activitatea de creditare in cadrul casei de economii si consemnatiuni

80
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI INVATAMANT ECONOMIC DESCHIS LA DISTANTA BUZAU FACULTATEA DE FINANTE,ASIGURARI,BANCI SI BURSE DE VALORI PROIECT LA PRACTICA DE SPECIALITATE STUDENT:VIRVAROI MIHAELA PROFESOR COORDONATOR: FABBV ANUL III GRUPA:633 1

Upload: craioveanu-daniel

Post on 05-Jul-2015

399 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

INVATAMANT ECONOMIC DESCHIS LA DISTANTA BUZAU

FACULTATEA DE FINANTE,ASIGURARI,BANCI SI BURSE DE VALORI

PROIECT LA PRACTICA DE SPECIALITATE

STUDENT:VIRVAROI MIHAELA PROFESOR COORDONATOR:

FABBV ANUL III

GRUPA:633

1

Page 2: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

ACTIVITATEA DE CREDITARE IN CADRUL CASEI DE ECONOMII SI

CONSEMNATIUNI

2

Page 3: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

CUPRINS

LEGEA PRIVIND ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA CASEI DE ECONOMII

SI CONSEMNATIUNI

ISTORICUL CASEI DE ECONOMII SI CONSEMNATIUNI

SISTEM INFORMATIC PENTRU CEC

BAZA LEGALA A ACTIVITATII DE CREDITARE

DEFINITII SI TERMENI DE REFERINTA IN ACTIVITATEA DE CREDITARE

PRINCIPII SI CONDITII GENERALE DE CREDITARE

CATEGORII DE CREDITE,DURATA DE CREDITARE SI NIVELUL

CREDITULUI.DOCUMENTATIA NECESARA APROBARII CREDITELOR

NIVELUL CREDITULUI

GARANTIILE CREDITELOR

ANALIZA CERERII DE CREDIT

COMPETENTELE DE APROBARE A CREDITELOR

CREDITAREA PERSOANELOR FIZICE IN RELATII SPECIALE CU

BANCA,PERSONALULUI PROPRIU SI FAMILIILOR ACESTUIA

ASIGURAREA BUNURILOR ADMISE IN GARANTIE

UTILIZAREA SI CONTROLUL UTILIZARII APORTULUI PROPRIU SI A

CREDITULUI APROBAT

ACORDAREA CREDITELOR PE BAZA DE PROTOCOL DE COLABORARE

RAMBURSAREA CREDITELOR SI PLATA DOBANZILOR

TAXE,COMISIOANE SI PENALITATI

3

Page 4: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

LEGE

LEGE nr.66 din 3 iulie 1996 privind reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni

din România în societate bancară pe acţiuni

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. - Casa de Economii şi Consemnaţiuni din România, denumită

prescurtat C.E.C., se reorganizează în societate bancară pe acţiuni,

cu acţionar unic statul român. Casa de Economii şi Consemnaţiuni va

funcţiona ca bancă de economii, având ca principal obiect de

activitate atragerea, păstrarea şi fructificarea economiilor băneşti în

lei şi în valută ale populaţiei, a disponibilităţilor băneşti ale

persoanelor juridice, precum şi primirea de sume spre consemnare.

Capitalul social iniţial al Casei de Economii şi Consemnaţiuni este de

220.000 milioane lei.

Art. 2. - Disponibilităţile Casei de Economii şi Consemnaţiuni se

fructifică prin:

a) acordarea de credite populaţiei pentru cumpărarea, construirea,

modernizarea, consolidarea sau repararea locuinţelor proprietate

personală, precum şi pentru cumpărarea de bunuri de consum;

b) acordarea de credite agenţilor economici mici şi mijlocii;

c) cumpărarea de titluri de stat, bonuri de tezaur sau alte titluri de

valoare;

d) constituirea de depozite şi acordarea de credite societăţilor

financiare şi bancare;

4

Page 5: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

e) alte plasamente stabilite de Consiliul de administraţie al Casei de

Economii şi Consemnaţiuni.

Art. 3. - Sumele depuse de populaţie la Casa de Economii şi

Consemnaţiuni pe instrumente de economisire, precum şi dobânzile

şi câştigurile cuvenite pentru acestea sunt garantate de stat. Acestea

se restituie oricând la cererea titularilor sau a reprezentanţilor legali

ai acestora. Drepturile de creanţă asupra sumelor depuse, dobânzilor

şi câştigurilor sunt imprescriptibile.

Art. 4. - Operaţiunile efectuate de Casa de Economii şi

Consemnaţiuni, numele depunătorilor şi ale titularilor depunerilor,

sumele depuse şi orice alte date în legătură cu operaţiunile efectuate

pe numele acestora sunt confidenţiale.

Date informative privind depunătorii titulari şi operaţiunile efectuate

se dau numai în cauzele penale în care s-a pus în mişcare acţiunea

penală împotriva titularului, la cererea procurorului sau a instanţei

judecătoreşti. Măsurile de indisponibilizare a sumelor depuse, a

dobânzilor şi a câştigurilor pot fi luate numai în cauzele penale, după

punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva titularului, prin

ordonanţa procurorului sau prin încheiere a instanţei judecătoreşti,

iar măsurile de executare silită pot fi luate numai în cauzele penale,

prin hotărâre judecătorească.

Art. 5. - Sunt scutite de impozite, taxe de timbru şi orice alte taxe:

a) depunerile de economii, precum şi dobânzile şi câştigurile

acordate populaţiei de către Casa de Economii şi Consemnaţiuni;

b) sumele reprezentând depunerile trecute pe numele moştenitorilor; 5

Page 6: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

c) acţiunile judiciare sau arbitrale, precum şi orice alte acte în

legătură cu activitatea Casei de Economii şi Consemnaţiuni în relaţiile

sale cu populaţia.

Art. 6. - Denumirile "Casa de Economii şi Consemnaţiuni", "C.E.C.",

"libret de economii" şi "obligaţiuni C.E.C. cu câştiguri" se folosesc

exclusiv de către Casa de Economii şi Consemnaţiuni.

Art. 7. - Casa de Economii şi Consemnaţiuni este condusă de un

consiliu de administraţie. Consiliul de administraţie al Casei de

Economii şi Consemnaţiuni este compus din: preşedinte, 3

vicepreşedinţi şi 7 membri. Preşedintele şi vicepreşedinţii Casei de

Economii şi Consemnaţiuni se numesc de primul-ministru.

Preşedintele Casei de Economii şi Consemnaţiuni îndeplineşte funcţia

de preşedinte al consiliului de administraţie. Ceilalţi membri ai

consiliului de administraţie sunt numiţi de ministrul finanţelor.

Consiliul de administraţie este numit pe o perioadă de 4 ani.

Art. 8. - Modul de organizare şi de funcţionare a Casei de Economii şi

Consemnaţiuni se stabileşte prin statutul propriu elaborat de consiliul

de administraţie şi aprobat de Guvern.

Art. 9. - Decretul nr.371 din 16 august 1958 privind organizarea şi

funcţionarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni a Republicii

Populare Române, publicat în Buletinul Oficial nr. 32 din 19 august

1958, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 11

iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din

Constituţia României.

6

Page 7: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ADRIAN NĂSTASE

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 20 iunie 1996,

cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI

VALER SUIAN

Bucureşti, 3 iulie 1996.

Nr. 66.

DECRET NUMAR: 371 DIN 16/08/58 privind organizarea si

functionarea Casei de Economii si Consemnatiuni a

Republicii Populare Romane

EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA

APARUT IN BULETINUL OFICIAL Nr. 32 DIN 19/08/58

ART.1

Casa de Economii si Consemnatiuni a Republicii Populare Romane,

denumita prescurtat "C.E.C." are ca scop dezvoltarea in rindurile

populatiei a spiritului de economisire si de buna gospodarire a

banilor, pastrarea disponibilitatilor banesti ale populatiei si

efectuarea decontarilor in legatura cu aceste disponibilitati.

ART.2

Sumele de bani depuse de C.E.C. pe libretele de economii, pe

consemnatiuni C.E.C. cu cistiguri sau sub alte forme de economisire

sint garantate de stat.

ART.3

Casa de Economii si Consemnatiuni a Republicii Populare Romane 7

Page 8: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

este unica institutie autorizata sa primeasca sume spre

consemnare.

Institutiile, intreprinderile si organizatiile economice de stat si

cooperatiste, organizatiile obstesti precum si cetatenii Republicii

Populare Romane sint obligati sa depuna exclusiv la C.E.C. a

Republicii Populare Romane spre consemnare oricare ar fi temeiul

legal al consemnarii, scopul sau destinatia sumelor consemnate.

ART.4

Casa de Economii si Consemnatiuni a Republicii Populare Romane

se organizeaza si functioneaza in conformitate cu prevederile

statutului alaturat, care face parte integranta din prezentul decret.

ART.5

Casa de Economii si Consemnatiuni a Republicii Populare Romane

functioneaza sub conducerea generala a Ministerului Finantelor.

ART.6

Comitetele executive ale sfaturilor populare vor sprijini activitatea

Casei de Economii si Consemnatiuni a Republicii Populare Romane.

In acest scop, vor atribui localuri necesare unitatilor CEC a

Republicii Populare Romane pentru asigurarea bunei deserviri a

depunatorilor asimilindu-le cu unitatile comertului de stat. De

asemenea, vor organiza comisii locale pentru sprijinirea actiunii de

economisire.

ART.7

Indrumarea generala a activitatii comisiilor locale pentru sprijinirea

actiunii de economisire in Republica Populara Romana, se exercita

de catre Comisia Centrala pentru sprijinirea actiunii de

economisire, in compunerea si cu atributiile prevazute in Statutul

Casei de Economii si Consemnatiuni a Republicii Populare Romane.

8

Page 9: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

ART.8

Sint scutite de impozite, taxe de timbru si de orice alte taxe:

a)depunerile la C.E.C. a R.P.R.;

b)veniturile cetatenilor provenite din dobinzile sau cistigurile

acordate de C.E.C. pentru sumele depuse;

c)operatiunile precum si actiunile judiciare ale C.E.C. a R.P.R.

ART.9

Decretul nr.387 din 6 octombrie 1949, publicat in Buletinul Oficial al

Republicii Populare Romane nr. 64 din 7 octombrie 1949, pentru

organizarea, functionarea si administrarea Casei de Economii si

Consemnatiuni a R.P.R.(C.E.C.), precum si orice alte dispozitii

contrare prezentului decret, se abroga.

ISTORICUL CASEI DE ECONOMII SI CONSEMNATIUNI

Originile Casei de Economii si Consemnatiuni se regasesc in eforturile elitelor

politice si economice din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de a pune ordine in

finantele publice ale tanarului stat roman, rezultat in urma Unirii din 1859.

Casa de Economii si Consemnatiuni este continuatoarea activitatilor initiate si

desfasurate de prima institutie de credit public din Romania – Cassa de Depuneri si

Consemnatiuni-, si a celor intreprinse, incepand cu anul 1881, de cea mai importanta casa

de economie care a activat in civilizatia bancara romaneasca – Casa de Economie -,

transformata in anul 1932 in Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale.

Fondarea Cassei de Depuneri si Consemnatiuni se subscrie unor ample masuri de

reforma si modernizare aplicate structurilor economice, initiate de domnitorul Alexandru

Ioan Cuza si sprijinite de toate fortele progresiste ale natiunii romane din epoca aceea.

Eforturile de innoire, dezvoltare si schimbare a vietii politice, sociale si economice

trebuiau sa conduca, mai devreme sau mai tarziu, la intrarea poporului roman in marea

familie europeana a natiunilor civilizate si dezvoltate economic. Unirea tuturor romanilor

9

Page 10: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

intr-un singur stat a fost un alt deziderat major, urmarit cu perseverenta si daruire de catre

reprezentantii de frunte ai societatii romanesti, pe toata durata secolului al XIX-lea.

Efervescenta reformatoare a epocii lui Cuza isi trage radacinile din initiativele si luptele

duse, pe parcursul a peste jumatate de secol, de catre cele mai de seama personalitatii

romanesti care au marcat acele timpuri. Regasim aici, deopotriva, domnitori, boieri,

carturari si ierarhi ai bisericii, negustori, bancheri si tarani.

Inca de la sfarsitul secolului al XVIII-lea, incet, dar sigur, procesele de modernizare

incep sa modeleze societatea romaneasca. Franate, dar nu oprite, de situatia politica

externa in care se gaseau Principatele Romane si tinuturile romanesti aflate sub stapanire

straina, schimbarille novatoare patrund in societatea romaneasca si provoaca ruptura

iremediabila cu trecutul. Rapirile teritoriale, desele ocupatii militare straine – rusesti,

turcesti si austriece-, suzeranitatea otomana si ingerintele politice directe ale apasatorului

protectorat rusesc nu au reusit sa opreasca dezvoltarea economica, sociala si politica a

civilizatiei romanesti.

La inceputul secolului al XIX-lea, in ciuda greutatilor intampinate, economia

provinciilor romanesti, inapoiata si dominata de structuri arhaice, da semne vizibile de

schimbare. O adevarata revolutie economica se produce dupa Tratatul de la Adrianopole,

incheiat intre Turcia si Rusia in anul 1829, document international care stipula inlaturarea

monopolului otoman asupra comertului exterior al Principatelor Romane. Transformari

importante au loc in sfera schimbului si a productiei, in special a celei agricole. Dupa acest

eveniment incep sa vina, din ce in ce mai mult, oameni de afaceri, negustori ,

comercianti si bancheri apuseni. Ei vin insotiti nu numai de capitaluri dar si de ideile

reformatoare si revolutionare, idei ce vor rodi si pe pamanturile romanesti.

Cu toata dorinta de transformare si schimbare a economiei, lipsea elementul cel mai

pretios – capitalul. Fara credit, fara capitaluri si banci, eforturile erau sortite esecului.

Lipsa acuta a banilor, deficitele bugetare, cheltuielile din ce in ce mai mari reclamate de

noile necesitati administrative, dobanzile camataresti ruinatoare cereau infiintarea

institutiilor de credit, ca singurul mijloc de rezolvare a acestor probleme.

10

Page 11: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

De la Regulamentele Organice si pana la documentele programatice ale Revolutiei

de la 1848, de la memorii ale carturarilor si pana la documentele oficiale prezentate

marilor puteri europene, regasim dorinte si solicitari referitoare la fondarea bancilor,

institutului de emisiune sau a caselor de economii. In valtoarea luptelor si actiunilor duse

pentru implinirea acestor deziderate se remarca, la loc de cinste, o seama de economisti

romani, ce au sustinut cu ardoare si perseverenta infiintarea institutelor de credit romanesc,

dintre care putem aminti pe: Nicolae Sutu, Costache Balcescu, Enric Winterhalder, Ion

Ghica, Dionisie Pop Martian, Ion Ionescu de la Brad, etc.

In domeniul caselor de economii, primul proiect apartine lui Costache Balcescu, fratele

fruntasului revolutionar Nicolae Balcescu, proiect publicat in 1845. Acesta cuprindea

“statutele cassei de pastrare si imprumutare” care urma sa se fondeze prin “sloboda

subscriptie particulara in orasul Bucuresti”, fiind insotit si de o expunere de motive.

Trebuie mentionat faptul ca, proiectul a fost inspirat dupa statutele caselor de economie

din Franta si a celei din Brasov, infiintata in 1835.

Alte proiecte care au urmat dupa Unirea din 1859 se refereau la organizarea

institutiilor bancare, realizate fie cu capital autohton, fie prin imprumuturi externe. Cassa

de Depuneri si Consemnatiuni a fost conceputa, inca din anul 1859, ca o anexa a Bancii de

Scont si Circulatiune. Ea era inclusa intr-un plan de ansamblu pentru organizarea

creditului in Romania. Mai tarziu, in anul 1864, in expunerea de buget al statului, semnata

de Nicolae Rosetti-Balanescu, ministru ad-interim de Finante, Cassa de Depuneri si

Consemnatiuni figureaza ca o institutie distincta de celelalte.

Evaluandu-se cauzele crizei economice din acel timp se preconizeaza adaptarea

economica la cerintele noului stat. Solutiile propuse se refereau la crearea institutiunilor de

credit, avand ca scop “dezvoltarea comertului si industriei nationale, care contin elemente

contributive foarte producatoare”.

In planul de organizare al creditului, publicat in anul 1864, ca anexa la bugetul

statului, sunt mentionate institutiile financiare, intr-o ordine ce sugera urgenta infiintarii

lor. Astfel, prima apare “Banca Fonciara”, urmata de “Banca de Scont si Circulatiune”

folositoare tuturor categoriilor de producatori si avand ca scop desfiintarea cametei.11

Page 12: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

Sunt mentionate apoi “Casa de Economie”, “Cassa pentru inlesnirea micilor

agricultori si meseriasi”, “Muntele de Pietate” si “Cassa de Depozite si Consignatii”.

Acest plan riguros al unui sistem bancar unitar in stare sa transforme economia noastra de

schimb in economie de credit s-a finalizat, in mod original, prin infiintarea, in primul rand,

a Cassei de Depuneri si Consemnatiuni, desi ea figura in amintitul plan ca fiind ultima.

Astfel, Cassa de Depuneri si Consemnatiuni a luat fiinta cea dintai, cu 9 ani inaintea

Creditului Funciar Rural, creat in 1873 si cu 16 ani inaintea Bancii Nationale si a Casei de

Economie, create in 1880. Explicatia, asa cum apare in expunerea de motive a proiectului

de lege din iulie din 1864, sta in legatura ei cu tezaurul public si neconditionarea la

constituire a existentei unui capital social. Dimpotriva, strangand fondurile risipite la

instantele judecatoresti si administrative din toata tara, noua institutie putea sa serveasca

cu succes tezaurul public.

In acest sens, ministrul ad-interim de Finante, Nicolae Rosetti-Balanescu, realizeaza

un proiect de lege pentru constituirea unei Casse de Depozite si Consignatii, pe care-l

supune aprobarii Domnitorului, la 28 iulie 1864. Dupa indeplinirea tuturor procedurilor,

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza sanctioneaza, la 24 noiembrie 1864, legea de infiintare a

Cassei de Depuneri si Consemnatiuni.

Legea pentru infiintarea Cassei de Depuneri si Consemnatiuni prevedea la art.1:

“Se instituie o Cassa de Depuneri si Consemnatiuni, care, sub autoritatea Ministerului

Finantelor si sub privegherea unei comisiuni sa stranga si sa administreze fondurile

provenite din:

1) depuneri voluntare, judiciare si administrative;

2) consignatii ordonate sau autorizate prin articole speciale din condica civila, criminala

sau comerciala sau de vreo alta lege speciala si care se vor preciza prin reglementul legii;

3) succesiunile vacante;

4) fondurile ce vor proveni din bunurile sechestrate;

5) fondurile comunale ce vor prisosi peste cheltuielile lor;

6) cautiunile agentilor contabili, intreprinzatorilor de lucrari publice, cumparatorilor si

arendasilor, intrucat acestea nu se vor face ipoteci de imobile; 12

Page 13: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

7) cautiunile ce contribuabilii vor fi datori a da in cazurile prevazute de lege.

Dobanda care urma sa fie platita depunatorilor a fost stabilitata la 5%, ea

calculandu-se incepand din a 61-a zi de la data depunerii. Restituirile trebuiau efectuate in

cel mult 30 de zile de la data cererii, fie ca era vorba de depuneri voluntare, fie ca era

vorba de depuneri cu caracter obligatoriu.

Prevederile legii mentionau, printre altele, ca organizarea institutiei era autonoma, iar

bugetul acesteia era distinct, figurand numai ca un cont de ordine pentru evidenta in

bugetul statului.

Daca, sub forma in care a fost infiintata, Cassa de Depuneri si Consemnatiuni, si-a

indeplinit sarcina de a centraliza si a pune la dispozitia statului mijloacele financiare

provenite din depuneri judiciare si administrative, din consemnari ordonate prin legi, din

bunuri sechestrate, succesiuni vacante, cautiuni, etc., nu acelasi lucru se poate spune

despre depunerile voluntare ale populatiei. Pentru atragerea micilor depuneri ale populatiei

din mediu urban si rural a fost infiintata Casa de Economie, ca o anexa a C.D.C.

Scopul Casei de Economie era, potrivit legii, acela “de a provoca, a pastra, a face

producatoare si a strange economiile cele mai insemnate ale claselor muncitoare”.

Aparatul central al Casei de Economie facea parte din aparatul Cassei de Depuneri,

Consemnatiuni si Economie (operatiunile Casei de Economie se inregistrau separat, in

registre speciale).

Depunerile se primeau la ghiseele Casei de Economie din Bucuresti, precum si la

orice agent al institutiei. Erau agenti ai Casei de Economii toti casierii statului, sefii

oficiilor postale, directorii de scoli, precum si invatatorii de la sate.

Fiecare depunator primea un libret, in care se inscriau toate operatiunile. Fiecare depunere

nu putea fi mai mica de 1 leu sau mai mare de 300 lei. doua depuneri succesive nu puteau

fi facute la un interval mai mare de 8 zile. Indata ce sumele depuse pe un libret atingeau

3.000 lei, Casa de Economie cumpara, in contul depunatorului respectiv, efecte de stat, pe

care le pastra si administra separat. Dobanda nu putea fi mai mare de 4 1/2 % sau mai

mica de 3%.

Intre cele doua institutii – Cassa de Depuneri si Consemnatiuni si Casa de Economie

-, s-a stabilit o delimitare a sferei de actiune: Casa de Economie si-a concentrat atentia 13

Page 14: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

asupra atragerii micilor economii incepand de la un leu pana la 300 de lei, in vreme ce

Cassa de Depuneri si Consemnatiuni a ramas sa se ocupe cu pastrarea depunerilor cu

caracter obligatoriu, precum si cu atragerea depunerilor voluntare de capitaluri mai

insemnate.

In ceea ce priveste politica plasamentelor, statul a fost beneficiarul principal al

fondurilor financiare acumulate de cele doua institutii. Din 1872, o mare dezvoltare au

luat-o imprumuturile acordate judetelor si comunelor, fapt consacrat si juridic in legea din

1876. Tot din 1876, Cassa de Depuneri si Consemnatiuni, incepe sa acorde imprumuturi

garantate cu efecte publice particularilor.

Pana la primul razboi mondial cele doua institutii se dezvolta armonios, in ciuda

dificultatilor create de crizele economice ce au afectat economia romaneasca in aceasta

perioada (1876-1877, 1899-1903, 1907-1908, 1913). In timpul acestor crize economice si

financiare, de intensitate mai mica sau mai mare, restituirile au fost mai mari decat

depunerile la cele doua institutii. S-a reusit insa, sa se depaseasca consecintele acestor

crize fara sa fie afectat prestigiul si bunul renume, dobandite inca de la infiintare.

Intrarea Romaniei in primul razboi mondial, la 14 august 1916, a influentat puternic

intreaga viata sociala si economica a tarii. Activitatea Cassei de Depuneri, Consemnatiuni

si Economie a fost, la randul ei, puternic marcata de evenimente. Inca din primele zile ale

razboiului, institutia a trebuit sa faca fata unor cereri masive de restituiri. Dupa ocuparea

capitalei de catre armata germana, activitatea CDCE s-a scindat: o parte si-a continuat

activitatea la Bucuresti, alta a plecat la Iasi. La Bucuresti, trupele de ocupatie au confiscat

cea mai mare parte a numerarului disponibil al C.D.C.E. iar palatul

institutiei a fost rechizitionat pentru serviciile administratiei militare germane. Cu toate

greutatile inerente conditiilor de razboi activitatea C.D.C.E. a continuat.

Dupa razboi, in primii 10 ani, C.D.C.E., se implica tot mai mult in viata economica

a tarii, in special in domeniul industrial si monetar. Se pune in slujba statului in toate

marile acte promovate de acesta pentru rezolvarea problemelor aparute datorita razboiului.

Criza economica declansata in America in toamna anului 1929 molipseste rapid

Europa si se transforma in criza economica mondiala. Romania nu este scutita de efectele

crizei, intra in vartejul ei. Capitalurile straine fug din tara, preturile scad, fabricile si

uzinele isi inchid portile, se ingroasa somajul. Intr-un cuvant, se dezorganizeaza economia. 14

Page 15: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

Bancile incep sa aiba porobleme, apar falimentele. Lipsa de lichiditati, de numerar, devine

o constanta. Sistemul bancar este bulverstat, nesiguranta pluteste printre bancheri si

clientii acestora iar viitorul se arata sumbru.

In aceasta atmosfera, are loc loc o profunda reforma a Cassei de Depuneri,

Consemnatiuni si Economie. Casa de Economie se desprinde, devine independenta si isi

schimba denumirea in Casa Generala de Economii. Afluenta mare de capitaluri de la

bancile particulare spre Casa Generala de Economii si introducerea unor noi servicii

bancare determina, la numai doi ani de la reorganizare, o noua transformare, nu numai a

numelui – Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale – dar si in ceea ce priveste

activitatea si rolul sau in economia romaneasca. Criza economica nu afecteaza operatiunile

C.D.C. si C.E.C., din contra, cunosc o si mai mare dezvoltare.

In timpul celui de-al doilea razboi mondial (1939-1945), cele doua institutii sunt chemate

sa contribuie intr-o masura mult mai larga la mentinerea stabilitatii financiare a statului, in

acest sens, preluand unele atributii ale Bancii Nationale ale Romaniei.

Evenimentele politice si economice interne, produse in anii 1944-1948, determina

schimbari majore ale sistemului si aparatului bancar romanesc. In acest context, Casa de

Economii si Consemnatiuni, institutie formata din contopirea C.D.C. si C.E.C., in anul

1948, ramane, pana in anul 1990, singura banca de economii si unica institutie de credit cu

atributii legate de atragerea disponibilitatilor banesti ale populatiei.

Dupa 1990, prima incercare de extindere a serviciilor bancare si de pregatire a conditiilor

pentru obtinerea statutului de banca universala, a constituit-o adoptarea legii nr.66/1996,

prin care CEC devine societate bancara pe actiuni, cu actionar unic statul roman, avand

capitalul social subscris si varsat integral de 220 miliarde lei.

Urmare a numirii unui nou Consiliu de Administratie, in luna septembrie 2001, in

prezent, Casa de Economii si Consemnatiuni se afla angrenata intr-un vast si amplu proces

reformator.

15

Page 16: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

TABEL CRONOLOGIC

1864, 28 iulie – Consiliul de Ministri aproba proiectul de lege referitor la “instituirea unei

casse de depozite si consignatii”, proiect prezentat de Nicolae Rosetti-Balanescu, ministru

de Finante ad-interim in guvernul Mihail Kogalniceanu (11 oct.1863-26 ian.1865);

1864, 14 noiembrie – Consiliul de Ministri aproba modificarile si amendamentele propuse

de Consiliul de Stat proiectului legii de infiintare a Casei de Depuneri si Consemnatiuni;

1864, 24 noiembrie – Domnitorul Alexandru Ioan Cuza sanctioneaza legea de infiintare a

Casei de Depuneri si Consemnatiuni. Decretul domnesc poarta contrasemnaturile lui

Mihail Kogalniceanu, Prim Ministru, Ludovic Steege, ministru de Finante si Nicolae

Cretulescu, ministru de Justitie;

1864, 1/13 decembrie – publicarea legii de infiintare a Casei de Depuneri si

Consemnatiuni in Monitorul Oficial nr.268;

1865, 1 ianuarie – Casa de Depuneri si Consemnatiuni isi incepe activitatea sub

conducerea lui Enric Winterhalder, fost director si secretar general al Ministerului

Finantelor. Comisia de Priveghere, organul de control si conducere, este formata din: Ion

Ghica, presedinte, Constantin Steriadi, Vasile Paapa, Scarlat Cretulescu si George Platon –

membrii;

1865, 9/21 ianuarie – prima sedinta a Comisiei de Priveghere;

1876 – modificarea legii de organizare a Casei de Depuneri si Consemnatiuni, promulgata

prin Inaltul Decret din 3 august 1876 si publicata in Monitorul Oficial nr.174 din 8 august

1876. Comisia de Priveghere se transforma in Consiliul de Administratie, organ de

conducere efectiva, format din 12 membri. Politica de plasamente este extinsa. Se introduc

operatiunile de lombard in locul imprumuturilor ipotecare, precum si dreptul comunelor,

judetelor si asezamintelor de binefacere de a contracta imprumuturi pe termen de 5 ani;

1877, 12 iunie – Este publicata legea de autorizare a emisiunii biletelor ipotecare in

valoare de 30 milioane lei, in vederea sustinerii financiare a razboiului de independenta

16

Page 17: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

(1877-1878). Controlul emisiunii biletelor ipotecare si a tuturor operatiunilor au fost

incredintate Consiliului de Administratie al Casei de Depuneri si Consemnatiuni;

1880, 16 ianuarie si 28 octombrie – Publicarea in Monitorul Oficial nr.12 si 242 a

decretelor de infiintare a Casei de Economie, institutie anexa a Casei de Depuneri si

Consemnatiuni. Casa de Depuneri si Consemnatiuni isi schimba denumirea in Cassa de

Depuneri, Consemnatiuni si Economie;

1881, 1 ianuarie – isi incepe activitatea Casa de Economie, institutie autonoma financiara

dar aflata sub administrarea C.D.C.E.;

1895, 30 aprilie – Are loc reorganizarea administrativa a Casei de Depuneri,

Consemnatiuni si Economie ( au fost infiintate serviciile centrale – serviciul

secretariatului, serviciul depunerilor si consemnatiunilor, serviciul economiilor, casieria

centrala si serviciul exterior;

1897, 8 iunie – Se pune piatra fundamentala a Palatului Casei de Depuneri, Consemnatiuni

si Economie, in prezenta Regelui Carol I si a Reginei Elisabeta. Palatul este inaugurat in

anul 1900, prima sedinta a Consiliului de Administratie, in noul local, are loc la 15 iunie;

1899-1903, -se implica direct sau prin Banca Nationala in sprijinirea eforturilor statului de

depasire a crizei economice si a efectelor produse de aceasta;

1900, 27 ianuarie – In Monitorul Oficial nr.241 este publicata modificarea legii din 1876,

prin care este reglementata politica de plasamente si sunt stabilite conditiile la

imprumuturile ce vor fi acordate statului;

1900-1912, - administreaza Creditul Judetean si Comunal, institutie anexa a Casei de

Depuneri, Consemnatiuni si Economie. Incepe sa acorde imprumuturi pe termen lung

administratiilor fiscale, prin emiterea de obligatiuni la purtator, rambursabile prin anuitati

fixe;

1916 - 1918, - Dupa o perioada de neutralitate (1914-1916), Romania intra in primul

razboi mondial (1914-1918), fapt ce provoaca scindarea administratiei institutiei in doua

parti: una in teritoriul ocupat, la Bucuresti si a doua, la Iasi. Guvernul Ion I.C. Bratianu

decide evacuarea tezaurului Casei de Depuneri, Consemnatiuni si Economie, a Bancii

Nationale a Romaniei, precum si a valorilor apartinand celorlalte institutiuni publice si

17

Page 18: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

private, la Iasi si, de aici, la Moscova, pe baza garantiilor date de guvernul rus si de marii

aliati ai Romaniei;

1919-1922, - Indeplineste politica monetara a statului roman in teritoriile reunite

(Basarabia, Bucovina si Transilvania) si participa intens la refacerea economica a

intreprinderilor din aceste tinuturi istorice;

1919-1941, - Subscrie la imprumuturi publice: Imprumuturi Unirii-1919, Imprumutul

pentru unificarea monetara-1920, Imprumutul de Inzestrare – 1934, Fondul Apararii

Nationale – 1939, Imprumutul de Reintregire - 1941;

1920-1928, - Finanteaza intens intreprinderile industriale in vederea refacerii utilajului

distrus de razboi, prin intermediul Bancii Nationale a Romaniei si a Societatii Nationale de

Credit Industrial;

1930, – Are loc reorganizarea Casei de Depuneri, Consemnatiuni si Economie prin

desprinderea Casei de Economie, care devine “institutie publica autonoma”, sub

denumirea de Casa Generala de Economii, persoana juridica, aflata sub autoritatea

Ministerului de Finante (Monitorul Oficial, partea a III-a, nr.64 din 6 septembrie 1930);

1932, 21 octombrie – Este publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr.247, modificarea

legii de organizare a Casei Generale de Economii. Se introduc operatiunile de conturi

curente, viramnete si cecuri postale in sfera activitatilor desfasurate. Casa Generala de

Economii isi schimba denumirea in Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale,

prescurtat C.E.C.;

1937, 24 martie – Aparitia Decretului-lege de modificare a legii Casei de Depuneri si

Consemnatiuni, publicat in Monitorul Oficial nr. 69, prin care s-a stipulat ca depunerile si

consemnarile judiciare si administrative vor fi efectuate obligatoriu la C.D.C.;

1938, - Adoptarea unui nou sistem de contabilitate la cele doua institutiii. Se introduce

mecanizarea contabila, unul din cele mai avansate siteme de contabilitate existent in

sistemul bancar romanesc;

1938, 1 noiembrie – prin Decretul-lege publicat in Monitorul Oficial nr.254 sunt aduse

schimbari in conducerea CDC, careia ii urmeaza si alcatuirea unui nou Consiliu de 18

Page 19: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

Administratie. Prin aceste masuri se da un impuls tuturor operatiunilor si activitatilor

acesteia;

1942, 1 aprilie – Intra in vigoare legea pentru organizarea Cassei de Depuneri si

Consemnatiuni (Monitorul Oficial nr.78) in baza careia institutia a preluat toate conturile

curente pe care statul si institutiile de stat le aveau deschise la Banca Nationala a

Romaniei;

1942, - Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale preia atributii legate de executia de

casa a bugetului de stat, efectuand incasari si plati in contul acesteia;

1943, - Platile statului care depseau 200.000 lei se vor face obligatoriu prin virament in

contul de C.E.C. al beneficiarilor. Toate marile intreprinderi furnizoare ale statului si-au

deschis conturi curente la Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale;

1944, primavara – Pentru evitarea bombardamentelor, administratiile celor doua institutii

si structura operativa din Bucuresti se retrag in Oltenia. Activitatea si operatiunile nu sunt

intrerupte nici un moment din cauza acestui eveniment;

1947, 15 august – Este infaptuita reforma monetara. Depunerile la CEC au fost recalculate

la raportul 1:20.000 lei, sumele astfel recalculate fiind initial blocate, fara dobanda;

1948, 1 septembrie – Publicarea in Monitorul Oficial, partea I, nr.202, a Decretului nr.224

pentru infiintarea si organizarea Casei de Economii, Cecuri si Consemnatiuni, prescurtat

C.E.C. Patrimoniul noii institutii s-a format prin contopirea patrimoniilor Cassei de

Depuneri si Consemnatiuni si Casei Nationale de Economii si Cecuri Postale.

Institutiei i se incredinteaza primirea si pastrarea economiilor banesti ale populatiei din

intreaga tara;

1949, 7 octombrie – Prin Decretul nr.387 pentru organizarea, functionarea si administrarea

Casei de Economii si Consemnatiuni din Republica Populara Romana

(C.E.C.), publicat in Buletinul Oficial, nr.64, institutia isi schimba denumirea si i se

consacra organizarea pe baze socialiste a functionarii si administrarii sale;

1949-1989, - Este singura institutie bancara care a desfasurat actiuni de propaganda in

favoarea economisirii, ocupandu-se, in acelasi timp, si de educatia economica a populatiei

Romaniei;

1950-1970, - Dezvoltare fara precedent a serviciilor si produselor bancare oferite

populatiei (libretul de economii cu castiguri – 1953, obligatiunile CEC cu castiguri – 1954, 19

Page 20: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

operatiile de acreditiv – 1954, libretul de economii cu dobanda si castiguri – 1961, libretul

de economii cu dobanda si castiguri in autoturisme – 1962, extinderea conturilor curente

personale din 1961, operatiuni de comision si mandat, etc.) dublate de o extindere la nivel

national a unitatilor operative;

1957, - Organizeaza “Saptamana Economiei”, actiune propagandistica de mare amploare,

desfasurata in fiecare an intre 24-30 noiembrie, menita sa popularizeze ideea economiei in

randurile populatiei;

1958, 19 august – Aparitia Decretului nr.371 privind organizarea si functionarea Casei de

Economii si Consemnatiuni a Republicii Populare Romane, publicat in Buletinul Oficial,

nr.32, prin care sunt aplicate noi masuri organizatorice pe linia consolidarii si dezvoltarii

institutiei;

1970-1985, - Acorda credite populatiei pentru cumpararea si construirea de locuinte

proprietate personala;

1990, - Dupa 1990 CEC isi extinde activitatea, intervenind activ pe piata financiar-bancara

atat prin acordarea de credite pe termen scurt, mediu si lung societatilor bancare, cat si

prin efectuarea de operatiuni cu titluri de stat, participand astfel la formarea si dezvoltarea

capitalului autohton;

1996, - Incepe procesul de reformare si modernizare a CEC, din punct de vedere juridic,

institutional si al serviciilor si produselor bancare. Apare legea nr.66 privind reorganizarea

CEC in societate bancara pe actiuni cu actionar unic statul roman, reprezentat de

Ministerul Finantelor.

2001, septembrie – Numirea unui nou Consiliu de Administratie – Constantin Teculescu,

presedinte, Vasile Soare, Petre Terzi, Ilie Ion – vicepresedinti, si ulterior Gheorghe Oana

- vicepresedinte, in anul 2003. Principala misiune a conducerii nou instalate - reluarea

procesului de modernizare, intrerupt in anul 1997, si revenirea la traditiile ce i-a permis

bancii sa castige, de-a lungul existentei sale, o excelenta reputatie in civilizatia

romaneasca.

20

Page 21: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

2002, 21 noiembrie - In respectul fata de valorile istorice si culturale ale CEC, conducerea

bancii initiaza actiunii stiintifice si culturale al caror scop principal il reprezinta

promovarea traditiei istorice a Casei de Economii si Consemnatiuni. Lansarea lucrarii

academicianului Victor Slavescu, presedinte al Casei de Depuneri si Consemnatiuni intre

1942-1947, intitulata “Viata si opera economistului Enric Winterhalder”, lucrare dedicata

primului conducator al institutiei ce reprezinta debutul politicii cultural-istorice a

conducerii CEC. In paralel, este vernisata o expozitie aniversara cu obiecte de patrimoniu

CEC si lansata medalia aniversara “CEC 1864-2002”;

2003, 12 iunie - Deschiderea oficiala a Expozitiei Permanente cu obiecte de Patrimoniu

CEC (Muzeul CEC) si lansarea plicului postal CEC cu timbru imprimat Alexandru Ioan

Cuza, actiuni realizate cu ocazia implinirii a 130 de ani de la disparitia fondatorului CEC –

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza;

2003, 24 noiembrie - Este lansata, la Palatul CEC, una dintre cele mai mari si inedite

lucrari ale academicianului Victor Slavescu – “Finantele Romaniei sub Cuza-Voda”;

2004, 25 martie – Are loc deschiderea festivitatilor anului aniversar “140”, prin lansarea

oficiala a cartii postale aniversare “CEC 1864-2004, 140 de ani de existenta” si montarea

placii comemorative purtand mesajul domnului Presedinte Constantin Teculescu – “Casa

de Economii si Consemnatiuni este mai mult decit o banca este un simbol national”

2004, 16 august - Domnul Enache Jiru este numit presedinte al bancii, in vederea

accelerarii proceselor de modernizare si privatizare ale Casei de Economii si

Consemnatiuni.

SISTEM INFORMATIC PENTRU C.E.C.

Funcţionarea oricărui mecanism economico-financiar este condiţionată de existenţa

unui sistem bancar care să susţină, prin ansamblul fluxurilor financiare, dinamica

activităţilor dintr-un anumit spaţiu economic. Casa de Economii şi Consemnaţiuni, prin

întreaga activitate pe care o desfăşoară, deţine încă o poziţie bine conturată în cadrul

sistemului financiar-bancar românesc. Astfel, Casa de Economii şi Consemnaţiuni deţine

un rol esenţial în raporturile financiare cu populaţia, fiind principala instituţie care acordă

credite populaţiei şi lacare aceasta îşi păstrează economiile băneşti. C.E.C. este de fapt o 21

Page 22: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

“bancă populară”. De asemenea, C.E.C. desfăşoară o activitate bancară şi pentru unele

organizaţii economice şi sociale care nu au conturi deschise la alte bănci, ca efect al

legislaţiei în vigoare.

Activitatea de creditare desfăşurată de către unităţile C.E.C. constă în acordarea şi

urmărirea rambursării creditelor pentru construirea şi cumpărarea de locuinţe proprietate

personală sau bunuri de folosinţă îndelungată.

C.E.C. a acordat populaţiei în principal două categorii de credite, în funcţie de

fondurile utilizate:

- din fondurile atrase de C.E.C. s-au acordat credite pentru construirea sau completarea

avansului minim necesar contractării sau cumpărării de locuinţă proprietate personală;

- din fondurile puse la dispoziţie de către stat se acordă credite pentru aceeaşi destinaţie,

dar cu dobândă foarte mică, acoperirea procentului până la valoarea normală

realizându-se compensat de către C.E.C.

Această activitate se desfăşoară numai în cadrul sucursalelor şi filialelor C.E.C.

Sistemul informatic al C.E.C. este conceput astfel încât să urmărească fidel, sub

toate aspectele evoluţia sistemului obiect – Casa de Economii şi Consemnaţiuni, pe de o

parte, şi propriei dezvoltări în cadrul sistemului informaţional al C.E.C., pe de altă parte.

Datorită modificărilor ce au loc în dimensiunile şi natura subsistemelor sale fizice, precum

şi în cadrul activităţilor sale, sistemul informatic al C.E.C. este, prin definiţie, un sistem

evolutiv. Deci acest sistem nu este proiectat în mod rigid, o dată pentru totdeauna.

În acelaşi timp, pornind de la situaţia existentă, SICEC este conceput astfel încât să

cuprindă o arie cât mai largă din sistemul informaţional al C.E.C. Altfel spus, el este

realizat în ideea acoperirii nivelului maxim posibil de informatizare.

Caracterul distribuit al SICEC rezultă şi din faptul că este alcătuit din următoarele

elemente structurale:

- Sistemul informatic central al C.E.C., aferent Centralei C.E.C. ca nivel superior de

conducere;

- Sisteme informatice ale sucursalelor şi filialelor C.E.C.;

- Sisteme informatice aferente agenţiilor C.E.C.22

Page 23: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

Sistemul informatic central are ca problematică domeniile fizice proprii (materiale

şi activităţi) ale Centralei C.E.C., precum şi sarcinile ce îi revin acesteia, în calitate de

organ central coordonator.

În ceea ce priveşte sistemele informatice ale sucursalelor şi filialelor C.E.C., acestea

sunt concepute astfel încât fiecare în parte să asigure cerinţele informaţionale ale Centralei

C.E.C., în paralel cu satisfacerea propriei necesităţi de informaţii.

În aceeaşi ipostază se situează şi sistemele informatice ale agenşiilor C.E.C. faţă de

sucursalele sau filialele C.E.C. de care aparţin.

Flexibilitatea SICEC rezultă implicit şi din concepţia de structurare şi perfecţionare

a acestuia.

Întrucât din punct de vedere conceptual şi funcţional SICEC reprezintă un sistem

modularizat, există posibilitatea reală de a se implementa noi funcţii noi ale acestuia care,

cu un efort minim, să permită satisfacerea unor viitoare cerinţe informaţionale.

În continuare se prezintă modelarea sistemului informatic al C.E.C. folosind

instrumente şi tehnici ale metodei de proiectare UML.

BAZA LEGALA A ACTIVITATII DE CREDITARE

Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A., societate bancara pe actiuni, isi

organizeaza intreaga activitate de creditare a persoanelor fizice in conformitate cu regulile

unei practici bancare prudentiale si cu reglementarile legale in vigoare.

Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A. vine in sprijinul persoanelor fizice

prin acordarea de credite pentru cumpararea, construirea, modernizarea locuintelor, pentru

cumpararea de bunuri de folosinta indelungata, etc.

23

Page 24: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

In activitatea de creditare a persoanelor fizice, se vor respecta intocmai prevederile

prezentei norme de creditare, ale reglementarilor emise de Banca Nationala a Romaniei in

domeniu, precum si din alte reglementari legale in vigoare din care enumeram:

- Legea nr.66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii si Consemnatiuni din

Romania in societate bancara pe actiuni, republicata in M.O. nr.28 din 26 ianuarie

1999, cu modificarile ulterioare;

- H.G.R. nr.888/1996 pentru aprobarea statutului Casei de Economii si

Consemnatiuni, publicata in M.O. nr.255 din 22 octombrie 1996;

- Legea bancara nr.58/1998, publicata in M.O. nr.121 din 23 martie 1998, cu

modificarile si completarile ulterioare;

- Normele B.N.R. nr.8/1999 privind limitarea riscului de credit al bancilor, publicate

in M.O. nr.245 din 1 iunie 1999, cu modificarile ulterioare;

- Regulamentul B.N.R. nr.1/1999 privind organizarea si functionarea la Banca

Nationala a Romaniei a Centralei Riscurilor Bancare, publicat in M.O. nr.614 din 16

decembrie 1999;

- Normele B.N.R. nr.7/1998 privind evidentierea in contabilitatea bancilor a

creditelor si dobanzilor aferente contractelor de credit investite cu formula

executorie, precum si a bunurilor mobile si imobile, dobandite ca urmare a

executarii silite a creantelor, publicate in M.O. nr.425 din 11 noiembrie 1998;

- Regulamentul B.N.R. nr.2/2000 privind clasificarea creditelor si plasamentelor,

precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de

credit, publicat in M.O. nr.316 din 7 iulie 2000.

- Norme metedelogice nr.2/2000 pentru aplicarea regulamentului B.N.R. nr.2/2000

privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea

si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, publicate in M.O. nr.316 din 7

iulie 2000.

24

Page 25: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

- Ordinul M.F.P. si B.N.R. nr.1418/344/1997 privind aprobarea Planului de conturi

pentru societatile bancare si a normelor metodologice de utilizare a acestuia,

publicat in M.O. nr.212 bis din 27 august 1997, cu modificarile si completarile

ulterioare;

- Circulara B.N.R. nr.2/2001 privind reflectarea unor operatiuni in contabilitate si

intocmirea unor situatii financiar-contabile de catre banci, publicata in M.O. nr.95

bis din 23 februarie 2001;

- Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr.7/1996, publicata in M.O. nr.61 din

26 martie 1996, cu modificarile si completarile ulterioare;

- Ordinul M.J. nr.2371/C/1997 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si

functionare a birourilor de carte funciara ale judecatoriilor, publicat in M.O. nr.84

din 23 februarie 1998;

- Legea nr.99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice,

publicata in M.O. nr.236 din 27 mai 1996;

- H.G.R. nr.802 privind adoptarea Regulamentului pentru organizarea si functionarea

Arhivei Electronice de Garantii Reale Mobiliare, publicata in M.O. nr.499 din 15

octombrie 1999;

- O.G.R. nr.89/2000 privind unele masuri pentru autorizarea operatorilor si efectuarea

inscrierilor in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare, publicata in M.O.

nr.423 din 1 septembrie 2000;

- Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata in M.O. nr.20 din 20 ianuarie 2000, cu

modificarile si completarile ulterioare;

- Legea nr.50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii si unele

masuri pentru realizarea locuintelor, republicata in M.O. nr.3 din 13 ianuarie 1997,

cu modificarile si completarile ulterioare;

- Alte prevederi stipulate de reglementarile in vigoare in materie de credite.

-25

Page 26: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

DEFINITII SI TERMENI DE REFERINTA IN ACTIVITATEA DE

CREDITARE

Termenii si expresiile de mai jos au semnificatiile reglementate prin Legea bancara

nr.58/1998, cu modificarile si completarile ulterioare si prin Normele B.N.R. nr.8/1999

privind limitarea riscului de credit al bancilor, cu modificarile ulterioare, dupa cum

urmeaza:

a) banca – persoana juridical autorizata sa desfasoare, in principal, activitati de

atragere de depozite si de acordare de credite in nume si cont propriu;

b) credit – orice angajament de plata a unei sume de bani in schimbul dreptului la

rambursarea sumei platite, precum si la plata unei dobanzi sau a altor cheltuieli

legate de aceasta suma sau orice prelungire a scadentei unei datorii si orice

angajament de achizitionare a unui titlu care incorporeaza o creanta sau a altui drept

la plata unei sume de bani;

c) documentatie de credit – documentatia care sta la baza unei conventii intervenite

intre o banca si o alta persoana pentru acordarea unei credit si cuprinde cel putin:

- situatii financiare curente ale solicitantului de credit si ale oricarui garant al

acestuia, inclusive proiectia fluxurilor financiare pentru perioada de rambursare a

creditului si de plata a dobanzilor;

- o descriere a modalitatilor de garantare pentru plata integrala a datoriei si, dupa caz,

o evaluare a bunurilor care fac obiectul garantie;

- o descriere a conditiilor creditului, cuprinzand valoarea creditului, rata dobanzii,

schema de rambursare si obiectivul debitorului sau scopul pentru care a solicitat

creditul;

- semnatura fiecarei personae care a autorizat creditul in numele bancii;

26

Page 27: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

d) actionar semnificativ – persoana fizica sau juridical ori grupul de personae fizice

sau juridice care actioneaza impreuna si care detin direct sau indirect o participatie

de cel putin 5% din capitalul social al unei societati sau din drepturile de vot ori o

participatie care permite exercitarea unei influente semnificative asupra gestiunii si

politicii de afaceri a acesteia;

e) grup de personae care actioneaza impreuna – doua sau mai multe personae care

au incheiat un accord, in cederea obtinerii sau exercitarii drepturilor de vot, pentru a

infaptui o politica comuna fata de societate. Se considera existenta unui acord:

- intre soti, rude si afini pana la gradul al doilea inclusive, precum si intre acestia si

societatile aflate sub controlul efectiv al acestora;

- intre o societate, presedintele consiliului de administratie si administratorii acesteia;

- intre o societate si societatile asupra carora ea detime direct sau indirect putere

efectiva de control;

- intre societati aflate sub controlul efectiv al aceleiasi sau acelorasi persoane’

f) control efectiv al unei personae asupra unei societati – situatiile in care persoana

fizica sau juridical:

- detine cel putin 50% din drepturile de vot intr-o societate;

- are dreptul de a numi sau de a inlocui majoritatea membrilor consiliului de

administratie al unei societati;

- poate decide sau influenta asupra gestiunii si politicii de afaceri a unei societati;

g) familie – sotii, rudele si afinii de gradul intai;

h) personal propriu – salariatii angajati cu contract individual de munca, cu exceptia

conducatorilor bancii;

i) conducatorii bancii – persoanele, cel putin doua, care, potrivit actelor constitutive

si/sau hotararii organelor statutare ale bancii, sunt imputernicite sa conducta sis a

coordoneze activitatea zilnica a acesteia si sunt investite cu competenta de a angaja

raspunderea bancii. Acestia sunt presedintele si vicepresedintele/vicepresedintii

consiliului de administratie, in cazul bancilor, personae juridice romane, si directorii 27

Page 28: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

imputerniciti sa angajeze legal in Romania banca straina autorizata sa functioneze

pe teritoriul Romaniei, printr-o sucursala;

j) expunere – orice angajament asumat de o banca fata de un singur debitor, indiferent

daca este efectiv sau potential, evidentiat in bilantul contabil sau in afara bilantului,

incluzand, fara a se limita la acestea:

- credite;

- efecte de comert scontate;

- investitii in actiuni si alte valori mobiliare;

- efecte de comert avalizate;

- garantii emise;

- acreditive deschise sau confirmate;

k) expunere mare – expunerea neta fata de un singur debitor, a carei valoare reprezinta

cel putin 10% din fondurile proprii ale bancii;

l) expunere neta – expunerea neta din active bilantiere si din elemente in afara

bilantului;

m) un singur debitor – orice persoana sau grup de persoane fizice si/sau juridice fata de

care banca are o expunere si care sunt legate economic intre ele in sensul ca:

- una dintre persoane exercita asupra celorlalte, direct sau indirect, putere de control;

- nivelul cumulat al imprumuturilor acordate reprezinta un singur risc de credit pentru

banca, intrucat persoanele sunt legate intr-o asemenea masura incat, daca unele dintre

ele vor intampina dificultati de rambursare, alta sau celelalte vor intampina dificultati

similare. In cazul acestor persoane se vor lua in considerare, fara a fi limitative,

urmatoarele situatii:

- sunt filialele aceleiasi persoane;

- au aceeasi conducere;28

Page 29: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

- garantii incrucisate;

- interdependenta comerciala directa, care nu poate fi substituita intr-un termen

scurt;

- sunt membrii aceleiasi familii.

PRINCIPII SI CONDITII GENERALE DE CREDITARE

In conditiile prevazute de prezenta norma de creditare, Casa de Economii si

Consemnatiuni C.E.C. S.A. poate acorda credite persoanelor fizice majore, de cetatenie

romana, cu domiciliul in Romania, denumite in continuare “clienti”.

Clientii pot fi reprezentati in relatia cu Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C.

S.A. si de persoane mandatare in acest scop prin procura autentificata de notarul public.

Creditele se acorda prin unitatile teritoriale ale Casei de Economii si Consemnatiuni

C.E.C. S.A., denumite in continuare “C.E.C.”

Decizia de acordare a creditelor va fi luata de catre C.E.C. numai daca potentialii

clienti prezinta credibilitate pentru rambursarea acestora si plata dobanzilor aferente. In

acest scop, la analiza, aprobarea si acordarea creditelor se va avea in vedere influenta

factorilor externi si se va urmari ca toate operatiunile de credit si de garantie sa fie

consemnate in documente contractuale din care sa rezulte cu claritate toate conditiile

respectivelor tranzactii, dupa cum urmeaza:

a) destinatia creditului

b) durata de creditare

c) garantiile creditului

d) rata dobanzii si nivelul comisioanelor’

e) conditiile de rambursare a creditului si de plata a dobanzilor;

29

Page 30: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

f) clauze privind asigurarea bunurilor mobile si imobile admise in garantie/dobandite cu

credit;

g) conditii de exigibilitate anticipata a creditului;

h) orice alte clauze de natura sa asigure o derulare corespunzatoare a raportului de

creditare.

C.E.C. are obligatia sa analizeze si sa verifice, iar clientul sa puna la dispozitie,

toate documentele din care sa rezulte indeplinirea conditiilor de acordare a creditelor.

Activitatea de creditare a clientilor de catre C.E.C. se bazeaza, in primul rand, pe

identificarea si evaluarea cat mai exacta a veniturilor nete realizate, ca sursa de rambursare

a creditului si de plata a dobanzilor.

Indiferent de suma sau durata de creditare, creditele se acorda pentru destinatia

stabilita prin contractele de credit. Utilizarea creditului aprobat pentru o alta destinatie

decat cea prevazuta in contractul de credit da dreptul C.E.C. sa rezilieze unilateral

contractul de credit.

In derularea procesului de creditare a clientilor, C.E.C. percepe dobanzi, taxe,

comisioane si penalitati.

Creditele trebuie sa fie garantate cu garantii reale si/sau cu garantii personale.

C.E.C. are dreptul sa verifice la clientii sai existenta permanenta si integritatea garantiilor

asiguratorii, pe intreaga durata de creditare prevazuta in contractele de credit, pana la

achitarea integrala a obligatiilor ce decurg din contractul de credite.

Contractele de credit, precum si garantiile reale si/sau personale constituite in

scopul garantarii creditelor constituie titluri executorii.

Creditele nerambursate si dobanzile neplatite la scadentele prevazute in contractele

de credit se inregistreaza in conturi bilantiere, fiind considerate credite restante si,

respectiv, dobanzi restante.

Creditele si dobanzile pentru care s-a solicitat investirea cu formula executorie a

contractelor de credit, a contractelor de garantie sau a hotararilor judecatoresti definitive 30

Page 31: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

ce dispun asupra contractelor de credit, precum si asupra contractelor de garantie, daca

este cazul, se inregistreaza in conturi bilantiere separate de credite indoielnice si, repectiv,

dobanzi indoilnice.

Creditele si dobanzile aferente se urmaresc in continuare si se inregistreaza in

conturi in afara bilantului, in urmatoarele situatii:

a) cel putin una dintre sumele respective inregistreaza un serviciu al datoriei mai mare

de 360 de zile;

b) s-a investit cu formula executorie:

- contractul de credit, precum si contractele de garantie, daca este cazul;

- hotararea judecatoareasca definitiva ce dispune asupra contractului de credit,

precum si asupra contractelor de garantie, daca este cazul;

c) s-a declansat procedura de executare silita a patrimoniului in cazul persoanelor

fizice.

C.E.C.are dreptul sa realizeze unilateral contractul de credit, sa intrerupa creditarea,

sa retraga creditul acordat si sa procedeze la executarea silita a bunului creditat si a

garantiei constituite, in situatia nerespectarii de catre client a oricarei obligatii asumate

prin contractul de credit.

Intre incasarea ratelor de credit si a dobanzilor, prioritate are incasarea dobanzilor.

Creditele se acorda la cererea clientilor, daca indeplinesc cel putin urmatoarele

conditii:

a) sa aiba cont curent deschis la C.E.C. din care sa se efectueze tragerile din credit si

rambursarea acestuia, precum si achitarea dobanzilor si a altor datorii legate de creditul

respectiv;

b) sa aiba domiciliul in judetul in care functioneaza unitatea C.E.C. care acorda creditul.

Pentru clientii domiciliati in municipiul Bucuresti si in judetul Ilfov, creditele se vor

acorda de catre unitatile teritoriale ale Sucursalei Municipiului Bucuresti. In cazul in

care un client are domiciliul intr-un judet/Municipiul Bucuresti si locul de munca si 31

Page 32: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

resedinta in alt judet/Municipiul Bucuresti, creditul se poate acorda, la cererea

clientului, de catre o unitate teritoriala C.E.C. din judetul pe raza caruia se afla locul de

munca si resedinta/din Municipiul Bucuresti. In situatia in care un client isi schimba

domiciliul, dosarul de credit se poate transfera, la cererea clientului, la o unitate

teritoriala C.E.C. din judetul pe raza caruia se afla noul domiciliu/din Municipiul

Bucuresti, iar transferul dosarului se va comunica Directiei Operatiuni Bancare in lei si

valuta, in scopul modificarii plafoanelor repartizate.

c) creditul solicitat sa se incadreze in categoriile de credite acordate de C.E.C. clientilor

persoane fizice;

d) sa puna la dispozitia C.E.C. toate informatiile si documentele solicitate;

e) sa faca dovada aportului propriu (sa constituie si sa utilizeze surse proprii de finantare),

dupa caz;

f) sa faca dovada ca pot sustine rambursarea creditului si plata dobanzilor din veniturile

realizate, urmarindu-se indeplinirea conditiei conform careia valoarea ratei totale lunare

de achitat sa nu depaseasca ½ din veniturile nete lunare realizate de client si de

sotul/sotia acestuia;

g) sa prezinte garantiile solicitate de C.E.C.;

h) valoarea ratei lunare de achitat sa nu depaseasca ½ din veniturile nete lunare realizate

realizate de giranti (in cazul in care se solicita prezentarea girantilor);

i) clientul, sotul/sotia clientului si girantii acestuia sa nu inregistreze, la data solicitarii

creditului, obligatii neachitate la scadenta fata de Casa de Economii si Consemnatiuni

C.E.C. S.A. si/sau fata de alte banci si nici datorii restante sau debite catre terti.

Persoanele fizice aflate in relatii speciale cu banca, personalul propriu, precum si

familiile acestuia pot beneficia de credite in conditiile Normelor B.N.R. nr.8/1999 privind

limitarea riscului de credit al bancilor, cu modificarile ulterioare si ale prezentei norme de

creditare.

CATEGORII DE CREDITE, DURATA DE CREDITARE32

Page 33: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

SI NIVELUL CREDITULUI.

DOCUMENTATIA NECESARA APROBARII CREDITELOR

Conform Legii bancare nr.58/1998, cu modificarile si completarile ulterioare,

C.E.C. acorda clientilor urmatoarele categorii de credite:

a) credite pe termen scurt, a caror durata de rambursare nu depaseste 12 luni;

b) credite pe termen mediu, a caror durata de rambursare este cuprinsa intre 1 si 5 ani;

c) credite pe termen lung, a caror durata de rambursare depaseste 5 ani.

In functie de destinatie, creditele acordate clientilor pot fi:

a) credite pentru cumpararea de locuinte si/sau de terenuri in intravilan – in aceasta

categorie se incadreaza si creditele punte, acordate unui client proprietar al unei

locuinte, care solicita o finantare temporara in scopul achizitionarii altei locuinte,

procedand apoi la vanzarea celei detinute, cu sumele astfel obtinute rambursandu-se

integral creditul. Creditele se pot acorda pe termen scurt, mediu si lung, durata

maxima de creditare fiind de 20 de ani. Pentru creditele punte durata maxima de

creditare este de 6 luni

b) credite pentru construirea de locuinte – in acesta categorie se incadreaza si creditele

pentru terminarea, reconstruirea, modificarea sau extinderea locuintelor aflate in

proprietatea clientilor, precum si credite pentru cumpararea locuintelor neterminate

si a terenului afferent, daca este cazul, si care urmeaza a fi terminate

cu credit. Creditele se pot acorda pe termen scurt, mediu si lung, durata maxima

de creditare fiind de 20 de ani.

c) credite pentru modernizarea, consolidarea sau repararea locuintelor aflate in

proprietatea clientilor, pein antrepenori autorizati sau in regie proprie. Creditele se

pot acorda pe termen scurt si mediu.

d) credite pentru cumpararea de bunuri de folosinta indelungata – de la personae

juridice care au ca obiect de activitate comercializarea acestora. In aceasta categorie 33

Page 34: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

se include si creditele pentru cumpararea de autoturisme din productia interne si din

import, de la personae fizice si juridice. Creditele se pot acorda pe termen scurt si

mediu, durata maxima de creditare fiind de 5 ani in cazul creditelor pentru

cumpararea de autoturisme si de 3 ani in cazul creditelor pentru cumpararea de alte

bunuri de folosinta indelungata.

e) credite pentru nevoi personale – care se pot acorda pe termen scurt si mediu, durata

maxima de creditare fiind de 3 ani.

Durata de creditare se stabileste prin contractul de credit, in functie de destinatia

creditului solicitat si de posibilitatile financiare ale clientului de rambursare a creditului si

de plata a dobanzilor aferente.

Durata de creditare incepe de la data stabilita prin contract pentru punerea creditului

la dispozitia clientului, pana la data prevazuta prin contract pentru rambursarea ultimei

rate de credit.

In cadrul duratei de creditare se cuprind:

a) perioada de tragere, care incepe de la data stabilita prin contract pentru punerea

creditului la dispozitia clientului, pana la angajarea integrala a creditului;

b) perioada de utilizare integrala, care incepe de la data angajarii integrale a

creditului, pana la data rambursarii primei rate de credit;

c) perioada de rambursare, care incepe de la data stabilita prin contract pentru

rambursarea primei rate de credit, pana la data prevazuta prin contract pentru

rambursarea ultimei rate de credit;

d) perioada de intarziere, care cuprinde intervalul de timp de la scadenta unei rate

de credit, pana la recuperarea integrala a acesteia, inclusive prin executarea silita.

Nivelul creditului ce poate fi acordat se stabileste in functie de necesarul de

creditare si de posibilitatile financiare ale clientului de rambursare a creditului si de plata a

dobanzilor aferente.

34

Page 35: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

Necesarul de creditare este determinat ca diferenta intre valoarea evidentiata in

documentele din care rezulta destinatia creditului solocitat (prêt, cheltuieli) si aportul

propriu al clientului.

Aportul propriu al clientului consta fie in lichiditati inregistrate in contul current, fie

in realizarea efectiva a unei parti din investitia respective.

Pentru obtinerea creditului, clientii trebuie sa prezinte, dupa caz urmatoarele

documente:

a) cererea de credit;

b) adeverinte sau alte documente din care rezulta veniturile nete lunare realizate de

client, de sotul/sotia clientului si de giranti;

c) actele de identitate ale clientului, sotului/sotiei clientului si girantilor, in copie

Xerox;

d) actele de proprietate asupra bunurilor propuse a fi aduse in garantia creditului, in

copie Xerox;

e) acordul de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare;

f) documente din care sa rezulte destinatia creditului solicitat, acordul de vointa al

partilor si modul de derulare a operatiunilor economico-financiare;

g) documente din care rezulta aportul propriu;

h) declaratia din care rezulta ca la data solicitarii creditului, clientul, sotul/satia

clientului si girantii acestuia nu inregistreaza obligatii neachitate la scadenta fata de

Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A. si/sau fata de alte banci si nici

datorii restante sau debite catre terti, precum si tipurile de instrumente de

economisire emise de Csa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A. si/sau

de alte banci pe care le detin;

i) documentatia tehnico-economica necesara pentru construirea, modernizarea,

consolidarea si repararea de locuinte proprietate personala, in copie Xerox;

j) alte documente ce se vor solicita clientilor in masura in care se considera necesare

pentru analiza incadrarii in conditiile de acordare a creditelor si pentru respectarea

reglementarilor legale in vigoare.35

Page 36: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

NIVELUL CREDITULUI

Nivelul creditului ce poate fi acordat se stabileste in functie de necesarul de

creditare si de posibilitatile financiare ale clientului privind rambursarea creditului si plata

dobanzilor aferente.

Necesarul de creditare este determinat ca diferenta intre valoarea evidentiata in

documentele din care rezulta destinatia creditului solicitat (prêt, cheltuieli) si aportul

propriu al clientului.

In cazul creditelor punte, nivelul creditului determinat potrivit celor de mai sus nu

va depasi valoarea locuintei care urmeaza a fi vanduta, aflata in proprietatea clientului si a

terenului efferent, daca este cazul. Valoarea repectiva se stabileste prin operatiunea de

eveluare efectuata conform prezentelor proceduri de creditare.

In cazul creditelor pentru nevoi personale nu se constituie aport propriu, iar nivelul

creditului se va determina in functie de veniturile nete lunare ale clientului si sotului/sotiei

clientului.

Valoarea unui credit pentru nevoi personale nu poate depasi echivalentul in lei a

1000 euro, iar in cazul creditelor pentru terenuri, aceasta nu poate depasi echivalentul in

lei a 10.000 euro, la cursul leu-euro comunicat de Banca Nationala a Romaniei prin lista

cursurilor pietei valutare, valabila in ultima zi a lunii precedente aprobarii creditului.

In cazul creditelor pentru constituirea avansului necesar cumpararii sau construirii de

locuinte prin A.N.L. nu se solicita aport propriu. Nivelul creditului nu va depasi

valoarea avansului evidentiata in documentele din care rezulta destinatia creditului si se va

determina in functie de veniturile nete sot/sotie.

Aportul propriu al clientului consta fie in lichiditati inregistrate in contul current

deschis la C.E.C., fie in realizarea efectiva a unei perti din investitia care urmeaza a fi

creditata.

36

Page 37: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

Clientul va depune aportul propriu in contul current deschis la C.E.C. sau va face

dovada existentei acestuia prin prezentarea documentelor din care rezulta suma achitata

(factura proforma, factura fiscala, chitanta, accord/precontract sau contract incheiat intre

comparator si vanzator, deviz achitat al lucrarilor effectuate in valori actualizate, etc, dupa

caz).

In situatia in care aportul propriu consta in disponibilul existent in contul current al

clientului, dosarul de credit se completeaza cu o copie a extrasului de cont. Clientul

depune aportul propriu in contul current, inainte de4 intocmirea contractului de credit de

catre consiliserul de credite.

Valoarea minima a aportului propriu va fi de 10% din valoarea evidentiata in

documentele din care rezulta destinatia creditului solicitat.

GARANTIILE CREDITELOR

In conformitate cu prevederiule Legii bancare nr.58/1998, cu modificarile si

completarile ulterioare, “la acordarea creditelor, bancile urmaresc ca solicitantii sa prezinte

credibilitate pentru rambursdarea acestora la scadenta. In acest scop, bancile cer

solicitantilor garantarea creditelor in conditiile stabilite prin normele lor de creditare.”

Pentru asigurarea executarii obligatiilor contractuale de rambursare a creditelor si de

plata a dobanzilor, C.E.C. va solicita clientilor garantii corespunzatoare.

Tipurile de garantii personale si reale admise de C.E.C., pentru creditele pe care le acorda

clientilor sunt:

a) garantii personale:

- cautiunea (fidejusiunea);

- asigurarea de risc financiar (asigurarea impotriva riscului de nerambursare a ratelor

de credit si de neplata dobanzilor)

b) garantii reale:

37

Page 38: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

- ipoteca conventionala;

- garantia reala mobiliara sub forma gajului cu sau fara deposedare asupra:

- bunurilor mobile

- titlurilor de valoare

- depozitelor colaterale

- etc

Consilierul de credite va decide modalitatea de garantare a creditelor, in functie de

situatia existenta in fiecare caz in parte.

Garantiile constituite trebuie sa asigure recuperarea integrala a creditului

nerambursat, precum si a dobanzilor neachitate de catre client.

Pentru asigurarea rambursarii creditelor, platii dobanzii aferente si a celorlalte

obligatii rezultate din contractul de credit, C.E.C. poate solicita prezentarea girantilor

(fidejusorilor) care sa garanteze solidar cu clientul.

Consilierul de credite va decide, pentru fiecare caz in parte, aplicand permanent

prudenta bancara ca principiu fundamental ce caracterizeaza activitatea Casei de Economii

si Consemnatiuni C.E.C. S.A., prezentarea sau nu a girantilor.

Solicitarea girantilor nu exclude necesitatea constituirii altor garantii de natura celor

mentionate in prezenta norma de creditare.

Pentru garantarea creditelor, Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A. poate

incheia, la nivel central, contracte de asigurare cu societati de asigurare-reasigurare

agreate, avand ca obiect asigurarea de risc financiar (asigurarea impotriva riscului de

nerambursare, a ratelor de credit si de neplata dobanzilor).

In contractul de asigurare se inscriu clause ce se negociaza cu reprezentantii

societatii de asigurare-reasigurare, din care sa rezulte clar toti termenii si toate conditiile

respectivelor tranzactii care sa duca la diminuarea riscului in activitatea de creditare.

Pentru garantarea creditelor, C.E.C. admite urmatoarele garantii reale:

a) ipoteca conventionala de rangul I constituita asupra locuintelor si/sau terenurilor.

C.E.C. poate accepta si ipoteca de rangul II, cu conditia ca ipoteca de rangul I sa fie 38

Page 39: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

constituita tot in favoarea Case de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A., iar

valoarea bunui imobil respective sa fie suficienta pentru a acoperi ambele obligatii;

b) garantia reala mobiliara cu deposedare si garantia reala mobiliara fara deposedare,

care au primul rang de prioritate, constituite asupra bunurilor mobile;

c) garantia reala mobiliara cu deposedare asupra depozitelor colaterale, care are primul

rang de prioritate.

Dupa schitarea integrala a creditului, dobanzilor aferente, comisioanelor si celorlalte

obligatii ce decurg din contractul de credit, bunurile afectate garantiei vor fie liberate de

sub garantie, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare.

La cererea clientului, garantia initial constituita poate fi stinsa cu conditia ca aceasta

sa fie inlocuita in prealabil cu alta garantie prevazuta de prezenta norma de creditare.

ANALIZA CERERII DE CREDIT

In procesul de analiza a cererilor de credit, consilierul de credite va urmari

respectarea principiilor generale de creditare si indeplinirea conditiilor specifice fiecarei

categorii de credite.

Analiza documentatiei presupune,in principal,parcurgerea de catre cosilierul de

credite a urmatoarelor faze :

a)stabilirea calitatii clientului ,pe baza documentelor depuse:

b)incadrarea solicitarii in criteriile si conditiile specifice categoriei de credit ,in

functie de destinatia ce urmeaza a fi data clientului ;

c)determinarea capacitatii clientului de rambursare a creditului si de plata a

dobanzilor

d)cosultarea bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare ,in cazul clientilor pentru

care se solicita informatii de risc bancar ;

39

Page 40: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

e)determinarea si evaluarea garantiilor.

Pe baza documentatiei si a rezultatelor analizei efectuate ,consilierul de credite

intocmeste prin programul informatic si semneaza formularul tip Scoring de stabilire a

bonitatii clientului(Anexa nr.1a) ,prin care se incadreaza clientul intr-una din urmatoarele

categorii de risc:

a) categoria A – risc minim;

b) categoria B – risc redus;

c) categoria C – risc mediu;

d) categoria D – risc mare;

e) categoria E – risc foarte mare.

In scopul diminuarii riscului de credit,persoana desemnata de conducerea C.E.C,de

regula din cadrul biroului(compartimentului)risc de credit si recuperare,verifica

documentatia prezentata de client si incadrarea corecta a acestuia in categoria de risc

corespunzatoare punctajului obtinut,dupa care semneaza formularul tip Scring.

Pentru clientii care realizeaza un punctaj ce ii incadreaza in categoriile D,E nu se

pune problema acordarii de credite.In aceste cazuri,documentele depuse de client vor fi

restituie cu mentiunea ca nu I se poate solutiona favorabil cererea de credit,fara a se

comunica motivul respingerii cererii de credit.O copie xerox a documentelor respective se

va pastra de catre C.E.C.Pentru restul clientilor,respective categoriile A,B,si C,punctajul

obtinut constituie un prim element,darn u singurul,in luarea deciziei de creditare.

Limitele de incadrare a punctajului si criteriile care stau la baza acestuia pot fi

modificate in functie de politica de administrare a riscului adoptata in anumite perioade de

Comitetul de Directie al Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A.

Criteriile care stau la baza punctajului sunt:

a)capacitatea de plata a ratei de credit si a dobanzii lunare;

b)ramura in care isi desfasoara activitatea clientul;

c)ocupatia actuala;

d)stabilitatea actualului loc de munca;

e)varsta clientului;40

Page 41: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

f)situatia familiala a clientului;

g)situatia locativa a clientului;

h)garantiile propuse;

i)relatia cu bancile.

Formularul tip Scoring este strict confidential si, in consecinta, nu se transmite

clientului punctajul obtinut si nici faptul ca se intocmeste un astfel de punctaj.

Informatiile inscrise in documentatia prezentata de catre clientii incadrati in

categoriile A,B si C de risc,cu privire la identitatea si caracteristicile bunurilor ce urmeaza

a fi constituite drept garantii,vor fi verificate din punct de vedere faptic de consilierul de

credite si de evaluatorul C.E.C,care vor intocmi un referat ce va cuprinde principalele

aspecte constatate.

Proprietatea asupra bunurilor mobile si imobile va fi verificata de catre consilierul

juridic al C.E.C.

Specialistul C.E.C cu atestat de evaluator va efectua evaluarea bunurilor aduse in

garantie sau va contraexpertiza evaluarea prezentata de client,dupa caz,cu respectarea

reglementarilor in domeniu si va aplica pentru fiecare caz in parte cotele de risc prevazute

in prezentele proceduri de creditare.

In cazul in care in urma punctajului obtinut, a analizei efectuate pe baza discutiilor

purtate cu clientul,a rezultatelor verificarii documentatiei si a referatului de evaluare

rezulta concluzii favorabile aprobarii creditului,consilierul de credite va intocmi si va

semna referatul de credit,avand in vedere modelul din Anexa nr.6 la prezentele proceduri

de creditare.

In referatul de credit consilierul de credite va sistematiza concluziile rezultate din

analiza situatiei familiale si profesionale a clientului si din analiza aspectelor referitoare la

garantii.

Din referatul de credite trebuie sa rezulte:

a)datele de identificare a clientului,sotului/sotiei clientului si,daca este cazul,a

girantilor;

b)volumul creditului solicitat si destinatia acestuia;41

Page 42: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

c)volumul creditului propus a fi aprobat;

d)incadrarea in conditiile de creditare;

e)informatii obtinute din analiza documentelor din care rezulta veniturile nete lunare

realizate si a formularului tip Scoring(sursele si capacitatea de plata a ratei totale lunare de

achitat,punctajul obtinut,categoria de risc in care se incadreaza clientul,etc.);

f)garantiile ce se vor constitui(tip garantie,date de identificare a garantiei,rezultatele

verificarii pe teren,valoare admisa in garantie);

g)propunerile consilierului de credite privind conditiile de aprobare,utilizare si

rambursare,stabilite de comun acord cu clientul(termene si modalitati de efectuare a

platilor din credite,scadenta,nivelul ratei dobanzii la data analizei,nivelul ratei totale lunare

de achitat,etc.);

h)daca exista plafon disponibil;

i)competenta de aprobare;

j)alte elemente care se considera necesare pentru justificarea propunerii privind

rambursarea creditului.

COMPETENTELE DE APROBARE A CREDITELOR

In scopul cresterii eficientei si operativitatii procesului de analiza si aprobare a

creditelor,referatul de credit va fi avizat si aprobat la toate nivelele de competenta.Ca

urmare,fiecare referat de credit va cuprinde rubrici special rezervate pentru

42

Page 43: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

completare,verificare,avizare si aprobare de catre persoanele cu atributii in domeniul

creditarii clientilor,de la primul nivel pana la cel mai inalt nivel de competenta.

Analiza referatelor de credit la un nivel de competenta superior se va face numai

daca acestea au fost insusite la toate nivelele de competenta inferioare.Rezultatele de

credit neavizate favorabil la un anumit nivel de competenta nu vor mai fi inaintate spre

analiza si aprobare nivelului de competenta superior.

Cererea de credit poate fi respinsa chiar daca sunt indeplinite conditiile formale

pentru aprobare,in situatia in care clientul nu prezinta credibilitate pentru rambursarea la

scadenta a creditului si pentru plata dobanzilor aferente.

Credibilitatea,ca element esential al fundamentarii deciziei de creditare,rezulta din

relatiile anterioare cu Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A. si cu alte banci,din

situatia familiala si financiara,din informatiile de risc bancar furnizate de Centrala

Riscurilor Bancare(cand este cazul),din informatiile obtinute prin consultarea bazei de date

a C.E.C. sau din surse exterioare,etc.

La aprobarea creditelor se va aplica in toate cazurile principiul prudentei bancare si

se vor avea in vedere si prevederile Normelor B.N.R. nr.8/1999 privind limitarea riscului

de credit al bancilor,cu modificarile ulterioare si ale Regulamentului de Organizare si

Functionare a Comitetului de Credite si Comitetului de Risc.

Competentele de aprobare a creditelor sunt urmatoarele:

Agentie

-Responsabilul de agentie

Sucursala/Agentie tip A

-Consilierul de credite43

Page 44: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

-Seful serviciului(biroului)

clienti personae fizice

-Directorul

-Comitetul de Credite

Sucursala judeteana

-Consilierul de credite

-Seful biroului(compartimentului)

creditare personae fizice

-Seful serviciului clienti

persoane fizice

-Directorul

-Comitetul de credite

-Comitetul de conducere

Sucursala Municipiului Bucuresti

-Comitetul de Credite

-Comitetul de Conducere

Centrala

-Comitetul de Credite

-Comitetul de Directie

-Consiliul de Administratie

Valorile pe fiecare nivel de competenta se stabilesc de catre Comitetul de Directie al

Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A.

Comitetul de Conducere al sucursalei judetene/Municipiului Bucuresti va autoriza

unitatile teritoriale din subordine sa primeasca si sa intocmeasca documentatia necesara

acordarii de credite si/sau sa aprobe credite.

44

Page 45: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

Expunerile fata de persoanele fizice aflate in relatii speciale cu banca se aproba de

catre Consiliul de Administratie al Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A.,iar

expunerile fata de personalul propriu de catre Comitetul de Conducere al sucursalei

judetene/Municipiului Bucuresti,cu exceptia celor care sunt in competenta de aprobare a

Centralei.

CREDITAREA PERSOANELOR FIZICE AFLATE IN RELATII SPECIALE

CU BANCA, PERSONALULUI PROPRIU SI FAMILIILOR ACESTUIA

C.E.C poate acorda credite persoanelor fizice cu care se afla in relatii

speciale,personalului propriu si familiilor acestuia in conditiile prevazute de Normele

B.N.R. nr.8/1999 privind limitarea riscului de credit al bancilor,cu modificarile ulterioare

si ale prezentei norme de creditare.

Se considera personae aflate in relatii speciale cu banca,in conformitate cu

prevederile art.1 lit.n) din Normele B.N.R. nr.8/1999 privind limitarea riscului de credit al

bancilor,cu modificarile ulterioare,urmatorii:

a)reprezentantii Autoritatii pentru Privatizarea si Administrarea Participatiilor

Statului in adunarea generala a actionarilor bancii;

b)administratorii bancii(inclusive conducatorii bancii) si cenzorii,resoane fizice,ai

bancii,precum si personae fizice desemnate sa reprezinte societatile de expertiza

contabila,care au calitatea de cenzor sau de auditor independent al bancii;

c)cenzorii,persoane juridice,ai bancii si auditorul independent al bancii;

d)membrii unor comisii special constituite potrivit dispozitiilor legale in

vigoare(comisia de supraveghere speciala a bancii,comisia de privatizare,etc.);

45

Page 46: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

e)orice actionar,persoana juridica,ce exercita controlul efectiv asupra

bancii,actionarii unei astfel de persoane juridice,care detin cel putin 10% din capital,si

administratorii acestora;

f)orice actionar semnificativ al bancii;

g)orice actionar care si-a desemnat un reprezentant avand una din calitatile

prevazute la lit.a)-c);

h)orice societate comerciala la al carei capital social banca are o participatie de cel

putin 10%;

i)orice societate comerciala la care una dintre persoanele prevazute la lit.a)-h) detine

controlul efectiv;

j)personalul Bancii Nationale a Romaniei care exercita atributii de control sau de

supraveghere bancara;

k)membrii Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei;

l)familiile persoanelor fizice prevazute la lit.a),b),d)-g).j),k).

C.E.C. va acorda imprumuturi personalului propriu,inclusiv familiilor

acestuia,numai cu aprobarea Comitetului de Conducere al sucursalei

judetene/Municipiului Bucuresti sau a Centralei potrivit competentelor,dupa caz.

C.E.C. va acorda imprumuturi persoanelor fizice cu care se afla in relatii

speciale,prevazute la lit.e)-l) de mai sus,numai pe baza unei decizii adoptate de Consiliul

de Administratie al Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A.Decizia se va baza pe

un raport care va cuprinde descrierea naturii relatiei speciale in cauza,analiza

tranzactiei,a situatiei financiare si a bonitatii persoanelor fizice aflate in relatii speciale cu

banca.

Pentru creditele acordate persoanelor fizice aflate in relatii speciale cu

banca,personalului propriu si familiilor acestuia se va deschide automat,prin programul

informatic,”Registrul creditelor acordate persoanelor fizice aflate in relatii speciale cu

banca,personalului propriu si familiilor acestuia”,impartit in trei categorii:

a)personae fizice aflate in relatii speciale cu banca;46

Page 47: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

b)personal propriu;

c)familiile personalului propriu.

Pentru fiecare client se va deschide o pozitie in registru,in care se vor inscrie:

numele clientului,numarul si data contractului de credit,valoarea creditului, destinatia

creditului, durata de creditare, rata anuala a dobanzii, garantiile constituite si rata totala

lunara de achitat.

Registrul se completeaza de catre seful biroului (compartimentului) creditare

persoane fizice/serviciului (boroului) clienti persoane fizice sau de catre o alta persoana

desemnata de conducerea C.E.C.

In cazul acestor credite, la rubrica “Observatii” din registrul contractelor de credit se

va face mentiunea “relatii speciale”, “personal propriu” sau “familie personal propriu”,

dupa caz.

Analiza, aprobarea, garantarea, utilizarea si rambursarea creditelor acordate

persoanelor fizice aflate in relatii speciale cu banca, personalul propriu si familiilor

acestuia se vor face in conditiile prevazute de prezenta norma de creditare.

ASIGURAREA BUNURILOR ADMISE IN GARANTIE

Pentru diminuarea riscurilor in recuperarea creditelor, clientii sunt obligati sa

asigure la o societate de asigurare-reasigurare agreata de Casa de Economii si

Consemnatiuni C.E.C. S.A. bunurile mobile si imobile admise in garantie.

Bunurile admise in garantie vor fi asigurate pe toata durata de creditare pentru riscuri

generale, asigurare care acopera orice dauna partiala sau totala cauzata proprietatilor si

bunurilor, de incendiu, cutremur, inundatie, alte calamitati naturale, etc.

47

Page 48: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

Pentru autoturismele luate in garantie se incheie asigurarea facultativa de tip

CASCO, riscurile asigurate in acest caz fiind: furtul, accidentele, avariile cauzate de furt,

de incendii, de inundatii, etc.

Toate drepturile cu titlu de despagubiri rezultate din politele de asigurare incheiate

vor fi cesionate integral in favoarea C.E.C., scop in care societatea de asigurare-

reasigurare va aplica o stampila pe polita de asigurare cu mentiunea “ CESIONAT

INTEGRAL IN FAVOAREA C.E.C.” sau va completa polita de asigurare cu mentiunea

respectiva.

UTILIZAREA SI CONTROLUL UTILIZARII

APORTULUI PROPRIU SI A CREDITULUI APROBAT

Dupa prezentarea de catre client a contractelor de garantii perfectate si a

politelor de asigurare, C.E.C. va pune creditul la dispozitia clientului, de la data prevazuta

in contractul de credit, in scopul angajarii acestuia de catre client.

Platile in aportul propriu si din credit se efectueaza prin virament pe baza de ordin

de plata, care se va intocmi de catre client conform reglementarilor B.N.R. in domeniu,

sub supravegherea consilierului de credite, cu exceptia creditelor pentru nevoi personale

care se vor elibera din contul curent al clientului in numerar, cu respectarea

reglementarilor in vigoare privind operatiunile cu numerar.

Dupa angajarea integrala a creditului, consilierul de credite intocmeste graficul de

rambursare, automat, prin programul informatic, pe care il verifica si il semneaza.

ACORDAREA CREDITELOR PE BAZA DE PROTOCOL DE COLABORARE

48

Page 49: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

C.E.C. poate acorda credite pentru cumpararea de bunuri de folosinta

indelungata si credite pentru achizitionarea de materiale de constructii si/sau a altor

produse destinate modernizarii sau repararii de locuinte proprietate personala, pe baza

unor protocoale de colaborare incheiate cu societati autorizate sa produca si/sau sa

comercializeze asemenea produse.

Protocolul de colaborare se poate incheia fie la nivel local, fie la nivel central.

Protocolul la nivel central se incheie de catre Centrala Case de Economii si

Consemnatiuni C.E.C. S.A. cu societatile comerciale care au magazine proprii si/sau

dealeri autorizati in mai multe judete si care solicita o colaborare la nivel central.

In protocolul de colaborare se inscriu clauze ce se negociaza cu societatea

comerciala, din care sa rezulte clar toti termenii si toate conditiile respectivelor tranzactii,

care sa duca la recuperarea integrala a creditelor acordate si a dobanzilor aferente acestor

credite.

RAMBURSAREA CREDITELOR SI PLATA DOBANZILOR

Rambursarea creditelor se face lunar, la scadentele si in cuantumul prevazut

in graficul de rambursare anexat la contractul de credit.

Scadentele din graficul de rambursare se stabilesc de catre consilierul de credite la

date fixe, de comun acord cu clientul, luand in calcul, de regula, data realizarii veniturilor

plus o marja de 5 zile calendaristice.

La solicitarea clientului, care se accepta de C.E.C. fara nici o alta formalitate,

rambursarea creditelor se poate efectua si anticipat.

Pentru creditele acordate clientilor, C.E.C. calculeaza si incaseaza dobanzi.

Rata anuala a dobanzii practicata la creditele acordate clientilor este fluctuanta, fiind

supusa modificarii (majorarii, micsorarii) pe intreaga durata de creditare.

49

Page 50: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

Dobanda de achitat la creditele acordate clientilor se calculeaza la soldul creditului,

cu incepere de la data angajarii creditului (prima tragere, dupa caz) pana la rambursarea

integrala a acestuia.

Sold credit X Rata X Numar zile

curent dobanzii

D= ---------------------------------------------------

360 X 100

Plata dobanzilor se face lunar, la scadentele stabilite de catre consilierul de credite

de comun acord cu clientul.

Clientul poate opta pentru una din urmatoarele modalitati de rambursare a creditului

si de plata a dobanzilor:

a) cu rate lunare de credit egale pe toata perioada de rambursare;

b) cu rate lunare totale (rata de credit + dobanda) egala pe toata perioada de

rambursare.

Indiferent de modalitatea pentru care a optat clientul, dobanda se calculeaza la

soldul curent al creditului.

Rambursarea creditului si plata dobanzilor se fac la scadenta, prin debitarea

automata a contului curent al clientului, dechis la C.E.C. In acest scop, clientul va alimenta

contul curent cu sumele necesare, fara o instiintare in acest sens din partea C.E.C., fiind in

responsabilitatea clientului ca, indiferent de modalitatea de alimentare a contului curent

(depuneri in numerar, viramente efectuate de catre angajatori, viramente din conturi

deschise la C.E.C. sau la alte banci, etc), acesta sa asigure existenta in cont, in ziua

scadentei, a sumelor reprezentand datoria catre C.E.C.

Pentru creditele restante, indoielnice, reziliate si inregistrate in conturi in afara

bilantului, C.E.C. calculeaza si incaseaza dobanzi majorate.50

Page 51: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

Sold credit X Rata dobanzii X Numar zile

restant majorata

D= ------------------------------------------------------------

360 X 100

Nivelul dobanzilor majorate se actualizeaza periodic si se aproba conform

competentelor, in functie de dobanda curenta practicata la categoria respectiva de credite,

la care se adauga un numar de puncte procentuale.

Ratele de credit si dobanzile, precum si orice alte sume rezultate din calcul se

rotunjesc utilizand metoda matematica, astfel:

a) pentru zecimale cuprinse in intervalul 0,01-0,49 (inclusiv), se aplica rotunjirea in

minus (trunchiere);

b) pentru zecimale cuprinse in intervalul 0,50-0,99 (inclusiv), se aplica rotunjirea in

plus.

Pentru calculul dobanzilor se utilizeaza:

a) numarul efectiv de zile calendaristice la numarator si anul calendaristic

conventional de 360 de zile la numitor, in cazul in care rambursarea se face cu rate

lunare de credit egale;

b) luna conventionala de 30 de zile la numarator si anul calendaristic conventional de

360 de zile la numitor, in cazul in care rambursarea se face cu rate lunare totale

egale, utilizand graficele tip PAYMENT.

Pentru calculul dobanzilor majorate se utilizeaza numarul efectiv de zile

calendaristice la numarator si anul calendaristic conventional de 360 de zile la numitor.

51

Page 52: Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii Si Consemnatiuni

Inregistrarea dobanzilor in contabilitate se face pe baza de nota contabila intocmita

de consilierul de credite, editata de calculator.

TAXE, COMISIOANE SI PENALITATI

In cadrul activitatii de creditare a clientilor, C.E.C. practica taxe, comisioane si

penalitati, ce se vor inscrie, dupa caz, in contractele de credit si/sau in actele aditionale

incheiate

52