in aceasti serie:

TunuriLe din Navarone

Forla 10 din Navarone

Acolo und.e se avdnt& vulturii

HIi{S lllysses

[1r$I[lntilfi[umACOIO UNDESE AVANTAVUITURTT

Traducere din limba englezd. qi noteCATALIN GEORGESCU

*ik^aLwt,rtat=ral

'2018

J

IHuruitul celor patru motoare imense ii cilca pe

nervi gi le asalta timpanele pini la limita suportabili-tifii. Nivelul decibelilor, aprecie Smith, trebuie si fifost acelagi ca intr-o fabrici de cazane, gi inci unacare funcliona peste program, iar gerul inlepitor dincabina aceea de zbor mici gi ticsiti de instrumente era,in mod clar, de origine siberiani. Punindu-le inbalan!5, reflecti el, ar fi ales oricind fabrica siberianide cazane pentru c5, in pofida neajunsurilor ei, aceastanu prezenta riscul de a cidea din cer sau de a se izbide vreun munte, lucruri care, date fiind circumstan-lele actuale, erau destul de probabile, daci nu chiariminente, oricit de mult ar fi finut pilotul bombardi-erului lor de tip Lancaster si creadi contrariul. Smithintoarse privirea de la lumea intunecati gi opaci dedincolo de parbriz, unde gtergitoarele duceau o luptifiri sorli de izbindi cu ninsoarea abundenti, apoi se

uiti din nou spre blrbatul aflat in scaunul din stinga,cel al cipitanului.

CSpitan-comandorul Cecil Carpenter se simlea inlargul siu in acest mediu, mullumit ca o stridie incochilie. Orice comparalie cu o fabrici siberiani decazarLe ar fi fost, in ochii lui, doar plismuirea uneiminfi tulburate. Era destul de limpede faptul ci vibra-lia aceea trepidanti era pentru el Ia fel de linigtitoare

8 I ALISTAIR MACLEAN

precum serviciile celui mai priceput maseur, urletulmotoarelor - de-a dreptul soporific, iar temperaturaambientali - perfect potriviti pentru un birbat cugusturi literare at6t de lejere ca ale sale. in fala lui,la o distanli numai buni pentru citit, se afla o carte,agezati pe o masi plianti deschisi dintr-o parte acabinei. Din ce vizuse Smith aruncind intAmplitor oprivire la coperta cu accente de senzafional, infiligAndun culit plin de singe infipt in spatele unei fete carenu pirea si aibi haine pe ea, cipitan-comandorulcam dispreluia romancierii contemporani mai seriogi.Intoarse o pagini.

- Magnific, spuse el cu admiralie in glas. Traseadinc dintr-o pipi veche ce mirosea a furnal. Cerule,dar tipul ista chiar gtie si scrie! E interzis, desigur,tinere Tremayne, zise el citre flic5ul imberb din sca-unul copilotului, aga ci nu !i-o pot imprumuta decitatunci cdnd o si cregti mare. Fluturi cu m6na prinaerul incircat de fum pentru a-gi imbunitili vizibili-tatea, apoi se uiti acuzator spre copilotul siu. Loco-tenente Tremayne, iar ai expresia aia ingrijorati gisuferindi pe chip.

-Da, si triili! Adici nu, si triili!- Face parte din starea proasti de lucruri a vremu-

rilor noastre, zise Carpenter cu amiriciune. Tinerilorde azi le lipsesc atitea, cum ar fi respectul pentrututunul bun de pipi sau increderea in ofilerii lor supe-riori. Ofti adAnc, marcAnd cu griji pagina din carte, oinchise gi o puse deoparte, apoi se indrepti in scaun.Ai crede ci orice om ar trebui si aibi dreptul la un picde lini;te gi tihni in cabina lui de zbor.

Deschise hubloul din dreptul lui. O rafali de vAntrece amestecat cu zipadi nivili in carlingi, aducind cuea gi urletul brusc amplificat al motoarelor. Carpenter

ACoLo UNDE sE evANrA vurn-lnll I r

ficu o grimasi gi scoase capul afari, protejindu-giochii cu mina dreapti inminugati. Cinci secunde maitirziu, scutura din cap abitut, strdngAnd din pleoapeca gi cum ar fi fost cuprins de o durere puternici. igiretrase capul, inchise hubloul, igi scuturi zipada dinpirul rotu ca focul gi de pe magnifica sa mustali cucolgurile risucite in sus, apoi se intoarse spre Smith.

- Nu-i lucru pufin, domnule maior, si te riticegtipe viscol, pe cerurile noplii deasupra Europei sfigiatede rizboi.

-Ah, nu din nou, domnule, protesti Tremayne.

-Nimeni nu e infailibil, fiule.Smith zimbi politicos.-Vrefi si spuneli ci nu gtili unde suntem, domnule?

- De unde si gtiu? zise Carpenter gi se lisi din nouin scaun, apoi inchise ochii pe jumitate gi cisci dingreu. Eu sunt doar un pilot. Avem un navigator, iarnavigatorul are un radar, dar eu n-am incredere niciin unul, nici in celilalt.

- Of, of, spuse Smith scuturind din cap. inseamnici m-au minlit cei de la Ministerul Aviafiei. Mi-auspus ci afi zburat in vreo trei sute de misiuni 9i cigtili continentul mai bine decit cunoagte un gofer de

taxi strizile Londrei.- E doar un zvon tembel rispindit de nigte elemente

neprietenoase care incearci si mi impiedice si obginun post drigu! gi linigtit la un birou, in Londra, zise

Carpenter uitindu-se la ceas. i1i dau un avertisment:te anun! cu exact treizeci de minute inainte si-!i facemvint afari, in zona de paragutare. Urmi o a doua pri-vire spre ceas gi o incruntare adinci. LocotenenteTremayne, abaterea ta gravi de la datorie pune in peri-col intreaga misiune.

-Domnule?

10 | ALTSTAIR MACLEAN

Expresia de pe chipul lui Tremayne deveni gi maiingrijorati.

-Ar fi trebuit si-mi primesc cafeaua cu fix treiminute in urmi,

-Da, domnule. Imediat, s; triifi!Smith zimbi din nou, se ridici in picioare din pozi-

fia inghesuiti in care stltuse in spatele scaunelor depilotaj, pirisi carlinga gi traversi fuzelajul Lancasteruluispre partea din spate. Aici, in acest compartiment rece,intunecat gi infricogltor care semina mai mult dec6torice cu o cripti din fier, senzafia de fabrici siberianide cazane era gi mai mare. Nivelul zgomotului eraaproape de nesuportat, frigul era cumplit, iar pere-fii metalici ranforsafi, care musteau de condens, nuficeau nici o concesie confortului weunei vietifi. Lafel cum n-o ficeau nici cele tase scaune de pAnzi cucadre metalice prinse de podea * funclionalismul oluase razna aici. Orice incercare de a introduce acesteinstrumente sadice de torturi in penitenciarele Maies-tifii Sale ar fi stirnit un val de indignare nafionali.

in cele tase scaune stiteau ingheiuifi gase birbafi,probabil cei mai amirdli pe care-i vizuse el vreodati,se gindi Smith. La fel ca el, togi erau imbricali in uni-forme ale trupelor germane de vinitori de munte. Tofitremurau de frig, tropiiau din picioare gi se biteaupeste brale, iar respirafir.le lor inghelate atirnau greuin aerul rece ca gheafa. in fala lor, in partea de sus atribordului fuzelajului, se afla o sArmi bine intinsi,care trecea pe deasupra ugii. De sArmi erau prinse nigtecirlige, din care porneau in jos citeva corzilacapitulcirora se aflau nigte paragute impachetate. La rindullor, acestea erau atezate peste niqte huse de diferiteforme, doar una dintre acestea tridindu-gi confinutulprin vArfurile de schiuri care iegeau in afari.

Acolo UNDE sE evANrA vurruRll | 11

Paragutistul aflat cel mai aproape, un birbat dirzgi negricios cu trisituri hispanice, ridici privirea cindintri Smith, care se gindi ci nu-l vizuse niciodati pe

Edward Carraciola aritAnd atit de supirat.-Ei bine? Vocea lui Carraciola era la fel de supirati

ca expresia de pe chip. Fac pariu ci nu are mai multhabar decit mine unde suntem.

- Chiar pare ci-gi gisegte drumul pe deasupra Euro-pei deschizind hubloul gi adulmecind aerul din cindin cind, recunoscu Smith. Dar eu nu mi-ag face griji...

Se intrerupse cind un sergent mitralior intri la eidin spatele avionului, aducAnd cu el un ibric cu cafeafierbinte gi nigte cini emailate.

- Nici eu nu mi-ag face, domnule, zise sergentulzimbind inlelegitor. Cipitan-comandorul are micilelui trucuri. Cafea, domnilor? Cind suntem labazisusline ci citegte tot timpul romane poliliste gi ci se

bazeazi pe vreunul dintre mitraliori si-i spuni dincind in cind unde ne aflim.

Smith cuprinse cu miinile inghelate cana de cafea.

-Dar tu gtii unde suntem?- Desigur, domnule.Piru sincer surprins, apoi ariti cu un gest al capului

spre traversele de metal care urcau citre turela mitra-Iierei de deasupra.

- Urcafi-vi pulin acolo, domnule, gi uitali-vi injos, spre dreapta.

Smith ridici intrebitor o sprinceani, ii pasi cana,urci scara;i se uitiin jos, spre dreapta, prin cupola dinplexiglas a turelei. Timp de citeva secunde nu desluginimic in intuneric, apoi, treptat, undeva departe dede-subt gi abia vizibil prin ninsoarea abundenti, izbuti sidistingi o luminiscenfS fantomatici in noapte, caredezvilui treptat o refea de strizi iluminate. Pentru o

12 | ALISTAIR MACLEAN

clipi doar, chipul lui Smith fu cuprins de o neincre-dere totali, apoi reveni rapid la imobilitatea lui sumbride zi cu zi.

-Ei bine, zise el recuperindu-gi cafeaua, cineva artrebui si le zici asta gi celor de la sol. Toati Europa artrebui si stea cu luminile stinse.

- Nu gi Elvefia, domnule, explici sergentul cu rib-dare. Acela este oragul Basel.

-Basel? Smith se holbi la el. Basel! Sfinte Dum-nezeule, s-a abitut cu o suti zece, o suti treizeci dekilometri de la curs. Planul de zbor ne ducea pe lanord de Strasbourg.

- Da, domnule, spuse sergentul imperturbabil.Domnul cipitan-comandor spune ci el nu infelegeplanurile de zbor. Afigi un rinjet pe jumitate vinovat.S-o spunem pe-a dreapti, domnule, acesta este rutanoastri obignuiti de intrare in Vorarlb erg. Zburimspre est, de-a lungul granifei elveliene, apoi la sud deSchaffhausen...

-Dar asta e pe deasupra teritoriului elvelian!-Serios? in nopgile senine poli vedea luminile din

Zirich. Se spune ci domnul cipitan-comandor Car-penter are o cameri rezervati permanent pentru el inBaur-au-Lac.

-Poftim?-Elzice ci daci ar avea de ales intre a fi prizonier

de rizboi intr-un lagir din Germania 9i a fi inchisin Elvefia, gtie de care parte a frontierei va cobori...Dupi asta vom zbura spre partea elveliani a laculuiConstanfa, apoi o luim spre est, la Lindau, urcim ladoui mii patru sute de metri ca si evitim munlii gide acolo Weissspitze e la o aruncituri de bi!

-Am inleles, spuse Smith pe un ton lipsit de vlagi.Dar... Elvelia nu obiecteazi?

Acolo UNDE sE nvANrA wrruRII | 13

- in mod frecvent, domnule. Plingerile lor parmereu si coincidi cu noplile cind aiungem noi prinzoni. Domnul cipitan-comandor Carpenter spune cie vorba despre un pilot riuvoitor din Luftwaffe careincearci si-l discrediteze.

-Altceva? mai intrebi Smith, dar sergentul se afladeja pe drum spre carlingi.

Lancasterul se zgudui cind ajunse intr-un gol de aer,

ficindu-l pe Smith si se prindi de o bari pentru a-gipistra echilibrul, iar locotenentul Morris Schaffer de

la Biroul American pentru Servicii Strategice, secundullui Smith, injuri zdravin cind aproape toati cafeauai se virsi pe picior.

-Asta-mi mai lipsea, zise el cu amiriciune. Mi-ascizut de tot moralul. Mi rog la Dumnezeu sine prd.-

buSim in Elvelia. GAndeqte-te la minunatele gnilelevieneze gi la;trudelele cu mere. Dupi ciliva ani printrevoi, englezoii, cu carne de viti la conservi, praf de ouigi un pic de margarini pe zi, asta-i tot ce gi-ar doribiiefagul mamei Schaffer. Fortificare !

-in plus, ai gi trii ceva mai mult, amice, zise Car-raciola pe un ton ursuz. Toati combinalia asta e dubi-oasi, domnule maior.

- Mi tem ci nu infeleg, zise Smith incet.- E sinucidere curati, asta am vrut si spun. Ce adu-

nituri! Uiti-te pulin la noi! Zicind aceasta, ficu ungest citre cei trei birbali care stiteau cel mai aproapede el, pe partea stAngi: Olaf Christiansen, un vir blondde-al lui Leif Ericssonl, Lee Thomas, un galez bru-net - ambii pireau u$or amuzafi - li Torrance-Smythe,

1 Leif Ericsson - explorator scandinav (cca. 97O - cca. 1020),fiul lui Eric cel Rogu, considerat in prezent a fi primul om carea descoperit America (cca. 999)

14 | ALISTATR MACLEAN

care avea un aer la fel de aristocratic ca al unui contefrancez de vili veche in drum spre ghilotini sau defost profesor la Oxford care gi-ar dori si se afle maidegrabi pe sub arcadele universitilii. Christiansen,Thomas, bitrinul Smithy gi cu mine. Suntem doar oadunituri de angajali civili, de funcfionari...

- $tiu prea bine ce sunteli, spuse Smith incet.- Sau dumneavoastri. in huruitul desincro nizat al

motoarelor, intreruperea rostiti incet de Smith trecuseneobservati. Un maior din Garda Neagril. Nu am niciun dubiu ci ficeali furori cind cintafi la cimpoi la ElAlameinz, dar de ce naiba suntefi dumneavoastri celcare ne comandi noui? FSri supirare, dar nu vi pri-cepeli mai mult la treburile astea decit noi. Sau loco-tenentul Schaffer, aici de fa!i. Un cowboy aeropurtat...

- Urisc caii, zise Schaffer tare. De aceea am fostnevoit si pirisesc Montana.

- Sau George, gi el aici, zise Carraciola fluturind undeget in direclia ultimului membru al grupului, GeorgeHarrod, un sergent transmisionist mic gi indesat careavea pe chip o expresie de profundi resemnare. Facpariu cI in viala lui n-a sirit cu paraguta.

-Am o veste pentru voi, zise Harrod cu stoicismin glas. Nici nu am mai zburat vreodati cu avionul.

- Nici micar n-a zburat vreodati cu avionul, ziseCarraciola disperat. Dumnezeule, ce adunituri deratali! Tot ce ne trebuia era o echipi compusi dinalpinigti de specialitate, membri ai unor comandouri,vAnitori de munte gi spirgitori de seifuri gi ce avem,ln schimb? Scuturi din cap gi adiugi: Ne avem pe noi.

l Black Watch - batalion de infanterie din Armata Regalia Scoliei

2 Aluzie la bitilia de la El Alamein (Egipt) din al DoileaRizboi Mondial, in 7942

ACoLo UNDE sE evANrA wrruRII I 15

Smith spuse cu blAndefe:

- Noi suntem tot ce a putut ob;ine colonelul. Fii

cinstit. Ne-a zis ieri ci singurul lucru pe care nu-l are

sub nici o formi este timPul.Carraciola nu-i mai rispunse gi nici ceilal;i nu des-

chiseri gura, dar Smith nu trebuia si fie clarvizdtot ca

si gtie ce era in minlile tuturor. Se gdndeau la acelaqi

lucru ca el - la momentul cind se aflaserl cu tolii,cu citeva ore in urmi gi la citeva sute de kilometridepirtare, in biroul de operaliuni al Amiralitilii dinLondra, unde viceamiralul Rolland, care era' chipurile,comandantul adiunct al operaliunilor navale, dar inrealitate era de multi weme geful MI6, divizia de con-

traspionaj a Serviciului Secret Britanic, impreuni cu

adjunctul siu, colonelul Wyatt-Turner, ii informaseripe un ton serios 9i firi tragere de inimi despre ceea ce

ei recunoscuseri, tot cu seriozitate 9i firi tragere de ini-mi, a fi o misiune niscuti din cea mai puri disperare.

- Biieli, imi pare teribil de riu gi toate cele, dar de

data asta timpul e esenfial. Wyatt-Turner, colonelulmasiv, cu fala rogcovani qi mustala stufoasi, bitu cu

bastonul intr-o harti de perete a Germaniei, aritindspre un loc aflat lingi granila de nord a Austriei 9ipulin mai la vest de Garmish-Partenkirchen. Omulnostru a fost adus aici in aceasti noapte la ora doui,dar cei din SHAEF1, in nesfirqita lor infelepciune, nune-au spus asta pAni Ia ota zece.ldioli nenorocili!Sunt nigte idioli nenorocili, pentru ci nu ne-au spus

asta decAt tirziu, gi sunt nigte idioli de doui ori mainenorocili pentru faptul ci nu ne-au ascultat sfatul de

1 Supreme Headquarters Allied Expeditionary Force - Carti-erul General Suprem al Forlelor Expedilionare Aliate

16 I ALISTAIR MACLEAN

la bun inceput. Doamne, oare vor invi;a vreodati si neasculte gi pe noi? Scuturi furios din cap, apoi bitu dinnou in harti gi continui: in orice caz, e iici. SchlossAdler. Castelul Vulturilor. Credeli-mi, igi meriti cuprisosinli numele, doar vulturii ar putea ajunge acolo.Misiunea noastri...

- Dar cum de sunteli aga de sigur ci se afli acolo,domnule? il intrerupse Smith.

- Suntem siguri. Mosquito-ul in care se afla s-apribugit la doar gaisprezece kilometri. pilotul a reugitsi transmiti un mesaj chiar cdnd se apropia de elo patruli germanS. Ficu o pauzi, zimbi sumbru gicontinui: Schloss Adler, domnule maior Smith, estecartierul general comun al Serviciului Secret gi al Ges-tapoului din sudul Germaniei. Unde altundeva l-ar fiputut duce?

- Chiar aga, unde? Cum a fost doborit, domnule?- Prin cel mai blestemat ghinion. Am intreprins

un raid de saturafiel asupra Ntirnbergului aseiri gin-ar fi trebuit si mai existe nici un avion de luptigerman pe o razd de o suti gaizeci de kilometri falide granila cu Austria. Dar l-a prins un Messerschmittcare patrula pe acolo. Asta nu are importanfi. Ceeace e cu adevirat important este si-l scoatem de acoloinainte de a vorbi.

-Va vorbi, zise Thomas pe un ton sumbru. Tofi facasta. De ce nu au luat in seami sfatul nostru, domnule?Le-am zis asta cu doui zile in urmi.

- Nu mai conteazi de ce, zise Wyatt-Turner pe unton obosit. Nu acum. Insi faptul ci va vorbi conieazi.Agadar, il scoatem de acolo. Voi il scoatefi de acolo.

l Atac de saturalie - tactici militari prin care partea ata-canti incearcl si ob;ini un avantaj prin bulversaiea capaci-tililor-tehnice, fizice gi mentale de a reacfiona ale atacatului;un asalt de for!5

Acolo UNDE sE evANrA vuLruRII | 17

Torrance-Smythe igi drese discret vocea.

- Existi gi paragutigti, domnule.- Egti speriat, SmithYT

- Bineinleles, domnule.- Schloss Adler este inaccesibil 9i de nepitruns. Ar

fi nevoie de un batalion intreg de paraqutigti ca si-lcucerim.

- Desigur, zise Christiansen, faptul ci nu este sufi-cient timp pentru a otganiza un atac masiv cu trupeparagutate nu are nici o legituri cu problema.

Christiansen pirea binedispus, se vedea cu ochiulliber ci ideea operafiunii il atrigea foarte mult.

Wyatt-Turner ii acordi onoarea unei priviri reci 9i

albastre, apoi se decise si-l ignore.

- Caracterul secret 9i discrelia sunt singurele noas-

tre speranle, continui el. Iar voi, domnilor, am toatiincrederea ci puteli acfiona in secret 9i discret. Vipricepeli asta la fel cum vi pricepeli si supravieluili inspatele liniilor inamice, acolo unde afi petrecut cu toliiperioade considerabile de timp. Maiorul Smith, loco-tenentul Schaffer gi sergentul Harrod aici, la posturilelor, iar restul dintre voi in - hm - alte posturi. Cu...

- Dar asta a fost acum o sutl de ani, domnule, ilintrerupse Carraciola. Cel pulin pentru rnine, Smithygi Christiansen. Ne-am ieqit din mini. Nu suntem la

curent cu ultimele descoperiri in materie de armamentgi tehnici de lupti. $i numai bunul Dumnezeu gtie cAt

de mult ne-am pierdut antrenamentul. Dupi ciliva anipetreculi in spatele biroului, acum scot limba de-uncot gi daci alerg cincizeci de metri dupi autobuz.

-Asta inseamnS ci trebuie si vi reintrafi rapid informi, nu-i aga? zise Wyatt-Turner pe un ton rece. Pe

lingl asta, ceea ce conteazi cel mai mult este faptulci, cu exceplia maiorului Smith, toli cunoagteli foarte