! Kumârul s in d ica liş tilo r itfticipanţi la mitingul organizat, f" ie CNSLR-Frâţia a crescut la

15.000, la o oră de la ‘Zmerea manifestaţiei, f Protestatarii au părăsit, în jurul

14.30, P ia ţa R evo lu ţie i, :: Vntîndu-se sp re sed iu l

ta i Ei cărau un coşciug, - 0 ie reprezenta recompensa pentru

efo rtu rile făcu te de G uvern în politica socială, precum şi o cruc* sim bo lizm d “ crucea pe care o poartă poporul român”.

Liderii sindicali vor depune la

ţ Agenda/2 ţ fo-jivînturilor/3 ţ Polhică/4 j Jrta - cultură/S | Omul şi societatea/6 ţ fubIicitate/7-19 ţ Sport/11 j Economia /12-13 \ Pagina cu tineri/14 | Emiment/15 \ lUim oră/l 6 -

Guvern o notă de protest, după care vor face declaraţii presei. ,

Sindicaliştii CNSLR-Frăţia s-au întîlnit, jo i,’ la ora 13.30, în Piaţa R evo lu ţie i, pentru a-şi exprim a

nemulţumirile, după care au pornit, în m arş, pe traseul Bd. Magheru- A na Ipătescu-Piaţa Victoriei-Fiaţa Aviatorilor.'

CNSLR Frăţia acuză Guvernul

de faptul că nu a luat măsuri -care

CNSRL-Frăţia îi. mai’ cere, actualului Cabinet să ţină seama de opinia sindicatelor şi patronatului atunci cînd elaborează strategii la nivel macroeconomic sectorial şi regional, în vederea

să conducă la o relansare a relansării economiei, precum şifo n n tito fa it Io :_ i_____ i.:_'economiei, nu a reuşit să reducă

fiscalitatea şi im pozitul pe satariu şi să elim ine b locaju l financiar.

renunţarea la intervenţia Guvernului în procesul de lichidare sau asociere a agenţilor economici.

z i a r m d e p m d e a t

A N U L IX N R . 2 1 3 4 I S S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3 -

V IN E R I 2 1 N O IE M B R IE 1 9 9 7

1 6 P A G IN I 6 0 0 LEI

Vremea se menţine rece, cu cerul variabil. Pe alocuri se va semnata ceaţă, pe vii, în cursul dimineţii. .

Vîntul va sufla în general slab, iar temperaturile maxime se vor încadra între 0° şi 4°C.

Ieri la ora 12, la Cluj-Napoca se înregistrau -1°C, iar presiunea atmosferică era de 723 mmllg.Meteorolog de serviciu/

Octavian NICULESCUIn pagina a 16-a: harta

privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi.

T o r tu r i le s i t o r t u r i l e-v . - ^

a n iv e r s ă r i i

MARIA SANGEORZAN

Miiercuri a fost o zi aniversară: preşedintele ales a împlinit un anumit număr de ani. La rîndul ei, coaliţia a aniversat, pe 3 noiembrie, un an de la

momentul crucial al împlinirii visului oricărui partid sau coaliţii', preluarea puterii. Cabinetul va împlini şi el, anul de la investire. Aniversarea aceasta mai are de aşteptat, deoarece autoritatea puterii s-a făcut abia după Crăciun, cînd au apărut j primele exerciţii ale noii puteri: majorarea preţului la | combustibili. ' . jDl preşedinte Emil Constantinescu nu ne-a dat ocazia I

sa-1 felicităm, fiind plecat în calda şi prietenoasa Indie. Dar. j Malalţi, politicul şi executivul, sînt prin zonă. Dacă n-au | vreo vizită turistico-diplomatică, care să îmbine relaxarea cu I plăcutul, ori n-au vreo şustă de aranjat pentru firmele I protejate, atunci pot fi găsiţi la Casa Poporului, la Palatul | Victoria, ori la sediile partidului. Aşa că mesajele pot fi | lisate pe mobilul distinşilor reprezentanţi şi demnitari J

J ^ - la v e ţ i , desigur), ori prin fax sau străvechile scrisori şi' I , y^iame. > : Ijj1 Dar luaţi-vă gîndul de la cupa de şampanie şi felia de tort!

Dl Poul Thomsen nu va da dezlegare nici unui laborator să execute vreun tort aniversar pentru Executiv. Doar s-a văzţit oi ochiul liber cît de afectat a fost de lîncezeala privatizării,

între înaintaşii naţionalei României şi autogolurile spectaculoase. Cum să fie d-sa fericit cînd la vest de noi toţi

cît de cît înainte, iar la noi începe Eurasiatica regiune » * s e merge â la tus (la alegere cu rac)!

că, şi dacă le este poftă peste poate, demnitarii şi politicienii îşi vor mînca tortul aniversar în locuri discrete, fra camere de luat vederi, fără marşuri triumfale şi eventual

şampanie basarabeană!Noi, contribuabilii, nu ducem lipsă de torturi. Ni le servesc

pe râd: dl Ciumara cînd se face că reduce fiscalitatea dar,1, o creşte; dl Dejeu, cînd întăreşte forţele de ordine,

U pe banii contribuabilului, ca să menţină „ordinea socială”; dl Drkiiescu dc la Sănătate care, din înalta funcţie pe care o

i, tot afirmă şi reafirmă colapsul Sănătăţii în România; flSeverin, care a reuşit să ne;bage în sperieţi pe toţi cu Mriul spionilor din presă şi partide; dl Stoica, de la Justiţie,

Ws a scos din uzul magistraţilor bancruta frauduloasă; dl i, care a tot scăpat liste cu lichidări pînă ce a făcut

oterta autohtonă de parteneriat economic mai odioasă decît ctc., etc. -

ne-am permite un tortuleţ, de Crăciun, acesta ar să-l ornăm cu cupoane şi cuponaşe: agricole, de i, tichete de masă, facturi neachitate din toate părţile,

'■■•putem face, liniştiţi, cadou ... duşmanilor.

„ C u m a f o s t a fo s t , d a r

t r e b u ie s ă t r a g e m lin ia o d a tă "• a f i r m ă p r e ş e d i n t e l e S I F B a n a t C r i ş a n a ,

l o a n C u z m a n •

Privatir/irca pare să f ie esenţa doctrinară a fostei şi, cu atît m ai mult, actualei puterL Cu toate acestea, pe piaţafinm cîară lucrurilese mişcăfoarte greu, iar S IF - urile, fostele FPP-uri, sînt #victimele" incoerenţei politicii de privatizare şi ale cadrului legislativ intern. Ceea ce s-a pu tu tface pentru investitorii străini nu s-a

făcu t şi pentru investitorii interni! Un exemplu, doar: Ordonanţa 24/1993 permite SIF-urilor sâ cumpere doar zece procente din acţiunile un ei societăţi comerciale. Dar piedicile intervenite în formarea şi funcţionarea optimă a pieţei financiare sînt multe.

Prezent, ieri, la Cluj-Napaca, oraş p e care-l consideră ca fiin d primul> după Bucureştii în topul oraşelor capitaliste (adicăactivepepiaţa decapitai), preşedintele S IF Banat Crişana ne-a răspuns cîtorva întrebări.

Liderii PNL îl comemorează pe loan I.C. Brătianu la Cluj-Napoca

* Cu ce i interesaţi, e i vor aborda, din perspectivă liberală, probleme socio-econamice • , '

Liderii PNL se vor afla sîmbătă la Cluj-Napoca pentru comemorarea a 70 de ani de la moartea ilustrului om politic loan IC.Brătianu, Manifestarea va avea loc la Casa Universitarilor, cu începere de la ora 13. •

In continuare, liderii PNL vor aborda probleme economice şi

sociale cu publicul prezent în sală. îşi vor expune punctele de vedere Valeriu Stoica, Viorel Cataramă, Traian Decebal Remeş, Dan Ruşanu, Sorin Pantiş, Nini Săpunaru. Ei Vor fi

-abordabili pentru dezbateri. La ora 18 este" programată o conferinţă de presă, urmată de

,un cocktail. (D.B.)

SI ana cu scaune- Este legislaţia românească

favorabilă (sau nu) privatizării? „

- Răspunsul e dificil de dat. Legi, incoerente cum sînt, există: 58,55, 133. Se poate spune că e posibil, din punctul de vedere al legilor, să se facă privatizarea/ Noi, în 1997, am întîmpinat dificultăţi mari legate de finalizarea aplicării Legii 55/95, respectiv programul de

privatizare în masă. Aplicarea acestei legi a .determinat un

, volum de munca foarte mare. '- Se poate vorbi, acum, de

finalizare? . > . , î- în mare, da, deşi nu avem I

nici acum informaţii complete | de la IMI Bucureşti privind | alocările de acţiuni la toate |

M .S A N G E O R Z A N |

continuare în pagina a 16-a |

Consilierii ar putea avea scaune tricolore

• ACCESUL LA DOSARE AR FI BENEFIC PENTRU

SOCIETATEA ROMÂNEASCA. SITUAŢIA VA FI

ŢINUTĂ S U B CONTROL. ADOPTAREA LEGII

PRIVIND ACCESUL LA DOSARE l-AR SANCŢIONA

PE TURNĂTORI, NU PE SPECIALIŞTI.

• m m w c o m is ie i p a r la m e n t a r e a s . r . i .

AU DEPUS UN JU R Ă râ PE CARE L-AU ÎNCĂLCAT.Afirm aţiile de m al sus aparţin d -lu i V irgil

Magureanu, fostul director al Serviciului Român de Informaţii, prezent ieri la Qluj-Napoca pentru o întîlnire cu colegii şi superiorii din partidul Noua Românie dar şi cu influenţi oameni de afaceri.

r La începutul şedinţei de ieri a■ Consiliului local Cluj-Napoca, I consilierul PNL Horea Uioreanu, | erijat în „comis-voiajor”, a făcut j o ofertă de-mobilă. Inspirat de■ iniţiativa vopsirii în tricolor a * băncilor din oraş, dar şi de setul I de pabare din plastic tricolor | destinat uzului consilierilor, dl

Uioreanu a etalat, ieri, o ofertă tricoloră. Pe masa destinată directorilor din Primărie au fost

I expuse trei scaune de plastic | colorate în roşu, galben şi j albastru. Cu,un talent înnăscut,■ consilierul penelist a propus ca

Primăria să fie dotată cuI asemenea scaune. Primele'trei | scaune au fost oferite gratuit, | urmînd ca eventualele comenzi■ să se facă la firma Mobdelta,

contra sumei de 160.000 leiI bucata. Liberalii, dînd dovadă | de spirit Întreprinzător, au

declarat că-şi vor extinde oferta la toate primăriile din ţară. Consilierul UDMR Boros Janos a cerut să se aplice prevederea legii prin care orice donaţie . trebuie acceptată cu două treimi din cvorum. „Şi dacă se dă un leu pentru C.L., noi trebuie să-l votăm! Este vorba de patrimoniul C.L.”, a susţinut dl Boroş. Fiind vorba de o chestiune atît de însemnată, a intervenit un jurist calificat, dl Titus Jude, secretarul C.L., care a precizat că respectiva donaţie este fără sarcini, avînd doar... substrat. Primam l a fost îneîntat de gestul liberal şi a

- declarat că speră să poată achiziţiona aceste scaune „superbe”, calificativ identic cu cel acordat setului de pahare şi combinaţiei cromatice de pe băncile clujene.

C.L.

I

^ s îm b ă tă , la C o n siliu l n a ţ io n a l c o n v o ca t la C lu j-N a p o ca ,

rii PUNR Cluj afirma ca nu vor face uz de intimidări• Nu este sigur, în săcă vor scăpa teferi dacă vor pleca ei la Bucureşti •

^ PUNR Cluj afirmă că* lua măsuri de intimidare

XWibrilor Biroului ^®t, invitaţi pentru

1* Consiliul naţional. Romulus Constantinescu,

paiele PUNR Cluj, spune £®|a găzduită de instituţia T* o conduce Gheorghe jj9.'1* promova dialogul şi

wtr-un caz metodele la Bucureşti d e ­

l i i i lui Tabără. Dl

............. ^[victor Romu j us Constantinoscu| Constantinescu relatează că în luna martie, Ia Convenţia naţională a partidului, delegaţia clujeană a fost primită , cu

ameninţări de genul “ascultaţi, băieţi, aici sînteţi la Bucureşti şi dubele vă aşteaptă”. Seria jignirilor a continuat şi după aceea, declară liderul PUNR Cluj, astfel îneît poziţia actuală a filialei îşi găseşte încă o explicaţie.

Totuşi, Biroul permanent nu dă semne că. ar intenţiona să se

D a n ______----------------" KmiOTTrA

continuar|îrfp&gî(ţ9\e^-qjN |y

CLUJ-NAPOCA

[ Vinere agitata pentru 1 i liderii PDSR || Liderii PDSR se reunesc | j astăzi la Sfîntu Gheorghe]■ pentru a dezbate situaţia ţ

dramatică a românilor din]I judeţele Harghita şi Covasna. I I Cu acest prilej vor f i | | prezentate concluziile j | comisiei care a vizitat cele i

două judeţe şi va fi lansat un I program pentru păstrarea I I' românismului în această parte | | . a ţării. PDSR va lansa un apel |

către populaţia ţării pentru i■ susţinerea acestui program.I în a doua parte a zilei, la ■ I Braşov se va desfăşura şedinţa I | Biroului executiv al PDSR. |

Problemele ce vor fi abordate i vizează, în principal, chestiuni

Lteme de partid. (D .B .) •

V irg il P e tre s c u a m în ă co n cu rs u l

d e j a B .C .U . “ Luc ian B la g a ”Gheorghe Funar primeşte

răspuns la scrisoarea adresată ministrului Educaţiei Naţionale, prin care solicita cercetarea condiţiilor de concurs pentru postul de director adjunct, cu- specialitatea maghiară, al Bibliotecii Centrale Universitare “Lucian Blaga” din Cluj- Napoca. “Pînă la clarificarea unor detalii privitoare la acest concurs, data organizării sale va fi amina tă” - se arată în documentul semnat de ministrul Virgil Petrescu:

în scrisoarea către Minister, primarul Clujului aprecia că respectivul concurs este.

organizat fără să se ţină cont de Constituţia României! de alte prevederi legale, dar şi de drepturile fundamentale ale omului. “Văzînd condiţiile de studii şi vechime, vîrstă, numere de pantofi şi lenjerie, stabilite în

. mod special pentru o singură persoană, o reprezentantă a UDMR, rezultă limpede că românii nu se pot prezenta la acest concurs, datorită faptului

, că nu cunosc limba maghiară şi nu au specialitatea maghiară în România” - îi scria, printre altele, primarul de Cluj-Napoca ministrului Virgil Petrescu.

D .B .

OFERTA s p e c ia l ă d e m o b i l ă

l a M a g a z i n u l C E N T R A L , în p a g in a1 0

l i ( T ) . v i n e r i , 2 1 n o i e m b r i e 1 9 9 7 A G E N D AA D E V A S u E T i C S 6 C l u p

• Azi: C alendarul ortodox: + In tra re a în B ise ric ă a M aic ii D om nului (D ezlegare la peşte); C a lendaru l g re c o -c a to lic : I n tra r e a în B is e r ic ă a M a ic ii Dom nului; Calendarul romano- catolic: P rezentarea la Tem plu a

Sf.Fc.M aria.• Mîine: Calendarul ortodox:

Sf.A p.Filim on, O nisim şi Arhip; S f .M c .C e c il ia ; C a len d a ru l greco-catolic: Ss.Filimon, Apfia, A rh ip ş i O nesim , a p .; C e c ilia , V alerian şi T ib u rţiu , m. (s .III) ; C alendaru l ro m a no-ca to lic : Sf.C ecilia, fc.m.

îi felicităm pe toţi cei care, împărtă­şind taina Botezului, poa rtă unu l din numele sacre, pom enile m ai sus.

• PREFECTURA.CONSILIUL JUDEŢEAN: 1964-16'

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PR1MÂRIADEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIATURZII: 36-80-01• PRIMĂRIAHUEDIN: 25-1548

PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLITIA CLUJ-NAPOCA:

. 955 si 43-27-27'• POLITIA FEROVIARA CLUJ-NAPOCA:

1349-76POLITIA DEJ: 21-21-21 POLlilA TURDA: 31-21-21

■ POLTnAClMPlATURZII:3fr82-22• POLITIAHUEDIN: 25-15-38

POLltA GHERLA-24-14-14 .• POMPIERII: 981 '• PROTECŢIA CIVILĂ: 982■ GARDAFINANCIARĂCLUJ:

19-52-23 si 19-16-70, int. 158• DIRECTA CSNERa Lă A MUNCII ŞI

PROTECŢIEI SOCIALE: 979 SALVAREA: 961 • . >

• SALVAREA CFR: 19-85-91 ' INTERNATIONAL: 971 INTERURBAN: 991- 'INFORMAŢII: 931 . .DERANJAMENTE: 921 -ORA EXACTA 958 . ' ,

• RATERMOFICARE: 19-8748 ' . ' SC MONTENAYSA 41-51-71 .

• R A APĂ CANAL 19-63-02• S.C.’SALPREST'.S A: 19-55-22• COMENZI SPECIALE PENTRU TRAN5-

PORTRE2IDUURI: 11-10-12 in t 132 SCPRIVAL: 1743-86 •

• DISTRIBUTU GAZELOR NATURALE: - INTERVENŢII GA7F. 928; 433424 REGISTRUL AUTO ROMÂN: Ş e f reprezentanţă: 43-38-10; Informaţii: 43-38- 11; Hală inspecţii: 43-38-08.AEROPORT: 956

• GARA Cluj-Napoca: 952■ AGENŢIA CFR: - internaţional 19-24-75;

intem-43-20-01;Turda - 31-17-62; Dej -21

CURSE INTERNAŢIONALE . > d in A u to g a ra II:

• Cluj-Napoca-Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri Ja ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, joi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.• Cluj-Napoca - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca miercuri ora 7,00 şr înapoiere din Miskolc joi ora 11,00. ■

INFORMAŢIIA utogara I: 14-24-26 A utogara II: 43-52-78

Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga" Cluj\A Pier» jţnitiiit mfurmalii despre:- senienle dt iiMatuitii social.!:- Lriilatie;- f onjuminua I uropumaprin Centrul de Intuimarc Comunitara, str Mihail Kogălniceanu nr. 7, fel, 19.56.20. Program: luni-joi orele 9,00- 16.W', uniri orile !>,()()-14 00

TAROM: din 10 uov,-29 martie luni-vincri

Cluj Buc. . Buc.->. Cluj 7 30 8,30 9,00 10,00

16.30 1730 18,00 19,00 sîmbătă-duniinică

13.30 14,30 15,00 : 16,00 .Preţ bilet: pentru cetăţeni români

si străini - 200.000 lei TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

D A C A IR : d e lu n i p în ă V ineri Bucureşti Cluj -> Bucureşti

9,00 10,00 - 10,30 11,30 d c lu n i p în ă v in e r i

16,35. 17,35-18,10 19,10

Str.Ilori-a n r .l I I I . . 13-6<M0, 43-21-K2;

11.1 l'AX: 1 3 ^ -2 6

PO LICLINICA FĂRĂ PL A T Ă

"FAMILIA SFÎNTĂ"17-21 n o iem b r ie

M edicină generală. Dr.M .Suciu - 20(12-14), D r.S.Loga-21 (14-16), Dr.L. Rasa -1 7 (16-.17), Dr.M. Man -2 0 (12-14), Dr.C.lovită - 19 (12-13), Dr.R. C otărlă - 19 (10-12), Dr.V. T ătaru-17(12-14), Dr.I. Boilă -17 ,18 ,20 ,21 (10-12); T ra tam ent homeopat. Dr.L. Barbăalbă -19 ,21 (10-12); In terne. Dr.F. Gherman - 17,19 (10-12), Dr.I. P a t iu - 17(15-16), Dr.A: Iancu - 18(11 ,30-13), Dr.C. V la d -19 (14-16), D r.D .P îrv-17 (15-16), Dr.Cs. Szakacs -1 9 (15-17); Reumatologie. Dr.I. Alb - 18 (12-14); Ginecologie. Dr.C: Fodor - 18, 20 (10-12); C h iru rg ie . Dr.C. C osm a-18,20(10-12), Dr.P.Pitea- 20(10-12); Pediatrie. Dr.R: M itea-18 (13-15), D r.M .Fritea-18(14-16), D r.L . Tom a - 20 (1 0 -1 2 ); Dermatologie. D r.H .R adu-20(12-14), d r.S .B ârlea - 19 (1 5 -1 7 ); P sih iatrie . Dr.L. Glodan - 19 (15- 17); Ortopedie. Dr.Z. P o p a -17(11- 12); O .R.L. Dr.C. Rădulescu - 17 (12-14), Dril. M ihali - 21 (12-14), D r.C .N eum an - 18 (1 5 -1 7 ); Neurologie. Dr.M. Bârlea -1 9 (15- 17); Psihologie. Psih: L. Boilă - 18 (15,30-17). ..Programarea bolnavilor - de luni pină vineri, intre orele 12-14, la telefon 16-78-22 si la sediu, Aleea Micuş, nr.3, bl. I2,ap.l2.

FARM ACI IIFA RM A CII CU SER V IC IU

PERMANENT: Farmacia "CORA- FARM", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40; Farmacia "INTER- PIIARM”, str. Primăverii nr! 6. .

GARDA DE NOAPTE: Farmacia nr. 3 "HYGIEIA AESCULAP”, P-ţa M. Viteazul nr. 36, telefon 13-03-64, orar 20-8. '

BIBLIOTECI■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): O rar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30; duminica: închis.

■ B iblioteca Jude ţeană “ OCTAVIAN GOGA” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbătă si duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă

-şi duminica - închis. SALA DE LECTURA (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9- 13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR; luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL "DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ ŞI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: închis: FILIALA ECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri:- 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbătă, duminiţa închis.

■ B iblioteca A cadem iei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis, . î :

■ B iblioteca G erm ană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.

■ B iblioteca A m ericană (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 - 16 " ' ; •

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 -1 4 ; sîmbătă şi

. duminică: închis■ B iblio teca “ H elta i” (strada

Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 -'13; duminică: închis

■ Biblioteca C lubului Studenţesc C reştin (strada Kogălniceanu 7 - 9 ) . Orar marţi: 18 - 19; joi 19 - 20. .

■ Biblioteca C e n tru lu i C ultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19. ’

■ Biblioteca C e n tru lu i Cultural G erm an ” H erm an n O b e rth ” (str. Memorandumuluil 8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “ V aleriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ B iblioteca C reştin ă "B iblos” (str.Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune Ia dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

' 1 Muzeul Naţional de Artă (Piaţă Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis■ ■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia “Donaţii” (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis .

■ M uzeul N aţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10-16 ; luni închis. . .

■ M uzeul E tnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis. ' ,

■ M uzeul m em orial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10- 14.

t e l e s p e c t a t o rVineri, 21 noiembrie

Programul 1:6,00 România: ora 6 fix!; 8,30 Sailor Moon (r); 9,00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Mo; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,05 Serial: Secretul (r); 13,00 Convieţuiri. Din viaţa romilor, 13,30 Sănătate, că-i mai bună decît toate!; 14,10 Şeicul (r); 15,00 De la lume adunate.:.; 15,30 Emisiune în limba germană din Arad; 17,10 Magazin muzical-umoristic; 17,35 Serial: Casă de piatră; 18,00 Batman; Looney Tunes; 18,30 Serial: Treptat, treptat; 19,00 Siţnset Beach; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială; 21,00 Film: Si macul e o floare (SUA 1966); 22,45 Reflecţii rutiere (magazin); 23,00 Jurnalul de noapte; 23,15 Sport; 23,30 Canary Wharf; 23,55 Portret în oglindă (magazin): Vasile Veselovschi; 0,25 Film: Complotul (SUA 1996).

Programul 2: 7,00 TVM Telematinal; 8,00 Euronews (în limba română); 8,30 Canaiy Wharf (r); 8,55 Serial: Dr. Quinn (r); 9,55 In flagrant (r); 10,25 Cultura în lume (r); 10,55 Ecoturism(r); 11,30 Gigi Sfîrlează; 12,00 Sunset Beach (r);

12.45 Timpul Europei (r); 13,30 S.O.S. Patrimoniul©; 14,00 Bank- Note(r); 14,30 TVR Cluj-Napoca; 15,10 Limbi străine: italiană şi engleză pentru copii; 15,35 Gigi Sfîrlează; 16,00 Serial:Micaela; 16,50 Serial: Cristal; 17,40 Tribuna partidelor parlamentare; 18,00 Handbal feminin: Trofeul Carpaţi;19.45 Jurnal muzical; 20,00 Serial: Secretul; 20,50 Telesport; 20,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 21,00 Robingo 2; 21,40 Vînare de vînt (emisiune muzicală); 22,20 Lumea sportului (magazin); 23,00 Berlin Alexanderplatz; 0,00 Insomnii (divertisment); 0,30 TVM Mesager.

PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Tînăr şi neliniştit (r); 9,40 Teleshopping; 9,45 Sledge Hammer (r); 10,15 M.A.S.H.; 10,45 Sport la minut - ştiri sportive; 11,00

Teatrul Maghiarprezintă

• vineri, 21 noiembrie, ora 19: Tragedia omului,• sîmbătă, 22 noiembrie, ora 15: ('ine m-a văzul? - recital Ady Endre.

Bcverly Hills (r); 12,00 Mctesc Place (r); 12,55 Ştirile ProTY 13,00 Film: Cărările gloriei(r; 14,30 Serial: Maria; 15 v Teleshopping; 15,30 Tînăr i neliniştit; 16,15 Serial: Şoaptei iubire; 17,00 Ştirile Pro tv, 17, Pro şi contra (talkshow); 18.0; Rătăciţi în tranziţie (talkshov; 18,25 Ştirile Pro Tv; 18,30 Cineaî şeful?; 18,55 Chestiunea zilei; 19,î. Ştii şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Proi 20,15 Dosarele X; 21,15 Fifc Prietenie primejdioasă (SUA 19Sf 23,15- Ştirile Pro Tv; 23;

' Chestiunea zilei cu Florin Călinei 23,45 Serial: La limita imposibihh 0,30 Zona Crepusculară; 1,00 Fih Dezonorata (SUA 1931); 2,3: Baschet NBA.

■ Redacţia nil îşi asumă respoiuei lila tea p en tru 1 schimbările intervaiu: p rog ra m ele posturilor de televiziuni.

Vineri, 21 noiembrie; 9,45 Desene animate; 10,00 Matinal NCN; 10,20 Binecuvîntat fie copilul-film (r); 11,55 Breviar economic; 12,15 Paris „lumini” - reportaj; 17,15 Din atelierele pictorilor, 17,30 Made în Germany- magazin economic; 18,00 Desene animate; 18,15 Am întrebat pentru dvs.; 18,30 Big top 40; 19,00 Ştiri NCN; 19,10 La dispoziţia dumneavoastră; 20,10Avanpremiera sportivă; 20,25 Paris „lumini” - reportaj; 20,50 Epilogul unei catastrofe - film; 21,55 Ştiri;22.00 Partea finală a filmului.

Vineri, 21 noiembrie

P O R T A LEXPORT • IMPORT S.R.L.

8,00 Videotext; 9,00 Reluări;15.00 Videotext; 17,15 Dulce ispită - serial; 18,00 Desene animate; 18,30 Radical power - documentar,19.00 Cînd inima aşteaptă - serial; 19,25. Rock around the world - videoclipuri muzicale; 20,00 Farmacia de gardă - serial; 20,30 Tunetul tăcut - film; 22,00 Maeştrii cascadoriei - serial; 23,00 Kelly - serial; 23,30 Ucigaş în serie - film;-1.00 Fetele de la Penthouse - magazin erotic. .. ; .

REPUBLICA - Air Forcc One - SUA - premieră (10; 12,30; 15; 17,30; 20) * VICTORIA • Pacificatorul - SUA (11: 13,30; 16; 18,30) * ARTA - Sevcn - SUA

(11; 13,30; 16; 18,30) * MĂRÂŞTi -sala A: Dtspcrado - SUA (13; 15;' 17; 19); sala B: Armata cclor 12 maimuţe - SUA (13,30, 15,45; 18) * FAVORIT - Din junglă-n junglă - SUA (II; 13; 15; 17; 19).

TURDA: FOX - Ce-tm avut şi cc-arn pierdnt - SUA.DEJ: ARTA - 2J-24.II: Bărbaţii în negru - SUA; 25-26.11: Omul

zflei - România; 27-30,11, Pacificatorul * SUA.GHERLA: PACEA - 20-23.11: Vulcanul - SUA; 24-26.11: Am dat

lovitura! - SUA; 27-30.11: Pedeapsa Iul Arjun ■

0 fereastră deschisă spre lumo!

T in e r i , 21 noiem brie'5 :0 0 V id eo tex t;1 0 :3 0 Clubul

fem eilor speciale ep.63 - doc.rel;11:00 C lubu l fem eilor sp ec ia le ep.60 - doc.rel; 11:31 Videotext;' 16:30 C lubu l fem eilo r speciale ep. 131 - doc.; 17:00 Tehnologia genetică - doc.; 17:30 Videotext; 2 1 :0 0 D e d ic a ţ i i • m u z ic a le - m uzica; 21:31 V ideotext; 22:00 F ilm : “ V re m e a t r iu m fu lu i” - acţiune; 23 :30 V ideo tex t; 0:00 Babylon B lue - erotic. :,. ’ Program Dişcovery •

18:00 C ălă to rii, la întîmplare; 1 8 :3 0 S how p e şo se a ;, 1 9 :0 0 ; V în ă to r i i ^de c o m o ri: “ P o rt R oyal” ; 1 9 :3 0 ,D incolo de anul 200 0 ; 20 :0 0 A m a z o n ia n e îm b lîn z ită ; 2 1 :0 0 U n iv ersu l m isterios a l lui A .C.C larke: Pe u rm a m a r i lo r f e l in e ; 2 1 :3 0 D ezastre: “Clădiri înalte”; 22:00, G hidul an im alelo r: “B alenele” ; 23:00 D etectiv i leg işti: “M orţii v o rb e s c ” ; 0 :0 0 D e te c tiv i în m edicină; 1:00 Arm e de război: “Panzer” ; 2:00 F lightline; 2:30 Show pe şosea; '3 :0 0 D ezastre: “Clădiri îna lte”; 3:30 Dincolo de anul 2000; 4 :00 Program D.W .,

Vineri, 21 noiembrieŞtiri locale: 8,10,

1 2 ,1 4 ,1 5 ,1 6 ,1 7 , 19. 6 ,00- 10,00 “Primul salut”. 7,00. R a d i o j u r n a l

România Actualităţi. 7,30 Revista presei centrale. 9^50 “Ce mai crede lum ea” , sondaj pe tem e de actualitate. 10,00-14,00 CD Player. 10,50 “ P lu s”, p am fle t, A drian Suciu. 11,30 “ T rei m in u te” - interviul zilei. 13,00 Radiojurnal - Radio România Actualităţi. 14,00- 18,00 C a le id o sco p CD . 14,30 “Ziua în cîleva vorbe” , declaraţia zilei. 15,30 “Ce mai crede lumea”, r. 16,30 “ O ch iu l şi u re c h e a ” , comentariu civic. 17,50 “Plus” .r. 19,05 “ CD S p o rt” , C ă tă lin Derindean. 19,10 “Top CD H o p ” - R obcrt H o rv a th , u rm a t dc ” K araoke CD H o p ” 2 3 ,0 0 ”Rcndcz-vous nocturn” , emisiune irrtcractivâ.

R a d i o S o n i cF M T M H x

Vineri, 21 noiembrie , Ştiri: 8,10,12,14,16,18,20,21.6-

9 "Cafeaua de serviciu” (maxima, power playul şi calendarul zilei, meteo, horoscop, curs valutar, informaţii utile, agenda Clujului, programe TV şi cinema). 9-14 "Zborul 914” (informaţii locale, internaţionale, sport, divertisment şi muzică). 14,15-14,45 Premiere cinematografice. 14,45-16 Dedicaţii muzicale (în direct). 16-18 "McSonic” (emisiune concurs cu premii McDonald’s); 18-20 Rondul de seară (calektoscop). 20-21 Invitaţi în studio. 21-

, 6 "Party la RadioSonic”.

UNIPLUS RadioVineri, 21 noiembrie

Ştiri-. 8 ,9 ,10 ,12,13,15,16 ,17,20. Program Informativ BBC; 6,00-6,30; 11 ,00-11,15; 14,00-14,30-, 18,00-

18,45; 21,00-21,30. 6,00-10,00 Un alt început. 7,20 Vox populi - sondaj de opinie, r; 7,40 Cursul valutar. 6,45,9,45

. Horoscop. 7,50 Reţeta zilei. 8,15 Sport pe mapamond. 8,50 Punct ochit - comentariul zilei. 9,15 Poliţia e cu noi. 9,35 Programul cinematografelor. 9,50 Agenda culturală. 10,00-11,00 Music Non Stop. 11,15-15,00 "La lumina zilei”.15,05-16,00 Music By Request. 16,05- 16,30 Music Non Stop. 16,30-16,45 ' "Best of The Beatles” - curs de limba engleză. 17,05-18,00 "Hard Rock Cafe” - Daniel Boroştean: 19,00-21,00 Coca- Cola Planet Live. 21,30-23,00 “Top 13 Noroc" - realizator Tania. 23,00-3,00 "Party On The Radio”. 3,00-6,00 VOA Express^

Vineri, 21 noiembrie_ n i i t ___ Contact ştiri:

9J/T4CT 5’3°-23>30 (din- oră în oră, cu

excepţia 18,30) Buletinul de ştiri şi rubrica “Actualitatea “B.B.C. World Service la ora 18,00. 5,00-8,00 Bună

Express.

dimineaţa, România! (“Actualitatea”, Meteo, Remember, Sport, Horoscop, . Aniversări) 7:45 Revista Presei Centrale) 8,00 Azi în Cluj-Napoca (Meteo - zona Cluj), 8:10 Revista Presei Locale, "Actualitatea”, Contact trafic, Anunţuri utilitare, Agenda culturală, Program cinematografe, Horoscop şi Aniversări. 9:05 Microbiografie sonoră. 9:40 Contact Sport. 11,00 Contact FM (Muzică non- stop, Informaţii diverse, Divertisment, Concursuri). 19,00 Seara la Cluj-Napoca (19,00-19,20 Pepsi Music Show). 22,00 Music By Request - realizatori Raluca Moianu şi Alex Preda. 24,00 Răspunsuri la scrisori - realizatori Camelia Oiegaş şi Vlad Rişca 2,00 Full Contact (Dialog nocturn cu ascultătorii pe teme alese de aceştia).

Vineri, 21 noiembrie6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi:

Deiia BOb). 8,00 Emisiunea în limba

maghiară. 10,00 Radiocircuit: Emisiu­nea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor; Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj, de la Cluj prezintă Dan Banciu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Exclusiv magazin, redactor AncaBâltan. 12,00 Radiojurnal transil­van. 12,15 Exclusiv magazin, redactor AncaBâltan. 13,00 Radiojurnal Bucu­reşti. 13,15 Microfonul ascultătorului. Dumneavoastră întrebaţi, noi încercăm sâ vâ răspundem! Telefonul nostru 064/ 420031, redactor: Cristian Zoicaş. 13,55 Ştiri. 16,00 Emisiunea în4imba maghiară. 18,00 Radio Fax, prezintă Traian Bradea. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Top 21+1,1. Topul muzicii uşoare, redactor Marius Merca. 20,00 Ştiri. 20,05 Top 21+1, II. 21,00 Ştiri. 21,05 Anotimpul ideilor. Emisiune culturală realizată de rcdactor Dan Banciu. 21,50 Ştiri. 21,58 Închiderea programului.

CHISUBGIE ESTETiUDr.iO.MA T.MI.GKA

♦ transplant de păr♦ îndepărtarea ridurilor fc;

şi sechelelordupăacneeprin tralane chimic ♦ lifting facial ♦ rinoplastk

♦ chirurgia sinului ♦ varice ♦ abdominoplastie ♦ lipoaspirîM

♦ chirurgie plastică : Consultaţii gratuite, cu programaiCLUJ-NAPOCA, STR.PASCALYNT

T e le fo n 14-14-30

^ POLICLINICA ' 1NTERSERVISAN

s t r . P ascaly n r i , c a t G heo rg iaINTERNE ♦ CARDIOLOGE ♦ MIX.

LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ Î N O T NOLOQE ♦ REUMATOLOGIE

- ECOGRAFIE ♦ AURGOLOQE DERMATOLOGIE ♦ CfflRURCH

ORTOPEDIE ♦ O.RL«OITALWOLOGj ■ GINECOLOGIE ♦ ONCOLOGE

PEDIATRIE ♦ UROLOGIE V ' , ACUPUNCTURA

RADIOLOGIE • ECOGRAFH Eumiaiiri Doppler - ttrtufyiigigrf

penln sitrîliialt fenitiii - ; “ -v ,LABORATOR ;

(Biochimie - Bacteriologic Imuriolo^v Parazitologie Determinare R i - TsS’^ sarcină - Antigen HBS - Elisa Tei Examinări citologicejieiitnrdepisfirt cancerului col uterin - Investigaţi p r sterilitatea feminină y masculini) ZIL N IC , inclusiv DUMIN1C

orele 7 - 21 M edic de gardă: orele 2 1 - 7 R e z e rv a re , c o n s u lta tu

v l a te l . 41 .4 1 .6 3 .

fc,

dele|peeuta

înţ co;

- im] eu coi li Gei def las la Tra

jrol

aces defi Geri deci: moi celoi sau I de F

none fieco icm "ftiţii Rel

pali IiiIICMS

s.c. Dental ROVA SOCOLOV

\ Calea Moţilor 106, ap.5 i Tratamente stomatologie

.complex*:. O terapieO protetică (ceramică)O c h iru rg ie (rezecţii, implaffit;

P r o g r a m ă r i l a t e l , : 4 3 0 0 2 1

Z i l n i c o r a r : 9 - 1 9 s îm b ă tă 1 0 * 1 3

Pentru studenţi# ponsion* şomerl/reducer» 20% ^

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUS&l Dr. ANGELA CĂLUGĂRII

S tr. Prahovei nr. 11( lîngă b is trk a Bob)

PROGRAM QFTAI.MOI.OGE

L, Mi, V -17-20 S -8 -1 2 .

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.Si

ALIANŢA ANTISD1C1DL I F E U I N E

SuflctulnostiiihiIspiEa dunmavoastri Tcfcferf. de noapte, telefonul vica.^,

____ 19 16 4 7G ardă de noapte, orele 20-08 jH

Linia telefoniei dc intervenţie i criză si prevenţie a suicidului mii»de LABORATORUL DE S M t T Î

MTAli CLUJ su “de luni pînă vineri, între orele 8 - 1

Vă aşteptam apelurile U

numărul 186861_________

A D E V A R U Ld e C l u i _ j ROZA VINTURILOR vineri, 21 noiembrie 1997 ( 3 )

Bundesbanbul avertizează î împotriva unei euromonede cu o bază economică fragilă

(AFP)

Guvernul lui Helmuth Kohl a [ost averlizat de Bundesbank şi de p rop riii să i c o n s ilie r i în legătură cu surprizele neplăcute pe care le p o a te o fe r i o euiomonedă a c ă re i b ază economică este prea fragilă.

în ra p o rtu l lo r , Cei C in c i înţelepţi, denum ire dată acestui comitet in d ep en d en t, accep tă impresia generală, potrivit căreia euromoneda va fi la n s a tă conform p r e v iz iu n i lo r , la1 ianuarie 1999 .-îu opinia lor, Germania va avea în acest an un deficit public echivalent cu 3,1 la sulă din PIB, cu puţin peste 3 la sulă, c î t s -a s ta b il i t p r in ' Tratatul de la M aastricht pentru participarea la euip. Dar în cadrul raportului ei lasă să se întrevadă profunda lor nem ulţum ire faţă de analizele con tabile şi alte măsuri punctuale p u se în prac tică în acest an , în vederea stăv ilirii deficitului p u b lic , inc lusiv în Getmania. E ste d e m en ţio n a t decizia de 'am înare a rambursării mor dato rii, în prim ul rînd a celor contractata de fosta RDG, sau tentativa ratată a ministrului de Finanţe, T heo W aigel,- de reevaluare a a u ru lu i a f la t în posesia B undesbankului.

Ei au condam nat încă o dată taku-ul crea t în ju ru l eventuali­tăţii de a în tîrz ia crearea euro- monedei, sc e n a r iile -c a ta s tro fă preconizate în cazul unei amînâri, scenarii p e c a re le con sid eră "puţin convingătoare” .

Refuzul, catego ric al oam enilor politici de1 a lua în considerare aceasta o p ţiu n e îi face să se

teamă că consensul european este precar, ceea ce aruncă o îndoială asupra stabilităţii viitoarei eyjromonede. “Dacă eventuali­tatea unei amînări a datei de lansare a euro provoacă temerea că actualul consens asupra politicii monetare şi bugetare europene ar putea fi distrus, atunci aceasta pune într-o lumină stranie' şansele unei uniuni monetare stabile”, scriu ei.

Cei Cinci înţelepţi consideră că reacţiile pieţelor financiare vor fi “trecătoare şi controlabile dacă cea de-a doua etapă de pregătire a monedei unice va fi prelungită în mod credibil”.

în schimb, ei consideră că există riscuri de conflict în domeniul luptei contra şomajului şi al ratei de schimb. Ei sînt de

. părere, astfel, că viitoarea Bancă Centrală europeană “trebuie să reziste presiunilor” care vizează să pună politica sa monetară în slujba locurilor de muncă şi să permită o slăbire a valorii externe a euromonedei pentru a stimula exporturile.

Manifestîndu-şi din nou îngrijorarea în legătură cu moneda unică, preşedintele Bundesbankului, Hans Tietmeyer, a relevat totodată pericolul unei selecţii insuficient de stricte a ţărilor participante la euromonedă. “Aceasta ar putea provoca o trezire dureroasă, dacă ţinem seama că mecanismul schimburilor nu va mai exista”, a declarat el la Clubul- presei economice internaţionale din Frankfurt. ;

B o n n -u l m a rc h e a ză o n o u â e ta p â , v o tîn d o re z o lu ţie c ritic a la a d re s a Is ra e lu lu i

(AFP)

Votarea de către Germania a unei rezoluţii a ONU, criticînd politica de implantare a guvernului israelian, marchează o etapă în atitudinea ţării Holocaustului faţă de statul evreu, Bonnul rcnunţmd la obişnuita sa practică a abţinerii şi alăturîndu-se partenerilor săi din UE.

Votul din 13 noiembrie în cadrul Adunării Generale încheie o evoluţie de mai multe luni, caracterizată prin criticile reiterate de şeful diplomaţiei germane, Klaus Kinkel, împotriva politicii de implantare israeliană în "teritoriile autonome palestiniene, practicată de premierul Benjamin Netanyahu.

însă criticile se referă la guvern şi nu la statul Israel. Ele nu repun în chestiune “deosebita responsabilitate” istorică a Germaniei, ţară din- care naziştii au iniţiat genocidul împotriva evreilor, o expresie solid ancorată în vocabularul politic şi în conştiinţa liderilor

germani. Purtătorul de Cuvînt al MAE german, Martin Erdmann, a putut astfel asigura că nu este’ vorba “de o schimbare de politică la adresa Israelului”. Totuşi, în primăvara trecută şi nu mai departe de iulie, Bonn-ul avea sa se abţină de la votarea unei rezoluţii asemănătoare - contrar partenerilor săi europeni - spre marca nemulţumire a ţărilor arabe.

Ţările arabe îşi exprimaseră în mod deschis nemulţumirea, denunţînd “un mesaj negativ în direcţia lumii arabe” şi împotriva “eforturilor susţinute” ale comunităţii internaţionale pentru “a scoate din impas procesul de pace din Orientul Mijlociu”. M. Erdmann a explicat că votul german se explică de data aceasta prin caracterul “mai echilibrat” al rezoluţiei, Bonn-ul intervenind personal pentru a înăspri termenii de condamnare a terorismului exercilat împotriva statului evreu.

Potrivit tui Mohammed Nazal, purtătorul de, cuvînt al reprezentanţei palestiniene la Bonn,

această luare de poziţie la ONU constituie “o schimbare pozitivă a politicii germane. Ea ilustrează faptul că, atunci cînd Israelul face ceva împotriva păcii, Germania nu acceptă acest lucru”. Michael Wolffsohn, specialist în relaţii germano-israeliene şi profesor la Universitate Bundeswehr-ului (Un Miinchen (sud) a subliniat

' “noutatea” votului german, prccizînd totodată că “un vot împotriva politicii lui Netanyahu nu' este obligatoriu antiisrâelian”.

Potrivit purtătorului de cuvînt al Ambasadei israeliene de la Bonn, Din Heimah, relaţiile dintre cele două ţări “rămîn în continuare foarte strînse după această rezoluţie”. în opinia lui, “nu este de mirare ca două ţâri prietene să aibă puncte de vedere diferite”. “înţelegem totodată rolul politicii comunitare europene”, a spus el De fapt, alăturîndu-se criticilor UE, Bonn-ul a făcut pînă acum figură de cavaler solitar cu prilejul precedentelor voturi la ONU caTe condamnau .politica de implantate.

China doreşte să “accelereze” convorbirile cu Taiwanul(AFP)

China doreşte să “accelereze” convorbirile politice cu Taiwanul pentru a pune capăt ostilităţii dintre cele două părţi, a declarat purtătorul de cuvînt al MAE chinez, Sheh Guofang.

Convorbirile dintre Beijing şi Taipei au fost suspendate în 1995, ca urmare a vizitei în SUA a preşedintelui taiwanez, Lee Teng-hui, acuzat de China că este favorabil unei independenţe oficiale a insulei, considerată de Beijing ca o provincie rebelă.

Potrivit , purtătorului de cuvînt chinez, cele două părţi trebuie “să-şi accelereze convorbirile politice pentru a pune capăt ostilităţii dintre ele”.

Taiwanul şi China trebuie, de asemenea, “să accelereze stabilirea de legături directe atît în cc priveşte comerţul, cît şi schimburile de persoane”, a adăugat el, Teluînd două dintre cele opt propuneri formulate ’de preşedintele chinez, Jiang Zemin, în 1995, înainte de suspendarea discuţiilor cu Taiwantil.

“Sperăm că partea taiwaneză va răspunde pozitiv lâ aceste opt propuneri”, a adăugat Shen Guofang la brief-ul bisăptămînal al MAE chinez.

Contactele directe sînt practic interzise între Taiwan şi China, iar partea esenţială a comerţului între cele două ţări tranzitează prin Hong Kong. De la retrocedarea Hong Kongului, în iulie anul acesta, regimul chinez militează, pentru o teunificare cu Taiwanul în aceeaşi formulă -

“O ţară - două sisteme”. Purtătorul de cuvînt chinez a refuzat să comenteze afirmaţiile atribuite, luni, principalului negociator chinez pentru Taiwan, Wang Daohan. Acesta ar fi făcut o importantă concesie Taipeiului în direcţia unui statut egal pentru cele două părţi în cadrul unor eventuale convorbiri în vederea reunificării.

. “O singură Chină nu echivalează cu Republica Populară Chineză, nici cu Republica China (Taiwan), ci cu o Chină reunificată şi făurită în comun de cele două popoare de pe ambele părţi ale Strîmtorii Taiwan”, a declarat Wang Daohan, citat de o mişcare taiwaneză favorabilă reunificării.

în urma acestor declaraţii,, preşedintele taiwanez, Lee Teng-hui sublimase că guvepml său va da dovadă “de supleţe” în relaţiile sale cu BeijinguL Taiwanul a acceptat să discute cu Beijingul, cu condiţia ca cele două părţi să fie tratate pe picior de egalitate, şi nu atribuind Taiwanului rangul de provincie chineză.

Această aparentă încălzire a relaţiilor între cele două părţi contrastează cu deteriorarea netă, de la' începutul lunii, provocată de afirmaţiile făcute de Lee Teng-hui referitor la independenţa insulei.

în condiţiile în care Beijingul a avertizat că o dcclaraţie de independenţă a Taiwanulurfcr echivala cu un “casus belii”, preşedintele Lee menţionase, într-un interviu acordat ziarului “Times” din. Londra şi cotidianului “Washington Post”, că insula este un stat independent şi suveran “precum Franţa sau Marca Britanic”. - .

A i t o t c e - ţ i t r e b u i e p e n t r u G S M . în pachetul

CONNE)CGO! vei găsi cel mai nou model de

telefon BOSCH şi o cartelă SIM reîncărcabilă

ce conţine un credit iniţial. T e c o n e c t e z i p e i o c .

Fără abonament lunar, fără taxă de conectare,

fără documente! Niciodată nu a fost mai uşor

să te conectezi la GSM! Ş t i i î n o r i c e m o m e n t

c â t m a i a i d e v o r b i t CONNEX GO! afişează

pe ecranul telefonului creditul

rămas pe cartelă. Astfel îţi

poţi organiza mai bine timpul

de convorbire.Informaţii la: 302.11.11

Creditul se poate reîncărca rapid şl uşor cu ajutorul cartelelor valorice. Acestea se găsesc la distribuitorii CONNEX GSM şl la oficiile poştale.

4 ) vineri, 21 noiembrie 1997 POLITICĂ W E m R u n

La o z i d u p ă c e ş i-a a n u n ţa t c a p a c ita te a ..d e a fo r m a u n G u vern

UTP intră în crizăC P D S R p ă r ă s e ş te g r u p a r e a I>

PDSR şi-a anunţat ieri ieşirea din UFP cadrul UFP a celor două partide”, organism local, format din reprezentanţe politice în mod paradoxal, cea mai dură poziţie faţă şi apolitice. Grigore Zanc motivează că s-a luat de Ioan Mihai Năstase a adoptat-o, în Birou,această decizie din pricina neînţelegerilor acute iscate în ultima perioadă între filialele clujene ale PDSR şi PRM, ”Am cerut liderului PRM Cluj să îşi facă publice scuzele pentru declaraţiile iresponsabile şi fără simţul măsurii făcute la adresa PDSR şi a preşedintelui Ion Iliescu. Ne simţim dezlegaţi de orice obligaţie de a continua colaborarea cu PRM lâ nivel de judeţ. Unii lideri ai PRM îşi supradimensionează importanţa” - spune Zanc. Liderul PDSR Cluj afirmă că partidul său va accepta să mai facă parte dintr-o grupare în care şi PRM Cluj este implicat numai dacă dr. Năstase va fi eliberat din funcţie ori dat afară din partid. -

Gestul PDSR reprezintă o lovitură puternică dată UFP, care survine la' o singură zi după ce Biroul operativ al uniunii argumenta eu entuziasm coeziunea grupării. Mai mult, membrii Biroului considerau că UFP are specialiştii necesari pentru formarea unui Guvern, susţinînd totodată că uniunea se bucură . de sprijinul a peste 60 la sută din electorat. ”Nu ţinerii foarte mult la UFP” - a declarat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Grigore Zanc, punînd practic sub semnul ridicolului afirmaţiile: Biroului executiv al UFP. Dar şi pe cele ale dlui Ioan Zăgrcan, reprezentantul PDSR îri; Birou, care spunea că "relaţiile tensionate dintre PDSR si PRM nu vor afecta colaborarea din

tocmai reprezentatul PRM, Nicolae Cărăuşu. El afirmă că, la Cluj, conflictul dintre PRM şi PDSR a fost artificial creat de dr. Năstase, sugerînd că. liderul PRM Cluj^ar trebui sancţionat pe linie de partid. ”în această problemă, dl Năstase nu are sprijinul partidului. Dacă se menţine pe această linie, are şi partidul nostru un Consiliu judeţean şi alte organisme... Aceste certuri nu sînt primele şi, probabil, nu vor fi ultimele” - arată Nicolae Cărăuşu.

Tot cu o zi înainte de anunţul făcut de Grigore Zanc, un alt membru al Biroului - Adrian Moţiu, fost senator PUNR, constata ”un fenomen straniu”. ”In'fiecare partid apar numeroase dizidenţe, (...) tendinţe de rupere care comportă un pericol major, neguvemabilitatea” - declară Mojiu. In opinia sa, dezmembrarea partidelor şi alianţelor este dictată de interese din afara ţării.

Programată pentru aceste zile, înscrierea UFP la Tribunalul Bucureşti va fi, probabil, amînată. Abia ajunsă în faza elaborării unei platforme program, Uniunea Forţelor Patriotice pare în pragul destrămării, chiar dacă unii membri ai Biroului operativ afişează încă o atitudine optimistă. Programată să J şi demonstreze utilitatea în momente de criză-majoră, UFP se confruntă acum cu probleme ce-i ameninţă existenta ca grupare ’ a interesului naţional”.

. Dan BRIE

Ţărăniştii s-au speriat de invazia capitalului ungurescGrupul parlamentar al

PNŢCD din Senat s-a întîlnit, luni, cu preşedintele CNVM, Ştefan Boboc, preşedintele SIF Transilvania, Mihai Fereală, şi Eugen Clinciu, preşedintele PNŢCD Covasna şi secretar de stat laDepartamentufguvemamental pentru Relaţia cu Parlamentul, pentru a analiza situaţia investiţiilor din Ungaria în judeţele JHarghita şi Covasna. Senatorilor PNŢCD lo-au fost prezentate date statistice, care, în opinia unora dintre cei prezenţi la şedinţă, relevă “investiţii masive” din Ungaria în cele două judeţe. O parte a senatorilor ţărănişti

considcră că în 1997 a avut loc “o invazie” a capitalului din Ungaria în judeţele Harghita şi Covasna. Unii dintre senatorii ţărănişti au declarat agenţiei Mediafax, că din datele prezentate s-a constat că numeroase firme din Ungaria au cumpărat terenuri agricole în cele două judeţe în baza unor înscrisuri de mînă, sub semnătura foştilor proprietari. Grupul PNŢCD din Senat caută modalităţi legislative ca SIF- urile să poală să investească în această zonă pentru a bloca investiţiile din Ungaria în judeţele Harghita şi Covasna. In cadrul grupului senatorilor ţărănişti există şi opinii diferite

cu privire la investiţiile ungare în cele două-judeţe. Un membru al grupului a declarat agenţiei Mediafax că este normal câ firmele ungare să investească în: zonele din România unde preponderentă este populaţia maghiară. El a adăugat că ideea ca SIF-urife să investească în cele două judeţe este “nefericită” avînd în vedere că aceste instituţii sînt încă sub controlul PDSR, care duce o campanie privind situaţia românilor din Harghita şi Covasna.

(Text preluat din “Cronica R om ână” din 19 noiembrie 1997)

P e n t r u s î m b ă t ă , l a C o n s i l i u l n a ţ i o n a l c o n v o c a t l a C l u j - N a p o c a , I

L i d e r i i P U N R C l u j a f i r m ă c ă n u v o r f a c e '

u z de intimidări {* Nu este sigur, însă, că vor scăpa teferi dacă vor pieca ei la Bucureşti • i

C O M U N I C A T A L A .F .D .P .R . C B u JŞedinţa extraordinară a

Adunării- Generale a A.F.D.P.R: Cluj din .19 noiembrie a.c. a’ constituit un mijloc necesar de "consultare, ' prin vot secret, a opiniei membrilor în problemele care frămîntă1 asociaţia la ni vel naţional, hotărîndu-se următoarele: . ; , , _

.1. A fost validată alegerea Comitetului de conducere din 1 1 septembrie a.c.

2. Nu se va recunoaşte nici o excludere din cadrul A.F.D.P.R. fără acceptul Adunării Generale â filialei din

carc cel în cauză face parte şi nici o eventuală numire a unui comitet de conducere interimar.

3. Se va susţine, în continuare, necesitatea apariţiei Legii privind deconspirarea fostei securităţi şi a accesului la dosarele acesteia, prevăzîndu-se măsuri' asigurătorii asupra integrităţii arhivelor preluate, sancţionarea celor care se sustrag obligaţief' de a preda documentele pe care le posedă şi, pentru a preveni posibilitatea unui şantaj, declararea ca nulă a actelor -nepredate. Se cere exigenţă la numirea celor care

administrează accst fond arhivistic.

4. Consideră că ieşirea din impasul actual, care se manifestă în A.F.D.P.R., ar putea fi asigurată prin organizarea unor alegeri corecte şi nediscrimmatorii la filialele , judeţene, sub controlul celor două comitete pe ţară existente şi convocarea unui Congres, riguros organizat, pînă în luna aprilie â anului 1998. ^

C om itetu l de conducere

urm are din pagina 1

deplaseze sîmbătă la Cluj- Napoca.,' Mai mult, -prin intermediul unui comunicat de presă, Victor Romulus Constantinescu este acuzat de Valeriu Tabără că manipulează şi dezinformează opinia publică şi pe cei ce sînt membri ori simpatizanţi ai PUNR, “prin afirmaţii nefondate”. “Vă reamintesc faptul că Biroul permanent al PUNR a hotărît, statutar, convocarea Consiliului naţional al partidului în data de 29 noiembrie 1997 la Bucureşti”- îi scrie Tabără lui V.R. Constantinescu. Liderul PUNR Cluj apreciază, însă, că şedinţa convocată de filiala pe care o conduce, cu sprijinul a 14 filiale, va îndeplini cvorumul cerut de statutul partidului. Din cei 121 de membri în Consiliul naţional, la Cluj-Napoca trebuie, să vină cel puţini 61 pentru ca şedinţa sâ fie statutară. “Consiliul nu va mai accepta să se întrunească la Bucureşti peste o săptămînă”, este de părere Gheorghe Funar - care aşteaptă de la şedinţa de sîmbătă ridicarea sancţiunii de excludere cu carc a fost “gratulat” dc Biroul permanent “La şedinţa extraordinară a Consiliului naţional de la Cluj- Napoca (...) vor fi analizate şi supuse validării hotărîrilc Biroului permanent. Dintre accstca, hotărîrilc privind excluderile din PUNR, prccum şi Hotărîrea numărul 62 din 18 noiembrie 1997 cu privire la convocarea, după o săptămînă, în 29 noiembrie a.c., a unui nou Consiliu naţional la Bucureşti, au şanse mari de a nu li validate”- sc arată într-un comunicat semnat dc primarul Clujului.

Consiliul naţional de Ia Cluj- Napoca - dacă prevederile statutului PUNR îi vor permite sâ sc numească astfel - arc

posibilitatea să. stabilească data Convenţiei naţionale, unde, po­trivit'aprecierilor lui Gheorghe F unar, “va fi aleasă noua condu­cere a PUNR şi v6 r fi aduse modificări statutului PUNR, aşa cum, au solicitat multe filiale-ale partidului” Primarul de Cluj- Napoca crede că acest Consiliu va avea loc “pînă la mijlocul

lunii decembrie a.c.”. Dacă | aşteptările optimiste nu le vor fi | împlinite, liderii PUNR £luj sînt i dispuşi să îşi susţină punctul de . vedere la Bucureşti, IaConsiliul • convocat pe 29 noiembrie de I Biroul permanent. “De data | aceasta vom merge cu dubele |

Remanierea s-a mai âmmat o dată - la 5 decembrie

după noi - spune, pe ton de ■ glumă, liderul PUNR Cluj.

C o n fe r in ţă ş i a l e g e r i la t in e r e tu l P R M

în data dc 22 noiembrie 1997, orele 10,00, va avea loc Conferinţa Judeţeană şi Alegeri a Organizaţiei de Tineret a , PRM Cluj, în Sala de şedinţe din P-ţa Unirii nr. 1.

Remanierea guvernamentală va fi anunţată cel tîrziu pînă în ziua de 5" decembrie, a precizat, joi, pentru MEDIAFAX, vicepreşedintele PNŢCD, Nicolae Iopescu-Galbeni, Preşedintele PD, Petre Roman, şi preşedintele UDMR, Marko Bela, au' declarat, joi, că remanierea trebuie să aibă loc pînă la sfîrşitul lunii noiembrie. “Acesta (n.r. - 5 decembrie) este termenul scadent al acestui proces”, a spus Ionescu-Galbeni, precizînd că noii membri PNŢCD din Executiv vor fi prezenţi la şedinţa Comitetului de Conducere, programat la acea dată.

în ceea ce priveşte negocierile legate de remaniere, liberalii s-au arătat interesaţi în continuare de preluarea Ministerului Finanţelor. Ţărăniştii care, iniţial, respinseseră categoric rocada Finanţe-Industrii (aniîndouă ministerele

fiind conduse de miniştri de stat), analizează acum avantajele unei astfel de schimbări de portofolii, solicitînd, în plus' Comunicaţiile, în cazul în care, în urma analizelor de sfîrşit de ari, se va const* \că este necesară o intervenţie puternică pe plas— economic şi financiar, este posibilă treceia ^ Finanţelor la liberali.

O altă schimbare ar fi legată de cererea UDWi de a mai primi un portofoliu. Surse din coaliţie au declarat agenţiei MEDIAFAX că UDMR îi opta pentru Ministerul Agriculturii. Iri acest caz. ei l-ar propulsa pe deputatul Elek Bama în frunte acestui minister. _ •

Sănătatea, al cărei ministru va fi eu certitudine remaniat, este posibil să fie implicată în rocadi Liberalii afirmă că li s-a oferit acest minister, fe că ei nu sînt interesati.

U n a v o c a t l i b e r a i i a a p ă r a r e a B i s e r i c i i O r t o d o x eAsist cu mare amărăciune dc

cîtva timp la modul inconştient în care este maculată şi supusă lapidării Biserica neamului - Biserica Ortodoxă Română. Iar vocile care se ridică în apărarea ei sînt atît de puţine îneît nu se aud deloc.

Cei care atacă pretind că îi doresc purificarea, zvîrlind mulţimii pe capii Bisericii noastre, vinpvaţi fără probe, de a fi încheiat pactul cu diavolul în cei cincizeci de ani de comunism. Nu vă faccţi iluzii! în momentul cînd punem la zid tot Sfintul Sinod, care va fi rezultatul? Ni l-a spus chiar Iisus Hristos, şi ni l-a reamintit părintele Galeriu, la TVR: “Bate-voi păstorul şi sc va risipi turma”

Nicicînd în istoria neamului nu s-a pomenit ca cineva din fiii Biscricii să ceară decapitarea ci. Ce minte alterată poate considcră asta drept “priorilate naţională”? Văd deja primele eîcctc ale accstci campanii furibunde şi oarbe. Mai întîi, credincioşii sc retrag în tăccrc şi le cslc teamă (ca şi înainte!) să spună că ei

văd în asta o blasfemie. Iar în comisia juridică a Senatului, articolul din legea dosarelor Securităţii referitor la inaccesibilitatea dosarelor,, preoţilor a fost repus în discuţie, la cererca guvernului, prin vocea liberalului Mircea Ionescu- Quintus, şi de unde'fusese .adoptat cu unanimitate de voturi, de data aceasta a fost respins. Culmea ironiei este că am ajuns să fiu susţinut, dar din alte motive, de senatorii PDSR, şi nu de creştin-democraţii ţărănişti. Toată îndîijirca mea n-a servit la nimic. Ilotărîrea era deja luată. Şi acesta este doar unul din paşi. Urmează şi alte legi, în primul rînd legea taxelor şi a impozitelor şi vor mai fi şi alte acţiuni denigratoare.

Mâ gîndcsc: oare ce i-ar mai spune acum călugărul Vasile domnului preşedinte Emil Conslantincscu? Am fost întotdeauna impresionat dc reflecţia lui Andrc Malraux: ‘SccoluLXXI va fi_religios, sau nu va fi 'deloc”. împreună cu Comeliu Coposu, am ajuns la . concluzia că salvarea neamului

nu poate veni decît de la Biserică. Eu n-aş vrea ca România secolului XXI să nu mai fie deloc, pentru că dacă Biserica Ortodoxă Română nu reuşeşte să-şi ocupe locul pe care l-a avut permanent în istorie (nu uitaţi versurile imnului naţional: "Preoţi cu crucea-n frunte/ Căci oastea e creştină") vom rămîne în întuneric, duşi de această idee stupidă şi absurdă: să aruncăm preoţii în Justiţia lumească. , ,

Se ştie bine bă eu sînt pentru accesul la dosarele Securităţii, şi - cred cu tărie că aceasta e o formă de curăţire morală - dar lăsaţi lumea preoţilor! Lăsaţi-o în faţa lui Dumnezeu! Nu vă băgaţi în această zonă! în ce mai credem noi? Lăsaţi Biserica străbună! Renunţa(i Ia ' această monstruozitate, la această crimă! Noi- abordăm cu mentalitate lumească o problemă dc dumnezeire?-

îi auzeam pe senatori comentînd: “Sînt şi ci oameni, dc ce să facem diferenţă?” Păi tocmai de-aia “să facem diferenţa”, pentru că misiunea preotului nu c ca misiunea

ofiţerului, avocatului, doctorului, inginerului. E altceva, , şi dacă îi vom pune laolaltă, confundîndu-i, cine ne mai poartă pe noi în secolul XXI (care sînt convins că va fi, şi trebuie să fie, religios) dacă terfelim preoţii şi menirea lor de a transmite harul dumnezeiesc în viaţa noastră, rolul lor de sfinţitori în numele Sfintei Treimi? Cînd Dumnezeu a dat Justiţia în mîna oamenilor, a dat-o ca să-şi judece semenii, dar pe preoţi nu-i bagi în aceeaşi categorie, căci relaţia preotului cu Dumnezeu e de altă natură. Şi-atunci, ce cîştigă România prin această acţiune denigratoare? Preoţia este o mare taină, şi ccca ce ci fac bun pentru noi nu poate constitui subiect de laudă sau disculpare - iată motivul pentru carc Sinodul nu sc poate apăra singur şi sarcina aceasta ne revine nouă. Ei doar Vor spune: “Iartă-i, Doanme, că- nu ştiu ce fac!” Dacă noi îi mînjim cu noroi, cine ne mai salvează? Dacă au trădat taina spovedaniei, vor răspunde în faţa lui Dumnezeu, precum şi

dacă au iertat cu mare largheţe crimele . torţionarilor, tot Dumnezeu . îi va pedepsi Nik aceeaşi lege, nu lege* pămînteană. Noi nu coraumefc cu Dumnezeu prin Raţiune, ns comunicăm cu Dumnezeu ps Revelaţie. Cum să folosiE elementele raţionale, cerebral în nişte raporturi care sînt de aii natură? Şi nici lui Cerveni s nu-i cereţi ca, atunci cînd e vai*

‘ de Biscrică, să gîndeascâ în pic raţional, omenesc. Lăsaţi-® dreptul la Inspiraţie!

Cum Oare marii inteleetuâi oamenii dc cultură nu sesizeazi această diferenţă, cum t3 despart ci planurile? Sau po că nu vor s-o facă. Oameni bi® nu-nţelegeţi că sîntem în pta1* V . diferite, în planuri paralele, cat nu se vor întîlni vreodată?

Dumnezeu ne cere să ou facem o înccrcarc, să Ircziffi spiritele şi să luptăm £ continuare. Ce e mai nobil să susţii Biserica atunci cînd <-V deschis inspiraţiei divine Faceti-o. Si nu veţi regreta.

Avocat,Niculae CERVENI

ADEVAFSOB-d e C lu ij _j A R T Ă -C U L T U R Ă vineri, 21 noiembrie 1 9 9 7 ( 5

l a O D p c r a ^ R o m â n ă

Bucuria teîntîlnirii cu muzica lui Mozart şi rezonanţele ei cu totul unice, desprinse de

convenţionalism, cu acţiunea acestei “comedia per musica " în care oamenii îşi trăiesc fericirile de-o clipă

şi necazurile cu o nonşalanţă irezistibilă prin intermediul recitativelor, ariihr, ansamblurilor (de la duet pînă la coruri)

este comparabilă doar cu satisfacţia pe care o încearcă spectatorul la finele celor patru acte, aceea de a fi asistat la o producţie artistică de valoare. Aşa s-a petrecut- în cazul recentului spectacol cu Nunta lui Figaro, pe scena Operei Române din Cluj-Napoca.

Asupra acţiunii, mult prea cunoscute, nu mai insistăm. Important ni s-a părut să subliniem, mai degrabă, faptul că interpreţii, acceptînd tendinţa lui Mozart dc a-şi caracteriza personajele şi acţiunile acestora prin recitative de o muzicalitate deosebită, au conferit eroilor supleţe expresivă, “stil”, atît în arii, cît şi în scenele de ansamblu. Intre momentele, reuşite ale spectacolului, numeroase de altfel, am reţinut ariile din actele întîi, trei şi paţru <tk C o n t e s t i interpretai iii I r i n aSă ndulcicu S i l i iBălan, du< UilConte-C on'i-s \ | | | | | | |d in a c tu l îldoilea, sextetul i | | | | | din actul al j treilea "şi arn | | | p |Contelui - !G h e o r g h e ' IMogoşan, <lin - p Bacelaşi act, m jamintiţi aflîn- Jdu-sc înti-o ' | | | | |f r u m o a s a Jformă vocald,sau excelent realizatul duet Contesă-Susannâ, Irina

^jf'Sândulescu Bălan - Doina- .Neculce Sâmpctrcan, tot din actul trei; răspunzînd cerinţelor, principalului personaj feminin,'' Doina Neculce Sâmpctrcan a întruchipat o Susanna

convingătoare, nu numai în cele două arii din actul doi şi patru, ci şi în toate scenele de ansamblu la care a luat parte: duetele cu Figaro, cu Marcellina, . cu Contele, Contesa, în terţetele şi în sextetul final; Figaro a avut un interpret pe măsură în Mircea Moisa, remarcabil în cavatina din actul întîi ca şi în aria din actul patru; cu reală plăcere am consemnat apariţia;

' tinerei Maria Molnar în Cherubino, cu o

voce clară, penetrantă, flexibilă - pusă în valoare în cele două celebre arii “Non so piu cosa son” şi “Voi che sapete” - şi o prezenţă scenică agreabilă, cît se poate de potrivită “fluturaşului” purtat de patimi tainice din floare în floare. Cu mai mult curaj în a-şi folosi şi da drumul la voce, pe care, har Domnului, o are; aplauzele nu o vor ocoli.' Aprecieri similare şi pentru la fel de tinerele şi talentatele Maria Filip (Barbarina) şi Ligîa Fărcaş; (Marcellina), ale căror calităţi vocale indiscutabile se cer exploatate prin interpretarea cît mai multor roluri. In celelalte roluri, cu evoluţii constant bune: Tilus Pauliuc (Bărtolo, medic), Ştefan Popescu (Don Basilio,

O

: \ ;

maestru de muzică), Marius Chioreanu (Antonio, grădinar), Petre Ghilea (Don Curzio, judecător), Mihaela Maxim, Henrietta Alinaşi (Două fete).,‘ Copleşit de. vraja muzicii

seînteietoare şi de acţiunea trepidantă, publicul prezent în număr mare la reprezentaţia cu Nunta lui Figaro (un semn bun a l ‘reîntoarcerii spectatorului către operă) s-a integrat atmosferei, aplaudîndu-i pe interpreţi şi pe ceilalţi realizatori, iertîndu-le micile imperfecţiuni intonaţionale sau orchestrale, desincronizările cu dirijorul Cristian Oroşanu - foarte tînăr şi el şi vizibil emoţionat. Dar aplauzele au răsunat şi pentru Rareş Trifan - regie; Mihai Ciupe - decoruri şi costume; Tiberiu Popa - maestru de cor; Ileana Todea - mişcare scenică; Adela Biliari - acompaniamentul recitativelor.. în ansamblu, spectacolul cu Nunta lui Figaro rămîne o piesă de rezistenţă a repertoriului Operei clujene, expresie elocventă a dialogului artistic dintre generaţia matură, experimentată de artişti lirici

■r r

h AIJţ şi cea foarte tînără, care vjne

din urmă cu talent şi încrcderc.M ic h a e ia BOCU

Foto: I.PETCU

r y ' Y 'Recitalurile Academiei de Muzică , J

t»M aria A b r u d a n în t im p u l

recitalului din S tu d io u l d e o rg ă ai A ca d em ie i d e M uzică "Gh« D im a”.

Recentul recital al organistei Maria ABRUDAN, pus sub semnul lui Frescobaldi şi a ceea ce se cunoaşte ca fiind "st}1us luxurians”, eu ale sale “îndrăzneli” m gîndirea componistică, cu ale sale i(ciudăţenii% neaşteptate şi imprevizibile ale scriiturii, a pus în evidenţă preocupările interpretei in direcţia redării cit mai fidele a reconstituirii creatoare a stilului baroc în cele mai fine detalii Nu înGmplutor, în programul de \ală, arti\ta a inserat, spre ■ ştiinţa şi delectarea publicului, cîteva dintre regulile stabilite de Frescobaldi însuşi, pentru interpretarea muzicii sale:

• Aceste lucrări trebuie să se ciute ca şi madrigalele modeme, nu măsurat, o dală rar o dată repede, după bunul gust.

• Nu trebuie cîntată toată piesa neapărat, se poale întrerupe )a cadcnţe.

• înccputul, rar arpegiando. " jDacă un acord sună gol, poate

fi atacat din nou, bunul gust dccidc.

• La triluri sau pasaje trebuie ultimul sunet ţinut lung.

• în cadcnţc sau sfîrşit de pasaje sc răreşte.

• Dacă celc două niîini au' una tril şi cealaltă pasaj, riu trebuie cîntat notă contra notă, măsurat

\ Dacă sînt pasaje de optimi sau şaisprezecimi la ambele mîini deodată, nu trebuie cîntat prea repede. Mîna cu şaisprezecimi poate puncta lombardic. ;

• înainte de pasaje se stă pe nota de început.

• Sc ia un tempo mai rar în pasajele cu melisme şi mai repede în părţile acordicc şi cu figuraţii. Bunul gust dccidc. ■■ . Maria Abrudan a demonstrat nu numai că şi-a însuşit bine mesajul cuprins în reguli, ci l-a şi trecut prin filtrul inteligenţei, confcrind interpretării supleţea pc care modernitatea gîndirii armonice, “il stile nuovo”,

specifice lui Trcscobaldi le impun.* Stil dominat dc o, melodic unică şi de concepţia basului continuu care reglementează funcţiile armonice, din desfăşurarea discursului muzical. Forţa interpretării, cîntul cu sentiment - “sonar con affeti cantabili” -, trăirea muzicii de cătrc artistă au făcut din “Libro sccondo” (1627) o lucrarc uimitor de modernă şi de actuală pentru spectatorul de astăzi. Acelaşi sens creator l-a dat interpreta şi celor două toccate din creaţia lui Johann Jacob Froberger, precum şi “Toecatci undecima” de Gcorg Muffat, lucrări ce conturează aportul compozitorilor respectivi la sinteza stilurilor italian, francez şi tradiţiile muzicale germane, premergător creaţiei lui Bach si Ilaendel. Virtuozitate

demonstrată dc Maria Abrudan în “Praeludium und Fuge in c moli” de Nicolaus Bruhns, care a încheiat recitalul - aşadar de la “stylus luxurians” ia “stylus fandasticus” - a impresionat asistenţa, atrăgînd atenţia asupra unei muzici în acelaşi timp poezie şi violenţă, dc o remarcabilă a expresivitate emoţională. în recuperarea pentru public şi interpreţi a

. creaţiei atît de surprinzătoare, de ciudate chiar a lui Frescobaldi, cu permanentele sale explorări cromatice şi îndrăzneţe incursiuni modulatorii, precum şi a lucrărilor discipolilor săi Froberger, Muffat şi Druhns, reuşita organistei Maria Abrudan a fost deplină.

M ic h a e ia BO CU Foto: I.PETCV

La Muzeut National de Artă ChitS e s iu n e a n a ţ io n a lă d e c o m u n ic ă r i ş t i in ţ i f ic e a m u z e e lo r d e a r t ă d in R o m â n ia. Astăzi şi mttac (21 şi 22 noiembrie a.c.) are Ioc cea mai importantă

manifestare ştiinţifică a muzeelor de 'artă din România în organizarea MINISTERULUI CULTURII (coordonator de program consilier Doina Pungă) şi a MUZRULD1 NAŢIONAL DE ARTĂ CLUJ, cu colaborarea Inspectoratului pentru cultura al judeţului Cluj şi cu concursul Institutului dc Arheologie şi Istoria Artei Cluj şi a Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca. Sesiunea, are reuneşte reputaţi ccrcetători, atît fa domeniul istoriei artei româneşti şi universale, d l şi din domeniul muzeologiei, conservării şi restaurării, se desfăşoară în plen şi pe următoarele secţiuni: “Arta pe teritoriul României în secolele XVÎI-XIX"; “Artă modernă românească”; ‘‘Corespondenţa, documente, publicistică'’; “Artă universala” fi ‘‘Muzeografie, patrimoniu, conservare, restaurare”.

Lucrările sesiunii sc desfăşoară Ia Muzeul Naţional dc Artă Cluj, Piaţa Unirii, 30 (21 noiembrie) şi la Centrul Cultural Internaţional “Ars Transilvaniae” dc la cetatea Câlnic (22 noiembrie), '

Organizarea sesiunii s-a bucurat dc sprijinul generos a| utior sponsori: Banca "Transilvania" SA, ERS CUG SA, UNIMET CIJG SA, “Central” SA, “Farmec” SA, ’Trodvitialco” SA, “Picant” MP SRL, “Cuptorul fermecat” SRL, “Cafe Lux” SRL, SC '‘Continental” SA, Policlinica “Intetservisaa”, “Intcrmod” OC, “Electromontaj” SA. ‘S cară d c b a le t la O pera R om ân ă

în această scară, la ora 18.30, pc sccna Operei Române spectacolul cu baletul clasic GlseDe de Adolph Charles Adam. Dirijor: Gheorghe VictorDumănescu, coregrafia: Gabriela Taub, asistent coregraf: Ileana Todea, scenografia: Mihai] Nemeş. Distribuţia scrii este următoarea: - Giselle - Amalia Uţiu, de la Opera Maghiară de Stat Cluj-Napoca; Prinţul Albert - loan Dorin Coşeriu; Myrtha, Regina ielelor - Carmen ■ Stan; Ducele, tatăl lui Albert - Adrian Mureşan; Bathilde, logodnica lui'Albert - Claudia Popescu; Wielfried, scutierul lui Albert - Gheorghe Oltcanu; Hans, tînăr pădurar - Marius Toda; Bertha, mama Gisellei Mihaela Bordea; Pas de deux (Actul I) - Andrea Bonczds, Cristian Gunâ; Supusele Reginei ielelor - Gabriela Serdcan, Codruţa Oancea.

tntîlnlrea năsăudenilor şl blstrlţenllor domiciliaţi la Cluj-NapocaSîmbătă, 29 noiembrie a.c., cu începere de la ora 11, la Clubul

Casei Universitarilor, va avea loc întîlnirca fiilor judeţului BLstriţa-Năsâud, domiciliaţi în Cluj-Napoca. Programul prevede o sesiune de comunicări ştiinţifice, consacrată zilei de 1 Decembrie - Ziua naţională a României, .lansarea cărţii “Castrul roman de la Ilişiua” avîndu-i ca autori pe prof. univ. dr. Dumitru Protase, C. Gaiu şi G. Marincscu, prezentarea altor noutăţi editoriale. Sesiunea dc comunicări va fi minată dc Mlnirea de suflet şi masa comună la restaurantul Casei Universitarilor, Informaţii suplimentare la numerele dc telefon: 16-61-86 şi 17-71-97.

foXwjU*. -iUM+faiCAstâzi-şi mîine, Casa de Cultură Studenţească din Chij-Napoca

organizează Gala teatrului studenţesc, manifestare care se va desfăşura după următorul program: astăzi, la ora 19, Studioul de teatm al CCS prezintă "Huhurezul” de A. Ceechi (din comedia Renaşterii italiene); la ora 20,30 trupa de teatru ”Gaudcamus” a Universităţii Tehnice dm Cluj- Napoca prezintă spcctacohil colaj "Anotimpul"; sîmbătă, 22 noiembrie, la ora 20, trupa de teatru ”Maszkura” a C.C.S. prezintă spectacolul (în limba maghiară) "Drama sacră de la Elcusis” după Eduard Schurc, cu care a participat la Festivalul Internaţional de Teatru organizat de Universitatea din Strasbourg.

Astăzi, 21 noiembrie, ora 21, la sediul Asociaţiei Femeilor Catolico din Cluj-Napoca (str, Iuliu Maniu nr. 6, ap. 5) va avea Ioc vernisajul expoziţiei de artă plastică intitulată IMPRESII ÎN PASTELURI, a pictoriţei dr. Weber T, Maria. Expoziţia va putea fi vizitată zilnic, între orele 10-13, pînă în 4 decembrie a.c.

CCPCursuri de pregătire în vederea susţinerii probei de;

limba franceza la examenul de bacalaureat. Cursurile vor fi organizate pe două module: sistematizarea cunoştinţelor de gramatică, cu aplicaţii practice (30 de ore în actuala sesiune de cursuri), respectiv pregătirea subiectelor specifice din programa de examen (40 de ore în perioada ianuarie-aprilie 1998). Pentru primul modul, organizat pe 4 ore/ săptămînă, nivelul necesar este cel mediu. Preţul modulului: 300.000 lei. Cursanţii care au mai participat la cursuri ale Centrului Cultural Francez beneficiază de o reducere de 10%. înscrieri zilnic la secretariatul CCF, str. I.I.C.. Brătianu nr; 22, cu program zilnic între orele 9-18. Informaţii suplimentare la telefon 19-85-51 sau 19-75-95, între aceleaşi ore. ’

’ ***.CCF1 invită pe cei interesaţi la cursul de limbă franceză super-

intensiv de două săptămîni, în perioada 2-15 decembrie. Cursurile se vor desfăşura în şedinţe de 3 ore/ zi (total 30 de ore) cu profesori români pentru sistematizarea gramaticii franceze şi cu profesor francez pentru conversaţie. Tarif: 350.000 lei. Plata se poate face în două rate. Cei reînscrişi beneficiază de o reducere de 1 0 %. înscrieri se fac la secretariatul CCF, str. I.I.C. Brătianu nr. 22, între orele 9-18, pînă în 28 noiembrie'a.c. Locuri limitate!

Concurs de creaţie literară "Sorin Titel"* Caransebeş, 9-10 decembrie 1997 •

în zilele de 9-10 dcccmbric a.t,, la Caransebeş se va desfăşura faza finală a celei de a X-a ediţii a Concursului de creaţie literară "Sorin Titel”, cu secţiune de proză scurtă şi critică, teorie şi istoric literară. Organizatori sînt Ministerul Culturii, Uniunea Scriitorilor din România, Inspectoratul pentru cultură Caraş-Scvcrin, Central judeţean al crcaţici dc k RcşUa, Socictatca literara. ”Sorin Titel” din Timişoara, Societatea culturală ”Astra” şi Casa de cultură “George Suru” din Caransebeş.

La actuala ediţie a concursului pot participa creatori de origine româna din ţară şi străinătate, indiferent de vîrstă, cu condiţia să nu fie membri ai Uniunii Scriitorilor şi să nu aibă cârti publicate. Lucrările, cate nu vor depăşi 20 de pagini dactilografiate la două rimhtri, în două exemplare, vor trebui trimise pină cel tîrziu 3 decembrie a.c., pe adresa: Casa de cultură "George Suru”, str. M. Viteazul, nr. 6 , l(î50, Caransebeş. Lucrările trimise pentru concurs vor fi semnate cu un motto, carc sc.va regăsi şi pe un plic închis, cc va fi trimis alături dc lucrări, într-un plic mai marc; Cci interesaţi tn susţinerea unor comunicări în cadru) simpozionului inchis in programul manifestării trebuie să trimită; tot ptnă (a'3 decembrie, pc aceeaşi adresă, tithil comunicării: Informaţii suplimentare potfi obţinute la umil din numerele dc telefon: 055/51-46-09, 055/21-30-68 şi 055*23-37-21. R ubrică realizată d e M. BOCU

IC E N T R E CULTUREL TRANCAÎS CLUJ-NAPOCA

&vineri, 21 noiembrie 1997 O M U L S I S O C IE T A T E A

A D E V Ă R U L

A tnceput-o de la munca de jos. Degeaba era frumoasă, dacă capul nu-i mergea: prindea greu şi uita repede! Asta pînă cie un şef, împins de tranziţie într-o înaltă funcţie, aflîndu-se în căutare de secretară, s-a oprit la Vrăbiuţă. Toate... v r ă b iu ţe le care au dat concurs au picat la examen. Doar Vrăbiuţa a trecut (că n-a dat concurs). Aşa s-a văzut instalată în anticamera şefului.

- Ce sînt astea?, a întrebat Vrăbiuţa cînd a văzut pe masa biroului maşina electrică de scris, fax, xerox„.

- Viitoarele d-tale scule de lucru, i-a răspuns mai vîrstnica secretară trecută pe linie moartă. Şi mai ai altele: pixuri şi creioane, carneţele pe care va trebui să s ţ e n o d ă c t i lo g r a f ie z i I Agende... telefoane...

Pe Vrăbiuţă o apucaseră năduşelile. De unde să ştie ea dactilografie, stenografie şi cîte-i mai trebuie unei secretare din' perioada economiei de piaţă!? Ea credea că dacă ştie să facă ceai, sau cafea şefului, dacă ştie cocheta, totu-i în ordine.' Şi aşa a fost! De pe biroul

ei, parcă la un semn magic, au dispărut maşina de scris, faxul, iar pe xerox, a apărut un cuvînt avertisment. Defect!

Fiind săltăreaţă din fire, Vrăbiuţa s-a acomodat Jntr-atît, încît a început să ciripească pe unde putea şi trebuia, urcînd încă o crenguţă. Din simplă

; secretară, Vrăbiuţa a fost avansată (pe ce criterii?) şefă de cabinet!.

Vrăbiuţa şi-a reiuat atribuţiile: d iscuţii’ prelungite cu solicitatorii (mai întîi trebuie pe la ea să treacă şi apoi pe la şef) mai cu un ceai şi o cafea făcută şefului şi,amicilor săi. S-a băgat şi pe protocol: este prea modest! Trebuie prevăzuţi mâi mulţi bani. Ea din ce să

. ciugulească?!Cînd s-a plictisit (doar

n-avea de lucru) a trecut la executarea unui program liber stabilit: manichiură, pedichiură, aranjat gene şi sprîncene, pavoazat în exterior şi cîte altele! Tot nu putea să-şi umple

.orarul de serviciu. Atunci a trecut Vrăbiuţa la.f. schimbări; şefule, ăsta nu-i birou ca lumea. Trebuie schimbat: alt birou,' alte covoare, alte tablouri. Un serviciu modern de '

cafea şi unul de ceai. Toate s-au făcut! Dacă a propus... Vrăbiuţa? .

De lâ şef, Vrăbiuţa a trecut la schimbări şi în propria-i... "colivie”. Ca să fie în ton: mobilier nou, covoare, o oglindă mare ca la coafor, un ceas de perete. Pe toate le-a

procurat Vră­biuţa pe banii in s t i tu ţ ie i , aduse" cu m a ş i n a şefului. Ea nu

trebuia să facă eforturi!- : Mari schimbări a făcut

Vrăbiuţa asta, au constatat cei mulţi care i-au trecut pragul spre a ajunge la şef.

- Asta-i aşa, a aprobat un mucalit. Pînă la urmă să nu-l schimbe şi pe... şef! Că ştie unde trebuie... ciripit!

Cum, necum, vorba a ajuns şi la urechile şefului. Acesta a întrebat-o: .

- Vrăbiuţă, dormi tu bine?...Aducîndu-şi aminte de

oarece versuri, că între timp Vrăbiuţa s-a mai emancipat (doar tipip avea), a doua zi (gurile rele susţin că şi cu sprijinul şefului) şi-a luat zborul spre... alte antica­mere. Era şi timpul! Venise un control pentru a cerceta schem ele de încadrare, competenţele, felul în care au fost cheltuite fondurile...

Ion CO RDO S

Ziua Mondială fârâ fumat 1997 'Uniţi pentru o lume fără fumat"Au trecut patru decenii de cînd, pentru prima

dată, au fost făcute cunoscute riscurile consumului de tutun. De Ia mijlocul secolului XX pînă în prezent, produsele de tutun au omorît mai mult de 60 de milioane de oameni, în următoarele trei decenii, dacă tendinţele'nu se vor schimba drastic, ne putem aştepta ca în fiecare an aproape 20 de milioane de oameni' să moară datorită produselor de tutun, 70% din aceste decese apărînd în ţările în curs de dezvoltare.

Riscurile utilizării tutunului sînt subestimate de public, chiar şi de cei care sînt responsabili de protejarea şi promovarea sănătăţii publice. Din aceste motive în domeniu tutunului au fost în continuare promovate politici indulgente şi mulţi dintre cei care ar putea promova controlul eficace, al acestor politici, nu fac nimic.

Pentru o renunţare reală şi eficientă la fumat nu sînt suficiente programe speciale de renunţare la acest obicei. Toţi profesioniştii din domeniul sănătăţii ar trebui să fie pregătiţi pentru a putea acorda asistenţă şi tratament celor care doresc să renunţe la această dependenţă, • care este o problemă serioasă de sănătate publică,^pentru reducerea mortalităţii şî morbidităţii cauzate de consumul de tutun.

Chiar dacă programele de educaţie pentru sănătate au reuşit să informeze publicul şi în special tinerii asupra pericolelor fumatului, acest

lucru nu este de ajuns. Controlul fumatului trebuie să fie făcut în toate sectoarele şi trebuie să aibă un scop amplu.

Pentni un control eficient al fumatului trebuie să se ţină cont de unele sfaturi ce derivă din rezoluţiile Consiliului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii: « protecţia copiilor împotriva dependenţei de tutun; • utilizarea politicilor fiscale pentru descurajarea fumatului; • utilizarea unor sume de bani din taxele pettutun pentru finanţarea controlului fumatului; • programe de promovare a sănătăţii şi de renunţare la fumat; • eliminarea reclamelor, a acţiunilor promoţiohale şi a sponsorizării directe.

Multe dintre aceste sfaturi depăşesc domeniul sănătăţii, de aceea programul real în domeniul controlului fumatului nu poate să apară fără implicarea altor sectoare. Controlul tutunului este în primul rînd o prioritate a sănătăţii publice, dar este şi trebuie să fie condiţionată ca o prioritate a politicii publice.

Pentru a realiza un control susţinut şi complet este nevoie de un suport popular masiv. Cînd toate sectoarele sănătăţii îşi vor alătura forţele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi vor fi "Uniţi pentru o lume fără tutun”, industria produselor de tutun va fi învinsă.

C o m p a rtim en tu l d e Prom ovarea S ă n ă tă ţi i, Inspectoratul

d e să n ă ta te p u b lică al judeţului Cluj

S e d e p u n d o s a r e l e p e n t r u b u r s e l e U A . P .

"Uniunea Artiştilor Plastici - pentru acordarea burselor 1, cod 71117, pînă la datade30Filiala Cluj, anunţă absolvenţii U.A.P. pentru tineret se vor noiembrie 1997.Academiei de Arte Vizuale, din depune la sediul U.A.P., str. N. Informaţii la U.A.P. Cluj, str.ultimii 3 (trei) ani, că dosarele Iorga nr. 21, Bucureşti, sector Universităţii nr. 1, tel. 191.532.

O c n a D e j u l u i - c a d u p ă . . . . r ă z b o i

Cine trece în aceste zile prin localitatea Ocna Dejului rămîne cu o impresie neplăcută. Şi nu din cauza Exploatării miniere de la marginea municipiului Dej — unde activitatea se destăşoară în condiţii foarte bune, ci a imaginii din centrul comunei, priveliştea" lăsînd un gust amar pentru cei care vizitează Salina/Zilnic, zeci de maşini din toate judeţele ţării vin aici pentru sare, deci oaspeţii au ce vedea.

Zona centrală din Ocna Dejului arată ca după... război. Clădirile sînt în paragină, lipsesc acoperişurile de pe case, iar ' murdăria şi insalubritatea sînt

principalele caracteristici ale centrului civic al localităţii. Care numai civic nu este. Nici calitatea carosabilului nu este mai bună. Gropile, şi-au făcut apariţia, la fiecare pas, apa bălteşte în junii trotuarului, mizeria domină peisajul citadin.O imagine' sumbră, care contrastează cu hărnicia minerilor de la Salină!

Aşadar, cine doreşte să revadă imagini de după... război, să •poftească la Ocna Dejului. O localitate care se distruge de peo zi pe-alta...

S Z . C s.

L a G h e r l a s c a d e n u m ă r u l ş o m e r i l o rIncredibil, dar adevărat. Cu

toate greutăţile şi problemele economice din Gherla, în oraş în ultima perioadă a scăzut numărul şomerilor. Mai sînt societăţi comerciale: care o duc foarte greu, însă, unele unităţi industriale dau şi semne de revigorare.

După cum am aflat la Punctul de lucru din localitate al Direcţiei muncii şi ocrotirii sociale a judeţului Cluj, chiar dacă nu într-un număr aşteptat, a scăzut efectivul şomerilor din localitate.

Printre unităţile economice din oraş care şi-au mai revenit dupăo lungă perioadă de iriactivitaţe- se află şi SOCOM "Lemn-Text” (fosta Cooperativă meşteşugă­rească "Lemnul”), o unitate care în trimestrul IV al acestui an. a acordat mare atenţie extinderii exportului. S-au făcut multe angajări şi în rîndul celor peste 500 de firme-particulare din urbe, mulţi şomeri găsind de lucru la unităţile privatizate. O cifră exactă cu numărul şomerilor nu am aflat, fiindcă Punctul de lucru de la Gherla

"deserveşte” şi o zonă mare din comunele apropiate oraşului. Oricum, în ultimele luni s-a mai îmbunătăţit

.situaţia.în domeniul locurilor de muncă, însă, nu în măsura satisfacerii cererilor. Mai există în oraş multe unităţi economice cum sînt SC ”Covoare manuale” SA sau SC ”Someg” SA care se confruntă cu probleme. Din această cauză, în ultimii ani sute de angajaţi au fost disponibilizări.

SZEKELY C sab a

P r o g r a m u l T V R şi P R O T V p e n t r u z i le le d e s îm b â f â şi d u m in ic aSîmbătă, 22 noiembrie Programul 1: 7,00 Bună

dimineaţa ... de la Timişoara şi de la Bucureşti; 8,30 Alfa şi Omega; 9,05 Fcriţi-vă de măgăruş!; 10,05 Poveşti din copilărie (desene animate);10.30 Viaţa ca-n viaţă (serial);11,15 Film: Mohawk (SUA 1956); 12,35 Serial: Mork & Mindy; 13,00 America sălbatică; 13,30 Mapamond (magazin); 14,00 TVR Info;14,10 Tumul Babei; 16,00 Scena politică (magazin);,16.30 A doua alfabetizare;17.00 Start-Rec (magazin);18.00 Povestirile lui Donald ...(desene animate); 18,30 H o 1 1 y o a k s ; 19,00Telccnciclopedia; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun !; 20,00 Jurnal, săptămînă sportivă; 21,00 Efecte sccundare (serial); 21,55 Cum vă placi( azi, Caragialc ... ? (divertisment); 23,35 TVR Info; 23,40 Serial: Dublă expunere; 0,30 Arena AS.

Programul 2: 8,00 Euronews (în limba română);8,30 Lupii aerului; 9,30 Pas cu pas ; 10,35 Mondo-blitz (magazin); 11,30 TVR Timişoara; 11,55 Fotbal

Divizia A; 14,00 Serial: Emilie;15,10 Tradiţii (magazin); 15,35 Gigi Sfîrlează; 15,55 Michaela; 16,55 Cristal; 17,45 Prolog la Serata muzicală TV; 18,00 Handbal feminin; 19,45 Debut: Profesori de dans; 20,00 Film: Glasul inimii (Italia 1966, p.II & III); 23,10 Convieţuiri (magazin); 23,40 O viaţă închinată artei; 0,30 TVM Mesager.

PRO TV: 7,00 Desene animate; 8,00 Povestea magică;8.30 Superboy; 8,55 .Noile

"aventuri ale lui Flipper; 9,40Film: Dezonorata (r); 11,30 Secretele bucătăriei (magazin);1 2 .0 0 Întîlnire cu presa (talkshow).; 12,55 Ştiri Pro Tv;13.00 Generaţia PRO; 16,15 Pro Fashion; 16,45 Serial: Hercule;17.30 Xcna, prinţesa războinică;18.15 Fete dc bani gata (serial);18,45 Te uiţi şi cîştigi!; 19,30- Ştirile Pro Tv; 20,00 Film: Sindromul (SUA 1979); 22,10 Ştirile Pro Tv; 22,15 Serial: Milcnium; 23,00 Ştirile Pro Tv;23.15 NYPD Blue - viaţă de poliţist; 0,00 Film: Aria (Anglia/ SUA 1988); 1,25 Nopţile albe de jazz.

Duminică, 23 noiembrie Programul 1: 7,00 Bună

dimineaţa !; 8,30 Lumină din lumină (emisiune religioasă);9.00 TVR Info; 9,05 Legenda Albei ' ca Zăpada; 9,35 Aventurile lui Shirley Holmes;10.00 Ala Bala. portocala !;10.45 Biserica satului: Parohiile din Chiajna şi Dudu; 11,00 Viaţa satului (magazin); 12,30 Tezaur folcloric; 13,00 National Geographic: O privire asupra circului rusesc; 13,55 Fotbal Divizia A; 16,00 Atlas (magazin); 16,30 Dintre sute de catarge... Emisiune spectacol cu public; 18,00 Aladdin (desene animate); 18,30. Ce vrăji a mai făcut nevasta mea, Samantha ?;19.00 Robingo; 19,45 Duminica sportivă; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun !; 20,00 Jurnal, Meteo, 7 zile în România; 21,00 Film: în contratimp (SUA 1986); 22,40 Tragerile .Loto;22.45 Whitcsnakc în concert la Sala Palatului; 23,40 TVR Mo;23.45 Pariul Tri- cursa hipică internaţională de la Paris; 23,50 Portrete în acvaforte: Lena Constante; 0,20 Invitaţie la opera din Iaşi.

Programul 2:8,00 Euronews (în limba română); 8,30 Lupii aerului; 9,30 Ferestre deschise (magazin); 10,35 Lecţia de

muzică; 11,30 Handbal feminin; 13,30 Memoria exilului românesc; 14,00 Serial: Emilie; 14,50 Moment

•folcloric; 15,35 Gigi Sfîrlează; 16,55 Cristal; 17,45 Să ne amintim de T.Mihail;18.00 Serata muzicală TV;19.00 Ultimul tren (magazin economic); 20 ,0 0 în plină acţiune (serial); 21,00 Repriza a treia (magazin); 0,00 Jazz Alive.

PRO TV: 7,00 Desene animate; 9,00 Lassie; 9,30 Superabracadabra; Film:11.00 Magicianul (Anglia, 1968); 12,55 Ştiri Pro Tv;13.00 Serial: Dragul de Raymond; 13,30 Totul e trecător (serial); 14,00 Film: Au rîs toţi (SUA 1981);16.00 Chestiunea zilei (retrospectivă); 16,30 Lumea filmului; 17,00 Efccte speciale; 17,45 Norocosul (serial); 18,30 Beverly Hills;19,30 Ştirile Pro TV; 20,00 Film: Hofia (SUA 1992); 22,25 Ştirile Pro Tv; 22,35 Susan; 23,00 Ştirile Pro Tv;23,15 Procesul etapei (talkshow); 2,30 Fotbal II Calcio; 4,40 Lassie (r).

iiproapo 74 dc miliarde k

Ministerul Educaţiei Naţionale a alocat universităţilor de stat, pentru fondul de burse, peste 73,5 miliarde de lei, a declarat, marţi, agenţiei MEDIAFAX, prof. Comeliu Stănescu, director general în MEN. Această sumă a fost împărţită la numărul total de studenţi, cursanţi la studii aprofundate şi doctoranzi, astfel încît fiecărei persoane să îi revină cîte 115.000 lei. Cuantumul burselor a fost stabilit de senatele universitare, împreună cu organizaţiile studenţeşti, în funcţie de criteriile specifice fiecărei instituţii, a mai precizat- directorul Stănescu. Astfel, reprezentanţii Academiei de Studii Economice au declarat, la întîlnirea Consiliului Naţional al Rectorilor, că valoarea bursei de ajutor social la ASE ar putea fi de 250.000 lei, cea de studii de300.000 lei, iar de merit de400.000 lei. Universitatea Politehnică din Bucureşti alocă pentru ajutor social 250.000 lei, burse de studii - 350.000 lei, iar de merit - 450.000 lei. în general, a mai precizat directorul Stănescu, valoarea burselor oscilează între 2 0 0 .0 0 0 şi450.000 de lei.

G h e r l e n i i

s e s p a t â . . .

n o a p t e a

Mai noii, locuitorii oraşului Gherla care stau m blocuri sînt obligaţi să se spele no.iplca, sau la orc matinale. Mulţi se si/oaLi a i noaptea în cap ca să aibă parte de puţină apă caldă. Cît se furnizează, desigur.

După cum ;un all.it di.1 la directorul RAG< L Gherla, domnul Aiglur l'ilip, doar în cartk ml "înlrc ape" nvu sini probleme cu pm ire la asigurarea apenlului lenrs'.c şi a apvi calde Cele două puncte termice din această zonă a urbei nu tnai Ctc faţă solicitărilor şi din această cauza în timpul zilei nu şe poate furniza apă ealdă. In timpul nopţii, însă, pe robinete mai curge apă.,. dezmorţită. - Locatarii blocurilor s-au "obişnuit” cu acest orar ciudat şi se conformează obiceiului-. Chiar şi copiii sînt sculaţi din somn pentru a facc baie. Un lucru mai rar întîlnit în alte oraşe, dar asta. este situaţia. Pînă cînd nu vor trece pe gaz metan cele două puncte termice, în timpul anotimpului friguros sc va menţine aceaslă situaţie nedorită dc nimeni, dar agreată de cei care asigură agentul termic şi apa caldă în cartierul de locuinţe "între ape”...

Deci, 1.400 de familii din Gherla no au somndia cauza apei calde. Aşa ţ cînd tot sc tărăgănează realizarea unor investiţii planificate demult, dar

‘ amînate . an «ie an. Consecinţele se văd în realitatea de fiecare zi .; , SZEKELY Csaba

V•>

PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tri/fex 19-7WM;SUBREI)ACŢIATURI)A:iî luni-vineri8-16; Ici/lax 3143-23; SUBRK1MCŢIADEJ: luni-vineri 8-16; (el/lax 21-60-75.5: v i n e r i , 2 f n o i e m b r i e 1 9 9 7 ( 7

H R G A N I Z E A Z A

P R E S E L E C Ţ I E

în v e d e r e a ş c o l a r i z ă r i i ş i a n g a j ă r i i

în fu n c ţ ia d c • ■ v l : ' , j

croupieriCondiţii:

- diplom a d e b a ca la u rea t- cunoştin ţe m in im e d e lim ba en g leză- vîrstă cuprinsă în tre 1 8 -28 ani

P r e s e l e c ţ i a v a a v e a l o c s î m b ă t ă ,

2 2 . 1 1 . 1 9 9 7 , o r a 1 8 , i n i n c i n t a

C a s i n o - u l u i M E T R O P O L , s t r . H o r e a n r . S .

Regionala Distribuţie Gaze Naturale Turda

a n u n ţ ă .c ă o r g a n i z e a z ă în d a t a d e

2 7 noiembrie 1 9 9 7

L I C I T A Ţ I E

p e n t r u v î n z a r e a u n o r m i j l o a c e f i x e

a p r o b a t e la c a s a r e .

L i s t a s e p o a t e c o n s u l t a la s e d i u l

R e g io n a le i T u r d a , P ia ţ a R e p u b lic i i n r .2 6 ,

t e l e f o n 0 6 4 / 3 1 5 9 5 0 i n t e r i o r 1 2 1 -

C o m p a r t im e n t u I M e c a n o - E n e r g e t ic ş iB ir o u l

M e c a n o - E n e r g e t i c a l D .G .N . T g .M u r e ş ,

P ia ţ a T r a n d a f ir i lo r n r .2 1 , t e l e f o n 0 6 5 /

1 6 6 7 1 7 . , (342944)

în con form ita te cu L e g e a n r .1 3 7 /1 9 9 5

v ■■ F.R.E. C L U Janunţă începerea d em ersurilor pentru ob ţin erea

acordului de m ediu la lucrarea

N iv e le d e te n s iu n e ş i r e p a r a ţ ie c a p ita lă re ţe a j . t . Ţ r a n iş u d e S u s .

Eventualele su gestii sau reclam aţii, s e d ep un la sediul A P M C luj, C alea D o ro b a n ţilo r nr.99.

O I î l 6 0 M * C G M P t f # P î ? R S i H U i

R A T E C U D O B I N Z I IN S C A P E R E !

C a l c u l a t o a r e H Y U N D A I ş i R & M

I m p r i m a n t e C A N O N , E P S O NK I T -u r i U p - O r a d e , accesorii, multimedia

T e l e f o a n e G S M M O T O R O L A

Ţ un e c o n t a c t e z i

S C E L E C T R O D A N I E L L A I M P E X S R L

CUJJ-NAPOCA, Piaţa Unirii nr.23 Tei: 431791, Fax: 194860 .

N o i t e c o n e c t ă mşi în plus

la fiecare conectare

Iţi oferims •

u r i , p G C e c o n o m i z o r

D e a l e r a u t o r i z a t

SC ARIA CULINARA SAcu sed iu l în C lu j-N a p o ca , s tr .Iu liu M a n iu n r .3 4 s

o r jg a n iz e a z ă \ 'L I C I T A Ţ I E P U B L I C Ă D E S C H I S Ă

C U S T R I G A R E D E S C H I S Ăc o n fo rm L e g ii n r .5 8 /1 9 9 1 , c u m o d if ic ă r ile ş i c o m p le tă r i le u lte r io a re ,

pentru v în za r e a u r m ă to a r e lo r a ctiv e :

Denumirea activului Obiectul Adresa activului Preţ de pornirede activitate

1. Unitatea nr. 22 Piaţa Cipariu 9

Corp I comerţ ‘i :'■■■. ?y\: v; 2.627.000.000 lei

C orp ii alimentaţie publică 1.710.000.000 lei

2.Unitatea nr.29 comerţ şi Str. A. Vlaicu 802.000.000 leialimentaţie publică nr. 1 0 '

3. Spălătorie Mecanică spălătorie ' . v Str.Puieţilor nr.l 300.000.000 lei

La preţul de strigare s e ad augă T V A -u l suportat d e către cum părător.Licitaţia va avea lo c p e dată d e 1 2 d e c e m b r ie 1 9 9 7 , ora 8 , la sed iu l so c ietă ţii

din str.Iuliu M aniu n r.34 .In ca z d e neadjudecare la prim a şed in ţă , s e v a organ iza cea dei-a d oua

şedinţă a lic ita ţie i p e data d e 19 d ecem b rie 1 9 9 7 .D osarele d e prezentare a active lor , îm preună cu c a ie te le d e sarcin i, p o t fi

procurate contra cost, z i ln ic , d e la sed iu l so c ie tă tii co m ercia le , între o r e le 1 2 - 15. ^ -

A lte relaţii privind a c t iv e le c e urm ează a fi v în d u te le puteţi ob ţin e la te le fo n 064/ 1 9 7 2 7 5 şi 195532.

Cererile d e cum părare s e vo r d ep u n e la sed iu l so c ie tă ţii p înă la data d e 10 decembrie 199 7 , ora 12.

Participanţii la lic ita ţie v o r d ep u n e la caser ia so c ie tă ţii sau în con tu l nostru nr.40016 8 3 0 1 0 1 0 6 d e sc h is la B R D C luj, taxa d e p articipare d e 5 .0 0 0 .0 0 0 le i şi vor face în cazul v în ză r ii a c tiv e lo r d o v a d a 'c o n se m n ă r ii la d isp o z iţia societăţii noastre, a garan ţiei d e 3% din preţul d e porn ire a lic ita ţiei.

Ş t i m c ă a i n e v o i e d e u n c a l c u l a t o r .:

B i n e î n ţ e l e s , d e u n u l B U N . . . ş i I E F T I N !

C a l c u l a t o a r e l e J U L P IS ®Cel mai bun raport PERFORMANŢĂ / PREJ!

la 25.12.97 ai ie ftin e !

VINO la BRINEL ComputersTE VOM CONVINGE !

B-dul N. Titulescu nr. 4 ____ Tel. 414610 Fax 414617-------------------- — ---------- ^

B R IE T A distribuitor TUNGSRAM

B E C U R I TUNGSRAM

2 2 3 0

T U B U R I 2 0 W - 4 0 W

7 5 5 0 * 7 9 2 0 i . t i H .e*TVAStr.M eseriilor nr.23 s T e|:437434;437439 |

. orar. 7°°-15î# '

A S O C IA Ţ IA N A Ţ IO N A L Ă A E V A L U A T O R IL O R d in R O M Â N IA

\ - ANEVAR- 'Centrul teritorial Cluj - organizează: ,

Curs formare Evaluatori de întreprinderi '> perioada: 1-12 D ecem brie 1997> preţ: 950 .000 lei/cursant

înscrieri şi relaţii suplim entare: A N E V A R •Centrul teritorial Cluj, str. Observatorului nr. 146 ap. 18, tel. 064-438034.

^ _____ ' (577922) ■

P E R C E P Ţ IA R U R A L A H u e d inA N U N Ţ Ă O R G A V I Z A R E A

p e d ata d e 3 .1 2 .1 9 9 7 , ora 10 la s e d iu l

S C B E R E A P U S E N I Ş a u l a n r .5 9 ,comuna Izvoru Crişului, judeţul Ciuj

LICITAŢIEI p e n tr u v în z a r â a

1 bucată aparat de pasteurizat bere,în s ta r e d e f u n c ţ io h a r e , c o n f e c t io n a t d in in o x ,

n r. 1 0 9 8 /M /C 6 0 3 9 T Y P.E H X /H & K -A P V P reţu l d e s tr ig a r e : 1 3 . 7 5 0 . OOO le i.R elaţii la Percepţia Rurală din Huedin,

str.Horea nr.1, telefon ?53032. (s„ m

Cumpărând minim 3 produse veţi primi cadou un săpun DIAL antibacterian (142 gr) în valoare d e 1 2 . 0 0 D l e i !A N T I R E U M A T I CCod nr. 5271 '

I POLAR ICE - cremă - gel analgezică, produs deosebit

Ide p erform an t contra (reumatismului pe bază de

camfor şi mentol, înlătură durerile reumatice, intramusculare; acţionează eficient asupra sistemului muscular osos f i încheieturi, se foloseşte şi în cazuri de crampe şi răceli musculare.

VAPORIZING RUB - Cod nr. 5270 -- decongestionant nazal ţi contra tusei, pe bază de mentol, camfor şiuieideeucalipt.Se foloseşte pentru decongeştionarea căilor nazale şi înlăturarea tusei datorate răcelilor puternice, pentru combaterea sinuzitei. Acţionează eficient şi asupra sistemului muscular, înlăturând durerile.PETROLEUM JfELLY - Cod nr. 5077 -produs de referinţă al înaltei tehnologii americane, cremă pură cu extract natural de petrol. ajută la vindecarea pielii foarte degradate, în speciala bătăturilor; revigoreazăşi ajută laobunăcirculaţieperiferică. Efect dezinfiamatoriu'Completaţi cu litere de tipar ţ i citeţ Cuponul de ComandZ. Se accepţi şi copii xerox.^ |Trimiteti-[ prin poşii. menţionând cil mai exact adresa dvs. (Localitatea, cod poşta] ' telefonul dvs. pentru confirmarea comenzii), numărul dc bucăţi şi codul produselor, pc adresa A&A AMERO Co„CJ*. 149 O.P.22, Bucureşti.

JSuma de plaţi + taxele am baJare vor fi chi ta te la ridicarea coletului || Pentru Informaţii tau solicitări urgent* /«/: 01/ 312.08JS4.I DoreA i i cumpir: PRET/LEI

........POLAR ICE . 255 gr. (cod 5271)............... 33.600 M1 Nr.Buc......... .. VAPORIZING RUB 113 gr. (cod 5270)........... ..... ... 53*00 lei! Nr.Buc:........... PETKOLEI1M .IFI I.Y ‘226 gr. (cod 5077)..... ........33.600 W

| N u m e .................- .................. . . Prenume..

Strada ..................................Nr......... B l ......Sc......... Ap..~ ...........Localitate..

I Jutfgf......... ..................poştal ________ ______^e e/ u n ................... "iL" I

1T) vineri, 21 noiembrie 1997 P U B L IC IT A T EŞ CLUJ-NAPOCA: luni-vineri8-16; sîmbătă 9-14; tel/lax 19-73-04; SIBKF.DACŢIA TURDA: i luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACţTA DEJ: luni-vineri 8-16; lei/lin 21-60-75.1

A D E V A R U td e C i u l

Ofertă speti

m a ş i n i ?Economiseşti 1500 $ când cumperi Cielo

: cu plata integrală, sau 1000 $ cu plata în

rate ţi în leasing. . ' /

Economiseşti 700 $ când cumperi Damas

cu plata integralâsau 400 $ cu plata în rate

şi în leasing.

Şi nu numai... Pentru fiecare Espero, Tico,

Avia sau Lublin cumpărat primeşti un '

telefon mobil GSM Daewoo şi conectare,

abonament şi service; gratuit pentru 3 luni

la CONNEX sau Dialog.

detalii contactaţi cel mai apropiat distribuitor autorizat DAEWOO

S iste m u l d e le a s in g D a e w o o d isp o n ib il p en tr u to a te m o d e le le .

mm m m

CLUJ IA T .S A Tel.: 064/41.07.68 Fax: 064/41.07.69 • CLUJ FELEAC Tel.: 0S4M3.84.41 Fax 064/43.84.42 • BUCUREŞTI - AUTO MARCUS Tel.: 01/312.89.77 Fax: 01/312.60.66 • BUCUREŞTI - EUROSERVICE S.R.L. Tel.: 01/675.66.95 Fax: 01/330.39.89 • BUCUREŞTI RAeACN TeIJFax: 01/211.10.46/210.80.27 • BUCUREŞTI - SEBASTIAN S.R.L TeIJFax: 01/330.60.09 • BUCUREŞTI - EUROCENTER-BĂNEASATel.: 01/665.60.35 Fax: 01/666.42.67 • BUCUREŞTI CAR SERVICE STAR Tel.: 01/650.56.82 Fax: 01/311.12.99 • BUCUREŞTI GRAND GARAGE TeIJFax: 01/760.59.49 • ALBA-WLtA SATEX S.R.L Tel.: 058/81.04.57 Fax: 058/81.01.53 ■ ALEXANDRIA GRUPO TRANSNAŢIONAL Tel.: 047/32.43.97 Fax 047/32.50.00 • ARAD IA T .S A TeIJFax 057/28.73.66 • ARAD FRANCKMAR Tel.: 057/24.61.44 Fax: 057/22.39.72 ■ BACiJJ IAT.S A Tel.: 034/1557.30 Fax: 034/18.52.85 *BAIA MARE IA T .S A TeL: 062/42.45.86 Fax 062/42.33.03 • BAIA MARE SIROMEXTWJFax: 082/41.74.51 • BÂRLAD IA T .S A TW.: 035/42.1371 fax: 035/42.11.69 • BISTRIŢA COMAUTOSPORT TeIJFax: 063/23.15^0/25.0t.83- BOTOŞANI XANDOR Tel.: 031/53/47.40 Fac031/51.44.80* BRAŞOVIAT.SA Tel.: 068/31.12.46 Fax; oea/31.25.96-BRAŞOV ROMINTHADESATelTFax: 09a/15.39.83-BR*ILA COMIHAI. Tel.: 039/66.60.39 Fax: 039/68.13.10-BUZAUAGROMECANICASA Tel.: 038(42JUI) Fax: 038/71.04.90 • CĂLĂRAŞI SEY Tel.: 042/32.40.65 Fax: 042/32.31.39 • CAMPINA GIA MOTORS TeIJFax: 044/37.48.50 • CÂMPULUNG IA T .S A Tel.: 048/21.63.99 Fax: 048/81.47.24 • CONSTANŢA ARROW Tel.: 041/81.85.91 Fax: 041/63.95.31 * CONSTANŢA KAMSASTet 041/86^2.95 Fax: 041/69.17.56 • CONSTANŢA IA T .S A Tel.: 041/64.24.91 Fax: 041/8S.75.89-CRAIOVA CENTRULDEVANZARI ŞISERVICETel.: 051/14.46.52 Fax 051/14.59.79"CRAJOVAREDEXIMTelJFaxa51/41.08.20/41.48.a8*DEVADACIASERVICETel.:054/22.56.40Fffi 054/22^8.41 • FOCŞANI AUTO DIVERSIS TeIJFax 037/21.40.54 • GALAŢI IA T .S A TeL- 036/44.28.33 Fax: 036/4&2&54 • GIROC GIROT1M LTD. Tel.: 056/18.4.1.55 Fax: 056/19.08.30 • GIURGIU PROQAS Tel.: 046/21-05.00 Fax: 046/22.28.94 . IAŞI INTERNAŢIONAL-COkFLEX SERVICE Tal.: 032/13.7870 Fax: 032/23.32.60 • IAŞI SOCOM Tel.: 032/14.52^6 Fax: 032/2177.56 • LUGOJ FORTIM S A Tal.: 056/31.16.40 Fax056/3178.94-MIERCUREACIUC IA T .S A Tal.: 066/17.12.05 Fax: 066/12.39.62 "ODORHEIUL SECUIESC AUTO-M COMPANYTfll/Far 0eai21.60.96 • ONEŞTI MIHOC TeIJFax: 034/31.81.57 • ORADEA (FEUX) IA T .S A TeIJFax: 059/48.79.01 • ORADEA LUCON S.R.L TeIJFax: 059/13.30.03 • PETROŞANI GENERAL TRANS S A Tel.: 054/54.20.40 Fax: 054/54.13.54 • PIATRA NEAMŢ TRANS SERV S.RJ. WL- 033/214570 Fax 033/22.19.00 • PITEŞTI IA T .S A TeL: 048/63.42^0 Fax: 046/63.02.06 • PITEŞTI CARAS A TeIJFax 048/62.56/40 • PLOIEŞTI FAREDO 8.R.L. Tel.: 044/11.38.98 Fax 044/11.43.58 • RM. VÂLCEA AUTOSERVI TeIJFax: 050(73.04.57 • RM. VÂLCEA INOACOM SA TeIJFax: 050/73.7021 • REŞIŢA MERCUR Tel JFax: 055/2279.80 • ROMAN LUIGI PROD TeIJFax 033/72.15.78/73.13-04 • 8ATU MARE IA T.S A Tel.: 061/73.0870 Fax: 061/73.61.68 • 8IBIU IAT.S A Tel.: 069/22.88.83 Fax: 069/22.96.62 • SIBIU NINAS.R.L Tel.: 069/43.73.25 Fax: 069/2172.18 • SLATINA I A T S A Tel: 049/43.41.90 Fax: 049/43.43^4 • SLOBOZIA M(VA SERV TeL/Fax: 043/23.12.03 • SUCEAVA IAT.S A TH: 030/22.52.78 Fax: 030/52.17JZ6* SUCEAVA SEVER1N Tel.: 030/21 00 32 Fax: 030/52.03 69 •TECUCI WOTAN IMPEX S.R.L TeIJFax: 036/81.23.58/46.29.09 • TIMIŞOARA IA T .S A Tel.: 056C0.02.15 Fax 056/20.1970 ♦ TAROOVIŞTE VIRAFATl PROD SEKVCOM S.R.L TeIJFax: 045/63.49.31 • TAr g U-JIU IA T .S A TeIJFax: E l U n O053/2177.96-TAROU MUREŞ MONDOTRADE TeIJFax 065/25.34.44 • TARGU MUREŞ lAT-SATeL: 065/25.56.68 Fax: 065/25.55.44 • TULCEA DELTA SERVICE TeIJFax040/52.12.59 • TU RNU-SEVERIN IA T .S A Tel.: 052/31.47.72 Fax: w S l l m 052ni.19.83-ZIMWCEATRANSIMTelJFax 047/38.86.08 , ^ B l ly ■L.VJfi/.L'J J'.

P e m ă s u ra g u s tu lu i t ă u !lu n a n o ie m b rie , p e n tru fie c a re m e n iu co m a n d a t p rim e ş ti

gratuit noua ciocolată de 40 d e grame;

■MuiiHinbwyerjL « fm ipJi JMiClMeliijBiL «PduijnSi Itaii Medita |L ofoiraigntii HippjKMl’ p... oPoaiajnlii

Oferta noastră este valabilă doar pentru luna noiembrie.

(114045)

< A v a a n N M ţ f *

V i z i t a ţ i m a g a z i n e l e W H I R L P O O L ş i p r o f i t a ţ i d e

C u m p ă r a ţ i o r ic a r e d in tr e

p e r f o r m a n t e le m a ş in i d e

s p ă la t W I J I R L P O O L şi

p r im iţ i g r a t u i t d e t e r g e n t

A R I E L p e n t r u o lu n ă

. ( 2 ,4 k g )!

O f e r t a e s t e v a l a b i l ă n u m a i î n p e r i o a d a

1 7 n o i e m b r i e - 1 7 d e c e m b r i e 1 9 9 7 .

W H IR L P O O L şi A R IE L v ă a şteap tă în m a g a z in e le :

. •„ • A M IC - Piaţa Unirii nr. 16 • C E N T R A L - Str. G heorghe D oja nr. 22 -26

• S .C . E X IN G S .R .L . - Str. 21 D ecem brie nr. 10 • P R O M O D M O D E X - Str. Iuliu M aniu nr. 6

• S E R A T E L - Bd. 21 D ecem brie 1989

A D U C E C A L I T A T E V I E Ţ I I

P U B L I C I T A T ECI,l J-.N\IHJ('\:Iuni-’»incri»-l6;<.iml>a(a9-14;lcl'fax 19-73-04;Sl nKfcDU’lIA'ICKUV: - . 0 > . . .

: luni-vincri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DKJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. ■■ V I H « * V Z 1 t l O i e i l l D l i e 1 9 9 7 ( 9 J

• u n i c i m p o r t a t o r a l

p r o d u s e l o r o r i g i n a l e r a m• Vă o fe ră E N - G R O S la p r e ţ d e f a b r i c ă

Î N C Ă L Ţ Ă M I N T E S P O R T

A D R E SA : O R A D E A , s t r .C a z a b a n 3 1

te le fo n 0 5 9 - 4 6 3 8 7 5 , 0 5 9 - 4 6 3 8 7 6H77926) _________________________ !____________________ —

C A P A (C red ita re , A sisten ţă , P regă tire p en tru A fa cer i) , p ro p u n e firm elor m ici d in ju d eţu l C luj

c r e d i t e !n u rm ătoarele condiţii:

• Suma până la 15.000 dolari• D obândăîntre 22%-26% la dolar/an, în funcţie

de scopul investiţiei• Termen de rambursare până la 18 luni

P r o g r a m u l C A P A- Informaţii la tel/fax 064-420-748

' Str. Ţebei Nr. 29, Cluj-Napoca World Vision International

Romanian-American Enterprise Fund(577924)

6

H E R L I T Z R O M A N I A S Acu sediul în Tg.Mureş, str.Depozitelor 22, fax 065/253582 a n g a j e a z ă

A G E N T D E V I N Z A R I p en tru ju d eţu l Cluj

Condiţii: preferabil studii superioare şi deţinător autoturism.

P o sib ilită ţi d e c îş tig u r i a tractive ş i nelim ita te .Dacă vă consideraţi persoana potrivită, trmiteţi C.V.-ul

Dvs. prin poştă sau fax pînă la data de 1 Decembrie 1997. Informaţii suplimentare la tel. 065/ 253722, secretariat.

F-- jt:-

r i t^ O B I L E /

Str. Oaşului nr. 42A tl.4 JJn .S 5 ,13(1822. ORAR S-IR : Hala Agroalimentară P-ţa Mihai Viteazul etaj 1

id . 132M7. ORAR 9-18 "Calea Victoriei nr. 100

(Materna, TURDA) tel.: 4 3 3 8 0 4

A *

y * \ \PFvm r atih tA ri

iNTrrdLWB

%, R E D U C E R E

', trin «p « rt, n u l f i montat "i fJKATMT !

MOBILA IN R A T E F A R A D O B A N D A - P R O D U C Ă T O R L A C O M A N D A

S C M E T E X C O M S Acu sediul în Dej, Piaţa 16 Februarie nr.3, judeţul Cluj

S C O A T E T A C O N C U R S

1 p o s t d e l u c r ă t o r g e s t i o n a r S

'pentru depozitul de com b u stib il Gherla . Concursul va avea Ioc la data de 8 .1 2 .1 9 9 7 , ora 10, la sediul societăţii. ? ' >

Condiţii de participare:studii: liceu l econ om ic sau teoretic;

- vechim e: m inim um 5 ani;-v îr s tă m axima: 4 5 ani.

Informaţii suplimen tare se p o t obţine la sediul societăţii sau la telefon 215206.

^ ■ = U T I I = M

PUNGI DE HÎRTIE- d im ensiun i variate j- preţuri exce len te

oferite d e BARLETA s r l B a c ă u

R eprezentant local: tel. 0 6 4 - 1 3 0 8 8 1 .

tel/fax: 1 9 8 8 1 4 - 1 9 4 9 1 7

: o m p u t e r sVINZARI

CUMPĂRĂRI1 Cumpăr acţiuni. Tel. 19-92-03.

(5W779)

1 Cumpăr că rţi. Tel. 19-00-33.

• Vînd teren la Floreşti. Tel. 43-74-39 pînă la ora 15; 43-26-41 după ora 15. (565426) . - ■

• Vînd loc de casă str. Lombului nr. 1. Str. Ion Meşter nr. 1 ap. 111. (565627)

^ tn d teren 275 mp str. Moţilor bun Mm privatizare, pret fix 100 USD .'TeL '«0-56. (56 5 5 53) ’ '1 Cumpăr magazin (depozit) 150-500

»P- Pager 19-70-10 cad .10979.«saţ)‘ SC Bion SRL Satu Mare cumpăra

"rctermâ industrială pe motorină, Wn încălzire spaţiu 1500 mc. Tel. % 65-03. (565623)‘ Vmd prese ulei cu două capete. Tel. -1-13-91-90. (594903)’ Vmd cască pe picior coafor safe

^dozator supe, dozator băuturi. Tel. W 6 orele 19-22. (594916)

L' Vmd SRL cu casă de amanet. TeL 754-82 orele 18-22. (594926)

hi. ^ 'n<* asă una cameră plus Winţe şi grădină, în curte comună îţ# Zorilor, pret 35000 DM. Tel. 43- gjL(S94975)

• V înd foarte urgent 4 cam ere, Z orilor, e ta j 1 din 4 şi M ănăştur, e ta j 2 din 4. Tel. 092-354-945. (565602) ,

• C um păr foarte u rgent garsonieră, apartam ent 1 cam eră sau 2 , în Grigorescu. TeL 092-354- 945.(565604)

• -V înd ap artam en t 2 cam ere m obilat e ta j 1 g a ra j, telefon, tv cablu, Zorilor. Informaţii la telefon 13-78-46 orele 17-21. (594896)

' nd teren construcţii 18.000 mp îl? T urzii AWA, întăbulat,

poziţie deosebită. P re ţ 20 gi/mp.TcL 19-99-61. (594839)

' Cumpăr urgent 4 cam ere în nJt'rMcu, numai str. Buzău sau lyŞjji T tL 18-03-09. (565603)

Vînd casă 4 camere singur în curte. Tel. 43-74-39 pînă la ora 15; 43-2641 după ora 15. (565424)

• Vînd apartament 2 camere zona Pata Godeanu. TeL 15-37-90 după ora 16. (565477) ‘

• Vînd vilă nouă deosebită model unicat str. Aradului nr. 3B. Tel. 09-45- 49-77-4. (594661)

• Vînd casă 3 camere în Gheorgheni Tel. 15-20-18. (594707)

. • Vînd casă cu 24 ari grădină în Săvădisla. Informaţii la nr. 250 Covaci. (594830) '

• Vînd urgent apartament 2 camere, pret 78 milioane. TeL 19-37-16. (594911)- • Vînd apartament în curs de amenajare 100 mp str. Alverna. TeL 13- 83-46 orele 19-22. (594917)

• Vînd apartament 3 camere, Plopilor, e t 2. Tel. 13-8346 ora 19-22. (594915)

• Vînd casă amenajări deosebite, garaj, curte, str. Suceava. Tel. 13r8346 orele-19-22. (594918)r Mi:

• Vînd apartament duplex,'5 camere transformat în 4, finisat, garaj. B-dul N. Titulescu. Tel. 1546-29 orele 19-22. (594959) - - - - ,

• • Vînd apartament 2 camere, etaj 1, telefon, str. Iugoslaviei nr. 72 ap. 13. TeL 1540-77. Preţ 95 milioane lei. (594964)• Vmd apartament 3 camere, bucătărie,

finisat, cartier Mârăsti central. Informaţii tel. 41-27-83 după ora 18. (594965) ’

• Vînd apartament două camere mobilat» - bloc cărămidă, cartier Gheorgheni str. Meses et. I, pret 35000 DM, Tel. 43-22-91. (594976)

• Vînd apartament 2 camere, finisat în Gheorgheni, 80 milioane lei. Tel. 15*62- 56.(594991) '

• Vînd apartament cu două camere str. Horea. Tei. 13-13-91. (594996)

• Cumpăr garsonieră sau apartament Tel. 12-78-96. (595001) .

IATENT IE fiSfîrşitul a n u lu i-p erio ad ă

e x c e le n tă p e n tr u

c u m p ă ra re a d e o ric e tip

d e m a ş in is e c o n d -h a n d

d in O la n d a p rin

"ÂUTOBENELUX”A sigurăm vize, asigurări m edicale, transport, ghid. Sunaţi şi vă veţi convinge:

0 1 / 2 1 1 3 5 3 6 , I 0 1 / 2 1 0 0 0 6 4 . &

Garanţie 3 luni | iîn R om ân ia .

F a p t u l c ă p u t e ţ i c ă l ă t o r i l a L o n d r a

c u d o a r 1 8 0 $ e s t e

s a u 1 9 7 $ la A m s te r d a m , 2 1 2 $ la B r u x e l le s , 2 0 7 $ la P a r is , 1 6 9 $ la M u n c h e n , 3 5 1 $ la M o n tr e a l, 3 5 6 $ la N e w Y ork,

6 1 4 , $ la B a n g k o k , 3 0 7 . $ la T e l A v iv , 4 8 5 $ la L o s A n g e le s ,

2 1 9 $ îa V e r o n a , 6 1 2 $ la J o h a n n e s b u r g , 1 1 1 8 $ la S y d n e y

... s a u c ă p u te ţ i f a c e r e z e r v a r e a t e le f o n ic ,

ia r u n c u r ie r v a a d u c e b ile tu l la d e s t in a t ia s o l ic i t a t ă .

O. .. s a u c ă a c u m v is u l D v s s e p o a t e îm p lin i

p e t r e c â n d A n u l N o u p e u n tă r â m e x o t ic .

k U W E N S

* ~ U ta m i3 S & ! ! S S B 2 1 B m ! lS a & ■

C lu j - N a p o c a , B d . E r o ilo r nr. 1 0 , T e l. 0 6 4 - 1 9 0 7 4 8

• Vînd Lancia Thema turbo dieseL Informaţii după ora 16 la teL 41-12- 40.(565611).

• Cumpăr Dacia 1310. TeL 13-55- 41. (565559)____________________

• Vînd Mitsubishi Galant 90,2000 cmc 108 cai putere, lovit frontal faţă stînga 112.000 km benzină fostă excelentă stare sau vînd piese. Tel. 36-76-39. (565596)

• Vînd M ercedes 300 D 1981, înm atriculat persoană fizică, 5900 DM negociabil. Tel. 19-48-46. (565629)

Vînd Ford Fiesta 1984 1300 cmc 5 viteze, benzină, 1300 DM negociabil. Str. Oaşului ar. 365 ora 8-20. (594791)'

• Vmd Ford Orion 1,7 diesel 1990 înmatriculat recent în stare impecabilă. Tel. 092-26-92-50 sau 16-59-46. (594882)'

• Vînd Dacia 1300 an fabricaţie 1979 cu îmbunătăţiri, preţ negociabil 12 milioane. Tel. 1440-66. (594951)

• Vînd jeep Cherokee an fabricaţie 1990 benzină, ful options sau schimb cu teren sau apartament. Preţ avantajos. TeL 15-73-03. (594954)

• Vînd Dacia 1410 an fabricaţie 1995, 23750 km, stare foarte bună Tei. 42-64- 04 după ora 15. (595002)

• Vînd cazan încălzire centrală şi apă caldă sigilat cu term osta t de cam eră m arca Junkers-B osch. Inform aţii Ia tel. 094-62-32-90. (594573)

« Vînd instalaţie p en tru încălzit cabina la autocamioane (Sirocol) pe 24 V. TeL 094-62-32-90. (594575)

* Vînd calorifer fontă. Telefon 094- 62-32-90.(594577)

• Vînd cazan presiune baie, chiuvetă baie baterie, aragaz. Telefon 1349-07. (594980)

• Vînd televizor Philips stereo, telecomandă. Tel. 43-57-93. (594983)

• Vînd zaharină China. Pret avantajos. TeL 17-25-64. (565617)

• Vînd o blană de vizon, mărimea nr. 42. TeL 19-77-36. (565619)

• Vînd: covor persan 2x3m 480.000 lei, covor belgian 2,5x3,5m 440.000 lei nou, bicicletă fixă pentru sport la domiciliu 330.000 lei, joc televizor (Terminator) cu casete 120.000 lei, proiector film 8 mm + masă montaj 180.000 lei. TeL 1247-14. (565635)

• -Cumpăr piei vulpe, nutrie, jder. Tel 15-25-73.(594733)• Vînd mobilă de bucătărie, uşi balcon,

geamuri, usi intrare din răsinoase noi. Tel. 13-77-74. (594931)*

• Vînd mobilă veche. TeL 18-96-19 după ora 16. (594994)

În c h ir ie r i

• Primesc în gazdă două studente. TeL 15-79-68 după masă. (594864)• închiriez apartament. Telefon 16-73-

28 după ora 16. (594891)• Dau în chirie cameră, bucătărie, baie

Ia casă particulară în Gheorgheni. TeL 15-16-60. (594902)

• închiriez o cameră. TeL 15-31-76 (594912) ■

■ închiriez apartament 2 camere zona" Pata pentru pretentiosi. Plata în valută. Tel. 16-63-52. (594923)

• T ineri căsătoriţi căutăm chirie rezonabilă în Grigorescu. Tel. 18-, 77-36; 19-05-73.(594646)

• C aut u rgent de închiriat garaj zona M ănăştur capăt linie. Plata în va lu tă . Tel. 16-38-47 seara. (595000)

DIVERSE

• Intcrmedicm ch irii TeL 19-09-28. (564666)

Vind calculator 486, Hdd ş componente. TeL 18-3940. (565616)

• Vînd maşină de spălat automată Zanussi, scundă, îngustă, 5 kg haine uscate capacitate, perfectă stare de funcţionare. 'P re ţ 1.800.000 lei negociabil. Tel. 14-38-72. (594973)

Societate comercială caută spre închiriere spaţiu central (ultra central) patru încăperi plus dependinţe (120 mp). TeL 43-22-91 (594974)

• închiriez apartament 2 camere mobilat plata în valută. Tel. 17-87-65 orele 17-20. (565546)

* Dau în chirie apartament două camere u ltracentral. TeL 13 -8945 (565582)

• Ofer îm prum ut. Gaj aur, auto, etc. Amant “Haiduc" SRL. TeL 19- 68-88(564669) ______

• SC Dalia SRL angajează şofer. Informaţii tel. 42-55-97. (565614)

• Angajczţ m obil 094-55-36-73 (594852)

igo. Telefon 15-71-47.

• Angajăm caseriţc pentru jocuri electronice. TeL 16-12-12.(591853)

* F irm ă de producţie confecţii îm brăcăm inte angajează personal calificat. TeL 43-28-19. (594879)

vineri, 21 noiembrie 1997 P U B L IC IT A T Ei CLUJ-NAl’OCA: luni-vineri sîmbătă !M4;tcl/fex 19-73-04; Sl'HRKDACŢIATURD A:«s luni-vineri8-16; tel/fax 31-43-23;8lJllRKI)ACnA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/lax 21-MI

A D E V A R U Td e O l u l

orgamzeaza VINERI,21.11.1997fora21

co n cert cu form aţia

. t R i S ’ ......

• Firm ă particulară, angajează muncitori ţi timplari pentru fabrică de mobilă. Oferim condiţii deosebite. Informaţii la tel. 41-44- 50.(594924)

• Angajăm vînzătoare. Relaţii M agazin s lr . P asteur n r. 40. (594941)

. • SC In terb rands, angajează pentru departamentul Mars: agenţi comerciali şi gestionar. Pentru re la ţii sunaţi la tel. 41-64-39. (594955)

• Firm ă particu lară angajăm electricieni TeL 43-13-47. (594963)

« SC Cuptorul Fermecat SRL, str. C roitorilor u n 9 ' angajează electrician de întreţinere. Relaţii la sediul firmei, orele 9-14. (594981)

Nou în România! 15% profit zilnic. Companie vînzări directe vă garantează

. comisioane maxime. Fără concurenţă! 'Sunaţi'si cîstigati. între 50.000 si 150.000 lei zilnic.'Tel. 064/15-92-03. (565402) ■ ' , ■; ; : i • Smăltuim cadă baie. Tel. 15-52-16. '(565500)' , •••■•' '■

• Cant barmană. Tel. 41-53-61. (565563)

• Perpetuum angajează secretară cu experienţă, cunoştinţe operare Windows si engleză. Str. Avram fancu nr. 18 tel. 19-97-58.(565574) ! . '' • Firmă particulară angajează muncitor electronist cu experienţă în asamblare plăci C. I. Informaţii tel. 19-29-21 orele 8-16. (565594) '

• Firmă particulară angajează gestionar-bărbat, vîrstă maximă 30 ani, posesor carnet conducere. Interviu: vineri orele 14-16str.Borzeştinr. 17-19. (565595) • -. • Angajăm şoferi cu dubite. Tel. 19- .44-05; 1941-16. (565615)- • Angajăm supraveghetor sală jocuri 30-50 ani. Informaţii la sala de jocuri complex Fortuna Grigorescu. (565618)

• Casa Studenţească organizează concurs pentru ocuparea postului de secretară. Relaţii la tel. ,19-51-14. (565628) ' ■

• Cooperativa Electromecanica a deschis o secţie de reparaţii frigidere în cartierul Mănăştur str. Izlazului nr. 18. Tel. 16-12-16 (565633) -

•' Angajez barmană. Informaţii str. Fabricii nr. 96. (565636)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Delona SRL Tnrda anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul locuinţă şi spaţiu comercial situat în Turda str. Constructorilor nr. 4. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99.(594938)

• în conformitate cu Legea nr.137/ 1995 SC Friv Com SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul magazin mixt situat în Dej, str.l Mai nr.24. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (342864)

\ în conformitate cu Legea nr.137/ 1995 Raşcu Marius anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul locuinţă, demisol, parter şi mansardă situat în Dej, str.Văii fn. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (342860)

• în data de .24.11,1997 reclamantul Dumitru Ioan cheamă la Judecătoria Dej în dosarul civil cu nr.1360/1997 pe pîrîţii Fiiştoş Iosif, Gal Elisabeta, Zangar Gavril, Zangar Ana pentru prestaţie tabulară şi întăbulare teren de 800 mp. (342862) - .

• în conformitate cu Legea nr.137/ 1995 Săplăcan Vasile anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul locuinţă, demisol, parter şi mansardă situat în Dej, str.Crîngului fn. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune Ia sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (342861)

■ în conformitate cu Legea nr.137/ 1995 SC Ecosol SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul presă de ulei situat în Turda, str.Salinelor nr.53A. Sugestii şi reclamaţii, numai pentru factorii de mediu, vor fî depuse la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (342945)

• SC Agromec Mociu SA angajează prin concurs secretar casier cu studii medii economice şi economist cu studii superioare. Cererile vor fi depuse la sediul societăţii pînă în 25 noiembrie 1997. Relaţii suplimentare la tel. 23-16- 36 între orele 9-13. (594939)

• Angajez agent com ercial cu experienţă, pentru vînzare tehnică de sudură, vîrstă 30-40 ani. Telefon 42-50- 24. (594957) .

• Angajăm zidar şi muncitori necalificaţi. Informaţii zilnic str. Avram Iancu nr. 52 tel. 43-01-47 între orele 8- 14 SC Exel. (594969) , ■ '. Librăria U niversul'angajează văzător cartepentra chioşc. Condiţii: studii medii. Telefon 43-51-90. (594971)

• Pierdut acte registru casă firma Stedocom Cluj. Se declară nule. (594936)

• , Pop Mariană Nicoleta pierdut certificat de acţionar cu seria nr.7852397 eliberat de SC Casirom SA Turda! îl declar nul. (342948)• • Uţa Simona Ioana-pierdut certificat

de acţionar cu seria nr.7852405 eliberat de SC Casirom SA Turda. îl declar nul. (342949)

• Uţa Ioan Vasile pierdut certificat de acţionar cu seria nr.7852406 eliberat de SC Casirom SA Turda. îl declar nul. (342952) .! • Pierdut carte de identitate’ Dacia 1310 L , cu seria A 0798429 nr. omologare AODAHOC1219212. O declar nulă. (594950) .

• Pierdut carte de identitate şi talon de înmatriculare Oltcit CJ-01-TBW. Le declar nule. (594966)

• SC Anda SRL pierdut autorizaţie sanitari Se declară nulă. (594972)

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Muntean Liviu. O declar nulă. (594977)

• Pierdut autorizaţie de funcţionare nr. 15266 din 1.02.1993 pe numele Eroş Ileana localitatea Gilău nr. 572.0 declar nulă. (594986) •

• Pierdut legitimaţie RATUC pe numele Ilodis Cristian. O declar nulă. (595007) ' '

DECESECOMEMORĂRI

' • Ofer îm prum ut. Tel. 41-18-86. (565474)

.« Meditez matematică, engleză şi economie, 15000 lei şedinţa. TeL 15- 05-81.(594984)

Caut posesor paşaport pentru cumpărare valută. Tel. 19-24-50. (565269)

• Posed viză TIR Italia. îm i ofer serviciile. Tel. 064-26-55-10 după ora 20. (594714) .

• Caut menajeră la domiciliu. TeL 41- 43-84. (594988) \

PIERDERIlTT®îeî3utTegîtîmâţIe<îeser pe numele Aion M arius. Acord recompensă. Tel. 15-24-68. (594901)

• Pierdut adeverinţă cu dreptul de proprietate pe numele Iasko Martin. O declar nulă. (594927)

• SC Prodbivblack SRL cu sediul în sat Surduc nr. 29 pierdut certificat de înmatriculare. Se declară nul. (594928)

• Pierdut teckel Piky zona Diana. Ofer recompensă. Str. C-tin Brâncusi nr. 138. (594935) ,

• Mărginean Aurelia pierdut certificat de acţionar cu seria nr.7838582 eliberat de SC Casirom SA Turda îl declar nul.(342946)

• Mărginean Ioan pierdut certificat de acţionar cu seria nr.783 8577 eliberat de SC Casirom SA Turda. îl declar nul.(342947) ,

* Cu inimile zdrobite de durere şi profund în d u re ra ţi anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fost CĂTEVEAN ILIE în vîrstă de 63 ani, cel m ai iubit soţ, ta tă şi bunic. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă 22 noiembrie ora 12 în localitatea Suatu. Sufletul tău bun va rămîne m ereu o am in tire vie în inimile noastre. Fam ilia îndurerată.: (594929)

* Cu o m are d u rere în suflet anunţăm în ce ta rea din viaţă la num ai 48 de an i, după o grea suferinţă a fratelui nostru IONUŢ NICOLAE VIOREL.Înmormîntarea va avea loc sîmbătă 22 noiem brie J9 9 7 ora 13 în Someşeni s tr . F rum oasă nr. 2, Dumnezeu să-l odihnească în pace' Fraţii Dumitru şi Mircea cu familiile lor. (594933)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din v ia ţă a scumpei noastre soţii, m am ă şi bunică VICTORIA VLAS la 76 a n i Înmormîntarea va avea loc sîmbătă 22 noiembrie ora 13 Ja Capela nouă Mănăştur. Nu te vom uita niciodată. Familia îndurerată. (594948)

• Cu adîncă tris te ţe în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă a iubitului nostru ta tă şi bunic ALEXANDRU BOBÂRNEA* Înmormîntarea va avea loc în data de 21 noiembrie orele 10. la Cim itirul cen tral. Familia îndurerată. (594956)

• Sîntem alături de dragul nostru M arius în accste momente triste pricinuite dc trecerea în eternitate a tatălui iubit. Odihnească-se în pac;! Familia Vaida Chiţă, Ani şi Sergiu. (565631)

• Mă alătur şi împărtăşesc durerea prietenilor mei, Viorica şi Ştefan Todea în u rm a decesului MĂICUŢEI Dumnezeu s-o ierte şi odihnească T uţa. (565632)

• Cu durere anunţăm decesul după o scurtă şi grea suferinţă a fiicei şi soţiei MUREŞANU MARGARETA născută Perdea de 55 ani. Înmormîntarea la Cimitirul central în 22 noiembrie orele 15 Dormi.în pace. M am a şi soţul Petrică (594960) '

• Cu adîncă durere anunţam încetarea din viaţa a iubitului nostru soţ, tată şi bunic CRIŞAN IO AN de 56 ani. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Înm orm întarea va avea loc sîmbătă 22 noiembrie 1997 de la ora 13 la domiciliul din Colonia Făget. Soţia Susana cu copiii Liliana, Vasile, Nelu şi Cristi cu familiile. (594961) ; -A

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ şi tată BURIAN IOAN în vîrstă de 56 ani. Ceremonia înmormîntării va avea loc sîmbătă 22 noiembrie ora 10 la Capela Cimitirului central Te vom iubi mereu şi nu te vom uita niciodată. Soţia Susana, fiica Daniela cu Dany şi fiul Marius cu Dănuţa. (594978) .

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame VÎNTU ANA. înmormîntarea va avea loc în data de 21 noiembrie ora 15 de la Capela Cimitirului central Familia îndurerată. (594987)

• Cu du re re în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ şi ta tă POP IOAN. Înmormîntarea va avea loc în data de 22 noiembrie 1997 orele 14 la Capela nouă din Mănăştur. Familia îndurerată soţia Onorica, fiicele Ioana, Ancuţa şi Adriana. (595004)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă după o lungă suferinţă a iubitului nostru soţ, ta tă , bunic dr. OLTEAN AUREL de 71 ani. Ceremonia înmormîntării va avea loc în ziua de sîmbătă 22 noiem brie ora 15 la Capela Cimitirului Mănăştur. Soţia Stela, copii Sorin şi Mihaela, nora Lucia şi nepotul Vlad. Dumnezeu să- 1 odihnească! (595005)

• în aceste clipe grele elevii clasei a IV-a B de Ia liceul Lucian Blaga sînt a lături de dascălul lor Mocanu Octavian. (565622) '

• O lacrimă şi un ultim omagiu la despărţirea de fratele şi cumnatul nostru BURIAN IOAN. Fie-i ţărîna uşoară! Petrică şiRaveca (565624)

• Scumpul nostru frate, cumnat, unchi IONEL ne-ai lăsat în suflet o nem ărginită du re re acum Ia plecarea mult prea devreme la cele veşnice. Nu te vom uita niciodată. A d rian a , Nicu, Cristina, Raluca. (565625)

• Profund îndureraţi, aducem un ultim omagiu fratelui, cumnatului şi unchiului nostru BURIAN IOAN, la trecerea în eternitate. Fie-i ţărîna uşoară. Nuţa, Nelu, Cică. (565626)

• C olectivul BCC-L de la SC Carbochim SA este alături de dL ing Csikos Ioan în momentele grele pricinuite de moartea mamei dragi. Sincere condoleanţe familiei. (565630).

Un ultim omagiu celui care ne-a fost coleg şi prieten PUIU BOGDAN. Din partea colectivului de balet al O. R. C. Dumnezeirsă-1 odihnească în pace! (565639)

M O B l L AMAGAZINUL "CENTRAL”

Str. Gh.Doja nr.22-26ig p tO F E R Â t

V i

J ' - - * ■ ' ! . t" 11

i r V-?O H O L U R I d e p i e l e ş i d e p l u ş , f i x e ş i e x t e n s i b i l e

O B I B L I O T E C I C a l y p s o , B a m b c r g ,

F r e ib u r g , C a s a b l a n c a

~ £ : z> i x O H O L U R I ş i S U F R A G E R I I R e n a ş t e r e s p a n i o l ă , ;

^ , G i o c o n d a L u x

V e r o n a

• Binecuvîntat am fost că te-am cunoscut, nefericit sînt acum că te-am pierdut. Un pios omagiu celui mai bun prieten al meu, omului BOGDAN,PUIU. A m intirile vor rămîne veşnic vil. Odihneşte-te în pace! (565637) ,

• Rămas bun prietenului nostru drag BOGDAN PUIU. Prietenii nu te vor uita niciodată. Adriana, Adi, Gyuszi, R adu, L au ra şi M arius. Sîntem a lă tu r i de fam ilia îndurerată. (565638)

• Odihnă veşnică unchiului ing. agronom IO SIF MURĂŞAN (MURI). Marcela Cimoca şi blăjenil (594063)

• Sincere condoleanţe d-1 ing. Crişan Daniel la trecerea în nefiinţă a ta tă lu i drag. Colegii de la Encrgoutilaj. (594899)

• Sîntem alături de colega noastră Marinela Felecan în marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Transmitem pe această cale un pios omagiu şi sincere condoleanţe fam iliei îndoliate din p a rtea colectivului SC Renela SRL. (594934) ;

• Sîntem alături de colegele noastre S teluţa, Felicia şi Anca în m area durere pricinuită de moartea tatălui drag. Transmitem pe această cale un pios om agiu fam iliei şi sincere condoleanţe din partea colectivului SC Medy & Davy SRL. (594937)

• Cu sufletele cernite îi aducem acum la trecerea în etern itate un ultim omagiu fratelui, cumnatului, unchiului nostru BURIAN IOAN. Îţi vom p ăs tra veşnic am intirea. Mircea, Dorina şi Andrei (594943)

• Cu durere în suflet ne despărţim de fratele, cum natul unchiul nostru BURIAN IOAN plecat p rea devreme dintre noi. Dumnezeu să-l odihnească. Doina, Vasile şi Ioana (594944)

• O m are tris te ţe ne cuprinde sufletul la 'despărţirea de fratele unchiul şi cumnatul nostru BURIAN IOAN. Odihnească-se în, pace. Mariana, Tatiana şi Sandu. (594945)

• După o v ia ţă de bucurii şi necazuri pe c a re lc -am îm p ărţit îm preună profund în d u rera ţi de trecerea în nefiinţă a iubitului nostru .fra te , cum nat, unchi BURIAN IOAN îl aducem un ultim omagiu. Dumnezeu să-l odihnească. Lena, Dorel şi SebL (594946)

• Lăsînd un gol imens în sufletul meu pierderea iubitu lu i meu fiu BURIAN IOAN va rămîne o durere veşnică pentru mine. Odihnească-se în pace. Mama. (594947)

• Cu nesfirşită durere ne despărţim de locatara noastră VICTORIA VLAS. Odihnească-se în pace. Asociaţia dc locatari str. Bucegi nr. 1.(594949) '

• Sîntem alături de colega noastră Dragoste M aria la decesul mamei- salc dragi. Colectivul de la Creaţie “Argos” SA. (594952)

• IJn ultim şi pios omagiu pentru cea carc a fost draga noastră cuscră TURICA VLAS. Odihneşte-te în pace suflet blînd. Nica şi fam ilia Gâlăţcanu. (594953)

• Sîntem alături de familia Crişan în momentele de m are du rere pricinuite de pierderea iubitului soţ şi ta tă CRIŞAN IOAN. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Sincere condoleanţe din p artea familiilor Fărcăşan şi Radu. (594962)

• Sîntem alături de colegul nostru M ocanu O ctavian în suferin ţa pricinuită de moartea mamei soţiei Colectivul Liceului Teoretic “Lucian Blaga” . (594968)

• Sîntem alături de colegul nostru Mugurel Sălăgcan în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a tatălu i drag. Sincere condoleanţe. Colegii de la SC M erna SRL. (594970)

• Imensă este durerea noastră la despărţirea dc dragul nostru tată şi socru SĂLĂGEAN DAMIAN în vîrstă dc 53 ani. Ne-am luptat din toate puterile pentru a opri moartea nemiloasă, dar totul a fost în zadar. După o cu trem urătoare boală şi suferin ţă a fost smuls din sînul nostru, acum cînd aveam mai multă nevoie dc cl. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă 22 noiembrie 19971a ora 12 la C apela nouă a C im itirului Mănăştur. Mormînlul lui va fi veşnic udat cu lacrimi şi plin cu fiori Dormi în pace suflet blînd! Copiii Mugurel, Dănuţ, Camelia, Steluţa şi ginerele Antonio. (594 982)

• Necruţătoarea moarte te-aîuj" de lîngă noi BOGDANE, dar t l j vom p ăs tra vie amintirea ti Jj sufletele -noastre. Colegii di. orchestră. (594985)

• În treaga noastră comjasimiIT/'' mătuşii Ana, dragilor verişori Luţj

lă vestea tristei despărţiri de dfiwj nostru unchi Familia Pop Daliaii Iosif. (594989) ;

• Sîntem alături de colega noaftj V îrtic L iana în marea dureri pricinuită de pierderea tatălui dn; Conducerea şi colectivul de salaik ai SC Vitaduld SA. (594990)

• Sîntem cu tot sufletul alături di Lena, D orel şi Sebi în greiu încercare p rin care trec. Sinceri condoleanţe întregii familii Dumnezeu să-l odihnească. ŢH]t Gyula. (594998)

• P rofund îndureraţi de trectm p rem a tu ră în lumea umbrtlori iubitei noastre cumnate şi mătmi ANA VÎNTU, îi aducem un pin om agiu în semn de veşniri' recunoştin ţă şi ne rugăm hunului' Dum nezeu să o aibă in pui C um natul Aurel şi nepoţii Jeni|i Vivi cu fam iliile din Baia Ma» (594999)

• IONICĂ dragă lacrimile noastrt îţi vor uda veşnic mormîntulNiiti vom uita niciodată. Fratele Petria,! soţia Mariana şi nepoţii tăi Carma Petruţ şi Doru. (595003)

• Cu inimile îndurerate şi ochi pa de lacrimi conducem pe ultimul si d rum pe bunul nostru priciţi IONICA PO P ia r soţiei ;i copfc sincere condoleanţe. Nicolae,Miri şi Alin. (595006)

• A trecu t un an de cînd m-i părăsit pen tru totdeauna scimpi n o stru so ţ, ta ta , socru şi bunic. UNGUREANU AUREL dii Apahida. Fie ca sufletul tău hui pUn de dragoste să se odihneasăk pace, (P arastasu l va avea k duminică, 23 noiembrie la Bistria din A pahida. Familia îndurtnli. (565620)

• Azi, 21 noiembrie se împline»! şase lun i pline de durere şi dt) nestins de cînd scumpa noastră m am ă, soacră şi bunică BUCIU1 ANA din A pahida ne-a părăsii intrînd în eternitate. Amintirea ti n răm îne veşnic în sufletele noarfit nem îngîiate. Florile şi lacrimftejjj noastre îi vor acoperi morminte/' F iica V iorica, ginerele Traian ţ nepotul A dl (565634)

• Acum 5 ani a încetat să o in im ă m are şi generoasă ■ dragu lu i nostru soţ, tată ing. t?- IO SIF MURÂŞAN (MURI).! p ăs trăm dragoste veşnică. Soţii Lucia, fiica Daniela, ginerele Di: Zaharia din New-York. (594062)

Au trecut şase săptămîni de ma .tr is te ţe de cînd scumpa.noariri mămică, soacră, bunică FALC171 ILEANA ne-a părăsit şi lanşiSIm de la moartea scumpului nosiniWi socru, bunic FĂLCII* CON STANTIN, Dumnezeu »i odihnească. Jeni, Aurica, Bani Dorel şi Laura. (5!M87f)

• Se împlinesc 6 săptămîni de dţd iub itu l nostru ta tă , socru, buW cuscru PEDESTRU IOAN aîn«W din viaţă. Parastasul de pomenire" avea loc dum inică 23 noienţte orele 12 la Biserica ortodoxă Horea. Dumnezeu să-l odihneai» Familia îndurerată. (594910)• Se împlinesc şase ani de dud iH

părăsit, plecînd pe căi stelare,ta care a fost neuitata şi draga mamă, MARIA PETRESCU. Shf< de comemorare va avea loc âmMj 22 noiembrie, ora U , la Caledr* ortodoxă. Prietenii şi cunoscuţii*1* rugaţi să ni se alăture, închin'^ un gînd de pioasă aducere a mint1 Liviu Petre seu. (594958) ^

• Astăzi se împlinesc 5 ani de ci>ne-a părăsit scumpul nostru .<4 & şi bunic ŞOPTEREAN DUMITRI; Păstrăm vie în sufletul nostru chip* lui drag. Parastasul de pomenire A avea loc sîmbătă 22 noiembrie !” "j la C a ted ra la ortodoxă: M* Dumnezeu să-l odihnească în Soţia Jen i şi copii cu familiw'- (594967) ^

• Sîmbătă 22 noiembrie la oral- la Biserica Sf. Treime, din ^ Bisericii Ortodoxe nr. l M e>‘ j ruga p en tru odihna dragului nostru dr. SABIN- REP,»? a cărui am intire a râmai vi< sufletele noastre chiar şi acum 1*. ani dccînd nu mai este printre Dumnezeu să-l odihnească-• Răzvan, Aurora şi Vlăduţ.

jlac

A D E V Ă R U Ld e C l m S P O R T vineri, 21 noiembrie 1997 11

NICL TAURI,' NICI. TOREADORI !|)$ Spania - România 1 - 1 (0 -0 ) *

iBţl

Ne-am fi aşteptat la o adevărată corridă (şi prima repriză chiar .fost) dar, în cele din urmă, nu ştim nici cine a fost taurul, nici

’ njf a fost toreadorul, ambele echipe părăsind arena neîngenunchiate. ţ spania nu mai pierduse de 1.292 de zile pe teren propriu şi orice ; ^ zice acest lucru contează mai ales pentru că, iată, „primeraI division” nu înseamnă numai Suker, Mijatovici, Rivaldo, Seedorf1 jjuGiovanni, ci şi Râul, Ex(chema (vă las dumneavoastră plăcerea

deapronunţa accst nume!) sau Lardin. A fost, intr-adevăr, un meci jjjjical din toate punctele de vedere (mulţi răutăcioşi au spus că «rtida dintre cele două echipe de la EURO 1996 a fost mai amicală decît cea de miercuri seară) şi în cele din urmă a fost un test reuşit pCDiiu ambele părţi. Nici nu putea fi altfel de vreme ce patru din $ 1 1 români care au început partida joacă în Spania (Stelea,. pmdan, Gâlcă şi Craioveanu), iar doi (Hagi şi Gică Popescu) au jiut şi ei un cuvînt de spus în „primera division”. Departe de testul, îsisine, meciul s-a constituit şi într-un bun prilej pentru Hagi de a 0la recordul deţinut de Boloni în ceea ce priveşte numărul de

>■ selecţii la naţională (108) şi a-1 depăşi pe cel de longevitate deţinut | de Silviu Lung (14 ani şi două luni). ,| Generalul Iordănescu a învăţat, se pare, din greşelile tăcute înainte : ic EURO '96 în alegerea partenerilor din partidele amicale şi a ales m adversar de calibru. Să nu uităm că Spania ocupă locul trei în clasamentul alcătuit de FIFA la 19 noiembrie, cu două locuri în fala României şi, lucru surprinzător pentru Iordănescu, a aruncat în luptă cîţiva tineri de excepţie (Gabi Popescu, Cătălin Munteanu). Hc-am fi aşteptat să-l vedem, măcar preţ de cîteva minute, pe Alin Stoica, dar probabil că era prea mult pentru antrenorul nostru pentru « palmaresul personal pare să fie inexplicabil de important. Revenind la partida'de la Palma de Mallorca, România a surprins

neplăcut în ceea ce priveşte blocul defensiv, deosebit de ezitant şi inexact, care a permis spaniolilor să se afle de multe ori (în prima ipriză) în vecinătatea golului. Noroc cu Stelea care a prins o zi de îiceplie şi a avut cel puţin patru intervenţii senzaţionale. Pe de altă pile, nici atacul nu a strălucit în prima parte a jocului, şutul lui Gălcă din minutul 8 nefiind în măsură să ne edifice în ceea ce priveşte potenţialul ofensiv al echipei. Ibericii au jucat însă neaşteptat Isleimic, au fost inspiraţi pe spaţiile mici din marginea careului lostra şi şi-au creat enorm dc multe situaţii într-o partidă ce se anlicipa echilibrată. ' ’ * -La reluare, schimbările au dat o altă faţă jocului. Intrarea iui ,

llicătuş a întinerit evident atacul, lucru paradoxal dacă stăm să ne şdim că Marius este cel mai bătrîn component al naţionalei. Pînă jtaci însă spaniolii deschiseseră scorul. Gol care a căzut logic, în imunei gafe în lanţ a defensivei şi â neputinţei lui Selymeşi şi man, dar şi a inspiraţiei lui Râul şi deciziei lui Exteberria debutant) c^re a plasat balonul în-stînga lui Stelea. - r - Tricolorii au egalat cu şapte minute: înainte de final prin Gabi

kscu care a reluat cu capul o centrare ireproşabilă a veteranului jpiş. ■ ' • - 'Beci Spania - România 1-1, rezultat nesperat pentru români prin

i raportului dc. forţe din teren şi aş îndrăzni să spun nemeritat cu spanioli. - . . -

lMe român de la Palma de Mallorca: Stelea -, Petrescu, Doboş IGabi Pojpescu), Prodan, Selymeşi (Dulca) - Filipescu (Marinescu), îiftG. Popescu, Gâlcă - Moldovan (C. Munteanu), Craioveanu llicătuş). :

C ristian BÂRA

în drum spre Teheran

Mîine, sîmbătă' 22 noiembrie, la Teheran, va avea loc prima manşă a barajului Iran - Australia (ultima bătălie pentru calificarea în turneul final FRANCE ’98). Returul Australia - Iran, va avea loc sîmbătă, 29 noiembrie la Melbourne. în drum spre Teheran, cunoscutul antrenor englez Terry Venables şi "cangurii” săi, 16 la număr, au făcut o escală în Emiratele Arabe Unite. La sosirea pe aeroportul din Dubai (luni, 17 noiembrie), Terry Venables a făcut o declaraţie în care şi-a exprimat teama faţă de echipa Iranului, pe care o consideră competitivă, strecurînd însă şi o referire statistico-istorică legată da faptul că în urmă cu 24 de ani Australia a întrecut Iranul cu 3-2. în E.A.U. lotul "cangurilor” a efectuat pregătiri tari, spionate de tabăra adversă- '

Bilardo dorit de ţlrabia Sacidltâîn preliminarii, Arabia Saudită

a început campania de calificare cu portughezul Nelo Vingada, dusă la bun sfirşit cu germanul Otto Pfister. Amintindu-şi însă că în urmă cu patru ani, la World Cup (SUA > 1994), echipa

.Arabiei Saudite a fost condusă ,de argentinianul Juan Carlos Solari, acum preferinţele se îndreaptă tot spre un argentinian, cunoscutul Carlos Salvador Bilardo (cel care în 1986 a condus Argentina spre cucerirea titlului mondial). Numai că la ora actuală Bilardo este antrenor în

S.I/.A., la echipa MetroStars. Rămîne de văzut cît de mare va fi oferta în "verzi” a saudiţilor.

împroprietăririiP.J. Patterson este primul

ministru al guvernului jamaican. Entuziasmat de reuşita ţării sale de a se califica pentru turneul final FRANCE ’98, considerată "ziua cea mai glorioasă din istoria sportivă a Jamaicăi", primul ministru a promis că-i va împroprietării pe jucători cu pămînt în jurul capitalei Kingston, plus facilităţi pentru construcţia de case.

R o m e o V. CÎRTAN

C u p a R o m â n i e i

l a f o t b a l

"Bancherii” K.O.!

Miercuri, la Cîmpină, s-a desfăşurat partida dintre formaţia locală Poiana, divizionară B (seria I) şi titrata echipă F.C. Naţional, ultima întîlnire din cadrul ”16”-imilor Cupei României la fotbal. ■/ •

La capătul minutelor regulamentare şi al prelungirilor egalitate, drept pentru care s-a trecut la loteria loviturilor de la11 , metri. Loteria a fost favorabilă echipei Poiana care a cîştigat cu scorul de 5-4, bancarii fiind astfel K.O. Nu degeaba Cupei României i se mai spune şi competiţia K.O.

(r .v .c .)

-'Avancronică... subiectivăket-ne ajunşi la capăt de tur: în fa ţă avem ultima etapă

^mnei. Asta nu înseamnă că vom trage linie şi vom toe la calcularea bilanţului, pentru simplul motiv că turma alte patru etape din... retur. Abia apoi se va trece

1,1şcunţă şi... analize. O grabă legată de evenimentul **kral anului viitor: turneul f in a l al C.M. de fo tbal şi Jcesitiţile unei bune pregătiri a tricolorilor. Expunerea Motive fi in d făcută , să trecem la programul ultimei

anticipînd, ca de obicei, la m odul subiectiv, ce :me s-ar putea întîmpla. .

'Rapid - Univ. Craiova.4iile ultime ale rapidiştilor

na la limită, în Giuleşti, âuanii, succes chinuit în

$cu Midia şi egalul cu . 1 ■ mă determină să fiu

circumspect. Universitarii J iic nu sînt deloc o pradă

f‘" Mersul în buiestru al r lui N. Zamfir cstc atestat 1 sccund la eficacitate prin

de goluri marcate 5 01® situaţiei ”la zi”). Aş $ c®.la sută cu rapidişlir, ^ tă spre un egal şi 1 0 1 a

o victorie craioveană. {.pC. Argeş - F.C.M.

Se pare că prin venirea Irivaie” a lui Iulian Chiriţă, jj’rczolvată problema-cheie ,CBlui piteştean, rămas

repetent după plecarea lui C. Barbu în Coreea de Sud. Tare sînt curios ce tactică va adopta Florin Halagian pentru actualii săi elevi, împotriva fostei sale echipe unde a confirmat ca jucător şi antrenor.

• Dinamo - Foresta. După cum ”şoptesc” unele surse, Viorel Hizo s-ar afla în faţa unui ultimatum al... "debarcării”. O fi sau n-o fi adevărat, imperativul pentru dinamovişti este clar şi fară echivoc: ruşinea ultimei înfrîngcri, cu scor de forfait, trebuie ştearsă. Numai să nu fieo lucrătură din umbră.

• Ceahlăul - ”U”. O dispută între vecinele de pe scara... clasamentului. Avantajul terenului propriu poate fi

contracarat de către clujeni, printr-un joc cerebral şi mai ales

, cu dăruire (ca la Piteşti şi în Regie). Asta fiindcă sînt optimist' şi continui să cred'în... minuni.

• Sportul Studenţesc - Jiul.O şansă pentru studenţii bucureşteni de a se desprinde cît de cît de zona extrem-de primejdioasă. Ratată şansa, înseamnă jale mare în Regie. Dar nu aed. Mai degrabă cred că Andrei Spcriatu se va bucura de victoria elevilor săi.

• Gloria - Steaua. De astă dată, bistriţenii nu au şansa de a cîştiga la. . . ”masa verde”, aşa că vor trebui să tragă tare de tot pentru a încasa cît mai puţine

. goluri şi, eventual, să aibă parte de o ’remiză”. . - ,

• Farul - Oţelul. Greu meci pentru constănţeni întîlnirea cu liderul. Greu şi pentru gălăţeni (care au de-acum experienţa de la Tîrgovişte). Meci în care acţionează tripla pronosportistă.

• Petrolul - F.C. Naţional. "Găzarii” primesc vizita "bancarilor”. Şi nu o vizită de curtoazie, ci de luptă aspră. Şi în această partidă este valabilă tripla pronosportistă.

• Chindia - C.S.M. Reşiţa. Dacă a înclinat la Tîrgovişte steagul trupa gălăţenilor, de ce n-ar înclina şi Ion Sdrobiş? O întrebare la care răspunsul trebuie să-l dea Chindia.

V ic to r ROM AN

F o t b a l I n t e r n a ţ i o n a l

Beckenbourer nu vreo postul lui HovelongeKaizerul a afirmat din nou că e conştient de faptul că Joao

Havelange l-a desemnat succesorul său la şefia FIFA, dar că nu doreşte postul respectiv. Lungul mandat al brazilianului ar fi să se încheie o dată cu CM din Franţa, dar germanul a declarat: "Doresc să rămîn preşedintele lui Beyem Miinchen pentru încă 3-5 ani”. Senzaţia care se degajă e, totuşi, aceea că el nu vrea să-şi declanşeze atacul decît pe ultima turnantă, după ce va şti mai exact pe cine poate conta în lupta contra lui Lennart Johansson pentru cea mai înaltă poziţie a fotbalului.

Capo Ligii engleze: Chelseo tiştigo cu rezervele• Arsenal - Coventry 1-0 <Lp.;• Derby - Newcastle 0-1;• Leeds - Readindg 2-3;• Liverpool - Grimsby 3-0;'• Middlesborough - BoIt6n 2-1 d.p.;• Oxford - Ipswich 1-2 d.p.;• Chelsea - Southampton 2-1 d-P-5• West Ham - Walsall 4-1.

Fără 9 titulari (între care şi

Dan Petrescu, prezent Ia Las Palmas), Chelsea a reuşit pasul înainte. După ce oaspeţii au deschis scorul prin Davis, norvegianul Fio a egalat după61 de minute. Partida a rămas nedecisă pînă în minutul 118, cînd Jody Morris i-a oferit victoria lui Ruud Gullit.

Radu C. M UNTEANU

w

La CIuj-Napoca, învingătoarea campioanei!

C.N. feminin şi-a consumat, miercuri, „ 19 noiembrie, etapa a Vl-a. Etapă încheiată cu următoarele rezultate: Rapid - ”U” Silva Cluj 3-0, Penicilina Iaşi - Roniradiatoare Braşov 3-0 (13,4,9), Dacia P iteşti-”U” Bacău 2-3 (9, -11, 7, -13, -10), Metal 33 Bucureşti - ”U” Timişoara 3-0 (10, 4, 4), UNIC Piatra Neamţ - Farul Constanta 3-2, Dinamo - RATB 3-0! (10 , 14, 4), campioana en-titre fiind învinsă fară drept- de apel.

Victorie dinamovistă ce face mai grea întîlnirea de sîmbătă, 22 noiembrie, ”U” Silva - Dinamo. • - '

Clasament1. Rapid 6 6 0 18:5 122. ’V Bacău 6 5 1 17:6 ll3. Dacia 6 4 2 16:7 104. Dinamo 6 4 2 14:6 105. Iasi 6 4 2 13:6 106 . RATB 6 3 3 10:9 97. Metal 2 6 3 3 12:1398. UNIC 6 3 3 11:1499. ”tJ” CLUJ 6 2 4 6:14 810. Farul . 6 1 5 7:16 711. Braşov 6 1 -S 4:15 712. Tini. , 6 - 0 6 0:18 6

Etapa a VlII-a se disputăsîmbătă, 22 noiembrie: Farul- Rapid, VU” Tim işoara,- UNIC, Romradiatoare Braşov- Metal 33, ”U” Bacău - Penicilina Iaşi, RATB - Dacia Piteşti. -

D e m o s t e n e SO FR O N

O ^ c m c n t o

2 1 n o i e m b r i e• în 1955, selecţionatele de

polo pe apă ale României (cchipa “A” şi de tineret) au susţinut, la Berlin, duble întîlniri cu formaţiile similare ale fostei RD Germane. “Tineretul” a obţinut un dublu succes, prin victoriile cu 7-3 şi7-5; seniorii au cîştigat prima lor întîlnire cu 7-5; în cea de-a doua au obţinut un egal 3-3. Din echipa “măre", aflată în pregătire pentru JO de la Melbourne (1956), au făcut parte, printre alţii: Alexandru Bădiţi, Simon Frahcisc, Nagy Gavril, Hoszo- podăr Zoltăn, Alexandru Mari­nescu, Bordi Jănos, Deulsch Iosif şi Szabo Alexandru (acesta de la “Ştiinţa” Cluj).

• în 1965 selecţionata de fotbal a României a reuşit sâ se revanşeze în faţa Portugaliei, dispunînd în cadrul preliminariilor pentru CM ’66, cu scorul de 2-0 (primul joc din luna iunie, al aceluiaşi an a luat sfirşit cu 2-1 în favoarea portughezilor, care pînă la urmă s-au calificat pentru turneul final). Victoria a fost cucerită de următorul “1 1 ”: M. Ionescu - Popa, Hălmăjan, Dan Coe, Greavu - Gergely III, Dumitru, Popescu - Pîrcălab, Dridea I, Badea, Sorin Avram. Au marcat Pîrcălab si Badea.

LÂSZLO Fr.

P r o g r a m

c o m p e t f ţ i o n a l

Sîmbătă, 22. noiembrie, în Sala sporturilor “ttoria" Demian ", « BASCHET FEMININ. Începînd eu or.ele 8,30, “U” ACSA BANCA TRANSIL­VANIA - CSU PLOIEŞTI, Divizia A.

• VOLEI MASCULIN ; FEMININ. Doua meciuri de calibru în C.N: al Diviziei A. De la orele 10,00, “U” CONIS- RAPID (m). Partidă urmată de întîlnirea“ U” SILVA - DINAMO (0, orele 11,30.

• HANDBAL MASCULIN. De la orele 15,00, “U” CUG - ASA TG. MUREŞ, Divizia A.

Parcul sportiv “Iuliu Haţieganu”

• RUGBY. Sîmbătă, 22 noiembrie, începînd cu orele10,00, “U” 16 Februarie - Rapid Bucureşti, D.N., etapa a IX-a. ; /'

Duminică, 23 noiembrie, Sala sporturilor "Horia Demian ”; • BASCHET FEMININ. Începînd cu orele 11,00, “U” ACSA BANCA TRANSILVA­NIA - SPORTUL STUDEN­ŢESC '

D em . SOFRON

D i v e r s i u n e a

a f o s t s t o p a t ă !

Sîmbătă trecută (15 noiembrie) a avut loc Adunarea generală a obştii pescarilor sportivi clujeni prin reprezentanţii ei. Din 56 au fost de faţă 41, deci adunarea a fost statutară. Unicul punct al ordinii de zi a constat în prezentarea Statutului Asociaţiei Judeţene a Pescarilor Sportivi Cluj, (în conformitate cu prevederile Statutului AGVPS), respectiv aprobarea noului statut. Grupul de presiune de; carc am mai pomenit a vrut să “iasă în faţă , crezînd că este vorba de o analiză a activităţii AJPS Cluj. U nul dintre diversionişti D .V ., a fost ncvoit.să amîne revolta pentru viitoarea adunare generală. Altul, în schimb, L.C. luat

c ttt< U fa n &

“la trîntă” cu prezidiul prin intervenţiile sale pe marginea articolelor din noul statut, supuse

" spre aprobare, intervenţii asemănătoare mingilor de fotbal pe care unii fotbalişti nepregătiţi în loc să le expedieze în plasă nimeresc barele. Au fost şi alţi reprezentanţi ai nemulţumiţilor care au stat în ... umbră. Deocamdată am dat doar două iniţiale de nemulţumiţi. Cînd va fi cazul le vom prezenta în faţa obştii şi opiniei publice. Rufele murdare trebuie spălate în familie, în spirit democratic şi nu anarhic.

S o l u n a r e l e

Toamna agonizează. A mai rămas o lună pînă la solstiţiul de iarnă, dar mesagerii friguroşi ai anotimpului alb se fac simţiţi. L-am întîlnit pe

• Marius necăjit: a vrut, marţi, pe baza prognozei solunarelor(în care începe să aibă încredere) să iasă puţin la apă, spre Floreşti’. L-au stopat vîntul, lapoviţa şi grămada de nori urîţi şi puşi pe fulguială. M-a întrebat, cam care va fi prognoza pentru săptămînă22-28 noiembrie şi mă grăbesc să i-o fac cunoscută: sîmbătă 2 2 - şanse foarte bune; duminică 23 - şanse bune; luni24 şi marţi 25 - şanse schimbătoare; miercuri 26 - şanse foarte bune; jo i 27 - şanse bune, iar vineri 28 - şan­se schimbătoare. “Fir întins” tuturor celor ce vor ieşi la apă.

V ic to r PESC AR U

1 2 ) v i n e r i , 2 1 n o i e m b r i e 1 9 9 7 ECONOMIA i i i s i l l l M L

P e n t r u a c a l m a i n f l a ţ i a ş i d e v a l o r i z a r e a I c u l u i

Banca Naţională a României - nevoită să intervinăîn primul trimestru din acest an BNR a trecut la aplicarea unor

politici valutare şi monetare menite să creeze noi echilibre macroeconomice. Â fost liberalizat cursul de schimb al monedei naţionale după o depreciere de sută la sută într-o lună, s-au aplicat politici pentru restringerca masei monetare aflate pe piaţă în primul rînd prin politica dobinzilor înalte. în bună măsură scopul a fost atins, adică s-a redus rata inflaţiei de undeva, de pe la 30% în primăvară, la puţin peste 2 % în vară.

. Pe la sfîrşitul verii caselc de schimb valutar au foiţat în mod speculativ deprecierea leului şi în parte au reuşit, dolarul puţind fi cumpărat cu 2-3 săptămîni în urmă cu 8.500 şi chiar 8.600 Ici, o tendinţă similară manifestînd şi raportul leu/marcă germană. Tendinţele speculative s-au menţinut în luna octombrie, spre sfîrşitul căreia era anunţată trecerea la schimbul valutar fără restricţii cantitative. Numai că BNR încă nu a definitivat detaliile acestui demers şi oamenii' îşi pun întrebarea: ce va fi apoi?. Adică cum va evolua cursul de schimb al leului după intrarea în vigoare a convertibilităţii nelimitate. ^

Specialişti ai BNR, rezervaţi ca de obicei în declaraţii pe subiecte mai sensibile, nu cred că va avea loc o fugă a leilor spre dolari şi mărci care ar face presiuni asupra monedei noastre. Guvernatorul BNR, dl Mugur Isărescu afirma că ne putem aştepta la o depreciere a valorii leului în limite normale, prognozate. \ „

După o privire de la fereastră a pieţelor valutare şi monetare, conducerea BNR a coborît în stradă şi a pus umărul atunci şi unde a trebuit. Intervenţii practicate curent de Băncile Centrale pentru a susţine o anume, politică guvernamentală sau a sprijini moneda naţională, exportul, importul - de Ia caz la caz.

Intervenţiile BNR pe piaţa valutară au fost puţin mediatizate şi ele şi-au văzut efectul asupra scăderii cursului de schimb în jurul a 8.000 iei pentru un dolar.

Politicile monetare şi Valutare ale BNR au avut efecte pozitive asupra macrostabilizării economice. Deprecierea leului a fost relativ mică şi într-un ritm considerat de către BNR ca fiind normal, inflaţia a scăzut, cum am mai arătat, pînă spre 2% în vară. Numai că politicile BNR nu au fost susţinute cu politici economice de substanţă de către Executiv. în loc de a reduce impozitele pe salarii, cum s-a promis, s-a continuat cu politica indexărilor şi compensărilor şi au mai venit ordonanţele guvernamentale prin care salariaţii se puteau autodisponibiliza contra primirii pe loc a 10- 20 de salarii medii pe ramură. Toate acestea au adus pe piaţă mari sume de bani şi... inflaţia a ajuns să fie de trei ori mai mare acum decît nivelul cel îmi mic din vară. . v; Teama ca leii să nu migreze spre valute şi nevoia de a stabiliza rata inflaţiei cel puţin la acest nivel care este de peste 6%, a determinat BNR să decidă măsuri de reducere a masei monetare aflate în circulaţie. O măsură care s-a dovedit eficientă (într-un fel) şi în prima-jumătate a anului, a reprezentat-o creşterea ratei dobînzilor. Băncile comerciale

- au reacţionat în consecinţă şi au majorat - unele dintre ele dobînzile pentru depozitele constituite de persoanele fizice şi juridice. Ele se apropie de 50% pe an şi ar fi posibil ca ele să ajungă pînă la finele anului în jurul a 60%. Pentru populaţie faptul este într-un fel pozitiv, deoarece mai diminuează din efectele creşterii inflaţiei.' Afectează, însă, activitatea agenţilor economici, în special a societăţilor private mici si mijlocii care vor să-si dezvolte afacerile apelînd la credite.

■ Ion GOIA

Ciupeala la cînlat.. Acum, cînd oameni de afaceri sau aşa-zişi “oameni de afaceri” dau “tunuri” de zeci şi sute de miliarde de lei sau sute de milioane de mărci germane ori dolari, o înşelare la cîntar, la piaţă, poate fi considerată o “găinărie”. Numai că cetăţeanul nevoiaş, care merge zilnic w r sacoşa la piaţă este direct afectat de astfel de “găinării”.

într-una din zile am asistat la un mic “spectacol” în piaţa centrală agroalimentară din Cluj- Napoca. O doamnă care a cumpărat banane a venit, însoţită de doi poliţişti, la persoana de la carc a cumpărat marfa, reclamînd că a fost înşelată la cîntar. ' Cumpărătoarea a făcut verificarea la un alt cîntar şi a constatat că a fost “ciupită” cu cîteva sute de grame. Vînzătoarea susţine că nu ‘ are nici o vină, cîntarul este perfect etc. Poliţiştii nu pot fi

păcăliţi cu una cu două, da oferă serviciile pentru t W ’ cîntarul. Cum nu sînt de mes£ nu descoperă unde-i hiba. că au constatat că ceva, unkj nu e în regulă, poliţiştii an cu cîntarul subsioara pentnii continua investigaţiile di» venirea patronului. Mare li­n-a ieşit. A doua zi vînzătosr- cîntărea marfa in aceleaşi coti şi cu acelaşi truc.

Am constatat că sîm e:vînzători care nu aduc cintarj'. poziţie de echilibra inaiii

' eîntăririi - condiţie elemeniaf unui comerţ cinstit. A>tf cumpărătorul poate fi m:. păcălit.

Toate acestea se înţîmpli t- privirile complice ale celor c sînt plătiţi pentru a asig:-. respectarea legilor şi des foi?: unui comert cinstit, civilizat

(>•?

i

Legea privind circulaţia liberă a terenurilorRecent, Senatul a adoptat Legea privind circulaţia

juridică a terenurilor. Accst act normativ devenise de mult timp necesar, cunoscut fiind că de peste 50 de ani terenurile dc orice fel au fost scoase din circuitul civil,

„ interdicţia înstrăinării acestora operînd şi după constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate prin efectul Legii nr. 18/1991. Aplicarea actului normativ în discuţie va îngădui formarea pieţei funciare în România şi, implicit, realizarea de exploataţii agricole rentabile. în accst sens, sc prevede că terenurile situate în intravilan şi extravilan pot fi înstrăinate şi dobîndite între vii, prin acte juridice, încheiate în formă autentică, dar în acest caz proprietatea funciară a dobînditoiului nu poate depăşi 200 ha teren agricol în echivalent arabil, de familie. In sensul legii, “prin noţiunea de familie se înţelege soţii şi copiii necăsătoriţi, dacă gospodăresc împreună cu părinţii lor”. Ncrcspectarea limitei de 200 ha se sancţionează cu rcducţiunea actului juridic pînă la limita suprafeţei legale. Este însă de semnalat faptul că această lege nu priveşte, terenurile cu destinaţie forestieră, a căror circulaţie urmează a fi stabilită printr-o altă lege. ■

în principiu, dreptul de a cumpăra terenuri agricole în România îl au numai persoanele fizice sau juridice

române, în această categorie fiind incluşi şi cetăţenii români cu domiciliul în străinătate. Cetăţenii străini şi apatrizii, precum şi persoanele juridice străine nu pot dobîndi terenuri în România prin acte juridice între vii sau pentru cauză de moarte. Aceştia pot dobîndi fara restricţii numai bunuri mobile sau imobile, construcţii, în înţelesul acestei legi, posibilitatea dobîndirii dreptului de proprietate asupra terenurilor este un atribut exclusiv al calităţii de cetăţean român.. . . . .

în cazul terenurilor ce fac obiectul investiţiilor persoanelor fizice sau juridice străine rămîn aplicabile dispoziţiile legislaţiei în vigoare privind regimul juridic al investiţiilor străine. Adică persoanele juridice străine care şi-au stabilit sediul în România pot dobîndi, oricînd pe durata existenţei acestora, dreptul de proprietate asupra terenului necesar pentru realizarea obiectului lor de activitate. Această facilitate va fi reexaminată cu prilejul elaborării legii unice a investiţiilor fie că acestea sînt autohtone sau străine. Deocamdată, aşa cum s-a prezentat în plenul Senatului, textul prin care se permite vînzârea terenului către investitorul străin “pe durata fimeţionării societăţii comerciale” reprezintă de fapt o concesiune şi nu o vînzare în sensul legii civile.

Masă rotundaAstăzi are loc Ia sediul

Institutului de Cercetare şi Producţie pentru Industria Alimentară şi Frigorifică din Cluj-Napoca o masă rotundă cu tema: “SISTEME DE VALORIFICARE A P R O D U S EvL O R A G R I C O L E , ZOOTEHNICE, SILVICE, MATERIALE DE CONSTRUCTII, ENERGIE, TURISM etc. DIN UNELE ZONE ALE MUNŢILOR APUSENI”.

Organizatorii manifestării sînt institutul^ gazdă şi Comisia Teritorială Interdisciplinară de Cercetare Dezvoltare Cluj - preşedinte ing! Gheorghe Lăzanu, manager general Ta ICPIAF..

Banca Mondială dă Guvernului României “îndemn prieten ’

Guvernul României trebuie să accelereze privatizarea şi restructurarea societăţilor cu capital de stat; sau riscă să “torpileze” , toate reformele economice de pînă acum, a declarat reprezentantul Băncii Mondiale în România, dl Ettori. în continuare a spus că emisarii Băncii Mondiale şi ai FMI au dat Guvernului de-la Bucureşti un “îndemn prietenesc” să accelereze ritmul privatizării şi al . închiderii societăţilor care lucrează în pierdere. “Dacă Guvernul nu întreprinde acţiuni pentru a accelera ritmul privatizării, atunci efectele macrostabilizării economice se pot pierde în maximum şase ‘ luni”, a declarat Ettori. “Guvernul se află la o răscruce. Sau va lua . măsurile pentru accelerarea privatizării, fără declaraţii şi angajamente suplimentare, sau va continua ca şi pînă acum şi vom avea motive de îngrijorare” a

' precizat acesta; Ettori sf exprimat dezamăgirea că, m cb statisticilor oficiale care în acest an 45% din eroiE României a fost privatizata, un cîteva societăţi mari au proprietate privată. Exista, s asemenea, incertitudini asr- modalităţilor în care vor întL16 mari societăţi genei pierderi. Reprezentantul Be Mondiale a adăugat că invesit occidentali nu sînt la curent c procedurile de privatizare A celor "; două organisi; guvernamentale care se ocupa aceasta - Fondul Proprietăţi;Stat şi Ministerul Reformei ■ aşteaptă o legislaţie clari ifpS domeniul privatizării şfpŞ investiţiilor. “Sperăm ca

, legislaţie să fie simplă şi d u sîi Aceasta va fi obiectul Ksqf4*0 dezbateri considerabile acelaşi timp, un test al tioăij Guvernului” a spus Ettori

jSFttMEI

•ÎĂLFI—MOItMpjMPIMPCNVfcNVLNEP

STZ5MSŞTRjRŢRSJCMuĂmIST

- 1 înfiinţarea Bursei de Valori■ Bucureşti a însemnat, după o J lungă perioadă de timp, primulI semnaK al unui început | promiţător privind funcţionarea | unei instituţii vitale pentru ceea . ce numim, astăzi, cconomia deI piaţă. După ce;a debutat cu | destulă' timiditate, piaţa | financiară secundară de capital■ şi-a mărit treptat aria de

cuprindere, ajungînd sâI tranzacţioneze, în prezent, | acţiunile a . 1 2 societăţi | încadrate în categoria I şi a . altor societăţi cuprinse îh ceaI de a Il-a categorie, alte 100 de | societăţi fiind pe “jista de | aşteptare”. Dincolo deI oscilaţiile ' inerente■ operaţiunilor dc tip spcculativ,

I spccifice oricărei burse de " | acest fel din lume, o analiză

mai atentă a evoluţiei• volumului tranzacţiilorI înregistrate pînă acumI reconfirmă situaţia deloc roză | pc care o parcurgc piaţa■ românească dc capital în

această lungă şi parcăI interminabilă perioadă de | trcccrc. în ciuda unor | performanţe bune înregistrate

pc intervale foarte scurte dc• timp, pc ansamblu mccanismul | bursier a cunoscut numeroase j sincopc, derutante prin natura■ lor şi extrem dc greu- de J anticipat.I Cu toate accstca, cîteva | caracteristici ale accstci pieţe | pot fi puSe dc pc acum în

evidenţă, sub rezerva că uneleI vor dobîndi .nuanţe noi, ca

urmare a mersului reformei şi a impactului pe care-1 vor avea politicile economice favorabile privatizării industriei şi celorlalte sectoare de activitate, precum ş i ,. cele ce se vor aplica postprivatizare.

1. Deşi nu se poate face un bilanţ definitiv a ceea ce s-a întîmplat pînă acum, un fapt este

acţiunilor nu au avut loc la societăţile cu lichiditate mare, ci dimpotrivă, Ta unele care întîmpinau dificultăţi financiare;

2. Societăţile eminenţe cotate la bursă şi-au dobîndit, în cel mai bun caz, numai. faima de a fi tranzacţionate într-o elită. a întreprinderilor româneşti (de pildă cele din categoria I), dar

reprezentînd creanţe neîncasate şi obligaţii băneşti neonorate la scadenţe. Toate acestea au dus la diminuarea capacităţii de plată a multora dintre unităţile cotate la bursă, în condiţiile în care, în mod paradoxal, cursul acţiunilor lor a crescut. în aceeaşi situaţie se găsesc şi alte întreprinderi care, datorită unor decizii

derulat pe un volum nesemnificativ al desfacerilor. Lipsa de “apetit” a investitorilor trădează o anumită somnolenţă în ringul bursier. Aportul suplimentar de capital nu a fost. proporţional cu calitatea societăţilor noi şi cu numărul de acţiuni disponibile,. De altfel, bursa de valori n-a reuşit decît

Caracteristicile actuala ale pieţei de capital din România

absolut cert şi anume, piaţa bursieră din România este departe de a se fi maturizat. în sprijinul

' acestei constatări pot fi aduse cel puţin următoarele argumente:

a) indicii bursieri, cu deosebire indicele BET, au înregistrat creşteri şi scăderi bruşte, dovedind o volatilitate remarcabilă, în sensul că nu au urmat un curs constant, previzibil;

b) evoluţia contradictoric a indicilor bursieri s-a datorat în bună parte slăbiciunii monedei naţionale faţă de dolar;

c) experienţa dobîndită pînă acum a dovedit că bursa dc valori nu a înccput să sc sincronizeze cu ciclul cconomic, aflîndu-sc, încă, sub influenţa predominantă a unor factori cxtracconomici;

d) această situaţie rezultă şi din faptul că nu de puţine ori creşteri scmnificativc ale cursului

nici una nu a folosit (sau nu a putut folosi), încă, mecanismul bursei pentru a-şi procura resurse financiare pentru dezvoltare, deşi acesta ar trebui să fie scopul principal al acţionarilor care listează o firmă pe piaţa bursieră. Atunci cînd sc va întîmpla acest lucru, se va înţelege cu adevărat rolul pieţei dc capital ca sursă de dezvoltare şi de acoperire neinflaţionistă a deficitului.

3. Datorită experienţei limitate piaţa bursieră din România nu are capacitatea de a dccanta valorile. Deşi s-a cîştigat mult pe planul transparenţei, multe din societăţile cotate la bursă sînt prinse, încă, în reţeaua blocajului financiar, carc manifestă tendinţa dc a sc croniciza. Cazurile de

, ncrcspcctare a disciplinei financiare şi dc plăţi s-au înmulţit, accstca matcrializîn- du-sc în impresionante, sume

manageriale . neadecvate, cerinţelor pieţei, au realizat un important volum de producţie în condiţii de' neacoperire cu contracte şi menţinerii unor stocuri fără mişcare sau eu mişcare-lentă. Pe de altă parte, s-au înregistrat şi situaţii, oare­cum fîreşti/cînd profiturile unor unităţi economice au crescut, iar cursul acţiunilor lor a scăzut.

4. Admiterea, în ultimul timp la bursă a unor societăţi noi, bine cotate din punct de vedere economic, nu a dus la o creştere proporţională a investiţiilor, ci doar la o redistribuire a acestora pc unele unităţi mai atractive, în defavoarea altora. Dacă pretutindeni în„ Iunie scădcrca cursurilor este însoţită de o crcştcre a tranzacţiilor, un îndemn dc a cumpăra, în cazul bursei noastre dc valori, în repetate rînduri, cădcrca cursurilor s-a

într-o mică măsură să absoarbă acţiunile provenite din procesul de «privatizare pe bază de cupoane. Cuprinderea în mecanismul bursier a acestora vâr conferi tranzacţiilor mai multă stabilitate, iar tentaţia de investiţie speculativă mai mică, dcoarcce ar fi mai bine corelată cu performanţele economice ale societăţilor.

5. Capitalizarea totală a pieţei bursiere, privită ca sumă a valorii dc piaţă a tuturor societăţilor cotate, este dominată de cîteva unităţi industriale, în timp ce agricultură, alimentaţia, serviciile şi comerţul deţin ponderi mici, interesul pentru ele fiind redus în raport cu numărul mare al deţinătorilor de ' acţiuni. Volatilitatea ridicată, de carc aminteam la înccput, spccifică pieţelor dc capital în formare, nu a‘ reprezentat pentru uncie

sectoare un element i atractivitate, aşa cum ne-aC aşteptat. în ansamblu, its capitalizarea bursieră priviţi; procentaj din PIB este deoset de slabă, dovedită şi de fapr. că micile seisme înregistrai ultimul timp pe pis: internaţionale ale capitalului au fost receptate, la kaproape deloc. Investitorautohtoni şi străini (atîţia t au fost) nu şi-au elimin poziţiile de pe piaţă ca una" a unor tendinţe negaţi manifestate pe unele pi(' bursiere mature, ci, celţs- s-au înregistrat retrageri i- unor sume de pe un pachct i acţiuni şi reinvestirea lorii*- titluri. ‘

De altfel, fluctuaţiile kt- în raport cu dolarul, conjcş; şi cu alte cauze, cum

_ percepţia că unele acfc româneşti sînt supraevalua! întîrziat apariţia unor invo‘ de portofoliu mai a®?; primele care reacţionează > modificarea cadm_-

- investiţional internaţional. L atît de adevărat este şi fJF" că, la nivelul bursei de val'- au fost organizate licitaţii deschise, care, aşa se ştie, permit intrarea pe P'V de capital a investitorilor i- portofoliu. Normele cf- reglementează accst gen >■ operaţiuni s-au dovedit > stufoase, complicate şi g 0' aplicat.

Prof. univ G heorghe POSTELN^

îsl.(

a D E V / V R B J ^ Tr i& C l & a i _ j

BURSA DE VM®HI BUCUREŞTIS - 2 0 n o i e r h b r i e 1 9 9 7

r- /I rkinumlre socleUta VN -Var Dese. ' Incli. Nr.trz

U L-'" r-^<.nnna 1 f 13 SOCIBtatlALRO SLATINA 25000 -2 42000 43500 520

fc ■. ANTIBIOTICE IASI * 10 0 0 O -0200 0300 80e>i : £--r- ARCTIC. QAIESTI 1000 o AOOO 4050 73» ' AUTOMOBILE DAC IA PITEŞTI 10 0 0 -2 730 710 436

AZOMURES TG .MU.RBS -iooo -2 2000 2000 63COMPA SIBIU 10 0 0 & 1390 1370 24

V- . ELECTROAPARATAJ eucuRcyi IOOO a 1250 1330 164fc ■ OLTC HIM RM.VALC EA -iooo -e 3300 3300 10 255 h OTELINOX TARG Oi/ISTE 20000 . 2 26000 27500 3

POLICOLOR BUCUREŞTI IOOO O 5300 5350 37ŞANTIERUL NAVAL constanta 25000 1 9800 9950 50SOFERT BAC AU 20000 -2 11900 11600 4

. TERAPIA C LUJ -NAPOC A -iooo 1 m o o 11600 159Total categoria I 1,735

- : ^ oatactorla a ll-a <60 socletatl >B, [ AEROTEH BUCUREŞTI 20000 1 - 6150 .6150 1/ fcL& ALBAPAM ALBA IU LIA -iooo O 460 550 ... 4k ALIMENTARA C LUJ - NAPOC A -iooo 6 450 510 4©

AUC amcootopeni 20000 O 1 2 1 0 0 1 2 1 0 0 1r amp AMEP TEC UCI IOOO O jO O O

î . AM * AMYLON SIBIU IOOO O 600 650 ■ 2APC APC'AROM BU2ÂU -iooo -1 630 600 33ATS APSA BAIA MARE -iooo 5 4SO 460 2

îî ■ AKM ARMATURA C LUJ-NAPOCA iooo -3 3000 3400 6ARI" ARTROM SLATINA 20000 -5 6000 5000 8

t ASV ASTRA VAGOANE ARAD 25000 - 1 1 4050 4100 5AUR AURORA TG .FRUMOS lASt -• 20000 4-0 12700 18000 4

' TLV BANCA TRANSILVANIA C LUJ t IOOO 1 3000 3000 ' 25i crb CARBID-FOX TARNAVENI - . -tooo -27 2350 2250 ; 201 CBC C ARBOC HIM C LUJ - NAPOC A 20000 8 5600 0900 - ,r 5

CRN CARNEARAD 20000 O . 3100 3200 - 3! CER CERCON ARICSUL CAMPIA-TUftZII 25000 O 4250 4200 . 7

CIP CIPROM PLOIEŞTI -iooo -1 770 770 - 27CMP COMELF BISTRITA 20000 -1 4550 4600 OCON CON DO R DEVA 25000 O o O O

IIDRB*V DO RO BANTU L PLOIESTI -iooo OELM ELCOND ZALAU . iooo -8 900 910 . 38

i: tic ELECTROC ERAMIC A TURDA 25000 2 15400 14900 4Tl ERM ' i ERMAT PLOIEŞTI 25000 OCE FEL FELEAC ULC LUJ-NAPOCA IOOO r 600 600 - ... .r: ■;fsp FORAJ SONDE PLOIEŞTI 20000 o O O ; o

[for FORAJ SONDE CRAIOVA -iooo -i 388 392 6v GRX GRIMEXTG.JIU. 20000 *i 4100 4200 '2

IAJ I.A.I.F.O. ZALAU 20000 -1 3700 3700 2K5 ,IMP IMPACT BUC URESTI 6000 o O Q O

jsRM INDUSTRIA SÂRMEI cilupiatvm 25000 -1 6600 6600 . . 4'dllu; MEF MEFIN SINAIA 20000 o 6300 6300 2

•Ialf . - MOBILA ALFA ORADEA -tooo 3 400 400 2ste MOL MOLDOMOBILAIASI -io do 2 ' 300 303 , 45eâ MPN MO PAN TG , MUREŞ 10 0 o O 620 630 9ÂTC WPR~ MDPARlV RÂMNIC U VALC EA -iooo -3 ‘ 670 670 • 16

MPG , MO RĂRIT PANIFICAŢIE OALA -iooo -e OOO 510 20|nvm NAVLO MAR BUC U REST» 25000 . o 22000 2200 0 no|NVL.. . . NAVOLOLTENITA , 1000 -a 510 500 95

i "i NEP ....... NEPTUN CAMPINA 20000 o 3100 3100 1ra t FCA“* •: • PECO ARAD IOOO o

$ PPL PRODPLAST BUC URESTI 20000 © 23200 23700 8PRObviNALCO CLUJ-NAPOC 1000 -ii 1030 10 20 13PRO MET BEC LEAN 25000 -2 2600 3100 '2

BGT ROBINETE INDUSTRIALE bac. 20000 -2 1 • 4800 4800 5SAN SAN EVIT ARAD 10000 -5 7800 . 7800 1Şl, Li SNT SANTIERU L NAVAL TU LC EA 25000 - 4- 4350 5300 3SEM SEMANATOAREA BUCUREST 20000 1 . 5290 5400 16SDT SIDERTRANS CALA RAS I IOOO -1 410 400 , &SLC SILCOTUB ZALAU 20000 -1 7000 7000 1

— 'IH SINTEROM CLUJ-NAPOCA . 25000 10 10000 10500 13—■ ST2 SINTEZA ORADEA / IOOO -2 1060 IOOO 411 d: 5MS SOMESDEJ 25000 3 - 3200 3200 2n‘ STR STRATUS MO B BLAJ -tooo 451 44-2 1 1

mu TOMIRIS IAŞI 25000 -4- 3300 3300 ’Xiti:

•trs - TU RIS M -THANSIlMIiM OLUJ-M»POO« 25000 3 7000 : 6850 • - 4UCM U.C M. RESITA 25000 -2 3650 3750 6UAM UAMT ORADEA IOOO -4- 440 420 "10

i f ICT UZTEL PLOIEŞTI 20000 O O O out­ : aw ZIMTUBZIMNICEA 25000 O *6550 6500 3

Total categoria a n<€» ei«* 2,391

ilii* ^ Ofarta publica GEPA Bucureşti 40TOTAL GENERAL.

Cursuri pe piaţa valutară anunţate de BNR

in data de 20 noiembrie 1997

2.391

MNUMIflEA VALUTEI

®MNG AUSTRIAjjMBAUSTRAUAKMCBELOA

■i^AR CANADA

■2MCELVEIIA

iradnit:®f ati­pic.

ii-:Kti ii'.

Ici--

jir. iter sf Bî’; ii > rt!:!.T; i f lliV-

PORTUGHEZ

iţKACmiANA®tt«ADANH«AKCA

j fflASSPA M A

jjjC A H N IA N D E ZA

j jţCTEBUNAJjWTTAIiA-iHjWlMA •&>« OIANIJA

ir* c t0 i1 ’:«•*

<rIIC-

>VNKXi;KniA■SgUnsiu9L

JKf

CURSUL ÎN LEI

611,005379,00219,00

5518,005557,00

4510,001185,00

SMO1494,001347,00

13133,004,00

61,04002,001109,00

44,17iau ,00

7818,008929,00

10714,00

Cursuri la casele de

schimb valutar dinCluj-Napoca

în data de 20 noiembrie 1997

VALUTA

$ S U A DM

CUMPĂRARE

8 0 2 0 : 4 7 2 0

VÎNZARE

8 1 2 0 4 7 9 0

p-U îce următoarele precizări în legătură cu aceste cursuri:■i - arsU!}*c inclus în această listă au la bază cotaţii ale societăţilor bancare l^ ’c să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară.

iîi«iitc'cnta nu implică obligativitatea utilizării cursurilor în tranzacţii 1Vc dc schimb valutar şi înregistrări contabile. ' • -

vineri, 21 noiembrie 1997 ( 5 ) [

R o m â n i a u r m e a z ă s ă o b ţ i n ă î n a c e s t a n

o r e c o l t ă d e p o r u m b f o a r t e b u n ă

“Preţurile astea sînt o bătaie de jocRomânia urmează să obţină în acest an o recoltă de porumb foarte bună însă exporturile ar putea fi limitate de preţurile miei oferite ţăranilor la achiziţie, comentează REUTERS, citind opiniile unor analişti.

“In acest an avem o recoltă de porumb foarte bună însă pînă acum nimeni nu a venit să vîndă”, a declarat Gheorghe Bucşan, directorul societăţii Comcereal Hîrşova. .

Ministerul Agriculturii estimează că recolta de cereale din acest an se ridică la 1 2 milioane de tone - cea mai mare din istoria României. Conform datelor . publicate săptăinîna trecută, pînă în prezent au fost recoltate circa 1.1,09 milioane tone de porumb, de pe 88% din suprafaţa cultivată. Producţia

medie la hectar a fost de 4.077 kg.Cu toate acestea, agricultorii nu au

vîndut pînă acum decît o mică parte : din cantitatea recoltată, experţii estimînd că, în aceste condiţii, obiectivul guvernului de a exporta patru milioane de tone de porumb este nerealizabil.

Bucşan a declarat că preţul de achiziţie al porumbului, de 350.000 lei/ tona este descurajator pentru majoritatea agricultorilor, aceştia cheltuind circa 1,5 milioane, lei pentru cultivarea unui hectar de teren cu porumb.

Ţăranii afirmă că sînţ hotărîţi să-şi ţină recolta în hambare, în pofida problemelor financiare pe care le întîmpină, şi să nu vîndă porumbul la preţurile care le sînt oferite în prezent

Am muncit din greu cu toată familia pentru porumbul ăsta. Nu am avut bani să închiriez o combină şi am recoltat porumbul cu secera”, a declarat un ţăran dintr-un sat de lîngă Hîrşova.

Reprezentantul unui sindicat al agricultorilor a declarat că vremea ploioasă din lunile octombrie şi noiembrie a întîrziat recoltarea porumbului în unele zone, afectînd calitatea recoltei.

“Conform datelor de care dispunem, există zone în care gradul de umiditate al porumbului ajunge la 28%, faţă de limita acceptabilă de 22%. Acest fapt poate afecta calitatea recoltei”, a adăugat sursa citată.

Patronatul zahărulu i propune introducerea preţului m inim garantat la zahăr

Patronatul zahărului din România şi Federaţia Cultivatorilor de sfeclă de zahăr solicită Guvernului garantarea preţului minim la zahărul din sfeclă produs în România, informează u n ' comunicat al patronatului transmis agenţiei MEDIAFAX. : - ' 1

Fabricile de zahăr s-ar putea angaja, în aceste condiţii, să producă întreaga cantitate de Zahăr necesară consumului intern, din sfeclă şi din zahăr brut importat, urmînd ca într- o perioadă scurtă întregul necesar să fie produs numai din sfeclă, precizează ftmunicatul.

Producţia internă de zahăr asigură circa jumătate din necesarul de consum anual (circa 250.000 tone faţă de'un consum de 450.000- 500.000 tone).' “Producătorii de zahăr constată eu

mîhnire concurenţa neloială a zahărului intrat în ţară din şi prin Republica Moldova, în cantităţi din ce în ce mai mari, la preţuri de dumping, scutite de taxe vamale în baza acordului bilateral, şi care inundă piaţa, la preţuri sub cele realizate de fabrici”, arată comunicatul.

Ritmul vînzărilor la fabrici este extrem de redus, cu toate că preţul nu depăşeşte 3.8Q0-4.000 lei kilogramul,, cu ambalaj şi TVA-incluse. Creşterea preţului este nesemnificativă faţă'de anul trecut, în’condiţiile majorărilor de, preţuri şi tarife .înregistrate la energie, carburanţi, transporturi şi materii auxiliare.

In cazul în care nu vor fi sprijinite, fabricile de zahăr nu vor putea contracta cu cultivatorii nici un hectar de sfeclă de zahăr pentru 1998, continuă comunicatul. Fabricile susţin cultura de sfeclă de la mfiinţare pînă la

recoltare, prin asigurarea de tehnologii, sămînţă gratuită, pesticide şi îngrăşăminte chimice. >

Propunerea de preţ a patronatului, cu o creştere de cîteva sute de lei, se află în analiza Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse din conducerea Patronatului Zahărului.v Sfecla de zahăr a fost recoltată, la

jumătatea lunii noiembrie, în proporţie de 96%, producţia medie fiind de 1.8 ,2 tone' la hectar.

* Industrializarea s-a realizat cu un randament de 1 0 ,6%, cantitatea de zahăr obţinută din noua recoltă fiind de 148.000 tone. Din această cantitate s-au achitat drepturile contractuale ale cultivatorilor, cantitatea livrată pe piaţă fiind extrem.de redusă, de circa 10 %.

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci comerciale, cu activitate în judeţul Cluj, la depozitele în lei

- p e r s o a n e f iz i c e - % r p e r s o a n e j u r id i c e - %

Banca lav»d»r» 1 lunl 3 luni . 6 luni 9 luni ■ 12 luniBCR* 12 49 44 44 47 47BXMCOREX* . 15 49 44 39 39 34BRO* . 1* -Ş» 41 •' 42 43 44

ÎS 4S 49 44 44BA* 12 sa ' S» 3» 44 40Bane Po*r ' 1» S2 S2 34 34 3»Ion Ţlrlac* 20 44 41 42 - 42BANKCOOP* 14 45 4T 47 44 48Bueur*ţtl ÎS 44 49 VTransilvania ÎS 49 47 45 42 42Romin*a»ei 1S 3» 44 41 42 43CEC 1$ 25 34 39 44AU ANJA 20 99 44 41 / ~ 41 49Al bl na* 12 47 47 37 37 ' '97BJJL* 1t 43 . 44 49 44 47LOIALCOOP 14 44 42 ■ ■

Banca/ lavsdara 1 luni 3 luni: 6 luni 9 luni .12 Luni

BCR 12 36 37 36 39 40BANCOREX 1 S 35 • 35 35 30 30BRD 13 ' 30 32 33 34 3SBA* ^ ia 30 31 32 3r 34Banc Post* 12 30 r 30 32 - 32Ion Ţiriae* 14 36 37 37 . . . 3BBANKCOOP* 14 36 * 36 39 40 41Bucursţti 13 33 37 ■ ■ . . '•Transilvani» t3 4Q 37 35 32 32Romlnaasci 13 30 31 32 , 33 34CEC 15 ■ - - - . 35Albina 12 37 37 32 32 32BIR. 17 . 36 37 ' 40 41 ' 38 -LOIALCOOP 16 40 42 - • -

'Dobindasecaplalizează M Dobînda se ridică la expirarea tenmnulul Piaţa imobiliară

Vreţi să fiţi la curent cu evoluţia valorii acţiunilor pe B.V.B şi F^SDAQ? Doriţi sa fiţi la curent

cu evoluţia pieţii imobiliare locale? Vă interesează

dobînzile şi cursurile de schimb ale

leului? *Dacă răspunsul este

Da, atunci citiţi, zilnic, această

pagină.*

ZONAGARSONIERE (rollloaiK lei)

APART. 1 CAM.

APART. 1 CAM. (mii. lei)

AP AHT. 3 CAM. (milioane iei)

APART. 4 CAM. (milioane leii

Conf. 1 Conf. 2 (ulL lei) Conr. 1 Cont 2 ConT. 1 Cont 2 Cont 1 Cont 2Cheorgbcni 55-5S 45-41 55 66-80 46-60 100-115 55-70 110-130 -Mănăştur 43-48 33-15 50-60 60-80 45-55 70-90 60-70 70-130 70-85Miriftl 38-45 60-65 70-85 . - ' 80-95 - 100-130 -Zorilor 45-50 - 50-55 75-85 , - 90-110 . - 100-120 -•

Pala - - 70-S0 100-140 - 150-180 - 200-220 - ■Centru - - . SO 90-110 ~- 100-120 - 120-140 -

A. Murcţanu ' ■ - - 100-140 % 150-180 - 200-220 -Irii 40-50 - -. 60-80 - 70-90 - 80-100 -

Grlgarticu 45-55 55-60 65-80 60-70 85-120 - 90-150 -Grala 45-50 33-31 ■- 60-80 - - 70-90 70-130 -

CHIRII (mii Ici)Gheorgheni 350-400 300 - 400-700 400-700 700-1000 500-800 1300 --Mâni|tur 300-400 300:400 400 400-600 400-600 700-800 600-800 1000 -Mărăfli . 300-400 300-400 400 400-600 400-600 700-800 600-800 1000 -Zorilor 300-450 - 500 600-700 - 700-1000 - 800-1200 -

Pala - - 600-700 600-800 - 700-900 ' - 800-1100 -Centru - - 600-700 600-800 - 700-900 800-1200

A. Mureţanti - - - 700 - ' 1000 - 1200 -Irli 300 - 500 600 - 600 -

Grigorescu 400-450 - 500 600-700 - 700-900 - 1000 -Gruia 300-350 ■ - 500 - 600 - 700 -

w vineri, 21 noiembrie 1997 P A G IN A C U T I N E R I

T O P U LÎ N C H I R I E R I L O R V I D E O s ă p tă m în ă 1 0 - 1 6 NOIEM BRIE

1. SHINNING2. SOLO3. EVADARE DIN ABSOLOM

Escape From Absolom4. DISTANŢĂ CONSIDERABILĂ

Striking Distance5. CELE DOUĂ FEŢE

ALE DRAGOSTEI The Mlrror Has Two Faces

6 . RISC MAXIM Maximum Risk

7. VII SAU MORŢII Fled

8 . FĂRĂ CALE DE ÎNTOARCERE No.WayBack ^

9. SCANDALULLUI LARRY FLINT

The People vs. Larry Flint10. ATACUL MARŢIENILOR

Mars Attack

, TALON C0 « S n r .( 3 ^ÎNTREBARE: O n d s-a înfiinţat

RĂSPUNS:Crupul DKM» rUKl’LLY

Antologici DEEP PURPLE (I)Povestea celor de Ia Deep Purple este pe atît de

lungă pe cît de complcxă şi de fascinantă. Puţine ■ formaţii au reuşit să-şi păstreze identitatea muzicală după atîtea schimbări drastice survenite în componenţa lor. Chiar şi dezastruosul turneu de adio pare că a făcut mai mult bine decît rău legendei Deep Purple. Atunci cînd s-au despărţit în anul 1976, membrii formaţiei au abordat cariere individuale care au adus şi mai mulţi fani interesaţi de saga Purple.

Pare acum că a trecut foarte mult timp de cînd Deep Purple a apărut ca formaţie, în vara anului 1968. Structura de atunci nu este amintită astăzi decît trecător în istoria formaţiei, dar totuşi ei au fost cei care prin cele trei albume au pus bazele viitorului succes: Jon Lord, Ritchie Blackmore, Ian Paice, Nick Simper, Rod Evans. Membrii de atunci au reuşit să stabilească o bună relaţie de lucru, fapt care a dus la succesul albumului lor dc debut, Shades of Deep Purple, succes repurtat în Statele Unite. Această primă victorie i-a ajutat să continue, în ciuda primirii apatice pe care au avut-o Ia întoarcerea acasă.

Cel care a fost liantul formaţiei s-a mimit Chris Curtis, el reuşind să găsească un manager dispus să investească băni într-o nouă formaţie. El a împărtăşit acest lucru organistului Jon Lord care deprinsese arta sa cîntînd mai bine de_ patru ani alături de o formaţie RnB, The Artwoods. în momentul în care Curtis i-a ( dat vestea, Lord îşi cîştiga existenţa alături de The Flowerpot Men.

Ideea înfiinţării unei formaţii făcuse obiectul unei discuţii între Lord şi basistul Nick Simper. Simper, ca şi Lord, se afla- între două slujbe. EI cîntase alături de un număr de, formaţii care au avut un cuvînt de spus în istoria muzicii cum ar fi Screaming Lord, Sutch sau Johnny Kidd’s Pirates.

Partea a Jl-a o veţi găsi în num ărul dc vineri, 28 noiem brie.

| Organizat, aşa cum vă | spuneam, la începutul .săptăm înii, de Asociaţia■ Studenţilor Creştini Ortodocşi I Români, Filiala Cluj (cu | sprijinul Arhiepiscopiei■ Ortodoxe a Vadului, Feleacului

şi Clujului, Direcţiei JudeţeneI pentru Tineret şi Sport Cluj, | redacţiei revistei “Renaşterea j Universităţii “Babeş-Bolyai”, . Muzeului de Artă, Seminarului ' Teologic Ortodox, Prison I Fellowship of Roumania, SC | Remarul - 16 Februarie SA, | SC Alimentara SA, S&V [ Service SRL, SC Sinterom

SA, Lemn Service Dorna - Vatra Dornei, SC Oncos SRL, SC Mova SA Alba lulia, Lotus Photo Trading SA, SC Esperanto SA, SC Prodvinalco

I SA, SC Dorna Apemin SA | Vatra Dornei), Festivalul | Naţional “Filocalia” continuă■ după următorul program:I astăzi, 2 1 noiembrie - [ Intrarea în Biserică a Maicii | Domnului: ora’10, Catedrala I Arhiepiscopală: Sfînta ^Liturghie; pr. Ioan Bizău -

Cuvînt de învăţătură; ora 17, Sala “Nicolae Iorga” a UBB: conferinţa pr. prof. Vasile Mihoc (Sibiu) - “Tîlcuire biblică despre Maica Domnului”;

sîmbătă, 2 2 noiembrie: ora 11, Muzeul de Artă, Secţia Donaţii: vernisaj - expoziţie de

FiBocaliaartă fotografică; ora 18, Catedrala' Arhiepiscopală: Vecernie; PS Irineu Bistriţeanul- Cuvînt de învăţătură; ora 20, Sala Festivă a Facultăţii de Teologic Ortodoxă: proiecţie de film - Victor Bucătaru, regizor (Chişinău);

dutninică, 23 noiembrie: ora 10, Catedrala Arhiepiscopală: Sfînta Liturghie; IPS Arhiepiscop Bartolomeu Anania- Cuvînt de învăţătură, ora 17, Sala “Nicolae Iorga”: conferinţe- Dan Ciachir, “Surse ale: ofensivei antiortodoxe actuale” şi Mircea Oliv (Bistriţa), “Regimurile imaginare ale

modelului ideal al viitorului’';luni, 24 noiembrie: ora ÎS

,'Cat6drala Arhiepiscopali- > Vecernie - Corul de muzici p psaltică al Bi seric- Stavropoleos; Cuvînt it învăţătură - Ieromonah Iusfc Marchiş (Bucureşti);

marţi, 25 noiembrie: cr.17, Aula Magna a UB5 conferinţa pr. prof. dr. Ioan fc - “Dumnezeiasca Euharistie - centrul cultului divin ortodox'

miercuri, 26 noiembritora 17, Sala “Mihai Eminesc’ a Facultăţii de Lite:: conferinţa pr. Constant; Hrehor şi poetului Min- Scorobete - “Crucea ca simb. al Crăciunului”;

joi, 27 noiembrie: ora 1< Catedrala Arhiepiscopali Seară duhovnicească - Arin; Teofil Părăianu (Minăstm, Sîmbătă de Sus): “în faţa fc Iisus Hristos”, uraiată de te cuvînt de învăţătură în Sa. festivă a Facultăţii de Teoloa Ortodoxă - “La şcoala sfintei;- slujbe ale Bisericii noastre’

M. TRIPON

Nume, prenume: _

Adresa

Telefon

1 Răspunde corect şi poţi ciştiga unul din ccle 2 iihonaniunti: videi» CjR MIJI TR iiu.hl7.inil

şi 3 închirieri GKATUTTF la Mjgu/tnul i HOLLYWOOD ML'SIC & FILM

* Trimite talonul l.i «Jk-sa: str.Nnpocn nr.16, | ADEVĂRUL de Cluj, piuă la data de* m ie r c u r i, 2 6 n o ie m b r ie^ cu m enţium :.! C O N CU PS U O U .Y W O O D

Rubrică realizată în colaborare cu TR ANS GLOBAL MEDIA şi HOLLYWOOD MUSIC & FILM

s e s i u n e v e c o m m m s r i m m

Ieri, în str. Memorandumului nr. 23, în Sala nr. 1 de la etajul I au început lucrările Sesiunii de comunicări ştiinţifice a Facultăţii de Sociologie, Jurnalistică şi Filosofte din cadrul ■Universităţii “Avram Iancu”, sesiune eu tema “Ideea de Fiinţă Supremă” - priviţi dinspre Filosofie, Teologie şi Antropologic. Dintre lucrările susţinute putem aminti: “Despre unitatea nggică a lumii” (Valerian Mureşan); “Sfintul Anselm, despre raţiune” (Alexander Baumgarten); “între Dumnezeu şi lume. Scurtă incursiune în fiinţă” (Rareş Olosuteanu); “Despre Dumnezeu” (Vasile Frăteanu) ş.a.

Lucrările se reiau astăzi, 21 noiembrie, ora

10, cu comunicarea susţinută de Mihaela Că-, şi Sandu Frunză, “Dumnezeul necunoscut”. Ai comunicări: “Iubirea, ca instrument a cunoaştere a transcedentului” (Ştefan Ite “Divinitatea, Spaţiu, Timpul” (Octavin Schintee); “Cunoaşterea lui Dumnezeu liturghie” (Dan Săvan); “Religie, cultură şi ffc socială” (Cristina Tîrhaş); “Responsabilii cultură şi destin” (Dumitru Dumitraşcu); “Sacr. şi spaima” (Ştefan Borbely); “Ideea de fes supremă în Fraţii Karamazov” (lulia Dragii Comunicările vor fi urmate, la ora 16, de masă rotundă.

M. TRIPON

f e s t i v a l c u m u l t e p r e m i iSîmbătă, 15 noiembrie, la Cîmpia Turzii s-a desfăşurat, în

prezenţa a peste 700 de spectatori, Festivalul-concurs de interpretare lblclorică“Toamna arieşană”, organizat de Asociaţia" “Umanitatea” şi Clubul Copiilor Cîmpia Turzii,in colaborare cu' Inspectoratul Şcolar judeţean, Centrul dc Valori fi care a Creaţiei: Artistice, RTV Cluj şi Primăria Cîmpia Turzii. După evoluţia celor 319 participanţi juriul, avîndu-1 ca preşedinte pe prof. Gelu Furdui, a decis:

• la secţiunea IA (solişti instrumentişti pînă lă_14 ani) - nu se acordă premii; secţiunea IB (solişti vocali pînă la 14 ani): loculI - Alexandru Mihai, Şcoala “Avram Iancu”, Cîmpia Turzii; locul II - Dana Rogoz şi Mihai Trif, Şcoala “Avram Iancu” Turda; locul III - Mariana Czuli şi Adrian Nealcoş; menţiuni - Diana Cerccş, Şcoala “I. Agârbiceanu” Cluj-Napoca şi lulia Iludrca, Şcoala “I. Opriş” Turda; premiul special pentru cea mai mică concurentă - Fiileki Emoke; la fel ca la secţiunea IA, la secţiunea IC (mic taraf) nu s-au acordat premii;

• secţiunea HA (solişti instrumentişti peste 14 ani): locul I - Ionuţ Matiş, Clubul Copiilor Huedin;Tocul II - Cristina Pustoi, Clubul Copiilor Cîmpia Turzii; locul III - Mihai Hanga, Clubul

Copiilor Huedin; secţiunea IIB (solişti vocali peste 14 ani): locul I - Cornel Oros, Clubul Copiilor Cîmpia Turzii; locul II - Anişoara Giurgiu, Clubul Copiilor Huedin; menţiune - Cristina Mureşan, Clubul Copiilor' Huedin; secţiunea IIC (taraf, copii peste 14 ani): premiul I - taraful Huedin; premiul H - taraful Cîmpia Turzii; ■ —

• secţiunea III (grupuri şi obiceiuri): locul I - “Şezătoare”, Clubul Copiilor Huedin; locul II - “Izvoraşul”, Şcoala “1. Agârbiceanu” Cluj-Napoca şi Şcoala “Pavel Dan” Triteni (obiceiuri de nuntă); locul III - Şcoala Generală Poieni şi Colegiul Pedagogic “Gh. Lazăr” Cluj-Napoca; -'menţiune - Şcoala “I. Opriş” Turda. Nu s-a acordat Marele Premiu al festivalului. Fiecare concurent a primit o diplomă de participare la festival, iar cîştigătorii, pe lîngă diplome şi cupe, au primit şi premii în bani. . >

In numele organizatorilor acestui festival (care se speră să devină, de anul viitor, internaţional), dl Cristian Trifan a ţinut să mulţumească primarului oraşului Cîmpia Turzir, ing. Gheorghe Giurgiu, prccum si generoşilor sponsori pentru sprijinul acordat.

M. TRIPON

i

Napoleon, Hitler, elevii

I si... revoltaI ’

Elevi din peninsula• Crimeea (ex-sovietică, în

prezent aparţinînd Ucrainei),I aflaţi într-o stare de confuzie,| cred că Napoleon sau AdolfJ Hitler ar fi condus revoluţia| rusă din 1917. Reuters, care■ transmile ştirea, precizează că J dacă i-ar auzi Vladimir Jlici■ I cnin, fondatorul statuluiI sovietic, ar repeta celcbra-i | Irviză: “învăţaţi, învăţaţi şi iar | învăţaţi”. Sau .şi mai râu...| Copiii dau dovadă de o■ incredibilă lipsă de cunoştinţe,* care în unele perioade dinI istoria sovietică ar fi fost

bolşevică»de-a dreptul sinucigaşă.

Conform jurnaliştilor locali, circa 150 de elevi din Simferopol,. “capitala” Crimeii, au participat la un sondaj. Astfel, mai puţin de jumătate din ei ştiu că revoluţia rusă, condusă de Lenin, a avut loc acum 80 de ani, şi doar unul din zece ştie cine a început-o. Cîţiva studenţi au afirmat chiar că Napoleon, Ilitler sau fostul dictator sovietic, Stalin, s-au aflat în spatele revoltei, despre' care presupun că a avut loc în... 1814.

Miss Ecbcc‘9 7 ■ c adevărată sărbătoare a liceenilor alicrleni

Primirea elevilor din.clasele a IX-a în rîndul licecnilor constituic, în ficcarc toamnă, un eveniment Ia Gherla. Zilele

) trccutc, în saloanele Restaurantului ‘Transilvania” s-a desfăşurat tradiţionalul concurs-spectacol “Miss Boboc’97" al clevijor Liceului Teoretic “Petru Maior”. •

Organizată de elevii claselor a XlI-a, serata a fost o mare reuşită. Atît concursul propriu-zis, cît şi. programul artistic s-au bucurat de marc succcs în rîndul celor peste 1.000 de Spectatori, cum niciodată în ultimii ani nu s-au adunat într-un

- loc atît dc mulţi tineri dornici să-şi petreacă o seară plăcută şi agreabilă. Datorită organizatorilor, aşteptările şi preferinţele spectatorilor au fost onorate. La concursul pentru desemnarea titlului dc Miss-Mistcr Boboc ’97 au participat 8 pcrcchi. Dupăo “întrecere” palpitantă, care a cuprins nu mai puţin de... 8 probe, pe primul loc s-a clasat pcrcchca Bilţ Ioana - Chctclcş Marius, doi liceeni frumoşi şi talentaţi. ■

Serata - la carc au participat şi cadrele didactice ale Liceului Teoretic “Petru Maior” - s-a încheiat cu disco-dans, voia bună şi petreccrca prelungindu-sc pînă aproape dc zorii zilei. Felicitări organizatorilor!

SZEKELY C saba

-- "i.

i § f*

G hici c in e ie se .,, d in d u lap ?! Foto: SPIR1DI

Tinerilor indieni li se cere să nu mai poarte blugi

Un responsabil naţionalist hindus a chemat lunea trecută tinerii indieni să refuze să mai poarte blugi, “apucătura cowboy- lor americani”, transmite agenţia France Presse. Blugii “nu se potrivesc climatului indian. Tinerii indieni trebuie să se lipsească dc ei”, a declarat politicianul, membru al Partidului Poporului Indian, formaţiune dc opoziţie carc duce o serioasă campanie împotriva globalizării

culturii occidentale. El crcdc a tinerii se îmbracă în blugi prarrV: a fi Ia modă şi a dcplîns faptşl J . oamenii în blugi “ar [W1(a Ql<* j curînd să intre şi in Partotcw i

O instituţie dc învăţăm:: | superior din New Dclhi a iwj de curînd o polemică, dupi ec • interzis tinerelor fete să F-u blugi şi colanţi în b>- tradiţionalului sari, în sc combaterii “poluării culturn

■~1a d e v ă r u l de ClMJ _ EVENIMENT v i n e r i , 2 1 n o i e m b r i e 1 9 9 7 ( 1 5 )

P r e z e n t l a C i u j - N a p o c a , M i h a i C o n s t a n t i n e s c u s e î n t r e a b ă :

„pentru cine cîntă ei în limba engleză?”

l i

_ _ C V i

Aşa cum v-am anunţat. în numărul dc ieri al ziarului nostru, mijlocul săptămînii trecute a adus clujenilor ocazia de a asista la o.triplă lansare muzicală în cadrul magazinului „Musicolor”. La manifestarea organizată de socictatea Mikotronic Pioneers au fost lansate casetele şi compact discurile cu titlurile „Cine poate şti”, „Voi fi tare” şi „Anastasia şi Mihai” ale interpreţilor Anastasia Lazariuc şi Mihai Constantinescu.

Participarea unui număr rcstrîns de clujeni a avut darul de a trage un semnal de atenţie asupra proceselor de organizare şide pregătire a opiniei publice în vederea unui asemenea eveniment. Datorită faptului că atmosfera creată dc cei cîţiva participanţi

fost la înălţimea aşteptărilor iniţiatorilor

manifestării, ne-am ales cu promisiunea unei publicităţi mai eficiente în viitor. Aceasta pentru că există intenţia ca tripla lansare, desfăşurată miercuri, 19 noiembrie 1997, să fie inclusă într-un program,niai amplu de promovare a fenomenului muzical românesc. Programul cu pricina va cuprinde, potrivit afirmaţiilor Anastasiei Lazariuc, o serie de spectacole pentru copii şi adulţi, organizate în colaborare cu oamenii interesaţi de aici. „Noi căutăm persoane care să sc preocupe îutr-adevăr de muzica românească, să ştie să o aprecieze la adevărata ei valoare şi să nu exploateze artiştii aşa cum se întîmplă în majoritatea cazurilor. Iar la Ciuj-Napoca am găsit asemenea oameni”, ne-a declarat Anastasia Lazariuc 'după spectacolul prezentat.

Din cauza faptului că X) lansare triplă nu are loc chiar în fiecare zi'- am adresat interpreţilor o serie de întrebări referitoare la accst lucru. ■ r

- Mihai Constantinescu, de efe a trebuit să treacă atîta timp pînă la această nouă ieşire pc piaţa muzicală şi dc cc în această formulă?

- în primul rînd ne-a cam pus beţe-n roate neseriozitatea oamenilor cu care am lucrat. Vreau să vă spun că lansarea albumului Anastasiei a întîrziat cu aproape un an şi jumătate. Era gata anul trecut în luna aprilie, dar cei cu care ain colaborat nu au manifestat seriozitatea la care ne-am fi aşteptat. în al doilea rînd, apare problema banilor. O Ians'arc triplă,costă mult mai puţin decît trei lansări, astfel că am decis să ne încadrăm în posibilităţile noastre financiare.

- Pe cînd o nouă lansare?- încă nu ştim. Cea mai mare problemă va

fi, de acum încolo, aceea a sponsorizărilor. Mai toată lumea se orientează spre o muzică pe care nu o înţelege deloc. Aproape toţi soliştii tineri cîntă în limba engleză pentru

că este la modă. Dar eu le-aş pune o ' singură întrebare: pentru cine cîntă ei în

limba engleză? Cîţi dintre românii care îi ascultă îi şi înţeleg? Pe noi ne înţelege toată lumea. ■. '

- Anastasia Lazariuc, cînd veţi reveni la Ciuj-Napoca? : , '.<■

- Deocamdată ni se arătă un turneu prin Canada şi Statele Unite ale Âmericii, pe care îl voin efectua la sfîrşitul acestui an. Lă începutul anului viitor vom pomi într- un turneu prin toată ţara. Noi vrem şi

‘ credem că vom începe cu Clujul pentru că aici am avut parte de gazde cum nu se poate mai ospitaliere. Aşa că ne vom revedea în primele luni ale anului 1998.

_ - Vă mulţumesc şi... succes în continuare. ' »

La ura MORAR Foto: I. PF.-TCU

"■ V^ • - r r 3

■ A * VJ v . - i i

l i w î fi s,3r

£— i-SLt. 1. * * * " '1 ■ T ' / s /

'■-/? y i 'O W ' f C r ’s f , ,, :- T :<?<*' ' ^

t ‘ v r '■//'!'* ’/

ghicitoare în... închisoare

Datorită faptului că un cîştig imediat face cu ochiul oricăruia dintre noi,- unii au preferat, cea mai simplă cale de a ...fabrica bani. Este cazul Măriei Rostaş, in vîrstă de 35 de ani,, din comuna Căpuşu Marc, satul Pâniceni,'care s a gîndit să'se apuce nici mai mult nici mai puţin decît , dc ghicit. Recidivistă, actualmente fără ocupaţie, ea a înşelat un cetăţean din Cluj cu valută, bijuterii şi - .mai puţin la modă, dar necesari - băni româneşti, totul în valoare de 11 milioane de lei. Ghicitoarea poseda un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de un an şi zcce Juni pentru comiterea altor înşelăciuni. Pentru ca lipsa de ocupaţie să nu-i mai dea atîta bătaie de cap, Maria Rostaş a fost depusă în arestul Poliţiei.

Laura MORAR

B ra co n a ju l - o m eserie păguboasă

Pentru că se apropie-sezonul îngheţului, cei pasionaţi de pescuitul legal sau nu, sc grăbesc să-şi facă proviziile necesare. Singura problemă pentru d par să fie raidurile efectuate de poliţie taman în zonele lor de acţiune. în noaptea de 18 spre 19 noiembrie 1997, la ora 23, în cadrul patrulei de noapte din zona Fermei Piscicole Ciurila, jpoliţia a surprins patru braconieri cu sepca pe unul dintre lacurilc fermei. In urma somaţiei şi a unui foc.de armă tras în plan vertical, doi dintre cei puşi pe şotii ■- Nicolae Ceclar, 28, şomer din Turda şi Vasile Şandru, 38, mecanizator agricol din satul Plaiu - au fost prinşi şi amendaţi. La ora actuală se fac cercetări pentru găsirea celorlalţi doi. . - V

Laura M ORAR

U c i g a ş u l d i n c ă m a r ăîntr-o comună din apropicrea

Clujului, o tragedie a zguduit mica comunitate. F.I., un copil de 4 ani era în casă, numai cu frăţiorul său în .vîrstă. .'de doi ani şi jumătate. Părinţii erau, ieşiţi prin curte, cu diverse treburi. Copiii, după o tură > de alergări şi hîrjoneală princamere, au intrat în cămară,’unde

mama lor dosea mult-rîvnitele siropuri. Pc jos, printre alte sticle, era şi una de Coca-Cola.

Neştiind ce este în sticlă, cel mare a băut o gură bună. AVea

• gust foarte rău. Copilul s-a repezit să bea o gură de apă. Dar nu mai putea respira. îi era rău, era ameţit şi îl durea îngrozitor burta. Cel mic nu a mai; apucat să-i cheme pe părinţi. în mai puţin de 10 minute,

’ băiatul a murit. Sticla conţinea extract de tutun, folosit în multe gospodării rurale ca insecticid. "

"Tutunul este una dintre plantele cele mai toxice. Cantitatea maximă de alcaloizi este conţinută în frunze. Principalele substanţe toxice sînt nicotină, nomicotina şi anabazina.

Intoxicaţii fatale pot apărea nu numai în cazul ingerării extractului de tutun, ci şi în cazul fumatului imediat după extracţii dentare (sau a existenţei oricăror răni deschise în cavitatea bucală).

***în cazul unei intoxicaţii cu

tutun, medieul recomandă spălaturi . stomacalc, administrarea de căibunc

medicinal şi apelarea de urgenţă a serviciului de salvare.

D.C.

Studenţii de la Drept în vizită la Penitenciar .

Zilele trecute, Penitenciarul , Gherla a fost vizitat de un grup de studenţi ai Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii “Avram Iancu”. Studenţii anului III au făcut cunoştinţă cu condiţiile de detenţie, şi cu activitatea locatarilor,închisorii gherlene. Studenţii,de. la-Drept au intrat şi în clubul unităţii, unde au avut ocazia să admire lucrările artistului-deţinut Alexandru Gheorghiu. Totodată, oaspeţii clujeni s-au întîlnit cu autorul picturilor şi au lecturăt o parte a revistelor editate, de Biroul Socio- Educativ al Penitenciarului în colaborare cu deţinuţii.. . • .

A fost o vizită deosebit ,de binevenită, avînd în vedere faptul că după terminarea facultăţii, mulţi dintre actualii studenţi de la Drept vor lucra în sistemul penitenciar sau vor avea tangenţă cu aplicarea Codului penal.

SZ . C s.

A venit la Cluj să fure...

Bascracea Iulica are 38 de ani şi este de felul ei din Craiova. Nu de mult, tînăra a ajuns şi pe meleagurile clujene; nu prea se ştie cu ce treabă... Cert este că, în cîteva zile, a ajuns să fie căutată de poliţie, în urma a două reclamaţii de furt... din buzunare.. Victimele, deşi nu o prinseseră cu mînuţele prin buzunarele proprii, îi reţinuseră foarte bine figura. în 19 noiembrie, Bascracea Iulica a fost prinsă şi dusă în arest, unde va trebui să declare ce a făcut cu cele trei milioane de Ici subtilizate.

D C .

Continuăm să vă prezentăm noutăţile automobilistice, primite prin bunăvoinţa serviciului de relaţii cu publiiul de la' INTERNATIONAL AUTO SHOW (Detroit).

JOlymutk jOroiitoDincolo de consacratele formule de reclamă, conceptul

Pronto este un răspuns - inteligent, spune revista “Show Talk ’97" - dat de Plymuth pentru noile cerinţe de transport. Pe lîngă multe alte noutăţi vă prezentăm construcţia deosebită a caroseriei care, prin procedeele folosite, elimină operaţiunile de colorare. Combinaţiile de acrilonitrili şi plastic vor da... culoare acestor maşini cu personalitate unică. / -; 5 ^

« f e e p I c o i iÎntîlnirea cu secolul XXI. Jeep. Icon este deja gata şi

aproape că nu „mai seam ănă cu vestitul Wrangler. Designerii de la Chrysler au făcut tot posibilul să întindă un arc voltaic secolului viitor. Icon-ul cu două uşi. este propulsat de un motor de 2,4 I, cu patru cilindri în linie şi cinci viteze pe tracţiune m anuală..

■

Sport-sport, dar Buick-ul Regal (1/2) este gîndit pentru oameni aşezaţi, din clasa d e mijloc, cum le place, americanilor să spună. O anume bunăstare şi un confort familial es te asigurat de General Motors (3800 seria IIV6 ), care la un motor de 3,8 I, reduce considerabil consumul de benzină. Acesta este modelul LS. Cealaltă variantă, GS este echipat cu un motor de 240 CP Ambele versiuni sînt ghidate de transmisie automată, controlată electronic, în patru trepte de yiteză.

| R u b n c a 3 r e a l i z a t â * d e f R a d u * y i D Â !

16) vineri, 21 noiembrie 1997 U L T IM A O R A

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ

Şl METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

P r o i e c t i l u l d i n t u r n ă t o r i e

în după-amiaza zilei de ieri, macaragiul de la SC “Metalul” SRL a încremenit de groază Sarcina sa era să pună fierul vechi în turnătorie spre a-1 retopi. La un moment dat, din mormanul de fierăraie (adus de la toate centrele de colectare din judeţ) se ivea

un capăt metalic, de o formă ciudată. Cu grijă, omul a degajat obiectul. Spre stupoarea sa, a descoperit un proiectil de 88 mm, nedetonat. A fost anunţată echipa pirotehnică a Apărării Civile, care a identificat şi ridicat, cu maximă precauţie, proiectilul. Este vorba

de un proiectil de fabricaţie germană, <j» cel de-al doilea război mondial.

Riscurile au fost enorme. SC "Metafcr SRL este în incinta SC Fimaro SA, pe stn& Maxim Gorki. în apropiere sînt şi case de locuit. Explozia unui astfel proiectil de tun, potrivit opiniei specialişti!» ar fi ras literalmente turnătoria.

D iana CĂIENAR:

Telegrame • Telegrame • Telegrame * Telegrame • Telegrame

p Ta| ChHarta privind starea probabilă a vremii în ju d e ţu l Cluj, valabilă p en tru 21 .11 ., a.c. în ju r u l orei 15.

SIu

„Cum a fost a fost, dar trebuie să tragem linia odat㔕 a firm ă p r e ş e d in te le S IF B a n a t

C rişa n a , Io a n C u z m a n •urm are din pag ina 1

societăţile comerciale. Ponderea lor este, totuşi, mică: din 1.800 de societăţi, numai Ia 40 avem neclarificată' situaţia. Alte necorelări au apărut din modificarea capitalului subscris sau în urma divizării.

- Compensările cu Fondul Proprietăţii dc Stat în ce stadiu se află?

- 90 la sută din compensări au fost efectuate. Dar ne confruntăm, adesea, cu un spirit de conscrvarc al acestei instituţii. Noi vrem acţiuni la societăţi comerciale bune, ei doresc acelaşi lucru, ccea ce este firesc. Noi ne-am alcătuit un portofoliu bun, ce arc consistenţă. într-un an; doi, scontăm că vom restructura portofoliul acţiunilor.

- Dividendele pe urma acfiunilor SIF Banat Crişana încă sc mai plătesc. Cum apreciaţi valoarea acestora?

Sîntem mulţumiţi pentru că am dat dividende duble, faţă de alte SIF-uri. Dar, aşa cum am declarat în campania de subscriere, nu încasările din dividende sînt cele mai importante, iar plasamentul nu este pe termen scurt. în cîştig vor fi cei ce vor avea răbdarea pînă ce ne vom cota la BVB şi se vor valoriza acţiunile noastre.

- Cînd credeţi că veţi ajunge la bursă?

- Noi ne propuseserăm ca la începutul anului 1998 sâ intrăm la BVB. Dar termenul a picat Firma noastră este dependentă de compensări, de încheierea cuponiadei. Abia după ce vom

avea o imagine exactă a ceea ce deţinem, vom face evaluarea portofoliului nostru. Estimăm că acesta va fi diferit de capitalul social şi din acest plus va rezulta o valoare bună de tranzacţionare a acţiunilor. ■ '

- în raport cu investitorii străini, cum vă simţiţi trataţi?

- Odată era valabila o teză: totul pentru export Acum este în vigoare alta: totul pentru investitorii străini! Noi sîntem lăsaţi pe dinafară. Personal, consider că este nevoie de o lege a investitorului •autohton. In băncile comerciale şi la CEC sînt mii de miliarde de lei. Or, aceşti bani ar putea fi utilizaţi pentru finanţarea mai ieftină a activităţilor economice. Dar, încă persistă ideea că SIF-urile pot fi periculoase, din cauza politicului. Din fericire, grupurile financiare din străinătate au altă opinie. Acestea ne consideră nişte potenţiali parteneri serioşi. Avem oferte din partea unor investitori foarte serioşi, care ar veni sâ investească în România, cu o condiţie: să intre alături de noi. Dar noi, după cum ştiţi, nu putem depăşi cifra ridicol de mică de 10 procente din pachetulde acţiuni. Or, cine dă banii, vrea să ştie ce se întîmplă cu ei. Şi cu zece procente nu se poate face mare lucru!

- Foarte pe scurt, ce obiectiv aveţi?

- Ne luptăm să tragem linia . odată, cum a fost aşa a fost, dartrebuie să terminăm ce-am început, adică procesele de privatizare. *

P etre R om an a p r e c ia z ă c ă n o u l c u r s a l In fla ţie i

. e s t e c a u z a t d e

d e f ic ie n ţ e le p o lit ic i i d e m a c r o s ta b il iz a r e

s i re fo r m ăPreşedintele PD, Petre

Roman, consideră că noul curs . al inflaţiei demonstrează că • politica de macrostabilizare şi I reformă, aplicată de guvern, nu | a fost una durabilă. i

Roman a declarat, în . conferinţa de presă de joi, că, în ' pofida unor măsuri în direcţia I reformei, guvernul este încă în | situaţia de a susţine întreprinderi-1 care produc pierderi, în timp ce . tot mai multe întreprinderi mici J şi mijlocii viabile sînt nevoite I să-şi închidă porţile,; din cauza | unei politici financiare şi de | credit inadecvate. .

Liderul PD a cerut guvernului să realizeze o ierarhizare I coerentă a societăţilor care au | şanse să obţină profit şi să se j dezvolte, aceste întreprinderi i urmînd a fi susţinute prin politici. J financiare şi de.credit speciale. I Roman a afinnat că sistemul de | creditare este costisitor şi | complicat, aceasta şi din cauza i inexistenţei unui sistem privat de credite. Preşedintele PD a I apreciat că, fără o politică | financiară şi de credit care să | stimuleze dezvoltarea, situaţia în i economie va continua să se înrăutăţească;' I

B lo c u l N a ţio n a l S in d ic a l r e ia acţiuniled e p ro test

Blocul Naţional Sindical (BNS) reia, începînd de vineri, acţiunile de protest faţă de scăderea nivelului de trai, informează Biroul de Presă al BNS.

Sindicaliştii din teritoriu vor picheta, vineri şi! sîmbătă, locuinţele din provincie ale senatorilor şi deputaţilor, pentru a-i determina să promoveze, în Parlament, o serie de legi promise în campania electorală, legate de. ocuparea forţei de muncă şi de politica de impozite şi taxe.

Acţiunea va fi reluată luni, în faţa Hotelului Bucureşti, unde sînt cazaţi parlamentarii din provincie. Marţi, vor fi pichetate locuinţele din Bucureşti ale unor senatori şi deputaţi care nu s-au remarcat printr-o activitate deosebită în timpul sesiunilor parlamentare, din cadrul partidelor aflate la putere, şi pe care -sindicaliştii îi acuză de dezinteres faţă de problemele ţării. în aceeaşi zi, membrii BNS se vor afla în grevă japoneză. Un grup de lideri^ sindicali va picheta sediul Guvernului, pe 26 şi 27 noiembrie, timp de 48 de ore. După această serie de acţiuni, liderii

federaţiilor afiliate la BNS se vor întîlni pentm f stabili detaliile de organizare, pe 4 decembrie, i unui miting de protest în Bucureşti. La ace miting vor fi împărţite sindicaliştilor scriscr tipizate; pe care ei le vor trimite, după complete acelor membri ai conducerii centrale în compet© cărora intră coordonarea reformei economice şu măsurilor de protecţie socială a salariaţilor.

Ultima acţiune, înaintea sfîrşitului de an, ar tipărirea unei felicitări de Crăciun, care va conic lista de revendicări ale BNS şi care va ajun toţi reprezentanţii puterii, împreună cu urările i bine ale sindicaliştilor.

BNS are cereri de natură economică şi sotiaU, pe care le-a înaintat atît premierului Victe Ciorbea, cît şi preşedintelui Emil Constantin®, în cadrul întîlmrilor pe care confederaţia le-a avi cu aceştia. Sindicaliştii solicită reducere impozitelor, completarea cadrului legal prim reconversia profesională şi consultarea sindicalei: în privinţa actelor normative şi a decizi; guvernamentale cu implicaţii sociale.

C o m i s i a E u r o p e a n ă a r a t ă c ă R o m â n i a e s t e î n t î r z i a t ă în

d o m e n i u l a p l i c ă r i i l e g i s l a ţ i e i c o m u n i t a r e

Statele recomandate de Comisia Europeană pentru începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană (UE) sînt mai avansate decît România în domeniul aplicării legislaţiei comunitare, au declarat joi, delegaţii Comisiei la Bucureşti.

“România a făcut eforturi considerabile în domeniul adoptării legislaţiei comunitare, însă intervin greutăţi la punerea în practică”, a precizat Arturo

Polese, delegat ăl Comisiei.Brunet Olivier, oficial în

cadrul Comisiei Europene,* a declarat la rîndul său, că România “mai are mult de făcut în domeniul acordării de şanse egale”. Comisia Europeană consideră că Ordonanţa 9 privind plăţile compensatorii acordate personalului disponibilizat ar trebui extinsă la toate tipurile de întreprinderi, “pentru a se asigura tuturor celor

disponibilizaţi şanse egale’, ţ arătat delegaţii Comisiei, t prezent, beneficiază de 6 salarii, conform Ordonanţai persoanele disponibilizate pii concedieri colective din caii societăţilor comerciale în cart statul deţine cel puţin o tieimt din totalul drepturilor de vot â Adunarea Generală şi din cadnd regiilor autonome; în uimi proceselor de restructura» privatizare sau lichidare. >

D u p ă a t e n t a t u l d e l a L u x o r , m i l i t a n ţ i i i s l a m i c i

a u o f e r i t u n a r m i s t i ţ i u g u v e r n u l u i d e l a C a i r oPrincipalul grup integrist islamic din Egipt a

oferit, joi, guvernului de la Cairo un armistiţiu condiţionat, după atentatul de luni, de la Luxor, soldat cu moartea a 58 de turişti străini, informează REUTER. \ ’ - ;•

“Al-Gama’a al-Islamiya şi-ar putea înceta operaţiunile militare, dacă guvernul egiptean acţionează înţelept şi pune capăt campaniei nedrepte împotriva membrilor al-Gama’a ; îi eliberează pe militanţii islamici, îl readuce în Egipt pe şeicul Omar Abdel-Rahman şi întrerupe relaţiile _ cu entitatea sionistă”, afirmă o scrisoare a organizaţiei islamice, remisă, joi, mediilor . internaţionale de presă. '

Documentul citat avertizează că decizia

■ preşedintelui Mubarak de a-l înlocui pe ministrul de Interne Ilassan el-Alfi este insuficientă. “Politica destituirii şi înlocuirii unor miniştri nu poate rezolva problemele guvernului de la Cairo”, afirmă gruparea islamistă., Al-Gama’a- al-Islamiya a revendicat, miercuri, atentatul de la templul reginei Hatsheptsut din oraşul Luxor," soldat cu moartea a aproximativ 60 de turişti străini. Organizaţia integristă a motivat atacul prin refuzul guvernului secularist de a-1 readuce în ţară pe liderul spiritual al Gama’a, şeicul Omar Abdel-Rahman, care se află în prezent într-o închisoare americană. Abdel-Rahman a fost condamnat pentru tentativa de atentat din 1993, de la World Trade Center din New York.

I P a r la m e n tu l irakian a

I a p r o b a t în toarcerei

| e x p e r ţ ilo r am ericani îe

Istor ie şi s c r is i s t o r ic în p ra g u l m ile n iu lu i IiiAstăzi, 21 noiembrie a.c. se vor deschide la Cluj-Napoca lucrările sesiunii de comunicări ştiinţifice, cu participare internaţională, avînd ca temă: Istorie şi scris istoric în pragul mileniului III. Manifestarea este organizată de Societatea Studenţească “Petru Maior” diri cadrul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii ‘‘Babeş-Bolyai”. Scopul sesiunii îl reprezintă o mai bună cunoaştere în rîndul studenţilor a fenomenului istoric şi a metodei istoriograifice. • Vor participa studenţi din marile centre universitare ale României, precum şi din Republica Moldova, Ungaria, Iugoslavia şi Lituania. Deschiderea lucrărilor este programată pentru ora 18, în Sala V. Bogrca din clădirea ccntrală a Universităţii. Este anunţată şi participarea Excelcnţci Sale, a dlui Rodolfo Hcrrcra Saldana, ataşat cultural al Ambasadei Mexicului la Bucureşti, care va susţine conferinţa cu tema: “Introducere în cultura maya”. ,

C o sm in STENEL

P r e ş e d in te le P a r la m e n tu lu i d e la B u d a p e s ta re fu z ă s ă d e m is io n e z e ,

în c iu d a c o la b o r ă r ii ş a l e c u s e r v ic i i l e s e c r e t e a le r e g im u lu i c o m u n is tPreşedintele Parlamentului

ungar, Zoltan Gal, a declarat, miercuri, că nu va demisiona din funcţie, în ciuda cererilor formulate de o comisie de judecători care investighează trecutul politic aL oficialilor ungari, relatează REUTER.

Comisia de judecători a ajuns la concluzia că Gal ar trebui să demisioneze,. în cazul în care nu doreşte ca dosarul său politic să fie dat publicităţii. Preşedintele Parlamentului a declarat că

anunţul comisiei de judecători nu este corect şi conţine amănunte despre activitatea sa pe care electoratul ungar le

, cunoştea atunci cînd l-a ales. Judecătorii ungari au stabilit, în urma cercetărilor, că Gal a primit informaţii de la serviciile secrete în timp ce ocupa funcţia de adjunct al ministrului de Interne îri fostul cabinet comunist de la Budapesta. Comisia ungară a fost înfiinţată conform prevederilor unei legi

adoptate în 1994. Zoltan Gal este cel de-al treilea înalt oficial ungar căruia i se recomandă să demisioneze ca urmare a colaborării sale cu serviciile secrete din timpul regimului comunist. Premierul ungar, Gyula Horn, şi ministrul de Finanţe, Peter Medgyessy, au refuzat, de asemenea, să renunţe la posturile ocupate, după ce comisia de judecători a descoperit că ei au colaborat cu fostul serviciu secret al Ungariei.

e c h i p e l e d e inspecţie

I a l e ONU

| “Adunarea Naţională se afi | în şedinţă specială dar §H

exprimat deja acordul deplin fş I de înţelegerea realizată între fel | şi Rusia”, a afirmat Saad Qasfc | Hammoudi, preşedintei;■ Comisiei parlamentare d:

politică externă. Hammoudi iI precizat că Irakul este de acoii | cu reluarea misiunii inspectaia | ONU cu condiţia ca Rusia s . ofere o serie de garanţii. Potrivi■ parlamentarului irakian. I garanţiile se referă la analiza® | propunerii ca în cadrul echipei | de experţi ONU să existe;. reprezentare echilibraţi & I specialişti străini, precum ? | renunţarea la inspectarea intf | reşedinţe prezidenţiale. O $ i măsură priveşte suspendară

zborurilor de supraveghea I efectuate de aparatele america»| U-2.| ■ « « ■ ■ ■ <| Ziarul nostru foloseşte

serviciile informative a» agenţiilor de presă

. Rompres şi Mediafax

Autorizată prin SC. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Cluj-Napoca. înmatriculata la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Duj, sub n r . 'J /1 2 /3 0 8 din 22 .03.1991 cod fiscal 2 0 4 4 6 9

I L I E C Ă L I A N ( r c d a c t o r ş e f ) ;

V A LER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct); M ARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct).

TeL19.16.81; fax:19.28.28; E-mail:adevcj@mail.dnkj.ro

Secretar de redacţie de serviciu: Iuliu PETRUŞ T el/fax : 1 9 .7 4 .1 8

R E D A C Ţ I A : C l u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; Politic, Sodal,

Cultural: 197.490 şi 197.507; Sport: 192.127; Difuzare, Mica publicitate: 194.981 Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

T IPA R U L E X E C U T A T LA 3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54G a r a m o n d

—• Tipografic tsX, —