Accindentul de la CernobîlConsecinţele de sănătate ale accidentului nuclear Cernobâl

Lucrare la disciplina:  Aspecte actuale privind infractiunile

contra sigurantei publice

Albert Johanna

Master-Științe penale și criminalistică, an I.

Și a trâmbițat al treilea înger, și a căzut din cer o stea uriașă, arzând ca o

fălcie, și a căzut peste izvoarele apelor.

Și numele stelei se cheamă Absintos. Și a treia parte din ape s-a făcut ca

pelinul și mulți dintre oameni au murit din pricina apelor, pentru că se

făcuseră amare.

( Biblia, Apocalipsa, Sf. Ioan Telologul, Capitolul VIII, Versetul 10, 11)

Introducere

Cernobil este un oraș părăsit din Ucraina nordică, în regiunea Kiev. Cuvântul cernobil provine

din ucraineanul chornobyl și are denumirea de pelinul negru. Prima mențiune scrisă despre

Cernobil apare din 1193 unde este menționat ca teritoriul de vânătoare a prinților Rosztiszlavics.

Așezarea după 1973 a devenit parte a Imperiului Rus.

În secolul al 17-lea , un mare număr de evrei Ashkenazi s-au stabilit în oraș . La jumătatea

secolului al 19-lea , s-a fost mutat în oraș Rabin Menachem Nahum Tverszkij fondatorul

hasidismului Cernobîl. Rabi Menahem și urmașii săi au creat o ramură specială a hasidismului ,

care se referă la numele orașului . În cea de a doua jumătate a secolului orașul a devenit centrul

vieții economice și religioase evreiești . In timpul Revolutiei , marea majoritate a populației a

constat din evrei . În timpul războilui civil operațiuni militarare majore s-au desfășurat în oraș.

Majoritatea proprietarilor au părăsit orașul după războiul civil, totuși acesta nu a afectat

semnificația orașului acesta fiind denumit în 1941 oficial oraș. Orașul a devenit un principal

sediu agricol și forestier. A fost stabilit port fluvial, a fost construit spital și scoală profesională.

Odată cu începerea construcției centralei nucleare s-au început si dezvoltările utilităților majore

în oraș. S-au construit drumuri, linii electrice și facilități de control al inundațiilor.

Un oraș în aproprierea centralei denumit Prîpeat a fost construit pentru lucrătorii de la centrală.

Acesta a avut în jur de 49 400 de locuitori iar în anul 1986 vârsta media a fost de 26 de ani.

Atât Cernobîl cât și Prîpeat au fost părăsite în anul 1986 după calamnitatea nucleară de la

Centrala Atomelectrică Cernobîl. 1

1 A se vedea https://hu.wikipedia.org/wiki/Csernobil vizitat la 09.05.2016

Centrala Atomelectrică Cernobîl

Această centrală este una nucleară dezafectată din Ucraina. A fost compusă din 4 reactoare și

încă două reactoare au fost în faza de contruire în momentul exploziei. Reactorul 1 a fost

terminat în anul 1977, reactorul 2 în 1978, reactorul 3 în 1981 și reactorul 4 în anul 1983.

Explozia în 26 aprilie 1986 a fost distrus reactorul 4 și a avut ca urmare evacuarea orașelor din

apropriere. 2

Accidentul Nuclear

Accidentul nuclear este reprezentat de evenimentul nuclear care afectează instalația. Foarte multe

țări au instalații nucleare fie pentru producerea de energie fie în scopuri ștințifice. Exploatarea

instalațiilor nucleare implică a serie de riscuri legate de iradierea personalului și de contaminarea

mediului înconjurător. În exploatarea normală a reactoarelor apar cantități mari de produși de

fisiune în elementele combustibile care în cazul eliberării accidentale în mediul înconjurător

constituie un mare pericol. Unii dintre acești produși din cauza similtitudinii metabolice ajung în

corpul uman. Accidentele nucleare pot fi grupate în două mari categorii. Accidente legate de

operațiile de tratare și recondiționare a elementelor combustibile și accidetele legate de punerea

la punct a armelor nucleare. 3

Accidentul de la Cernobîl

Specialiștii spun că efectele de la Cernobîl pot fi comparate cu cele produse de 500 de bombe

nucleare de dimensiune celor de la Hiroshima și Nagasaki.

2 https://ro.wikipedia.org/wiki/Centrala_Atomoelectric%C4%83_de_la_Cernob%C3%AEl 3 http://www.armyacademy.ro/biblioteca/CARTI/stiinte_teh/mosteanu1/a1.pdf

Ca și alte centrale electrice nucleare, proiectul sovietic avea un miez de reactor care

conținea tije de combustibil radioactiv de uraniu. În reactoare au fost folosite ca moderator de

blocuri de grafit în interiorul cărora se aflau încastrate tije de control din bor. Căldura care a fost

emanată de tijele de combustibil erau înlăturate din miez de un agent de răcire (apa normală

aflată sub mare presiune pompată în miez unde fierbea şi crea un jet de aburi extrem de

fierbinte). După ce au fost separate apa era pompată înapoi în miez. Aburii treceau prin turbine

producând energie electrică.

În data de 25 aprilie echipajul trebuia să oprească unitatea pentru un control de rutină. Echipajul

dorea să efectueze un test la reactorul 4, care avea scopul de a determina cât timp turbinele ar

continua alimentarea cu energie în cazul în care ar fi pierderi a aportului de energie electrică.

Acest test a fost efectuat ți în anul precedent, însă turbinele nu au asigurat puterea necesară.

Pentru efectuarea testului, era necesar ca, capacitatea reacorului să fie redusă la 30%, însă

în prima fază autoritățile nu au aprobat acest lucru. Reactorul a fost setat la 50% din capacitatea

sa. În data de 26 aprilie a fost aprobat reducerea capacității reactorului. Operatorul a comis o

greșeală, rezultatul fiind reducerea capacității la 1%. Pentru a remedia problema s-a ridicat

producția de energie la 7%, care a fost efectuat prin îndepărtarea simultană de tije de control,

care au fost reintroduse în reactor apoi simultan. Acesta a cazuat distrugerea reactorului.

Explozia s-a produs în jurul orei 01.30 distrugând capsula de beton din jurul reactorului.

Aerul a pătruns în interior și reacționând cu grafitul fierbinte și radioactiv a provocat un incendiu

în reactor. Se estimează că în jur de 8 tone de substanțe radioactive au fost aruncate din reactor și

împrăștiate în jurul zonei. În primele 10 ore de la accindent a fost pompată apă în miezul

reactorului pentru a încerca stingerea inciendiului. Cam 200-300 de tone de apă au fost pompate

pe oră, în jumătatea intactă a reactorului însă acțiunea nu a fost de succes existând posibilitatea

de a inunda reactoarele 1 și 2.

A doua încercare de a stinge flăcările a constat în aruncarea a circa 2.400 de tone de plumb și

1.800 tone de nisip cu elicoptere militare. Din păcate acesta a avut tot un efect negativ deoarece

prin aruncarea acestor materiale temperatura din reactor s-a ridicat și cantiatea de radații a

crescut. În final miezul a fost răcit cu azot iar din 6 mai s-a reușit ca focul și emisiile radioactive

să fie ținute sub control.4

Autoritățile au făcut public anunțul doar după ce specialiștii care operau în cadrul

centralei au constatat că radațiile sunt foarte mari. După ce s-a produs accindentul aproximativ

600.00 de persoane s-au implicat în operațiunile de salvare a celor afectați și pentru curățarea

zonei. În 2011 a fost închis reactorul 2 si celălalte s-au închis în 1996 și 2000.5

Consecințele de sănătate ale accidentului nuclear de la Cernobâl

În primele zile de după producerea accidentului, substanţele radioactive au fost detectate numai pe teritoriul Ucrainei, însă în foarte scurt timp, ele au început să afecteze şi celelalte ţări ale Europei. Acesta a fost posibil deoarece după impactul de la Cernobîl, s-a creat un nor de radiații care a răspândit zone precum Ucraina, Republica Belarus, Federaţia Rusă şi alte state din Europa,

4 http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/cernobil-povestea-dezastrului-urss

5 http://www.descopera.ro/istorie/15264917-cernobil-dupa-30-de-ani-radiografia-celui-mai-mare-dezastru-nuclear-din-istorie-care-au-fost-efectele-acestuia-de-a-lungul-ultimelor-trei-decenii-foto-video vizitat la 31.05.2106

Răspândirea substanţelor radioactive pe întreg cuprinsul Europei, la data de 3 mai 1986 

inclusiv teritoriul Republicii Moldova.La lichidare au participat peste 300 de persoane cu varsta cuprinsa intre 18-50 de ani. Dintre aceste persoane 93% au fost bărbați.

Putem identifica 4 categorii de victime al accindetului de la Cernobîl.

1. Primul grup îl constituie persoanele care au primit doze mari de radiaţie în momentul

accidentului, sau imediat după acesta

2. În al doilea grup au fost incluşi „lichidatorii”, marea majoritate a cărora a fost expusă

acţiunii radiaţiei ionizante în doze sub 25 sGy

3. Grupul trei a fost reprezentat de persoanele expuse acţiunii radiaţiei ionizante şi evacuate

din zona afectată

4. Grupul patru a fost compus din populaţia teritoriilor poluate cu substanţe radioactive

Efectele principale ale catastrofei de la Cernobâl sunt: afectarea populaţiei şi

poluarea mediului ambiant cu substanţe radioactive, răspândirea la distanţe mari a sedimentelor

radioactive şi necesitatea evacuării populaţiei din zonele poluate şi periculoase pentru sănătatea

omului.

Principalii componenţi ai iradierii au fost:

- iradierea externă cu particule β de la sedimentele radioactive;

- iradierea internă, cauzată de utilizarea produselor alimentare poluate cu radioizotopi de

cesiu şi de stronţiu;

- iradierea glandei tiroide cu radioizotopii de iod;6

Copii născuți in familiile participanților la lichidarea accidentului

6 Leonid MARGINEConsecinţele de sănătate ale accidentului nuclear Cernobâl: deficienţe,incapacităţi, invaliditate (la persoanele care au participat la lichidareacatastrofei de la Centrala Nucleară Electrică Cernobâl). Teză de doctorat în medicină. 15-16

Datele arată că este o tendință de înrăutățire a stării de sănătate a copiilor născuți în aceste

familii. Acești copii nu au fost expuși direct la radiații în schimb a fost afectată organismul

părinților care în mod indirect a deteriorat sănătatea fizică și minatlă a copiilor.

Starea de sănătate a copiilor PLCAC se caracterizează printr-un nivel inalt al morbidităţii

generale, in primul rand psihosomatice, comparativ cu populaţia generală. Au o frecvenţă

semnificativă aberaţiile cromozomiale, ca urmare a influenţei unui număr mare de factori

endogeni şi exogeni, cel mai semnificativ fiind iradierea tatălui. Fenomenul transmiterii

transgeneraţionale a efectelor radiaţiilor induce instabilitate genomică la descendenţi, care se

manifestă prin disfuncţie endotelială şi hipertensiune arterială (HTA). De menţionat că studiul

efectuat in Federaţia Rusă a demonstrat că, in majoritatea cazurilor, micuţii născuţi in familiile

PLCAC au suferit de patologii somatice şi psihovegetative. 583 de copii (81,2%) studiaţi la

varsta de sugar (infantilă) aveau diferite patologii. Predominau manifestările leziunilor perinatale

hipoxic-traumatice ale sistemului nervos central la 238 de copii (33,1%), bolile alergice, diateza

exudativă-catarală – 257 micuţi (35,8%), anemia– 77 de copii (10,7%), manifestări de rahitism

57 cazuri (7,9%), tulburări de alimentaţie – 45 de copii (6,3%), boli bronho-pulmonare – 503

(70,1%). E necesar de remarcat faptul că la 271 de copii (37,7%) in primul an de viaţă

au fost inregistrate 4 sau mai multe manifestări de boală respiratorie, ceea ce a permis să fie

atribuiţi grupului de copii bolnăvicioşi.

Particularitățile evoluției maladiilor cronice al lichidatorilor

Din Moldova au fost trimiși circa 3000 de persoane pentru a participa la lichidarea consecințelor

avariei. În jur de 2500 au fost imobilizați în primii doi ani dupa accindent. Din păcate aceste

persoane înainte de a fi fost duse la lichidare nu au fost examinați din punct de vedere al

sănătății. În 1991 s-au început verificarea stării de sănătate. S-a constatat că dintre aceste

persoane nu era nici unul sănătos. Maladiile cronice detectate au fost la sistemul cardiovascular

( hipertensiune, miocardiopatii), sistemul digestiv (gastrite, ciroze, pancreatite), sistemul

osteoarticular ( osteoporoza, artrită reumatoidă), sistemul urinar și respirator ( bronșite,

pielonefrite), sistemul endocrin ( maladiile glandei tiroide, diabet zaharat) și sistemul

nervos( spondilopatii, sechele ale leziunilor traumatice). Rezultatele arată că bolile

cardiovasculare au

crescut aproape de 3 ori, cele ale tractului digestiv – de 2 ori, ale aparatului locomotor – de 4,7

ori, iar ale celui respirator s-au triplat.7

RADIAŢIA IONIZANTĂ ŞI EFECTELE EI DE DURATĂ ASUPRA GLANDEI TIROIDEElementele cele mai periculase în cazul unei catastrofe sunt urmatoarele:

Iod 131: care este absorbit la nivelul glandei tiroide, condiţionanddezvoltarea cancerului şi a altor afecţiuni tiroidiene

plutoniu 239 cesiu 134 și 137 inhalate sau ingerate, pot afecta organele interne,

favorizand apariţia cancerului pulmonar, leucemiei şi a mutaţiilor genetice stonțiu 89 și 90 care se acumulează in oase, producand tumori şi leucemie

Unica afecţiune care a fost unanim recunoscută de mai multeinstituţii oficiale, inclusiv de Comitetul Ştiinţific al Naţiunilor Unite şide Ministerul Sănătăţii, şi apreciată drept consecinţa cea mai evidentăa iradierii este cancerul tiroidian. Savanţii estimează că numărul cazurilor de cancer tiroidian inrandurile persoanelor care erau copii sau adolescenţi la momentul produceriiaccidentului va ajunge la 8000 in deceniile următoare. Estimărilepublicate de OMS ajung pană la 50 000 de cazuri. Profesorul EdmundLengfelder din Munchen, specialist in domeniul bolilor produse deradiaţii, avertizează asupra celor 100 000 de cazuri de cancer tiroidian,apărute in toate grupele de varstă. De menţionat că perioada de latenţăa cancerului radioindus constituie 25 de ani, deci incidenţa canceruluide tiroidă este maximă la 25-30 ani de postexpunere,fapt ce ne atenţionează asupra probabilităţii creşteriiacestei patologii in următorii ani. Din lotul general de 1345 de persoane, la79,8% au fost depistate modificări la nivelul glandeitiroide. Cea mai frecventă patologie s-a dovedit a fihiperplazia difuză a glandei tiroide, cu care au fostdiagnosticaţi 67,06% din cei investigaţi.8

Mărturii

Tudor Căpățână, inginer electronist

„Radiația nu are miros, nu are gust, ea nu poate fi văzută și pipăită. Radiația asta era ceva ce era

în aer și noi simțeam acolo că, uite te doare capul. Te apuca un fior, așa zguduia tot corpul și tot

sufletul când vedeai ce-i acolo. După Cernobîl toate s-au schimbat la 180 de grade. Am ajuns în

timpul de azi că am probleme și de sănătate și copil invalid. Este o vorbă, treceam pe sub

7 SĂNĂTATE PUBLICĂ, ECONOMIE ŞI MANAGEMENT IN MEDICINĂ, revistă ştiinţifico-practicăfondată in anul 2003, 2(37)/2011, p. 7-12.8 Idem, p. 16-17

pământ, dar nu plecam. Dar în ziua de azi e mai ușor de vorbit. Atunci statul sovietic ii îndruma

pe toți întâi să servească țării, apoi să se gândească la sănătatea și viața lor.”

-Tudor Căpățână, inginer electronist la Institutul Politehnic din Chişinău. În ianuarie 1987, el şi

alţi 300 de specialişti moldoveni au fost chemaţi de urgenţă la Comisariatul Militar Chişinău. El

a povestit că deși I s-a spus că va pleca la Tighina, a fost dus la Cernobîl. Acolo I s-a dus la

cunoștință ce caută acolo și ce are de făcut. „Am stat 89 de zile dintre care 42 de zile am făcut

reparații, deoarece eu eram inginer electric, reparația utilajului energetic a blocului numărul trei

care era alături de blocul numărul patru a blocului atomic care a explodat. Spuneam că trebuie să

rabd și va veni timpul când voi fi trimis acasă.”

„Din 3550 de oameni, au rămas în viață 2282 de oameni, dintre care 2141 sunt invalizi. Radiația,

încetul cu încetul, ia vieți omenești, și în Republica Moldova decedează ca muștele. ”

Andrei Vicolaș -maior

El a fost dus la centrală pentru a da la o parte resturile acoperişului reactorului explodat .

 „Prima lovitură pe care au primit-o lichidatorii au fost militarii care aruncând substanțele acelea,

grafitul acela radioactiv de pe acoperișul reactorului din preajmă, ei lucrau numai câte 30, 40 de

secunde și apoi erau schimbați și trimiși acasă. Asta și era problema principală că începând de la

general până la ultimul soldat nu știau cu adevărat care era pericolul contaminării cu radiația

ionizantă.”

Ion Stafi-militar

„Nouă nici nu ni se dădea voie să scriem adresa corectă, adică să nu scriem orașul Cernobîl,

unitatea militară cutare. Era într-un fel secret ca să nu se audă în public că participă soldați, adică

tineri de 18 ani la așa lucrări ca la Cernobîl.”

Acest bărbat are o fetiță de 14 ani care are o formă severă de autism.  „Avem copil invalid de

gradul întâi cu care șede mămica zi și noapte. Să nu fi fost treaba asta, poate că nu eram într-așa

situație. Eu nu m-am dus să mă zburd acolo, ori să-mi fac fotografii. Noi nici n-am știut unde

ajungem. Noi am executat ordinul.”

Ludmila Beșleagă-văduvă

Și-a pierdut soțul, medic oncolog, la 12 ani de la momentul în care s-au întors amândoi de la

Cernobîl. El a lucrat la spital şi a ajutat timp de doi ani atât populaţia din zonă, cât şi pe cei care

au fost detaşaţi, ca să cureţe zona. Ea l-a însoţit ca voluntar şi a împărţit timp de câteva

săptămâni pastile de iod localnicilor.

 „Fetița noastră a crescut fără tată, ea avea 7 ani când tăticul ei a decedat. Și de multe ori m-am

întrebat pe mine însămi, eu dacă ar fi să încep de la început, aș începe tot așa? N-aș vrea să zic

cuvinte faimoase, dar dacă n-am fi fost noi cei care au mers atunci la Cernobîl eu consider că

Europa n-ar fi existat astăzi, așa cum există ea astăzi.”9

Accidentul de la Fukushima

În 11 martie 2011, la ora locală  14:46 (ora României 05:46), un cutremur cu o magnitudine de 9,1

pe scara Richter s-a produs în largul coastei de est a regiunii japoneze Tohoku. Seismul a declanşat

valuri puternice de tsunami, care au atins la un moment dat chiar și 10 metri. Atunci, patru dintre

cele şase reactoare ale centralei nucleare ,,Fukushima Daiichi", localizată în prefectura Fukushima

din Japonia, au fost afectate. Acesta a fost cel mai mare dezastru nuclear din istorie, după cel

produs la Cernobîl. În urma dezastrului 19.000 de persoane au murit. Contaminarea a afectat atât

persoanele cât și fauna. 10

Guvernul japonez a pus repede în aplicare măsurile de protecție , evacuarea persoanelor și

stoparea transferurilor de alimente din zonă. Guvernul a distribuit , de asemenea, iodură de

potasiu pentru locuitorii din apropierea instalației , pentru a preveni glandele tiroide de la

absorbția radiației . Aceste acțiuni au limitat orice efecte negative asupra sănătății din accident.

Autoritățile din fosta Uniune Sovietică au fost lente să ia măsuri pentru a proteja aprovizionarea

cu alimente și lapte , ceea ce a dus la un număr mare de cancer tiroidian in randul copiilor si

adolescentilor din consumul de alimente contaminate .

Nu există decese cauzate de expunerea la radiatii din accidentul din Japonia . Studii separate,

publicate în 2013 de către Organizația Națiunilor Unite ( ONU ) și Organizația Mondială a

Sănătății au concluzionat că riscurile pentru sănătate de radiațiile eliberate în timpul accidentului

de la Fukushima sunt minime , chiar și pentru cei care " au fost cei mai afectatați ".11

9 http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/30+de+ani+de+la+Cernobil/Cernobil+marturii+nespuse , vizitat la 01.06.201610 http://www.descopera.ro/istorie/15264917-cernobil-dupa-30-de-ani-radiografia-celui-mai-mare-dezastru-nuclear-din-istorie-care-au-fost-efectele-acestuia-de-a-lungul-ultimelor-trei-decenii-foto-video vizitat la 01.06.201611 http://www.nei.org/Master-Document-Folder/Backgrounders/Fact-Sheets/Japan-Comparing-Chernobyl-and-Fukushima vizitata la 01.06.2016