ACORDAREA PRIMULUI AJUTORPRESPITALICESC IN PRINCIPALELE URGENTEMEDICO-CHIRURGICALEIMPORTANTA URGENTELOR IN MEDICINA DE FAMILIE Medicul de familie ca medic de prim contact are un rol foarte important in diagnosticarea urgentelor medico-chirurgicale , acordarea rapida a primului ajutor pentru salvarea vietii bolnavului si indrumarea ulterioara a acestuia catre spital . In acest sens MF trebuie sa intervina in timp util pentru a sustine functiile vitale ale bolnavului . Astfel MF va aplica masuri de reanimare cardio respiratorie in caz de stop cardiac sau colaps , va pune un garou in cazul unei hemoragii externe , va efectua un tamponament nazal in cazul unui epistaxis masiv sau o traheostomie in cazul unui edem glotic care produce asfixie .Principalele urgente medico-chirurgicale Cardiovasculare : angina pectorala , infarctul miocardic, aritmiile maligne, crize HTA, sincopa, lipotimia, stopul cardiac Respiratorii : criza de astm bronsic, edemul pulmonar acut, trombembolia pulmonara, pneumotoraxul, hemoptizia, insuficienta respiratorie acuta Digestive : apendicita acuta, colica biliara, pancreatita acuta, melena, infarctul mezenteric, peritonita acuta Renale : colica renala, pielonefrita acuta, glomerulonefrita acuta, retentie acuta de urina, insuficienta renala acuta Neurologice : criza de lombosciatica, sdr vertiginos, convulsiile, meningita, coma Ginecologice: sarcina extrauterina , avortul, eclampsia, hemoragii genitale Metabolice : tetania, hipoglicemia, criza tireotoxica Dermatologice : erizipelul, edemul Quincke, eruptiile specifice bolilor infectocontagioase Oftalmologice : ochiul rosu, criza de glaucom ORL : epistaxisul, otita acuta, edem glotic Intoxicatiile : monoxid de carbon, compusi organofosforici, alcool etilic, benzodiazepine , opiacee Altele : diateze hemoragice, septicemia, arsuri, degeraturile, traumatismele MF va trebui sa puna un diagnostic initial cat mai rapid . Astfel in cazul unui bolnav care prezinta tegumente palide , extremitati reci, puls filiform , transpiratii reci profuze , polipnee, hipotensiune arteriala , MF se va orienta spre diagnosticul de soc . Prin excluderea altor tipuri de soc : arsi , traumatic , septic MF se va avea in vedere socul hipovolemic. Pana la stabilirea unui diagnostic etiologic si internarea bolnavului intrun serviciu de specialitate MF va trebui sa trateze rapid hipovolemia , acidoza , hipoxia, si sa sustina presiunea de perfuzie a tesuturilor prin aplicarea unei perfuzii cu ser fiziologic, bicarbonat de sodiu, glucoza, administrarea de oxigen si vasoconstrictoare ( dopamina, dobutamina, noradrenalina). In cazul intepaturilor de insecte sau administrarii intravenoase a unor substante ( penicilina ) poate sa apara socul anafilactic , caz in care este necesar administrarea de urgenta de adrenalina si hemisuccinat de hidrocortizon . In intoxicatiile acute MF va trebui sa administreze rapid pacientului antidotul corespunzator ca de exemplu atropina in intoxicatiile cu pesticide ( COMPUSI ORGANOFOSFORICI ) precum si efectuarea de spalaturi gastrice . MF are obligatia de a trata bolnavul pana in momentul internarii intr un serviciu de specialitate sau sosirii si preluarii bolnavului de catre serviciul de ambulanta . Pentru a putea acorda primul ajutor in cazul urgentelor medico chirurgicale MF trebuie sa aiba o trusa de urgenta . Trusa de urgenta trebuie sa contina : aparate si materiale = stetoscop, tensiometru, seringi, vata, alcool sanitar, garou, atele, ace chirurgicale, ata chirurgicala, pense, EKG , alcool iodat, comprese sterile medicamente = nitroglicerina, scobutil NO SPA , glucoza , fenobarbital diazepam, miofilin, furosemid hemisuccinat de hidrocortizon algocalmin, adrenalina , etc. STOPUL CARDIAC : Reprezinta starea clinica consecutiva opririi bruste si neasteptate a activitatii eficace a inimii . Diagnosticul stopului cardiac Se stabileste pe baza urmatoarelor semne:- paloarea sau cianoza instalate brusc- absenta pulsului la arterele mari (carotida sau femurala)- absenta zgomotelor cardiace- pierderea starii de constienta (6-12 secunde dupa sistarea aportului de oxigen catre creier) incetarea spontana a miscarilor respiratorii (in caz de stop circulator primar, dupa 15-40 secunde)- aparitia midriazei fixe , pupile dilatate, areactive la lumina (dupa 30-90 secunde ) . RESUSCITAREA STOPULUI CARDIO-RESPIRATOR se face in primele 3-5 min de la stop, cand pacientul este in moarte clinica , dupa care neresuscitat intra in moarte biologica = moartea creierului, cand apar midriaza fixa, cornee opaca si lividitati cadaverice Evaluarea victimei: Functia respiratorie = * permeabilitatea cailor respiratorii * semne de insuficienta respiratorie Functia cardiovasculara = * AV * TA * semne de soc, stop cardiac Leziuni asociate = * traumatisme craniocerebrale, fracturi ale coloanei cervicale, lez toracice sau abdominale Prezenta hipoxiei cerebrale = * examinarea pupilelor Sindromul de hipertensiune intracerebrala = * midriaza unilaterala * tulburari de ritm sau amplitudine respiratorie- Evaluarea starii de constienta: la stimuli verbali si durerosi ( daca este constient se incearca obtinerea raspunsului la stimuli ) = Pentru evaluarea starii de constienta se utilizeaza scara Glasgow : DESCHIDEREA OCHILOR - spontana: 4 - comanda verbala: 3 - la stimuli durerosi: 2 - lipsa: 1 CEL MAI BUN RASPUNS MOTOR - raspunde la comanda: 6 - localizeaza durerea: 5 - retrage la durere: 4 - flexie anormala: 3 - raspuns in extensie: 2 - absent: 1 RASPUNS VERBAL - orientat: 5 - conversatie confuza: 4 - cuvinte inadecvate: 3 - sunete fara inteles: 2 - absent: 1 Daca scorul obtinut prin adunarea punctelor de la cele trei examinari este mai mic de 8, este pus diagnosticul starii de coma.Regula ABCD A - Airways Dezobstructia cailor respiratorii superioare Inlaturarea corpilor straini din regiunea orofaringiana, capul pus in hiperextensie iar mandibula va fi trasa spre anterior si superior .In cazul aspiratiei de corpi straini se vor efectua lovituri toracice dorsal sau compresie abdominala ( manevra HEIMLICH ) . Dac victima nu poate respira , medicul va sta n spatele acesteia i va pune pumnul orientat cu policele spre abdomenul victimei , deasupra ombilicului i sub coaste i stern. Isi va prinde pumnul cu cealalt mn i va efectua 4 micri de mpingere n sus, rapide, cu for . Aceasta manevr crete presiunea n abdomen, determinnd mpingerea diafragmului n sus. La rndul su, diafragmul va crete presiunea aerului din plmni, iar presiunea pozitiva mpinge in caile aeriene superioare obiectul aflat in trahee Nu trebuie strnse coastele cu braele. Se va folosi numai pumnul mpins n abdomen. Este posibil s fie necesar repetarea manevrei de 6 pn la 10 ori.- Breath Ventilarea : Gura la gura , gura la nas, gura la tub ( tubul SAFAR, tubul GUEDEL ), ventilarea pe masca ( balonul tip AMBU ) . Daca ventilarea sau intubarea nu sunt posibile ( ca in cazul edemului glotic ) se practica traheotomia de necesitate si punctie traheala de urgenta cu plasarea unei traheostome intre cartilajele tiroid si cricoid . Se va controla eficienta ventilarii : prezenta miscarilor respiratorii ; cedarea cianozei ; murmur vezicular simetric . Ventilarea rapida se practica in doua tentative urmata de masaj cardiac si ventilare alternative intr-un raport de 30 : 2 Ritmul compresiilor toracice este de 100 / minut . Frecventa de ventilare gura la gura este de 10 12 pe minut la adult si 10 -20 pe minut la copil . Ventilarea cu balonul tip Ambu. Masca se va aplica cu policele si indexul deasupra gurii si nasului, mandibula se va mobiliza spre anterior iar cu restul degetelor se va fixa capul in pozitie de extensie. C Circulatia in cazul fiecarui stop cardiac se va incepe imediat cu lovitura cu pumnul aplicata precordial si masaj cardiac . Masaj cardiac extern ( pacientul in decubit dorsal, pe suport tare, locul aplicarii presiunii fiind treimea inferioara a sternului . Frecventa masajului: 100 / min , raportul comprimare - decomprimare > 50 % fata de platoul de comprimare , aproximativ 4 5 cm .

Defibrilare precoce.- daca in primele 15 min masajul nu este eficient, in prezenta familiei sau a anturajului se poate continua 45-60 min sau pana la sosirea echipeicalificate - in cazul fibrilatiei ventriculare se continua masajul pana la aparitia posibilitatilor de defibrilare electricaDEFIBRILAREA SI CARDIOVERSIA EXTERNA- indicatii: in stopul cardiac, fibrilatie ventriculara,tahicardie ventriculara-aparat: defibrilator electric cu 2 electrozi metalici,se aseaza la baza sternului si apical (V5); inainte de aplicarea descarcarii electrice, se ung electrozii si pielea cu o pasta electro-conductoare, se alegeputerea de defibrilare 200-360 J pentru peretegros, FV si 100-200 J pentru peretesubtire, FA .Se apasa pe butonul de descarcare cand se produce o contractura puternica a pacientului, iarpe monitor se modifica E.K.G. D Drugs Terapia medicamentoasa : foarte important este realizarea unei cai de abord venos periferica .Astfel pe cale intravenoasa sau pe tubul endotraheal in doza dubla sau tripla pot fi administrate adrenalina 1 mg i.v. sau 2-3 mg in 10 ml s.f. intratraheal , atropina 0.5-2 mg in caz de bradicardie sinusala sau asistolie , lidocaina 1-3 mg/kgc pentru preventia recurentelor de fibrilatie ventriculara , sau bicarbonat de sodiu 8,4 % 50 100 ml .OBIECTIVE URMARITE IN ACORDAREA PRIMULUIAJUTOR PRESPITALICESC In abordarea unei urgente medico-chirurgicale MF va urmari cateva obiective :- evaluarea urgentei la prima vedere: este sau nu o urgenta ?- natura urgentei- cauza care a produs-o- gravitatea- numarul victimelor (in caz de accident colectiv)- masuri ce trebuie intreprinse- succesiunea acestora- estimarea timpului scurs de la producerea urgentei pana la primele masuri intreprinse- limitarea efectului produs de agentul primar - scoaterea accidentatului din zona efectuarea bilantului lezional si a triajului dupa criteriul vital - stabilirea prioritatilor de interventie in ordinea urgentei vitale - aplicarea masurilor de prim ajutor- pozitionarea victimei, tratamentul leziunilor grave, imobilizarea, hemostaza, sedarea. - aprecierea rezultatelor in urma masurilor aplicate - asumarea responsabilitatii MF de a urmari pacientul sau de a-l trimite la spital- evaluarea factorilor de risc pe timpul transportului SOCUL ANAFILACTIC Definitie Socul anafilactic apare in cursul reactiilor alergice imediate dupa:- administrarea unor medicamente alergizante (antibiotice mai ales penicilina); sulfamide; xilina; pirazolona; acid acetilsalicilic- injectarea heteroproteinelor (seroterapie antitetanica , antirabica )- substante de contrast radiologice; intepaturi de insecte (albina), serpi.Tablou clinic Este tipul de soc produs prin proasta distributie a fluxului sanguin cu vasoplegie brusc instalata, reducerea presarcinii, tahicardie cu reducerea debitului cardiac, care genereaza colaps. Frecvent socul anafilactic se asociaza cu edem alergic la nivelul fetei, urticarie, edem Quincke, laringospasm.Conduita terapeutica Se intrerupe imediat administrarea substantei alergizante.In situatia in care socul anafilactic a fost declansat de o injectie intramusculara, subcutanata sau intradermica sau printr-o intepatura de insecta intr-o extremitate, se aplica un garou deasupra locului inocularii pentru a limita resorbtia substantei alergizante. Garoul va bloca intoarcerea venoasa, dar va trebui desfacut cate 2-3 minute la 10-15 minute interval pentru a evita efectele stazei venoase. Bolnavul va fi asezat in pozitie de soc (pozitia Trendelenburg) pentru a preveni ischemia si leziunile cerebrale ireversibile.Schema de tratament Adrenalina se poate administra:* s.c. sau im 0,5-1 mg ( 0,5-1 ml sol 1:1000 ) i.v. in cazuri grave 0,25-0,50 mg( 0,25-0,5 ml din fiola de 1:1000 ) diluata in 10 ml ser fiziologic ; se injecteaza 1 ml/minut intr-un ritm lent. Hemisuccinat de hidrocortizon doza de atac 250 mg i.v. lent se continua i.v. pana la doza de 500-1000 mg in timp de 24 de ore Oxigenoterapie 6-8 l/minut Miofilin 1 f (240 mg) lent i.v. in caz de bronhoconstrictie severa sau beta 2 agonisti inhalator (ventolin ) Antihistaminice : clorfeniramina 10 20 mg intramuscular sau lent intravenos Daca manifestarile clinice de soc nu raspund la tratamentul medicamentos se administreaza 1 2 litri de fluide intravenos ; perfuzarea rapida sau repetarea dozei de hidrocortizon poate fi necesara Traheostomie de necesitate in caz de asfixie cand nu se poate efectua intubatie orotraheala In caz de soc anafilactic, bolnavul va ramane sub supraveghereclinica cel putin 24 de ore existand riscul ca socul sa recidiveze. EPISTAXISULDefinitie: Hemoragie ce provine de la nivelul narinelor, cavitatiinazale.Etiologie1. Cauze locale:- Traumatisme nazale (cauza principala la copil): Accidentale Chirurgicale: adenoidectomia, rezectii/repozitii de sept nazal- Inflamatii acute: rinite si sinuzite acute de origine virala, bacteriana- Inflamatii cronice: rinite si sinuzite cronice, infectii fungice, tuberculoza nazala- Corpi straini- Ulcer trofic perforant al septului- Tumori benigne: Polip sangerand al septului nazal Papiloame Meningocel endonazal- Tumori maligne: granulom malign mediofacial2. Cauze generate- boli infectioase gripa rubeola ( pojarel) varicela ( varsat de vant )* scarlatina febra tifoida- boli cardiovasculare HTA- boli ale ficatului hepatita acuta ciroza hepatica insuficienta hepatica cronica boli ale sangelui si vasculare anemii grave leucemii si mielom* purpura reumatoida* hemofilii* purpura trombocitopenica idiopatica teleangiectazia hemoragica Rendu-Osler- tulburari de coagulare dobandite ( iatrogene ): tratamente anticoagulante,trombolitice sau antiagregante plachetare- alcoolism- intoxicatii- boli carentiale : malnutritia- cauze endocrine : hipertiroidie, feocromocitomATITUDINEA DE URGENTAIn epistaxisul benign:- bolnavul va fi asezat pe scaun, va fi eliberat de orice compresiune (cravata, guler,centura) si i se va cere sa respire linistit cu gura deschisa- se vor aplica masuri de hemostaza locala compresiunea digitala pe aripa nasului care sangereaza timp de 10 minute- aplicarea de comprese reci sau gheata pe regiunea frontala - nazala- tamponament nazal anterior cu tampoane narinare imbibate cu solutii hemostatice (apa oxigenata, solutie de antipirina 10%, trombina), adrenalina 1 /oo, gelaspon- administrarea de antibiotice in cazul in care durata tratamentului depaseste 24 de ore administrarea de hemostatice pe cale generala : * Adrenostazin Vitamina K ( fitomenadion ) Venostat CalciuIn epistaxisul grav:- pana la intemarea in spital se aplica aceleasi masuri ca in epistaxisul benign- hemostaza locala: compresiunea narinei, tampoane narinare, tamponament nazal anterior- hemostatice generateTransportul pacientului cu epistaxis se va face in pozitia semisezanda sau culcat cu capul putin ridicat.CRIZA DE ASTM BRONSIC Definitie Reprezinta dispneea expiratorie paroxistica care apare ca urmare a unei obstructii bronsice produsa de stimuli variati pe fondul unei hiperreactivitati bronsice .Criza de astm Criza de astm este caracterizata prin aparitia sau agravarea paroxistica in absenta sau in prezenta unui factor declansator a simptomelor astmatice: - dispnee- wheezing- tuse- senzatia de constrictie toracica Durata crizei de astm bronsic este de la 20-30 minute la cateva ore. Pentru masurarea functiei pulmonare a bolnavului astmatic si pentru monitorizarea acesteia la domiciliul pacientului, medicul de familie are o metoda disponibila simpla prin care se masoara PEF ( peak expiratory flow = debitul expirator de varf) cu ajutorul Peak-flow-metrului . PEF-ul se coreleaza bine cu VEMS-ul. Monitorizarea PEF-ului are urmatoarele indicatii:- evaluarea obiectiva a suferintei exprimate de catrebolnav(de exemplu: dispnee nocturna , dispnee la efort) evaluarea controlului bolii astmatice (depistarea apropierii unei exacerbari) , situatie in care aplicarea unui tratament corect previne aparitia bronhospasmului- evaluarea rezultatelor tratamentului. Valoarea debitului expirator de varf (PEF) prezinta variatii circadiene in functie de tonusul vegetativ; cele mai mici valori se inregistreaza intre orele 4 si 6 dimineata, in timp ce cele mai ridicate se situeaza intre orele 16 si 18 dupaamiaza . PEF actual mai mic decat 80% din cea mai buna valoare personala sau variabilitatea mai mare de 20% constituie un argument al exacerbarii bolii si o indicatie pentru marirea dozei de medicamente , sau pentru asocierea altor medicamente.Tratamentul crizei de astm bronsic In tratamentul crizei de astm bronsic, medicul de familie urmareste cateva obiective:- aprecierea severitatii bolii prevenirea bronhoconstrictiei Prima masura va fi mentinerea bolnavului in pozitie sezanda, sprijinit in pozitia cea mai comoda. Pentru aprecierea severitatii bolii medicul de familie va:- determina PEF-ul si in functie de valoarca obtinula va aprecia severitatea crizei de astm- aprecia intensitatea simptomelor efectua un examen fizic al pacientului : a. Tegumente = cianoza , transpiratii profuze b. Pulmonar = ampliatii respiratorii diminuate cu toracele fixat in inspir, respiratie superficiala , tahipnee , inspirul egal cu expirul , raluri bronsice rare c. Cardiovascular = tahicardie cu puls slab , jugulare turgescente, hepatomegalie , zgomot 2 intarit la pulmonara, galop drept Pentru prevenirea bronhoconstrictiei MF va aplica un tratament initial bolnavului in criza de astm cu un beta2 agonist cu actiune de scurta durata: Salbutamol, Fenoterol, Terbutalina. Dispozitivele care contin substanta activa presurizata elibereaza la un puf o cantitate de 100 sau 200 mcg substanta activa care este inhalata in timpul unei inspiratii profunde. Se pot aplica 2-4 puff-uri odata , pana la 3 aplicatii in timp de o ora. Administrarea simpatomimeticelor este contraindicata la hipertensivi, coronarieni si hipertiroidieni . Dupa aplicarea acestui tratament inital pot exista 3 tipuri de raspunsCOLICA RENALA Colica renala este produsa de un spasm al musculaturii netede al cailor urinare excretoare superioare si se manifesta ca o durere acuta paroxistica in regiunea lombara cu iradiere uretero-vezico-genitala, insotita de polakiune, disurie si hematurie microscopica sau macroscopica. Cauze1. Litiaza reno-ureterala2. Inflamafiile urogenilale- pielonefrita- pielonefroza- tuberculoza renala3. Tumorile renale, de uter, colon si rect (pot provoca rar colici prin compresiune uretrala extrinseca si spasm asociat) Conduita de urgentaIn colica renala dupa precizareadiagnosticului se recomanda repaus la patsi se urmaresc cateva obiective.Suprimarea durerii prin:- Mijloace fizice; aplicatii locale de caldura in regiunea lombara (sticle cu apa calda, perna electrica, cataplasme , comprese fierbinti, bai fierbinti)Administarea spasmoliticelor produce oameliorare a durerii dar de scurtadurata : Spasmolitice cu actiune neurotropa (anticolinergice: Atropina , Drotaverina Scobutil i.v. lent ) Spasmolitice cu actiune musculotropa: Papaverina i.v. sau im. Durerea in colica renala cedeaza mai repede la administrarea analgezicelor pirazolonice Analgetice pirazolonice:Algocalmin(i.m.) Novalgin (i.v) Analgetice de precum pentazocin(Fortral i.m.) PiafenAsocierea de analgetice cu spasmolitice este uneori eficienta : Scobutil compus , Buscopan Uneori sunt eficiente si infiltratiile paravertebrale cu xilina 1 % Administrarea esentelor volatile Cystenal sau Rowatinex cate 20-30 picaturi de 3-4 ori pe zi calmeaza durerea prin reglarea motilitatii pielo-ureterale Daca durerea nu cedeaza se poate trece la administrarea medicamentelor din clasa opiaceelor- Morfina si derivatii ei ( Hidromorfin )- analgetice de tip morfinic:petidina(Mialgin) Combaterea varsaturilor abundente prin substitutie hidroelectrolitica Prevenirea recidivelor colicii :- Scobutil compus (supozitoare) sau Scobutil + Algocalmin AINS in special indometacina comprimate sau supozitoareIn timpul colicii renale se impune restrictia hidrica de maxim 250 ml lichide pe 24 ore deoarece aportul normal de lichide creste distensia bazinetala ceea ce amplifica durerea . In cazul in care la colica renala se suprapune si o componenta infectioasa pana la efectuarea antibiogramei se va administra ciprinol 500 mg la 12 ore 2 cpr la 12 ore sau augmentin 1 g la 12 ore .COLICA BILIARA Reprezinta o inflamatie a veziculei biliare ce se caracterizeaza printr-o durere violenta si persistenta in regiunea hipocondrului drept cu iradierde in umarul drept sau in varful omoplatului produsa de spasmul musculaturii cailor biliare si vezicale datorita unor agenti mecanici (calculi, paraziti), infectii fiind insotita uneori de greturi si varsaturi. Colica biliara apare la pacienti in contextul unei afectiuni cronice biliare cum ar fi diskinezia biliara sau litiaza biliara in special dupa o masa bogata in grasimi sau dupa consumul de alcool . Colica biliara poate fi unicul simptom al litiazei biliare. Semne si simptome :1 . Durere in hipocondrul drept sau epigastru Durerea atinge maximum de intensitate in aproximativ 15-30 minute de la debut si poate sa dureze in general 4-5 ore. Intensitatea durerii este mare, ea fiind continua 2. Greata , varsaturi bilioase , anorexie3. Febra4. Sensibilitate la palpare in hipocondrul drept cu descoperirea unei formatiuni palpabile la aproximativ 20 % din pacienti (hidrops vezicular )5. Semnul Murphy pozitiv daca la inspirul profund sau tuse, durerea se exacerbeaza la palparea hipocondrului drept6.Icter - apare uneori la 24 ore dupa colica fiind caracteristic litiazei coledocieneExamenele paraclinice : Ecografia abdominala poate determina prezenta calculilor biliari precum si prezenta unei mase flegmonoase in jurul veziculei biliare .Diagnostic diferential : Pancreatita acuta Apendicita Pielonefrita Ulcerul duodenal Hepatita si abcesul hepaticTratament :1 . Regim igieno dietetic : repaus la pat , dieta hidrozaharata 2. Medicatie antiemetica : emetiral 2 3 cpr pe zi sau torecan 2 3 cpr pe zi 3. Administrare prin perfuzie de lichide si electroliti4. Medicatie sedativa : hidroxizin 2 3 cpr pe zi sau meprobamat 2 3 cpr pe zi5. Administrarea de analgezice algocalmin im 3 4 fiole pe zi , pentazocin , mialgin 50 100 mg im 6. Antispastice atropina 1 3 mg / zi subcutanat , scobutil 2 3 fiole / zi , papaverina 3 4 fiole pe zi sau drotaverina clorhidrat 20 mg / ml 1 3 fiole pe zi8. Administrare antibiotice ampicilina , cefalosporine , aminoglicozide La bolnavii cu boli asociate cum ar fi diabetul , infectiile sau cei debilitati se vor administra antibiotice combinate pentru a mari spectrul de activitate . 9. Tratamentul definitiv al colicii biliare date de prezenta calculilor veziculari consta in colecistectomie si va fi efectuata in decursul primelor 24 48 ore de la internare .Complicatii : empiem hidrops vezicular gangrena perforatie fistulizare ileus Colica apendicular Se prezint ca o durere vie , localizat n fosa iliac dreapt, produs de inflamaia acut a apendicelui i care iradiaz n epigastru i se nsoete de greuri i vrsturi. Durerea se exacerbeaz la palparea punctului situat pe linia ce unete ombilicul cu spina iliac anterioar, la unirea treimii externe cu dou treimi interne (punctul Mc Burney). Apendicita poate apare la orice vrst dar este mai frecvent ntre 10 30 ani.Semne si simptome Bolnavul prezint un facies suferind, congestiv, halen fetid, limb ncrcat, tahicardie. Bolnavii pot prezenta un sindrom dispeptic cu grea, vrsturi alimentare i bilioase, anorexie, constipaie i diaree. Poate prezenta febr, n special n perioada iniial, dup care, caracteristic, pacientul devine subfebril cu o temperatur de 37,5 grade Celsius. La examenul fizic palparea fosei iliace drepte produce durere intens , cu contractur muscular i sensibilitate la decomprimarea brusc dup palparea profund (semnul Blumberg). Palparea regiunii fosei iliace drepte n timp ce bolnavul efectueaz flexia membrului inferior pe abdomen accentueaz durerea (semnul Jaworski)- semn caracteristic n apendicit. Diagnosticul de apendicit este dat n special de sensibilitatea la palparea regiunii fosei iliace drepte (durere provocat). Tueul rectal poate determina durere ctre fosa iliac dreapt , mai ales n condiiile unui apendice pelvin .Investigaii paraclinice Leucocitoz cu neutrofilie i deviere la stnga a formulei leucocitare. VSH crescut. Amilaz seric n limite normale. Radiografia abdominal pe gol exclude diagnosticul de ocluzie intestinal i poate descoperi un pneumoperitoneu care apare n cazul perforaiei apendiculare. Ecografia abdominal poate determina edemul inflamator al peretelui apendicular , abcesul apendicular, adenopatii satelite sau revrsat lichidian circumscris.Tratament Chirurgical -repaus digestiv -pung de gheat pe abdomen -reechilibrare hidroelectrolitica -tratament antiemetic -administrarea antibioticelor cu spectru larg, cum ar fi cefalosporina de generaia a III a , cu metronidazol - 0,5 mg de trei ori pe zi , intravenos -intervenie chirurgical (apendicectomie)Complicaii 1. Perforaia apendicular - plastron apendicular (localizat) - abces apendicular - peritonit generalizat2. Septicemie3. Pancreatit acut4. Tromboflebit5. Abces hepatic6. AngiocolitDREPTURILE PACIENTULUI : Pacientii au dreptul la ingrijiri medicale de cea mai inalta calitate de care societatea dispune, in conformitate cu resursele umane , financiare si materiale. Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoana umana, fara nici o discriminare. Dreptul pacientului la informatia medicala: - Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum si la modul de a beneficia de ele . - Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identitatii si statutului profesional al medicului. Pacientul are dreptul de a fi informat asupra starii sale de sanatate, a interventiilor medicale propuse, a riscurilor potentiale ale fiecarei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse , inclusiv asupra neefectuarii tratamentului si nerespectarii recomandarilor medicale, precum si la date despre diagnostic si prognostic . Informatiile se aduc la cunostinta pacientului intr-un limbaj respectuos clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate; in cazul in care pacientul nu cunoaste limba romana, informatiile i se aduc la cunostinta in limba materna ori in limba pe care o cunoaste sau, dupa caz, se va cauta o alta forma de comunicare. Pacientul are dreptul de a decide daca mai doreste sa fie informat in cazul in care informatiile prezentate de catre medic i-ar cauza suferinta. Pacientul are dreptul de a cere in mod expres sa nu fie informat si de a alege o alta persoana care sa fie informata in locul sau. Rudele si prietenii pacientului pot fi informati despre evolutia investigatiilor, diagnostic si tratament, cu acordul pacientului. Pacientul are dreptul de a cere si de a obtine o alta opinie medicala. Consimtamantul pacientului privind interventia medicala este obligatorie Pacientul are dreptul sa refuze sau sa opreasca o interventie medicala asumandu-si, in scris, raspunderea pentru decizia sa; consecintele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului. Cand pacientul nu isi poate exprima vointa, dar este necesara o interventie medicala de urgenta, personalul medical are dreptul sa deduca acordul pacientului dintr-o exprimare anterioara a vointei acestuia. In cazul in care pacientul necesita ointerventie medicala de urgenta,consimtamantul reprezentantului legal nu maieste necesar. In cazul in care se cere consimtamantulreprezentantului legal, pacientul trebuie sa fieimplicat in procesul de luare a deciziei atat catpermite capacitatea lui de intelegere. Consimtamantul pacientului esteobligatoriu pentru recoltarea , pastrarea,folosirea tuturor produselor biologiceprelevate din corpul sau Consimtamantul pacientului este obligatoriu in cazul participarii sale in invatamantul medical clinic si la cercetarea stiintifica. Nu pot fi folosite pentru cercetare stiintifica persoanele care nu sunt capabile sa isi exprime vointa, cu exceptia obtinerii consimtamantului de la reprezentantul legal si daca cercetarea este facuta si in interesul pacientului. Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat intr-o unitate medicala fara consimtamantul sau, cu exceptia cazurilor in care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului si evitarii suspectarii unei culpe medicale.Dreptul la confidentialitatea informatiilorsi viata privata a pacientuluiToate informatiile privind stareapacientului, rezultatele investigatiilor,diagnosticul, prognosticul, tratamentul,datele personale sunt confidentiale chiar sidupa decesul acestuia. Informatiile cu caracter confidential pot fi furnizate numai in cazul in care pacientul isi da consimtamantul explicit sau daca legea o cere in mod expres. In cazul in care informatiile sunt necesare altor institutii medicale acreditate, implicate in tratamentul pacientului, acordarea consimtamantului nu mai este obligatorie. Pacientul are acces la datele medicale personale. Orice amestec in viata privata, familiala a pacientului este interzis, cu exceptia cazurilor in care aceasta imixtiune influenteaza pozitiv diagnosticul, tratamentul ori ingrijirile acordate si numai cu consimtamantul pacientului. Sunt considerate exceptii cazurile in care pacientul reprezinta pericol pentru sine sau pentru sanatatea publica. Drepturile pacientului in domeniul reproducerii Dreptul femeii la viata prevaleaza in cazul in care sarcina reprezinta un factor de risc major si imediat pentru viata mamei. Pacientul are dreptul la informatii, educatie si servicii necesare dezvoltarii unei vieti sexuale normale si sanatatii reproducerii, fara nici o discriminare. Dreptul femeii de a hotari daca sa aiba sau nu copii este garantat . Pacientul, prin serviciile de sanatate, are dreptul sa aleaga cele mai sigure metode privind sanatatea reproducerii. Orice pacient are dreptul la metode de planificare familiala eficiente si lipsite de riscuri.Drepturile pacientului la tratamentsi ingrijiri medicale In cazul in care medicii sunt obligati sa recurga la selectarea pacientilor pentru anumite tipuri de tratament care sunt disponibile in numar limitat, selectarea se face numai pe baza criteriilor medicale. Interventiile medicale asupra pacientului se pot efectua numai daca exista conditiile de dotare necesare si personal acreditat. Se excepta de la prevederi cazurile de urgenta aparute in situatii extreme. Pacientul are dreptul la ingrijiri terminale pentru a putea muri in demnitate. Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, al prietenilor, de suport spiritual, material si de sfaturi pe tot parcursul ingrijirilor medicale. Personalul medical sau nemedical din unitatile sanitare nu are dreptul sa supuna pacientul nici unei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta sa il recompenseze altfel decat prevad reglementarile de plata legale din cadrul unitatii respective. Pacientul poate oferi angajatilor sau unitatii unde a fost ingrijit plati suplimentare sau donatii, cu respectarea legii . Pacientul are dreptul la ingrijirimedicale continue pana la ameliorarea starii sale de sanatate sau pana la vindecare. Continuitatea ingrijirilor se asigura prin colaborarea si parteneriatul dintre diferitele unitati medicale publice si nepublice spitalicesti si ambulatorii, de specialitate sau de medicina generala, oferite de medici, cadre medii sau de alt personal calificat. Dupa externare pacientii au dreptul la serviciile comunitare disponibile . Nerespectarea de catre personalulmedico-sanitar a confidentialitatii datelordespre pacient si a confidentialitatiiactului medical , precum si a celorlaltedrepturi ale pacientului prevazute atrage,dupa caz , raspunderea disciplinara ,contraventionala sau penala, conformprevederilor legale.MEDICUL are urmatoarele obligatii : Sntatea omului este elul suprem alactului medical. Obligaia medicului const n a aprasntatea fizic i mental a omului, n auura suferinele, n respectul vieii idemnitii persoanei umane, fr discriminrin funcie de vrst, sex, ras, etnie, religie,naionalitate, condiie social, ideologiepolitic sau orice alt motiv. Respectul datoratpersoanei umane nu nceteaz nici dupmoartea acesteia.Sa ofere relatii asiguratilor despre drepturile pe care le au si care decurg din calitatea de asigurat , precum si despre serviciile la care au dreptul, modul in care pot fi acordate acestea, sa faca consilierea asiguratilor in scopul prevenirii imbolnavirilor si al mentineriisanatatii .Medicul trebuie s se pregateasca continuu din punct de vedere medical,n decursulvieii sale profesionale, s-i nsueasc achiziiile tiinei medicale, n scopul mbuntirii cunotinelor sale medicale.Sa nu refuze acordarea asistenteimedicale in caz de urgenta medicalaori de cate ori se solicita aceste serviciimedicale .n caz de pericol de moarte iminenta ,medicul va rmne lng pacient atttimp ct este nevoie de ajutorul luiprofesional.Este interzis medicului, n exercitareaprofesiei sale , s impun pacientuluiopiniile sale personale de orice natur arfi acestea.Sa furnizeze tratamentul adecvat si sarespecte modul de prescriere amedicamentelor prevazute in nomenclatorulde medicamente , conform reglementarilor in vigoare .Sa anunte casa de asigurari de sanatateatunci cand este suspendat din functie, candi-a fost retrasa sau suspendata autorizatia delibera practica sau acreditarea precum sidespre orice alte modificari survenite, legatede clauzele contractuale .Sa acorde servicii medicale tuturorasiguratilor inscrisi pe lista proprieindiferent de casa de asigurari de sanatate unde se vireazacontributia la fondul de asigurari desanatate, fara nici o discriminare,folosind totodata formele cele maieficiente si economice de tratamentSa trimita pacientul, daca este cazul,lamedicul de specialitate, sa inregistrezein fisa acestuia informatiile furnizate decatre medicul de specialitate si sa respecte recomandarile acestuiaPacientul nevindecabil va fi tratat cuaceeai grij i atenie ca i cei care auanse de vindecare. Medicul va informa pacientul asupra bolii sale,tratamentului necesar i a anselor de nsntoire.Medicul va evita s trezeasc prin comportamentullui imaginea unei boli mai grave dect este ea nrealitate. Medicul va pstra o atitudine de strict neutralitate i neamestec n problemele familiale ale bolnavului,exprimndu-i prerea numai dac este solicitat inumai dac intervenia este motivat de interesulsntii bolnavului. Medicul nu trebuie s se implice n problemelelegate de interese materiale din familia bolnavului su. Medicul poate refuza acordarea dengrijiri de sntate din motive personalesau profesionale temeinice, ndrumndpacientul spre alte surse de ngrijiremedical, cu excepia situaiilor deurgen. Medicul este obligat s pun la dispoziiaconfratelui care preia pacientul toateinformaiile medicale referitoare la caz. Medicul trebuie s fie model decomportament etico-profesional,contribuind la creterea nivelului suprofesional i moral, a autoritii iprestigiului profesiunii medicale pentru amerita stima i ncrederea pacienilor i acolaboratorilor. Medicul nu trebuie s se foloseasc deun mandat electiv,o funcie administrativsau de alte autoriti pentru a-i creteclientela. Medicul poate folosi numai titlul lacare are dreptul, conform pregtirii saleprofesionale. Este interzis practicarea de ctremedic a unor activiti care dezonoreazaprofesia medicala .Orice medic trebuie s se abin, chiar nafara vieii profesionale, de la acte denatur s duc la desconsiderareaacesteia.

__._,_.___

__,_._,___