Universitatea “Lucian Blaga” SibiuFacultatea de Stiinte EconomiceSpecializarea Afaceri InternationaleAnul II

PROIECTLa disciplina: „Managementul afacerilor

internationale”

Coordonator: Autor:Prof. Univ. Dr. Ioan Bogdan

1

2008

PROIECTLa disciplina: „Managementul afacerilor

internationale”

Abordarea eticii in managementul afacerilor internationale

2

“Încearcă să nu fii un om de succes, ci un om de valoare! “(Albert Einstein)

3

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………….PAG. 5

1. CONCEPTUL DE ETICA IN AFACERILE INTERNATIONALE………………………………………….....PAG.7

2. IMPACTUL SI IMPORTANTA ETICII IN LUMEA CONTEMPORANA……………………………………………..PAG.11

2.1. ETICA SI LUMEA CONTEMPORANA……….………..PAG.11 2.2.IMPORTANTA ETICII PENTRU MANAGERI………...PAG.12 2.3.CORUPTIA-PRICIPALA PROBLEMA IN ETICA LUMII CONTEMPORANE……………………………….PAG.13

3. ETICA-APLICAREA SI INCALCAREA EI IN MARILE FIRME INTERNATIONALE…………………………………...PAG.15 3.1.APLICAREA NORMELOR ETICE………………………PAG.15

3.2.COMPORTAMENTE NEETICE, INCALCAREA DREPTURILOR OMULUI, EXPLOATAREA EXCESIVA A RESURSELOR SI LISTA POATE CONTINUA………………………………………PAG.16

4. CONCLUZII…………………………………………………….PAG.18 BIBLIOGRAFIE……………………………………………………PAG.20

GLOSAR DE TERMENI…………………………………………..PAG.21

LISTA FORMELOR GRAFICE………………………………….PAG.22

4

ANEXE……………………………………………………………...PAG.23

Introducere

Etica in afaceri este un subiect pe care multi oameni il i-au in raspar: pe unii ii amuza copios iar altora li se pare o gluma proasta. In lumea noastra, invatam din clasa intaia matematica, gramatica, istoria, geografia, etc., insa etica nu o studiem niciodata la scoala. Nu este o disciplina “exacta”, si dupa cum se crede nici destul de importanta pentru a sta langa celelalte materii “umaniste”. Asa se face ca fiecare isi incropeste o imagine personala, extrem de aproximativa, daca nu chiar eronata despre ceea ce inseamna etica. (1)

Observatorii hipercritici ai mediului de afaceri comit mai multe erori care le ingusteaza perspectiva si le stramba judecata. Pe de o parte confunda comportamentul etic cu altruismul umanitar, pe de alta parte generalizeaza fara temei faptele scandaloase care se petrec realmente in lumea afacerilor trecand cu vederea normalitatea activitatii de afaceri, in care onestitatea si corectitudinea sunt regula si nu exceptia.(2)

Etica in afaceri este un domeniu academic si un subiect de dezbatere publica destul de recent, atat de recent incat inca nu s-au pus intrebari de genul “Cine este autorul care a propus si a impus termenul etica in afaceri ?” sau “Cui apartine cu adevarat primul articol, eseu sau tratat de etica in afaceri?”. (2) Ca mai toate noutatile din ultimul secol, si business ethics este o “inventie” americana. Pentru unii originea transatlantica a noii discipline este o garantie de seriozitate, performanta si calitate; pentru altii dimpotriva, orice vine de peste ocean trebuie sa fie ceva teribil de rudimentar, superficial. Indiferent cum este privita, etica in afaceri a luat rapid amploare in spatiul nord-american, de unde s-a raspandit apoi mai ales in tarile in care se poate vorbi cu adevarat despre economie de piata si stat de drept. In Romania, acest eventual interes este abia pe cale sa se nasca.(2)

Etica în afaceri e produsul unei piete mature, în care firmele şi-au înţeles rolul în societate şi au învăţat să comunice şi să facă din comunicare un instrument de profit. În activitatea unei firme, etica se regăseste sub formă de instrumente de decizie, instrumente pentru diagnosticarea şi rezolvarea conflictelor etice, sisteme de valori ce definesc o cultură organizaţională, coduri etice, principii ce stau la baza strategiilor de comunicare de marketing, instrumente în managementul resurselor umane. Toate acestea sunt concepute pornind de la ideea că managementul etic este, cel puţin pe termen mediu şi lung, un management profitabil.

5

Motivul alegerii acestei teme este atat importanta acestui subiect, cat si incercarea explicarii acestui concept din mai multe puncte de vedere. Importanta eticii in lumea afacerilor internationale de astazi este influentata de mai multi factori dintre care mentionez: puterea si influenta firmelor private in crestere, schimbarea naturii afacerilor, modificarile suferite de strategiile si structurile manageriale, procesul de globalizare, sustenabilitatea. Obiectivele propuse in acest proiect ar fi:- definirea conceptului de etica in afaceri- impactul eticii in lumea contemporana - importanta eticii in afacerile internationale - legatura coruptie- etica- exemplificarea incalcarii eticii dar si aplicarea acesteia in marile firme multinationale

Una dintre problemele majore cu care m-am confruntat in incercarea de a explica acest termen a fost lipsa unor surse credibile de documentare asupra eticii din economia romaneasca actuala. Publicatiile romanesti de specialitate in domeniul economic, desi in plin progres, nu au inceput inca sa fie interesate de etica in afaceri. Iar presa romaneasca, desi abunda in dezvaluiri incediare, nu poate fi luata in calcul din cel putin 2 motive. In primul rand o ancheta jurnalistica nu are caracter probatoriu, exprimand opiniile si parerile ziaristilor. Al doilea motiv, mult mai important: presa demasca si infiereaza ilegalitatile comise fie de catre functionari publici ori intreprinzatori privati. Or, etica in afaceri nu tine de hotie, frauda, delapidare, etc., Tot ceea ce este ilegal este totodata imoral, insa reciproca nu este valabila.

6

(1) Dan Craciun “Etica afacerilor- un spectacol prea adesesa ratat” Revista Cultura nr. 3(2) “Etica in afaceri” Prof.univ.dr. Dan Craciun, Bucuresti 2004

CAPITOLUL 1CONCEPTUL DE ETICA IN AFACERILE INTERNATIONALE

1.1. Conceptul de etica in afaceri Sociologul Raymond Baumhart intr-unul din studiile sale, a pus intrebarea “Ce este etica?”mai multor afaceristi americani si a primit urmatoarele raspunsuri tipice:

- “Etica are de a face cu ceea ce sentimentele mele imi spun ca este bine sau rau” Multi oameni sunt tentati sa asocieze etica si sentimentele, gandindu-se probabil la un soi de vibratie empirica fata de aproapele nostru. Dar etica nu este necesar legata de anumite stari afective. Acestea sunt schimbatoare, capricioase si nu pe deplin supuse ratiunii, astfel incat foarte frecvent tocmai sentimentele sunt acelea care ne indeamna sa ne abatem de la normele etice.

- „Etica este legată de credinţa mea religioasă”.Etica nu se află într-o relaţie necesară nici cu religia .Ce-i drept, majoritatea religiilor susţin standarde etice înalte. Dar dacă etica n-ar fi decât un apanaj al religiei, atunci ea nu ar fi valabilă decât pentru persoanele religioase. Or, etica se adresează în egală măsură ateilor şi sfinţilor, astfel încât nu poate fi în nici un caz confundată cu religia sau pe deplin subordonată ei.

- “A fi etic inseamna sa respecti legea”A te comporta etic nu e totuna cu a respecta legea. Nu rareori legea incorporeaza anumite convingeri morale pe care le impartasesc numerosi cetateni ai unui stat. Dar legea ca si sentimentele se pot abate fata de ceea ce este etic.

- “Etica reprezinta modele de comportament acceptate in societate”A fi etic nu se confunda cu a te conforma pe deplin unor modele de conduita acceptate in societate. In multe cazuri, majoritatea oamenilor cultiva intr-adevar tipare comportamentale juste sub aspect etic, dar nu intotdeauna. Uneori aceste modele sociale de comportament se pot afla in conflict cu principiile etice. Se poate intampla ca intreaga societate sa fie moralmente corupta. Pe de alta parte daca a te comporta etic ar fi totuna cu a imita modelele sociale acceptate, atunci pentru a stii ce este corect din punct de vedere etic, individul ar trebui sa afle ce anume se considera acceptabil in societatea din care face parte. (3)

R.T. De George, unul dintre autorii cei mai preominenti in acest domeniu defineste etica in afaceri drept “perspectiva etica, fie implicita in comportament, fie enuntata explicit, a unei companii sau a unui individ ce face afaceri”. Comportamentul si declaratiile pot fireste sa se contrazica, astfel incat despre o corporatie se poate spune

7

uneori ca, desi afiseaza un credo etic pus, chipurile in serviciul comunitatii, daunele teribile provocate mediului inconjurator arata care ii sunt adevaratele convingeri.(2)

Andrew Crane si Dirk Matten intr-un foarte recent tratat intitulat Business Ethics. A European Perspective propun o definitie si mai scurta: “Etica in afaceri este studiul situatiilor, activitatiilor si deciziilor de afaceri in care se ridica probleme in legatura cu ceea ce este moralmente bine si rau.”(4)

Lasand de-o parte opiniile oamenilor de afaceri americani si alte opinii in legatura cu termenul etica, ar trebui sa ne intrebam ce se intelege prin etica in Romania. La noi, termenul etica are cel putin 2 semnificatii diferite:- In primul rand etica se refera la asa numitele moravuri, cutume si obiceiuri

traditionale specifice diferitelor culturi. In Occident, preturile afisate in magazine nu sunt, de regula, negociabile; in Orient tocmeala dintre vanzator si cumparator este aproape obligatorie. Lumea apuseana pune mare pret pe punctualitate in timp ce in America Latina sau in Africa, se considera ca un om este cu atat mai important si mai vrednic de stima cu cat isi permite sa intarzie mai mult. In Occident, comisioanele acordata “pe sub masa” unor oficiali carora li se solicita un contract sau anumite facilitati fiscale ori comerciale sunt considerate total imorale; nu acelasi lucru se poate spune despre tarile in curs de dezvoltare, unde mituirea functionarilor publici este o practica obisnuita.

- In al doilea rand, prin etica se intelege ansamblul de valori si norme care definesc, intr-o anumita societate, omul de caracter si regulile de comportare justa, demna si vrednica de respect a caror incarcare este blamabila si vrednica de dispret. In aceasta acceptiune etica promoveaza anumite valori, precum cinstea dreptatea, curajul, sinceritatea, marinimia, altruismul, etc. In firescul limbii romane, ansamblul acestor reguli de buna purtare se numesc morala, iar conditia omului care aspira sa traiasca potrivit unor idealuri si principii cat mai inalte se numeste moralitate.

"Dicţionarul explicativ al limbii române", prin ediţia sa din 1975 defineşte etica ca fiind: "ştiinţa care se ocupă cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare istorică, cu conţinutul lor de clasă şi cu rolul lor în viaţa socială; totalitatea normelor de conduită morală corespunzătoare unei anumite clase sau societăţi" (5)

O înţelegere a eticii este critică pentru noi ca indivizi, pentru că o etică sănătoasă reprezintă însăşi esenţa unei societăţi civilizate. Etica este fundaţia pe care sunt clădite toate relaţiile noastre. Ea înseamnă ansamblul nostru de a ne relaţiona faţă de patroni, faţă de angajaţi, de colegi, de clienţi, de subordonaţi, de furnizori, faţă de comunitatea în care ne aflăm şi unii faţa de alţii. Etica nu se referă la legăturile pe care le avem cu altii ci la calitatea acestor legături. (6)

Studierea eticii ca disciplină practică numită şi "etica aplicată", ca ultim curent în abordarea acestei ştiinţe, a avut o contribuţie foarte importantă atât în domeniul dreptului cât şi al medicinii în care etica legală şi etica medicală sunt subiecte bine stabilite. Această abordare a dreptului şi medicinii au avut o importantă contribuţie la dezvoltarea

8

Business Administration ca disciplină de studiu, în special în SUA. De exemplu Universitatea Harvard, la lansarea Facultăţii de Business a adoptat modelele pedagogice dezvoltate de facultăţile sale de drept şi medicină, în care abordarea etică a disciplinei are un rol important. Aceasta s-a datorat şi faptului că unii profesori şi oameni de afaceri au considerat necesar impunerea în practica afacerilor a valorilor acceptate de către comunitatea mai larga. (7) Potrivit specialiştilor în conceptul de etică aplicată intră etica profesională, etica afacerilor şi etica mediului ambiant.

Etica profesioala impune stabilirea unor reguli interne în fiecare profesie, care pot lua forma ,, bunelor practici” a ,, codurilor etice”, sau a ,, codurilor deontologice”, prin care se definesc modalităţile practice de rezolvare a problemelor cu care se confruntă membrii unei profesiuni şi rolul social al profesiunii respective.Etica afacerilor este o formă particulară a eticii, care se referă la comportamentul agenţilor economici, a angajaţilor, patronilor şi managerilor. O mai numesc şi ,,etica economiei”, care determină scopurile şi normele cărora le sunt supuse finalităţile activităţilor economice private şi publice.Etica afacerilor se referă la stabilirea unui echilibru între performanţele economice şi cele sociale ale firmei.Etica managementului, este o componentă a eticii în afaceri având ca obiect determinarea a cea ce este bun , corect sau just, în deciziile şi acţiunile care afectează alte persoane. Specialistii prezintă următoare abordări ale eticii în management:

- abordarea utilitaristă, potrivit căreia conduita unei persoane se poate determina numai prin efectele comportamentului acesteia

- abordarea deontologică, potrivit căreia valoarea morală a unei acţiuni trebuie interpretată în funcţie de intenţia persoanei care a luat decizia, care, în management, presupune respectarea şi protejarea drepturilor individuale.

- abordarea în termenii dreptăţii sociale, care protejează pe cei slab reprezentaţi, dar care poate stimula comoditatea, abordare care are nuanţări multiple de care trebuie să se ţină seama în management.(8)

În cadrul anexei 1, prezint un scurt inventar al problemelor care ţin de morală, din cadrul unei organizaţii, pornind de la funcţiunile firmei.

In lumea afacerilor parerile cu privire la etica sunt impartite. 1. PRO - cei care sunt de acord cu etica afacerilor, o sustin prin argumente cum ar fi: cresterea potentialului angajatilor, un mediu ambiant mai protejat, imbunatatirea opiniei publice cu privire la intreprinderea respectiva, sustierea actiunilor caritabile, obtinerea de profit pe termen lung. 2. CONTRA - acestia sunt “neoficial” impartiti in 2 categorii 2.1. “Spectatorii” – Privesc lumea afacerilor din afara ei, au o notiune confuza asupra eticii, sunt vinovati de neglijenta si comit de cele mai multe ori o eroare decisiva: acestia nu realizeaza faptul ca etica in afaceri nu se ocupa cu furturi, delapidari, fraude, etc., Toate aceste tin de resortul justitiei, iar daca aceasta nu isi indeplineste functiile sale sociale, raul este cautat in alta parte.

9

2.2. “Actorii” – Privesc mediul de afaceri pe dinauntru, nici acestia nu sunt bine informati si mereu confunda etica cu “sfintenia”. De cele mai multe ori isi justifica actiunile astfel: “Noi nu suntem sfinti ca sa traim facand bine aproapelui; noi suntem oameni de afaceri, iar meseria noastra este aceea de a face bani”.Pentru unii manageri, etica in afaceri este o absurditate, e ca si masurarea timpului in kilograme si a distantelor in litri. Si in ceea ce priveste responsabilitatea sociala parerile sunt impartite.Responsabilitatea sociala este obligaţia fermă a unei firme, dincolo de obligaţiile legale sau cele impuse de restricţiile economice, de a urmării obiective pe termen lung care sunt în folosul societăţii.

ARGUMENTE PRO ARGUMENTE CONTRAPresiunea opiniei publice Violarea legilor pieteiAsigurarea profitului pe termen lung Determiarea finalitatii firmei prin actiuni

extraeconomiceRespectarea obligatiilor morale Costuri ridicateImbunatatirea imaginii publice Cresterea, peste limite, a puterii in societate prin

implicarea si in domenii extraeconomiceImbunatatirea conditiilor de mediu Lipsa de specialisti in probleme socialePromovarea pe termen lung a intereselor actionarilor

Dificultatea de a urmari utilizarea resurselor

Evitarea unor reglementari din partea guvernului

Inexistenta unui larg sprijin social

Asumarea unor responsabilitati sociale, pe masura puterii care o au in societateExistenta resurselor pentru sprijinul actiunilor caritabileRatiunea: superioritatea profilaxiei asupra tratamentului

Tabelul 1. Argumente pro/contra responsabilitatii sociale (8)

(2) “Etica in afaceri” Prof.univ.dr. Dan Craciun, Bucuresti 2004(3) “Issues in Ethics” publicat in toamna anului 1987(4) Business Ethics: A European Perspective: Managing Corporate Citizenship and Sustainability in the Age of Globalization , Andrew Crane & Dirk Matten

10

Oxford University Press, USA (December 9, 2003)(5) Dictionarul explicativ al limbii române, Academia Româna, Institutul de Lingvistica "Iorgu Iordan", Editura Academiei Române, 1975(6) Prof. Linda K. Trevino, Katerine A. Nelson – “Managing Business. Ethics (manual)”, Editura Jhon Willey & Sons Inc., New York, SUA,1995(7) Laurie J Mullins – “Management and Organizational Behavior”, Editura Pitman Publishing, London, UK, 1996(8) MANAGEMENTUL AFACERILOR INTERNATIONALE , Ioan BOGDAN, Editura Universitatii

Lucian Blaga din Sibiu

CAPITOLUL 2IMPACTUL SI IMPORTANTA ETICII IN LUMEA

CONTEMPORANA

2.1. Etica si lumea contemporana Influenta firmelor private asupra societatii este mai mare decat a fost pana in prezent, iar politicile imorale, frecvent intalnite in mediul de afaceri pot sa provoace imense daune si prejudicii indivizilor, comunitatilor si mediului. Cresterea interesului fata de etica in afaceri este influentat si de schimbarea naturii insesi a afacerilor in contextul ultimelor decenii, in care a luat o amploare evidenta procesul de globalizare. Firmele comerciale devin tot mai transfrontaliere, mai complexe si mai dinamice decat au fost pana acum. In consecinta apar probleme noi, iar certitudinile valoric-normative ale mediilor de afaceri locale sunt inlocuite de relativitatea unui context multinational si multicultural,in care criteriile corectitudinii morale difera si se modifica rapid. Cresterea importantei acordate eticii in afaceri se explica si prin modificarile suferitede strategiile si structurile corporatilor. Curente recente in teoria si practica manageriala, precum total quality management, ca si procesele de restructurare si redimensionare a firmelor de top, au condus la abordarea multor practici traditionale de conducere a proceselor economice. Ierarhiile manageriale stufoase si rigide s-au aplatizat considerabil. In consecinta autoritatea si raspunderea decizionala s-au dispersat din cein ce mai mult in cadrul firmei: decizii importante sunt luate la niveluri ierarhice tot mai joase si de catre tot mai multi angajati. Iata de ce se impune ca fiecare salariat, nunumai top managementul sa inteleaga cat mai bine complexitatea problemelor de natura etica.

Lista schimbarilor majore care influenteaza cresterea importantei eticii in afaceri esteincompleta; multe alte aspecte pot intra in discutie. Cert este faptul ca Europa tot mai mult neaga faptul ca etica in afaceri este doar un trend trecator, afirmatie instalata de“imperialismul cultural” nord-american. Astfel se configureaza un consens tot mai deplin asupra importantei acestui subiect, fie ca e vorba de studenti, profesori, functionari guvernamentali sau consumatori, dar mai ales de firmele comerciale. In mai toate universitatile din Europa s-au introdus in ultimii ani cursuri de etica in afaceri; numarul articolelor publicate in presa pe teme de business ethics a crescut enorm; pe internet se pot gasi in acest moment peste 20.000. de webpages si circa 1.200. de carti dedicate exclusiv eticii in afaceri. Se poate chiar vorbi despre o noua industrie in domeniu: in corporatiile moderne exista deja directori pe probleme de etica (corporate

11

ethics officers); a crescut numarul consultantilor independenti in materie de etica a afacerilor; sunt tot mai viguroase si prezente pe pietele de capital trusturile de ethicalinvestment; de mare autoritate si influenta se bucura activitatile de audit, monitorizare si evaluare etica, de curand initiate si dezvoltate de firme prestigioase precum McKinsey,PriceWaterhouseCoopers si altele.

In pofida scurtei istorii de pana acum, acest domeniu a cunoscut in ultimele doua decenii evolutii tematice si conceptuale sesizabile, mai ales sub influenta efectelor de globalizare si a noului concept de sustenabilitate.

2.2. Importanta eticii pentru manageri

Exista 7 valori esentiale pe care o companie ar trebui sa le aiba in vedere, prin managerii si angajatii sai, pentru o desfasurare cat mai etica a activitatii sale, si anume: consideratie -fata de semenii saiveghere -in pastrarea standardelor eticecreativitate -in economisirea resurselor si in protectia mediului servirea -clientilor cat mai binecorectitudine -fata de furnizori, beneficiari, personalul angajat, asociati, comunitatetransparenta - eliminarea minciunii in comunicarea cu partenerii, clientii, furnizorii, personalul angajat, organele statuluiinterdependenta -fata de comunitatea in care traiesc si isi desfasoara activitatea De asemenea exista 12 provocari morale in viata de afaceri:

- aprecierea demnitatii muncii;- bunele relatii in afaceri;- deservirea impecabila a clientilor;- moralitate in achizitionare, moralitate in desfasurarea competitiei;- tratarea personalului cu demnitate si respect;- remunerarea corecta a personalului;- respectarea legilor; - protejarea mediului inconjurator;- incheierea de afaceri fara mituire; - mentinerea onestitatii in afaceri;- supravietuire in caz de schimbari majore.(9)

Chiar daca un muncitor este cinstit sau este onest si are o inalta moralitate, exemplu dat de sefii sai si de top-managerii il pot determina sa treaca cu vederea practicile neetice ale altora sau poate chiar sa le adopte. Top-managerii au puterea de a dicta politica unei organizatii si de a da tonul din punct de vedere moral. Ei au si o mare responsabilitate de a folosi judicios aceasta putere, ei pot si trebuie sa serveasca drept modele de comportament etic pentru intreaga organizatie. Nu numai prin comportamentul lor de zi cu zi care trebuie sa fie intruchiparea principiilor inalte de etica dar si prin comunicarea in intreaga organizatie a asteptarilor similare de la angajati, si prin incurajarea rezultatelor pozitive. Din pacate de la conducerea de la varf se sugereaza uneori subtil ca, cei din conducere nu vor sa stie de practicile ilegale sau neetice ale angajatilor. si daca practica

12

personalului, aflat in conducerea de varf a organizatiei, este cunoscuta pentru folosirea resurselor organizatiei pentru placeri personale, angajatii de la nivelurile mai joase sunt susceptibili de a proceda la fel. Fiecare manager este intr-o pozitie de influenta asupra subordonatilor. Toti managerii trebuie sa actioneze ca modele etice bune si sa dea tonul moralitatii in aria lor de responsabilitate. Trebuie avut grija ca aceasta sa se faca de o maniera pozitiva si informala.

Stabilirea de obiective si comunicarea asteptarilor de importanta majora este foarte importanta in aceasta privinta. Un surprinzator 64% din 238 de directori executivi dintr-un studiu au raportat ca se simt sub presiunea de a-si compromite standardele personale pentru a atinge obiectivele companiei.

Un studiu al revistei "Fortune", din SUA, a aratat ca 34% din subiecti considera ca presedintele de companie poate crea un climat etic prin stabilirea de obiective rezonabile "astfel incat subordonatii sa nu simta presiuni in directia luarii unor decizii neetice". Evident ca un sef poate incuraja fara sa vrea practici neetice exercitand prea multa presiune pentru atingerea unor obiective prea dificile.(10)

2.3.Coruptia- principala problema in etica lumii contemporane

O cercetare facuta de Banca Mondiala arata faptul ca 51 % dintre firmele romanesti ofera mita pentru a-si inlesni afacerile, acesta fiind un procent foarte ridicat in comparatie cu firmele din celelalte state central si est-europene unde acest procent se situeaza la nivelul de 20 %, in aceste conditii aproape 4% din venitul anual al firmelor reprezinta bani destinati oferirii de mita. Transparency International, o organizatie internationala a carui obiectiv il reprezinta lupta impotriva coruptiei, efectueaza anual un amplu studiu de evidentiere a acestui fenomen in 180 de tari.

Iata cateva dintre rezultatele obtinute pentru anul 2006:LOCUL TARA NOTA1 Finlanda 9.412 Luxemburg 8.416 Germania 7.825 Spania 6.740 Ungaria 5.356 Grecia 4.664 Bulgaria 4.166 Turcia 4.170 Romania 3.7

Tabelul 2. Topul tarilor din punct de vedere al coruptiei (12) (10-coruptie la nivel mic;1-coruptie intensa)***Intregul studiu pentru anul 2006 este prezentat in anexa 2.*** In anul 2007 situatia pentru Romania nu s-a schimbat, insa alte tari au avut schimbari semnificative.

13

Austria, Bahrain, Belize, Bhutan, Jordan, Laos, Macao, Malta, Mauritius, Oman, Papua Noua Guinea, si Thailanda au inregistrat scaderi, in timp ce Costa Rica, Croatia, Cuba, Republica Ceha, Dominica, Italia, Macedonia, Namibia, SeychellesAfrica de Sud si Suriname au inregistrat cresteri. In ceea ce priveste cei mai corupti presedinti, lista este condusa de catre Mohamed Suharto- Indonezia(1967–1998), Ferdinand Marcos- Filipine (1972–1986), ultimul din cei 10 fiind Joseph Estrada- Filipine (1998–2001). Intr-un alt studiu realizat de Banca Mondiala asupra managerilor, acestia au declarat ca principalul obstacol in realizarea afacerilor il constituie coruptia, evidentiata de catre subiecti in procent de 18%, in tarile dezvoltate, in tarile in curs de dezvoltare in proportie de 54% -din care face parte si Romania-, iar in tarile din cadrul CSI in proportie de 84%. Din aceasta cauza multe companii straine, importante surse de finantare, si-au retras activitatea. "Romania este in afara zonei de interes al investitorilor", este titlul unui articol publicat in cotidianul Curierul National, dar care reflecta practic o realitate, cauzata de un climat instabil din punct de vedere juridic si financiar, dar si ca efect al prezentei pe scara larga a birocratiei si coruptiei in tara noastra. Cauza principala a coruptiei o reprezinta lipsa unui sistem de valori bine determinat si indoctrinarea societatii romanesti, timp de aproape 50 de ani, in mod barbar, cu ateismului materialist. Odata cu prabusirea sistemului social comunist, neexistand o limitare morala si etica, alta decat cea comunista, nu a mai existat nimic care sa impiedice oamenii aflati in posesia parghiilor politice, economice, juridice si sociale sa le foloseasca in interesul personal sau al cercului de prieteni apropiati. Acest lucru fiind posibil si datorita faptului ca morala nu poate fi impusa prin lege, pentru ca un om care nu accepta morala si etica nu va accepta nici legile care ar impune-o, si le-ar eluda oricum . Coruptia este influentata in mare masura de nivelul saraciei. Romania a inregistrat progrese semnificative in ceea ce priveste reducerea saraciei insa beneficiile cresterii economice nu au reusit sa ajunga la toate segmentele populatiei.

ANUL RATA NATIONALA

A SARACIEI(%)RATA SARACIEI IN

RURAL(%)RATA SARACIEI IN

URBAN(%)2000 35.9 47.8 25.92001 30.6 44.7 18.82002 28.9 42.4 17.62003 25.1 38 13.82004 18.8 27.3 11.62005 15.1 23.5 8.12006 13.8 22.3 6.8

Tabelul 3. Nivelul saraciei in Romania (rural/urban) intre 2000 si 2006 (11)

14

(9) David Murray, "Cele 7 valori esentiale. IMM-urile si beneficiarii lor" (10) Jhon R. Shermerhorn – “Management and Organizational Behavior. Essentials”, Editura John Wiley & Sons Inc., New York, SUA, 1996(11) www.worldbank.org(12) http://www.infoplease.com/ipa/A0781359.html

CAPITOLUL 3ETICA – INCALCAREA SI APLICAREA EI IN MARILE FIRME

(CERCETARE STIINTIFICA DOCUMENTARA)

3.1. Aplicarea normelor etice

În ultimii ani se observă că în mediul de afaceri românesc implicarea firmelor în rezolvarea problemelor comunităţii a devenit o constantă. Un studiu realizat la nivel european de către MORI (Market Opinion Research International) relevă faptul că 70% din consumatorii europeni preferă produsele sau serviciile unei firme care este implicată în rezolvarea unor probleme sociale sau de mediu. Acelaşi studiu arată că aproape jumătate din aceşti consumatori ar fi dispuşi să plătească mai mult pentru produsele/serviciile unei firme responsabile pe plan social, si corecte din punct de vedere etic. Avon Cosmetics România a lansat în septembrie 2003 campania împotriva cancerului la sân, prin care şi-a propus să informeze femeile de riscurile pe care le presupune această boală şi, în acelaşi timp, să strângă fonduri pentru îmbunătăţirea serviciilor medicale din domeniu. Componenta campaniei axată pe strângerea de fonduri a constat în lansarea unor produse destinate adunării de fonduri pentru această cauză (produse specifice domeniului: rujuri, produse promoţionale: pixuri, tricouri, insigne etc.). Componenta campaniei de informare şi conştientizare a cuprins un singur produs de promovare, ursuleţul de pluş, care a fost susţinut printr-o campanie TV şi prin campanii de advertising în reviste pentru femei. Suma strânsă de Avon Cosmetics România pe parcursul anului 2003 a fost de 154 000 de dolari şi s-au colectat de asemenea fondurile necesare pentru achiziţionarea unui detector ganglionar cu raze gamma în valoare de 50 000 de euro. Kraft Foods Romania a dezvoltat un program de marketing comunitar “Împreună pentru copii”, în anul 2002. Acest proiect a pornit de la un studiu asupra nevoilor prioritare din România şi în urma unor consultări cu angajaţii, a constat în renovarea şi dotarea cu mobilier a unor spitale de pediatrie cu o parte din venitul obţinut din vânzările produselor companiei. La finalul proiectului, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, au fost alese şase spitale de pediatrie din Piteşti, Botoşani, Sibiu, Bârlad, Cluj-Napoca şi Iaşi. Au fost destinaţi îmbunătăţirii condiţiilor de tratament şi spitalizare a copiilor din România

15

peste 200 000 USD, proveniţi din cumpărăturile de produse purtând sigla Kraft Foods efectuate de consumatorii români. Fiecare spital a primit prin acest proiect câte un miliard de lei, sumă pe care a folosit-o pentru renovarea şi dotarea secţiilor de pediatrie. Exista si firme mai mici cum ar fi Data Group International, Level 7 Software, Idea Design&Print şi Stu Art Ambient Design care incurajeaza responsabilitatea sociala a companiilor cat si comportamentul etic al acestora. Insa nu exista o firma interationala care sa fie in totalitate corecta din punct de vedere etic, deoarece este pur si simplu imposibil sa controlezi concerne internationale cu mii de fabrici furnizoare, atat de bine incat sa le poti “achita”.

3.2. Comportamente neetice, incalcarea drepturilor omului, exploatarea excesiva a resurselor, si lista poate continua

Exemplele prezentate in continuare ilustreaza foarte bine la ceea ce trebuie sa se astepte din partea “investitiilor” firmelor internationale, tarile din “lumea a treia”. Marile firme isi obtin produsele in mare parte in tari in care mana de lucru este ieftina. Daca privim acest lucru pozitiv, el ar insemna ca aceste firme asigura acolo milioane de locuri de munca si pun astfel bazele pentru dezvoltare si bunastare. Realitatea este insa alta: plata muncitorilor din fabrici, plantatii este orientata dupa cele mai mici salarii din zona, iar uneori este chiar sub acestea. Firmele vestice nu numai ca exploateaza milioane de muncitori, dar au si control total asupra resurselor naturale. Lumea e pe dos: Angola, Brazilia, Indonezia, Nigeria, Congo, si majoritatea tarilor in curs de dezvoltare dispun de resurse naturale substatiale(petrol, aur, diamante, cupru, lemn de esenta, cafea, cacao, banane).In calitate de “proprietare” ale acestor resurse, ele sunt privite obiectiv ca fiind mult mai bogate decat tarile industrializate. Cu toate acestea, o mare parte din populatia acestor tari este infometata, nu are acces la medicamente sau educatie. In fiecare zi mor 100.000. de oameni din cauza foamei si nu pentru ca traiesc in zone aride, ci pentru ca resursele le-au fost “rapite” inca din intunecatii ani ai perioadei coloniale. Cele mai multe tari in curs de dezvoltare nu au posibilitatea de obtinere si scoatere pe piata a resurselor. Din acest motiv ar fi necesar si plin de sens ca astea firme sa investeasca in acele tari. Privind mai indeaproape, in putine cazuri se poate vorbi de investitii reale. Coca-Cola are motto-ul “Peste tot unde avem afaceri, ne consideram drept un partener al societatii”. Firma se situeaza pe primul loc in topul celor mai valoroase 60 marci din lume (intregul top este prezentat in anexa 3). Dupa “O.K.”, “Coca-Cola” este cel mai inteles cuvant din lume. La 20 iulie 2001, sindicatul columbian Sinaltrainal, impreuna cu United Steel Workers of America si International Labour Rights Fund, a depus la Florida, o plangere importiva concernului Coca-Cola si a partenerilor sai din Columbia. In plangere se mentioneaza ca escadroanele paramilitare ale mortii care comisesera crime,rapiri, torturi asupra membrilor sindicatelor, le-au savarsit in calitate de agenti ai firmei. (13) 8 sindicalisti au fost ucisi, iar alti 65 au fost amenintati cu moartea. In total, in Columbia, au fost omorati in ultimul deceniu mai mult de 1.800. de membrii de sindicat. La 31 martie, sidicatul a obtinut o victorie partiala: judecatorul federal a acceptat plagerea

16

impotriva firmelor care imbuteliau bauturile pentru Coca-Cola, insa nu direct impotriva concernului. La 8 august 2001, Coca-Cola a fost condamnata in SUA la plata a 192.5 mil.$ pentru discriminarea muncitorilor afro-americani. (14) Dupa relatarile postului britanic BBC, Coca-Cola a poluat suprafete mari de teren agricol din sud-vestul Indiei, cu substante extrem de toxice. In plus a consumat o cantitate imensa de apa, care a dus la o seceta catastrofala pentru fermierii locali. (15) McDonald’s este cel mai mare achizitor de carne de vita din lume. In America de Sud suprafete imense de padure sunt distruse pentru a oferi pasunile necesare cirezilor de vite. Pentru acestea se importa furaje din tari in care majoritatea populatiei sufera de foame. Pentru cultivarea furajelor sunt sustrase suprafetele agricole de la productia locala de alimente. McDonald’s comercializeaza si asa numitele “Happy-Meals”. In aceste meniuri, copii primesc figurine Disney. In vara anului 2000 un grup de consumatori din Hong-Kong, a dat publicitatii un raport cu privire la munca prestata de copii, falsificarea actelor de identitate pentru ascunderea varstei, in 5 fabrici care produceau figurinele. Pentru o munca de 8 ore muncitorii primeau circa 1.49 euro/zi. Insa o zi “normala” de munca era mult mai lunga, ajungand la chiar 15 ore pe zi. Abia cand s-a dovedit ca 100 de copii cu varste intre 12 si 13 ani lucrau chiar si 12 ore pe zi, a fost trimisa o echipa de control in fabrici. Organizatia de protectie a animalelor PETA (People for the Ethical Treatment of Animals) a recurs la metode drastice pentru a demonstra practicile de crestere a animalelor din fermele furnizoare. Grupuri de activisti au impartit in fata restaurantelor McDonald’s pachete asemanatoare celor “Happy-Meals”, doar ca in interiorul lor se aflau imagini si jucarii care imitau animalele sacrificate cu cruzime. Rezultatele nu s-au lasat mult asteptate, si firma a anuntat in august 2000 ca pe viitor vor respecta conditiile de crestere si sacrificare a animalelor. Motto-ul firmei “Angajament international in favoarea copiilor” a fost iarasi rasturnat in momentul in care postul de televiziune BBC a prezentat un reportaj despre copii cu varste intre 15 si 16 ani, care munceau la filialele McDonald’s chiar pana la ora 2 dimineata.(16) Procter&Gamble anunta la 21 februarie 2001, producerea si comercializarea in comun cu Coca-Cola a marcilor Pringles, Cappy, Punica, etc. Mai ales productia de sucuri din fructe trebuie privita critic datorita provenientei sale. Concentratul de fructe in mare parte provine din Brazilia unde muncitorii sunt platiti cu mai putin de 12 euro pe zi. Din acest motiv, copii trebuie sa lucreze pentru a-si ajuta familia, astfel imbolnavindu-se si suferind intreaga viata.(17) De asemenea ii este reprosata prezenta in Myanmar. Dictatura militara de acolo, isi sprijina puterea pe utilizarea sistematica a muncii silnice si a torturii. Concernul producator de articole textile Levi Strauss, care a parasit tara din acest motiv, decalara: “nu este posibil sa faci afaceri in Myanmar fara sa sprijini in mod direct regimul militar si fara incalcarile grave ale drepturilor omului savarsite de acesta. (18) In Irlanda, i s-a reprosat in 1996, ca din cauza unei sparturi intr-o instalatie de productie a articolelor cosmetice, a poluat pentru o lunga perioada de timp apa potabila, locuitorii fiind nevoiti sa apeleze la apa adusa de cisterne.

17

In iunie 1999, gruparea americana de protectie a animalelor PETA a acuzat concernul de utilizarea de produse pentru care s-au facut testari pe animale, fara ca acest lucru sa fie legal. (19)

(13) http://www.local.attac.org/berne/docs/menschenrechtsverletzungen.pdf(14) "Coca-Cola faces another discrimination suit", Reuters, 21.08.2001(15) “BBC finds carcinogens in Coca-Cola plant waste”, BBC, 25.07.2003(16) BBC NEWS 24.04.2002(17) "BITTERE ORANGE" - PORTOCALE AMARE, Brodura editata de Agentia Sudwind, Viena, 1997(18) "Social report spin attacked", The Guardian, 09.11.2000.(19) Ethical Consumer Research Supplement 66, 8/2000

CAPITOLUL 4CONCLUZII

In aceasta lucrare am dorit urmarirea unor obiective clare, care consider ca sunt bine explicate pentru a defini complet termenul de “etica in afaceri internationale” Deci, etica in afaceri, in ciuda faptului ca multi o considera o prostie, nu inseamna doar “intreprindere”, ci inseamna si mediu, consumatori, furnizori, etc. Definitiile eticii au fost de mai multe tipuri, pentru a evidentia diferentele de opinii si pentru a evidentia impactul culturii asupra perceptiei oamenilor. Pentru a face clar faptul ca etica nu are legatura cu religia, legi, etc. am prezentat pe scurt studiul unui sociolog renumit si rezultatele acestuia. In capitolul 2, am prezentat importanta eticii si impactul acesteia. Desi in Romania, efectele sunt slab resimtite, in alte tari, etica nu doar ca s-a intins, ci chiar a avut o crestere imensa in mintea managerilor si a angajatilor. Clietii sunt tot mai interesati de modul de obtinere al produselor pe care le consuma. Coruptia are un efect foarte negativ in respectarea eticii. Aceasta incurajeaza comportamente neetice fata de angajati, clienti, furnizori,functionari publici, etc. De aceea, soluţia ieşirii din criza economică şi politică a societăţii româneşti o reprezintă: întoarcerea la valorile morale sănătoase şi promovarea lor în toate mediile sociale şi prin toate mijloacele disponibile. În România prima reformă ce trebuia să fi fost făcută este, nu reforma politică şi economică, ci reforma morală prin promovarea unui sistem de valori sănătos cu un standard moral şi etic înalt. Iar, în prezent, strategia

promovată de forţele politice pentru depăşirea crizei economice ar trebui să ţină seama de această interdependenţă între morala şi mediul economic. Capitolul 3, din punctul meu de vedere este cel mai concludent, deoarece realitatea nu poate fi ascunsa. Am dat exemple clare in care firme de renume finanteaza proiecte pentru a-si imbunatati imaginea, pentru a ajuta comunitatea. Insa in partea a doua am dat

18

exemple negative, care puteau continua la nesfarsit daca nu exista o limita de redactare a lucrarii.

Singurii care pot face ceva pentru ca firmele de renume sa inceteze comportamentele inumane si totodata neetice, sunt consumatorii. Este indiferent daca cineva cumpara pantofi sport de la Nike sau Fila sau de la o firma necunoscuta, deoarece pantofii sport comercializati in mod cinstit nu exista. De asemenea nu se stie cu exactitate daca intr-un telefon mobil de la Nokia sau Motorola se gasesc materii prime cu care sunt finantate razboaie in Africa. Actiunile de boicot cu tel precis, cum ar fi campania Stopp-Esso sau boicotul organizat de opozitia din Myanmar impotriva tuturor firmelor care coopereaza cu regimul militar din aceasta tara au sens, deoarece amenintarea unui boicot cel putin aduce problema in atentia opiniei publice. In ceea ce priveste alimentele, clientii ar trebui sa gandeasca astfel: cu cat locul de producere si prelucrare este mai aproape, cu cat cultivarea a fost mai ecologica si cu cat exista mai putin ambalaj, cu atat mai bine. Solutia clara, pe care vreau sa o prezint in finalul lucrarii, pentru a fi ideea de baza este: schimbarea mentalitatii oamenilor.

19

BIBLIOGRAFIE

1. Dan Craciun - Etica in afaceri – Bucuresti, 2004

2. Ioan Bogdan – Managemetul afacerilor internationale – Editura Universitatii Lucian Blaga, Sibiu

3. Klauss Werner/ Hans Weiss – Noua carte neagra a firmelor de marca – Editura Aquila, 2004

4. Dictionarul explicativ al limbii române, Academia Româna, Institutul de Lingvistica "Iorgu Iordan", Editura Academiei Române, 1975

5. Jhon R. Shermerhorn – Management and Organizational Behavior. Essentials, Editura John Wiley & Sons Inc., New York-SUA, 1996

20

Glosar de termeni

Globalizarea: Este termenul întrebuinţat pentru a descrie un proces multicauzal care are drept rezultat faptul că evenimente care au loc într-o parte a globului au repercusiuni din ce în ce mai ample asupra societăţilor şi problemelor din alte părţi ale globului. Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbărilor în societăţi şi în economia mondială care rezultă din comerţul internaţional extrem de crescut şi din schimburi culturale. Descrie creşterea comerţului şi a investiţiilor datorită căderii barierelor şi interdependenţei dintre state. În context economic, este des întâlnită referirea aproape exclusivă la efectele comerţului şi în particular la liberalizarea comerţului sau la liberul schimb.

Sustenabilitatea: Proprietatea unor efecte ale unei interventii (program sau proiect) de a se mentine intr-o perioada medie sau lunga de timp

Responsabilitate sociala: Obligaţia fermă a unei firme, dincolo de obligaţiile legale sau cele impuse de restricţiile economice, de a urmării obiective pe termen lung care sunt în folosul societăţii.

Total quality management: Managementul calitatii totale este o strategie organizationala fundamentata pe ideea ca performanta in atingerea unei calitati superioare este realizata doar prin implicarea cu perseverenta a intregii organizatii in procese de imbunatatire permanenta. Obiectivul este cresterea eficientei si eficacitatii in satisfacerea clientilor.

Concern:

21

Rezultă prin unirea a mai multor firme într-un ansamblu economic sub o conducere unică. Un concern constă din centru şi poate avea o serie de filiale, companii.

Lista formelor grafice

Tabelul 1 - Argumente pro/contra responsabilitatii sociale - pag.9

Tabelul 2 - Topul tarilor din punct de vedere al coruptiei - pag.12 Tabelul 3 - Tabelul 3. Nivelul saraciei in Romania (rural/urban) intre 2000 si 2006 - pag.13

22

ANEXEANEXA 1 INVENTAR AL PROBLEMELOR DE MORALA DIN CADRUL ORGANIZATIEI PORNIND DE LA FUNCTIUNILE FIRMEI

A. Cercetare-dezvoltare:- respectarea libertăţii de a încerca idei şi produse noi;- încurajarea creativităţii în activitatea de cercetare-dezvoltare;- realizarea de investiţii care să vizeze creşterea competitivităţii şi a calităţii

produselor;- asigurarea celor mai bune condiţii tehnico-materiale şi de resurse umane

pentru eficientizarea activităţilor de concepţie tehnică etc.B. Producţie

- utilizarea la nivel cât mai ridicat a capacităţii de producţie;- folosirea raţională a resurselor firmei;- reducerea consumurilor specifice;- realizarea unor produse/servicii de calitate;- garantarea siguranţei utilizării produselor;- efectuarea periodică a controalelor şi luarea celor mai bune măsuri de

corecţie a abaterilor;- corectitudine la ambalare şi etichetare;- creşterea preocupărilor pentru respectarea disciplinei tehnologice etc.

C. Comercial – marketing:- informarea corectă a clienţilor în legătură cu caracteristicile produsului;- realizarea de contracte cu furnizori responsabili, autorizaţi, competitivi,

demni de încredere;- practici corecte pentru toate elementele mixului de marketing: preţ,

produs, promovare, distribuţie;- alegerea cu atenţie a agenţilor comerciali;- respectarea strictă a contractelor de vânzare;- fundamentarea pe criterii de performanţă a deciziilor de aprovizionare;- evitarea practicilor de concurenţă neloială etc.

D. Financiar-contabilă:

23

- gestionarea corectă, realizarea de documente şi registre exacte şi complete;- evidenţe şi analize financiare reale;- protejarea tuturor activităţilor financiare şi informaţionale;- evitarea supraîncărcării nejustificate a costurilor;- evitarea neraportării unor venituri sau a practicilor de evaziune fiscală;- determinarea şi gestionarea corectă a costurilor de producţie;- adoptarea celor mai bune decizii financiare etc.

E. Managementul resurselor umane:- salarizarea şi distribuirea echitabilă a veniturilor;- previzionarea atentă a necesarului de resurse umane;- practici corecte la angajare, evaluare, promovare, retrogradare, concediere

etc.;- asigurarea siguranţei locului de muncă;- respectarea vieţii personale;- evitarea discriminărilor de orice fel;- încurajarea dezvoltării profesionale;- soluţionarea eficientă a problemelor sindicaliştilor etc

ANEXA 2 TRANSPARENCY INDEX

LOCUL TARA PCT.1 Finland 9.42 Denmark 9.43 New Zealand 9.44 Sweden 9.35 Singapore 9.36 Iceland 9.27 Switzerland 98 Netherlands 99 Canada 8.7

10 Norway 8.711 Australia 8.612 Luxembourg 8.413 United Kingdom 8.414 Hong Kong 8.315 Austria 8.116 Germany 7.817 Japan 7.518 Ireland 7.519 France 7.320 USA 7.221 Belgium 7.122 Chile 723 Barbados 6.924 St. Lucia 6.825 Spain 6.726 Uruguay 6.727 Slovenia 6.6

28 Portugal 6.529 Estonia 6.530 Israel 6.131 St. Vincent and the

Grenadines6.1

32 Qatar 633 Malta 5.834 Macao 5.735 Taiwan 5.736 United Arab

Emirates5.7

37 Dominica 5.638 Botswana 5.439 Cyprus 5.340 Hungary 5.341 Czech Republic 5.242 Italy 5.243 South Korea 5.144 Malaysia 5.145 South Africa 5.146 Bahrain 547 Bhutan 548 Costa Rica 549 Cape Verde 4.950 Slovakia 4.951 Latvia 4.852 Lithuania 4.853 Jordan 4.754 Mauritius 4.755 Mauritius 4.7

24

56 Greece 4.657 Namibia 4.558 Samoa 4.559 Seychelles 4.560 Kuwait 4.361 Cuba 4.262 Poland 4.263 Tunisia 4.264 Bulgaria 4.165 Croatia 4.166 Turkey 4.167 El Salvador 468 Colombia 3.869 Ghana 3.770 Romania 3.771 Senegal 3.672 Brazil 3.573 China 3.574 India 3.575 Mexico 3.576 Peru 3.577 Morocco 3.578 Suriname 3.579 Georgia 3.480 Grenada 3.481 Saudi Arabia 3.482 Serbia 3.483 Trinidad and Tobago 3.484 Bosnia and

Herzgegovina3.3

85 Gabon 3.386 Jamaica 3.387 Lesotho 3.388 Kiribati 3.389 FYR Macedonia 3.390 Maldives 3.391 Montenegro 3.392 Swaziland 3.393 Thailand 3.394 Madagascar 3.295 Panama 3.296 Sri Lanka 3.297 Tanzania 3.298 Vanuatu 3.199 Algeria 3

100 Armenia 3101 Belize 3102 Dominican Republic 3103 Lebanon 3104 Mongolia 3105 Bolivia 2.9106 Albania Iran 2.9

107 Argentina 2.9Libya

108 Burkina Faso 2.9109 Djibouti 2.9110 Egypt 2.9111 Eritrea 2.8112 Guatemala 2.8113 Moldova 2.8114 Mozambique 2.8115 Rwanda 2.8116 Solomon Islands 2.8117 Uganda 2.8118 Benin 2.7119 Malawi 2.7120 Mali 2.7

Zambia121 Sao Tome and

Principe2.7

122 Ukraine 2.7123 Comoros 2.6124 Guyana 2.6125 Mauritania 2.6126 Nicaragua 2.6127 Niger 2.6128 Timor-Leste 2.6129 Viet Nam 2.6130 Zambia 2.6131 Burundi 2.5132 Honduras 2.5133 Iran 2.5134 Libya 2.5135 Nepal 2.5136 Phillipines 2.5137 Yemen 2.5138 Cameroon 2.4139 Ethiophia 2.4140 Pakistan 2.4141 Paraguay 2.4142 Syria 2.4143 Gambia 2.3144 Indonesia 2.3145 Russia 2.3146 Togo 2.3

Nigeria147 Angola 2.2148 Guinea-Bissau 2.2149 Nigeria 2.2150 Azerbaijan 2.1151 Belarus 2.1152 Congo, Republic 2.1153 Côte d´Ivoire 2.1

25

154 Ecuador 2.1155 Kazakhstan 2.1

Uzbekistan156 Kenya 2.1

Bangladesh157 Kyrgyzstan 2.1158 Liberia 2.1159 Sierra Leone 2.1160 Tajikistan 2.1161 Zimbabwe 2.1

Iraq162 Bangladesh 2163 Cambodia 2164 Central African

Republic2

165 Papua New Guinea 2166 Turkmenistan 2167 Venezuela 2168 Congo, Democratic

Republic of1.9

169 Equatorial Guinea 1.9170 Guinea 1.9171 Laos 1.9172 Afghanistan 1.8173 Chad 1.8174 Sudan 1.8175 Tonga 1.7176 Uzbekistan 1.7177 Haiti 1.6178 Iraq 1.5179 Myanmar 2180 Somalia 2

ANEXA 3 60 DINTRE CELE MAI VALOROASE MARCI DIN LUME

MARCA VALOARE 2000 (MIL$)

1 Coca-Cola 72.52 Microsoft 70.23 IBM 53.24 Intel 395 Nokia 38.56 General Electric 38.17 Ford 36.48 Disney 33.69 McDonald's 27.9

10 AT&T 25.5

11 Marlboro 22.112 Mercedes 21.113 Hewlett-Packard 20.614 Cisco Systems 18.915 Toyota 18.916 Citibank 17.417 Gilette 17.418 Sony 16.419 American Expres 16.120 Honda 15.221 Compaq 14.622 Nescafe 13.723 BMW 1324 Kodak 11.925 Heinz 11.826 Budweiser 10.727 Xerox 9.728 Dell 9.529 Gap 9.330 Nike 831 Volkswagen 7.832 Ericsson 7.833 Kellog's 7.434 Louis Vuitton 6.935 Pepsi Cola 6.636 Apple 6.637 MTV 6.438 Yahoo! 6.339 SAP 6.140 Ikea 641 Duracell 5.942 Philips 5.543 Samsung 5.244 Gucci 5.245 Kleenex 5.146 Reuters 4.947 AOL 4.548 Amazon.com 4.549 Motorola 4.450 Colgate 4.451 Wrigley's 4.352 Chanel 4.153 Adidas 3.854 Panasonic 3.755 Rolex 3.656 Hertz 3.457 Bacardi 3.258 BP 3.159 Moet & Chandon 2.860 Shell 2.8

26