acadele ref

7/21/2019 Acadele Ref

http://slidepdf.com/reader/full/acadele-ref 1/9

INTRODUCERE

Poluarea apelor - fenomenul prin care se produc modificări calitative negative ale

proprietăţilor naturale ale apelor, ce au ca urmare scoaterea lor parţială sau totală din folosinţă.După originea sursei de poluare: poluare naturală şi poluarea artificială.

Poluarea naturală

Sursele de poluare naturală: caracter permanent sau caracter accidental ; Surse naturale de poluare cu caracter permanent :

- sărurile minerale solubile ← spălarea rocilor de către apele de suprafaţă sau freatice;- particule solide ← eroziunea solului (aluviuni);- substanţe organice în descompunere ← descompunerea vegetaţiei acvatice submerseemerse;

Surse de poluare naturală cu caracter accidental :- particulele de substanţe ce pătrund !n apă ca urmare:

- fenomene geologice: erupţii vulcanice" cutremure;- fenomene meteorologice: uragane" inundaţii" furtuni de praf;

- fenomene comple#e: alunecările de teren.

Poluarea artificială (antropică): introducerea !n apele naturale a unor substanţe poluante !nmod direct sau prin deversarea apelor uzate mena$ere" industriale" agricole sau provenite din alteactivităţi umane.

Poluarea termică a apelor

Surse de poluarea termică: utilizarea apelor continentale sau oceanice litorale ca ape de răcire!n termocentrale %i centrale nucleare;

Consecinţele poluării termice:• modifică concentraţia o#igenului dizolvat !n apă" prin mic%orarea coeficientului lui de solubilitate;

• intensifică activitatea microorganismelor din apă &intensifică descompunerea S' &cre%te

deficitul de o#igen din apă;

• măre%te nevoia de o#igen a idrobionţilor: cre%terea temperaturii cu **+ măre%te de ,", ori nevoile

respiratorii ale poicilotermelor;

• scade concentraţia azotului %i a +', din apă & afectează ecilibrul ionic al apelor;

• scade concentraţia ionilor de calciu din apă & modifică metabolismul osos la pe%ti %i formarea

e#osceletului la molu%te %i alte nevertebrate acvatice.

Poluarea termică afectează negativ biocenozele acvatice în ansamblul lor :- afectează negativ creşterea şi reproducerea tuturor microorganismelor acvatice;- diminuează diversitatea fitoplanctonului: e#.: diatomeele ← cre%terea temperaturii apei cu * *+

scade de ," ori diversitatea specifică a populaţiilor de diatomee ( unele diatomee termofile & proliferare anormală odată cu !ncălzirea apei);

- modifică succesiunea normală a speciilor de fitoplancton: la ,*+ diatomeele &!nlocuite decloroficee; la / *+ cloroficeele & !nlocuite cu cianoficee;

- proliferarea anormală a cianoficeelor - dăunătoare:

o surse de rană mai puţin eficiente dec0t diatomeele %i cloroficeele;



o conţin to#ine din grupul biliproteinelor & into#ică direct idrobionţii sau se

acumulează !n lanţurile trofice;- influenţează negativ nevertebratele din ecosistemele acvatice:

o cladocerele - cele mai sensibile la !ncălzirea apei: la **+" Daphnia magna are

longevitatea medie de ori mai mică dec0t la *+;o copepodele - sursă importantă de rană pentru alevinii %i puietul pe%tilor răpitori

←afectate de temperaturile ridicate;

o larvele de insecte (efemeride" perlide" tricoptere" odonate) - victime ale poluăriitermice" deoarece sunt specii stenoterme criofile;

o fauna bentonică (!n special molu%tele) - deosebit de sensibilă la poluarea termică;

o nevertebratele marine (grad accentuat de stenotermie) - mult mai sensibile la poluarea

termică dec0t speciile dulcicole;

o fauna din mările calde - mai sensibilă la cre%terea temperaturii apei dec0t cea din mările

reci (animalele din mările calde trăiesc la temperaturi mult mai apropiate de temperaturama#imă tolerată dec0t speciile omologe din mările polare);

Efectele poluării termice asupra peştilor

- speciile autotone suportă !n cursul anului variaţii de temperatură cuprinse !ntre * %i **+;- toleranţa termică: !ntre temperatura letală inferioară (!n $ur de ** +) %i temperatura letală

superioară (* / *+);- mărimea zonei de toleranţă termică: depinde de specie" v0rstă" stare fiziologică;- supravieţuirea pe%tilor la ridicarea 1 apei & depinde de intervalul de timp !n care are loc cre%terea

temperaturii ( ciar dacă acesta se află !n zona de toleranţă termică):

o %ocurile termice" ciar de scurtă durată & letale pentru pe%ti;

o cre%terea lentă a temperaturii & măre%te zona de toleranţă termică p0nă spre

temperatura letală superioară;- rezistenţa peştilor la poluarea termică depinde de specie %i de faza ontogenetică !n care se găse%te

individul:

o icrele %i alevinii - mai sensibili la poluarea termică dec0t adulţii;o ciprinidele (specii euriterme)- suportă mai bine cre%terea temperaturii dec0t salmonidele;

o salmonidele (stenoterme criofile) / grav afectate de poluarea termică:

- reduce consumul de rană;- grăbe%te maturarea se#uală;- scade ritmul de cre%tere;- scade longevitatea pe%tilor.

- reduce cantitatea de hrană naturală pentru peşti: scade biomasa de diatomee" scade numărul decladocere %i larve de insecte stenoterme & diminuarea producţiei de pe%ti carnivori;

- determină modificări & oprir comportamentale & perturbă migraţia pe%tilor: angilele adultea$unse !n zone cu ape mai calde ea migraţiei către mare & perturb0nd astfel reproducerea

acestora.

,



Studiu de caz:

Posibilitatile de poluare termica a panzei freatice in zona canalului Dunare!area Nea"ra

234'5467 D8 D9S384S98 + 48164D64e D64 + 918<6 S9 D= +'>S16>18 9> 1'6182?-49=8

2 solutia numerica a ecuatiei dispersiei unidimensionala

2in cazul unei in$ectii continue in origine.

2cu solutia numerica in care se pune conditia ca la mare distanta concentratia in2doua puncte succesive ramine constanta +(>-"7)@+(>"7)

2asta inseamna:a(>">-)@;a(>">)@-;d(>"$A)@*; vezi algoritmul din carte

2dt@B* secunde

dt@B*2d#@*.*m este pasul de spatiu

d#@*.*;

2> este numarul de pasi de spatiu

>@C*;2deci se considera o distanta de C*cm. 8u iau i@ in origine

2t@** minute adica ore este perioada in care se face analiza 7dt27@numarul de pasi de timp la poluare

27@numarul total de minute poluare plus depoluare7@C;

2+alculeaza viteza in pori din formula D391 in cazul e#perimentului cu

2acvifer freatic cu lungime de C*cm din laboratorul de cimie

2volum in cm cubivolum@E*;

timpmasurat@*;

debit@volumtimpmasurat

2latime in cmlatime@,F;

G@debitlatime

2ne@porozitate cinematica sau efectivane@*.,lungime@E

*@

@,F.H

2I in cmsI@,lungimeG(*J,-J,)

panta@(*-)lungime

2DarcK incms

DarcK@Ipanta2u in ms

u@(DarcKne)*.*

vitezarealapeora@uB**

vitezarealapezi@vitezarealapeora,C2u este viteza de transport...advectie in metri pe secunda

2u@*.***,

2D=@coeficientul de dispersie in m patratis2alfal@*.*E;

alfal@*.*,B;

D=@alfalu

2+* este concentratia la frontiera care este considerata si sursa de poluare+*@**;

2+onstruiesc un vector spatiu cu valori L*"","...C*M care are > linii si coloana

for i@:>

#(i")@(i-)d#;



end

2numesc acest vector #...am nevoie de el ca sa fac desene #@#(:");

2construiesc vectorul timp t in minute pe care il voi folosi mai tirziu sa desenez cu el

for $@:7A t("$)@($-)dtB*;

t@t(":);

end

2deci pentru fiecare $ voi avea o valoare a timpului t in minute

+@zeros(>"7); 2concentratia initiala in tot domeniul este *

for i@:>

+(i")@*; end

2daca vrei sa faci figuri diferite pui

ren@figure

figure(ren)2+'>S1498S+ S'=196 >7849+6

2programul asta poti sa il faci indepaendent de solutia analitica

2cu coeficient de retardare 4

4@;D=@D=4;

u@u4

+*@**;

for i@:>

#(i")@(i-)d#;

end #@#(:");

for $@:7A

t("$)@($-)dtB*;

t@t(":); end

for $@:7

2concentratia la sursa

+(")@+*;2concentratia initiala

for i@,:>

+(i")@*;

end2se calculeaza coeficientii matricei a si ai vectorului termenilor liberi d

a(")@;

a(",)@*;

d("$A)@+*;a(>">-)@;

a(>">)@-;

d(>"$A)@*;

for i@,:>-

a(i"i-)@D=(d#d#)Au(,d#);a(i"i)@-,D=(d#d#)-dt;

a(i"iA)@D=(d#d#)-u(,d#);

d(i"$A)@-+(i"$)dt;end

2solutia sistemului de ecuatii " care da concentratia in toate punctele i"

2la fiecare pas de timp $

+(:"$A)@inv(a)d(:"$A);end

2asta este endul pentru for $@:7

2 N6+ >9S18 8+1'49 din matricea concentratiilor (>7849+8) ca sa pot D8S8>6

C



26496196 +'>+8>1461989 9> S3619" =6 D9N84918 7'78>18 D8 1973

2D8 8?8. +> este coloana din matricea concentratiilor numerice"2adica concentratia la momentul initial in toate nodurile

2+>, este coloana , din matricea concentratiilor >7849+8"

2adica concentratia la momentul dt@minut in toate nodurile2+>H, este coloana H, din matricea concentratiilor >7849+8"

2adica concentratia la momentul (H,-)dt@,ore in toate nodurile

+>@+(:");

+>@+(:");

+>B@+(:"B);+>EB@+(:"EB);

+>C@+(:"C);

2+>cm este vectorul concentratiilor (>7849+8) pentru i@B d# metri" la totzi timpii+>cm@+(B":);

+>cm@+(B":);

+>,cm@+(,B":);

+>Ccm@+(":);+>Fcm@+(C*":);

2deseneaza concentratiile numerice

2 daca ai folosit old on mai sus le pune pe acelasi grafic

2daca folosesti ren@figure" figure(ren) face desene diferite2N95,

plot(#"+>"ObO"#"+>B"OgO"#"+>EB"OKO"#"+>C"O--O);grid;grid;

#label(Odistanta in mO)Klabel(Oconcentratia in mglO)

26+8S1 gte#t scrie pe figura daca +=9+P8<9 pe curba respectiva

2D6+6nu iti place il scoti

2gte#t(Ot@*O);gte#t(Ot@B*sO);gte#t(Ot@*minO);gte#t(Ot@,*minO);2gte#t(Ot@**minO);gte#t(Ot@B*minO);gte#t(Ot@H,*minO);

2gte#t(Otimp@H,*min"+'>+@**mglO);

2gte#t(OD=@*.**,mmsO);

2gte#t(Od#@*.*m"dt@B*s"u@*.**msO);grid;

title(Oariatia concentratiei la momentul 1O);

2vrei sa faci o figura noua

ren@figurefigure(ren)

2desenezi variatia concentratiei la *cm de sursa " la totzi timpii" atit 6>6=919+ cit si >7849+

2N95

plot(t"+>cm"OrO);grid;#label(Otimpul in minuteO)

Klabel(Oconcentratia in mglO)

title(Oariatia concentratiei la distanta de cm de malO);

ren@figurefigure(ren)

2desenezi variatia concentratiei la cm de sursa " la totzi timpii" >7849+

plot(t"+>cm"OrO);grid;

#label(Otimpul in minuteO)

Klabel(Oconcentratia in mglO)title(Oariatia concentratiei la distanta de cm de malO);

ren@figure

figure(ren)

2desenezi variatia concentratiei la ,cm de sursa " la totzi timpii">7849+

plot(t"+>,cm"OrO);grid;

#label(Otimpul in minuteO)Klabel(Oconcentratia in mglO)

title(Oariatia concentratiei la distanta de ,cm de malO);

ren@figure



figure(ren)

2desenezi variatia concentratiei la Ccm de sursa " la totzi timpii>7849+ plot(t"+>Ccm"OrO);grid;


Klabel(Oconcentratia in mglO)title(Oariatia concentratiei la distanta de Ccm de malO);

ren@figure

figure(ren)

2desenezi variatia concentratiei la Fcm de sursa " la totzi timpii">7849+

2N95 plot(t"+>Fcm"OrO);grid;


Klabel(Oconcentratia in mglO)title(Oariatia concentratiei la distanta de Fcm de malO);

B



H



E



F

acadele ref

Documents