adaptarea tehnicilor discursive Și de actorie

7/23/2019 Adaptarea Tehnicilor Discursive Și de Actorie

http://slidepdf.com/reader/full/adaptarea-tehnicilor-discursive-i-de-actorie 1/5

Adaptarea tehnicilor discursive i de actorieș

la situa ii de comunicare date i/sau (re)createț ș

“Lumea-ntreaga e o scena si toţi oamenii-s actori… “ Shakespeare

Dacă ,,lumea e o scenă”, atunci noi suntem actorii, însă, pe de altă parte , ca fiin e sociale,ț

diferen iem rolul asumat în contexte ariate de masca ce presupune disimulare!ț

"rofesorul î i asumă acest rol i î i regi#ea#ă propriul,,spectacol” didactic! ,,$ctorul” iese laș ș ș

ieală mai ales în primele cicluri de înă ăm%nt, în secen ele în care profesorul reali#ea#ă în fa aț ț ț

eleilor lectura sau recitarea model&expresiăa unui text literar sau în etapele premergătoare

săr'ătorilor, marcate de o'icei prin ser'ări, care con in în program dramati#ări, puneri în scenă aț

unor piese de teatru pentru copii!

(leul poate deeni actor sau, cel pu in, poate exersa tehnicile actorice ti at%t înț ș

exerci ii&)ocuri centrate pe anumite componente ale ini ierii în această artă, c%t i în pregătirea iț ț ș ș

derularea unor spectacole de teatru corespun#ătoare %rstei! "e de altă parte, poate mai

importantă este exersarea iposta#ei de spectator ai#at al unei repre#enta iiteatrale care-i potț

optimi#a demersul comunicati!

*olosirea tehnicilor teatrale +i de )oc în munca la clasă îi face at%t pe profesori, c%t +i pe elei

să perceapă procesul de predare-înă are într-un mod cu totul diferit +i proocator! n timpulț

predării prin metodele tradi ionale sunt stimulate în mare parte aten ia +i g%ndirea, iar celelalteț ț

procese psihologice sunt mult mai greu de stimulat! $ceste tehnici împrumutate din arta actoruluistimulea#ă at%t g%ndirea +i aten ia, c%t +i creatiitatea, memoria, imagina ia, ascultarea actiă laț ț

un niel mult mai ridicat, spontaneitatea +i spiritul de echipă, oin a +i motia ia!ț ț

$ctorul adeărat este nu acela care i-a ales ca profesie actoria, ci acela care o trăie te intens,ș ș

prin fiecare replică, prin fiecare rol, prin fiecare spectacol )ucat i re)ucat!ș

tili#area tehnicilor teatrale s-au doedit a fi eficiente în actiită ile centrate peț ,, rezolvarea

unor problemede rela ionare, însu irea unor noi no iuni din diverse domenii, optimizareaț ș ț

comunicării didactice, antrenarea în lucru a unor echipe nou formate, educa ia estetică, civicăț

i religioasă, achizi ia de cuno tin eîn domeniul tradi iilor populare”ș ț ș ț ț ! ./io'otaru,0112', p!34,

apud 5o')ilă, 0130, p!3617



$%nd în edere func iile educatie ale teatrului în spa iul educa ional, putem spune că nuț ț ț

este înt%mplătoare asocierea comunicării didactice cu cea teatrală! 8eatrul ca ,,act educa ionalț

terapeutic” are următoarele func ii9ț

- de comunicare prin care se reali#ea#ă adaptarea socială:

- de reglare care anulea#ă de#echili'rul:- expresivă care oferă copiilor posi'ilitatea de a- i manifesta trăirile afectie:ș- persuasivă prin care copilul este influen at po#iti în timpul participării la actiitate:ț- de comprehensiune simpatetică prin care copilul în elege trăirile partenerului:ț

n comunicarea-teatru instan a locutorială este concreti#atăîn fiecare dintre iposta#eleț

implicate de actul artistic, de la autorul ini ial al actului comunicati p%nă la regi#or, actor,ț

luminist, ma inist, sufleur, etc! i în comunicarea-teatru, ca i în comunicarea în accep iuneș Ș ș ț

generală, sunt necesare dierse tehnici er'ale, noner'ale i paraer'ale care pot optimi#a oriceș

act comunicati!

Tehnicile teatrale verbale

neori ora deine plicticoasă +i eleii .în special cei mici7 î+i pierd interesul pentru ceea ce

profesorul sau înăţătorul spune! De aceea, o schim'are a mersului o'i+nuit al lecţiei este

întotdeauna 'ine enită! ;i cel mai 'un procedeu este acela al folosirii tehnicilor dramatice

precum +i al actiită ilor cu caracter dramatic care pre#intă mai multe aanta)e9ț

încura)ea#ă eleii să se exprime li'er, să comunice cu colegii lor folosind +i lim'a)ul

non-er'al9 mi+cările corpului sau expresia feţei:

dă o motiaţie9 să dramati#e#i un text este incitant +i, în acela+i timp, plin de

amu#ament! "rodusul finit, piesa de teatru, repre#intă un scop pentru care copiii tre'uie să

muncească în grup! (i sunt motiaţi dacă +tiu că, în final, li se a cere să arate ce au făcut:

folosirea tehnicilor dramatice la clasă îi face pe elei mai încre#ători în propriile lorforţe! $sum%ndu-+i un rol, eleii pot scăpa de identitatea lor #ilnică +i î+i pierd inhi'iţiile!

$cest lucru este folositor pentru eleii timi#i sau pentru cei cărora nu le plac actiităţile îngrup! n ca#ul în care primesc un rol, ei pot fi încura)aţi să deină acel persona) +i să-+i

a'andone#e timiditatea sau stinghereala:

se schim'ă totodată +i ritmul lecţiei! $stfel de actiităţi sunt centrate pe ele, spre

deose'ire de lecţiile centrate mai mult pe profesor! *olosirea tehnicilor dramatice fac lecţia

mai actiă +i pot dinami#a colectiul de elei după un lucru indiidual mult mai monoton!



$nsam'lul tehnicilor er'ale se referă, pe de o parte, la manifestările concrete ale

locutorului în cadrul actului comunicati i, pe de altă parte la exerci iile necesare optimi#ăriiș ț

acestor manifestări! <ă oi referi în continuare la c%tea tehnici teatrale er'ale, insist%nd

doar asupra celor despre care nu s-a amintit în pre#entările din seminariile anterioare9

exerci ii de dic ieț ț prin care se alorifică sila'e paronime. 'ra, 're, 'ri, 'ro, 'ru, 'ră,

'rî7, cuinte care con in aglomerări de consoane .acatic, altfel, mem'ru, etc7,frăm%ntări deț

lim'ă. tiu că tii că tiuca-i tiucă & Dar mai tiu că tiuca-i pe te & i că tiuca se măn%ncă& iȘ ș ș ș ș ș ș ș ș Ș

că tiuca se pră)e te7 , recitatie numărători, structuri ersificate:ș ș

exerci ii de asociere lexical-semanticăț = se dă un cu%nt i fiecare participant tre'uieș

să descopere c%t mai multe cuinte asociate cu acesta, după care or compara listele de

cuinte:

exerci ii-jocț de cunoa tere, intercunoa tere i rela ionare po#itiă9ș ș ș ț Eu sunt…, Vreau să

te cunosc mai bine,

Ce-a fi dacă a fi…?ș ș

Scopul9 - cunoa+terea +i autocunoa+terea - relaţionarea - de#oltarea creatiităţii, imaginaţiei +i

lim'a)ului:

- exersarea unor moduri er'ale .condiţionalul7:

<ateriale necesare9 instrumente de scris, fi+ă de lucru

/um procedăm9 - eleii sunt împărţiţi în pereche! *iecare ele prime+te o fi+ă pe care sunt

formulate mai multe între'ări la care tre'uie să răspundă! După completarea între'ărilor cu

răspunsurile necesare, eleii î+i schim'ă între ei fi+ele +i le pre#intă clasei!

(xemple de între'ări9 Dacă a+ fi altcinea, a+ fi!!!, Dacă a+ putea să fiu în alt loc acum, a+ fi !!!!,

Dacă nu a+ locui în ţara mea, a+ locui!!!, Dacă a+ fi un animal, a+ fi!!!, Dacă a+ fi profesor, a+!!!,

Dacă a+ putea să or'esc cu Dumne#eu, L-a+ între'a!!!, Dacă a+ fi o culoare, a+ fi!!!, Dacă a+ fi un

instrument mu#ical, a+ fi!!!, etc!



Ghemul magic

Scop9 con tienti#area calită ilor celor din )ur, exprimare li'eră n cadrul grupuluiș ț ȋ

<ateriale9 un ghem de a ăț

Descriere9 "rofesorul are n m%nă un ghem de a ă colorată! (l a oferi ghemul unui participant ȋ ț

spun%ndu-i de ce l-a ales9 > te-am ales pentru că e ti un prieten 'un, mă a)u i…sau te-am alesș ț

pentru că tii )ocuri frumoase…etc”! /el ales prinde a a i oferă ghemul altui coleg spun%ndu-i ceș ț ș

calită i a remarcat la el, de ce l aprecia#ă! *iecare participant a alege cel pu in un coleg p%nă ceț ȋ ț

a a a forma o re ea asemănătoare unei p%n#e de păian)en!ț ț

ntre'ările adresate la final sunt9Ȋ

/um -a i sim it n timpul )ocului?ț ț ȋ

/e a i aflat nou?ț

/onclu#ia profesorului poate fi9 ntr-un colecti &clasă to i colegii sunt conecta i ca ntr-o re ea i ȋ ț ț ȋ ț ș

este important ca rela iile să fie 'une, adică să existe n elegere, prietenie, respect, n elegere!ț ȋ ț ȋ ț

exerci ii de reformulare a unor replici dateț , fără a schim'a sensul ini ialț jocuri de rol care presupun construirea, de către participan i, a replicilor ț

corespun#ătoare

rolurilor indicate sau asumate prin raportare la o anumită situa ie de comunicare!ț @ocul de rol

este considerat o artă magică a imita iei i a prefacerii! n cadrul )ocurilor de rol copilulț ș

reproduce ficti o situa ie reală .persona)e, fenomene, functii, rela ii7 într-un scenariuț ț

presta'ilit! e-a profesorii i elevii, e-a mama, e-a ghidul i vizitatorii, e-a !"naș ș

#rimăvara, $a bucătărie, $a bibliotecă, $a magazine, etc% sunt doar c%tea exemple de )ocuri

de rol ce pot fi desfă urate cu eleii din ciclul primar ș ! "rin acest tip de )oc, eleii sunt

încura)a i să se )oace i să do'%ndească o mul ime de a'ilită i i cuno tin e9 î i explorea#ăț ș ț ț ș ș ț ș

imagina ia,do'%nde te noi elemente de lim'a) i î i de#oltă oca'ularul, î i îm'unătă e teț ș ș ș ș ț ș

a'ilită ile sociale!ț

exerci iile de improviza ieț ț care de#oltă a'ilitatea de a crea, de a c%nta, de a )uca sau

a or'i ca reac ie la ceea ce se înt%mplă în )ur sau ca reac ie la propriile g%nduri sauț ț

sentimente!



&ăspunde cu întrebare - se sta'ile te un cadru de )oc .de ex! în auto'u#, la maga#in, în parc,ș

la spital etc!7! nul din copii este ales să stea în mi)loc i să cree#e atmosfera! rmătorul careș

intră în scenă tre'uie să pună o între'are! /elălalt tre'uie să răspundă tot cu o între'are! i totȘ

asa p%nă c%nd unul din participan i nu mai reu e te să răspundă cu o între'are i este înlocuit!ț ș ș ș

#ovestitorul i m"inileș - unul dintre participan i este poestitorul! A se alege o meserie .'rutar,ț

fri#er, etc7 i tre'uie să descrie o #i de lucru! An spatele lui alt copil a interpreta mainileș

poestitorului! <%inile tre'uie să se mi te în contrapunct cu poestea!ș

xerci ii de dramatizareț = de transformare a unui text epic sau a mai multor texte

epice su'sumate acelea i teme într-un text care să ai'ă caracteristicile celui dramatic, destinatș

repre#entării scenice! /a formă de actiitate predominant artistică, dramati#area este specifică

îndeose'i copiilor de %rstă +colară i mai pu in pre colarilor!ș ț ș /opiii or în elege că aț

interpreta un rol înseamnă nu numai a rosti or'ele unui persona), ci i să te mi ti , să prie ti,ș ș ș

să sim i .pentru moment7 ca persona)ul respecti!ț

"entru reu ita unei dramati#ări, profesorul tre'uie să ai'ă în edere mai multe aspecte9ș

pregătirea eleilor, distri'uirea rolurilor, scenografia, costume i machia), decoruri i recu#ită,ș ș

lumină i sunet, regia de culise, premiera!ș

mpletirea tehnicilor teatrale er'ale cu cele noner'ale i paraer'ale .despre care se așdiscuta în continuare7 fac lecţia mai actiă +i pot dinami#a colectiul de elei după un lucru

indiidual mult mai monoton.

BABLACE$*A(9

3! /io'otaru, $!D!F <ihailoici, (! .01107, 'eatrul i comunicarea didacticăș , Aa i9 (dituraș

Spiru 5aret

0! 5o')ilă, $!.01307, Comunicare, discurs, teatru% elimitări teoretice i deschideriș

applicative, Aa i9 Anstitutul (uropeanș

adaptarea tehnicilor discursive Și de actorie

Documents