acoperis verde oar_arh ana maria dabija_riff 2010

Acoperişul verdeîn legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion

Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească


Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Acoperiş: componentă a anvelopei clădirii, care îndeplineşte aceleaşi roluri ca şi restul anvelopei:- protecţie împotriva apei- protecţie împotriva vântului - protecţie împotriva focului - luminare şi ventilare naturală a spaţiului interior- protecţie higrotermică- protecţie acustică- conservare şi producere de energie

Acoperişul verde (caz particular de acoperiş) asigură în mod specific:

1. la nivelul clădirii- un consum de energie mai mic în spaţiile de

sub învelitoare, diferenţiat pe anotimpuri: - vara ca urmare a reducerii costurilor de răcire

(respiro-transpiraţia plantelor determinând o scădere a temperaturii în imediata vecinătate a acesteia)

- iarna, ca urmare a reducerii costurilor de încălzire (straturile componente asigurând un aport

termic suplimentar) - protecţie acustică a spaţiilor de sub

învelitoare - realizarea unor spaţii pentru desfăşurarea

activităţilor comunităţii- reducerea presiunii asupra dispozitivelor de

scurgere a apelor pluviale







Acoperişul verde (caz particular de acoperiş) asigură în mod specific:

La nivel urban

- reducerea insulelor de căldură - reducerea poluării - reducerea emisiilor de bioxid de carbon - reducerea radiaţiilor electromagnetice




Prof. arh. Alexandru Stan, Curs Finisaj 2, IAIM 1989

1. Terminologie2. Elemente de proiectare3. Analiza straturilor specifice ale învelitorilor

verzi4. Condiţii pentru respectarea prin proiectare a

cerinţelor esenţiale la clădiri cu acoperişuri verzi:

- rezistenţă şi stabilitate mecanică- securitate la incendiu - igienă, sănătate şi mediu- siguranţă în exploatare- protecţie împotriva zgomotului- economie de energie şi izolare termică




PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA ACOPERIŞURILOR VERZI LA CLĂDIRI NOI ŞI EXISTENTE

elaborator coordonator UAUIM (A-M Dabija, R.Petrovici, M.I. Georgescu, D.Mihai)

5. Prevederi specifice pentru acoperişuri în pantă 6. Prevederi specifice pentru acoperişuri plate 7. Precizări privind execuţia acoperişurilor verzi 8. Consideraţii economice9. Amenajarea acoperişurilor verzi pe clădiri existente




PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA ACOPERIŞURILOR VERZI LA CLĂDIRI NOI ŞI EXISTENTE

elaborator coordonator UAUIM (A-M Dabija, R.Petrovici, M.I. Georgescu, D.Mihai)

Analiza straturilor specificeStraturile specifice ale acoperişurilor verzi au rolul de a permite creşterea vegetaţiei, în acelaşi timp protejând hidroizolaţia împotriva atacului acid al compuşilor chimici dezvoltaţi în stratul vegetal şi împotriva penetrării rădăcinilor prin hidroizolaţie.Denumirile acestor straturi – legate de funcţiunile pe care le asigură – sunt:

- stratul vegetal- substrat vegetal- strat filtrant- strat drenant- barieră contra rădăcinilor




Variante regionale climaticecentral – europeană (În NV şi centrul ţării):

climat mai umedvariaţii termice mai mici

est - europeană (în Podişul Moldovei): climat uscatsecete de vară foarte frecvente

sud europeană climat potrivit de umedveri calde, ierni mai puţin reci, cu frecvente perioade de dezgheţ

teritoriul carpatic climat de nuanţă central – europeană, cu

schimbare rapidă a climatului pe altitudine:

temperatură: 8-10 → - 2,5°C; precipitaţii: 500 – 1400 mm




Stratul vegetal:Acest strat este diferit, în funcţie de tipul de acoperiş brun sau verde (extensiv, semi-extensiv, intensiv). Vegetaţia de pe acoperişurile de tip extensiv este formată din ierburi, suculente şi muşchi. Plantele care se utilizează sunt în general plante locale, adaptate să supravieţuiască în condiţii de climat extrem (pe stânci, în munte, la altitudini ridicate). Nu se importă plante din alte regiuni geografice.Vegetaţia de pe acoperişurile semi-extensive sau intensive este formată din ierburi, plante perene, bulbi, rizomi, arbuşti, tufe şi plante lemnoase (în cazul acoperişurilor verzi în sistem intensiv)







Iarba de şoaldinăSedum acre eplante.ro

Verzişoare de munteSempervivum montanum

de.wikipedia.org

Şoaldină aurieSedum hispanicum

gardendo.ro

Crassulacee(supravieţuiesc pe substraturi < 6cm)




feriguţăPolypodium vulgare

craciunesti.ro

straşnicAsplenium trichomanes

egradini.ro

cicoareCentaurea cyanushome.earthlink.net

Erbacee(supravieţuiesc pe substraturi < 6cm)




Plante perene(supravieţuiesc pe substraturi cuprinse între 6cm şi 10cm)

Garofiţă de câmpDianthus carthusianorum

brasovtourism.eu

CimbrişorThymus pulcherrimus

selene.ro

ClopoţeiCampanula Carpatica

egradini.ro




Specii de plante cu bulbi, rizomi(supravieţuiesc pe substraturi cuprinse între 10cm şi 20cm)

Ceapa cioriiMuscari comosum

eplante.ro

Răţşoară Iris pumilla

etchart.co.uk

Hajmă păsărească

Allium flavum botany.cz




Specii de plante anuale(supravieţuiesc pe substraturi cuprinse între 20cm şi 30cm)

Cosmos, MărăraşCosmos sulphureus

commons.wikimedia.org

Chica voiniculuiNigella damascena

gds.ro

Mac cornutGlaucium flavum west-crete.com

Arbuşti(supravieţuiesc pe substraturi cuprinse între 25cm şi 50cm)

Salcâm roşuRobinia hispida

casesigradini.ro

CaraganăCaragania frutex herba.msu.ru

DracilăBerberis vulgaris

blog-feminin.blogspot.com







Arbori(supravieţuiesc pe substraturi peste 50cm (recomandat între 80 şi 130cm)

JugastruAcer campestrero.wikipedia.org

SălcioarăElaeagnus Angustifolia

gardendo.ro

Corcoduş decorativPrunus cerasifera

gardendo.ro




Conifere (arbori şi cultivaruri dwarf)(supravieţuiesc pe substraturi peste 50cm (recomandat între 80 şi 130cm)

Brad argintiuPinus sylvestri

121.ro

TisaTaxus baccata

plantsystematics.org

BiotaThuja OrientalisPlantpedia.ro

Harta provinciilor floristice ale României (corespunzătoare aproximativ zonelor, etajelor de vegetaţie)




Substratul vegetalUn substrat, în general, trebuie să aibă:

- capacitate ridicată de reţinere a apei- spaţiu poros pentru aer- structură stabilă- capacitate de schimb şi putere tampon mare

Pentru acoperiţurile verzi extensive mai trebuie asigurată şi o greutate specifică mică (prin utilizarea de pildă de amestecuri pe bază de turbă, perlit, vermiculit, pământ de frunze, material plastic expandat tip Hydromul, Polystirol




Substraturi naturale, tradiţionale sau clasice: - sunt bogate în materie organică, cu o floră microbiană numeroasă, cu structură fizică şi mecanică instabilă

Substraturi artificiale: - provin din prelucrarea industrială a unor roci sau din

sinteza substanţelor chimice, derivaţi organici din distilarea petrolului

- sunt mai uniforme, sărace în elemente nutritive şi materie organică, îşi menţin o perioadă îndelungată structura, nu

pot fi folosite fără aplicarea unor soluţii nutritiveSubstraturi mixte:

- includ, în diferite proporţii componente din ambele grupe




Substraturi mixte: - includ, în diferite proporţii componente din ambele grupe

Stratul filtrant face parte din alcătuirea care împiedică transportarea componentelor substratului în adâncimea structurii de protecţie, contribuind la protejarea hidroizolaţiei împotriva eventualelor degradări chimice (rezultate din transportul materialelor organice şi minerale din stratul vegetal şi substrat)




Documentaţie Barret Roofs

Stratul filtrant trebuie să respecte următoarele caracteristici:- să nu degradeze mediul - să nu fie degradat de mediul înconjurător- să fie compatibil cu plantele (să nu producă fito-toxicitate)- să fie rezistent la intemperii- să poată fi traversate de rădăcinile plantelor- să aibă rezistenţă împotriva microrganismelor- să aibă rezistenţă la agenţi chimici




Stratul drenantCategoriile de produse din care se realizează stratul drenant sunt:a. agregate

– pietriş şi spărtură fină de piatră– lavă şi piatră ponce– argilă expandată sau şistoasă, spartă sau

nu– gresie şi ardezie expandată, spartă sau nu




Stratul drenantCategoriile de produse din care se realizează stratul drenant sunt:b. agregate obţinute din reciclarea altor produse:

– spărtură din solzi ceramici de învelitoare (ţiglă, olane)

– sticlă spongioasă– zgură




Stratul drenantCategoriile de produse din care se realizează stratul drenant sunt:c. membrane pentru drenare, din

– împâslituri structurate– din mase plastice, cu ploturi– ţesături din fibre– spumate




Stratul drenantCategoriile de produse din care se realizează stratul drenant sunt:d. plăci de drenare, realizate din

– membrane din cauciuc cu ploturi– plăci rigide din plastic– plăci rigide din spume de mase plastice




Strat filtrant din polietilenă reciclată


Strat filtrant din polietilenă de înaltă densitate, reciclată (HDPE)

Documentaţie Bauder

Strat filtrant din fulgi expandaţi de polietilenă cu

geotextil inclusDocumentaţie Beco-

Bermüller







Stratul drenant trebuie să asigure:- compatibilitatea chimică a materialelor unele faţă de

altele şi cu plantele (să se evite fito-toxicitatea) - compatibilitatea materialelor cu mediul înconjurător: materialele nu trebuie să genereze sau poluare

atmosferică sau a substratului prin dizolvarea de compuşi nocivi sau gaze toxice.

- compoziţia şi distribuţia granulometrică necesară- rezistenţa la îngheţ corespunzătoare- permeabilitatea la apă corespunzătoare- capacitatea de retenţie a apei corespunzătoare- valoarea pH corespunzătoare- conţinutul de săruri necesar- structura stratului drenant şi stabilitatea lui

Retenţia de apă se face prin substratul vegetal dar se poate completa cu:

- stocare într-un strat (plăci sau rogojini ) special pentru retenţia de apă, în legătură cu substratul;

- stocare în stratul drenant, dacă acesta este realizat din agregate cu pori deschişi, din agregate granulare de dimensiuni diferite sau din plăci prefabricate speciale pentru drenare şi stocare a apei;

- stocare în stratul drenant prin prevederea de plăci cu geometrie specială care asigură retenţia de apă

pe întreaga suprafaţă;- stocare în straturi speciale







Exemplu de sistem complex care asigură simultan filtrare, drenare, retenţie de apă, barieră contra rădăcinilor, protecţie suplimentară a hidroizolaţiei. Poate fi utilizat şi în alcătuirea casetelor prefabricate cu vegetaţie inclusă. Alcătuire: straturile filtrant şi de protecţie sunt geotextile din polipropilenă, “cofrajul” drenant şi de retenţie a apei este din polistiren.


Bariera contra rădăcinilorExistă membrane hidroizolante cu bariera contra rădăcinilor inclusă: membranele din mase plastice (PVC) şi cele bituminoase cu folii de cupru sau de hidroxid de cupru caşerate, au o structură greu atacată de rădăcinile plantelor.

Betoanele hidroizolante sau învelitorile metalice realizate din elemente sudate nu necesită luarea de măsuri speciale împotriva rădăcinilor.

Membranele bituminoase sau membranele din EPDM nu au rezistenţă la rădăcini, în cazul lor fiind necesară prevederea unei bariere de protecţie împotriva rădăcinilor de sine stătătoare.




Bariera contra rădăcinilor. Alcătuire.1. pelicule:

- PVC lichid (0,8mm)2. mase de şpaclu:

- poliuretan lichid (2 – 3mm), pulverizat- răşini cu inserţii de fibre poliesterice (1,5 – 2mm), rolate

3. membrane- mase plastice (1 – 2mm)- bitum + materiale sintetice + „reţea” de armare (2 –

3mm) - produse bituminoase + inserţie de cupru, criblură din

pietriş sau împâslitură poliesterică (4 – 5mm)







Barieră contra rădăcinilor din polietilenăSursa: news.haverford.edu/ blogs/goinggreen

Straturi de stabilizare a versanţilor (la pante mai mari de 10° (18%)

Prevenirea alunecării straturilor poate fi făcută - local, cu pane sau profilaţii singulare;- unidirecţional, transversal pe pantă, cu şipci sau

elemente care să asigure geometria necesară măririi suprafeţei de contact între substrat şi suportul acestuia.

- uniform pe suprafaţă, prin utilizarea de - materiale profilate- covoare vegetale stabilizate- împâslituri textile- reţele tip fagure- reţele de şipci







www.geosyntheticsworld.comDocumentaţie Conwed PlasticsDocumentaţie Barret Roofs

myecohomeblog.com/ category/roof

Documentaţie ZinCoDocumentaţie Flag-Sopremamyecohomeblog.com/ category/roof




… pe când şi faţade verzi?

BHV Homme, Paris

acoperis verde oar_arh ana maria dabija_riff 2010

Documents