absortia si digestia glucidelor

3
7/23/2019 Absortia Si Digestia Glucidelor http://slidepdf.com/reader/full/absortia-si-digestia-glucidelor 1/3  Absortia si digestia glucidelor  Glucidele reprezintă un grup deosebit de important de compuşi bio, universal răspândiţi în natură , în lipsa cărora viaţa pe Terra nu ar putea exista.  În legătură cu acest important grup de substanţe, s-au încercat mai multe denumiri, niciuna dintre ele neiind pe deplin satisăcătoare.  !enumirea de "glucide" provine de la grecescul "glic#is" sau "gli$is", iar cea de za#aride, de la latinescul "sacc#arum" şi de la grecescul "sa$$arom", toate însemnând "dulce". %e ştie însă, că nu toate glucidele sunt dulci &celuloza, amidonul, etc.' şi, pe de altă parte, că există compuşi care deşi sunt dulci, nu sunt glucide &za#arina, glicerolul,etc.'. (u toate aceste inconveniente, termenul "G)*(+!" s-a adoptat ca denumire oicială. Glucidele sunt substanţe ormate din una sau mai multe molecule. !upă numărul de molecule care intră în structura unei glucide, există monoglucide numite şi oze &carbo#idraţi ormaţi dintr-o singură moleculă', oligoglucide &#idraţi de carbon care au în structura lor mai multe resturi de monoglucide' , si poliglucide &za#aride cu structură ramiicată care pot conţine zeci, sute sau mii de resturi monoglucidice'.  ligoglucidele şi poliglucidele sunt structuri condensate care mai poartă denumirea de ozide. În organismul omului, glucidele sunt substanţe cu rol energetic. le urnizează organismului cele mai multe şi mai accesibile calorii. !igestia şi metabolismul acestor substanţe au ca produşii inali dioxidul de carbon şi apa.  Digestia şi absorbţia glucidelor:  !oar carbo#idraţii cu masă moleculară mică &monoglucidele, unele diglucide' pot traversa pereţii intestinali pentru a a/unge în sânge. ligoglucidele şi  poliglucidele trebuie să suere, anterior absorbţiei intestinale, degradări prin care să se scindeze până la monoglucide.  0rincipala poliglucidă prezentă în alimente amidonul, începe să se descompună încă din cavitatea bucală, sub acţiunea enzimei ptialina. 1stel,  ptialina este amestecată cu alimentele şi începe transormarea amidonului. %cindarea moleculelor se continuă în stomac, unde acidul clor#idric suprimă activitatea ptialinei şi înlocuieşte degradarea enzimatică, cu o #idroliză acidă. 0rocesul de degradare, continuă, cu un mai mare randament, într-un mediu alcalin, Page 1 of 3

Upload: freelo

Post on 18-Feb-2018

215 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Absortia Si Digestia Glucidelor

7/23/2019 Absortia Si Digestia Glucidelor

http://slidepdf.com/reader/full/absortia-si-digestia-glucidelor 1/3

  Absortia si digestia glucidelor

  Glucidele reprezintă un grup deosebit de important de compuşi bio,universal răspândiţi în natură , în lipsa cărora viaţa pe Terra nu ar putea exista.

 În legătură cu acest important grup de substanţe, s-au încercat mai multedenumiri, niciuna dintre ele neiind pe deplin satisăcătoare.

 !enumirea de "glucide" provine de la grecescul "glic#is" sau "gli$is", iar cea de za#aride, de la latinescul "sacc#arum" şi de la grecescul "sa$$arom", toateînsemnând "dulce". %e ştie însă, că nu toate glucidele sunt dulci &celuloza,amidonul, etc.' şi, pe de altă parte, că există compuşi care deşi sunt dulci, nu sunt

glucide &za#arina, glicerolul,etc.'. (u toate aceste inconveniente, termenul"G)*(+!" s-a adoptat ca denumire oicială.Glucidele sunt substanţe ormate din una sau mai multe molecule. !upă

numărul de molecule care intră în structura unei glucide, există monoglucidenumite şi oze &carbo#idraţi ormaţi dintr-o singură moleculă', oligoglucide &#idraţide carbon care au în structura lor mai multe resturi de monoglucide' , si poliglucide&za#aride cu structură ramiicată care pot conţine zeci, sute sau mii de resturimonoglucidice'.

 ligoglucidele şi poliglucidele sunt structuri condensate care mai poartădenumirea de ozide.

În organismul omului, glucidele sunt substanţe cu rol energetic. leurnizează organismului cele mai multe şi mai accesibile calorii. !igestia şimetabolismul acestor substanţe au ca produşii inali dioxidul de carbon şi apa.

 Digestia şi absorbţia glucidelor:  !oar carbo#idraţii cu masă moleculară mică &monoglucidele, unele

diglucide' pot traversa pereţii intestinali pentru a a/unge în sânge. ligoglucidele şi poliglucidele trebuie să suere, anterior absorbţiei intestinale, degradări prin care să

se scindeze până la monoglucide.  0rincipala poliglucidă prezentă în alimente amidonul, începe să se

descompună încă din cavitatea bucală, sub acţiunea enzimei ptialina. 1stel, ptialina este amestecată cu alimentele şi începe transormarea amidonului.%cindarea moleculelor se continuă în stomac, unde acidul clor#idric suprimăactivitatea ptialinei şi înlocuieşte degradarea enzimatică, cu o #idroliză acidă.0rocesul de degradare, continuă, cu un mai mare randament, într-un mediu alcalin,

Page 1 of 3

Page 2: Absortia Si Digestia Glucidelor

7/23/2019 Absortia Si Digestia Glucidelor

http://slidepdf.com/reader/full/absortia-si-digestia-glucidelor 2/3

în duoden şi în intestinul subţire, sub acţiunea amilazei pancreatice, şi a celeiintestinale, astel încât, se a/unge în inal la glucoză, monoglucidă care traverseazăuşor pereţii intestinali.

2etabolismul energetic al omului este "planiicat" să se desăşoare cu prioritate pe baza glucidelor. !acă în organism se introduc cantităţi mari de lipideşi de carbo#idraţi, în maxim 34 de ore va avea loc arderea aproape completă aglucidelor, în timp ce lipidele vor rămâne în bună parte neoxidate. )ipideleneoxidate se depun, în ţesutul adipos, pe termen lung. !acă în organism a/ungcantităţi mai mici de glucide, şi acestea de provenienţă naturală, ără absorbţierapidă, metabolismul nu va avea destule resurse energetice, şi va ardecombustibilul de depozit, adică grăsimile, desigur în condiţiile unei alimentaţiisărace în lipide. 2ai mult, o cantitate moderată de glucide cu absorbţie lentă, vainiţia procesul de arderea a grăsimilor, dacă aportul caloric alimentar nu este mai

mare decât energia consumată de corp.  0rincipalul donor de energie celulară este glucoza. 1ceasta a/unge la

ţesuturi iind purtată prin luxul sanguin. În uncţie de provenienţă, ţesuturileolosesc 5 eluri de glucoză

- glucoza exogenă6- glucoza endogenă6- neoglucoza6

 Metabolismul glucozei:  1rderea glucozei în celule are loc sub inluenţa insulinei. 2etabolismul

glucidelor poate urma o cale aerobă &în prezenta oxigenului' sau una anaerobă &înlisa oxigenului'.

  (atabolismul anaerob al glucozei poartă denumirea de glicoliză anaerobă.0rin glicoliza anaerobă, enomen ce are loc mai ales la nivelul icatului şi amuşc#ilor sc#eletici, glucoza se transormă în acid lactic, în urma trecerii succesive

 prin 78 reacţii c#imice catalizate enzimatic. În ultima reacţie, acidul piruvic treceîn acid lactic. 1cidul lactic rezultat din glicoliza anaerobă este responsabil deinstalarea ebrei musculare, enomen cauzat de creşterea acidităţii musculare.2etabolismul anaerob al glucidelor are loc în condiţii de eort izic solicitant, ca oconsecinţă a aptului că necesarul de oxigen gazos de care au nevoie celulele nu

Page 2 of 3

Page 3: Absortia Si Digestia Glucidelor

7/23/2019 Absortia Si Digestia Glucidelor

http://slidepdf.com/reader/full/absortia-si-digestia-glucidelor 3/3

 poate i satisăcut . Glicoliza anaerobă urnizează o cantitate mare de energie, însăcu un randament scăzut, un el de "orţă ără rezistenţă".

0e cale aerobă, glicoliza are un randament energetic mult superior. În prezenţa oxigenului, glucoza trece printr-o serie de reacţii catalizate enzimatic până

la acid piruvic. 1cidul piruvic, trece mai departe în acetil coenzima 1, care intră înciclul lui 9rebs, oxidându-se până la (3 şi :3.

+nsulina avorizează ixarea glucozei în ţesuturi si stimulează glicoliza.Înacelaşi timp, insulina in#ibă arderea grăsimilor. Glucagonul, #ormon antagonistinsulinei şi secretat de celulele ; din insulele lui )anger#ans, in#ibă insulina.

 Metabolismul fructozei:

  <ructoza este o monoglucidă prezentă în mod natural, în cantităţi mari, înructele dulci şi în miere. !e asemenea, ructoza concentrată &nenaturală' seoloseşte des în alimentaţie.

  <aţă de glucoză, ructoza urmează o altă cale metabolică, independentă deinsulină. 1stel, la nivelul icatului, sub acţiunea enzimei ructoc#inaza, substanţase osorilează degradându-se treptat cu eliberare de energie.

  0ână nu demult, datorită unei absorbţii mai lente şi ca o consecinţă aaptului că nu necesită prezenţa insulinei, se considera că ructoza este cea maisănătoasă glucidă. Timpul însă, a dovedit că lucrurile nu stau c#iar aşa.

  În natură, ructoza se ală de cele mai multe ori alăturată glucozei, mai alesîn ructe, amândouă glucidele alându-se în concentraţii relativ scăzute. Însă,datorită gustului oarte dulce, ructoza a început să se extragă selectiv, astel încâtse întâlneşte adăugată într-o mulţime de alimente &cereale pentru micul de/un,răcoritoare, gumă de mestecat, pră/ituri, bomboane, gemuri, produse pentrudiabetici, etc.'. 1ceastă ructoză concentrată nu este deloc sănătoasă.

Page 3 of 3