Ministerul Educației al Repubicii MoldovaUniversitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Lucru individual

la disciplina „Drept instituțional al UE”

Tema: Analiza Titlului III din Acordul de Asociere între

Republica Moldova și Uniunea Europeană – Libertate,

securitate și justiție

Efectuat: Fedco Vadim, gr. 203

Profesor: Luca Ala

Nota

Chișinău, 2015

Acordul de asociere din Republica Moldova, pe de o parte și şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte a fost semnat la data de 27 iune 2014 la Bruxelles. La 2 iulie 2014 Acordul de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană (în continuare - Acordul de asociere) a fost ratificat Parlament. Acordul de asociere este alcătuit din șapte titluri care conțin Principiile Generale; Cooperarea Politică și Politicile de Securitate și Afaceri Externe; Libertatea Justiției și Securitate; Cooperarea Sectorială și Economică; Comerțul și Temele ce țin de Comerț (DCFTA); Cooperarea Financiară inclusiv Prevederile anti-fraudă, precum și Prevederile Instituționale, Generale și Finale. În acest raport voi analiza, în special, titlul III – Libertate, securitate și justiție.

Actualitate analizei acestui Acord de asociere rezidă în faptul că,odată adoptat, urmează să efectuăm o serie de reforme instituționale și legislative. Aceasta înseamnă că vom trebuie să adoptăm legi noi, sau să le modificăm pe cele existente, în așa fel, încît să fie în conformitate cu acest Acord de asociere. În această lucrare voi analiza unele aspecte ce țin de implementarea în ordinea internă a statului a Titlului III din Acordul de asociere, punctele tari și punctele slabe ale acestuia.

Titlul III din Acordul de asociere se numește Libertate, securitate și justiție și cuprinde 9 articole. Acesta reglementează următoarele domenii: statul de drept (art. 12); protecţia datelor cu caracter personal (art. 13); cooperarea în domeniul migraţiei, al azilului şi al gestionării frontierelor (art. 14); circulația persoanelor (art. 15); prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, a corupţiei şi a altor activităţi ilegale (art. 16); lupta împotriva drogurilor ilicite (art. 17); spălarea de bani şi finanţarea terorismului (art. 18); combaterea terorismului (art. 19); cooperare judiciară (art.20). Dat fiind faptul că acest Titlul cuprinde diverse domenii, care la rîndul lor sînt foarte largi, în această lucrare mi-am propus să analizez, în special, aspecte ce țin de statul de drept, circulația persoanelor, cooperare judiciară, etc.

Conform alin. (1) art. 12 din Acordul de asociere, în cadrul cooperării în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie, părţile acordă o importanţă deosebită promovării statului de drept, inclusiv independenţei sistemului judiciar, accesului la justiţie şi dreptului la un proces echitabil. Alin.(3) al aceluiași articol prevede că respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale va ghida toate activităţile de cooperare în domeniul libertăţii, al securităţii şi al justiţiei.

În general statul de drept, majoritatea autorilor îl definesc, ca fiind statul care este bazat pe principiul separării puterilor în stat, statul în care justiția este independentă, în care legislația promovează drepturile și libertățile omului și în care legea se respectă în totalitate. Trebuie să menționăm că conceptul statului de drept este redat și în legislația țării noastre. Astfel, art. 1 alin. (3) din Constituția Republicii Moldova stabilește că Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate. În aceeași ordine de idei, Codul de procedură civilă, Codul de procedură penală, Constituția Republicii Moldova stabilesc că judecătorii instanțelor judecătorești sînt independenți și imparțiali și înfătpuiesc justiția în numele și în baza legii. Totodată, legislația națională promovează și garantează o serie de drepturi și libertăți persoanelor.

Ideea la care vreau să ajung este că toate aceste norme, în multe cazuri, au doar un caracter declarativ, ceea ce înseamnă că de multe ori nu sînt respectate în practică. Există multiple carenţe în sistemul judiciar: depăşirea termenului rezonabil de examinare a cauzelor, vulnerabilitatea la

2

corupţie, finanţarea insuficientă, vulnerabilitatea la influenţe din exterior, dotarea tehnică proastă, insuficienţa spaţiilor amenajate pentru înfăptuirea solemnă a justiţiei, numărul semnificativ al hotărîrilor judecătoreşti neexecutate, pregătirea profesională insuficientă, remunerarea insuficientă etc. Toate acestea prejudiciază în mod evident imaginea justiţiei, afectează dezvoltarea economică, socială a statului şi reduce credibilitatea lui în plan extern. Existenţa deficienţelor în sistem este resimţită şi de justiţiabili, motiv pentru care sondajele de opinie atestă o încredere redusă a populaţiei în justiţie.

Art. 13 din Acordul de asociere este denumit protecția datelor cu caracter personal și prevede că părțile convin să coopereze în vederea asigurării unui nivel înalt de protecție a datelor cu caracter personal în conformitate cu instrumentele juridice și cu standardele internaționale, ale UE și ale Consiliului Europei.

Protecția datelor este foarte dezvoltată în UE. Piesa centrală a legislației este de Directiva 95/46 / CE, care reglementează protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. Implementat în legislația națională, directiva se aplică tuturor statelor membre UE, precum și Islanda, Liechtenstein și Norvegia.

Regulamentul (CE) nr 45/2001 stabilește aceleași drepturi și obligații, dar la nivelul instituțiilor și organismelor UE. Acesta stabilește, de asemenea, AEPD (Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor) ca autoritate de supraveghere independentă având sarcina de a asigura că regulamentul este respectat.

Cetățenii care consideră că drepturile lor au fost încălcate trebuie să contacteze autoritatea de protecție a datelor competente, la nivel național sau european.

Deoarece acesta este un domeniu de specialitate, unele informații utile sunt disponibile în glosar, site-ului Autorității Europene pentru Protecția Datelor. Acest lucru poate fi, de asemenea, util pentru cei care doresc să știe mai multe despre obligațiile pe care trebuie să le respecte.

Legislația RM de asemenea conține prevederi cu privire la protecția datelor cu character personal care sunt redate în LEGE Nr. 133 din  08.07.2011 privind protecţia datelor cu caracter personal. Această lege creează cadrul juridic necesar aplicării Directivei 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. În general prevederile legii sus-menționate coincid cu prevederile stipulate în Directiva 95/46/CE, deși se creează impresia că Directiva 95/46/CE are un caracter mai mult imperativ decît dispozitiv ceea ce se datorează faptului că în art. 8 al Directivei și art. 10 al Regulamentului Nr. 45/2001 este stabilit că prelucrarea datelor cu caracter personal care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, religioase sau filozofice, apartenența sindicală, precum și a datelor privind sănătatea sau viața sexuală, sunt interzise. În legislația națională această prevedere lipsește, deși în art. 5 al legii cu privire la protecția datelor cu caracter personal este stabilit că prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu consimţămîntul subiectului datelor cu caracter personal. De asemenea, Convenţia Consiliului Europei pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal (Strasbourg, 28.01.1981) prevede că fiecare Parte la Convenţie desemnează una sau mai multe autorităţi ca să-şi acorde sprijin reciproc pentru

3

implementarea acesteia. În RM această autoritate este  Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal.

În ceea ce privește locurile slabe ale implementării acestor norme, putem spune că atît după adoptarea legii nr. 133, cît și după semnarea Acordului de Asociere, nivelul protecției datelor cu caracter personal lasă de dorit și legea practic a rămas pe hîrtie. Trebuie produse careva schimbări în sistemele de evidență care conțin datele personale ale cetățenilor RM, mai ales în rețelele internet naționale.

Unul dintre obiectivele propuse de Acordul de ascociere este prevenirea și combaterea criminalității organizate sau de altă natură, în special terorismul, traficul de ființe umane și infracțiunile împotriva minorilor, traficul de droguri și traficul de arme, corupția și frauda. Art. 20 din Acordul de asociere prevede că în ceea ce priveşte cooperarea judiciară în materie penală, părţile depun eforturi în vederea intensificării cooperării privind asistenţa juridică reciprocă. Conform aceluiași articol, cooperarea judiciară în materie penală ar include și o cooperarare mai strînsă cu Eurojust și Europol.

Eurojust este un organism al UE care a fost înfiinţat în 2002. Misiunea sa este de a sprijini şi întări coordonarea şi cooperarea dintre autorităţile naţionale, în lupta împotriva formelor grave de criminalitate transfrontalieră care afectează Uniunea Europeană. Eurojust coordonează activitatea autorităţilor naţionale, în fiecare fază a cercetării şi urmăririi penale, răspunde cererilor de asistenţă adresate de autorităţile naţionale competente din statele member, etc. Fiecare dintre cele 28 de state membre îşi detaşează la Haga un reprezentant de nivel superior, care să lucreze la Eurojust. Membrii naţionali sunt de profesie procurori, judecători sau ofiţeri de poliţie cu o competenţă echivalentă, având o bogată experienţă profesională. Este de menționat că la 10 iulie, 2014, la Haga, Olanda, a fost încheiat Acordul de cooperare dintre Republica Moldova şi EUROJUST. Semnarea Acordului cu Eurojust este una din priorităţile Planului de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere cu UE.

Europol este agenţia Uniunii Europene responsabilă cu asigurarea cooperării în domeiul polițienesc. Misiunea sa este de a eficientiza şi stimula cooperarea dintre autorităţile naţionale competente în prevenirea şi combaterea formelor grave de criminalitate internaţională şi a terorismului, pentru a garanta siguranţa cetăţenilor europeni pe teritoriul Europei. Principalele infracțiuni cu care luptă Europol sunt: traficul ilegal de droguri; terorism; introducerea ilegală de imigranți, traficul de ființe umane și exploatarea sexuală a copiilor; contrafacearea și pirateria produselor; spălarea banilor; falsificarea banilor și a altor mijloace de plată. De menționat, că în prezent Republica Moldova este parte la Acordul de cooperare operațională și strategică între Republica Moldova și OEP Europol, semnat la 18 decembrie 2014.

Astfel, obiectivele prevăzute mai sus pot fi atinse prin:

- o cooperare mai strînsă între forțele de poliție, autoritățile vamale și celelalte autorități competente a Republicii Moldovacu cele ale celorlalte state membre, atît direct, cît și prin oficiul European de Poliție (Europol);

- o cooperare mai strînsă între autoritățile judiciare și alte autorități competente ale Republicii Moldova cu cele ale statelor membre, inclusiv prin intermediul Unității Europene de Cooperare Judiciară (Eurojust);

- uniformizarea normelor de drept penal ale statelor membre, atît cît este necesar, etc.

Activitatea comună în domeniul cooperării polițienești ar cuprinde următoarele avantaje:

4

- cooperarea operațională între autoritățile competente ale statelot membre, inclusiv serviciile de poliție, autoritățile vamale și alte servicii specializate în domeniul prevenirii, identificării și investigării infracțiunilor;

- colectarea, arhivarea, procesarea, schimbul de informații pertinente în domeniul dreptului penal. În prezent schimbul de date de uz polițienesc prin intermediul Europol între Republica Moldova și cele 28 de state-membre ale Uniunii Europene, state în curs de aderare, precum și state terțe are loc prin intermediul sistemului securizat de legătură SIENA.

- cooperarea și promovarea inițiativelor comune în domeniul formării profesionale, al schimbului de experiență, de funcționari;

- cooperarea în domeniul utilizării echipamentelor și a cercetării criminalistice;- cooperarea la descoperirea infracțiunilor săvîrșite împotriva intereselor statului Republica

Moldova, dar și al altor state;- furnizarea de expertiză şi asistenţă tehnică în desfăşurarea anchetelor, etc.

Activitatea comună în domeniul cooperării judiciare în materie penală, ar avea următoarele avantaje:

- facilitarea și accelerarea cooperării între ministerele și autoritățile judiciare ale Republicii Moldova cu cele ale statelor membre în materie de procedură și de executarea a deciziilor, hotărîrilor, inclusiv, dacă este cazul, prin intemediul Eurojust;

- facilitarea extrădării bănuiților, inculpaților, condamnaților între Republica Moldova și celelalte state membre;

- facilitarea și accelerarea transferului de perosane comndamnate în/din Republica Moldova;

-  recunoaşterea hotărîrilor penale ale instanţelor judecătoreşti străine;- cooperarea în domeiul comunicăriiactelor de procedură, transmiterea înscrisurilor,

datelor şi informaţiilor;- accesul la baze de date unice în domeniul judiciar, etc.

5