aderarea si integrarea romaniei la uniunea europeana

8/8/2019 Aderarea Si Integrarea Romaniei La Uniunea Europeana

1/9

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MANAGEMENTADMINISTRATIE PUBLICA

REFERAT LA DISCIPLINA:ECONOMIE

TITLUL LUCRARII: Aderarea si integrarea Romaniei laUniunea Europeana

Studenti: Seria I, Grupa 204, Anul IAlexandru MihaiBalint Camelia

-Bucuresti-2006


2/9

Aderarea si integrarea Romaniei la Uniunea Europeana

Convergenta nu este o tema noua pentru economisti. Potrivit sensului dindictionarul explicativ al oricarei limbi, convergenta inseamna evolutia catre

atingerea unei anumite tinte.Drumul parcurs de fiecare tara pana la atingerea acestei tinte poate fidiferit, dar prin existenta acquis-ului comunitar, diferentele de perceptie siimplementare ale politicilor tarilor participante se reduce, iar parcursul comun,cu dificultatile si surprizele inerente, grabeste atenuarea diferentelor intre state.

Conceptul de convergenta se traduce prin diminuarea diferentelor intreindicatorii economici ai diverselor tari membre ale unei zone geografice.

Conceptul de convergenta apare astfel structurat pe doua planuri:- ca expresie a obiectivului de solidaritate intre tarile membre ale unei zone

geografice- ca o cale pentru crearea unei piete comune si a unei Uniuni economice

monetare intre aceste tari, printr-un proces de coordonare o politicilormonetare.

Clivajul convergenta nominala- convergenta reala

Conceptul de convergenta economica se refera in general la aspectul realal structurii economiilor:

- apropierea nivelurilor de viata in cadrul unei zone (in termeni de venit siproductivitate)

- atenuarea diferentelor structurale care influenteaza competitivitatea tarilor

membre (structura pietelor muncii, structuri industriale, infrastructuri)

Convergenta reala este deci analizata din punct de vedere al relansariieconomice si a mijloacelor financiare si bugetare care sustin acest process( fondurile structurale).

Convergenta nominala se refera la evolutia variabilelor de cost, de pret sia elementelor determinate ale acestora ( rata dobanzii, cursul de schimb,indicatori de finante publice).

In materie de convergenta , dispozitiile Tratatului de la Maastricht definescnotiunea de convergenta nominala in timp ce termenul de coeziune, adesea citatin vocabularul comunitar, se refera la conceptul de convergenta reala. Mai multin tratatul de la Maastricht nu se spune nimic despre necesitatea uneiconvergente a produsului intern brut pe locuitor al tarilor membre, despreconvergenta structurala. Asadar , influentele monetariste asupra autorilorTratatului au fost puternice.

Puntea de legatura intre aceste doua concepte se realizeaza prinprevederea in textul Tratatului de la Maastricht a unor criterii suplimentare carepar sa aiba un caracter real, si anume: evolutiile legate de integrarea pietelor,situatia si evolutia balantelor de plati curente.


3/9

Criteriile convergentei de la Maastricht

In tratatul de la Maastricht si in protocoalele aditionale sunt prevazuteconditiile pe care sa le indeplineasca o tara pentru a participa la uniuneamonetara. Aceste conditii au fost denumite criterii de convergenta.

In functie de indeplinirea acestor criterii de convergenta au fost selectate,in mai 1998, tarile care vor face parte din uniunea monetara, inca de la inceputulacesteia.

Criteriile de convergenta se refera la rata inflatiei, nivelul dobanzilornominale pe termen lung, evolutia cursurilor precum si deficitul bugetar si datoriapublica.

De ce a fost necesara indeplinirea criteriilor de convergenta?

Fiindca intre statele intre care au loc relatii comerciale si exista diferenteeconomice mari se nasc tensiuni. Tensiunile care apar se niveleaza prinintermediul cursului de schimb.

Spre exemplu, inflatia ridicata a unei tari influenteaza competitivitatea laexport a acestuia.

In cadrul uniunii monetare insa, cursurile sunt fixe, ca premiza a trecerii lamoneda unica. De aceea, statele care participa la uniunea monetara au trebuitsa creeze, concomitant si o uniune economica, respectiv sa realizeze UniuneaEconomica si Monetara Europeana.

Primul criteriu de convergenta-evolutia preturilor

Un grad ridicat de stabilitate a nivelului preturilor se considera atins candrata inflatiei unei tari masurata prin indicele preturilor de consum, intr-o bazacomparabila, in anul dinaintea verificarii criteriilor, nu depaseste cu mai mult de1,5% nivelul ratei inflatiei din tara membra sau cel mult trei tari membre care aurealizat cel mai bun rezultat in acest domeniu.

Al doilea criteriu de convergenta- evolutia dobanzilor

Convergenta este atinsa, din acest punct de vedere, daca in anuldinaintea verificarii criteriilor, nivelul mediu al dobanzilor nominale pe termen lungnu depaseste cu mai mult de 2% nivelul dobanzii nominale pe termen lung atinsde cele trei tari cu rezultatul cel mai bun in domeniul stabilitatii preturilor.

Al treilea criteriu de convergenta- evolutia cursului de schimb


4/9

In consens cu acesta, o tara se considera calificata daca a respectat, farasa provoace tensiuni, in ultimii doi ani, limitele normale de fluctuatie prevazute incadrul mecanismului cursurilor de schimb al Sistemului Monetar European.

Criteriile IV si V de convergenta deficitul bugetar si starea indatoririi publice

Pentru cuantificarea acestor criterii au fost introduce 2 puncte de referinta:- 3% pentru raportul intre deficitul bugetar si produsul intern brut, calculate

in preturi curente.- 60% pentru raportul intre datoria publica bruta si produsul intern brut,

calculate in plati curente.

Baza oricarei uniuni monetare o constituie cursurile de schimb fixe intremonedele tarilor participante, acestea fiind, totodata, premiza unei monedeunice.

Criteriile de la Copenhaga

Conditiile de baza pentru extinderea Uniunii Europene au fost stipulateprin articolul O al Tratatului privind Uniunea Europeana care prevede ca: oricestat european poate cere sa devina membru a Uniunii.

In acest sens, statul interesat isi adreseaza cererea de aderare ConsiliuluiUE , care se pronunta in unanimitate, dupa consultarea Comisiei Europene siobtinerea avizului conform din partea Parlamentului European. Decizia

Legislativului european se adopta in conditiile intrunirii majoritatii absolute amembrilor sai.Conditiile concrete legate de admitere si modificarile care urmeaza sa fie

aduse Tratatelor Uniunii fac obiectul unui acord intre tarile UE si statul solicitantrespectiv.

Acordul este supus apoi ratificarii tuturor partilor contactante, inconformitate cu normele lor constitutionale, ceea ce in termeni practice setraduce prin parcurgerea procedurilor ratificarii atat de catre statul candidat , catsi de toate tarile membre ale Uniunii.

Asa cum s-a mai aratat , cadrul general in care se desfasoara procesul deextindere a UE a fost definit prin deciziile Consiliului European de la Copenhaga( din iunie 1993), cand s-a convenit asupra conditiilor de eligibilitate ale statelorcare puteau deveni membre ale Uniunii Europene , daca doreau aceasta.

Privind conditiile necesare in vederea atingerii acestui deziderat , ConsiliulEuropean a dat urmatorul raspuns: aderarea se va produce atunci cand statulasociat va fi in masura sa indeplineasca obligatiile care decurg din calitatea demembru, conformandu-se conditiilor economice si politice formulate.

Setul de conditii definit cu acest prilej de Consiliul European a fostconsacrat sub numele de criteriile de la Copenhaga. Au fost formulate trei


5/9

categorii de criterii: criterii politice, criterii economice, capacitatea de asumare aobligatiilor ce decurg din calitatea de membru al UE.

Criteriile de aderare au fost completate ulterior , la Consiliul European dela Madrid ( decembrie 1995), cu criteriul capacitatii administrative.

Conform deciziilor luate de Consiliile Europene de la Copenhaga (1993) si

Madrid (1995), o tara candidata care doreste sa devina membru al UniuniiEuropene trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:- stabilitatea institutiilor care garanteaza democratia, statul de drept, drepturileomului, precum si respectarea si protectia minoritatilor( criteriul politic);- existenta unei economii functionale de piata , precum si capacitatea de a facefata presiunii concurentiale si a fortelor pietei din interiorul Uniunii ( criteriuleconomic);- abilitatea de a-si asuma obligatiile ce decurg din statutul de membru , inclusivaderarea la obiectivele uniunii politice, economice si monetare ( capacitatea deadoptare a acquis-ului);- adaptarea structurilor administrative si judiciare, astfel incat legislatia Uniunii sa

fie transpusa in legislatia nationala si sa fie implementata corespunzator( criteriul capacitatii administrative).

Progresele inregistrate de tarile candidate pe linia indeplinirii criteriilor dela Copenhaga sunt evaluate anual de Comisia Europeana , pe bazametodologiei elaborate in cadrul Agendei 2000.

Tot la summit-ul de la Copenhaga s-a mai stabilit ca indeplinirea de catrestatele candidate a criteriilor politice este considerata completa in momentul incare acestea au realizat stabilitatea institutiilor statului de drept care garanteazademocratia, respectarea drepturilor omului si ale minoritatilor.

Perioade de tranzitie obtinute de Romania in negocierile de aderare

Romania a obtinut 50 de perioade de tranzitie si aranjamente tranzitorii, acesteafiind cele mai multe perioade de tranzitie dintre toate statele care fac parte dinactualul val de extindere. Spre comparatie, Polonia a obtinut 48 de perioade detranzitie , Ungaria 35 iar Malta 47.


6/9

Capitolul 4 libera circulatie a capitalurilor

Romania a solicitat si a obtinut doua perioade de tranzitie , similare celorobtinute de majoritatea statelor candidate, respectiv: 7 ani pentru achizitionareade teren agricol, paduri si teren forestier de catre cetatenii UE si SEE ( Spatiul

Economic European); 5 ani pentru dreptul de achizitie asupra terenului pentruresedinta secundara.

Capitolul 6 Concurenta

In negocieri s-au obtinut trei perioade de tranzitie: doua pentru zonelelibere si defavorizate si una pentru restructurarea sistemului siderurgic.

Capitolul 10- Impozitarea

Romania a obtinut 8 perioade de tranzitie si 3 derogari la acest capitol.

Tara noastra a obtinut o derogare de la acquis pentru aplicarea scutirii cu dreptde deducere a transportului international de persoane. Aceasta este similaracelor obtinute de celelalte state candidate , cu mentiunea ca Romania a obtinutaceasta derogare pentru toate tipurile de transport( aerian, feroviar, maritim,rutier)

Romania a obtinut o derogare pentru acordarea unui regim specialpentru accizarea alcoolului distilat obtinut de fermieri si destinat autoconsumului,echivalent a 50 l bautura spirtoasa/ gospodarie/an, prin aplicarea unei cote de50% din acciza standard aplicata in Romania. Acesta reprezinta regimul cel maifavorabil dintre toti candidatii.

La accizarea electricitatii, a pacurii utilizata pentru sistemul de

termoficare , a motorinei si a benzinei fara plumb, dar si a gazelor naturaleutilizate in scopuri necomerciale, Romania a obtinut cea mai lunga perioada detranzitie pentru alinierea la nivelul de impozitare existent la nivelul UE.

Romania a obtinut conditii la limita superioara a posibilitatilor premise deacquis pentru a scuti de accize anumite categorii de consumatori si de activitati.

Capitolul 21 Politica regionala

Romania a obtinut un cuantum ridicat al fondurilor structurale si decoeziune. Totalitatea sumelor angajate pentru actiunile structurale destinateRomaniei in perioada 2007-2009 este de 5,974 , dupa cum urmeaza: 1,399miliarde euro in 2007;1,972 miliarde euro in 2008; 2,603 miliarde in 2009.

Capitolul 22 Mediu


7/9

Romania a obtinut rezultate comparabile cu Polonia ca numar si durataa perioadelor de tranzitie. Comparativ cu celelalte state, au fost obtinute perioademai bune sau la nivel maxim. Astfel, pentru Directiva privind ambalajele sideseurile de ambalaje, Romania a obtinut cele mai lungi perioade de tranzitie(

max. 5 ani, similara celei obtinute de Malta).Romania a fost singurul stat care a obtinut perioade de tranzitie pentrudepozitarea deseurilor electronice ( 2 ani).

Romania a obtinut cea mai lunga perioada de tranzitie pentrudescarcarea substantelor periculoase(3 ani pentru 8 substante).

Pentru transportul deseurilor , Romania a obtinut cea mai lunga perioadade tranzitie , de 9 ani, timp in care poate obiecta la transportul deseurilordinspre Uniunea Europeana sau cere conditii mai stricte pentru acestea.

Capitolul 29 Prevederi financiare si bugetare

Romania a obtinut aproximativ 11 miliarde euro , in angajamente, pentruintervalul 2007-2009, comparativ cu Bulgaria care a obtinut 4,8 miliarde de europentru aceeasi perioada.

Raportat la dimensiunea demografica, Romania a obtinut pentru primii treiani dupa aderare un nivel aproape similar cu cel alocat Poloniei, cu 500 euro percap de locuitor, fata de 480 euro, pentru aceasta din urma.

Capitolul 31 Diverse

In negocierile asupra capitolului 31 , Romania a obtinut 559,8 milioane deeuro pentru perioada 2007-2009 ( 297,2 milioane euro in 2007, 131,8 milioaneeuro in 2008 si 130,8 milioane euro in 2009). Acesti bani vor fi folositi pentrusecurizarea frontierelor ( cel putin 50%) si pentru o facilitate de tranzitie ( sumecare pot fi folosite acolo unde este nevoie). Suma respectiva se adaugafondurilor obtinute de Romania pentru perioada 2007-2009, mentionate anterior,( aproximativ 11 miliarde euro angajamente si cca 6 miliarde plati).

Elemente specifice

Domeniile in care Romania inregistreaza cele mai mari ramaneri in urmain planul aderarii sunt si cele in care se inregistreaza cele mai mari deficiente ingradul de cunoastere si intelegere a acquis-ului comunitar: circulatia produselorindustriale, serviciile, mediul inconjurator, dreptul societatilor, telecomunicatiile sisocietatea informationala.


8/9

Exista situatii in care Romania se situeaza intr-un stadiu avansat depreluare a acquis-ului: libera circulatie a capitalurilor, politica de concurenta,impozitarea, energia, anumite categorii de produse industriale.

Obiective comunitare

O abordare programatica a integrarii Romaniei in Uniunea Europeanatrebuie sa se structureze pornind de la premizele statuate la Consiliul Europeande la Copenhaga din 1993 si a Consiliului European de la Barcelona din 2002drept criterii liminare pentru dobandirea calitatii de mambru al U E:- existenta unei economii de piata functionale, precum si capacitatea de a facefata presiunii concurentiale si a fortelor pietei din interiorul Uniunii;- capacitatea de a-si asuma obligatiile ce decurg din calitatea de membru al UE ,inclusiv aderarea la telurile uniunii politice, economice si monetare.

Dobandirea statutului de membru al UE, intr-un orizont de timp cat maiapropiat, constituie o prioritate absoluta a politicii romanesti. Aspiratia Romanieide a se integra in Uniunea Europeana este expresia fireasca a identitatii deidealuri, valori si principii , a vocatiei sale de tara democrata, profund ancorataprin traditii, cultura si civilizatie, in spatial unic European.

Obiectivele majore ale Romaniei in perspectiva accederii in structurilecomunitare vizeaza:- crearea unui climat economic si social care sa ofere maximum de satisfactie sibeneficii cetatenilor ei;- eficientizarea structurilor si mecanismelor economiei de piata;

- intarirea cooperarii politice, economice si culturale cu statele membre aleUniunii Europene si cu tarile candidate;- consolidarea statului Romaniei pe scena europeana si internationala in termenide stabilitate si securitate.

Prioritati comunitare

In consonanta cu demersurile sustinute ale Romaniei vizand apropiereagraduala de institutiile comunitare , se impune definirea precisa a prioritatilor , acaror rezultanta fireasca o constitue integrarea deplina si intr-un orizont cat maiapropiat in Uniunea Europeana:

- realizarea proceselor de reforma;- ajustarea structurala la cerintele Pietei Interne si la politicile comune ale

UE;- atingerea si consolidarea stabilitatii macroeconomice in vederea crearii

conditiilor pentru dezvoltarea economica durabila;- accelerarea ajustarii structurale a economiei pentru a recupera intarzierile

in domeniul transformarilor economico-sociale;


9/9

- aplicarea unei politici monetare ferme, neinflationiste si a unei politicifiscale capabile sa corecteze deficitul bugetar si sa impulsionezeactivitatea economica, orientate in principal spre export;

- dezvoltarea regionala si locala, cresterea solidaritatii si a coeziuniieconomico-sociale;indeplinirea , graduala, a criteriilor de convegenta

necesare pentru participarea subsecventa la Uniunea Economica siMonetara.

Armonizarea legilor cu cele din UE , punerea lor in aplicare, instruireapersonalului presupun costuri importante. Cele mai scumpe capitole denegociere sunt Agricultura ( 630,4 milioane Euro), Transporturile ( 802,1milioane Euro) si Energia ( 317,61 milioane Euro). Cetatenii sunt cei caresuporta cea mai mare parte a acestor costuri. Ei suporta, sub forma taxelor siimpozitelor care alimenteaza bugetul public, 1,7 miliarde Euro. Se adauga 628milioane Euro imprumutati de la organismele financiare internationale si 900milioane Euro primiti de la Uniunea Europeana cu titlu nerambursabil.

Bibliografie

Croitoru Daniela Implicatiile convergentei din tratatul de la Maastricht pentru politica

economica a Romaniei, Bucuresti , ASE, 2004

Tomescu Viorel Integrarea europeana si perspectivele aderarii Romaniei la Uniunea

Europeana, Bucuresti, ASE, 2005

aderarea si integrarea romaniei la uniunea europeana

Documents