actiunea civile. ectivd comparativi - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/815/actiunea civila....

8
PETICA ROMAN, Corina S-a ndscut la 12 iulie 1967,in Sibiu. E Studii: Universitatea din Bucuregti - Facultatea de Drept - Specializarea Drep! cursuri de zi (1985-1989J; Doctor in drept: Specializarea Drept procesual civil, Universitatea,,Lucian Blaga" din Sibiu, Facultatea de Drept 2004, tematezei: ,,Acliunea civild". E Activitate profesionali: avoca! Baroul Sibiu {1989-prezentJ. tr Activitate ttiinfificd: comunicdri gtiin$fice la conferinle nalionale gi internaflonale, articole gi studii publicate in reviste de specialitate, cursuri penfi'u uzul studengilor la formele de invdlimAnt zi 9i lD: Dreptul Transporturilor, Ed. Universitelii ,,Lucian Blaga" din Sibiu, 2007; Dreptul transporturilor. Manual pentru uzul studenlilor laforma de invdldmdntla distanfi, Ed. Universitdgii ,,Lucian Blaga" din Sibiu 2009; Elemente de drept" in colaborare cu prof. univ. dr. Doina Peticd Roman ti avocat dr. Ana Muntean, Ed. Alma Mater, Sibiu, 2009. E Articole: Realitdti Fi perspective ale reglementdrilor legale privind qdministrarea probei cu martori tn procesul civil,lucrare suslinutd cu ocazia desfigurdrii Conferinjei $tiingifice InternaJionale,,Probleme actuale ale isturtei" teoriei dreptului Si Stiin.telor administrapiei publicd', manifestare organizati de Academia de gtiinle Economice din Moldova Centrul de Stat 9i Drept al Academiei de $tiinle a Moldovei, Academia de Administrare publici de pe lAngi Pregedintele Republicii Moldova 9i publi- cat; la Ed. ASEM, Chigindu 2070; Scurte conideragii asupra dispozipilor legole ce reglementeazd administrarea probei cu maftori tn procesul civil, lucrare publicati in volumul Metamorfoza Si actua- litate in dreptul romanesc (cercetdri juridice postdoctorale), Ed. Universul Juridig Bucuregti, 2012; Obiectul ac,tiunii civile - obiectul probei tn procesul civil, lucrare susginutd cu ocazia Conferinlei inter- nalionale bienale organizati de Universitatea de Vest din Timigoara (12-L3 ocL 2012) gi publicati in volumul Libertatea contractuald: limite legale Si garanf;i procesuale, Ed. Universul Juridig Bucuregti, 20!3; Evolulia Si reforma procesului civil bitanic, lucrare publicatd in revista ,,Acta Universitatis Lucian Blaga", 1u risprudentia, nr. 1 /2013. E Activitate didacticd: (1999-prezent) Universitatea ,,Lucian Blaga" din Sibiu Facultatea de Drept: Lector universitar, cursuri gi seminarii la disciplinele: Drept cMl, Dreptul transporturilor, Drept procesual civil Sisteme iudiciare comparate; (\997-200n Universitatea Romano-German5, Sibiu, Facultatea de Administralie gi Afaceri, Lector asocia! cursuri gi seminarii la disciplinele: Drept civi! Drept procesual civil; (lrgqg-2006) Fundalia Universitara ,,Alma MateC', invSlimAnt la distanfi, Lector universitar, disciplinele: Drept civil, Dreptul transporturilor, Drept procesual civil. tr AJte activitAli: membru in comisiile organizate pentru admiterea in profesia de notar flimigoar4 Ploiegti); activitaG de cercetare gtiinFfici pe plan internafional: (aprilie 2015) Max Planck Institut for Comparative Law and International Law, Heidelberg studiu comparativ in Dreptul procesual civil in vederea publicirii tezei de doctoraq Imperial College London - Horizon 2020 funding management of projects/documentare privind transportul integrat (smalt, green and integrated transport); [2013, 207I, 2000, 1996] Tubingerl Germania, documentare gi cercetare in cadrul unor proiecte postdoctorale, parficipare la seminarii" susfinere prelegeri; [august 1998J Statele Unite ale Americii, Universitatea Yale New Haven - participare la seminarul cu tema ,,Ne cesitdli institulionale penaa ldrile cu economii tn tranzifie"; (august-decembrie 1995) Statele Unite ale Americii, Universitatea Columbia Missouri, research teacher; membru al unor asociafii profesionale: Institutul Nalional de $tiinle Administrative al RomAniei ISARJ, director departament in cadrul Institutului de Drept Public ai $tiinle Administrative al RomAniei. Corina PETICA ROMAN Actiunea civile. Persp ectivd comparativi Universul )uridic Bucuregti -2017-

Upload: lylien

Post on 01-Mar-2018

218 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Actiunea civile. ectivd comparativi - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/815/Actiunea civila. Perspectiva... · Academia de gtiinle Economice din Moldova Centrul de Stat 9i

PETICA ROMAN, Corina

S-a ndscut la 12 iulie 1967,in Sibiu.

E Studii: Universitatea din Bucuregti - Facultatea de Drept - Specializarea Drep! cursuri de zi(1985-1989J; Doctor in drept: Specializarea Drept procesual civil, Universitatea,,Lucian Blaga"

din Sibiu, Facultatea de Drept 2004, tematezei: ,,Acliunea civild".

E Activitate profesionali: avoca! Baroul Sibiu {1989-prezentJ.

tr Activitate ttiinfificd: comunicdri gtiin$fice la conferinle nalionale gi internaflonale, articole gi studiipublicate in reviste de specialitate, cursuri penfi'u uzul studengilor la formele de invdlimAnt zi 9ilD: Dreptul Transporturilor, Ed. Universitelii ,,Lucian Blaga" din Sibiu, 2007; Dreptul transporturilor.Manual pentru uzul studenlilor laforma de invdldmdntla distanfi, Ed. Universitdgii ,,Lucian Blaga" dinSibiu 2009; Elemente de drept" in colaborare cu prof. univ. dr. Doina Peticd Roman ti avocat

dr. Ana Muntean, Ed. Alma Mater, Sibiu, 2009.

E Articole: Realitdti Fi perspective ale reglementdrilor legale privind qdministrarea probei cu martori tn

procesul civil,lucrare suslinutd cu ocazia desfigurdrii Conferinjei $tiingifice InternaJionale,,Problemeactuale ale isturtei" teoriei dreptului Si Stiin.telor administrapiei publicd', manifestare organizati de

Academia de gtiinle Economice din Moldova Centrul de Stat 9i Drept al Academiei de $tiinle a

Moldovei, Academia de Administrare publici de pe lAngi Pregedintele Republicii Moldova 9i publi-cat; la Ed. ASEM, Chigindu 2070; Scurte conideragii asupra dispozipilor legole ce reglementeazd

administrarea probei cu maftori tn procesul civil, lucrare publicati in volumul Metamorfoza Si actua-

litate in dreptul romanesc (cercetdri juridice postdoctorale), Ed. Universul Juridig Bucuregti, 2012;

Obiectul ac,tiunii civile - obiectul probei tn procesul civil, lucrare susginutd cu ocazia Conferinlei inter-nalionale bienale organizati de Universitatea de Vest din Timigoara (12-L3 ocL 2012) gi publicati involumul Libertatea contractuald: limite legale Si garanf;i procesuale, Ed. Universul Juridig Bucuregti,

20!3; Evolulia Si reforma procesului civil bitanic, lucrare publicatd in revista ,,Acta Universitatis

Lucian Blaga", 1u risprudentia, nr. 1 /2013.

E Activitate didacticd: (1999-prezent) Universitatea ,,Lucian Blaga" din Sibiu Facultatea de Drept:

Lector universitar, cursuri gi seminarii la disciplinele: Drept cMl, Dreptul transporturilor, Drept

procesual civil Sisteme iudiciare comparate; (\997-200n Universitatea Romano-German5, Sibiu,

Facultatea de Administralie gi Afaceri, Lector asocia! cursuri gi seminarii la disciplinele: Drept civi!Drept procesual civil; (lrgqg-2006) Fundalia Universitara ,,Alma MateC', invSlimAnt la distanfi, Lector

universitar, disciplinele: Drept civil, Dreptul transporturilor, Drept procesual civil.

tr AJte activitAli: membru in comisiile organizate pentru admiterea in profesia de notar flimigoar4Ploiegti); activitaG de cercetare gtiinFfici pe plan internafional: (aprilie 2015) Max Planck Institut for

Comparative Law and International Law, Heidelberg studiu comparativ in Dreptul procesual civil in

vederea publicirii tezei de doctoraq Imperial College London - Horizon 2020 funding management ofprojects/documentare privind transportul integrat (smalt, green and integrated transport); [2013,207I, 2000, 1996] Tubingerl Germania, documentare gi cercetare in cadrul unor proiecte

postdoctorale, parficipare la seminarii" susfinere prelegeri; [august 1998J Statele Unite ale Americii,

Universitatea Yale New Haven - participare la seminarul cu tema ,,Ne cesitdli institulionale penaa ldrilecu economii tn tranzifie"; (august-decembrie 1995) Statele Unite ale Americii, Universitatea Columbia

Missouri, research teacher; membru al unor asociafii profesionale: Institutul Nalional de $tiinleAdministrative al RomAniei ISARJ, director departament in cadrul Institutului de Drept Public ai

$tiinle Administrative al RomAniei.

Corina PETICA ROMAN

Actiunea civile.Persp ectivd comparativi

Universul )uridicBucuregti

-2017-

Page 2: Actiunea civile. ectivd comparativi - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/815/Actiunea civila. Perspectiva... · Academia de gtiinle Economice din Moldova Centrul de Stat 9i

f c,rprir,,

Page 3: Actiunea civile. ectivd comparativi - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/815/Actiunea civila. Perspectiva... · Academia de gtiinle Economice din Moldova Centrul de Stat 9i

Carinn Faticii Rownn

3.4. Exceplia lipsei capacitdfii procesuale de exercifiu....'...."""'.." 1

4. Calitatea procesuald.4.1. Nofiune gi determinare.,,.......,..,...4.2. Le gitimarea p ro c es ual d extra o rd i nari .......'

6.1-. Consideralii genera1e.....,,....,........ ......"' 1

6.2. Condiliile ce trebuie indeplinite de dreptul afirmat"'......".""' 1

Capitolul IVClasificarea acliunilor civi1e............ ..'......"..'..1

1. Clasificarea acliunilor civile in doctrina romAneasci ""...'....""".".11.1. Consideralii introductive,.'."...'...' '."'...'...""......'...'."' 1

1.2, Clasificarea acfiunilor dupi scopul urmirit'...'..."""."........."'.'..1Acfiunile in realizarea dreptuluiAc!iunileinconstatare'....,.'.''.'...''..'Acliunile in constituire sau transformare de drepturi.........".l-

1.3, Clasificarea acliunilor dupi natura dreptului subiectiv

2. Privire comparativd asupra clasificirii acliunii civile ."""'..."""...' 165

Capitolul VAspecte controversate in doctrina germanicu privire la clasificarea acfiunilor civile

1. Consideralii introductive.'."""'...... "...."""'7722. Posibile criterii pentru o sistematizare a acliunilor...."...""... "".'."7753'Ac!iuneainconstatare..'.....',....'..''..

3.1, Concept ti scop....... '.""""7773.2, Obiectul cererii..'...,. .',,'.,...'...,,';".... ".""" 180

Acliunea ciaild. Perspectiod comparatiad lZZz

4. Acliunea in realizarea drepturilor..............,....... ............. 1834.1. Nogiune gi scop .....,......r..........r ..,.....,....... 1834.2. Confinutul acfiunii gi hotdrArii. ......... 183

5. Acfiunea in constituirea sau transformarea unor drepturi ,.,....... 186a. Acfiunea de drept privat pentru constituirea sau

transformarea unor drepturi .......187b. Acliunea procesuald pentru constituirea sau

transformarea de drepturi ......,.....1896. Posibile argumente gi contraargumente pentru o alti

clasificare a acliunilor civile ....,...,... ......... 1936.1. Acliunea de ,,obligare" sau ,,de dispo2ifie"....,............,.................1946.2. Acgiunil e ce vizeazA h otirAri,, declan gatoare"

sau,,de stabilire" ............199a. Acfiunile declangatoare ,..,.,,,..,....... ......................... L99b. Acfiunile de stabilire. .,..........,........... 201

6.3. Acliunile in rdspundere.............,... .......2046,4. Acliunile preventiv€....,....,........;.. ..,....,.209

7. Concluzii ...........;.2II

Bibliografie selectivd..... .................2L31,

Page 4: Actiunea civile. ectivd comparativi - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/815/Actiunea civila. Perspectiva... · Academia de gtiinle Economice din Moldova Centrul de Stat 9i

f Capitolul I

Naturn juridicd a acfiunii cioile

1. Nofunea de acfiune civili

Absenla indelungati a unei definilii a acfiunii civile, in codul de pro-ccduri civild, sau in alti lege speciald, a determinat, aga cum bine remarcatunul dintre procedurigtii romAnir, o disputi doctrinard ce nu a fost fina-llzati nici in prezent. Chiar daci noul Cod de procedurd civili a suplinitirceaste lipsi, oferind in articolul29 o definilie legald, abordirile teoreti-cienilor sunt incd diferite, fapt pentru care vom face o analizd a teoriilorcnunlate de-a lungul timpului.

Obiectul controversei il reprezintd nu numai definilia in sine, ci maiales argumentele, teoriile de la care se pleacd in elaborarea acestei defi-rr iI ii.

Degi termenul de acliune este folosit in mai multe accepfiuni, facemprecizarea cd ne vom limita investigalia gtiinlifici doar la limbajul juridicgi conotaliile atribuite, in acest context, termenului analizat.

intr-o accepliune restrAnsi gi simplificatoare, noliunea de acfiunesemnifici cererea de chemare in judecati, degi in cele ce urmeazi vomconstata cd prin complexitatea gi implicagiile sale acliunea este indiscutabiltnult mai mult decAt un act de sesizare gi investire a instanfei de judecatd.

intr-o alti ipostdzd, termenul este folosit pentru identificarea giclasificarea diferitelor categorii de acfiuni, fie in raport de ramura derlrept, fie in concordan!5 cu dreptul subiectiv ce igi gisegte ocrotirea prinlcfiunea respectivS.

Cea mai veche definilie a acliunii o regdsim in dreptul roman, inopinia jurisconsultului Celsiusz, care afirma cd ,,acfiunea este dreptul deir urmdri inaintea judecdtorului ceea ce ni se datoreazd".

Degi conceptul a evoluat in dreptul modern, putem constata cd o serietle alte definilii au fost elaborate pe structura celei din dreptul roman.

1 V.G, Cddere, Tratat de pntcedurd civild, 1935, p.165.2in Institutele lui lustinian, Cartea a III-a, Titlul IV.

Page 5: Actiunea civile. ectivd comparativi - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/815/Actiunea civila. Perspectiva... · Academia de gtiinle Economice din Moldova Centrul de Stat 9i

nl {)*r inn l! rtitii Ro tnnyt

Astfel, dreptul francez a cunoscut de-a lungul timpului fpAni a se

ajunge Ia necesitatea elaboririi unei definilii legaleJ o serie de definiliiavAnd ca puncte de plecare premise diferite.

intr-o primd variantdl, acfiunea civili este definitd ca fiind ,,dreptulde a reclama sau a urmdri in fafa unei instanfe competente ceea ce ni se

cuvine sau ceea ce ni se datoreazd".Alli autoriz considerd cd acfiunea este puterea pe care o are o per-

soand investitd cu un drept, de a obline de la un judecdtor, contra uneialte persoane, protecliunea acestui drept prin aplicarea legii.

Pentru Ren6 Morel3, acliunea reprezintd o cale juridici prin care o

persoand se poate adresa tribunalelor pentru a obfne recunoagterea gi,

daci este cazul, protecfia dreptului sdu.O alti definiliea identificd acfiunea in justilie cu un act juridic, o mani-

festare de voinfd prin care un particular cere unui judecdtor recunoag-terea unui drept gi restabilirea unei situalii juridice conformd cu realitatea,iar cAteodati chiar crearea unei situalii juridice noi.

Pentru doi dintre cei mai cunoscufi autori francezi, H. Solus gi

R. Perrots, acfiunea este o putere legald, grafie cdreia orice persoandpoate sesiza o autoritate jurisdicfionali, cu scopul de a obgine satisfacfiein legdturd cu un drept asupra cdruia se pretinde ci este titular.

in conceplia lui Ren6 Japiot6 se oferd o accepfiune ,,proprie gi teh-nicd" a termenului, acliunea fiind prezentati ca o facultate de a te adresaautoritdlii judecdtoregti pentru a face sI inceteze violarea unui drept gi a

obline, daci este cazul,repararea pagubei cauzate.O astfel de concepfie apropie atAt de mult acliunea de dreptul su-

biectiv pe care sebazeazA, incAt este firesc ca autorul sd concluzionezecd acliunea este ,,dreptul insugi in migcare"z, astfel cd cele doui - dreptulgi acliunea - nu pot fi considerate doui valori distincte ale patrimoniului.

r In acest sens, a se vedea Boitard, Procedura civile,vol. I, Ed. Pichon, 1885, p. 104,2 E, Glasson, A. Tissier, Traitd tdorique et practique d'organisation judiciaire de

comp€tence et de procedure civile,Paris, 1926, pp. 424-425.a R. Morel, Traitd elementaire de procedure civile, Paris, 1"932, p.30.a L. Iulliot, Droit civil I, Ed. Dalloz, Paris, 1960, p. 60.s H. Solus, R. Perrot, Droit judiciaire priv6, Ed. Sirey, Paris,L96L,p.7B.e R. Japiot, Traitd elementaire de procedure civile et commerciale, Paris, L935,p 49.7 Teoria acliunii ca ,,drept in migcare" se regdsegte gi la autori care au fost expo-

nenlii unei adevdrate gcoli istorice, ca Friederich Puchta gi Karl Savigny.

Aclitrnen ciaild. Perspectiui comltnratiud I t t

fcln Vincent gi Serge Guinchardl considerd cd acliunea poate fi ca-

r ,rclr,r'izatd ca o ,,putere legald ce permite agenlilor publici sau particulari',,r :;r,rclreseze justifiei pentru a obgine respectarea legii", sau intr-o altdr,,rr.r,rrrtir, a ,,drepturilor gi intereselor lor legitime".

At:ceagi idee de putere se regisegte gi in definifia lui Jean Larguierz,

lrnlrivit ciruia acfiunea este,,puterea acordatd de lege gi care permite',r",iziu'ca justiliei pentru valorificarea gi sanclionarea drepturilor".

Aya cum am mai precizat, dreptul francez beneficiazi gi de o defini-lir, lcgali a acliunii civile, elaboratd odatd cu noul Cod de procedurdr lvrl;r. Potrivit art. 30 din acest cod, ,,acfiunea este dreptul pentru autorulrrrrtr lrretenlii de a fi ascultat asupra fondului acesteia, pentru ca jude-r,rlonrl si se pronunle asupra temeiniciei sau netemeiniciei sale. Pentru,rrlvcrsar, acfiunea este dreptul de a discuta temeinicia acestor pretenfii".

l)c aceasti cale legiuitorul francez a incercat sd pund capdt contro-vr,t':;r'lor existente in doctrin5, sau cel pulin sd ofere nigte repere pe carerlropotFivi teoreticienii gi practicienii sd le ia in considerare, indiferent, lr, I t,oriile sus!inute.

irr doctnna juridicd romAneascd, una dintre cele mai vechi definigii,,rlilit:ir acliunea civili ca fiind ,,dreptul unei persoane de a cere justilieii,r, l)otl'ivit formalitSlilor prevdzute de lege, sd se pund in valoare dreptulrr,r:;r'ut dintr-o situafie juridici pe care-l are fald de o altd persoan5, in caz,lr,rrrrpiedicare"3.

lj. Herovanua definegte la rAndul siu acfiunea prin urmdtoarea for-rnrrl;rro: ,,dreptul acordat oricirei persoane de a cere organelor judiciare{,r l)r'in mijloacele organizate de lege gi aplicAnd legea si dea satisfac-liun('intereselor care nu se pot realiza nici direct, nici prin alte mijloacepr',rltice" sau, poate mai sugestiv, regisim acelagi concept in exprimarea:,,,rclirrnea este calea justifiei, e aptitudinea, facultatea, puterea legal5rr,r'urroscuti oricui de a obgine, cu formele gi in conditiile determinate delr'1ir', r'ecunoa$terea gi realizarea unui drept subiectiv; e deci protecliunea',ocirrli a acestuia in forma ei cea mai expresivd gi cea mai eficace".

t J. Vincent, S. Guinchard, Procddure civile,Ed. Dalloz, Paris, 1,976,p.33.

,r f . Larguier, op. cit., pp. 45-47 .

I P. Vasilescu, Tratat teoretic Si practic de procedurd civild,lagi,1,94t,vol. II, p. 159.'r Fl. Herovanu, Principiile procedurii judiciare, vol.l, Bucure;ti, L932, pp. 128-L29;

ll('r'ovanu, Teoria execu,tiunii silite, Ed. Librdriei R. Cioflec, Bucuregti, 1942,p.1.8.

Page 6: Actiunea civile. ectivd comparativi - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/815/Actiunea civila. Perspectiva... · Academia de gtiinle Economice din Moldova Centrul de Stat 9i

141 Corivtrt F tticfr llotnwt

RaportAndu-se la aceste repere, am putea afirma ci autorul considerdacliunea civild ca fiind un drept subiectiv, privat in sens concret.

Printre definiliile intAlnite in lucririle de specialitate, se regdsegte 9icea a profesorul A. Hilsenradl: ,,acfiunea reprezinti mijlocul creat de legegi pus la dispozilia celor interesafi pentru a cere instangei judecdtoregti

si ocroteascd drepturile lor, obligAnd pe cei ce le-au nesocotit sd le res-

pecte, sau sd le recunoasci".intr-o manieri asemindtoare, V. Negru gi D. Radu2 afirmd cd,,acfiunea

civil5 reprezinti mijlocul procesual, creat prin lege gi pus la dispozifiacelor interesafi, de a cere instanlelor judecdtoregti, sau altor organe de

jurisdicgie ale statului ori obgtegti, sd apere drepturile sau interesele lorcivile, obligAnd pe cei care le-au nesocotit sd le respecte sau sd Ie recu-

noasc5".

Se avanseazd astfel ideea cd noliunea de acliune civild implici doud

accepfiuni: una generald gi obiectivd gi alta speciali, subiectivd. Primapresupune o viziune generali gi abstractd asupra acfiunii, fiind in principal

determinati de caracterul obiectiv al normelor juridice care reunesc 9i

apiri drepturile subiective civile, in a doua accepfiune, acliunea se infh-

ligeazd ca o putere juridicegte creati in folosul titularilor drepturilorcivile, prin care li se permite acestora sd urmdreasci, pe ciile legale,

realizareaa ceea ce pretind ci li se datoreazl..

Apreciem ci o astfel de abordare permite cu ugurin!5 o eventuald con-

fuziune intre noliunile de ac9iune gi drept la acfiune, aspecte pe care le

vom discuta la momentul oportun.Ulterior, printr-o lucrare consacrati in exclusivitate aciiunii civile,

profesorul Dumitru Radu3 elaboreazd o noui definifie fpe care o apre-

ciem ca fiind mai completi), conform cdreia acfiunea reprezintd,,dreptuloricirei persoane de a reclama sau apira in fala organelor de jurisdicliedrepturi sau interese aflate in stare de conflict, ori de situagii subiective

care, prin clarificarea lor juridici, necesitd intervenlia justifiei pentru ca

r A. Hilsenrad, I. Stoenescu, Procesul civil in R.P.R', Ed' $tiinlificd, Bucuregti, 1957,

p.740.2 V. Negru, D. Radu, Drept procesual civil, Ed. Didacticd gi Pedagogic5, Bucureqti,

1972, pp.105-106.3 D. Radu, lc.ri une a tn pro ce sul civil, Ed. Junimea, laqi, 197 4' pp 4 6- 48'

Acl i un e n c iaild. P ers p ectia d comp aratiud

llrin aplicarea legii sd se dispuni asupra realizdrii sau exercitdrii lor int'ondiliile sau formele ce vor fi stabilite prin actul final de jurisdicfie".

Autorul apreciazd ci prin complexitatea acestei definilii a reugit sIstrrprindi cel pufin trei aspecte:

aJ acliunea se evidenliazd ca o entitate distinctd in relagia cu dreptuls;ru interesul protejat;

b) orice acfiune implicd gi o ,,contra-acfiune", exprimAnd pe aceastdr';rlc caracterul complex al acfiunii care nu se identificd numai cu persoanarcclamantului, ci, in egald misurd, gi cu persoana pdrAtului;

c) definilia are gi menirea de a ilustra gi rolul sanclionator al acfiuniiirr raport cu situafiile juridice subiective ce nu sunt conforme cu legea.

in opinia unor reputali profesori, ca I. Stoenescu gi S. Zilbersteint,;rt'[iunea este,,mijlocul legal prin care o persoand cere instanlei judecito-rt'r;ti fie recunoatterea dreptului siu, fie realizarea acestui drept prinirrcetarea piedicilor puse in exercitarea sa de o alti persoani sau printr-or I t,spigubire corespunzitoare".

Profesorul Grafian Porumb2 apreciazd, cd literatura nu a ajuns la orlcfinifie precisd gi definitivi a acfrunii civile, datoritd faptului cd nu a fostolucidatd niciodatd legdtura, relafia corecti dintre drept gi acfiune.

in opinia acestui autor, acfiunea civili este mijlocul legal de prote-grrire, prin constrAngere judiciari, a drepturilor civile incdlcate, sau a inte-rcselor ocrotite de lege.

Profesorul Ioan Leg:r surprinde caracterul complex al acfiunii civile,irlcntificAnd-o cu un ,,mijloc procedural care intrefine gi justifici intreaga;rr:tivitate a instanfei sesizate cu o pretenfie", sesizarea instangei fiindtloar o primi etapd in exerciliul deplin al acfiunii civile.

in opinia profesorului Viorel Ciobanua, acliunea civild se regisegte in,,rrrrsamblul mijloacelor procesuale prin care, in cadrul procesului civil, se,rsigurd proteclia dreptului subiectiv civil - prin recunoagterea sau

t I. Stoenescu gi S. Zilberstein, Drept procesual civil. Teoria generald, Ed. Didacticd;,i l'edagogicS, Bucurepti, 1983, pp. 228-229.

2 L Stoenescu, G. Porumb, Drept procesual civil romdn, Ed. Didactici gi PedagogicS,I lrrcuregti, 1,966, pp. 99-100.

3 I. Let, Tratat de drept procesual civil,Ed. All Beck, Bucuregti, 2001, p. 138.+ V.M. Ciobanu, Tratat teoretic Si practic de procedurd civild, Ed. Nafional, Bucu-

r r,9ti, 1996, pp. 250-251..

ltt

Page 7: Actiunea civile. ectivd comparativi - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/815/Actiunea civila. Perspectiva... · Academia de gtiinle Economice din Moldova Centrul de Stat 9i

161 C rsrinn Ptticd fTayats.n

realizarea lui, in cazul in care este incdlcat sau contestat, ori a unorsituafii juridice ocrotite de lege".

intr-o lucrare consacrati excepfiilor de procedurd in procesul civil,profesorul Alexandru Bacacil definegte acliunea civild ca fiind ,,mijloculde exercitare a dreptului de a pretinde gi obgine concursul organelorjudecdtoregti, in vederea recunoagterii sau realizdrii unor drepturi su-biective incilcate sau nerecunoscute, sau a apirdrii unor situafii juridiceocrotite de Iege".

Profesorul lon Deleanu2 scrie recent ci acfiunea civild poate fi re-gisiti in urmdtoarea definifie: ,,ansamblul mijloacelor procesuale princare poate fi solicitat gi asigurat concursul unui organ jurisdicgional, invederea recunoatterii sau realizdrii unui drept ori interes - nesocotit, con-testat sau incdlcat - fie prin afirmarea dreptului subiectiv preexisten! sauconstituirea unei situalii juridice noi, fie prin plata unei despdgubiri sauprin plata unei asemenea despdgubiri".

Legiuitorul roman a optat pentru solugia de a defini acliunea civildca fiind un ansamblu de mijloace procesuale prevdzute de Iege pentruproteclia dreptului subiectiv pretins de cdtre una dintre pdrfi sau a uneialte situalii juridice, precum gi pentru asigurarea apdrdrii pdrfilor inproces. considerim oportund alegerea sintagmei ,,sau a unei alte situafiijuridice", pentru cS.vizeazd gi imprejurdrile in care se varorificd prin in-termediul acliunii un interes legitim. De asemenea, s-a dorit a se subliniafaptul cd acliunea civilS nu este centrati doar pe,,figura emblematicd" areclamantului, la fel de important fiind gi adversarul sdu, Acesta este unargument in plus pentru a nu confunda acgiunea civili cu cererea de che-mare in judecatd,

Apreciem cd acfiunea civild poate si fie privitd ca un ansamblu demijloace procesuale prin intermediul cdrora cel ce se considerd indrep-tdfit poate pretinde recunoa$terea, apdrarea sau restabilirea unui dreptincdlcat sau nesocotit ori a unui interes legitim, determinand, pe aceastdcale, adversarul si se apere.

t Al. Bacaci, Excepliile de procedurd tn procesul civil, Ed,. Dacia, Cluj-Napoca, 1983,p. 108.

z I. Deleanu, Tratatde procedurd civild, Ed. Servo-Sat, Arad,2001_,p.76.

Ac[ [ u ne n c ia ild. P ersp ect ia n comp nr atia d 1,,Toate definifiile enunlate in doctrind sesizeazi mai mult sau mai pugin

,rspectele procesuale corelate cu noliunea de drept subiectiv, pendulAndirrtre dimensiunea obiectivi gi cea de ordin material, subiectivd. Esteprrsd astfel in disculie natura juridici a acfiunii civile, problemd pe care ovorn aborda dupi ce, in prealabil, vom incerca si schil5m principaleler';rlactere ale acfiunii.

2. Caracterele acfiunii civile

O institulie juridici atAt de importantd cum este acliunea civilS nece-siti-i stabilirea unor coordonate, caractere prin lntermediul cirora sd olrlt'ntificim gi, in acelagi timp, sd o deosebim de alte institulii juridice.

Am regisit astfel de repere in lucrdrile profesorilor D. Radu, V.M. Cio-lr;utu gi I. Deleanul.

0 primd carqcteristicd, in viziunea profesorului Deleanu, este virtua-litatea legald a acliunii raportatd la sesizarea gi, totodat5, obligarea unuio|gan jurisdiclional si statueze asupra unei situalii juridice determinate,rlr,rluse judecdgii.

Acest punct de vedere se regdsegte gi in doctrinafrancezdz, exprimatrr icleea ci existenfa unei acliuni nu este condilionatd de existenfa uneirlisllozilii legale exprese, in acest sens, gi intr-o ipotezd determinatd.

Aceasti opinie nu a fost impirt5giti de alli autori:, principalul con-Inurrgument constAnd in faptul cd mai corect este si folosim noliunea de,,rlrcpt virtual" decAt cea de ,,virtualitate legal5".

in aprecierea noastri, daci acceptim ideea cd acgiunea civild gi

rllt'ptul la acliune sunt concepte distincte (aspect pe care il vom analizarrltcrior), nu considerdm cd este o exagerare in exprimarea profesoruluil)r,leanu asocierea nofiunii de drept caracterului virtual, nefiind absolutrrr,r'csard.

0 altd caracteristicdvizeazd relafia dintre acfiune gi dreptul subiectiv.

t D. Radu, Acliunea in procesul civil, Ed. Junimea,,lagi, 1974, pp. 48-54; V.M. Ciobanu,I'trtlut teoretic Si practic de procedurd civild, Ed,. Na$onal, Bucuregti, 1996, pp. 249-250;ll}t.lcanu,TratatdeprocedurdciviId,Ed,Servo-Sa!Arad,200I,p'7B,

z F. Bussy, Action Rdpertoire de procedure civile, toml,2000-2, mise a jour Dallozrrr. 2 gi urm., p.46.

:r E. Poenaru, Procurorul parte tn procesul clvr1, Ed, All Beck, Bucuregti, 2003, p. 90.

Page 8: Actiunea civile. ectivd comparativi - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/815/Actiunea civila. Perspectiva... · Academia de gtiinle Economice din Moldova Centrul de Stat 9i

181 { tsr itt r;t }} r ti cii R*yyt nn.

in acest sens, profesorul V.M, Ciobanu precizacd ,,actiunea nu poatefi conceputi decat in legdturd cu protecfia drepturilor subiective civile -de care insd este distinctd -, precum gi a unor interese proteguite de legepentru care calea justiliei este obligatorie"l, Regisim aceeagi idee intr-oalti exprimare; ,,fird a se identifica cu insugi dreptul subiectiv, ca sancfi-une sau ca mijloc practic de proteguire a acestuia, acliunea este imanentddreptului subiectiv"z.

Este o realitate incontestabilS gi, ca atare, acceptatd din ce in ce maimult de teoreticienii dreptului, ci degi intre actiune gi dreptul subiectivexistd o legdturi, cele doui noliuni constituie entitifi juridice autonome,

in al treilea rAnd, putem caracteriza acliunea ca fiind un concept-sintezd in componenga crruia intrd totalitatea mijloacelor procesualeorganizate de legea procesuald pentru administrarea justifiei [cererea dechemare in judecatd, excepfiile de procedurS, administrarea probelor,mijloace de apirare, cdi de atac, executare silitd etc.).

Identificarea unui caracter atat de complex al acfiunii este importantigi chiar necesar5, deoarece pe aceastl cale nu se mai permite confuzia,respectiv reducerea acliunii la unele dintre elementele ei componente[spre exemplu, cererea de chemare in judecatdJ.

Nu putem ignora, atunci cAnd se pune problema stabilirii unor reperegenerale in legdturi cu acliunea civill,, caracterul unitar al acesteia. Estevorba despre o unitate structuralS, ceea ce nu exclude in concret variateforme de manifestare. Sub acest aspect intre in discupie dreptul a ciruirealizare sau valorificare se urmdregte, drept care ,,imprumuti" acfiuniinatura gi caracteristicile sales.

Elementul de uniformitate se regdsegte in posibilitatea de valori-ficare a aceloragi mijloace procesuale, independent de dreptul litigios.

r V.M. Ciobanu, Tratat teoretic Si practic de procedurd civild, Ed,. Nafional, Bucuregti,r996,p.250.

2 E. Herovanu, Principiile..., op. cit., p. 119; I. Stoenescu, S. Zilberstein, Dreptprocesual civil. Teoria generald, Ed. Didacticd gi Pedagogici, Bucuregti, 1.983, p. 223;Al. Bacaci, Excepliile de procedurd tn procesul civil,Ed. Dacia Cluj-Napoca,I9B3,pp, 104-105;M. Constantinescu, Raportul dintre acliune Si situalia juridicd proteguitd, in RRD nr. 9 /L969,pp. 3B-49.

3 E. Herovanu, Principiile..., op. cit, pp. 1,23-125; P. Vasilescu, Tratat.., op. cit, p. 164;V,M. Ciobanu, Tratat..., op. cit., p. 250; I. Deleanu, Tratat..., op. cit., p.76; D. Radu,.4c-liunea..., op. cit., p. 49.

Ac{i une a ciaild. P ersp ect ia d comp arntiu n t',Irr .;r'lrimb, raportAndu-ne la natura acestuia, respectiv la pretenlia invo-r ,rl,r, rlistingem intre acliunea reald 9i personald, mobiliard gi imobiliard,prl.i(,s()rie gi petitorie etc.

l{cferindu-se la importanfa acestei influenfe, D. Radu apreciazS, c6,

rrrr,r rlirrtre cele mai importante obligafii ce revin instanlei de judecatlr nrrstri in determinarea dreptului, pentru ca pe aceasti cale sd se deter-nrltrr,;i natura acliunii gi si se stabileasci gi cauza acesteia.

lrr funclie de aceste repere, afirmi autorul, se poate stabili caracterullr,rrrsrnisibil sau netransmisibil, divizibil sau indivizibil al acfiunii. Consi-rlr,r,rrrr cd, degi in majoritatea covArgitoare a situafiilor aceastd influenfdr',,11 rcald, dreptul imprumutAnd acliunii caracteristicile sale gi regulile.rplit;rtc in exercitarea sa, o astfel de teorie nu poate fi absolutizat5.

lixisti gi situafii in care in raporturile procesuale intervine o dero-ll,u (,, o abatere de la regulile dreptului material.

tln exemplu in acest sens il constituie acliunea in revendicareIrrrolriliari, intemeiati pe un drept de proprietate comund. in raporturilerllrrlrc coproprietari acfioneazd in mod diferit nigte reguli cu privire lal,rlrlcle gi actele juridice ce vizeaz6,, dupl caz, dreptul sau bunul delinutrrr r'oproprietate.

'l'ranspunerea acestor reguli in raporturile procesuale in trecut s-arlovt'dit a fi un impediment in promovarea acfiuniil, astfel incAt practicaii rloctrina au acceptat gi aplicat o interpretare nuanlati a regulilor dinrln,ptul material. Cu toate acestea, solufiile nu au fost unitare, generAndr ontloverse gi nemulgumiri, fiind salutard intervenfia legiuitorului prinIrrlclmediul art. 643 C. civ., care permite introducerea acliunii in reven-r lrr';rle de cdtre un singur coproprietar, fdrl a face distincfie intre obiectulrlvt'ndicirii.

O alt5 caracteristicd a acliunii civile, in opinia profesorului D. Radu,',(' r'cgeseste in afirmafia cd ,,acfiunea aparline titularului dreptuluirrrr:ilcat gi, in principiu, numai acesta o poate exercita".

in aprecierea noastrd, acest ralionament nu poate fi considerat otr'.isiturd a acfiunii civile, datoriti mai multor considerente:

I Se aplica ata-numita reguld a unanimitSfii, care conditiona promovarea acfiunii de'tr ottlul tuturor coproprietarilor. Solulia a fost criticati gi de CEDO, aritAndu-se cd incalcd,rrt. (r alin. 1 din Convenlia Europeani, inldturAnd dreptul de a obline pe cale judiciard1 rlotccfia unui drepl