Aciditatea gastrică.

În mod normal, aciditatea este de 1,5 până la 1,8 g la litru, aceasta fiind dată de prezenţa acidului

clorhidric. Acidul clorhidric este necesar pentru activitatea normală a pepsinei şi joacă un rol de steriliza-

re a alimentelor ingerate, omorând o serie de bacterii. Modificări apar în diferite afecţiuni ca: nevroza

gastrică, ulcer, cancer stomacal, etc.

Hiperaciditatea apare de obicei în ulcerul stomacal. Hipo şi aclorhidria sunt suspecte de cancer.

Interpretarea acestor rezultate în urma analizelor va fi făcută doar de către medic.

Se pot folosi următoarele plante medicinale:

Aloe vera, angelică, anasonul, banane, busuiocul, cartofi, castraveţi, ceai negru, chimen, cimbru, coada

calului, conopidă, dovlecei, dud, fasole verde, fenicul, lămâie, mărar, mătăciune, măselariţă, morcovi,

năsturel, osul iepurelui, păpădie, păstârnac, pătrunjel, pedicuţă, pir, praz, prun, ridichi, roşii, rozmarin,

salată verde, scorţişoară, sfeclă roşie, soc, soia, spanac, sunătoare, şopârlaiţă, tarhon, tătăneasă, turiţă

mare, ţelină, urzică, usturoi, varză, vâsc.

Modul de folosire al plantelor:

Aloe   (Aloe vera) sucul din aceste plante proaspăt obţinut sau uscat luat praf ajută la alcalinizarea conţinutului stomacal.Angelică (Angelica arhangelica) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se

acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru

efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal. Se poate lua şi sub formă de praf care se obţine cu râşniţa

de cafea şi din care se pune un vârf de cuţit sub limbă pentru 5 minute, apoi se înghite cu apă. Se poate

folosi şi rădăcina la fel.

Ananas- se consumă fructele fiind alcaline şi combătând aciditatea gastrică.

Anason (Pimpinella anisum) 1 linguriţă de seminţe măcinate se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere

pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de

alcalinizare al conţinutului stomacal. Se poate lua şi sub formă de praf care se obţine cu râşniţa de cafea

şi din care se pune un vârf de cuţit sub limbă pentru 5 minute, apoi se înghite cu apă.

Banane - Cură de banane: se vor consuma 1-2 banane pe zi care vor reduce aciditatea şi au o acţiune calmantă asupra mucoasei stomacului. Este unul dintre puţinele fructe neutre.Busuioc   (Ocinum basilicum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă,

1

pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.Piure de cartofi : este cel mai util remediu în vindecarea deranjului stomacal. Se poate consuma în orice cantitate. La fel se poate consuma şi supa de cartofi ca şi cartofii cruzi. Acestea ajută la calmarea crampelor şi arsurilor stomacale.Castraveţi   (Cucumis sativus) se consumă cruzi sau sub formă de suc în cazul acidităţii mari. Ceai negru- 1 plic se pune la 250 ml apă clocotită. Se lasă pentru 15 minute apoi se scoate afară plicul şi

se consumă ceaiul pentru efectul alcalinizant.

Chimen (Carum carvi) 1 linguriţă de seminţe măcinate se înghit pentru efectul alcalinizant cu apă. Sau se

pun 1 linguriţă la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma

câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.

Cimbru (Tymus vulgaris) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere

pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de

alcalinizare al conţinutului stomacal.

Coada calului   (Equisetum arvense) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal. Se va lua planta uscată şi se macină cu râşniţa de cafea. Se cerne apoi şi se ia un vârf de cuţit de 3 ori pe zi cu 15 minute înaintea meselor. Se ţine puţin în gură, după care se va înghiţi cu apă. Ajută în toate cazurile în care există o hiperaciditate stomacală.Conopidă preparată în diferite preparate culinare (orice formă) ajută la alcalinizarea conţinutului stomacal.

Se poate consuma şi sub formă de suc în amestec cu alte legume cu un efect mai puternic.

Curmale se consumă fructele ajutând la dispariţia acidităţii stomacale.

Dovlecei- preparată în diferite preparate culinare (orice formă) ajută la alcalinizarea conţinutului stomacal.

Se poate consuma şi sub formă de suc în amestec cu alte legume cu un efect mai puternic.

Dud- ceaiul din frunze este foarte util diabeticilor şi cardiacilor, acţionând prompt în răceli, fiind sudorific şi

în diaree datorită caracterului lor astringent. Sunt foarte utile pentru alcalinizarea stomacului fiind deci

utile în gastritele hiperacide. Se consumă 1 cană zilnic dintr-o lingură de frunze puse la 250 ml apă

clocotită. În cazurile de ulcer se pot pune 2 linguri de frunze la 250 ml apă clocotită şi se bea din 2 în 2

ore câte o înghiţitură. Se foloseşte în crizele de ulcer. Neutralizează acidul gastric şi protejează mucoasa

stomacală de substanţele nocive.

Fasole verde (Phaseolus vulgaris) se consumă fasolea verde suc sau crudă în salate sau chiar gătită

ajutând la dispariţia acidităţii gastrice.

Fenicul (Foeniculum vulgare) 1 linguriţă de seminţe măcinate se înghit pentru efectul alcalinizant cu apă.

Sau se pun 1 linguriţă la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot

2

consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.

Grepfruit (Citrus decumana) cu toate că este un fruct care are mult acid citric în stomac are reacţie

alcalină, combinându-se cu mineralele conţinute. Se poate consuma crud.

Lămâie   (Citrus lemon) O felie de lămâie crudă mâncată fără zahăr calmează rapid durerea. Sucul de lămâie (acidul citric) are reacţie cu mineralele (Metalele ) din stomac rezultând neutralizarea sucului.Mango se consumă fructul care ajută la neutralizarea sucului gastric.

Mărar (Anthum gruveoles) 1 linguriţă de seminţe măcinate se înghit pentru efectul alcalinizant cu apă.

Sau se pun 1 linguriţă la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot

consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.

Mătăciune (Dracophalum moldavica) 1 linguriţă de plantă mărunţită puse la 250 ml apă clocotită. În

cazurile de ulcer se pot pune 2 linguri de frunze la 250 ml apă clocotită şi se bea din 2 în 2 ore câte o

înghiţitură. Ajută la calmarea durerilor.

Măselariţă (Hiosciamus niger) 1 linguriţă de plantă mărunţită puse la 250 ml apă clocotită. În cazurile de

ulcer se pot pune 2 linguri de frunze la 250 ml apă clocotită şi se bea din 2 în 2 ore câte o înghiţitură.

Ajută la calmarea durerilor.

Mere   (Mallus pumilla) se consumă fructe crude ajutând la neutralizarea sucului gastric. Morcovi   (Daucus carota) sucul de morcovi este unul dintre cele mai bune alcalinizante. Se poate con-suma de 3 ori pe zi, câte 200 ml . De asemenea se poate amesteca cu orice alt suc de legume. Se pot de asemenea consuma şi morcovi fierţi sau se fierb chiar şi frunzele cu acelaşi rezultat.Năsturel (Nasturtium officinale) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se

acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru

efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.

Osul iepurelui (Ononis spinosa) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se

acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru

efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.

Păpădie (Taraxacum officinale) frunzele proaspete se pun după spălare cu puţin ulei şi suc de lămâie şi

se consumă ca orice salată de mai multe ori pe zi. Suplimentar are şi rolul de a fortifica ficatul. Ajută la

alcalinizarea acidităţii stomacului.

Păstârnac (Pastinaca sativa) se poate folosi sucul în cantitate de 50 ml pus la 200 ml suc de morcovi. Se

poate obţine din rădăcină şi frunze. Se poate de asemenea consuma fiert.

Pătrunjel   (Petroselinum crispus) e poate folosi sucul în cantitate de 50 ml pus la 200 ml suc de morcovi. Se poate obţine din rădăcină şi frunze. Se poate de asemenea consuma fiert. Este unul dintre sucurile foarte tari şi nu se consumă singur.

3

Pedicuţă (Lycopodium clavatum) frunze verzi cu ulei şi puţin suc de lămâie ajută la neutralizarea

conţinutului stomacal şi în plus contribuie la curăţirea ficatului şi chiar refacerea celulei hepatice.

Pere (Pirus communis) se consumă fructe crude ajutând la neutralizarea sucului gastric.

Pepeni (Cucumis melo) se consumă pepenii ajutând la neutralizarea sucului.

Portocale (Citrus auratium dulcis) se consumă fructe crude ajutând la neutralizarea sucului gastric.

Pir (Cynodon dactylon) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru

15 minute, apoi se strecoară şi se pune puţin bicarbonat. Se poate şi arunca prima apă şi să se pună

alta. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stoma-

cal.

Praz   (Allium porrum) se consumă crud cu diferite preparate culinare sau chiar se pune în diferite mân-căruri în special cu legume pentru a obţine alcalinizarea conţinutului stomacal.Prun (Prunus domestica) se consumă fructele crude pentru efectul alcalinizant. Fructele trebuie să fie cât

mai coapte.

Ridiche (Raphanus sativus) se dă pe răzătoare se pune ulei şi puţin oţet sau suc de lămâie şi se

consumă.

Roşii (Lycopersicum esculentus) se consumă roşiile pentru efectul de alcalinizare al conţinutului

stomacal. Se poate consuma şi sub formă de suc împreună cu alte legume, pentru acelaşi efect.

Rozmarin (Rozmarinus officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se

acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru

efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.

Salată verde   (Lactuca sativa) se consumă frunzele proaspete sub formă de salată cu puţin suc de lămâie, pentru efectul alcalinizant al lor.Scorţişoară (Cinammomum ceylonicum) 1 linguriţă de praf de coajă obţinut cu râşniţa de cafea se pune la

250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după

fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.

Sfeclă roşie   (Beta vulgaris) se consumă sub formă de suc simplu sau în amestec cu alte sucuri din legume. Se poate folosi şi în diferite preparate culinare.Smochine (Ficus carica) se consumă pentru neutralizarea sucului.

Soc   (Sambucus nigra) Tinctura de fructe de soc- ajută şi la revenirea la greutatea normală şi modifică rapid PH-ul. Înlătură constipaţia, ajută la funcţionarea mai bună a rinichilor, deblochează tranzitul intestinal, ducând la o reechilibrare a acidului stomacal, normalizează apetitul, dispar anumite mirosuri neplăcute din organism şi multe altele. Se poate lua câte 1 linguriţă de 1-3 ori pe zi diluate în apă sau ceai.Soia (Soja hipoida) se consumă boabele în orice mod preparate, inclusiv lapte de soia care ajută la

4

neutralizarea sucului stomacal.

Spanac   (Spinaceae oleraceae) se consumă frunzele proaspete sub formă de salată cu puţin suc de lămâie, pentru efectul alcalinizant al lor. De asemenea se poate folosi în diferite preparate culinare.Struguri (Vitis vinifera) se consumă strugurii pentru efectul de neutralizare al sângelui.

Sunătoare   (Hipericum perforatum) se consumă în fiecare dimineaţă pe ne mâncate (la trezire) 1 linguriţă de ulei de sunătoare care neutralizează aciditatea şi protejează stomacul.Şopârlaiţă (Succisa pratensis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere

pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de

alcalinizare al conţinutului stomacal.

Tarhon (Artemisia dracunulus) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera

pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de

alcalinizare al conţinutului stomacal. Se poate folosi şi la diferite preparate culinare.

Tătăneasă (Symphytum officinalis) 1 linguriţă de rădăcină mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe

pentru 5 minute. Se strecoară şi se pot consuma 2 căni pe zi, pentru efectul alcalinizant.

Turiţă mare (Agrimonia eupatoria) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se

acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru

efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.

Ţelină (Apium graveolens) se consumă sucul obţinut din rădăcină sau frunze fiind un puternic alcalinizant.

Se indică folosirea cu suc de morcov.

Urzică (urtica dioica) se consumă frunze de urzică în diferite salate crude (cu ulei şi puţin suc de lămâie)

sau chiar puse în diferite mâncăruri. Se poate face de asemenea şi un ceai din 2 linguriţe de frunze

mărunţite puse la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma

2-3 căni cu 30 minute înainte de mese. Acestea ajută la drenarea şi fortificarea ficatului şi stomacului,

neutralizea-ză acidul gastric şi protejează mucoasa stomacală de substanţele nocive.

Usturoi : acesta linişteşte durerile de stomac, în special cele provocate de surplusul de suc gastric. Studiile efectuate arată că usturoiul reduce în mod evident producerea de suc gastric, întărind totodată şi mucoasa stomacală şi de asemenea ajută la distrugerea multor microbi din stomac.Varză   (Brasica oleracea) Se poate face o cură de suc de varză timp de 2-3 săptămâni, zilnic câte 2- 3 pahare, ajută la reglarea activităţii stomacului şi la vindecare. Suc de varză: cercetările ştiinţifice confirmă efectul curativ al sucului de varză în combaterea inflamaţiei mucoasei stomacale. Durata consumului este de minimum 2 săptămâni câte 2-3 pahare pe zi, băută puţin câte puţin, înainte şi între mese.

5

Vâsc (Vâscum album) 1 linguriţă de praf de plantă se pune la 250 ml apă şi se lasă pentru 8 ore la

temperatura camerei. Se strecoară şi se consumă pentru efectul care-l are în neutralizarea acidităţii.

Mierea, iaurtul şi usturoiul au efect antibacterian.

Se vor evita prăjelile, zahărul, dulciurile, alcoolul de orice fel, alimentele conservate, mai ales cele

conservate cu aditivi alimentari sintetici, prăjiturile, sucurile din comerţ, etc.

Alte alimente hipoacidifiante: ciupercile proaspete de orice fel, pâinea graham şi cea neagră.

Sucul de morcovi cu sfeclă roşie în părţi egale la care se adaugă şi suc de castravete este de asemenea

util, pentru calmarea durerilor.

Suc de morcovi 2 părţi şi o parte suc de spanac. Se poate în acest fel consuma 200 ml de 3 ori pe zi,

preferabil înainte de mese.

În general se poate afirma că toate sucurile de legume sunt alcalinizanţi pentru sucul gastric.

În hipoaciditate: cătină, roiniţă, schinel.

Pentru calmarea durerilor provocate de aciditatea gastrică, cel mai eficient tratament, care vindecă şi

ulcerul gastric, este 1 linguriţă de cartof ras, mâncat cu 30 minute înainte de fiecare masă.

De asemenea se poate lua   argilă   câte 1 linguriţă zilnic în cure de lungă durată pentru că acesta face un pansament gastric şi anulează aciditatea dacă există.

Prevenirea arsurilor si a refluxului gastro-esofagian

Prevenirea si ameliorarea simptomelor refluxului gastro-esofagian se poate face prin adoptarea unei serii de masuri:

Atentie : Daca arsurile persista timp indelungat sau se agraveaza si nu sunt tratate pot conduce la aparitia

gastritei, a ulcerului gastro-duodenal, la arsuri esofagiene, la complicatii ale sistemului respirator.

prin adoptarea unui regim alimentar echilibrat;

in cazul fumatorilor, prin renuntarea la fumat;

evitand consumul de bauturi alcoolice, de bauturi carbogazoase;

avand in vedere scaderea in greutate, daca este necesar;

optand pentru mesele mici cantitativ, mai dese si cu cat mai multe fibre vegetale;

acordand atentie vestimentatiei, care trebuie sa fie lejera;

evitand decubitul dorsal imediat dupa masa;

inaltand capatul patului prin adaugarea unor bucati de lemn sub picioarele acestuia, doar folosirea

unor perne suplimentare nu este suficienta.

6

FRUCTE ALCALINE FRUCTE ACIDEstafide, curmale, smochine, ananas, mere si cidru caise, piersici, cirese, avocado, struguri, banane coapte, capsuni, grape-fruit, mango, pepene galben/rosu, nectarine, masline negre, papaya, pere,

toate conservele, gemuri, dulceturi, fructe zaharisite, glazurate, fructe uscate conservate cu sulfura fructe proaspete consumate zahar banane verzi, masline verzi, prune

LEGUME ALCALINE LEGUME ACIDE

ciuperci, mazare verde, broccoli, conopida, rosii varza rosie si alba, ceapa, usturoi, praz, salata verde, sfeclamorcovi, cartofi, spanac, anghinare, castraveti, andivepatrunjel, pastârnac, ardei, dovleac, ridichi, soia boabein, bostan, nap, vinete, leguminoase încoltite

ardei iute,

asparagus

rubarbartoate tipurile de fasole si linte cu exceptia celor germinate *

CEREALE ALCALINE CEREALE ACIDEcereale proaspete, orz verdealimente neutre dar care absorb aciditatea digestiva: pâine prajita, pâine mai veche de 2 zile (contin mai putin gluten care genereaza exces de mucus în corp).

produse de patiserie, pâine alba, pâine int 19219c25t egrala sau graham, amidon, aluaturi, popcorn, malai, paste fainoase, gris, orez (alb, brun, basmati)faina de ovaz, orez, orz, secara, fulgi de cereale *

LACTATE ALCALINE LACTATE ACIDElapte smântânit, kefir, zer, unt, friscalapte proaspat (vaca, capra) iaurt simplu nepasteurizat sau lapte prins

Parmezan, brânzeturi fermentate, cascaval, telemeaînghetata, iaurt îndulcit sau iaurt cu fructelapte fiert, lapte praf, smântâna fermentata

ALIMENTE GĂTITE ALCALINE ALIMENTE GĂTITE ACIDElegume fierte, coapte, mâncaruri sau ghiveci de legume, dar fara rosii sau bulionsupe de zarzavat si de radacinoase fara carne

Alimente foarte acide: mâncaruri ce contin rosii fierte, bulion sau pasta de rosii, supele în care a fiert carnea, supele cu adaos de vegeta, spanac gatit, conserve

DULCIURI ALCALINE DULCIURI ACIDEsuc de trestie de zahar, zahar din trestie uscat

sirop de orez brun

(mierea în cantitati mari poate forma si acizi)

dulciuri, prajituri, biscuiti, napolitane, ciocolata, îndulcitori sintetici (zaharina,aspartam, sorbitol), miere artificiala sau prelucrata cu zahar, fructoza, lactoza

PRODUSE ANIMALE ALCALINE PRODUSE ANIMALE ACIDEoua de prepelita, oua de rata mezeluri, toate tipurile de carne de mamifere, pasare,

peste, gelatina, grasime, icre, oua de gainaBĂUTURI ALCALINE BĂUTURI ACIDE

sucuri de legume radacinoase, ceaiuri de plante neîndulcite, apa plata si apa de izvor sunt considerate neutre, desi în realitate au un pH usor acid (între 6-7)

toate bauturile alcoolice, racoritoare sintetice, cola, cafea, cacao, sifon

DIVERSE - ALCALINE DIVERSE - ACIDEaproape toate condimentele,

produse din lucerna, alge

ghimbir, amalaki, sare de mare

drojdie de bere (calup)

muraturi facute cu otet, maioneze, sare rafinata,sosuri, ketchup, pasta de rosii, mustar (pasta), curryaditivi alimentari sintetici: arome, coloranti, glutamat, conservanti ca: benzoat, otet, saramura, fum

ALIMENTE ULEIOASE ALCALINE ALIMENTE ULEIOASE ACIDE

ulei presat la rece de floarea soarelui sau maslineulei de peste, ulei de primula, migdale, sâmburi de dovleac, alune,susan, castane,nuca de cocos proaspata

ulei rafinat  de floarea soarelui sau de masline

fructe oleaginoase si seminte coapte sau prajite

nuci, fisticOBICEIURI CARE ALCALINIZEAZĂ OBICEIURI CARE PRODUC ACIDOZĂ

7

CORPULsomnul, relaxarea, sauna, exercitiul fizic, meditatia, exercitiile de respiratiebuna dispozitie, bucuria, fericirea, calmul

fumatul, aromatizanti si parfumuri sintetice somn insuficient, medicamentele de sintezasuprasolicitarea, supararea, mânia, stresul,ura,revolta

* Dintre alimentele care genereaza aciditate, grupa cerealelor si a leguminoaselor constuie o parte importanta din piramida alimentatiei. Ele se recomanda a fi consumate împreuna cu alimente alcaline pentru a realiza un echilibru în digestie.

Doua grupe aparte de alimente sunt:

Alimentele alcaline sau neutre care genereaza aciditate Alimentele acide care genereaza alcalinitate

zahar, dulciuri, majoritatea produselor de cofetarie si patiserie preparate cu faina alba si zahar, alimente bogate în glucide cum ar fi orezul

lamâie, grape-fruit, otet de mere diluat în apamuraturi usor fermentate cum sunt castravetii de vara în saramura sau varza murata în primele 3 luni. Aceste alimente, prin acizii slabi pe care îi contin, favorizeaza digestia si scad hipersecretia de acid din stomac.

Majoritatea fructelor au o reactie chimica acida în laborator, dar nu acelasi lucru se petrece în corpul uman, pentru ca în realitate ele devin alcaline prin metabolizare. În schimb mierea si zaharul sunt alcaline, dar din cauza continutului mare de glucide formeaza acizi.

Hiperaciditatea

O stare prelungita de oboseala, uneori pâna la epuizare, poate fi semnul unor deficiente sau maladii de

natura foarte diferita. Este stiut ca lipsa de vitamine, de fier sau alte minerale, schimbarile de vreme sau

lipsa luminii datatoare de energie pot avea drept consecinta o stare de oboseala. Dar si apneea ce

însoteste sforaitul din timpul somnului duce la o epuizare în timpul zilei. Mai putin cunoscut este faptul ca

si o sinuzita cronica este însotita de oboseala sau ca, la femei, o epuizare de durata poate anunta un

infarct miocardic. Dar oboseala mai poate avea o cauza cât se poate de neasteptata. 

"Ploaia acida a facut vâlva în urma cu câtiva ani, omul acid va face în viitor". Afirmatia îi apartine

publicistului Norbert Treutwein, autorul cartii "Hiperaciditate - bolnav fara motiv", sustinator al teoriei dupa

care, datorita unei hiperaciditati cronice, omul nu numai ca este lipsit de vlaga si morocanos, dar îsi

distruge cu totul sanatatea. Autorul crede ca migrenele si reumatismul, cancerul, infarctul miocardic si

diabetul, psihozele si nevrozele sunt întotdeauna însotite de o aciditate crescuta. 

La orice adult sanatos sunt în functie mecanisme de reglare, care stabilesc un echilibru între continutul

acid si cel bazic din organism. La pacientii cu acidoza (cresterea aciditatii si reducerea rezervei alcaline

din sânge) este vorba într-adevar de o stare patologica. Pe baza valorii pH se poate stabili cât de acid

sau cât de bazic este sângele, dar si urina. Pe o scala de la 1 pâna la 14, punctul de neutralitate se afla

la 7. Sângele nostru are valori pH de 7,35 pâna la 7,45, este asadar usor bazic. Valorile din urina pot

oscila între 4 la oamenii foarte bolnavi si 8 la sugari. În general, starea de boala este asociata cu acizii,

starea de sanatate cu bazele si mineralele alcaline. Dat fiind ca rinichii contribuie la eliminarea acizilor, la

8

oamenii mai în vârsta, la care functia renala începe sa fie îngradita, hiperaciditatea este o problema

serioasa. Îmbatrânirea - se mai spune - nu este nimic altceva decât intoxicarea continua cu depunerile

acide, pe care organismul nu mai reuseste sa le neutralizeze. 

Exista în corp mai multe sisteme lichidiene interconectate si fiecare are pH-ul sau:

1.             pH-ul digestiv

În functie de alimentele consumate si de secretiile digestive, pH-ul poate varia aici de la 2 (acidul clorhidric din stomac), pâna la 9 (sucul pancreatic). Dintre toate sistemele de pH amintite sistemul digestiv se dezechilibreaza cel mai usor si de aceea el reprezinta o cheie în mentinerea sanatatii. Într-un mod similar Ayurveda considera focul digestiv Agni drept cheia sanatatii si a bolii. De aceea vom acorda un spatiu mai larg alimentatiei.

2.             pH-ul sângelui si limfei

Prin cele aproximativ 5 l de sânge si 2 l de limfa, aceste lichide dreneaza si hranesc restul de aproximativ 60-70 de kg de tesuturi ale unui adult. De aceea au rol de tampon pentru pastrarea unei aciditati normale în tesuturi.

3.             pH-ul tesuturilor

La cei sanatosi tesuturile au un pH apropiat de cel al sângelui, dar la cei bolnavi, care semnaleaza dureri reumatice, migrene, la cei obezi, cu diabet, boli cardiovasculare sau cancer, pH-ul tesuturilor este cu siguranta acid. Spre deosebire de sânge care trebuie sa-si pastreze un pH constant, tesuturile pot fi convertite în adevarate rezervoare ale rezidurilor acide (grasime în exces, calculi,  excerscente osoase sau tumori). Unele tesuturi cum ar fi oasele si muschii pot fi spoliate de rezerva de minerale alcaline, acest fapt conducând la osteoporoza, dureri ale coloanei vertebrale si spasmofilie. Acest sistem al tesuturilor corporale necesita un timp mai îndelungat pentru a se echilibra, de aceea primele saptamâni de tratament sunt destinate transformarilor ce au loc în tesuturi, fara sa apara neaparat rezultate vizibile cum ar fi scaderea în greutate sau dizolvarea calculilor.

4.             pH-ul urinei si al transpiratiei

Are rol de supapa de control asupra pH-ului sanguin si de aceea poate varia între valorile de 4.5 si 8. Majoritatea oamenilor în conditiile alimentatiei actuale au un pH cuprins între 5-6. Cei vegetarieni au un pH urinar usor mai alcalin, cuprins între 5.8-7.

Cu cât urina e mai acida, sângele si tesuturile sunt mai acide. În anumite faze ale bolilor pH-ul urinar poate fi alcalin dar tesuturile sa fie acide, acest fapt datorându-se unor blocaje în sistemul excretor, fie datorita faptului ca reziduurile acide sunt profund legate în tesuturi si nu pot fi dizolvate usor, ci doar prin tratament adecvat. (vezi tratamentele de oleatie Abhyanga din medicina Ayurveda). 

Cauzele hiperaciditatii:

1.      Dieta acida (explicata pe larg în tabelul anterior).

9

2.      Emotii negative

3.      Alimente incompatibile. Chiar si cele mai alcaline alimente pot genera aciditate daca sunt consumate împreuna cu alimente incompatibile. De exemplu alimentele care contin glucide au nevoie de sucuri digestive alcaline în timp ce proteinele se digera la un pH acid.

Reguli pentru a asigura compatibilitatea alimentara si a evita aciditatea:

          Fructele se manânca înainte de masa cu cel putin 30 de minute sau constituie o masa separata

          Dulciurile nu se manânca dupa mâncare

          Laptele este un aliment complex si greu de digerat. Trebuie baut cald si eventual condimentat. Este bine sa nu fie combinat cu nici un alt aliment

          Nu se bea apa rece la masa sau dupa masa, ci doar apa fierbinte

Vezi si capitolul "Compatibilitati alimentare" din cartea "Ghid de alimentatie sanatoasa" Dr. Ovidiu Chis

Alimentatia si stilul de viata

Echilibrul între rezervele de acizi si de baze din corp depinde de modul nostru de viata. Stresul, lipsa de miscare, o alimentatie gresita, fumatul, consumul de alcool si de cafea, cresc aciditatea din organism. Consecintele caracteristice ale unei hiperaciditati de durata sunt tulburari digestive, slabirea sistemului imunitar, afectari ale coloanei vertebrale, guta, reumatism sau sclerozari ale arterelor. Cu hiperaciditatea sunt puse în legatura si perturbarile vegetative, cum ar fi migrenele sau aritmiile functionale.  

Aproape toate legumele în special cele proaspete sunt alcaline si echilibreaza aciditatea excesiva.Alimentele care contin multe minerale bazice sunt salatele, fructele si legumele, mai cu seama ceapa, cartofii, morcovii.

Efect bazic slab au iaurtul, fructele uscate, ciupercile si leguminoasele în pastaie.

Efect acid slab au brânza de vaci, smântâna, pâinea integrala si familia nucilor.

Hiperaciditate provoaca mai cu seama carnea, inclusiv mezelurile si dulciurile, alcoolul si cafeaua. Dar si ouale, brânza si produsele fainoase.

Trebuie retinut faptul ca în copilarie organismul reuseste mai usor sa se echilibreze dupa consumul de

dulciuri si carne, desi copii cresc mai sanatosi fara sa le manânce, dar odata cu înaintarea în vârsta,

consumul lor trebuie tot mai mult redus. Benefica pentru eliminarea surplusului de aciditate este

transpiratia, de exemplu în sauna. Sunt de asemeni recomandate înotul si mersul pe bicicleta. Mineralele

naturale extrase din cochilii, coaja de ou, alge si saruri marine, în special calciu, vitamina D, zinc, cupru si

magneziu sunt recomandate în curele pentru alcalinizarea corpului.

Alimentele bogate în sulfuri, cloruri, azotati si fosfati au un efect acidifiant. Proteinele animale sunt bogate

în astfel de substante. Mineralele alcaline ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu neutralizeaza aciditatea.

Aceste elemente se gasesc din abundenta în alimentele vegetale. Corpul stocheaza aceste minerale în

oase si le elibereaza atunci când trebuie sa echilibreze pH-ul sanguin. Când datorita consumului repetat

10

de alimente acide sau poluate chimic dar si a îmbatrânirii tesuturilor, corpul îsi epuizeaza rezervele vitale

de minerale si apare starea de acidoza.Acidoza este cauza majoritatii bolilor la omul modern. Atunci când se instaleaza în tesuturile corporale,

acest fenomen are loc în ordinea de hranire a tesuturilor, asa cum este data ea în medicina Ayurveda:

1 Rasa dhatu (limfa) ulcer gastro-duodenal, gastrita, diabet zaharat, colita

2 Rakta dhatu (sângele) Hipertensiune arteriala, ateroscleroza, cardiopatie ischemica, hemoroizi, boli de piele

3 Mamsa dhatu (muschii) pietre la rinichi si vezica biliara, afectiuni ale ochilor

4 Meda dhatu (grasimea) obezitate, celulita, afectiuni ale parului, unghiilor si dintilor, degenerescenta grasa a organelor

5 Asthi dhatu (oasele) osteoporoza, reumatism, artroze, artrita, guta, cariile dentare, oboseala generalizata

6 Majja dhatu (tesutul nervos si maduva)

oboseala, migrene, stres, nevroze, leucemie

7 Shukra dhatu (fluidele reproducatoare)

infertilitate, impotenta, noduli mamari, chisturi ovariene, infectii si inflamatii ale organelor genitale, rani ale colului uterin

8 Ojas (vigoarea si radiatia energetica)

oboseala cronica, scaderea imunitatii care poate permite instalarea unor infectii cronice ca hepatita, TBC sau a unor boli grave cum este cancerul

Cum reglăm aciditatea   organismului

Pentru a avea un pH optim, include în dietă cât mai multe legume, în special verzi

Elimină stresul şi sedentarismul!

Atunci când suntem stresaţi, organismul produce o cantitate mai mare de reziduuri acide, uneori chiar mai multe decât rezultă din metabolizarea alimentelor. Potrivit cercetătorului Robert Young, chiar de două-trei ori mai mult decât în urma consumului de proteine animale. 

Acelaşi efect asupra acidităţii mediului intern îl are şi lipsa exerciţiului fizic. Plămânii deţin unul dintre sistemele-tampon prin care organismul menţine pH-ul alcalin al sângelui. Prin creşterea fluxului de aer în timpul exerciţiilor fizice, se realizează şi o creştere a nivelului pH-ului. 

Dieta Young. Miracolul pH pentru o sănătate perfectă.

Robert O'Young, microbiolog şi nutriţionist, şi Shelley Redford Young, terapeut specializat în nutriţie, ne propun un program de nutriţie şi de viaţă ce are ca scop scăderea acidităţii sângelui. Specialistul nostruUn rol esenţial în menţinerea echilibrului pH-ului, dar şi în distrugerea acestui echilibru, îl are alimentaţia. Din păcate, dieta pe care foarte mulţi oameni au adoptat-o în zilele noastre este alcătuită din fast-food şi

11

din semipreparate care ameninţă echilibrul pH-ului. Principalul mod prin care putem „corecta" aciditatea este includerea în alimentaţie a unor cantităţi mari de legume şi de fructe crude. 

La fiecare masă, ar trebui să calculăm porţiile, astfel încât cel puţin jumătate din farfurie să conţină vegetale. Contrar opiniei generale, fructele acide, cum sunt lămâile, portocalele şi grepfrutul, nu cresc aciditatea mediului intern, pentru că ele generează substanţe alcalinizante în urma proceselor de metabolizare. 

Eficienţă redusă   Vegetalele preparate termic îşi pierd din proprietăţile alcalinizante.

12