării, de a nu comunica, direct ori indirect între aceştia. Referitor la medicul specialist M.C. s-a dispus şi interdicţia de a mai exercita profesia de medic în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina, precum şi funcţia de şef secţie în cadrul respectivei unităţi spitaliceşti”, se arată în comunicatul DGA.

OLT ALERT Direcția Anticorupție Olt: Persoane cercetate după ce au încercat să dea mită polițiștilor Ofițerii Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Olt au efectuat, anul trecut, cercetări penale în 36 de dosare penale în baza a 38 ordonanțe de delegare emise de unităţile de parchet competente. Au fost și cazuri în care anumite persoane au fost cercetate după ce mai mulți polițiști au sesizat propruneri de a li se da mită. În urma administrării probatoriului de către reprezentanții DGA Olt în cele 36 de cauze, au fost încheiate două acorduri de recunoaștere a vinovăției şi au fost întocmite șase rechizitorii, din care patru rechizitorii de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, un rechizitoriu de către DNA Craiova și un rechizitoriu de către DNA București – Secția Militară prin care a fost dispusă trimiterea în judecată a unui număr total de 9 inculpați. Aceste date sunt conținute de raportul de activitate al DGA – SJA Olt pe anul 2018. Potrivit documentului, tot anul trecut patru poliţişti au sesizat faptul că cetăţenii le-au oferit sume de bani în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, acestora fiindu-le întocmite dosare penale pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită. De asemenea, ofiţerii DGA – SJA Olt au efectuat 71 informări și instruiri anticorupţie cu un număr total de 928 de cadre ale ministerului, dintre care 150 cu funcţii de conducere şi 778 cu funcţii de execuţie. Participanţii sunt angajaţi ai Poliţiei Române, Jandarmeriei Române, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Poliţiei de Frontieră şi Instituţiei Prefectului – Judeţul Olt. Acțiuni preventivă a avut loc și în tândul elevilor de la Colegiul Național Ion Minulescu din Slatina, în rândul angajaților școlilor de șoferi şi cursanţilor acestora. „În scopul prevenirii unor fapte de corupţie care pot apărea în relația cu lucrătorii Ministerului Afacerilor Interne, precum și pentru formarea unei atitudini anticorupție și a unui comportament responsabil în rândul angajaților școlilor de șoferi şi cursanţilor acestora, prin informațiile prezentate lor, s-a urmărit formarea atitudinii ce trebuie adoptată faţă de faptele de corupţie, consecinţele implicării în astfel de fapte și modalitățile de sesizare a acestora”, se arată în raportul de activitate. 10 persoane au fost primite în audienţă şi consiliate, fiind formulate două denunțuri în timpul audiențelor. Au fost înregistrate, de asemenea, 18 petiții, iar trei lucrări au fost întocmite ca urmare a apelurilor la linia Call-Center a DGA.

GANDUL Şase poliţişti au fost condamnaţi la închisoare pentru luare de mită de la şoferii care încălcau legea Şase angajaţi ai Poliţiei Rutiere din Galaţi au fost condamnaţi la închisoare cu executare sau suspendare, pentru că luau mită de la şoferi să nu le reţină permisele, decizia luată de magistraţii Curţii de Apel din Galaţi fiind definitivă. Dosarul a fost deschis în urmă cu patru ani. Poliţiştii de la rutieră solicitau mită şoferilor pe care, apoi, îi amendau pentru abateri mai uşoare. Astfel, în loc să rămână fără permisul de conducere pentru depăşirea vitezei legale, şoferii achitau o sumă de bani şi poliţiştii le întocmeau procese-verbale de contravenţie în care menţionau, în fals, că au avut abateri mai uşoare, respectiv nefolosirea luminilor de întâlnire sau a centurii de siguranţă. Cazul a intrat în atenţia procurorilor după ce mai mulţi şoferi au făcut plângere. După un proces care a ţinut aproape patru ani, trei dintre poliţişti au fost condamnaţi la închisoare cu suspendare, iar ceilalţi trei la închisoare cu executare. „Curtea de Apel Galaţi a dispus condamnarea inculpaţilor Glod Valeriu, la o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, fals intelectual şi sustragere sau distrugere de probe ori înscrisuri, Bejan Sorin la o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită în formă continuată (2 acte materiale), Pascal Maricel, la o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, Manole Marin, la o pedeapsă de 2 ani şi 11 luni închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită în formă continuată (3 acte materiale) şi fals intelectual în formă continuată (2 acte materiale), Corovancă Gheorghe la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la săvârşirea infracţiunii de luare de mită, Luca Rafael Ionuţ la o pedeapsă de 1 an închisoare cu amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită. Hotărârea este definitivă”, au anunţat reprezentanţii Curţii de Apel Galaţi. În plus, când au aflat că sunt urmăriţi de Direcţia Generală Anticorupţie, poliţiştii au distrus aparatura de filaj. Potrivit anchetatorilor, doi dintre poliţişti au demontat şi sustras un dispozitiv de înregistrare imagini şi sunete, pe care ulterior l-au distrus, cu scopul de a împiedica aflarea adevărului.

LIBERTATEA Șase polițiști rutieri din Galați, condamnați pentru șpagă Șase polițiști de la Brigada Rutieră din Galați au fost condamnați după ce au cerut mită șoferilor opriți în trafic. Trei dintre ei au primit pedepse cu executare, iar restul cu suspendare. Ei au fost filați de ofițerii DGA iar atunci când și-au dat seama că sunt supravegheați, au distrus aparatura de interceptare. Acest lucru nu i-a ajutat însă, întrucât trei dintre ei vor ajunge la închisoare, cu pedepse de până la patru ani și jumătate de detenție. Decizia magistraților Curții de Apel Galați este definitivă. Poliţiştii de la rutieră solicitau mită şoferilor pe care, apoi, îi amendau pentru abateri mai uşoare. Astfel, în loc să rămână fără permisul de conducere pentru depăşirea vitezei legale, şoferii achitau o sumă de bani şi poliţiştii le întocmeau procese-verbale de contravenţie în care menţionau, în fals, că au avut abateri mai uşoare, respectiv nefolosirea luminilor de întâlnire sau a centurii de siguranţă, relatează Mediafax. Unii șoferi au făcut plângere la Parchet împotriva polițiștilor rutieri și așa a pornit ancheta, în urmă cu mai bine de patru ani. „Curtea de Apel Galaţi a dispus condamnarea inculpaţilor Glod Valeriu, la o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, fals intelectual şi sustragere sau distrugere de probe ori înscrisuri, Bejan Sorin la o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită în formă continuată (2 acte materiale), Pascal Maricel, la o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, Manole Marin, la o pedeapsă de 2 ani şi 11 luni închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită în formă continuată (3 acte materiale) şi fals intelectual în formă continuată (2 acte materiale), Corovancă Gheorghe la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la săvârşirea infracţiunii de luare de mită,

Luca Rafael Ionuţ la o pedeapsă de 1 an închisoare cu amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită. Hotărârea este definitivă”, au anunţat reprezentanţii Curţii de Apel Galaţi. Judecătorii au constatat, când au aflat că sunt urmăriţi de Direcţia Generală Anticorupţie, că poliţiştii au distrus aparatura de filaj. Doi dintre poliţişti au demontat şi sustras un dispozitiv de înregistrare imagini şi sunete, pe care ulterior l-au distrus, cu scopul de a împiedica aflarea adevărului.

MONITORUL DE GALATI Poliţişti gălăţeni condamnaţi la închisoare pentru luare de mită Curtea de Apel Galaţi a dispus, în data de 02 mai 2019, condamnarea inculpaţilor Glod Valeriu, la o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, fals intelectual şi sustragere sau distrugere de probe ori înscrisuri, Bejan Sorin, la o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită în formă continuată (2 acte materiale), Pascal Maricel, la o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, Manole Marin, la o pedeapsă de 2 ani şi 11 luni închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită în formă continuată (3 acte materiale) şi fals intelectual în formă continuată (2 acte materiale), Corovancă Gheorghe la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la săvârşirea infracţiunii de luare de mită, Luca Rafael Ionuţ la o pedeapsă de 1 an închisoare cu amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită. "În fapt, în cursul anului 2015, fiind în exercitarea atribuţiilor de serviciu, inculpatul Manole Marin, agent de poliţie în cadrul I.P.J. Galaţi - Postul de Poliţie Cosmeşti, a primit cu titlu de mită sume de câte 200 sau 300 de lei pentru a nu sancţiona contravenţional conducătorii auto care au depăşit autovehicule pe o porţiune de drum unde depăşirea este interzisă. În acest sens, a întocmit procese-verbale de contravenţie în care a menţionat în fals că aceştia au săvârşit abateri mai uşoare, respectiv nefolosirea luminilor de întâlnire sau nefolosirea centurii de siguranţă. În aceeaşi perioadă, inculpatul Pascal Maricel, agent de poliţie în cadrul I.P.J. Galaţi - Serviciul Rutier, fiind în exercitarea atribuţiilor de serviciu, împreună cu agentul de poliţie Corovancă Gheorghe, a primit cu titlu de mită suma de 300 de lei, pentru a nu sancţiona contravenţional o persoană care a fost surprinsă conducând pe drumurile publice un autovehicul cu o viteză mai mare de 50 km/h decât cea maxim admisă pe acea secţiune de drum. Cei doi agenţi de poliţie nu au întocmit niciun document cu privire la cele constatate. Agentul de poliţie Bejan Sorin din cadrul I.P.J. Galaţi - Poliţia Municipiului Tecuci - Biroul de Poliţie Rutieră, fiind în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a primit cu titlu de mită mai multe sume de bani pentru a nu lua măsurile legale ce se impuneau faţă de participanţii la trafic surprinşi în timp ce săvârşeau diverse abateri la regimul rutier. Printre persoanele identificate că au oferit sume de bani cu titlu de mită agentului de poliţie, este şi inculpatul Luca Rafael Ionuţ. Cu privire la inculpatul Glod Valeriu, agent de poliţie în cadrul I.P.J. Galaţi - Poliţia Municipiului Tecuci - Biroul de Poliţie Rutieră, s-a reţinut faptul că în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în anul 2015, a primit cu titlu de mită suma de 60 de lei pentru a nu sancţiona contravenţional un conducător auto ce a fost surprins săvârşind o abatere la regimul rutier care ar fi atras suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile. Astfel, în urma sumei primite, a întocmit în fals un proces-verbal de contravenţie în care a consemnat că persoana în cauză a condus un autovehicul fără a purta centura de siguranţă", se arată într-un comunicat al Direcţiei Generale Anticorupţie - Serviciul Judeţean Anticorupţie Galaţi. De asemenea, la data de 21 august 2015, inculpatul Glod Valeriu, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu cu o autospecială din dotarea Biroului Poliţiei Rutiere Tecuci, a descoperit în interiorul acesteia şi ulterior a demontat şi sustras, împreună cu agentul de poliţie Nedelcu Tudorel, un dispozitiv de înregistrare imagini şi sunete, pe care ulterior l-au distrus, în vederea împiedicării aflării adevărului în cadrul procedurii judiciare pentru documentarea căreia se montase respectivul dispozitiv. Inculpatul Nedelcu Tudorel a fost condamnat în primă instanţă la o pedeapsă de 4 luni închisoare cu amânarea aplicării pedepsei pentru săvârşirea infracţiunii de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri, hotărârea rămânând definitivă prin neatacare în termenul legal.

VIATA LIBERA GALATI Cinci poliţişti au fost condamnaţi pentru fapte de corupţie Judecătorii Curţii de Apel Galaţi au pronunţat sentinţa definitivă în dosarul în care mai mulţi poliţişti au fost acuzaţi, printre altele, de luare de mită. Astfel, judecătorii au decis că Valeriu Glod, agent la Poliţia Rutieră Tecuci, trebuie să stea după gratii patru ani şi şase luni pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, fals intelectual şi sustragere sau distrugere de probe ori înscrisuri. Tot patru ani şi şase luni va sta după gratii şi Sorin Bejan, agent la Poliţia Rutieră Tecuci, care a fost acuzat de luare de mită (două acte materiale). După gratii va sta şi Maricel Pascal, agent de poliţie în cadrul I.P.J. Galaţi – Serviciul Rutier, care a primit o pedeapsă de doi ani şi opt luni cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită. Un alt poliţist, Marin Manole, de la Postul de Poliţie Cosmeşti, nu va sta după gratii, deoarece judecătorii i-au suspendat executarea pedepsei de doi ani şi 11 luni închisoare, primită pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită în formă continuată (trei acte materiale) şi fals intelectual în formă continuată (două acte materiale). Tot cu suspendare a fost condamnat şi agentul de poliţie Gheorghe Corovancă, care a primit o pedeapsă de un an şi şase luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la săvârşirea infracţiunii de luare de mită. În acelaşi dosar a fost condamnat şi una dintre persoanele care a oferit mită pentru a scăpa de sancţiunile impuse de lege. Este vorba despre Rafael Ionuţ Luca, care a primit o pedeapsă de un an închisoare cu amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de doi ani pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită. Mită din 2015, condamnare în 2019 Ancheta în acest caz început după ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) s-au sesizat din oficiu, ancheta fiind făcută sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi. Conform anchetatorilor, în cursul anului 2015, fiind în exercitarea atribuţiilor de serviciu, Marin Manole, agent de poliţie în cadrul I.P.J. Galaţi – Postul de Poliţie Cosmeşti, a primit cu titlu de mită sume de câte 200 sau 300 de lei pentru a nu sancţiona contravenţional conducătorii auto care au depăşit autovehicule pe o porţiune de drum unde depăşirea este interzisă. În acest sens, a întocmit procese-verbale de contravenţie în care a menţionat în fals că aceştia au săvârşit abateri mai uşoare, respectiv nefolosirea luminilor de întâlnire sau nefolosirea centurii de siguranţă. Tot în 2015, Maricel Pascal, agent de poliţie în cadrul I.P.J. Galaţi – Serviciul Rutier, fiind în exercitarea atribuţiilor de serviciu, împreună cu agentul de poliţie Gheorghe Corovancă, a primit cu titlu de mită suma de 300 de lei, pentru a nu sancţiona contravenţional o persoană care a fost surprinsă conducând pe drumurile publice un autovehicul cu o viteză mai mare de 50 km/h decât cea maxim admisă pe acea secţiune de drum. Cei doi agenţi de poliţie nu au întocmit niciun document cu privire la cele constatate. De asemenea, anchetatorii susţin că agentul de poliţie Sorin Bejan, din cadrul Biroului de Poliţie Rutieră Tecuci, fiind în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a primit cu titlu de mită mai multe sume de bani pentru a nu lua măsurile legale ce se impuneau faţă de participanţii la trafic surprinşi în timp ce săvârşeau diverse abateri la regimul rutier. Printre persoanele identificate că au oferit sume de bani cu titlu de mită agentului de poliţie, este şi inculpatul Luca Rafael Ionuţ. Tot în 2015 a primit mită şi Valeriu Glod, agent la Poliţia Municipiului Tecuci – Biroul de Poliţie Rutieră. Acesta a primit 60 de lei pentru a nu sancţiona contravenţional un conducător auto ce a fost surprins săvârşind o abatere la regimul rutier care ar fi atras suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile. Astfel, în urma sumei primite, a întocmit în fals un proces-verbal de contravenţie în care a consemnat că persoana în cauză a condus un autovehicul fără a purta centura de siguranţă. „La data de 21 august 2015, inculpatul Glod Valeriu, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu cu o autospecială din dotarea Biroului Poliţiei Rutiere Tecuci, a descoperit în interiorul acesteia şi ulterior a demontat şi sustras, împreună cu agentul de poliţie Nedelcu Tudorel, un dispozitiv de înregistrare imagini şi sunete, pe care ulterior l-au distrus, în vederea împiedicării aflării adevărului în cadrul procedurii judiciare pentru documentarea căreia se montase respectivul dispozitiv”, se arată într-un comunicat al DGA. Pentru că l-a ajutat pe colegul său, Tudorel Nedelcu a fost condamnat în primă instanţă la o pedeapsă de patru luni închisoare cu amânarea aplicării pedepsei pentru săvârşirea infracţiunii de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri, hotărârea rămânând definitivă prin neatacare în termenul legal.

ADEVARUL Poliţist de frontieră care cerea mită contrabandiştilor, premiat pentru integritate de ministrul Petre Tobă Detalii incredibile ies la iveală în cazul poliţistului de frontieră arestat pe 3 mai pentru luare de mită. Sorin Teodorel Ardelean, subcomisar de poliţie în cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei, a fost premiat pentru integritate în urmă cu trei ani. La acea vreme, el ar fi refuzat o mită de 8.000 de lei, sumă oferită pentru aceleaşi acuzaţii pentru care este cercetat acum de procurorii DNA. Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA, poliţistul de frontieră a cerut de la un contrabandist suma de 800 de euro, în luna decembrie 2018 şi în data de 2 mai 2019, la sediul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei. Omul legii i-a promis acestuia că în schimbul banilor îşi va folosi pretinsa influenţă şi va interveni pe lângă procurorul care supraveghează urmărirea penală într-un dosar în care persoana respectivă are calitatea de inculpat, pentru a dispune o soluţie procedurală favorabilă. De asemenea, poliţistul a mai promis contrabandistului că îşi va încălca atribuţiile de serviciu care îi revin în legătură cu desfăşurarea urmăririi penale, prin efectuarea unor demersuri ilicite în scopul schimbării încadrării juridice într-o infracţiune pedepsită cu o pedeapsă mai blândă şi a dispunerii în dosar a unei soluţii procedurale favorabile. Mita a primit-o în data de 3 mai, în Sighetu Marmaţiei, când a fost prins în flagrant de procurorii DNA. „În luna decembrie 2018 şi în data de 2 mai 2019, inculpatul Ardelean Sorin – Teodorel prevalându-se de o presupusă influenţă pe care ar avea-o asupra unor magistraţi din cadrul unei unităţi de parchet, a pretins suma de 800 euro de la o persoană cercetată într-un dosar penal (martor în cauză) pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă. Banii respectivi au fost pretinşi de inculpat pentru a efectua mai multe demersuri în scopul schimbării încadrării juridice într-o infracţiune pedepsită cu o pedeapsă mai blândă şi dispunerii în dosar a unei soluţii procedurale favorabile persoanei cercetate”, se arată într-un comunicat de presă emis de reprezentanţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Premiat pentru integritate în anul 2016 În urmă cu trei ani, în luna mai, poliţistul de frontieră a fost premiat pentru integritate, faptă de care a dat dovadă refuzând o mită de 8.000 de lei. Poliţistului i s-a propus să facă exact acelaşi lucru ca şi acum, să intervină într-un dosar penal pentru o pedeapsă mai blândă a unui contrabandist. Distincţia i-a fost oferită „în semn de apreciere a faptului că a refuzat să se lase atras în săvârşirea unor fapte de corupţie”, cu ocazia Zilei aniversare a Direcţiei Generale Anticorupţie, în prezenţa Ministrului Afacerilor Interne de la acea vreme, Petre Tobă. Meritele poliţistului de frontieră de la Sighetu Marmaţiei au fost consemnate şi într-un comunicat de presă postat în anul 2016 pe site-ul Direcţiei Generale Anticorupţie. Poliţistul de frontieră, în vârstă de 42 de ani, a fost arestat pentru o perioadă de 30 de zile pentru trafic de influenţă şi luare de mită în formă continuă. Acesta a contestat decizia magistraţilor Tribunalului Maramureş.

GAZETA DE BISTRITA Fost șef al Postului de poliție Parva, trimis în judecată! Ar fi închis ochii la hoțiile cu lemn Polițistul Cezar Mircea Piticari a fost trimis în judecată, luna trecută, de procurorii bistrițeni pentru abuz în serviciu și efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț, incompatibile cu funcția. Conform procurorilor, Piticari ar fi închis ochii la cei care exploatau și vindeau ilegal lemn, pentru a obține bani, bunuri sau alte foloase. În acealși dosar au mai fost trimise în judecată încă două persoane, Nicolae Rus și Aurel Nedelea, pentru fals în acte, instigare la fals în acte, dar și complicitate la abuz în serviciu. Potrivit procurorilor, polițistul Cezar Mircea Piticari este acuzat de abuz în serviciu și efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț, incompatibile cu funcția pentru a obține pentru sine sau pentru altul bani, bunuri sau alte foloase. „În calitatea de agent de poliție în cadrul IPJ Bistrița-Năsăud, în perioada septembrie 2012 – septembrie 2014 a omis, cu știință, în 7 cazuri, să constate contravenții silvice legate de expedierea și

transportul unor cantități de material lemnos, fapte prin care s-a cauzat o vătămare intereselor IPJ Bistrița-Năsăud, de imagine a instituției, iar pe de altă parte s-au realizat foloase în favoarea sa precum și în favoarea inculpatului Rus Nicolae, prin neconfiscarea materialului lemnos transportat ilegal și prin neaplicarea sancțiunii contravenționale„, recizează procurorii. Anchetatorii mai susțin că polițistul a efectuat acte de comerț cu material lemnos în perioada 2012 – iunie 2015, încălcând astfel dispozițiile legale privind incompatibilitățile lucrătorilor de poliție de a efectua acte comerciale. În același dosar au fost trimiși în judecată și Nicolae Rus și Aurel Nedelea. „Inculpatul Rus Nicolae a fost trimis în judecată pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu (3 acte materiale), constând în aceea că în perioada mai-septembrie 2014 a ajutat și înlesnit comiterea infracțiunii de abuz în serviciu de către inculpatul Piticari Cezar Mircea. De asemenea, a fost trimis îmn judecată pentru instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată constâns în aceea că la data de 11.06.2015, inculpatul Rus Nicolae l-a determinat pe inculpatul Nedelea Aurel să completeze cu date nereale un aviz de însoțire a materialului lemnos„, mai arată procurorii. Dosarul va fi judecat de magistrații de la Judecătoria Năsăud. Cezar Mircea Piticari a fost inculpat de procurori încă din octombrie 2015, după ce în Bistrița-Năsăud au fost efectuate o serie de percheziții de către polițiștii Direcției Generale Anticorupție (DGA) Bistrița-Năsăud, în urma cărora au fost audiate zeci de persoane, printre care și polițiști, pentru infracțiuni silvice, dar și pentru infracțiuni de corupție în cadrul Serviciului de Permise și Înmatriculuări Auto din cadrul Instituției Prefectului Bistrița-Năsăud. Nu mai puțin de 19 persoane au fost inculpate la acea vreme, printre care și șase agenți de poliție, unul dintre aceștia fiind și Cezar Mircea Piticari – șeful Postului de Poliție Parva

ADEVARUL Chirurg condamnat la închisoare pentru luare de mită. I-a cerut bani unei paciente ca să-i falsifice fişa de externare Medicul a fost prins în flagrant când primea bani de la o pacientă pentru menţiunile pe care urma să le facă în fişa de externare a acesteia, ce i-ar fi permis să nu mai plătească taxa de spitalizare. Curtea de Apel Galaţi l-a condamnat definitiv, pe 6 mai, pe medicul chirurg Alexandru Neculiseanu la trei ani de închisoare cu suspendarea executării pentru luare de mită. Alexandru Neculiseanu activează ca medic primar la secţia de Chirurgie a Spitalului Municipal ”Anton Cincu” din Tecuci, iar pe 20 octombrie 2017 i-a cerut unei paciente 500 de lei pentru a-i întocmi documentele de externare în aşa fel încât să nu mai plătească taxa de spitalizare. Femeia a sunat la Linia Telverde Anticorupţie 0800.806.806, iar după trei ore ofiţerii de la Direcţia Generală Anticorupţie din Galaţi au ajuns la Tecuci şi au organizat un flagrant, medicul fiind prins în timp ce încasa banii. ”Ofiţerii din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA), sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi, au prins în flagrant un medic din cadrul Spitalului Municipal din Tecuci în timp ce primea cu titlu de mită suma de 500 lei de la o persoană denunţătoare. Din cercetări a rezultat faptul că medicul i-a precizat denunţătoarei că suma de bani solicitată reprezintă o “atenţie” pentru menţiunile pe care le-a făcut în fişa de internare şi în baza cărora aceasta nu va fi nevoită să plătească taxa de spitalizare”, au precizat reprezentanţii Direcţiei Generale Anticorupţie Galaţi. „Lucrează de circa 10 ani aici şi este medic chirurg. Noi avem în total patru medici la Secţia de Chirurgie, iar dacă nu mai avea dreptul de a profesa, vă daţi seama că rămâneam cu trei medici şi trebuia să suspendăm linia de gardă, pentru că trebuie minim trei medici. El nu mi-a putut spune ce s-a întâmplat, fiind sub anchetă. Femeia care a făcut denunţul am înţeles că a stat doar 2-3 zile în spital, nu a stat prea mult. Aşteptăm să primim şi o comunicare oficială de la DGA privind acest caz, urmând să fie demarată şi o anchetă internă”, a declarat la acel moment Claudiu Zara, managerul spitalului ”Anton Cincu” din Tecuci. Judecătorii i-au interzis medicului să îşi exercite profesia pentru o perioadă de un an, obligându-l să presteze 80 de zile de muncă neremunerată în cadrul Colegiului Naţional „Spiru Haret” sau a Colegiului Naţional „Calistrat Hogaş” din Tecuci.

JURNALUL OLTENIEI Secretara de la Drept, condamnată la 3 ani și 10 luni de pușcărie, rămâne sub control judiciar Secretara Secției cu Frecvență Redusă a Facultății de Drept din Craiova, Cristina Carmen Lupescu, condamnată la 3 ani și 10 luni de pușcărie de Tribunalul Dolj, a făcut apel împotriva acestei sentințe. Vineri, Curtea de Apel Craiova a menținut-o sub control judiciar și a anunțat că judecarea cauzei se va face pe 30 mai a.c.. Femeia a fost trimisă în judecată pentru 11 acte materiale de trafic de influență și 10 acte materiale de înșelăciune, fals intelectual, dar și folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite. Mai exact, furniza unor studenți subiecte ce urmau să fie date la examene. Reamintim că, pe 18 iulie anul trecut, reprezentanții Direcției Generale Anticorupție (DGA) au anunțat că ofițerii Serviciului Judeţean Anticorupţie (SJA) Dolj au finalizat cercetările desfășurate împreună cu procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj în cazul Cristinei Lupescu, secretara Secției cu Frecvență Redusă a Facultății de Drept din Craiova și au trimis-o în judecată. Anchetatorii au reținut în sarcina femeii nu mai puțin de 24 de infracțiuni: trafic de influenţă în formă continuată (11 acte materiale), înşelăciune în formă continuată (10 acte materiale), fals intelectual, participaţie improprie la infracţiunea de uz de fals şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite. „În data de 25.05.2018, ofiţerii de poliție judiciară ai S.J.A. Dolj, cu sprijinul S.J.A. Mehedinți și Structurii Centrale a D.G.A., sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, au organizat şi realizat prinderea în flagrant a numitei L.C.C. (n.r. – Lupescu Cristina Carmen), secretar la o facultate de drept a unei universități din Craiova – forma frecvenţă redusă, după ce a primit suma de 1.300 lei de la un denunţător, cu scopul de a facilita promovarea unor examene restante pe care urma să le susţină fratele său. În fapt, în perioada 2014 – 2018, aceasta a pretins şi primit de la un martor denunţător sume cuprinse între 1.500 – 3.000 lei, pentru fiecare semestru al anului şcolar, cu scopul de a facilita promovarea unor examene ale fratelui său. Cu toate că, încă din anul 2014, fratele denunțătorului figura exmatriculat, inculpata L.C.C a continuat să pretindă şi să primească aceste sume de bani, în cuantum total de aproximativ 12.000 lei. (…) După desfăşurarea activităţii de surprindere în flagrant, în baza mandatului emis de judecătorul de drepturi şi libertăţi, s-au efectuat percheziţii domiciliare în biroul unde inculpata îşi desfăşura activitatea, cât şi la domiciliul acesteia, pentru identificarea şi ridicarea de mijloace materiale de probă”, se arată în comunicatul DGA. În plus, pe parcursul cercetărilor efectuate în dosar, procurorii și ofițerii anticorupție au stabilit că femeia mai furniza şi subiecte ce urmau să fie date la examene, evident că nu gratis, motiv pentru care este acuzată și de folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

EVENIMENTUL ZILEI Traficanții care transportau sute de migranți cu tir-urile, prinși. Operațiunea, condusă de un sirian Membrii rețelei de traficanți de migranți sunt aduși la audieri Ofițerii de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate Timișoara împreună cu cei din trupele speciale al Poliției Timiș au descins, luni dimineața, în 15 locații din Timiș și Arad, pentru destructurarea unei rețele de trafic de migranți. Gruparea era specializată în transportarea clandestină a migranților în țările din vestul Europei. Practic, românii făceau parte dintr-o rețea europeană mai amplă, specializată în asigurarea tranzitului prin România al migranților și trimiterea acestora către destinații occidentale. Parte din membrii rețelei sunt cetățeni arabi cu reședința în state din UE. Inclusiv ”capul” românesc al rețelei era sirian. El își stabilise ”statul major” într-o locuință închiriată în Timișoara. În perioada de monitorizare a rețelei au fost traficate câteva sute de persoane. În timpul perchezițiilor de luni dimineață, anchetatorii au descoperit la Macea, în Arad, un grup de migranți care

era pregătit să fie scos din țară. Prețul plătit de un migrant din Siria sau Irak de a ajunge din țara de origine la destinație depășea 10.000 de euro, arată sursele EvZ. Migranții erau racolați încă din Turcia și aduși în România prin Bulgaria și Serbia. Ulterior, erau transportați mai departe cu TIR-urile, ascunși printre mărfuri. Operațiunea DIICOT a beneficiat de sprijinul DGA Centrul Operațiuni 2, Poliției de Frontieră Timișoara și Gruparea Mobilă de Jandarmi ”Glad Voievod” Timișoara. 20 de persoane sunt cercetate în acest dosar pentru trafic de migranți și constituire de grup infracțional organizat.

ADEVARUL Descinderi ale DIICOT la membrii unei reţele de trafic de migranţi. Modul de operare al grupării Procurorii DIICOT, însoţiţi de ofiţeri DGA, jandarmi şi poliţişti de frontieră au descins luni dimineaţa la 15 adrese din Timişoara şi Arad. Vizaţi de anchetă sunt membrii unei reţele de trafic de migranţi. Percheziţiile organizate luni dimineaţa de procurorii DIICOT Timişoara vizează o reţea specializată în asigurarea tranzitului prin România al migranţilor şi trimiterea acestora către statele din vestul Europei. Potrivit pressalert.ro, din grupare fac parte mai mulţi cetăţeni români, dar şi cetăţeni de origine arabă stabiliţi în ţări membre UE. Potrivit sursei citate, rolul românilor în reţea era de a-i ajuta pe migranţii racolaţi în Turcia şi aduşi în România prin Bulgaria şi Serbia să treacă graniţa în Ungaria şi mai apoi în state membre UE. Astfel, în România migranţii erau cazaţi până se aduna un număr de 80-90 de persoane. Acela era momentul în care se organiza transportul, cu TIR-uri în care migranţii erau ascunşi printre mărfuri. Potrivit pressalert.ro, preţul pe care îl plătea un migrant pentru a ajunge în Europa era cuprins între 12.000 şi 15.000 de euro. La audieri urmează a fi duse 20 de persoane.

ROMANIA LIBERA Percheziţii pentru destructurarea unei grupări de trafic de migranţi, la Arad şi Timişoara Mai multe percheziţii au loc, luni dimineaţa, la Arad şi Timişoara, pentru destructurarea unei grupări care se ocupa cu traficul de migranţi. Gruparea avea legături în Turcia, iar transporturile se făceau cu TIR-urile, costul ajungând până la 10.000 de euro de persoană. La percheziţii participă poliţiştii de la Combaterea Crimei Organizate, ofiţeri DGA şi mascaţi de la trupele speciale. Un număr de 14 percheziţii au loc la Arad, iar la Timişoara, una. Reţeaua era monitorizată de aproximativ şase luni, iar din aceasta făceau parte atât români, cât şi cetăţeni străini. Liderul grupării, un cetăţean sirian, a fost ridicat de anchetatori dintr-o garsonieră din Timişoara. De asemenea, în cadrul percheziţiilor, la una dintre locaţii au fost descoperiţi 12 migranţi care aşteptau să fie preluaţi. De altfel, transporturile erau organizate din Turcia, apoi migranţii erau aduşi în România peste graniţă, din Serbia şi Bulgaria. Migrantii proveneau din Irak, Afganistan şi Siria, iar pentru a ajunge la ţara de destinaţie plăteau până la 10.000 de euro de persoană. Un număr de 20 de persoane au format gruparea care se ocupa cu traficul de migranţi. Aceştia urmează să fie duşi la sediul DIICOT Timişoara pentru a fi audiaţi. Infracţiunile pentru care sunt cercetaţi sunt constituire de grup infracţional organizat şi traffic de migranţi.

LIBERTATEA Descinderi în Arad și Timișoara la o rețea europeană de trafic de migranți. Cât plăteau transfugii sirieni pentru a ajunge în Occident Percheziții au avut loc luni, la primele ore ale dimineții, o grupare specializată în trafic de migranți. Polițiști de la Combaterea Crimei Organizate, mascați și ofițeri DGA au descins în nu mai puțin de 14 locuințe din Arad și într-una din Timișoara, la membrii filierei.

Într-una dintre locații, anchetatorii au descoperit un grup de 12 migranți. Liderul grupării este un cetățean de origine siriană care a fost ridicat de polițiști dintr-un bloc de garsoniere din Timișoara. Potrivit anchetatorilor, nu mai puțin de 20 de persoane sunt vizate în operațiune. Rețeaua europeană de trafic de migranți, cu ramificații și în România, a fost monitorizată mai bine de șase luni. În toată această perioadă, membrii grupării, printre ei atât români, cât și străini, au încercat să transporte peste graniță mai mulți transfugi, spun anchetatorii. Transporturile au fost, însă, oprite în vămile din Arad, relatează Opinia Timișoarei. Rețeaua era organizată pe mai multe paliere: de la cel de racolare, transport, cazare, la cel de traversare peste fâșia verde. Migranții proveneau din Siria, Irak și Afganistan. Aceștia voiau să ajungă în țări precum Germania și Austria, notează sursa citată. Oamenii legii susțin că migranții plăteau până la 10.000 de euro pentru a ajunge la destinație. Gruparea care făcea trafic de migranți avea legătură cu o rețea europeană de migrație. Membrii grupării aveau la dispoziție camioane cu care erau transportați migranții peste graniță. Un astfel de transport se realiza numai după ce era adunat un grup de zeci de migranți. Acestea erau organizate încă de pe teritoriul Turciei, conform Opinia Timișoarei Potrivit anchetatorilor, până acum au fost traficați sute de migranți. Persoanele ridicate în urma perchezițiilor urmează să fie duse la audieri la sediul DIICOT Timișoara. Acestea sunt cercetate pentru constituire de grup infracțional și trafic de migranți. În aprilie, cinci migranți au fost desoperiți ascunşi sub podeaua unui autocar, condus de doi șoferi turci, de către polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei (PTF) Giurgiu.

OPINIA TIMISOAREI

Operatiune fulger la Timisoara si Arad. Traficanti, parte dintr-o retea internationala, ridicati din pat de mascati TIMISOARA. Perchezitii la primele ore ale diminetii la o grupare care se ocupa cu traficul de migranti. Politistii de la Combaterea Crimei Organizate si mascatii de la trupele speciale, dar si ofiteri DGA, au descins la nu mai putin de 15 adrese din Arad si una din Timisoara, la membrii filierei. La una din locatii politistii au descoperit un grup de 12 migranti. Reteaua a fost monitorizata mai bine de sase luni. Anchetatorii spun ca in toata aceasta perioada, membrii retelei din care faceau parte atat romani, cat si cetateni straini au incercat sa transporte peste granita mai multi transfugi. Transporturile au fost oprite in vamile din Arad. Migrantii intentionau să ajunga in tari precum Germania si Austria. Liderul gruparii, ridicat din Timisoara Liderul gruparii a fost ridicat de oamenii legii din Timisoara, dintr-un bloc de garsoniere de pe strada Louis Pasteur si este un cetatean de origine siriana. Filiera romaneasca avea conexiuni cu o retea europeana de trafic de migranti Reteaua era foarte bine organizata pe diverse paliere, de la cel de racolare, la cel de transport, cazare si la cel de traversare peste fasia verde. Migrantii proveneau din Irak, Afganistan si Siria. Nu mai putin de 20 de persoane sunt vizate in operatiune. Oamenii legii spun ca migrantii plateau pana la 10.000 de euro de la locul de plecare pana la destinatie. Gruparea care trafica transfugi avea legatura cu o retea europeana de migratie. Aveau la dispozitie TIR-uri cu care transportau migrantii peste granita. Un astfel de transport se organiza, abia dupa ce era adunat un grup de zeci de migranti, iar grupurile erau organizate inca de pe teritoriul Turciei. Oamenii legii spun ca pana acum au fost traficati sute de migranti. Cei retinuti luni dimineata urmeaza sa fie dusi la audieri la sediul DIICOT Timisoara. Ei sunt cercetati pentru constituire de grup infractional si trafic de migranti.

ZIUA DE VEST 14 percheziţii, la Arad şi Timişoara, pentru destructurarea unei grupări de trafic de migranţi Mai multe percheziţii au loc, luni dimineaţa, la Arad şi Timişoara, pentru destructurarea unei grupări care se ocupa cu traficul de migranţi. Gruparea avea legături în Turcia, iar transporturile se făceau cu TIR-urile, costul ajungând până la 10.000 de euro de persoană. La percheziţii participă poliţiştii de la Combaterea Crimei Organizate, ofiţeri DGA şi mascaţi de la trupele speciale. Un număr de 14 percheziţii au loc la Arad, iar la Timişoara, una. Reţeaua era monitorizată de aproximativ şase luni, iar din aceasta făceau parte atât români, cât şi cetăţeni străini. Liderul grupării, un cetăţean sirian, a fost ridicat de anchetatori dintr-o garsonieră din Timişoara. De asemenea, în cadrul percheziţiilor, la una dintre locaţii au fost descoperiţi 12 migranţi care aşteptau să fie preluaţi. De altfel, transporturile erau organizate din Turcia, apoi migranţii erau aduşi în România peste graniţă, din Serbia şi Bulgaria. Migrantii proveneau din Irak, Afganistan şi Siria, iar pentru a ajunge la ţara de destinaţie plăteau până la 10.000 de euro de persoană. Un număr de 20 de persoane au format gruparea care se ocupa cu traficul de migranţi. Aceştia urmează să fie duşi la sediul DIICOT Timişoara pentru a fi audiaţi. Infracţiunile pentru care sunt cercetaţi sunt constituire de grup infracţional organizat şi traffic de migranţi.

ORA DE SIBIU Polițist din Sibiu mituit cu 700 de lei – Agentul a denunțat tentativa șoferului Un polițist din Axente Sever a fost mituit de un șofer din Sângeorz- Băi. Șoferul i-a dat polițistului 700 de lei pentru a-l ajuta în dosarul penal ce se deschisese pe numele lui. Polițistul însă a denunțat totul, iar acum, pe lângă dosarul de la rutieră, șoferul mai are o acuzație- darea de mită. ”În fapt s-a reţinut că, după ce anterior au fost demarate cercetări pentru comiterea unei infracţiuni rutiere, un bărbat în vârstă de 30 de ani, din oraşul Sângeorz-Băi, jud. Bistriţa Năsăud, i-a remis agentului constatator al infracţiunii rutiere suma de 700 lei cu titlu de mită, pentru ca poliţistul, în virtutea atribuţiilor sale de serviciu, să îl ajute în scopul înlăturării răspunderii penale ce urma a-i fi antrenată în dosarul penal întocmit cu privire la comiterea unei infracţiuni rutiere şi urgentării soluţionării dosarului, sumă ce a fost ulterior predată organelor de urmărire penală de către poliţistul denunţător. Prin ordonanţa procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, din data de 13.05.2019, s-a dispus începerea urmăririi penale pentru comiterea infracţiunii de dare de mită, prev. şi ped. de art. 290 alin. 1 C.pen., raportat la art. 6 alin. 1 din Legea nr.78/2000 iar prin ordonanţa din data de 14.05.2019 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspect, cu privire la săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prev. şi ped. de art.290 alin. 1 C.pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Prin ordonanţa din data de 14.05.2019, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu a dispus reţinerea suspectului, pe o durată de 24 ore, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prev. şi ped. de art.290 alin. 1 C.pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, La data de 15.05.2019 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de suspect, urmând a se dispune o măsură preventivă în cauză. Pe parcursul cercetărilor, procurorul a beneficiat de sprijinul lucrătorilor de poliţie judiciară din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Sibiu, Brigăzii Operaţiuni Speciale Alba Iulia şi Serviciului Judeţean Anticorupţie Sibiu” sunt explicațiile celor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu.

TRIBUNA SIBIU Bărbat reținut după ce a încercat să mituiască un polițist din Axente Sever Un polițist sibian a refuzat suma de 700 de lei pe care un bărbat în vârstă de 30 de ani, din județul Bistrița – Năsăud, i-a oferit-o cu titlu de mită pentru a nu lua măsurile legale într-un dosar de cercetare penală privind săvârșirea infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

“În fapt, la data de 11 mai, în jurul orei 1, bărbatul a condus un autoturism pe Drumul Județean 141A, iar la intrarea în localitatea Șeica Mare a pierdut controlul direcției și s-a oprit în șanțul din dreapta drumului, evenimentul soldându-se doar cu pagube materiale. În urma testării alcoolscopice a șoferului, polițiștii au determinat și cauza principală a producerii evenimentului, conducerea sub influența alcoolului, bărbatul având o concentrație de 1,05 mg/l alcool pur în aerul expirat. Cu această ocazie, s-a întocmit un dosar de cercetare penală privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de articolul 336 aliniatul 1 din Codul Penal. Polițistul, agent în cadrul Secției 5 Poliție Rurală Axente Sever, a refuzat primirea banilor și a sesizat Serviciul Județean Anticorupție Sibiu în vederea aplicării măsurilor legale. La data de 14 mai, ofițeri de poliție ai Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Judeţean Anticorupţie Sibiu, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, au organizat și realizat, prinderea în flagrant a bărbatului, în timp ce oferea banii, cu titlu de mită. Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu a dispus reținerea pentru 24 de ore a persoanei în cauză, la data de 15 mai urmând a fi prezentată Tribunalului Sibiu cu propunere de aplicare a unei măsuri preventive. Cercetările continuă la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu și vizează săvârșirea infracțiunii de dare de mită”, a precizat Elena Welter, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.

TURNU SFATULUI / SIBIU Un polițist din Axente Sever a fost momit cu 700 de lei. “Prețuiesc onoarea mai mult decât orice sumă de bani!“ Pentru a scăpa de un dosar penal pe care un polițist din Axente Sever l-a pus în mișcare, un șofer a scos din buzunar 700 de lei. În loc să scape de dosar, s-a ales cu unul nou și a petrecut și noaptea în arest. Polițiștii sibieni oferă detalii suplimentare referitoare la cazul polițistului din Axente Sever, care a refuzat mita de 700 de lei oferit de un bărbat din județul Bistrița-Năsăud. “În fapt, la data de 11 mai a.c., în jurul orei 01,00, bărbatul a condus un autoturism pe DJ 141A, iar la intrarea în localitatea Șeica Mare a pierdut controlul direcției și s-a oprit în șanțul din dreapta drumului, evenimentul soldându-se doar cu pagube materiale. În urma testării alcoolscopice a șoferului, polițiștii au determinat și cauza principală a producerii evenimentului, conducerea sub influența alcoolului, bărbatul având o concentrație de 1,05 mg/l alcool pur în aerul expirat“, descriu reprezentanții IPJ Sibiu, într-un comunicat remis redacției Turnul Sfatului. Potrivit lor, șoferul băut ar fi încercat să îi dea cei 700 de lei chiar în noaptea în care a fost surprins băut la volan. Polițistul a sesizat Serviciul Județean Anticorupție Sibiu, iar în cursul zilei de luni, 14 mai, “au organizat și realizat, prinderea în flagrant a bărbatului, în timp ce oferea banii, cu titlu de mită“. Polițistul din Axente Sever a și motivat reacția sa. “Pentru că mă respect, pentru că respect uniforma pe care o port, pentru că prețuiesc onoarea mai mult decât orice sumă de bani!”, este declarația agentului de poliție Colin Pavel, dată publicității de Poliția Sibiu

SIBIU 100% Polițistul sibian Colin Pavel, care a refuzat o mită de 700 de lei: “Pentru că prețuiesc onoarea mai mult decât orice sumă de bani!” Poliția Județeană Sibiu a publicat pe pagina proprie de Facebook o fotografie a polițistului din Axente Sever care a refuzat 700 de lei mită, pentru a mușamaliza un dosar penal pentru conducere sub influența alcoolului. Agentul se numește Colin Pavel, are doar 24 de ani, și a fost încadrat în poliție în 2016. El a transmis pe același canal un mesaj care motivează gestul său, unul care pare suprinzător pentru românii care sunt obișnuiți cu imaginea polițistul care primșete mită: „Pentru că mă respect, pentru că respect uniforma pe care o port, pentru că prețuiesc onoarea mai mult decât orice sumă de bani!”

Reamintim că polițistul Colin Pavel a refuzat o mită de 700 de lei, oferită de un bărbat din Sângeorz-Băi , Bistrița Năsăud. El fusese suprins de agentul de poliție în stare de ebrietate (alcoolemie 1,05 mg/litru în aerul expirat) după ce a intrat cu mașina în șanț, la 1 noaptea. Bărbatul a încercat să-i ofere banii polițistului după ce acesta i-a întocmit un dosar penal. Polițistul a anunțat Serviciul Anticorupție din IPJ Sibiu și astfel a fost organizat un flagrant.

ADEVARUL Ce a păţit o femeie care a încercat să mituiască un poliţist în sala de examinări pentru permisul auto O femeie din Rădăuţi, judeţul Suceava, este cercetată pentru că ar fi încercat să mituiască un poliţist ca să o programeze mai devreme pentru a susţine proba practică a examenului de obţinere a permisului de conducere auto. Tânăra ar fi încercat să-i dea poliţistului 100 de euro chiar în sala de examinări teoretice. În rechizitoriul întocmit de către procurori se arată că pe 15 mai 2019 femeia, în vârstă de 31 de ani, se afla în incinta sediului Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor Suceava, în sala de examinări teoretice. Tânăra i-ar fi oferit unui ofiţer de poliţie cu funcţie de conducere din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere suma de 100 de euro, pentru ca acesta să urgenteze programarea susţinerii probei practice a examenului de obţinere a permisului de conducere auto, în condiţiile în care perioada comunicată ca fiind disponibilă pentru susţinerea probei era septembrie pentru Rădăuţi şi iulie pentru municipiul Suceava. Femeia este cercetată pentru dare de mită şi a fost pusă sub control judiciar pentru 60 de zile. Cauza este instrumentată de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, împreună cu poliţişti ai Direcţiei Generale Anticorupţie.

ZIUA CARGO Mituitori prinși în flagrant de ofițerii DGA, la Suceava și Sibiu Lucrătorii de poliție judiciară ai Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) – Serviciul Județean Suceava au prins în flagrant delict, în data de 15 mai, o candidată la proba practică a examenului de obținere a permisului auto. Infracţiunea a fost sesizată prin denunţ de un ofițer cu funcție de conducere din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor (SRPCIV) Suceava. Candidata a oferit ofițerului suma de 100 Euro, “pentru ca acesta să urgenteze îndeplinirea unui act ce intră în atribuţiile de serviciu, respectiv în legătură cu programarea susţinerii probei practice a examenului de obţinere a permisului de conducere auto”. “Față de cea în cauză, Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „dare de mită” iar, urmare a audierilor, a fost luată măsura controlului judiciar pentru o durată de 60 de zile”, precizează DGA, în comunicatul transmis redacției. Un alt caz de dare de mită a fost înregistrat în data de 14 mai, unde ofiţerii de poliție ai Serviciului Județean Anticorupție Sibiu, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, cu sprijinul tehnic al BOS Alba Iulia, au prins în flagrant un bărbat care a încercat să mituiască un polițist cu suma de 700 lei. “În fapt, în noaptea de 10/11.05.2019, suspectul a fost identificat în trafic pe raza localităţii Şeica Mare din jud. Sibiu la volanul unui autoturism, iar în urma verificărilor, s-a stabilit că se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, cu o alcoolemie de 1,05mg/l în aerul expirat. În cursul întocmirii actelor de constatare a infracţiunii, acesta a promis agentului constatator, în repetate rânduri, o sumă de bani neprecizată, pentru ca acesta să nu-i întocmească dosar penal, ci să-i aplice o sancţiune contravenţională pentru care nu este prevăzută şi măsura complementară a suspendării permisului de conducere. Polițistul a refuzat propunerea şi a denunţat fapta la D.G.A. – SJA Sibiu”, precizează DGA.

CRONICA DE FALTICENI Suceveancă cercetată sub control judiciar pentru mituirea unui ofițer de poliție O suceveancă a ales soluția greșită pentru rezolvarea unei probleme personale, iar gestul ar putea să o coste chiar libertatea. Nerăbdătoare să fie programată mai repede pentru susținerea probei practice a examenului de obţinere a permisului de conducere auto, femeia a încercat să mituiască un ofițer de poliție. Perioada comunicată ca fiind disponibilă pentru susţinerea probei era septembrie pentru Municipiul Rădăuţi şi iulie pentru Municipiul Suceava. Intenția acesteia a ajuns la cunoștința lucrătorilor de poliție judiciară ai Direcţiei Generale Anticorupţie (D.G.A.) – Serviciul Judeţean Anticorupţie (S.J.A.) Suceava. Infracţiunea a fost sesizată prin denunţ, de un ofițer cu funcție de conducere din cadrul structurii menționate, precizează Serviciul Judeţean Anticorupţie. Sub coordonarea procurorului de caz desemnat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, judiciariștii au desfășurat o acţiune de constatare în flagrant a infracţiunii de dare de mită, chiar la sediul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor Suceava. “Ieri (miercuri, 15 mai), în sediul structurii menționate – Sala Examinare, o candidată a oferit ofițerului de poliție din cadrul SRPCÎV Suceava suma de 100 Euro, pentru ca acesta să urgenteze îndeplinirea unui act ce intră în atribuţiile de serviciu, respectiv în legătură cu programarea susţinerii probei practice a examenului de obţinere a permisului de conducere auto. Față de cea în cauză, Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită iar, urmare a audierilor, a fost luată măsura controlului judiciar pentru o durată de 60 de zile.”, se arată într-un comunicat al Serviciul Judeţean Anticorupţie (S.J.A.) Suceava.

NEWS BUCOVINA O suceveancă a oferit 100 de euro unui polițist pentru a-i programa mai repede proba practică pentru permisul auto după ce a aflat că o poate susține abia în septembrie în Rădăuți sau în iulie în Suceava. Ea a fost plasată sub control judiciar și este cercetată penal pentru dare de mită O femeie în vârstă de 31 de ani a încercat să urgenteze programarea pentru susținerea probei practice pentru obținerea permisului auto în condițiile în care putea fi programată în septembrie în Rădăuți și în iulie în Suceava și a oferit 100 de euro unui polițist din serviciul de specialitate pentru a-i facilita această înscriere. Parchetul Tribunalului Suceava a anunțat, joi, că a dispus luarea măsurii controlului judiciar, pentru o perioadă de 60 de zile, faţă de femeie pentru dare de mită. Potrivit cercetărilor, o femeie în vârstă de 31 de ani, se afla, miercuri, în incinta sediului Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor Suceava, în sala de examinări teoretice. În aceste împrejurări ea a oferit unui ofiţer de poliţie cu funcţie de conducere din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor Suceava suma de 100 Euro, formată din două bancnote de 50 Euro, pentru ca polițistul să urgenteze îndeplinirea unui act ce intră în atribuţiile de serviciu, respectiv să îi urgenteze programarea susţinerii probei practice a examenului de obţinere a permisului de conducere auto. Femeia a recurs la acest gest în condiţiile în care perioada comunicată ca fiind disponibilă pentru susţinerea probei era septembrie pentru Rădăuţi şi iulie pentru municipiul Suceava. Cercetările în acest caz continuă în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor de fapt şi a stabilirii răspunderii penale. Cauza este instrumentată de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava împreună cu poliţiştii din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie.

ADEVARUL Cum funcţiona reţeaua care fura maşini de lux din Italia, le înmatricula în Germania şi le vindea în România. Gruparea, ajutată de un angajat RAR Un bărbat, cercetat de DIICOT pentru implicarea într-o reţea specializată în furtul maşinilor de lux a încheiat cu procurorii un acord de recunoaştere a vinovăţiei şi a fost condamnat de Tribunalul Timiş la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare. Sentinţa de condamnare a „pionului” judecat pentru constituirea unui grup infracţional organizat, tăinuire şi contrabandă, scoate la iveală modul în care maşini de lux furate din Italia au ajuns să fie înmatriculate în România, după ce au fost înmatriculate mai întâi, cu acte false, în Germania. Potrivit procurorilor, activitatea reţelei conduse de un bărbat din Reşiţa s-a derulat în perioada 2012 – 2017, perioadă în care mai multe maşini de lux, BMW X6, Porsche Cayenne, VW Touareg, au fost furate din Italia şi vândute în România cu zeci de mii de euro. Potrivit DIICOT, înmatricularea în România a autoturismelor de lux furate s-a făcut cu complicitatea unor angajaţi RAR. „Modul în care grupul infracţional a acţionat în anul 2017, reuşind înstrăinarea succesivă, fără acte, a unui autoturism susceptibil a fi furat, şi, mai mult, reuşind cu complicitatea funcţionarilor Registrului Auto Român să treacă de verificările tehnice, reflectă, aproape <> modul de acţiune a grupului infracţional specializat în traficul internaţional cu autoturisme de lux”, arată procurorii DIICOT în rechizitoriul de trimitere în judecată a bărbatului care şi-a recunoscut faptele. Din sentinţa de condamnare a bărbatului care şi-a recunoscut faptele reiese modul în care, în anul 2012, au fost introduse în ţară două maşini un BMW şi un Porsche Cayenne, ce au fost vândute la scurt timp. Un VW Touareg de culoare albă nu a putut fi vândut şi a fost ţinut în curtea unei case din Goruia. În final, maşina a fost vândută. Cel care a cumpărat-o, liderul reţelei, a mai cumpărat un VW Touareg de culoare neagră daună totală. O parte din piese le-a pus în vânzare pe OLX, iar numerele le-a pus pe autoturismul de culoare albă, furat din Italia. Prins de Poliţie la cererea DIICOT, dar lăsat să plece Procurorii DIICOT arată în rechizitoriul de trimitere în judecată a „pionului” din reţeaua hoţilor de maşini de lux că Inspectoratul Judeţean de Poliţie Caraş - Severin a fost informat la începutul anului 2017 cu privire la faptul că prin Reşiţa circulă un VW Touareg alb cu numere false. La nivelul IPJ s-a dispus urmărirea maşinii şi oprirea ei în trafic. La controlul documentelor, s-a constat că maşina de culoare albă are documentele unei maşini negre, deţinute de o persoană din judeţul Dâmboviţa. Echipajul de poliţie a verificat şi seria de motor, la care s-a umblat astfel încât să nu poată fi citită. Cu toate acestea, poliţistul care l-a oprit pe şofer, şi care are fi trebuit să întocmească dosar penal, a aplicat doar o amendă. „Mai mult, deşi în cauză s-a aplicat doar o sancţiune contravenţională, ag Bădină a reţinut doar certificatul de înmatriculare, fără a proceda şi la retragerea plăcuţelor, permiţându-i conducătorului auto să părăsească locul respectiv, conferindu-i, totodată, posibilitatea să sustragă autoturismul în cauză, fapt ce a condus, implicit la îngreunarea tragerii la răspundere penală a numitului S.O. F., întrucât organele Poliţiei Rutiere nu au mai identificat ulterior acest autoturism, deşi au încercat să-l identifice în vederea efectuării verificărilor necesare”, se arată în dosarul DIICOT. Filajul de la RAR După ce i-a trecut glonţul pe la ureche, liderul reţelei a încercat să rezolve problema Touaregului prin schimbarea seriilor de şasiu şi motor şi prezentarea la RAR pentru reidentificarea maşinii ca urmare a „schimbării culorii”. Sudorii contactaţi pentru schimbarea seriilor au refuzat să facă lucrarea, unul dintre ei declarând că a vorbit cu unchiul său care este tinichigiu, iar acesta „l-a sfătuit să nu se bage în aşa ceva căci pare illegal”. Cu DGA-ul pe urme, liderul reţelei caută soluţii să rezolve problema cu maşina şi o vinde unui alt membru al grupării care susţine că are relaţii cu ajutorul cărora poate să treacă de RAR. Astfel, maşina este dusă pe platformă la Timişoara, unde se ia legătura cu un intermediar. Acesta ia legătura la rândul său cu un angajat RAR. Maşina trece contra unei mite de 1.100 de euro, din care angajatul RAR a primit 200 în mână şi promisiunea că i se vor mai da 100 de euro. Toată operaţiunea de la RAR a fost filmată, înregistrarea fiind probă în dosar. „La 12.05.2017, la ora prânzului, maşina este ridicată de la RAR Timi şi înmânată lui P.C. Astfel se poate observa cum toţi membrii grupului implicaţi sunt bucuroşi că s-a reuşit întocmirea actelor la RAR şi că maşina poate fi pusă în circuit”, mai arată în dosarul DIICOT, unde dosarul încă se află în lucru în ceea ce îi priveşte pe membrii grupării care nu şi-au recunoscut faptele.

MESAGERUL NEAMT Managerul Spitalului de Urgență Neamț, audiat la DGA Dr. Codruț Munteanu, managerul Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț, a fost audiat de ofițeri de la Serviciul Județean Anticorupție Neamț. Audierea managerului este legată de dosarul medicilor ortopezi acuzați de luare de mită. Dr. Codruț Munteanu s-a prezentat în fața ofițerilor anticorupție în dimineața de 16 mai 2019, la o zi după ce medicii Florică Guțu, Constantin Nanu și Grigore Berea au obținut în instanță eliberarea din arestul poliției și plasarea în arest la domiciliu. Managerul spitalului spune că a fost audiat în calitate de martor: „M-au întrebat dacă știam de fenomen și probleme legate de aprovizionarea cu șuruburi, plăgi, tije pentru operații. Le-am explicat că aprovizionarea este atributul servicului Achiziții, a Contabilității, a directorului medical, pe baza referatelor de necesitate de la medicul șef de secție. Mi-am făcut datoria, am fost acolo, deși nu este nici o plăcere. Am fost audiat ca martor, nu mi s-au cerut documente”, declară dr. Codruț Munteanu. Cu o zi înainte de audierea managerului spitalului, medicii Guțu, Nanu și Berea au cerut Tribunalului Neamț să fie plasați din arestul poliției, în arest la domiciliu. Instanța le-a admis solicitarea și Parchetul Neamț a atacat deciziile, cu excepția celei referitoare la medicul Guțu. Termenul de 48 de ore în care parchetul putea declara recurs a expirat în ziua de 17 mai. Pe portalul instanțelor apar înregistrate, din ziua de 16 mai, doar contestațiile față de eliberarea lui Nanu și Berea. În cazul acestora, hotărârea finală va fi pronunțată de Curtea de Apel Bacău. Și medicul Gheorghe Borș, care profesa în cabinetul de chirurgie din policlinică, a cerut ridicarea controlului judiciar. Tot în ziua de 15 mai, tribunalul i-a respins cererea, decizia în cazul lui fiind definitivă.

ADEVARUL Cazul dramatic al tânărului care a făcut puşcărie pentru că i s-ar fi pus în cârcă doi morţi. „Când intri în vizorul mafioţilor eşti pierdut” Bogdan Banu (38 ani), din Tecuci, trăieşte de 9 ani un adevărat coşmar. În 2010, el a fost acuzat şi apoi arestat pentru că ar fi provocat accident de circulaţie soldat cu doi morţi. A fost condamnat la închisoare, şi-a ispăşit pedeapsa, însă continuă să lupte pentru a demonstra că este victima unei conspiraţii. Dosarele sale au fost preluate de Secţia Specială de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie. În urmă cu nouă ani, tânărul Bogdan Banu, din Tecuci, nu se vedea, nici în cele mai negre coşmaruri, o victimă. Avea 29 de ani, o afacere de succes profilată pe agricultură şi industrie alimentară, dar şi o familie fericită. A fost nevoie doar de o conjunctură absurdă pentru ca totul să se năruiască. De atunci, se luptă să demonstreze că este victima colaterală a unui sistem extins de complicităţi şi abuzuri. Povesteşte că an de an a strâns probe care demonstrează că a fost târât într-un proces penal inventat şi că a fost exterminat economic cu bună ştiinţă. De câteva săptămâni, lucrurile par însă să fi luat o turnură nouă. Şase dintre dosarele sale (penale şi civile) au fost cerute de Secţia Specială de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, având în vedere că printre cei suspectaţi că au ajutat la comiterea mai multor nedreptăţi şi ilegalităţi se află judecători, procurori şi poliţişti. Accidentul Totul a început în noaptea de 12 spre 13 iulie 2010, când, fără nicio legătură cu Bogdan Banu, trei cultivatori de legume din Munteni, judeţul Galaţi, au pornit la drum către Moineşti, judeţul Bacău. Cei trei, pe nume Sandu Mitoi, Nicolae Arhire şi Sandu Ferţu, au parcurs, exact în această ordine, circa 15 kilometri din drum (pe centura Tecuciului), moment în care hazardul le-a ieşit în cale: o banală pană de cauciuc fiind punctul de plecare pentru un accident de circulaţie grav, în urma căruia Mitoi şi Arhire au murit pe loc. Nici măcar acum, la nouă ani de consumarea tragediei, împrejurările producerii evenimentelor nu sunt clare, deşi în cauză s-au întocmit mai multe expertize, s-a făcut un stufos dosar penal, iar Bogdan Banu a fost condamnat definitiv de judecători pentru omor din culpă. Între timp, tânărul şi-a ispăşi pedeapsa, însă nu a încetat să-şi susţină nevinovăţia. A strâns numeroase probe şi, într-un final, a reuşit să-i convingă pe magistraţii de la Secţia Specială de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) că dosarul

trebuie redeschis. De fapt, s-au format două dosare, unul legat de prima fază a anchetei şi altul de desfăşurarea procesului. Noile probe depuse de Bogdan Banu arată că cercetarea penală în baza căreia a fost condamnat ar fi fost grav alterată de unii dintre cei care au manevrat probele. Potrivit acestora, în cercetarea penală ar fi fost implicaţi alţi poliţişti decât cei care figurează în rechizitoriu, unii martori ar fi fost obligaţi să-şi schimbe depoziţiile, multe dovezi ar fi fost ignorate şi ar fi fost distruse probe cruciale. „Scopul este unul simplu: să îl salveze de la închisoare pe cel care a produs de fapt accidentul, acesta fiind tatăl unui lucrător la Poliţia Tecuci. De aceea, au distrus imaginile de la camera de supraveghere de la benzinăria aflată nu departe de locul accidentului, pentru a ascunde adevărul”, spune Bogdan Banu. De ce a dispărut proba crucială? Din analiza dosarului rezultă că poliţiştii se contrazic flagrant în privinţa probelor video, care ar fi trebuit să fie proba crucială în dosar. Poliţistul Gică Niţu (cel care a condus ancheta penală legată de accident) afirmă că „nu au fost verificate camerele video” şi că pe parcursul anchetei nu s-a mai solicitat obţinerea lor deoarece „era tardiv”. În schimb, poliţistul Gigi Doniga declară că imaginile video ar fi fost verificate de colegul lui, Mircea Masgras, dar că acesta „nu a obţinut niciun indiciu în cauză”. La rândul lui, Masgras recunoaşte că a verificat imaginile, dar spune că nu a considerat că era necesar să facă un proces-verbal în acest sens, dat fiind că nu ar fi remarcat nimic pe acestea. El este însă contrazis de un alt poliţist, chiar criminalistul de la Poliţia Municipală Tecuci, Aurică Vâlcea, acum pensionar, care îşi aminteşte că vinovăţia lui Banu a fost stabilită în baza acelor imagini. „A fost identificat ca fiind autorul accidentului respectiv urmare a vizualizării imaginilor înregistrate cu camera de supraveghere de la staţia Lukoil. Cunosc aceste aspecte de la colegul meu Masgras Mircea, acesta relatându-mi faptul că imediat după accident a vizionat acele imagini şi a observat în cadrul acestora autoturismul numitului Banu Bogdan trecând prin zonă imediat după producerea accidentului”, a declarat Vâlcea. Toţi cei implicaţi au fost audiaţi deja la Direcţia Generală Anticorupţie (DGA), existând suspiciunea că proba video a fost distrusă intenţionat, tocmai pentru a ascunde faptul că accidentul a fost produs de o altă persoană decât Bogdan Banu. Urmează să aflăm concluziile. Interesant este că distrugerea de probe nu este ceva nou pentru poliţiştii de la Rutiera din Tecuci. Pe 2 mai 2019, Curtea de Apel Galaţi i-a condamnat definitiv pe şapte poliţişti, trimişi în judecată pentru corupţie, la pedepse cuprinse între un an de închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării până la patru ani şi şase luni de închisoare cu executare, fiind obligaţi şi la plata unor cheltuieli judiciare record, de peste 110.000 de lei. Motivul principal: luare de mită. În plus, pentru a-şi şterge urmele, ei au distrus aparatura de interceptare montată de DGA în maşinile de serviciu. Nu înainte, însă, de a fi înregistraţi în timp ce discutau despre falsificarea unor dosare penale cam în aceeaşi manieră ca în cazul în care s-a procedat în cazul lui Bogdan Banu. „Din video s-ar fi văzut că eu am trecut pe acolo după producerea accidentului mortal. Este demonstrat acest lucru şi de expertiza tehnică prin care s-a arătat că nu există probe biologice de vreun fel pe maşina mea. În schimb, maşina lui Sandu Ferţu, despre care eu cred că este autorul accidentului, nu a fost niciodată expertizată, de nimeni. A dispărut misterios de la locul accidentului şi nimeni nu a verificat de la ce maşină provin resturile găsite în zonă. De la a mea nu erau. S-a dovedit!”, povesteşte Bogdan Banu. Dosarele conexe După cum povesteşte Bogdan Banu, deoarece a îndrăznit să-i reclame pe poliţiştii, procurorii şi judecătorii care au participat la condamnarea sa în dosarul privind accidentul, s-a pomenit prins într-o veritabilă „morişcă” de abuzuri împotriva firmelor sale şi ale tatălui său. „Ne-am pomenit cu o avalanşă de controale de la tot fel de instituţii, cu executări silite abuzive, cu decizii judecătoreşti abuzive, care au avut ca scop exterminarea economică. Aceeaşi oameni au orchestrat totul, fiind legaţi prin relaţii de rudenie şi de pritenie. Probabil că au socotit că dacă rămânem fără bani nu mai putem să insistăm să se afle adevărul”, povesteşte tânărul. În cele patru dosare ajunse acum, împreună cu cele două legate de accident, la Secţia Specială de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) sunt cercetate aspecte legate de o serie de falsuri folosite în procesele civile în urma cărora grupul de firme al familiei Banu (Agriban, Agromec, Ianisoil) au suferit prejudicii foarte mari, de ordinul milioanelor de euro. Rezultă, astfel, că firmele au fost executate silit în mod abuziv (atât de Fisc, cât şi de alte entităţi), deşi erau protejate printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, ce constata o stare de forţă majoră. În perioada următoare, la Secţia Specială de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) urmează să se facă audierea celor implicaţi în acest caz.

„Libertatea răpită şi onoarea tăvălită în noroi nu mi le mai poate da nimeni înapoi. Însă sper ca toţi cei implicaţi în încălcarea legii să plătească pentru faptele lor, aşa cum este firesc. Am convingerea că, în sfârşit, dosarul a ajuns în mâna unor magistraţi care vor să facă dreptate”, ne-a mai spus Bogdan Banu.

EVENIMENTUL ZILEI Doru Țuluș, „Numărul 2” din DNA pe vremea Binomului Coldea-Kovesi, a dat cărțile pe față Protocolul semnat în 2009 între Parchetul General și Serviciul Român de Informații a fost pus în aplicare ca la carte la DNA abia când Laura Codruța Kovesi a ajuns în fruntea Direcției, se arată într-un raport al Inspecției Judiciare publicat de Lumea Justiției. Din 2013 au început „epurările” vechilor procurori anticorupție care nu dădeau curs solicitărilor oamenilor lui Florian Codea, iar soarta dosarelor era decisă la vârful Binomului SRI-DNA. Doru Țuluș - fost procuror DNA și fost șef al Secției de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție – a dat o declarație la Inspecția Judiciară în cursul investigației privind modul în care a fost aplicat Protocolul dintre PICCJ și SRI. În esență, Țuluș a arătat că protocolul, deși încheiat în anul 2009, nu a fost implementat ca atare în cadrul DNA în perioada 2009-2013. Începând cu luna mai a anului 2013, odată cu numirea noii echipe de conducere a DNA în frunte cu Laura Codruța Kovesi, modalitatea de lucru s-a schimbat radical: ofițerii SRI veneau la DNA cu denunțătorii de mână, procurorii din structura anticorupție care refuzau să dea curs solicitărilor SRI erau „trași pe linie moartă”, iar dosarele instrumentate de DNA erau dezbătute în „ședințe restrânse” cu ofițerii serviciului de informații. „Astfel, procurorul menționează că a sesizat personal următoarele: ● Lucrătorii SRI erau singura categorie de persoane care aveau acces în instituție fără control și, în acest mod, birourile procurorilor erau vizitate zilnic de lucrători SRI; ● Colaborarea cu Direcția Generală Anticorupție a fost stopată, în condițiile în care anterior, se lucrase intens cu aceasta structură; ● Au fost emise o serie de ordine prin care s-a stabilit că șefii de secție nu mai pot rezoluționa corespondența secretă, acest lucru putând fi făcut doar de șeful direcției sau de unul din adjuncții lui; ● S-a implementat un sistem de corespondență cu instanțele și cu SRI care trebuia respectat, în caz contrar, adresele nu erau semnate de către conducere. Procurorul arată că nerespectarea acestor formalități echivala în percepția conducerii cu refuzul de a instrumenta acel dosar și chiar cu favorizarea celor investigați în unele situații; În aceeași perioadă, arată procurorul, a început un proces de epurare a procurorilor cu vechime în DNA, precum și a ofițerilor de poliție judiciară cu care aceștia lucraseră. Acești procurori erau chemați, la interval scurt de timp după ce refuzaseră solicitări ale SRI, la cabinetul procurorului șef, unde li se comunica faptul că ‚nu mai corespund’ și li se punea în vedere să facă cerere de încetare a activității în cadrul DNA; Din discuțiile cu colegii, procurorul a aflat că au existat situații, mai ales la Secția de Combatere a Corupției, în care ofițeri cu funcție de conducere în SRI să vină personal cu denunțători la procuror, inclusiv cu persoane condamnate în dosare instrumentate de DNA. Totodată, au existat ședințe restrânse cu participarea SRI și cu discuții pe spețe”. „Culoarul Justiției” există și se află la Curtea de Apel București Dezvăluirile fostului procuror DNA Doru Țuluș vin la câteva săptămâni după ce un fost secretar de stat în Ministerul Justiției, Ovidiu Puțura, a vorbit despre „vizitele” ofițerilor SRI în instanțe. Pe data de 2 aprilie, Oviudiu Puțura a dat detalii în instanță despre „culoarele justiției”, despre intervențiile SRI în dosare și despre o listă cu nume de politicieni și oameni de afaceri în dreptul cărora figurau condamnări sau achitări cu mult timp înainte ca judecătorii să se pronunțe în cazul lor. Fostul secretar de stat a spus că l-a văzut personal pe fostul general SRI Dumitru Dumbravă (n.r. – în funcție la acea vreme) în sala de judecată, în dosarul în care el era judecat pentru dare de mită, apoi l-a văzut ducându-se „pe un coridor care ducea la birourile judecătorilor”. Puțura a precizat că știe toate aceste detalii întrucât episodul s-a petrecut în aceeași instanță în care a fost adus și acum pentru audiere, adică la Curtea de Apel București. Un coridor aflat între sala Secția I și sala Secția a II-a Penală de la CAB duce la sălile Judecătoriei Sectorului 5 (spre stânga) și spre birourile judecătorilor (spre dreapta), unde accesul publicului este restricționat.

GANDUL Raport protocol PG-SRI: „Veneau din SRI cu denunţătorii la DNA” / „M-a chemat să discut cu Dumbravă” Doru Ţulus susţine, în declaraţia în ancheta pe protocolul PÎCCJ-SRI din 2009, că ofiţeri cu funcţie de conducere în SRI se prezentau personal cu denunţători la procuror. Un alt procuror a dezvăluit că în timp ce instrumenta dosarul lui Băsescu a fost chemat să se întâlnească cu Dumitru Dumbravă. Doru Ţuluş arată, în declaraţia dată la Inspecţia Judiciară în cursul investigaţiei privind modul în care a fost aplicat protocolul PÎCCJ-SRI din 2009 şi publicată de luju.ro, că ofiţerii SRI veneau zilnic în birourile procurorilor DNA, fiind singurele persoane care aveau acces în instituţie fără să fie controlaţi la intrare. Totodată, fostul procuror DNA susţine că au existat situaţii în care ofiţeri cu funcţie de conducere în SRI se prezentau personal cu denunţători la procurori, chiar şi cu persoane ce fuseseră condamnate în dosare instrumentate de DNA. Nu în ultimul rând, Doru Ţuluş arată că au avut loc şedinţe restrânse, cu discuţii pe diverse speţe, la care participau şi ofiţeri ai Serviciului Român de Informaţii. = Tot în această declaraţie, fostul procuror DNA precizează faptul că procurorii care refuzau solicitări ale SRI erau chemaţi de către Laura Codruţa Kovesi, care le comunica faptul că nu mai corespund şi li se cerea să plece din DNA. Doru Ţuluş precizează, totodată, că protocolul PICCJ-SRI din 2009 a fost pus în aplicare în 2013, odată cu instalarea Laurei Kovesi la conducerea parchetului anticorupţie. “Procurorul Doru Florin Ţuluş (PICCJ), fost procuror DNA şi procuror şef al Secţiei de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie, a arătat că protocolul, deşi încheiat în anul 2009, nu a fost implementat ca atare în cadrul DNA în perioada 2009-2013. Începând cu luna mai a anului 2013, odată cu numirea noii echipe de conducere a DNA, modalitatea de lucru s-a schimbat radical. Astfel, procurorul menţionează că a sesizat personal următoarele: -lucrătorii SRI erau singură categorie de persoane care aveau acces în instituţie fără control şi în acest mod, birourile procurorilor erau vizitate zilnic de lucrători SRI; -colaborarea cu Direcţia Generală Anticoruptoe a fost stopată, în condiţiile în care anterior, se lucrase intens cu această structura; -au fost emise o serie de ordine prin care s-a stabilit că şefii de secţie nu mai pot rezoluţiona corespondenţă secretă, acest lucru putând fi făcut doar de şeful direcţiei sau de unul din adjuncţii lui; -s-a implementat un sistem de corespondenţă cu instanţele şi cu SRI care trebuia respectat, în caz contrar, adresele nu erau semnate de către conducere. Procurorul arată că nerespectarea acestor formalităţi echivala în percepţia conducerii cu refuzul de a instrumenta acel dosar şi chiar cu favorizarea celor investigaţi în unele situaţii; -în aceeaşi perioadă, arată procurorul, a început un proces de epurare a procurorilor cu vechime în DNA, precum şi a ofiţerilor de poliţie judiciară cu care aceştia lucraseră. Aceşti procurori erau chemaţi, la interval scurt de timp după ce refuzaseră solicitări ale SRI, la cabinetul procurorului şef, unde li se comunica faptul că 'nu mai corespund' şi li se punea în vedere să facă cerere de încetare a activităţii în cadrul DNA; -din discuţiile cu colegii, procurorul a afalt că au existat situaţii, mai ales la Secţia de Combatere a Corupţiei, că ofiţeri cu funcţie de conducere în SRI să vină personal cu denuntatori la procuror, inclusiv cu persoane condamnate în dosare instrumentate de DNA; -au existat şedinţe restrânse cu participarea SRI şi cu discuţii pe speţe”, se arată în declaraţia fostului procuror DNA, Doru Ţuluş.

COTIDIANUL Dezvăluirile procurorilor despre protocolul cu SRI Fostul procuror DNA, Doru Țulus, susține că ofițeri cu funcție de conducere în SRI se prezentau personal cu denunțători la procuror. În declarația dată la Inspecția Judiciară în cursul investigației privind modul în care a fost aplicat protocolul PÎCCJ-SRI din 2009, publicată de luju.ro, Doru Ţuluş spune că ofițerii SRI veneau zilnic în birourile procurorilor DNA, fiind singurele persoane care aveau acces în instituție fără să fie controlați la intrare. Totodată, fostul procuror DNA susține că au avut loc ședințe restrânse, cu discuții pe diverse spețe, la care participau și ofițeri ai Serviciului Român de Informații.

Tot în această declarație, fostul procuror DNA precizează faptul că procurorii care refuzau solicitări ale SRI erau chemați de către Laura Codruța Kovesi, care le comunica faptul că nu mai corespund și li se cerea să plece din DNA. Doru Țuluș precizează, totodată, că protocolul PICCJ-SRI din 2009 a fost pus în aplicare în 2013, odată cu instalarea Laurei Kovesi la conducerea parchetului anticorupție. “Procurorul Doru Florin Țuluș (PICCJ), fost procuror DNA și procuror șef al Secției de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție, a arătat că protocolul, deși încheiat în anul 2009, nu a fost implementat ca atare în cadrul DNA în perioada 2009-2013. Începând cu luna mai a anului 2013, odată cu numirea noii echipe de conducere a DNA, modalitatea de lucru s-a schimbat radical. Astfel, procurorul menționează că a sesizat personal următoarele: -lucrătorii SRI erau singură categorie de persoane care aveau acces în instituție fără control și în acest mod, birourile procurorilor erau vizitate zilnic de lucrători SRI; -colaborarea cu Direcția Generală Anticoruptie a fost stopată, în condițiile în care anterior, se lucrase intens cu această structura; -au fost emise o serie de ordine prin care s-a stabilit că șefii de secție nu mai pot rezoluționa corespondență secretă, acest lucru putând fi făcut doar de șeful direcției sau de unul din adjuncții lui; -s-a implementat un sistem de corespondență cu instanțele și cu SRI care trebuia respectat, în caz contrar, adresele nu erau semnate de către conducere. Procurorul arată că nerespectarea acestor formalități echivala în percepția conducerii cu refuzul de a instrumenta acel dosar și chiar cu favorizarea celor investigați în unele situații; -în aceeași perioadă, arată procurorul, a început un proces de epurare a procurorilor cu vechime în DNA, precum și a ofițerilor de poliție judiciară cu care aceștia lucraseră. Acești procurori erau chemați, la interval scurt de timp după ce refuzaseră solicitări ale SRI, la cabinetul procurorului șef, unde li se comunica faptul că ‘nu mai corespund’ și li se punea în vedere să facă cerere de încetare a activității în cadrul DNA; -din discuțiile cu colegii, procurorul a afalt că au existat situații, mai ales la Secția de Combatere a Corupției, că ofițeri cu funcție de conducere în SRI să vină personal cu denuntatori la procuror, inclusiv cu persoane condamnate în dosare instrumentate de DNA; -au existat ședințe restrânse cu participarea SRI și cu discuții pe spețe”, se arată în declarația fostului procuror DNA, Doru Țuluș. Tot în cadrul anchetei Inspecției Judiciare privind aplicarea Protocolului PÎCCJ-SRI din 2009, procuroarea Elena Iordache de la Parchetul General a dezvăluit că în timp ce instrumenta un dosar al lui Traian Băsescu a fost convocată în biroul șefei Secției de urmărire penală și criminalistică de la acea vreme Camelia Sutiman. Potrivit procuroarei Iordache, odată ajunsă în biroul lui Sutiman, aceasta i l-a prezentat pe “domnul general Dumbravă de la SRI”, cerându-i să discute cu el despre o adresă pe care o făcuse către Serviciul Român de Informații. Elena Iordache a precizat că generalul Dumbravă ar fi fost interesat de actele de urmărire penală pe care le efectuase în dosarul fostului președinte Traian Băsescu. „Procurorul Elena Iordache (PICCJ) a relatat despre două situații în care a fost căutată de ofițeri SRI și anume: -cu privire la dosarul nr. 28/P/2013 având ca obiect infracțiunile prevăzute de art. 3-6 din Legea nr. 2006, primit prin redistribuire de la procurorul Amariei Ioan, numit la Structura centrală a DNA, procurorul a fost căutat de doi ofițeri SRI, pe care nu îi poate identifica, aceștia precizând că doresc să poarte discuții cu privire la stadiul dosarului, actele de urmărire penală pe care procurorul intenționează să le desfășoare în cauza și opinia acestuia cu privire la probele ce urmează a fi administrate. În considerarea faptului că infracțiunile ce formau obiectul dosarului vizau și domeniul de activitate al SRI, procurorul a dat curs solicitării de a se întâlni cu organe de conducere din cadrul SRI București și Dâmbovița, la sediul SRI din București. Procurorul a apreciat convorbirea că având un caracter ‘ciudat’, în contextul în care ofițerii SRI și-au exprimat dorința ca în cauză să fie efectuate niște percheziții domiciliare. În concret, procurorul a precizat că ofițerii SRI au făcut afirmații de genul ‘vrem să facem percheziție’, ‘mergem să vedem locurile unde urmează a fi efectuate perchezițiile’, ‘trebuie să stabilim cine locuiește exact la fiecare dintre imobile, ce activități desfășoară locatarii acestor imobile’; procurorul a precizat în continuare că nu a ținut cont de solicitările ofițerilor SRI și și-a desfășurat activitatea de urmărire penală cu respectarea dispozițiilor legale. -în dosarul nr. 94/P/2014 – redeschis în anul 2015 și repartizat procurorului la 3 iunie 2015 – care îl privea pe Traian Băsescu și în care procurorul de caz a desfășurat mai multe activități de urmărire penală.

Procurorul, dând curs convocării de către procurorul șef al secției, Camelia Sutiman, s-a deplasat în biroul acesteia unde i-a fost prezentat ‘domnul general Dumbravă de la SRI’ solicitându-i-se să discute cu acest ofițer cu privire la o adresa pe care o transmisese SRI, la solicitarea anterioară a procurorului șef secție. Prin această adresă, procurorul a cerut să i se comunice dacă SRI are date și informații privind situația de fapt din dosarul penal. Potrivit relatării procurorului Elena Iordache, ofițerul SRI a fost interesat de actele de urmărire penală administrate. După aproximativ o săptămână, SRI a răspuns la adresa anterior menționată precizând că nu deținea informațiile solicitate”, se arată în declarația procurorului Elena Iordache de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

NEWS BUCOVINA USV a fost gazda conferinței internaționale „Dimensiuni etice și sociale în Administrație publică și Drept” Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava a fost gazda celei de-a patra ediții a Conferinței Științifice Internaționale Ethical and Social Dimensions in Public Administration & Law (Dimensiuni etice și sociale în Administrație publică și Drept), în perioada 16-18 mai 2019, organizată de Facultatea de Drept si Științe Administrative. Acest eveniment este asociat Conferinței organizate de LUMEN Research Center in Social and Humanistic Sciences & LUMEN Conference Center, Iași, în parteneriat cu Conferința organizată de Universitatea de Stat „Yuriy Fedkovych” din Cernăuți, Ucraina și tradiționala susținere a Municipiului şi Consiliului Local Suceava. Astfel, pe data de 16 mai, s-au desfășurat lucrările Conferinței ucrainene. Participanții au dezbătut subiecte legate de drepturile omului, tematică aflată în centrul preocupărilor științifice ale colegilor din țara vecină. În paralel, invitați de anvergura din ambele entități au susținut comunicări legate de dreptul muncii si drept european. Potrivit USV, în campus, lucrările Conferinței Facultății de Drept si Știinte Administrative au început în data de 17 mai, pe mai multe sesiuni si work-shop-uri. Astfel, au fost paneluri variate: Drept privat, Provocări în fața legislației muncii, Protecția și promovarea drepturilor omului, Drept public și Administrație publică. În colaborare cu Direcția Generală Anticorupție, a avut loc un concurs de eseuri – The integrity of the national value of the Romanian culture, competiție ce s-a finalizat cu premii oferite de DGA, dar si cu o surpriză din partea FDSA, care a oferit oportunitatea primilor cinci calificați să interacționeze cu funcționarii instituțiilor europene și mondiale din Haga. Facultatea de Drept si Știinte Administrative din Suceava a avut onoarea ca în cadrul acestei Conferințe să aibă printre invitați personalități marcante ale lumii academice din domeniul dreptului din România, printre care: prof. univ. dr. OVIDIU PREDESCU, consilier al Procurorului General al României, vicepreședinte al Uniunii Juriștilor din România, cercetător ştiinţific de onoare al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române și director al publicațiilor „Dreptul”; prof. univ. dr., Doctor Honoris Causa ALEXANDRU ŢICLEA, de la Universitatea Ecologică din București, considerat părintele dreptului muncii în România; prof. univ. dr. DANIEL MIHAIL ŞANDRU, de la Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” București, coordonator al Centrului de Studii European din Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” – Academia Română; conf. univ. dr. CONSTANȚA MĂTUȘESCU, decan al Facultății de Drept si Științe Administrative de la Universitatea „Valahia” din Târgovişte și prof. univ. dr. Barry L. JACKSON, Universitatea Bloomsburg din Pennsylvania, SUA. Manifestarea s-a bucurat de un real succes în rândul audienței și al participanților, care au apreciat atât dezbaterile și implicarea studenților, cât și atmosfera campusului USV.

MONITORUL DE SUCEAVA Conferinţă ştiinţifică internaţională, organizată de Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative de la USV Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava a fost în perioada 16-18 mai 2019 gazda celei de-a patra ediţii a Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale Ethical and Social Dimensions in Public Administration & Law (Dimensiuni etice şi sociale în Administraţie publică şi Drept), organizată de Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative. Acest eveniment este asociat Conferinţei organizate de

LUMEN Research Center in Social and Humanistic Sciences & LUMEN Conference Center, Iaşi, România, în parteneriat cu Conferinţa organizată de Universitatea de Stat „Yuriy Fedkovych” din Cernăuţi, Ucraina,şi cu susţinerea autorităţilor locale. Pe data de 16 mai s-au desfăşurat lucrările Conferinţei ucrainene, în cadrul cărora participanţii au dezbătut subiecte legate de drepturile omului. În paralel, invitaţi de anvergura din ambele entităţi au susţinut comunicări legate de dreptul muncii şi drept european. În campusul USV, lucrările Conferinţei Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative au început în data de 17 mai, pe mai multe sesiuni şi workshopuri, având ca subiecte: Drept privat, Provocări în faţa legislaţiei muncii, Protecţia şi promovarea drepturilor omului, Drept public şi Administraţie publică. În colaborare cu Direcţia Generală Anticorupţie, a avut loc un concurs de eseuri –The integrity of the national value of the Romanian culture, competiţie ce s-a finalizat cu premii oferite de DGA, dar şi cu o surpriză din partea FDSA, care a oferit oportunitatea primilor cinci calificaţi să interacţioneze cu funcţionarii instituţiilor europene şi mondiale din Haga. Printre invitaţi s-au numărat personalităţi marcante ale lumii academice din domeniul dreptului din România, printre care: prof. univ. dr. Ovidiu Predescu, consilier al Procurorului General al României, vicepreşedinte al Uniunii Juriştilor din România, cercetător ştiinţific de onoare al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române şi director al publicaţiilor „Dreptul”; prof. univ. dr. Doctor Honoris Causa Alexandru Ţiclea, de la Universitatea Ecologică din Bucureşti, considerat părintele dreptului muncii în România; prof. univ. dr.Daniel Mihail Şandru, de la Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” Bucureşti, coordonator al Centrului de Studii European din Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”– Academia Română; conf. univ. dr. Constanţa Mătuşescu, decan al Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative de la Universitatea „Valahia” din Târgovişte, şiprof. univ. dr. Barry L. Jackson, Universitatea Bloomsburg din Pennsylvania, SUA. „Manifestarea s-a bucurat de un real succes în rândul audienţei şi al participanţilor, care au apreciat atât dezbaterile şi implicarea studenţilor, cât şi atmosfera campusului USV”, au precizat organizatorii.

ȘTIRI DE GALAȚI Un bărbat care s-a urcat băut la volan a vrut să ofere 150 de euro unor polițiști. Lucrătorii de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Galați, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, au prins în flagrant un conducător auto imediat după ce acesta a oferit cu titlu de mită suma de 150 de euro unor polițiști din Tecuci. „În fapt, la data de 18.05.2019, lucrătorii D.G.A. – S.J.A. Galați au fost sesizați telefonic de un agent de poliție cu privire la faptul că un conducător auto le-a promis lui și colegului său de echipaj suma de 100 de euro, cu scopul de a-i determina pe aceștia să nu își îndeplinească atribuțiile de serviciu, respectiv să îi restituie permisul de conducere. Astfel, în jurul orei 19.00, G.D., în timp ce conducea pe drumurile publice autoturismul proprietate personală, a fost implicat într-o tamponare ușoară, soldată doar cu pagube materiale. La fața locului s-a deplasat un echipaj de poliție rutieră format din doi agenți de poliție, ambii din cadrul Biroului Rutier Tecuci, iar în urma testării cu aparatul Drager a conducătorului auto G.D., a rezultat o valoare de 1.06 mg/l alcool pur în aerul expirat. După ce agenții de poliție i-au comunicat lui D.G. că i se va întocmi dosar penal și că va fi condus la Spitalul Municipal Tecuci în vederea recoltării probelor de sânge, numitul G.D. le-a oferit acestora diferite sume de bani în euro, pentru a-i determina să nu ia măsurile legale față de el și să îi restituie permisul de conducere. Ulterior, la sediul Biroului Rutier Tecuci, la finalizarea actelor de constatare a infracțiunii de conducere sub influența alcoolului, numitul G.D. le-a dat celor doi agenți de poliție suma de 150 de euro, cu scopul mai sus menționat”, se arată într-un comunicat de presă al instituției. Sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, ofițerii Serviciului Județean Anticorupție Galați s-au deplasat la sediul Biroului Rutier Tecuci și au realizat acțiunea de prindere în flagrant a conducătorului auto pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

MONITORUL DE NEAMȚ Neamţ: Dosarul ortopezilor cu mita – Guţu acasă, Nanu şi Berea tot după gratii Surpriză în dosarul medicilor ortopezi acuzaţi de luare de mită. Doctorul Florică Guţu, singurul dintre inculpaţi care mai are la activ o condamnare pentru şpagă, a ajuns deja acasă, înaintea colegilor de serviciu şi de suferinţă, Constantin Nanu şi Grigore Berea. Aceştia sînt încă încătuşaţi şi se află în arestul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Neamţ. Vor avea cătuşe cel puţin pînă miercuri, 22 mai, cînd vor compărea în faţa unui complet de judecată de la Curtea de Apel Bacău care va stabili dacă-i păstrează încătuşaţi, sau îi face şi pe ei arestaţi casnici. Reamintim faptul că toţi cei trei medici, Guţu, Nanu şi Berea, au formulat cîte o acţiune în instanţă şi au cerut, în mod separat, înlocuirea detenţiei cu o măsură preventivă mai blîndă. Pe 16 mai cu toţii au ajuns în faţa magistraţilor de la Tribunalul Neamţ care au dat dovadă de clemenţă şi au dispus, pentru fiecare inculpat, înlocuirea cătuşelor cu arestul la domiciliu. Era de aşteptat ca Parchetul să nu-i vrea în confortul casnic pe şpăgari şi să atace deciziile. Numai că Parchetul a depus contestaţie doar pentru medicii Nanu şi Berea. În cazul doctorului Guţu nu a fost depusă nici o cale de atac, deşi acest lucru putea fi făcut în termen de 48 de ore de la comunicarea deciziei instanţei de fond. La expirarea acestui termen, respectiv vineri 17 mai, după amiază, decizia Tribunalului Neamţ a devenit definitivă pentru Guţu. Acesta şi-a strîns lucruşoarele şi a părăsit arestul IPJ Neamţ, lăsîndu-i în urmă pe Nanu şi Berea care află abia pe 22 mai dacă rămîn după gratii, sau devin şi ei arestaţi casnici. În altă ordine de idei, pentru doctorul Guţu arestul la domiciliu este valabil 30 de zile, de la data rămînerii definitive a deciziei instanţei de fond, adică de pe 17 mai. În acest timp, Florică Guţu are următoarele obligaţii: „să se prezinte în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţelor de judecată ori de cîte ori este chemat; să nu comunice cu inculpaţii Nanu Constantin, Berea Grigore, Bucătaru Ghenadie, Borş Gheorghe, cu denunţătorii (…). Supravegherea inculpatului pe durata arestului la domiciliu va fi exercitată de Poliţia mun. Piatra Neamţ. În temeiul art. 221 alin. 4 Cod procedură penală, atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii preventive sau a obligaţiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive“, conform Tribunalului Neamţ. Rămîne de văzut ce va decide miercuri Curtea. Din cei 5 medici reţinuţi iniţial pentru şpagă, acum mai sînt după gratii doar Nanu şi Berea. Guţu este arestat casnic, Gheorge Borş a fost o vreme arestat, apoi a fost în arest la domiciliu, iar acum este sub control judiciar, măsură preventivă de care a vrut să scape, dar nu a avut succes. Ghenadie Bucătaru a fost plasat sub control judiciar de la începutul anchetei şi s-a întors la muncă. Trebuie spus că înainte de Paşti, medicii arestaţi ceruseră elibererea, dar judecătorii nemţeni au admis solicitările lui Nanu şi Berea, dar l-au păstrat după gratii pe Guţu. Au uzat de calea de atac atît procurorii, cît şi Guţu. Acesta din urmă a fost refuzat la Bacău, însă Curtea a admis contestaţia anchetatorilor şi toţi cei trei inculpaţi au fost menţinuţi încătuşaţi, măsura privativă de libertate fiind valabilă pînă la data de 3 iunie. Aşa se face că la acest moment Guţu este acasă după ce a stat încătuşat de la data începerii anchetei, 5 martie, pînă pe 17 mai, aproape două luni şi jumătate. În dosar, doctorul Nanu e acuzat de 27 de acte materiale de luare de mită, iar doctorul Guţu ar fi responsabil de 20 de acte materiale de luare de mită. Locul trei este ocupat de doctorul Berea cu 13 fapte, doctorul Bucătaru are şapte fapte, iar Borş cinci. Medicii ar fi primit bani pentru diferite acte medicale – intervenţii chirurgicale, acordare prelungire concedii medicale, precum şi pentru anestezist.

ADEVARUL Şoferul catastrofă: aflat aproape în coma alcoolică, a provocat un accident de circulaţie şi a încercat să îi mituiască pe poliţiştii rutieri Reprezentanţii Serviciului Judeţean Anticorupţie Galaţi au organizat un flagrant după ce au fost sesizaţi telefonic de către un agent de poliţie cu privire la faptul că un conducător auto le-a promis lui şi colegului său de echipaj o sumă de bani ca să îi restituie permisul de conducere. Pe 18 mai, în jurul orei 19,00, un tecucean, G.D., în timp ce conducea autoturismul proprietate personală, a fost implicat într-o tamponare uşoară, soldată doar cu pagube materiale.

La faţa locului s-a deplasat un echipaj de poliţie rutieră format din doi agenţi de poliţie, ambii din cadrul Biroului Rutier Tecuci, iar în urma testării cu aparatul Drager a conducătorului auto, a rezultat o valoare de 1,06 mg/l alcool pur în aerul expirat. ”După ce agenţii de poliţie i-au comunicat lui D.G. că i se va întocmi dosar penal şi că va fi condus la spitalul municipal din Tecuci în vederea recoltării probelor de sânge, numitul G.D. le-a oferit acestora diferite sume de bani în euro, pentru a-i determina să nu ia măsurile legale faţă de el şi să îi restituie permisul de conducere. Ulterior, la sediul Biroului Rutier Tecuci, la finalizarea actelor de constatare a infracţiunii de conducere sub influenţa alcoolului, numitul G.D. le-a dat celor doi agenţi de poliţie suma de 150 de euro, cu scopul mai sus menţionat”, precizează reprezentanţii Serviciului Judeţean Anticorupţie Galaţi. Sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi, ofiţerii Serviciului Judeţean Anticorupţie Galaţi s-au deplasat la sediul Biroului Rutier Tecuci şi au realizat prinderea în flagrant a conducătorului auto, acesta fiind cercetat acum pentru dare de mită.

ZIARUL TECUCEAN Tecucean prins în flagrant pentru dare de mită Sâmbătă, 18 mai, lucrătorii D.G.A. – S.J.A. Galați au fost sesizați telefonic de un agent de poliție cu privire la faptul că un conducător auto le-a promis lui și colegului său de echipaj suma de 100 de euro, cu scopul de a-i determina pe aceștia să nu își îndeplinească atribuțiile de serviciu, respectiv să îi restituie permisul de conducere. Astfel, în jurul orei 19, G.D., în timp ce conducea pe drumurile publice autoturismul proprietate personală, a fost implicat într-o tamponare ușoară, soldată doar cu pagube materiale. La fața locului s-a deplasat un echipaj de poliție rutieră format din doi agenți de poliție, ambii din cadrul Biroului Rutier Tecuci, iar în urma testării cu aparatul Drager a conducătorului auto G.D., a rezultat o valoare de 1.06 mg/l alcool pur în aerul expirat. După ce agenții de poliție i-au comunicat lui D.G. că i se va întocmi dosar penal și că va fi condus la Spitalul Municipal Tecuci în vederea recoltării probelor de sânge, numitul G.D. le-a oferit acestora diferite sume de bani în euro, pentru a-i determina să nu ia măsurile legale față de el și să îi restituie permisul de conducere. Ulterior, la sediul Biroului Rutier Tecuci, la finalizarea actelor de constatare a infracțiunii de conducere sub influența alcoolului, numitul G.D. le-a dat celor doi agenți de poliție suma de 150 de euro, cu scopul mai sus menționat. Sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, ofițerii Serviciului Județean Anticorupție Galați s-au deplasat la sediul Biroului Rutier Tecuci și au realizat acțiunea de prindere în flagrant a conducătorului auto pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, se arată în comunicatul DGA Galaţi.

MONITORUL DE NEAMT Neamţ: Ortopezii cu mita au eliberat arestul ■ ultimii doi încarceraţi, Nanu şi Berea, au devenit arestaţi casnici după ce procurorii au fost înfrînţi la Curtea de Apel ■ decizia este definitivă ■ cercetările continuă cu inculpaţii în libertate ■ Ultimii doi medici ortopezi care mai erau după gratii urmau a fi eliberaţi pe parcursul zilei de miercuri, 22 mai, la circa două luni şi jumătate de cînd fuseră încarceraţi. Este vorba de Constantin Nanu şi Grigore Berea, pe care instanţa de fond, Tribunalul Neamţ îi plasase încă de săptămîna trecută în arest la domiciliu. Procurorii au atacat sentinţa şi i-ar fi vrut încarceraţi pe inculpaţi, însă Curtea de Apel Bacău a respuns acţiunea, iar cei doi ortopezi beneficiază acum de confortul casnic şi de o măsură preventivă mai blîndă. Ei au fost devansaţi de doctorul Florică Guţu, cel care a ajuns acasă, tot în arest la domiciliu, încă de vineri, 17 mai. Şi el beneficiase de clemenţa judecătorilor nemţeni însă, în mod surprinzător, Parchetul nu a contestat măsura aşa cum a procedat în cazul medicilor Nanu şi Berea. Aceştia sînt ultimii trei care mai fusseră pînă acum arestaţi, deoarece doctorul Gheorghe Borş este acum sub control judiciar, iar singurul inculpat care nu a fost arestat şi de la început a primit cea mai blîndă măsură preventivă, controlul judiciar, este Ghenadie Bucătaru care s-a şi întors la muncă.

Totul a pornit în dimineaţa de 5 martie 2019 cînd forţele de ordine au luat cu asalt Ortopedia din spital şi cabinetul de specialitate din Policlinică. Pentru ca ancheta să nu fie compromisă, aşa cum s-a întîmplat în urmă cu ceva vreme tot la Ortopedie, abia pe 6 martie 2019 autorităţile au emis un comunicat în care se arăta faptul că lucrătorii Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciile Judeţene Anticorupţie Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui, sub cordonarea procurorului competent din cadrul Parchetului de pe lîngă Tribunalul Neamţ au efectuat 7 percheziţii dintre care două la sediul Spitalului Judeţean Neamţ şi au pus în executare 5 mandate de aducere faţă de tot atîtea persoane suspectate de săvîrşirea unor fapte de corupţie. Activităţile au fost derulate într-un dosar penal constituit ca urmare a sesizării din oficiu a lucrătorilor de poliţie judiciară din cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie Neamţ, ce vizează fapte de corupţie săvîrşite de medici din cadrul Spitalului Judeţean Piatra Neamţ – Secţia Ortopedie şi Traumatologie, în legătură cu îndeplinirea actului medical. „În urma percheziţiilor au fost identificate şi ridicate înscrisuri relevante pentru cauză precum şi importnte sume de bani. Faţă de 5 medici din cadrul acestei secţii, procurorul de caz a luat măsura preventivă a reţinerii pentru 24 de ore, sub aspectul săvîrşirii infracţiunii de luare de mită în formă continuată. În cauză se efectuează cercetări şi faţă de alte persoane“, conform DGA.

PRESA SM Încă un polițist sătmărean trimis în judecată pentru luare de mită Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare au dispus luni, 20 mai 2019, trimiterea în judecată a polițistului George F. din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Satu Mare. Procurorii susțin că polițistul a fost prins în flagrant de către Serviciul Județean Anticorupție (S.J.A.) Satu Mare în momentul în care ar fi solicitat de la un denunțător un set de jante auto, în valoare de circa 900 de lei. Și asta pentru a nu înregistra o infracțiune pe carte o constatase anterior. Reamintim că ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție (D.G.A.) – Serviciul Județean Anticorupție (S.J.A.) Satu Mare, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare, au realizat în decembrie 2017 prinderea în flagrant a unui agent de poliție din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Satu Mare, imediat după ce ar fi primit de la un denunțător bunuri în valoare de 900 lei. Procurorii susțin că bunurile ar fi fost pretinse și primite în scopul neînregistrării unui dosar penal pentru o faptă anterior constatată. Activitatea de prindere în flagrant a fost desfășurată cu sprijinul lucrătorilor DGA – Centrul Operațional 3 – Cluj Napoca. Rămâne ca polițistul să își susțină nevinovăția în fața judecătorilor din cadrul Tribunalului Satu Mare și să combată probele invocate de către procurori.

INFORMAȚIA ZILEI Poliţistul George Feher, trimis în judecată pentru mită de 15.000 lei Procurorii din cadrul Parchetului de pe langă Tribunalul Satu Mare au finalizat cercetările şi au dispustrimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului George Feher, poliţiştul sătmărean care este acuzat că ar fi cerut mită 15.000 lei. ”În cauză s-a reţinut că inculpatul Feher George, în calitate de agent şef principal de poliţie în cadrul I.P.J. Satu Mare – Serviciul Arme, Explozivi, Substanţe Periculoase, în perioada 23.11.2017 – 21.12.2017, a pretins şi primit de la denunţătorul S. A. un folos material de 500 lei reprezentând diferenţa de preţ dintre valoarea unui set de jante de aliaj (900 lei) şi a unuiset de jante de tablă (400 lei). De asemenea, inculpatul Feher George în calitate de agent şef principal de poliţie în cadrul I.P.J. Satu Mare – Serviciul Arme, Explozivi, Substanţe Periculoase, în perioada 23.11.2017 – 21.12.2017, a pretins în data de 6.06.2017 suma de 10.000 lei, iar în data de 7.06.2017 şi-a modificat pretenţia la suma de 15.000 lei, de la denunţătorul K. E. G., în legătură cu neîndeplinirea atribuţiilor funcţionale stabilite prin fişa postului”, se arată în comunicatul remis de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare. Dosarul a fost trimis, spre competenta soluţionare, la Tribunalul Satu Mare, iar la soluţionarea dosarului Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare a beneficiat de sprijinul Direcţiei

GeneraleAnticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Satu Mare. Până la condamnarea finală, bărbatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie.

ZIAR DE BISTRIȚA În urma unor percheziții, trei persoane au fost reținute pentru 24 ore, fiind cercetate pentru infracțiuni de corupție Polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice efectuează cercetări într-un dosar penal, la delegarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, sub aspectul comiterii unor infracțiuni de corupție și asimilate acestora în legătură cu înscrierea în cartea funciară, pe nedrept, a dreptului de proprietate Astfel, ieri, 23 mai, în cadrul cercetărilor efectuate în dosarul respectiv, privind săvârșirea infracțiunilor de luare mandate de percheziție domiciliară și 4 mandate de aducere”, arată Inspectoratul Județean de Poliție Bistrița-Năsăud, într-un comunicat de presă. În urma perchezițiilor, au fost ridicate impresiuni de ștampile, înscrisuri, telefoane mobile, dispozitive de memorie externă, respectiv tehnică de calcul și au fost indisponibilizate diferite sume de bani. De asemenea, în scopul acoperirii prejudiciului cauzat, au fost identificate bunuri mobile și imobile, în vederea aplicării măsurii sechestrului asigurător penal. La data de 23 mai, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud a dispus reținerea pentru 24 ore față de doi bărbați de 33 ani, respectiv 53 ani și față de o femeie de 39 ani. La data de 24 mai, față de aceștia a fost dispusă măsura preventivă a controlului judiciar pentru 60 de zile. Activitatea s-a desfășurat cu sprijinul Direcției Generale Anticorupție și al Inspectoratului de Jandarmi Județean ”Gelu Voievod” Bistrița-Năsăud.

BISTRIȚEANUL PERCHEZIȚII! Doi funcționari de la Cadastru și un topograf, acuzați de împroprietăriri după sentințe false Doi funcționari publici de la Oficiul de cadastru și un topograf au fost reținuți de polițiști în urma unor percheziții. Pe parcursul mai multor luni, aceștia au făcut zeci de împroprietăriri folosind sentințe judecătorești false. AFLĂ ce anume au făcut și ce capete de acuzare li se aduc: Ieri au avut loc 20 de percheziții, într-un dosar privind săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, dare de mită, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, fals în înscrisuri sub semnătură privată, participație improprie la comiterea infracțiunii de fals intelectual, evaziune fiscală. „În urma perchezițiilor, au fost ridicate impresiuni de ștampile, înscrisuri, telefoane mobile, dispozitive de memorie externă, respectiv tehnică de calcul și au fost indisponibilizate diferite sume de bani. De asemenea, în scopul acoperirii prejudiciului cauzat, au fost identificate bunuri mobile și imobile, în vederea aplicării măsurii sechestrului asigurator penal”, anunță IPJ BN. CINE au fost cei vizați și ce au făcut: „La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud s-a înregistrat un dosar penal având ca obiect infracțiuni de corupție, fals în acte și falsificarea instrumentelor de marcare. Din cercetările penale efectuate a rezultat faptul că în anul 2018 și început de 2019, un funcționar din cadrul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară a falsificat 38 de sentințe judecătorești prin contrafacerea acestora și aplicarea de ștampile false, sentințe care au fost folsite pentru intabularea dreptului de proprietate a unor imobile. Funcționarul public a primit de la persoanele a căror drept de proprietate urma să fie intabulat, diferite sume de bani, cu titlul de mită. O parte din aceștia au ajuns și la un alt funcționar public din cadrul OCPI Bistrița-Năsăud care a avut atribuții de serviciu legate de intabularea dreptului de proprietar al persoanelor pentru care s-a primit mita. În cauză se fac cercetări și față de un expert topograf pentru complicitate la luare de mită și complicitate la fals în înscrisuri și evaziune fiscală”, a declarat pentru Bistrițeanul.ro, Adrian Briciu din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud. Ce măsuri s-au luat și ce pedepse riscă

Conform celor de la IPJ BN, ieri, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud a dispus reținerea pentru 24 ore față de doi bărbați de 33 ani, respectiv 53 ani și față de o femeie de 39 ani. La data de 24 mai a.c., față de aceștia a fost dispusă măsura preventivă a controlului judiciar pentru 60 de zile. „De precizat este faptul că cei doi funcționari publici din OCPI și-au dat demisia imediat după ce faptele acestora au fost descoperite, în cursul lunii aprilie. Pentru infracțiunea de luare de mită, pedeapsa este de la 3 la 10 ani, iar pentru celelalte infracțiuni, pedepsele sunt între 6 luni și 5 ani. Pe durata anchetei, cele trei persoane au avut o atitudine de colaborare și recunoaștere a comiterii faptelor. Cei trei beneficiază de prezumția de nevinovăție până la finalul anchetei”, a mai spus Adrian Birciu. Încă nu s-a estimat valoarea sumelor date cu titlul de mită, însă aceasta va fi stabilită în urma audierii beneficiarilor, a celor care și-au intabulat proprietățile în baza acestor sentințe false.

ADEVARUL Poliţist din Satu Mare a fost trimis în judecată pentru şpagă. Ce sumă a cerut subofiţerul să închidă ochii la infracţiuni Un subofiţer din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Satu Mare a fost trimis în judecată pentru luare de mită după ce a fost prins în flagrant cu o şpagă de 500 lei, fiind al doilea caz de corupţie vizând un angajat MAI cu care procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare au sesizat instanţa în decurs de două zile. George Feher, agent şef principal în cadrul Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Satu Mare a fost prins în flagrant în decembrie 2017 după ce a primit de la un denunţător 500 lei, banii reprezentând, însă, doar diferenţa dintre contravaloarea unui set de jante din aliaj (900 lei) pe care îl ceruse şi a unui set de jante de tablă(400 lei), pe care denunţătorul i l-a livrat. Potrivit purtătorului de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare, procurorul Marius Iancu, bunurile au fost pretinse şi primite de poliţist ca să nu înregistreze un dosar penal pentru o faptă anterior constatată. Ancheta care a urmat, realizată cu sprijinul Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Satu Mare, a scos la iveală că subofiţerul nu era la prima faptă. Potrivit procurorului, Feher ar mai fi pretins în 6 iunie 2017 suma de 10.000 lei iar o zi mai târziu şi-a modificat pretenţia la 15.000 lei, banii fiind pretinşi de la o altă persoană, tot denunţător în cauză şi tot "ca să nu îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu": Dosarul a fost trimis spre soluţionare la Tribunalul Satu Mare, acolo unde a fost înregistrată şi cauza vizându-l pe agentul Ciprian Ioan Dragoş-Crasnai, de la Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice şi pe soţia acestuia, Monica Gheorghina Dragoş Crasnai, inspector în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Satu Mare,trimişi în judecată pentru luare de mită, după ce ar fi luat în mai multe rânduri şpăgi în bani, produse alimentare dar şi alte bunuri. Potrivit surselor „Adevărul“, poliţistul ar fi cerut mită în timpul unor acţiuni realizate pentru prevenirea fraudelor, la societăţi comerciale din Satu Mare, în timp ce soţia lui lua şpăgi în timpul inspecţiilor, atenţiile primite sub formă de carne, cozonaci, detergenţi dar şi alte bunuri, find găsite parţial în timpul percheziţiilor dispuse în caz.

REALITATEA DE BRAILA Întâlnire regională aniversară – #14 ani de D.G.A. La data de 30 mai, Direcţia Generală Anticorupţie (D.G.A.), din cadrul Ministerul Afacerilor Interne, sărbătoreşte 14 ani de la înfiinţarea sa, ca structură specializată în prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului Ministerului Afacerilor Interne. În cei 14 ani de activitate în lupta împotriva corupţiei, instituția noastră s-a dezvoltat permanent atât pe palierul activităţilor de prevenire, cât şi a celor de combatere a faptelor de corupţie, consolidându-şi rolul la nivel instituţional. Prevenirea reprezintă principala direcţie de acţiune împotriva corupţiei, concretizată prin desfășurarea unor activităţi de instruire şi informare în rândul personalului propriu,

dar şi prin campanii de conştientizare a societăţii civile, în dorinţa expresă de schimbare a mentalităţii populaţiei în ansamblul său. Prin toate acţiunile sale, D.G.A. promovează legalitatea, integritatea, onestitatea şi profesionalismul ca standarde atât pentru personalul propriu, cât şi pentru cel al M.A.I. Ca principal canal de comunicare cu publicul, linia Call center anticorupţie 0800.806.806 pune la dispoziţia cetăţenilor un instrument direct de sesizare a faptelor de corupţie, putând fi apelată din orice reţea de telefonie fixă sau mobilă de pe teritoriul României. La nivel local, D.G.A. este reprezentată de Serviciul Judeţean Anticorupţie Brăila, al cărui sediu se află pe str. Ana Aslan nr.39, telefon/fax 0239.613.634 Cetăţenii judeţului Brăila care vor să ia atitudine împotriva actelor de corupţie pot face acest lucru printr-o sesizare la linia gratuită Call center anticorupţie 0800.806.806, prin e-mail la adresa: braila.dga@mai.gov.ro sau direct la sediul structurii județene. Cu prilejul împlinirii celor 14 ani de activitate, în data de 28.05.2019, Serviciul Județean Anticorupție Brăila a organizat întâlnirea regională aniversară – #14 ani de D.G.A., activitate la care au participat colectivele serviciilor județene anticorupție Brăila, Vrancea, Vaslui, Tulcea și Galați. Obiectivul întâlnirii l-a reprezentat dezvoltarea spiritului de echipă și a abilității de a coopera, aspecte esențiale pentru reușita unui proiect. Activitatea s-a desfășurat într-o locație privată din municipiul Galați.

VOCEA BRAILEI Ziua Direcţiei Generale Anticorupţie, celebrată printr-o întâlnire regională la Brăila • activitatea s-a desfăşurat la data de 28 mai şi au participat colectivele serviciilor judeţene anticorupţie Brăila, Vrancea, Vaslui, Tulcea şi Galaţi • astăzi, 30 mai, DGA sărbătoreşte 14 ani de la înfiinţare, ocazie cu care a fost organizată întâlnirea regională Astăzi, 30 mai, se împlinesc 14 ani de la înfiinţarea Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA). Reprezentanţii instituţiilor care luptă împotriva faptelor de corupţie din mai multe judeţe s-au întâlnit la Serviciul Judeţean Anticorupţie (SJA) Brăila, în urmă cu două zile, ocazie cu care au purtat discuţii în scopul amplificării “luptei” anticorupţie. A fost vorba despre un eveniment organizat la ceas aniversar, DGA fiind o structură specializată în prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului Ministerului Afacerilor Interne. La nivel local, structura este reprezentată de Serviciul Judeţean Anticorupţie Brăila, al cărui sediu se află pe str. Ana Aslan nr.39, telefon/fax 0239.613.634. “Cetăţenii judeţului Brăila care vor să ia atitudine împotriva actelor de corupţie pot face acest lucru printr-o sesizare la linia gratuită Call center anticorupţie 0800.806.806, prin e-mail la adresa: braila.dga@mai.gov.ro sau direct la sediul structurii judeţene”, este mesajul transmis de conducerea SJA Brăila. Cu prilejul împlinirii celor 14 ani de activitate, în data de 28 mai, Serviciul Judeţean Anticorupţie Brăila a organizat întâlnirea regională aniversară - 14 ani de DGA, activitate la care au participat colectivele serviciilor judeţene anticorupţie Brăila, Vrancea, Vaslui, Tulcea şi Galaţi. “Obiectivul întâlnirii l-a reprezentat dezvoltarea spiritului de echipă şi a abilităţii de a coopera, aspecte esenţiale pentru reuşita unui proiect”, se arată în comunicatul transmis de SJA Brăila. Reprezentanţii DGA arată că, în cei 14 ani de activitate în lupta împotriva corupţiei, instituţia s-a dezvoltat permanent atât pe palierul activităţilor de prevenire, cât şi a celor de combatere a faptelor de corupţie, consolidându-şi rolul la nivel instituţional. “Prin toate acţiunile sale, DGA promovează legalitatea, integritatea, onestitatea şi profesionalismul ca standarde atât pentru personalul propriu, cât şi pentru cel al MAI. Ca principal canal de comunicare cu publicul, linia Call center anticorupţie 0800.806.806 pune la dispoziţia cetăţenilor un instrument direct de sesizare a faptelor de corupţie, putând fi apelată din orice reţea de telefonie fixă sau mobilă de pe teritoriul României”, explică DGA. În informarea transmisă redacţiei s-a mai precizat faptul că prevenirea reprezintă principala direcţie de acţiune împotriva corupţiei, concretizată prin desfăşurarea unor activităţi de instruire şi informare în rândul personalului propriu, dar şi prin campanii de conştientizare a societăţii civile, în dorinţa expresă de schimbare a mentalităţii populaţiei în ansamblul său. Cel mai important este ca oamenii să devină conştienţi că pot ajuta extrem de mult în lupta anticorupţie.

MONITORUL DE VRANCEA Serviciul Județean Anticorupție organizează “Cupa Integrității” la tenis de masă Lucrători din MAI de pe raza județului Vrancea, dar și alți invitați vor participa la Cupa Integrității la tenis de masă, pe 30 mai, începând cu orele 11:00, în sala de atletism a Colegiului Naţional “Al. I. Cuza” Focşani (str. Ana Ipătescu, lângă liceu). Evenimentul va avea loc cu ocazia sărbătoririi Zilei Aniversare a Direcției Generale Anticorupție. „Cu ocazia sărbătoririi Zilei Aniversare a Direcției Generale Anticorupție – 30 mai 2019, Serviciul Județean Anticorupție Vrancea, cu sprijinul Asociației Sportive “Tomiță Lazăr” din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Vrancea, organizează o activitate sportivă – “Cupa Integrității” constând într-un concurs de “tenis de masă”. La această activitate vor participa lucrători din cadrul unităților M.A.I. de pe raza județului Vrancea dar și alți invitați. Evenimentul va fi organizat în data de 30.05.2019 începând cu orele 11:00 în sala de atletism a Colegiului Naţional “Al. I. Cuza” Focşani (str. Ana Ipătescu, lângă liceu). Câștigătorii vor fi premiați cu diplome și cupe , însă fiecare participant va fi răsplătit pentru efortul său cu o diploma de participare. Reamintim faptul că la nivelul judeţului Vrancea, Direcţia Generală Anticorupţie este reprezentată de Serviciul Judeţean Anticorupţie Vrancea, al cărui sediu se află pe str. Cezar Bolliac nr. 12 din municipiul Focşani,tel./ fax 0237/207119. Cetăţenii judeţului Vrancea care vor să ia atitudine împotriva actelor de corupţie pot face acest lucru printr-o sesizare la linia gratuită 0800.806.806, prin e-mail la adresa: vrancea.dga@mai.gov.ro sau direct la sediul serviciului, în fiecare zi de miercuri a săptămânii, între orele 12:00– 15:00”, se arată într-un comunicat de presă al SJA Vrancea.

ZIUA CARGO Instructori și examinatori auto prinși de DGA, condamnați definitiv Magistrații Curții de Apel Ploiești au condamnat definitiv cinci instructori auto din municipiile Buzău și Râmnicu Sărat și examinatori auto din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule Buzău, pentru comiterea unor infracțiuni de corupție. Cine sunt condamnații: BRĂTILĂ GHEORGHE, administrator al școlii de șoferi S.C. BRĂTILĂ S.R.L. Buzău și instructor auto axat preponderent pe categoriile de profesioniști, condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, la pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere pe o durată de 3 ani ce constituie termen de supraveghere, alături de pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi pe o durată de 2 ani; BOTEZATU ADRIAN, la momentul comiterii faptelor agent șef de poliție, examinator auto în cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule Buzău, condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată și trafic de influență, la pedeapsa rezultantă de 2 ani și 8 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere pe o durată de 3 ani ce constituie termen de supraveghere pentru condamnat, alături de pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi pe o durată de 3 ani. Totodată a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 1668,24 lei obținută prin săvârșirea infracțiunilor; CHITIC ANDREI COSTIN, la momentul comiterii faptei agent șef de poliție, examinator auto în cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule Buzău, condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția, la pedeapsa de 9 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere pe o durată de 3 ani ce constituie termen de supraveghere pentru condamnat. Totodată, instanța a dispus pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi pe o durată de 1 an; PERŢEA ADRIAN – ION, primar al comunei Brăești, jud. Buzău, condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită și cumpărare de influență la pedeapsa rezultantă de 2 ani și 2 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere pe o durată de 3 ani ce constituie termen de supraveghere pentru condamnat, alături de pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi pe o durată de 2 ani. RĂDUȚĂ VALERIU, instructor auto și administrator al unei școli de șoferi, condamnat, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la dare de mită, la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere pe o durată de 2 ani ce constituie termen de supraveghere pentru

condamnat. Totodată instanța a dispus pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi pe o durată de 1 an și 4 luni. Iată și celelalte precizări ale DGA; “Dosarul penal a avut la bază două sesizări din oficiu întocmite de lucrătorii DGA – Serviciul Județean Anticorupție Buzău, în baza informațiilor obținute și documentate referitor la comiterea de acte de corupție de către examinatori auto din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări Vehicule Buzău și administratorii unor şcoli de şoferi din mun. Buzău și din mun. Râmnicu Sărat, în legătură cu susţinerea probei practice a examenului pentru obţinerea permisului de conducere. Alături de informațiile obținute și documentate de lucrătorii Serviciului Județean Anticorupție Buzău, unul din elementele care au stat la baza demarării acestei anchete a fost și cercetarea sociologică realizată de Serviciul Studii şi Proiecţii din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie privind promovabilitatea la prima examinare pe scoli de șoferi si instructori auto, cercetare realizată pe baza statisticii postate pe site-ul Direcției Regim Permise și Înmatriculări Vehicule. Conform acestor date statistice, în anul 2012, la nivelul judeţului Buzău, pe primul loc s-a clasat şcoala de şoferi S.C. BRĂTILĂ S.R.L., cu instructorul auto BRĂTILĂ GHEORGHE, cu 453 candidaţi examinaţi, din care 82,34 % au fost declaraţi admişi la prima examinare. Rezultatele cercetării sociologice au relevat imposibilitatea școlarizării unui număr atât de mare de cursanți în interval de un an, numărul maxim de elevi putând fi de 120 în urma efectuării unui program de lucru prelungit (10 ore pe zi, 7 zile pe săptămâna); conform normelor legale, fiecărui candidat trebuie să i se asigure 30 de ore de conducere, ceea ce presupune pentru 453 de cursanți numărul total de 13.590 de ore. Admițând că a lucrat în fiecare zi a anului 2012 (inclusiv sâmbăta, duminica și sărbătorile legale), pentru a putea realiza numărul de ore de conducere stabilit legal, instructorul auto Brătilă Gheorghe ar fi trebuit sa lucreze 37 de ore pe zi. Pentru documentarea activității infracționale, cu sprijinul Serviciului Operații din cadrul D.G.A., în cauză a fost autorizat un investigator sub acoperire. În faza de urmărire penală, lucrătorii S.J.A. Buzău au desfășurat activități procedurale în baza a 79 de ordonanțe de delegare. În instrumentarea cauzei s-a beneficiat de suportul tehnic și operational al Serviciului Operații din cadrul D.G.A., Serviciului Județean de Protecție Internă Buzău și Inspectoratului Județean de Jandarmi Buzău. Hotărârea nr. 504 din 22.05.2019, pronunțată în dosarul nr. 3140/114/2015 de Curtea de Apel Ploiești – Secția Penală şi pentru cauze cu minori şi de familie este definitivă”.

GAZETA OLTULUI Primar din Olt, trimis în judecată pentru abuz în serviciu Un primar din județul Olt a fost trimis în judecată de magistrații Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal pentru abuz în serviciu în formă asimilată infracțiunilor de corupție și abuz în serviciu. „ Ofițerii de poliție judiciară ai Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Olt au finalizat cercetările iar, la data de 20 mai 2019, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului S.V.S., pentru săvârșirea infracțiunilor continuate de abuz în serviciu în forma asimilată infracţiunilor de corupţie şi abuz în serviciu ”, se arată într-un comunicat remis de Direcția Generală Anticorupție ( DGA) Olt. Conform sursei citate, în perioada martie – aprilie 2016, inculpatul S.V.S., în calitate de primar al unei comune din județul Olt, a dispus contractarea și executarea lucrărilor de modernizare a unei clădiri, fiind încălcate mai multe acte normative, legi sau ordonanțe de urgență ce reglementau la momentul respectiv procedura de efectuare a unor lucrări de investiții. În total, a fost cauzat un prejudiciu total de 84.683,38 lei.

REALITATEA OLTULUI Primarul din Drăghiceni, trimis în judecată pentru corupție Reţinut în urma unor percheziţii domiciliare efectuate la Primăria Drăghiceni și la administratorii unor firme care au avut relații contractuale cu instituția publică în martie 2017, primarul comunei Drăghiceni, Ștefan Șoancă, care și-a pierdut mandatul anul trecut în urma constatării stării de incompatibilitate de către ANI și se judecă în prezent cu Prefectura Olt contestând ordinul, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu. „Ofițerii de poliție judiciară ai Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Olt au finalizat cercetările iar, la data de 20 mai 2019, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului S.V.S., pentru săvârșirea infracțiunilor continuate de abuz în serviciu în forma asimilată infracţiunilor de corupţie şi abuz în serviciu. În fapt, în perioada martie – aprilie 2016, inculpatul S.V.S., în calitate de primar al unei comune din județul Olt, a dispus contractarea și executarea lucrărilor de modernizare a unei clădiri, fiind încălcate mai multe acte normative, legi sau ordonanțe de urgență ce reglementau la momentul respectiv procedura de efectuare a unor lucrări de investiții. În total, a fost cauzat un prejudiciu total de 84.683,38 lei. Ofițerii de poliție ai D.G.A. – S.J.A. Olt au fost delegați să efectueze activități de cercetare penală și investigativ-operative în vederea realizării materialului probator”, a anunțat DGA printr-un comunicat de presă. Este vorba de Ștefan Șoancă, fostul primar al comunei Drăghiceni, care din martie 2017 până în iunie a fost primar doar cu numele și doar pe ștatul de plată, având interdicție de a-și exercita mandatul în urma acuzațiilor de abuz în serviciu și delapidare, iar de la începutul anului trecut a rămas fără mandat, prin ordinul Prefecturii Olt, decizia fiind luată la solicitarea Agenției Naționale de Integritate, care l-a declarat incompatibil pe edil. În martie 2017, Șoancă a fost reţinut în urma unor percheziţii domiciliare efectuate la Primăria Drăghiceni și la administratorii unor firme care au avut relații contractuale cu instituția publică. Potrivit surselor judiciare, în perioada 2015 — 2016, primarul ar fi recepționat lucrări de construcții fictive la Căminul cultural și la sediul Primăriei și ar fi cultivat, în folos personal, terenuri agricole aparținând administrației locale. Acuzat de abuz în serviciu și delapidare, Şoancă a fost plasat pe 31 martie 2017 sub control judiciar de Judecătoriei Caracal. Măsura preventivă a controlului judiciar a fost revocată după două luni, printr-o hotărâre a Judecătoriei Caracal.

VREMEA NOUA Zeci de cetãteni moldoveni chestionati în Vama Albita, de cãtre ofiterii DGA ANTICORUPTIE… „În opinia dvs., credeti cã existã coruptie în punctele de trecere a frontierei de stat a României? Dvs. vi s-a întâmplat sã vi se justifice nejustificat sume de bani pentru tranzitarea frontierei de stat?”. Sunt doar douã dintre întrebãrile la care au rãspuns zeci de cetãteni moldoveni care au intrat în România, ieri, pe la Vama Albita. Un chestionar absolut anonim, oferit tuturor celor care au dorit sã dea un rãspuns la o problemã care a ridicat mari probleme în toate vãmile din tarã, în ultimii ani. Ofiterii Directiei Generale Anticoruptie, Serviciul Judetean Anticoruptie Vaslui, în parteneriat cu Institutia Prefectului Vaslui si cu Servicul Teritorial al Politiei de Frontierã Vaslui, au organizat în Punctul de Trecere a Frontierei Albita, ieri, o activitate de prevenire anticoruptie cu prilejul împlinirii a 14 ani de la înfiintarea Directiei Generale Anticoruptie (DGA). Cu acest prilej, au fost înmânate cetãtenilor care au tranzitat Punctul de Trecere a Frontierei Albita zeci de pliante cu atributiile Directiei Generale Anticoruptie, precum si informatii legate de linia Call Center a Directiei Generale Anticoruptie 0800.806.806. Doi ofiteri DGA de la Vaslui au înmânat zeci de chestionare denumite simbolic “5 momente de sinceritate”, prin care celor care au tranzitat vama li s-a cerut sã rãspundã, sub protectia anonimatului, la cinci întrebãri referitoare la fenomenul coruptiei. „Sãrbãtorim astãzi 14 ani de când a fost înfiintatã Directia Generalã Anticoruptie, structurã a Ministerului Afacerilor Interne, de aceea am decis împreunã cu reprezentatii DGA din judetul Vaslui, sã organizãm o activitate în vama Albita, o activitate de preventie. S-au împãrtit pliante, s-au înmânat si niste chestionare, pentru a se vedea reactia cetãtenilor în ceea ce priveste fenomenul coruptiei. Am considerat cã este mai bine sã identificãm, sã prevenim si sã tratãm, decât sã amputãm. În ultimii ani, de când sunt eu prefect, nu au mai fost reclamatii în vama Albita, de aceea venim si cu aceastã activitate, pentru ca acest fenomen

sã fie stopat si, mai mult decât atât, cetãtenii sã constientizeze cã fenomenul de coruptie este unul care face rãu statului român, societãtii si oamenilor, în general”, a spus prefectul judetului Vaslui, Eduard Andrei Popica, prezent la actiunea din vama Albita. „Lunar, personalul Politiei de Frontierã este supus unor sedinte de instruire, de pregãtire. Colegii de la Directia Generalã Anticoruptie, de la nivel judetean, participã la aceste sedinte de pregãtire, lunã de lunã. Suntem instruiti în mod frecvent cu privire la riscurile la care suntem supusi. Noi însine formulãm teme si activitãti de pregãtire, în sensul combaterii coruptiei, la nivel institutional”, a declarat Irina Miricã, purtãtorul de cuvânt al Politiei de Frontierã Vaslui. Cetãtenii moldoveni care au tranzitat vama au spus cã nu au oferit sume de bani la trecerea frontierei, semn cã lucrurile încep sã se aseze si în acest sistem. Reamintim faptul cã vasluienii pot face sesizãri din domeniul de competentã al D.G.A la adresa de e-mail vaslui.dga@mai.gov.ro, telefonic la 0235/303.282 sau la sediul S.J.A. Vaslui, din municipiul Vaslui, str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 25.

EVENIMENT DE OLT Ofiterii anticoruptie din Olt au sarbatorit 14 ani de la infiintarea DGA Reprezentantii Serviciului Judetean Anticoruptie Olt din cadrul DGA au fost sprijiniti de politisti, jandarmi si pompieri la activitatea desfasurata pe strazile municipiului Slatina. Cu totii au distribuit trecatorilor, dar si soferilor aflati in trafic, pliante si flyere cu mesaje de promovare a imaginii si activitatii DGA, avand drept scop constientizarea cu privire la riscurile pe care le comporta savarsirea unor fapte de coruptie. In cei 14 ani de activitate impotriva coruptiei, institutia s-a dezvoltat permanent atat pe palierul activitatilor de prevenire, cat si a celor de combatere a faptelor de coruptie, consolidandu-si rolul la nivel institutional. Ca principal canal de comunicare cu publicul, call-center anticoruptie 0800.806.806 pune la dispozitia cetatenilor un instrument direct de sesizare a faptelor de coruptie, putand fi apelata din orice retea de telefonie fixa sau mobila de pe teritoriul Romaniei. Prin toate actiunile sale, DGA promoveaza legalitatea, integritatea, onestitatea si profesionalismul, ca standard pentru personalul MAI. La nivelul judetului Olt, directia este reprezentata de Serviciul Judetean Anticoruptie Olt, cu sediul in Slatina, strada Primaverii, nr. 15, telefon 0249.431.002, e-mail olt.dga@mai.gov.ro.

GLASUL ARADULUI Direcția Generală Anticorupție aniversează 14 ani de activitate Direcţia Generală Anticorupţie din Ministerul Afacerilor Interne sărbătoreşte,astăzi, 30 mai, paisprezece ani de la înfiinţarea sa ca structură de poliţie judiciară specializată în prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului ministerului, ocazie cu care dorește să mulțumească tuturor celor care au sprijinit această instituție în vederea realizării obiectivelor urmărite în activitate. În cei 14 ani de activitate în lupta împotriva corupţiei, Direcţia Generală Anticorupţie s-a dezvoltat permanent atât pe palierul activităţilor de prevenire cât şi a celor de combatere a faptelor de corupţie, consolidându-şi rolul la nivel instituţional. Prin toate acţiunile sale, Direcţia Generală Anticorupţie promovează legalitatea, integritatea, onestitatea şi profesionalismul, ca standard atât pentru personalul propriu, cât şi pentru cel al M.A.I. Direcţia Generală Anticorupţie are următoarele atribuţii principale: – desfăşoară activităţi de prevenire a faptelor de corupţie în rândul personalului Ministerului Afacerilor Interne; – desfăşoară activităţi de primire a reclamaţiilor/petiţiilor cetăţenilor referitoare la acte sau fapte de corupţie a personalului ministerului; – desfăşoară activităţi de poliţie judiciară, conform legii; • elaborează analize de risc şi strategice în domeniu şi propune măsuri procedurale de ameliorare a situaţiei.

Ca principal canal de comunicare cu publicul, linia telefonică gratuită – Call center anticorupție 0800.806.806 pune la dispoziţia cetăţenilor un instrument direct de sesizare a faptelor de corupţie, putând fi apelată din orice reţea de telefonie fixă sau mobilă de pe teritoriul României. Vă reamintim faptul că, la nivelul judeţului Arad, funcţionează Serviciul Judeţean Anticorupţie Arad, structura teritorială a Direcţiei Generale Anticorupţie, care desfăşoară activităţi specifice, potrivit competenţelor conferite de lege. Cetățenii care doresc să sesizeze fapte de corupţie săvârşite de lucrătorii Ministerului Afacerilor Interne se pot prezenta la sediul Serviciului Judeţean Anticorupţie Arad, din municipiul Arad, str. I. Calvin, nr. 17-19, tel. 0257/255623, 0257/207132, e-mail: arad.dga@mai.gov.ro ori se pot prezenta în audienţă în fiecare zi de miercuri a săptămânii, între orele 1200 și 1500, la biroul S.J.A. Arad din cadrul Instituţiei Prefectului – Judeţul Arad, B-dul Revoluţiei, nr. 75.