1

Evoluia i dezvoltarea achiziiilorAchiziiileForm de comer care const n procurarea de produse i materiale pe baza unor contracte speciale.

Cadrul conceptual al achiziiilor Istoric vorbind, ntr-o prima etapa, aprovizionarea era o activitate operationala. Metodele utilizate aveau ca scop stabilirea necesarului de materiale si optimizarea aprovizionarii cu ajutorul unor procedee care serveau ca suport pentru luarea deciziilor. Stabilitatea datelor referitoare la volume si costuri unitare care alimenteaza modelele cantitative de simulare sau optimizare este o conditie necesara pentru validarea rezultatelor obtinute. Aprovizionarea este o functie de interfata ntre gestiunea ofertelor (supply side) si gestiunea cererii (demand side). Aceasta ncadrare sub dubla tutela, organizationala si comerciala, complica tentativele de optimizare. Aprovizionarea nu poate fi analizata separat ci ca o parte integranta a unui sistem ale carui elemente se gasesc n interdependenta, iar cel mai mic dezacord sau cea mai marunta disfunctionalitate determina rupturi imediate n aval care blocheaza partea amonte. Daca partea amonte detine resursele fizice, partea aval detine informatia care le mobilizeaza. Aceasta crestere a complexitatii este datorata n principal urmatorilor factori: - incertitudinii create de sezonalitatea cererii si ofertei care antreneaza fenomene de oscilatie a fluxurilor;- reducerii acontinue a ciclului de viata al produselor ca urmare a progresului tehnic;lipsa de vizibilitate n cadrul unui canal de distributie n ansamblul sau, ca urmare a unei cvasicoordonari si a unei slabe comunicari ntre diferiti agenti economici;- presiunea concurentiala. Achizitiile caracterizeaza functiile ntreprinderii de natura marketingului, comerciala si juridica, care au ca scop organizarea cumpararii de bunuri fizice si servicii de care ntreprinderea are nevoie pentru a-si realiza misiunea. n mod traditional achizitiile nu au avut nici un rol strategic. Ele executau aprovizionarea pentru productie cu scopul de a satisface niste nevoi n baza unor specificatii definite de altii. Obiectivul lor principal, ntotdeauna pe termen scurt, era obtinerea celui mai mic pret. n ultimii zece ani aceasta functie practic a explodat dobndind un rol strategic, urmarind realizarea unor obiective foarte variate. Competitia internationala determina ntreprinderile sa fie tot mai competitive. Daca n anii 70 ntreprinderile erau orientate, n mod traditional, spre dezvoltarea investitiilor comerciale n paralel cu diferite actiuni menite sa duca la cresterea productivitatii, astazi ele sunt orientate spre domenii mai putin exploatate: achizitiile.Factorii cheie de succes care au dus la dezvoltarea achizitiilor sunt:1) Cautarea competitivitatii Motivele principale sunt urmatoarele: a) n orice ntreprindere achizitiile cuprind, pe de o parte, achizitiile pentru productie (materii prime, subansamble si componente), iar pe de alta parte, subcontractarea industriala, investitiile, serviciile, proprietatea intelectuala. Astfel, n unele ntreprinderi achizitiile reprezinta ntre 50-80% din costul final al produsului (procentul este mai mare n distributie). b) n ultima perioada unele ntreprinderi au optat pentru o strategie de recentrare, orientndu-se asupra meseriilor de baza, abandonnd o serie de activitati care erau n prealabil integrate. Aceasta alegere a facut ca sa le fie ncredintate furnizorilor uneori conceptia, alteori realizarea n ntregime a unui produs. Astazi 70% din costul unei masini este dat de cei care o echipeaza.c) Achizitiile constituie un domeniu n care economiile sunt realizate n contrapartida cu investitii reduse: oameni competenti si sisteme de informare adecvate.2) Dezvoltarea si gestiunea patrimoniului tehnologic

Cel mai adesea ntreprinderile nu au mijloacele umane si materiale suficiente pentru a gestiona ansamblul tehnologiilor necesare dezvoltarii produselor. n plus, n sectoarele de nalta tehnologie, ca de exemplu, industria electronica, costul ridicat al echipamentelor necesare fabricarii componentelor face imposibila amortizarea cheltuielilor n cazul realizarii unor cantitati reduse. Din acest motiv este necesara o specializare a filierelor industriale. Astfel achizitiile au responsabilitatea stabilirii relatiilor cu furnizorii, acestea devenind un nou element al competitivitatii.3) Calitatea foarte ridicata si asigurarea unor servicii de nalt nivel Aceste activitati nu sunt specifice achizitiilor, dar sunt importante n cadrul relatiilor cu furnizorii. n ce priveste notiunea de serviciu, ea se exprima prin reducerea termenelor si prin aplicarea principiilor JIT(just in time). Achizitiilor le revine organizarea relatiilor de interfata cufurnizorii, n amontele sistemului de fluxuri fizice. 4) Reducerea ciclurilor de viata Astazi ntreprinderile care vor cstiga sunt cele care au aptitudinea de a reduce ciclul de viata al produselor de la conceptia initiala pna la livrarea catre client ( conceptul de time to- market2). Acestor actiuni li se adauga cele care au ca scop dezvoltarea de produse noi. 5) Asigurarea perenitatii aprovizionarilor Notiunea de perenitate a furnizorilor este foarte importanta mai ales n cazul n care acestia poseda competente distinctive care limiteaza interschimbabilitatea. Nu toate ntreprinderile acorda achizitiilor aceeasi importanta. Acest lucru depinde de ponderea pe care o au cheltuielile totale efectuate pentru achizitia de materii prime si materiale n totalul cheltuielilor ntreprinderii. Spre exemplificare vom considera o ntreprindere care are vnzari anuale totale de 1 mil. Euro si un profit de 10%, adica de 100.000 euro. ntreprinderea cheltuieste 50% din cifra sa de afaceri pe materii prima, materiale si servicii si poate face economii la aceste cheltuieli de 5%. Un calcul simplu va evidentia urmatoarea situatie : Vnzari 1 mil euro Profit 10% -100.000 euro Achizitii 50%- 500.000 euro Economii 5% din achizitii- 25.000 euro Profit total -125.000 euro Daca rata profitului ramne la 10%, dar ntreprinderea nu este capabila sa obtina economii de 5% la achizitii, pentru a obtine acelasi profit de 125.000 euro, ar trebui sa creasca cifra de afaceri cu 250.000 euro, ceea ce nseamna 25%. Aceasta demonstratie nu vrea sa arate ca ntreprinderea poate neglija obiectivele privind cifra de afaceri.

Analiza pentru .M.EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY S.A. Istoric apariia berii este plasata cu 7 mii de ani n urm pe teritoriul cuprins ntre rurile Tigru i Eufrat. Butura a cptat o rspndire rapida n Mesopotamia, Egipt i prin coloniile greceti n toat lumea antic. n spaiul nostru geografic primele relatri despre bere dateaz de dinaintea erei noastre fiind atestat consumul berei nc n perioada rzboaielor romane. Pe teritoriul actualei Republicii Moldova producia industrial a berei ncepe n anul 1873,cnd un ntreprinztor german pe nume Raps fondeaz n Chiinu prima fabrica de bere. Bazele actualei companii au fost puse cu 30ani n urm n 1974 prin fuzionarea unitii vechi de producie cu fabrica nou ,construit n zona industrial a oraului. Aceast ntreprindere s-a impus pe piaa intern a Republicii Moldova prin sortimentul de producie de nalt calitate: Bere Chiinu ,Arc, Vitanta Premium, Efes Pilsener, Stari Melnic; Buturi Rcoritoare- 6 arome unite sub brendul VIVA : Limonad, Orange, Cola Cola, Coacz Neagr, Lime, Greifruit; Ap Mineral REAL cu gaze i fr gaze; Buturi Slab alcoolice Coffe Amaretto ,Gin tonic, Red Vodka; Sucurile naturale de import Prigat cu arom de portocale , kiwi i piersic; Buturi rcoritoare din gama Pepsi sunt deasemenea pentru import.

Principalele activiti ale ntreprinderii sunt : Producerea; Turnarea; mbutelierea; Vnzarea cu ridicata i cu amnuntul a buturilor alcoolice ,slab alcoolice i nealcoolice. Produsele ntreprinderii se bucur de o vast extindere nu numai printre rndurile tinerilor dar i printre rndurile celor de vrsta a doua i a treia, produsele fiind consumate nu numai la noi n Republica Moldova dar i peste hotare. Relaiile de cooperare sunt foarte strnse reuind s importe materia prim de cea mai nalt calitate din Bulgaria, Frana, Ucraina, Olanda, Cehia, Anglia, Turcia, Rusia.

Pentru .M. Efes Vitanta Moldova Brewery S.A. activitatea de aprovizionare cu materie prim i materiale necesar n procesul de producie, este una dintre cele mai importante activiti preliminare produciei, deoarece de calitatea materiei prime utilizate depinde direct calitatea produsului finit. Departamentul achiziii i ntrebri economice are n subdiviziunea sa 4 secii, i anume: achiziionarii, depozitul central, depozitul pentru utilaj i reclam, i respectiv depozitul pentru piese de schimb. n prezent toat materia prim i materialele sunt procurate att de pe piaa extern, ct i parial de pe piaa local. De pe piaa local se procur materie prim: Zahr de la SRL Iurici; Sod caustic SRL Aldea; Oxigen-SRL MEDTEHGAZ; Acid azotic-SRL Aldea; Nisip, cheramzit i beton SRL Morol.

n ceea ce privete aprovizionarea cu materie prim de pe piaa extern, aici putem aduce urmtoarele exemple: din Ukraina se import dioxid de carbon, acid citric i forme PET, din Cehia se import tuburi cu zimi, din Austria se import aparate de umplut i nchis. n situaia cnd este necesar achiziia unui utilaj se organizeaz tendere sau se solicit cereri de ofert, la care de cele mai deseori particip att firme autohtone, ct i din strintate.Concluzii :