adela ed.2018 - garabet ibraileanu - cdn4.libris.ro ed.2018 - garabet ibraileanu.pdf · descrierea...

8
GARABET IBRAILBANU ADELA FMGMENT DINJURNALUL LUI EMIL CODRESCU (iulie - august 189...) Prefagd, fiSd biobibliograficd Si referinle critice de Lucian Pricop EDITURA CARTEX 2OOO

Upload: others

Post on 02-Sep-2019

26 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

GARABET IBRAILBANU

ADELAFMGMENT DINJURNALUL

LUI EMIL CODRESCU(iulie - august 189...)

Prefagd, fiSd biobibliograficd Si referinle criticede Lucian Pricop

EDITURA CARTEX 2OOO

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomilnieiTBRATLEANU, GARABETAdela / Carabet lbrSileanu. - pref., fiqd biobibliogr. gi ref. criticeLucian Pricop. - Bucuregti : Cartex 2000, 2018ISBN 978-973- 104-7 8t-2I. Pricop, Lucian (ed. qt.)

821.135. r

Coperta: Mdddlina Pricop ., , I

Tehnoredacto r : Ecaterina Pisld

Textul edi{iei de fa$ est€ repfodus dupn: Garabet lbrlileanu,Adela- Fragment din jurnalql lui Emil Codiescu (iulie-august189...), Editura pentru literature, Bucureqti, 1961.Au fost operate modificdri privind ortografia, aprobate deAcadetnia RomAnS.

Pentru comenzi qi informafii, vi rugim sd ne contactafi la:

o Tel/fax: O2l /323.41 .30; 021 /323.00.7 6o Tel: 0745.069.898; 0729.951.7 63o www.edituracartex.roe e-mai l: [email protected] e-mail: [email protected] O.P.4, C.P. 184, Bucureqti

CUPRINS

Dragostea platonicd nu e interbelicd (prefa[d),.....,.......... .... 7FiSd biobibliograficd ...Referinle critice

Ade1a......... ..............;...... lr

Bdlldtelti!... O improvizare de bdlci, pe $oseaua care vine de

la Piatrd, trece prin mijlocul satului, strdmb[, gerpuind printre

rdpi, pi se duce la Tdrgu-Neamlului, inconjuratd de singurdtS{i.

Lume mult6, care vrea s5 petreaci gi nu gtie cum. Doamnele,

ostentativ flar|treab6, umbl6 in rochii de casd qi cu capul gol..'

Domnii, cu jambiere gi gepci impermeabile, trec la pogtd, peste

drum de hotel, inarmafi cu alp.enstock'uri, strdnse energic inpumn la nivelul bdrbiilor in{epenite qi importante. Peisaj mes-

chin. O colini intinsi, trist6, pdtatd de cdliva arbori schilozi,ascunde muntii dinspre apus.

Nici o ,,cunogtin!d". Sistem infailibil: in genere, atitudininesociabile; in specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil,din ,,centru" - cufundat in lectura unui ziar. (Am un numdr din

Voinla nalionald inci din Bucuregti.)Plictis odihnitor. Lecturd pl5cut6, reconfortant5: cataloagele

cdtorva librdrii sffiine qi un dictionar portativ, ce4ile de cdpdtdi

care, ilnpreunb cu Diogen Laer{iul, repertoriu de cancanuri 9i

idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu ?n ,,prelegerile"lui nocturne de la Cosman gi gdsit din intdmplare la un anticar),

alcltuiesc biblioteca mea estivald.Cataloagele - pentru momentele de lirism intElectual' Unele

cirfi le-ai cetit. fi-aduci aminte gi imprejuririle' (Era pe

vremea...) Cdteva... stai la indoiall. Iatd una pe care vrei s-o

cetegti de zece ani qi nu gtii pentru ce n-ai reugit incd, cu toate cd

25

o ai in bibliotecd. Pe aceaSta, deqi ilustr6, ai ocolit-o necontenit.De ce?... Cdteva, mai interesante, ai s5le comanzi cu sigurantd.Le insemni cu o cruce. Pe cele mai importante, cu doud. De la ovreme, observi ci ti-ai pierdut fo4a de inhibitie, gi crucile dubledevin tot mai dese. Atunci, pe cele ,,cilteva mai irnportante" leinsemni cu trei cruci, care, in curdnd, incep s6-gi piard[ qi elevaloarea selectivd... Iati tratatul dispdrut din bibliotecd de mult:cine {i l-a confiscat sub formi de imprumut? Treci in revisti peimprumutdtorii probabili cu un sentiment nepldcut. Iati gi

volurnul (firegte de poezii) in care ai trimis Elizei declaratia dedragoste... Eliza...

Trei perne sub cap 9i ligdrile pe mesu{a de aldturi, ca si-!irimdnd spiritul absolut liber de corp gi de griji, 9i lectura catalo-gului, cu toatd atenlia, ca sd nu treci cu vederea nici o carte - se

poate imagina voluptate mai esen{iali?Dicfionarul - pentru momentele cdnd spiritul wea s[ ia contact

mai concret cu lumea realitSjilor in sine. Dupd un instrument detesldrie, o pasdre (uneori ai qi figura alSturi; pdsirile din dictio-nare au intotdeauna mutra miratd qi comici), apoi o prepozilie cuin{elesurile ei subtile, demonstrate prin exemple naive. $i tot aqa,

in partea a doua, la numele proprii * un rege merovingian, unpromontoriu, o primadonl italiani. Visezi la regele pletos, lapromontoriul care impinge departe in mare un orag cu numeciudat, gi mai cu seami la diva care a debutat la Neapole gi a fostpe rAnd (sau aproape) metresa unui duce, a unui conte, a unuitenor gi apoi nevasta unui bancher. Nu mai e dic{ionar. E un romanin notatii sugestive.

Dar azi am recetit paginile lui Diogen Laerfiul despre Epicur.Ataraxie. ,,Apatie"... Frica de acliune a omului lipsit de energieimpulsivd... Teroarea de rdspundere a intelectualului prea lucid qi

prea mult preocupat de urmdrile faptelor lui. Decadenta Greciei.Antipodul ,,bestiei blonde". ,,L'homme, ivre d'une ombre qui passe,

porte toujours le chdtiment d'avoir voulu changer de place..."'

' ,,Omul, amdgit de-o umbrd care trece, igi poartd necontenit os6nda de-a fi voits5-9i schimbe locul..." (fr.)

26 27

Mullumit cu pulin, ca sd poati suporta via{a... Indulgent cu

al1ii, sever cu el insuqi. Inspiratorul tuturor endernonologiiloramabil-pesimiste. Neinfelese de progti gi de porci, care traduc

,,pl5cerea" lui subtild qi detaqat[ in plScerea lor triviald qi-l stro-

pesc cu noroiul indigndrii lor ipocrite.

Sunt interesante aerele aristocratice pe care gi le ia in micilestatiuni ,,balneare" gi ,,climaterice" toatd lumea asta, gi nrai cu

seamd femeile. NeavAnd nici o ocupalie qi lipsind aci clasa de

sus care si-i comprime gi si-i pund la locul lor - ca pdpugile cu

resort c6nd inchizi capacul - aceqti mici burghezi se simt in adevirboieri. Senzalia de clasd nu-i o stare de suflet absolutS. Rezultd

dintr-un rapoft. (Admirabild tautologie!) Un militar de un grad

inferiortrece in fiecare zi printr-un sistem ecosez de senza{ii: aci

sclav, aci rege asirian.Peste cdteva zile, singur, prin mun{i, sau (mai liric) prin munfii

tinere{ii. Stabilirea ,,itinerariului" scoate din umbrd atdtea ima'gini de altddatd... O noapte albastrd deasupra Durdului, in sep-

tembrie... Luna, izbutind in sfdrgit sd urce CeahlSul dinspreBuhalni{a, apdru candidi gi sinistrd intre doud st6nci, apoi disp5ru

in dosul Panaghiei gi pe urmd, dup[ ce stitu o vreme nehotdrdtideasupra prdpastiei, veni pe biserica schitului. A doua zi, pe

Ceahldu... Bolta imensd de antr, acoperind priveliqtile scdnteie-toare... Mongtrii pietrifica{i de pe munte, culca{i, ori in picioare,unii binevoitori, allii agresivi sau bizari. (Era qi unul amical gi

hilar, in mijlocul platoului.) Cuhnile negre din vale tArdndu-se

spre piciorul muntelui colosal, ori alergdnd speriate in toatepd4ile qi oprindu-se brusc, halucinate. Cdnd vine{i, cAnd roqii,rnunlii ?nal1i de pe Bistricioara, strdlucind ?n soare cu toate

stAncile 1or... Departe, in singurdt[ti adAnci, rnun{ii cei din urmd

- aproape nori, albi-translucizi - incremeni{i in gloria infinitului,impresionAnd mai mult sufletul decdt ochiul, infiord,nd ,,voin{a",ca qi muzica, rdscolind in addncurile ancestrale spaime,nostalgii, mitologii defuncte... $i-n fundul pripastiei, la utrenie,aiurdnd, sunetul clopotului de la schitul invizibil...

incn qi rnai din adAncul vremii, Borca, cu diminelile caresunau cristalin, cu zilele inalte qi luminoase, cu nop(ile careveneau din pidure ude, cu miros de ferig6... $i imagini rdzle\edintr-o vard sau alta, unele greu de localizatin timp: un curcubeula depirtare de c61iva stdnjeni, v6zut din vdrful H[lducii: un cerccare abia iqi inscria statura proiectati in el, rupt in partea de josde umbra picioarelor mele. Un nor de smoald, deasupra Cilima-nilor, biciuit in fiecare clipd de doud trdsnete ca doud fire uriaqede magneziu aprins. Un pdrdu secret, intr-un peisaj de la ince-putul vremurilor, incercdnd, inainte de Beethoven, andantele dinSimfonia a VI-a. Un cer violet, departe, intr-o dimineafl aspri deaugust. Un qipot minuscul, inchis intr-o incipere de zid, t0rdindobosit intr-o noapte tlrzie qi de care doamnei Voinescu i-a fostmild s5-l l6sdm singur in fognetul de cimitir al celor patru plopi...

$iimagini, fulgurante, o clipd, din istoria - din preistoria? -viefii. Intr-o trdsuri mici, in mijlocul unui platou gol; de jurirnprejuq pdn6-n zare, dea|uri plequve, cenugii, sinilii, rogietice...Altd dat6, intr-o trdsuri mic[ (aceeaqi?), intr-o dupi amiazd devard; la marginea unei pdduri negre, pe v6rful unui copac ?nalt, ogiini s5lbaticd... Eram copil? Eram cu tata? Sunt imaginile unorrealit5;ti? Sunt imagini de vis? Crdmpeie din delirul frigurilor dincopildrie? Fragmente din via{a unui inaintaq inscrise ?n nerviiascendenlei qi luptAnd sI iasd in lumina congtiin{ei?

Azi se implinesc treizeci gi qase de ani de la moartea mamei...Timpul vine din viitor, trece in urmd, se darmd peste ea, o aco-pere, o face tot mai inexistenti, cdci mo(ii mor gi ei, mereu.CAnd voi displrea gi eu, va fi murit gi ea complet din univers.

Prea mic, cdnd a murit, ca s-o fin minte, imaginea ei mi-amcreat-o mai tdrziu, in copilirie, dupi o fotografie rea gi qtearsS,

pe care am inviat-o qi am colorat-o cu tot ce am auzit de la al{iigi cu propria mea fantezie: o fatl tdcutd, inaltd, cu p6ru1 castaniu,cu ochii ciprui. Amintire a unei imagini arbitrare de altddatS,aceasta qi atita este mama.

in cursul viefii, imaginea rdmAndnd aceeaqi, avariat, totuqi,odatd cu punctul de privire in care mi mutau anii. in copildrie.

28 29

f'ata cu pdrul castaniu imi era mamd. La doudzeci de ani, sord.

Astdz| o simt fiici. Dar aceste sentimente sui-generis, aceste

ipoteze afective, fird substratul vreunei realitd{i experimentate invia{a de fainilie, au fost nostalgii de amor pentru o fatd frumoasd,moarti de mult.

Ca qi furtunile, care rdscolesc numai faJa oceanului, pasiu-nile tinerefii au venit qi au trecut, dar in addncurile cele din urmdale sufletului dragostea pentru imaginea fetei moarte a rlmasintactd, neamestecatS, de o esenti unici, qi in nopfile senine, inprima tinere{i qi uneori qi astdzi, cdnd md simt singur, nedrep-t5[it, nefericit, mi se pare ci mi privegte cu grijd qi duioqie,aplecatd peste o balustradd ideali din spafiile interplanetare.

Timotin... Nu l-am maivdnstdin Universitate. M-a recunos-cut qi a oprit trisura. Se ducea la Mdnlstirea Neamfului. Avea16ngd el o femeie qi patru fete. Oricit ai fi de spiritual qi demonic,ceea ce nu-i cazul cu Timotin, nu pofi fi decAt ridicol, inghesuitintr-o trdsurd inchiriatd, de o consoartd gi patru reproduceri inminiaturi ale figurii doamnei qi domnului, combinate indiscret.Clogca asta slabi qi miruntd st[tea imbufnatd gi ostil6, parcd arfi simlit o ameninfare pentru numeroasa ei progenituri. Tirnotinm-a invitat la eI, la mindstire. Doamna a ticut ca un monn6nt.

Matematicianul dsta nu imbitr6negte. Dar nici nu are ae

imbdtrAni in el. Sublire, uscat, abstract ca gi cifrele lui, pulsa{iavie{ii este aproape inexistentd intr'insul. Cu nasul ascu{it pestemuste{ile subliri - doud linii negre, drepte, imbinate deasuprabuzelor inexpresive - cu p6rul lui sdrac qi lins pe tidv5, a rlmasca la doudzeci de ani. De altfel, qi qtiinfa lui este etemd, ca qi

obiectul ei - qi-l conservS.Plimbare pind aproape de Valea-Seaci. LunI plini. Rdsirea

cAnd am ieqit din sat. Era greoaie gi roqie ca qi in noaptea aceeaindepirtatd, cdnd se ?mbulzea pe poarta jitiriei, gata sd dea pestenoi, qi atAt de neaqteptatd era apariTia ei abia rdsdrit[ acolo inpoart[, incAt femeia cu care * strecurdndu-ne prin intunericul del6ng[ garduri - ciutam singurdtatea cAmpiei {Ecu un gest deapdrare cu amdndoui mdinile gi scoase un strigit ugor de surprizi.

...Luna transfi gurea zd totul. Gardurile strAmbe, gandrama-

lele ddripdnate, bdldriile din maidan, at6t de urdte in lumina soarelui

analist gi veridic, adinioarea in bdtaia lunii erau frumoase, dddeau

satului ,,balnear" o poezie nemeritati; iar mai departe, in cAmp,

freamdtul abia perceptibil al nop{ii plrea insdgi cdderea luminiide lun[ pe copaci qi pe iarbd.

Dar lumina lunii impresioneazd gi sim(urile inferioare: o noapte

cu lun[ pare mai rece. Lumina albd, fiind asociati poate cuzdpada, dd senzalia de frig. Iar cAnd sirnfurile amor{ite colabo-reazd ct lumiha inqelStoare, minciuna ia proporfii de fantasmagorie.

Obosit de insomnia noplii precedente qi de treizeci de kilometrifrculi pe jos in timpul zilei prin mun{i, cildtoream intr-o noapte

cu lun[ plini pe capra unei trisuri. in toropeala luptei cu somnul,vedeam in copacii izola\i de pe marginea drumului femei uriaqe,

care veneau intru intdmpinarea trlsurii, qi in pdretii albi ai caselor

singuratice - stAnci de calcar abrupte. Surprins qi alarmat, imitrebuiau cdteva secunde ca sd-mi corectez iluzia, pentru ca apoi,

din nou, conqtiinla amo4iti sd-mi dea aceleagi nlluciri, aceleaqi

femei c6t clopotnitele gi aceleagi st6nci albe de var.

...Iluzionard, luna este ,,amica" visdtorilor, a deficitarilornervogi, a romanticilor, a ,,lunaticilor" - qi a ferneilor. Femeile nu

simt poezia soarelui, realist qi unul, ca qi adevlrd. ,,ll4idi, roi des

6tds"' - obiecful qi expresia - nu existi pentru ele.

...8 tdrziu. Pe fereastra deschisd intrd rdcoarea sfdrqitului de

noapte. Luna in asfinJit std pe culme cu fa{a mare intoarsd spre

noaptea pe care o piriseqte.

Azi-dimineald am intdlnit pe Adela!E aici de doui zile! E cu mama ei gi cu,,coanaAnica". N-am

mai vdzut-o de trei ani. in vremea asta s-a rndritat qi s-a despdrlit.

,,Doamn5"! intotdeauna mi-a venit greu s[ schimb apelativul

,,domnigoard" in ,,doamnI". Mi se pare o imixtiune in lucruri

' ,,Amiaza, regina verilor" (Leconte de Lisle, Midi) (fr.).

30

prea intime, mi se pare ci iau act cu brutlrlitate de fapte care numi privesc Ai nu-i decent sd md priveascd. (Psihologie de cvadra-genar, intempestiv gi pervers de lucid!) gi apoi" ori de cdte ori se

clsdtoregte o fatl pldcutd dintre cunogtinlele mele, mi se pare cdsunt furat. Hotdr6t, nu cultiv o simpatie exageratd pentru domniiqi stdpAnii lor. Adelei ii voi spune, cel putin in pettot,,,domni-goar6". Pe domnul L..., cauza eficienti a transformdrii, ilignorez, il neg. Negdnd cartza, neg efectul...

Dar Adela n-a fost o simpli cunoqtin!5, a fost prietena mea,qi cuvdntul ,,doamnd" e legat de fapte gi sentimente neobiqnuite.

Prietenia a ?nceput de cAnd, cu migciri ?n intenlia ei ascuns'e(ca sd nu bag de seam5!), dar foarte laborioase, mi se suia pegenunchi, stitea un timp liniqtitd, apoi, sigurd de locul cucerit cuo aga dibace strategie, imi scotea ceasornicul din buzunar, mareaei pasiune, il remonta in toate felurile, imi aranja cu o minulioas5fantezie must6{ile, cravata gi pdrul. Alteori, tot pe genunchii mei,igi liniqtea pdpuqa, care ,,plAngea" cu desperare. Eu ii ,,m6ncam"unul dupd altul degetele, pe care le declaram,,acadele"; lipeamfruntea de a ei, ca sd-mi vadd in loc de doi ochi unul singur, lungde la o tdmplb la alta, ceea ce, c0nd s-a deprins cu viziuneaingrozitoare, ii producea un acces de zgomotoasi ilaritate; imipetreceam degetele prin c6te un c6rliont al pirului ei blond gi,

cdnd uitam si md ocup de floricelele ei de aur, imi lua degetul, ilducea la capul ei qi aqtepta rezultatul cu ochii in ochii mei.Papugile trebuia sd i le vdd, pe toate, in fiecare zi gi sd le qtiu penume. Uneori, c6nd ,,avea treabd'., imi incredin\a cdte una s-o

,,pd.zesc", ba chiar s-o hrinesc cu biberonul. Seara, mi ducea intoate oddile pe unde avea ,,copii" culcati prin paturi liliputane,prin cutii de botine ori de tutun, iar cei mai oropsifi de soart6,prin locuri mai pu{in confortabile. Firegte, unii copii plAngeau,altii nu voiau sd adoarmi, fiindc6 erau obraznici, allii eraubolnavi - qi ea ii admonesta, le fdcea moralS, ii consola... pefiecare dupd starea in care ii gdsea. CAnd ii venea gi ei rdndul sd

se culce, rolul meu devenea mai important. Dupi ce o dezbrdca

31

' in taind (it.).

dddaca, trebuia sd md duc in odaia ei gi sd-i lin de ur6t ,,cdtevaminute", care uneori se prelungeau atdta, cd doamna M... midddea pur gi simplu afar6. Programul sindrofiei cu Adela la patulei ingrddit cu o leas[ verzuie era foarte pulin variat. De obicei iispuneam o poveste cornandati de ea, mereu aceeagi, de care nuse sdtura niciodatS. Era vorba, se in{elege, de un mogneag, de obabd, de doud fete. Bucuriile qi indigndrile ei erau exact aceleagiin fiecare seard, degi qtia micul roman at6t de bine, c5, de c6te orischimbam vreun aminunt ca s:o incerc, md corecta cu toaticandoarea. Alteori ne jucam de-a ascunsul. Aci tehnica era com-plicatd. StAnd ,,de vorbdoo, la un moment oarecare bdgam de seamicd e cuprinsd'de o neliniqte. inlelegeam: voia sd se ascundi. Mdridicam de pe scaun gi md depdrtam c6{iva pagi. Cdnd mI intor-ceam, o giseam cu plapoma peste cap: se ascunsese. Eu o ciutamprin toatd odaia: ,,Da'unde-i oare Adela? Unde s-a ascuns Adela?"

$i numai cdnd nu se mai putea linea de rds qi vedea cd din vinaei s-a dat de gol, indepirta plapoma de pe fatd gi se considerainvinsd.

in iarna c6nd a fost bolnavi de scarlatind gi am vegheatadesea la patul ei, in calitatea mea de student in medicini, o

invdlasem in timpul convalescen{ei un cAntec, care a avut un rolinsemnat in legdturile noastre de mai tdrziu. Purd recunogtinldpentru invdldtor, sau cabotind nevoie de a face efect, dar unnareaa fost ci mai pe urmi, ori de cdte ori veneam la ei, md intdmpinaregulat cu un sublire qi monoton: ,,La ddda madd!" addug6nd,

invariabil, envoi'-ul:,,Pent'u mata". Adela, victimd a infamieimele, iqi lua revanga frrd sd qtie: ,,La ddda madd!" era oarecumtransfigurarea, foarte personalS, a universalului La donna d

mobile', pe care i-l cdntasern - aluzie directd la unele inconstanleale ei. (Pasiunile fiind intotdeauna lacome, mi se pdrea mereu cd

sunt trddat.) $i acum imi pldtea polila, sfiddndu-md in fiecare zicu profesia de credinli a necredin{ei femeiegti gi agravdndsfidarea cu sublinierea ei personali. O bucatd de vreme Adela

' Dedicalie (fr.).

' Femeia este schimbitoare (it.)

32

' De drept; preferat (fi'.).

JJ

completa primirea asta gralioasi cu o alti atenJie speciald. Cumisprdvea cdntecul, alerga in odaia ei qi-mi aducea o rochilS noud,

roqie ca o creasti de cocog, cu aplicalii de fir aurit, pe care mi-opunea pe genunchi, trimildndu-mi din ochii ei albagtri privirielocvente, care spuneau ldmurit: ,,Admiri! Ai mai vdzut aSa ceva?'o

Dar rochi{a s-a invechit foarte repede...

Fericirea ei cea mare insi era s-o ridic ,,in pod", fericirecxprimatd intdi cu rdsete gdlg0itoare de hulubili micd, pe urmdcu lipete ascuJite, la punctul culminant al ascensiunii. Uneori mI,,ridi;a" gi ea, strdngAndu-mi tare genunchii in bralele ei mici gi

{ipdnd asculit: ,;Tdta ma'e!'oPrietenia noastrd era atit de mare, incdt Adela, cdnd avea

nevoie de a inlelege universul, deocamdatd pa(ial, eu eram acela

pe care-l consulta cu preferin{d. Odati, auzind cd o sd vie unmedic veterinar pentru un cal al domnului M..., m-a luat oarecumdeoparte gi m-a intrebat dacS: ,,Doctorul care ar' sd vie e un cal

mare?" Era de patru ani. Pentru logica asta perfectd am ridicat-oin pod cdt a voit, mi-am petrecut degetul prin toti cdrlionlii eio i-ampus la dispozilie ceasornicul, must5lile qi nasul qi am petrecut

amdndoi o dupl amiazd de fericiri.Eram, bineinleles, qi confidentul ei en titr6t. intr-o dup6-

amiazd, cdnd m-a vdzut intrdnd (mi aqtepta!), a venit la mineobiditS, furioasd, indignat5, ca s6-mi facd cunqscuti ofensa sdn-geroasd pe care i-o adusese o domnigoarl, frica unui vecin:

,,Madadeta m-a fdcut dumnea!" Era ceva teribil, in adevdr.

Adjectivul acesta mica moldoveanc5 il cunogtea pdnd acum spus

numai slugilor... Ofensa nemaiauzitd o tinuse secret6. Ceilalliluau adesea in glumd nefericirile ei, ceea ce o supira gi o frceaprudentd.

Purtam qi corespondentd. In scrisorile de afaceri sau de invi-talii ale domnului M..., trimise printr-un fecior boieresc, gdseam

mai intotdeauna qi un adaus ,,scriso' de Adela, nigte arabescuriextraordinare, painjeni complicali, heroglife, prin care irni dideaqtire despre pipuqi, ori md chema la ea, ori imi vestea weo

nenorocire - gi era convinsi c5 am inleles. Cdnd, in sfhrqit, pe lacinci ani, a inceput sd invefe qi un alfabet mai simplu, cel latin,copia mereu litere pe toate hdrtiile din casl qi, pe misuri ce lecopia, mi le aducea sd le admir. Uneori md punea la lec{ie siscriu qi eu litere qi se purta cu mine exact ca doamna M... cu ea.

Din cauza marii noastre prietenii, doamna M... imi spunea,in glum5, cd am ,,intors" capul fetei. Dar qi fetila ?mi intorsesemie capul. Ajunsesem gelos de doamna M... Si de domnul M... qi

cdnd mi se plrea cd Adela tine mai mult la mine dec0t la ei,simteam o fericire pe carc o cultivam cu avarilie, in secret. $icum doamna gi domnul M..., din motive pedagogice, erau silitrisd se poarte mai rezervat cu ea, eu exploatam cu neruqinaresitualia mea, lipsiti de responsabilitate, ca s6-i cuceresc inima.Dar doamna M... nici nu-gi putea da seama de mdsura pasiuniinoastre. Jenat si dezmierd feti{a in fafa tuturora - intotdeaunami-a fost cu neputinfd sd s6rut copiii in public -, ii devoramochii, nisucul, obrajii, cdrlionlii, ceafa cdnd eram numai noisinguri. in aceste t€te-d-t€te-uri nu lipseau nici dialogurile pasio-nale:

- Adel5, mi iubeqti?

- Te iube'c!

- Tare?

- Ta'e!Este drept ci r[spunsurile n-aveau temperatura qi culoarea

intrebdrilor. La v6rsta aceea, intre cuvintele acestea abstracte qi

conlinutul lor nu exista incd o perfecti corespondentS. Adela lespunea congtiincios gi grav.

Secretul pasiunii noastre reciproce era sirnplu. Ea imi ,,intor-sese capul", pentru cd orice om, din cauza unui instinct atavic,are tandreli pentru puii de om (qi, prin derivatie, de animal, deplantd r;i chiar pentru miniaturile de obiecte); penhu cdAdela erao jucdrie vie qi plin5 de surprize; qi apoi pentru cd omul frrisurori gi mamd igi concentrase asupra fetitei blonde toateposibilit5lile de afecliuni familiale. Eu ii intorsesem capulpentru cd eram in mintea copiilor, adicd a ei, qi pentru cd desigur,cu instinctul ei de animal mic, sim{ea cI o ador. Dar Adela nu qra

34 35

numai un pui de animal egoist. Era capabild gi de acliunialtruiste, uneori foarte costisitoare pentru ea. Adesea, ca sd

impartd cu mine cauza fbricirii ei, c6nd cronldia pe genunchiimei un mdr, de obicei crud, pdstra un rest, sculptat de din{ii ei

mici ca o bijuterie din care ar fi fost scoase pietrele scumpe, gi,

cu mdna ei de pdpugd micd, mi-l impingea in gur6. $i apoi md

finea de musteafd, atenti la reztltat. Nu se poate inchipui unf'ruct mai savuros 9i o idili mai incdntdtoare... Dar altruismul ei olEcea sd-qi pund chiar via{a in prirnejdie pentru mine. Dacd cinevase prefbcea cd vrea sd mi batd, fetila imi lua aplrarea cu oindrizneald de cloqcd mici qi agerd., care mergea pdnd la teme-ritate oarb[ cdnd agresorii erau in numir mare.

O singurl datd prietenia noastrd a fost pu{in umbriti, cAtevaceasuri, din cauza sfupidei mele insensibilit5ti la avansurile eidelicate. Domnul M... intdmpindndu-md la sosire cu nigte vegtirele pentru el, n-am dat Adelei atenlia cuvenit[, arn fbst distrat qi

rece. Atunci ea gi-a lungit buzele gi albastrul ochilor i s-a intu-necat. Apoi m-a ignorat complet, dar n-a pardsit odaia, qi mi-atrebuit o intreagd strategie, alcdtuitd din linguqiri, laqitdtri qi -mizerabil corupdtor de suflete! - mai ales ispite, ca s-o pot recAq-

tiga. in sfhrqit, i-am cucerit un zdmbet, apoi, printr-o genialdcomicirie, un acces de rds. $i pe urmd am fost qi mai amici, toatdziua.

Prietenia noastrd a durat pAnd la v6rsta de opt ani, ludnd diverseforme, in mdsura in care animalul devenea om, gi temperatdpulin din cauzd cd,la urmd, nu mai stdteam vacanliile intregi lamoqie, in vecinitatea ei.

CAnd, dupi o lipsd de qapte ani, am petrecut iardqi doui verila lard, n-am mai gdsit pe Delu{a, Coca, Cucoana mic6, Puica,Rdfugca, Copalaia (aqa pronunla ea cuvdntul,,portocald") - cumii ziceau unii gi allii -, ci o dbmnigoard de cincisprezece ani, ofatd inalt5, sub{ire, prea inaltd pentru vdrsta ei, prea sublirepentru indlfimea ei, cu o coadd groasd de aur pe spate, legatd cuun fiong albastru, cu fala tot copildreascd qi totuqi de o frumuseldrn6ndr5, semeafd, aproape orgolioasS, amestec unic, care-i dddea

ccva matur gi in acelaqi timp ii accentua copildrescul figurii.