abonamentul: romÂnul - core.ac.uk · te în „divina commedia". d. burileanu a dedicat...

16
Anul II. Arad, Joi 6|19 Septemvrie 1912. N-rtiî 196. ABONAMENTUL: Pe un an . . 28-— Cor. Pe jumătate an 14-— , Pe 3 luni . . 7 — , Pe o lună . . 240 , Pentru Románia şi străinătate : Pe nn an. . 40-— franci Telefon pentru oraş şi interurban Nr. 750. ROMÂNUL REDACŢIA şi A D M I N [ S T R A Ţ IA Strada Zriuji N-rul l(a. INSERŢIUNILE se primeäc :a adminis- trat; o. Mulţămite publice şi Loc deschis costă şiruî 20 fii. Manuscriptele nu se in- napoiazâ. Românii din Albania. (Fârşilioţii.) De N. Tacit. Acesta este titlul unei cărţi apărute în c- diţia italienească şi datorită cunoscutului pu- blicist C. Burileanu, fost cancelar al Legaţiu- nei române din Roma. Am răsfoit cu multă luare aminte noua lu- crare a valorosului luptător naţionalist Buri- leanu şi am găsit-o scrisă cu multă pricepere şi entuziasm. Ea este din scoarţă în scoarţă un a d e v ă r a t rechizitoriu la adresa adversari- lor de moarte al românismului din Turcia. In jurul valorei ştiinţifice şi naţionale şi-au SPUS cuvântul la timp cu adevărata lor com- petinţă. trei specialişti în materie: Unul din Roma cea bătrînă şi doi din frumoasa Româ- flie, ilustrul nostru istoric, dl N . lorga şi emi- nentul academician şi fost ministru, d l D r . Istrati. Cartea în chestiune, fiind lucrată sub con- ducerea inteligentă a eruditului profesor uni- versitar din Bologna, Antonio Baldacci, care, pe l â n g ă c u n o ş t i n ţ a adâncă a conflictelor dc rassă dintre naţionalităţile din Peninsula Bal- canică, profesează şi cultul pentru latinitate, prezintă cea mai temeinică garanţie de serio- zitate şi importanţă. Profesorul Baldacci se arată în aceasta lucrare ca unu! dintr'acei a- postoli ai ideei latine, care dacă apare mo- dest mai multora, deoarece e prea puţin cu- noscută mişcarea românească din Pind î n O c- cident, în realitate este exponentul cel mai preţios şi mai viu al acelei redeşteptări naţio- nale a Românilor, care în aceste din urmă timpuri a luat un avânt puternic în toate pro- vinciile otomane locuite de descendenţii legio- narilor Romei. Scrisoarea pe care fostul ministru al afa- cerilor străine, regretatul general Jacques La- hovary o adresase la timp dlui Baldacci drept mulţumire pentru marele interes, ce acesta purta elementului românesc din Pind, precum si cele două prefeţe ale lui Baldacci cuprinse in lucrarea de care ne ocupăm, atestă cu pri- sosinţă exactitatea aserţiunei melc. Eu am Pretenţia atât ca originar din ţi- nuturile latine din Pind cât şi ca bun cunos- cător al lucrurilor şi al oamenilor dc acolo, pronunţ în chipul cel mai obiectiv asu- pra i m p o r t a n ţ e i , ce prezintă noua lucrare a dlui C. Burileanu, care în trei călătorii con- secutive în acele părţi, oferă un nou material de studiu detaliat, precis şi foarte folositor, de oarece el a avut răbdarea şi abnegaţia de-a trece din sat în sat, din familie în familie, ris- când adeseori însăş viaţa sa, c a s ă ajungă până în piscurile cele mai înalte ale munţilor; ca să se întreţie în persoană cu păstorii (pă- curarii) albanezi şi români. Meritul de căpe- tenie al dlui Burileanu asupra acelora cari l-au precedat în scrierile etnografice, consta în fap- tul că, fără să fi trăit vre-odată printre ro- mânii din Pind, a putut sa se înţeleagă cu dân- şii în limba patriei-mtimă, în cea mai simplă şi simpatica intimitate. Tot ce povesteşte dl Burileanu în lucra- rea sa este oglinda adevărului adevărat şi indiscutabil. Deci numai dânsul a putut evite con- tactul şefilor religioşi şi politici, cari sunt cauza multiplelor conflicte de rasă împotriva crudei realităţi a lucrurilor din Macedonia. Centrele principale vizitate de dl Buri- leanu sunt multe, dar el s'a mărginit în chip special cerceteze grupurile de români cu- noscute sub denumirea generică de: Fărşi- lioţi din ţinuturile Coriţa, Berat şi Premet. Aceşti Fârşilioţi, cari, se găsesc împrăştiaţi şi în Macedonia şi în Tcsalia, au păstrat prin excelenţă, prin toate vicisitudinele veacuri- lor, intact caracterul latin în idiomul lor, în datinele lor, în moravurile lor, în costumele lor. Şi împotriva regulei dialectale admise de către ceilalţi consângeni ai lor din Turcia, Fârşilioţii pronunţă pe r prea tare, mai tare ca în limba franceză fără a o proceda de lite- ra a, de ex.: Fârşilioţii se chiamă între dânşii Români în loc dc Aromâni sau mai fonetic Armâni, şi aceasta pentru a demonstra şi mai energic că ei descind direct delà Roma, şi sunt în cea mai perfectă concordanţă cu legenda populară din văile Pindului, Olimpu- lui şi Aspropotamului. Această legendă sună astfel: Spuneţi, munţilor înalţi, Spuneţi, văilor, spuneţi, căilor, Spune, Pinăule, plin de oi, Spuneţi voi, ce ştiţi de noi? Spuneţi poporul din care deschidem noi, Căci delà altul nu putem adevărul să-l Iaflăm Şi eu întreb de limba voastră Păsările călătoare care vin din Apenini Care vin să-şi facă cuiburi prin plaiurile [mele Şi din concertele lor, melodioase aud: Voi veniţi sunteţi delà Roma, Din timpuri bătrâne şi apuse, Aţi venit în mâni cu o curte, A(i venit ci înţelepţi latini, Aţi venit cu spada în mână, Aţi venit ca bravi latini! Aşa răspuns-a bătrânii Pind Şi ne-a zis: sunteţi cu minte Semănaţi părinţilor voştri Şi duceţi-vă înainte! Acest răspuns a! Pindului, că noi Româ- nii suntem înţelepţi şi că semănăm cu stră- moşii noştri, cari beau nectar cu zeii şi stăpâ- neau lumea întreagă, trebuie să fie, nu numai un imbold spre a continua tradiţiile glorio- şilor noştri părinţi, ci sâ fie şi crezul nostru, de-a merge înainte şi tot înainte, pe stadiul progresului şi civilizaţiunei popoarelor. Noi Românii din Pind am trăit, trăim şi vom trăi prin geniul limbei noastre. N o i n u vom pieri nici odată, căci după c u m isc spune legenda populară am rămas pururea latini şi romani sub raportul etnic. Ceva mai mult. legenda noastră ne învaţă, într'alte'e că noi suntem descendenţii legiunilor lui Cezar, care urmărind pe Pompei în munţii Balcani, sfă- râmă armata marelui căpitan în câmpiile delà Farsala. Şi azi Românii din Tesalia sunt gratifi- caţi de către greci cu porecla de Urutovlah, ceeace însemnează vlah din Brutiurn (italia) Se pot cita o mulţime de exemple spre a de- monstra caracterul curat latin al Fârşoliţilor în special şi al tuturor grupurilor de Români din Turcia în general. O dovadă indiscutabilă de înrudirea Ro- mânilor cu Italienii reese din însăşi cântecele cuprinse în textul lucrărei ,,Românii d i n A l - bania". Eu afirm, fără teamă d c - a fi desmin- ţit de eminenţii noştri filologi români, idio- mul românesc din Pind, mai mult chiar de- cât limba din Patria-mumă, conţine toate cle- mentele fonetice şi de pronuncic, cari stabi- lesc afinitatea sa cu dialectele din italia şi în special cu cei delà Sud (Sicilia). D e e x . : L a Românii din Pind există sunetele gn, gli, g, şi z la fel ca şi la dialectele italiene. Reproducem m a i j o s o strofă dintr'un cântec popular cântat mai mult în Sărac, unde n'a pătruns încă cultura românească, şi prin urmare este exclusă bănuiala, că ar îi rezultatul influenţii curentului naţionalist. feată romană rumenă Di un pecurar di munţi; Nu ştiu dinii vini un mari dor, Când io mi-eram un mic ficior Fa mi bace pi frunţi, etc. etc. etc. Lucrarea dlui Burileanu mai prezintă şi o importanţă politică şi în special cu privire la italia. In adevăr, Regele Italici, un adânc cunoscător al chestiunilor balcanice, era ne- dumerit asupra denumirii dc FârşVioţi, sub care e cunoscut grupul Românilor din A l - bania. Din constatările făcute la faţa locului dc cătră d. Burileanu, constatări exnu.se in chipul cel mai clar în ediţia sa italieneasca. Regele Italiei şi-a format pe deplin convin- gerea, Fârşilioţii de azi descind direct din legiunile lui Cezar, stabiliţi definitiv la Far- sala sau Farsaglia, după c u m o numeşte Dan- te în „Divina commedia". D. Burileanu a dedicat lucrarea sa presei italiene, drept recunoştinţă, pentru căldura cu care aceasta a parat cauza românismu- lui, în timpuri de grea cumpăna, în faţa opi- niei publice din Europa. Ca să fim sinceri şi leali trelnăc recu- noaştem, dacă elementul românesc din Pind şi-a putut promova succesele nationale în ultimul deceniu, aceasta nu se datoreşte I

Upload: others

Post on 21-Oct-2019

4 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: ABONAMENTUL: ROMÂNUL - core.ac.uk · te în „Divina commedia". D. Burileanu a dedicat lucrarea sa presei italiene, drept recunoştinţă, pentru căldura cu care aceasta a parat

Anul II. Arad, Joi 6|19 Septemvrie 1912. N-rtiî 196.

ABONAMENTUL: Pe un an . . 28 -— Cor. Pe jumătate an 14-— , Pe 3 luni . . 7 — , Pe o lună . . 2 4 0 ,

Pentru Románia şi străinătate :

Pe nn an. . 40-— franci

T e l e f o n pentru oraş şi interurban

Nr. 750. ROMÂNUL R E D A C Ţ I A

şi A D M I N [ S T R A Ţ I A St rada Z r i u j i N-rul l (a .

INSERŢIUNILE se primeäc :a adminis­

trat; o.

Mulţămite publice şi Loc deschis costă şiruî 20 fii.

Manuscriptele nu se in-napoiazâ.

Românii din Albania. (Fârşilioţii.)

D e N. Tacit .

A c e s t a e s t e t i t lu l u n e i c ă r ţ i a p ă r u t e în c -diţia i t a l i e n e a s c ă şi d a t o r i t ă c u n o s c u t u l u i p u ­blicist C . B u r i l e a n u , fost c a n c e l a r a l L e g a ţ i u -nei r o m â n e d i n R o m a .

A m r ă s f o i t c u m u l t ă l u a r e a m i n t e n o u a l u ­crare a v a l o r o s u l u i l u p t ă t o r n a ţ i o n a l i s t B u r i ­leanu ş i a m g ă s i t - o s c r i s ă c u m u l t ă p r i c e p e r e şi e n t u z i a s m . E a e s t e d i n s c o a r ţ ă î n s c o a r ţ ă un a d e v ă r a t r e c h i z i t o r i u l a adresa a d v e r s a r i ­lor de m o a r t e a l r o m â n i s m u l u i d i n T u r c i a .

In jurul v a l o r e i ş t i i n ţ i f i c e şi n a ţ i o n a l e ş i - a u SPUS c u v â n t u l l a t i m p c u a d e v ă r a t a lor com-petinţă. t re i s p e c i a l i ş t i î n m a t e r i e : U n u l d in Roma c e a b ă t r î n ă şi d o i d in f r u m o a s a R o m â -flie, i l u s t ru l n o s t r u i s t o r i c , dl N . l o r g a ş i e m i ­nentul a c a d e m i c i a n ş i f o s t m i n i s t r u , dl D r . Istrati.

C a r t e a î n c h e s t i u n e , f i ind l u c r a t ă s u b c o n ­ducerea i n t e l i g e n t ă a e r u d i t u l u i p r o f e s o r u n i ­versitar d i n B o l o g n a , A n t o n i o B a l d a c c i , care , pe l â n g ă c u n o ş t i n ţ a a d â n c ă a c o n f l i c t e l o r d c rassă d i n t r e n a ţ i o n a l i t ă ţ i l e d in P e n i n s u l a B a l ­canică, p r o f e s e a z ă şi c u l t u l p e n t r u l a t i n i t a t e , prezintă c e a m a i t e m e i n i c ă g a r a n ţ i e d e s e r i o ­zitate şi i m p o r t a n ţ ă . P r o f e s o r u l B a l d a c c i s e arată î n a c e a s t a l u c r a r e c a u n u ! d i n t r ' a c e i a -postoli a i i d e e i l a t i n e , c a r e d a c ă a p a r e m o ­dest m a i m u l t o r a , d e o a r e c e e p r e a p u ţ i n c u ­

n o s c u t ă m i ş c a r e a r o m â n e a s c ă d in P i n d în O c ­cident, î n r e a l i t a t e e s t e e x p o n e n t u l c e l m a i preţios şi m a i v i u a l a c e l e i r e d e ş t e p t ă r i n a ţ i o ­nale a R o m â n i l o r , c a r e în a c e s t e d in u r m ă timpuri a l ua t u n a v â n t p u t e r n i c î n t o a t e p r o ­vinciile o t o m a n e l o c u i t e d e d e s c e n d e n ţ i i l e g i o ­narilor R o m e i .

S c r i s o a r e a p e c a r e f o s t u l m i n i s t r u a l a f a ­cerilor s t r ă i n e , r e g r e t a t u l g e n e r a l J a c q u e s L a -hovary o a d r e s a s e l a t i m p d l u i B a l d a c c i d r e p t mulţumire p e n t r u m a r e l e i n t e r e s , c e a c e s t a purta e l e m e n t u l u i r o m â n e s c d in P i n d , p r e c u m si cele d o u ă p r e f e ţ e a l e lui B a l d a c c i c u p r i n s e in l u c r a r e a d e c a r e n e o c u p ă m , a t e s t ă c u p r i ­sosinţă e x a c t i t a t e a a s e r ţ i u n e i m e l c .

E u a m Pretenţia a t â t c a o r i g i n a r d in ţi­nuturile l a t i n e d in P i n d c â t şi c a b u n c u n o s ­cător al l u c r u r i l o r şi a l o a m e n i l o r d c a c o l o , să mă p r o n u n ţ î n c h i p u l c e l m a i o b i e c t i v a s u ­pra i m p o r t a n ţ e i , c e p r e z i n t ă n o u a l u c r a r e a dlui C . B u r i l e a n u , c a r e î n t re i c ă l ă t o r i i con­secutive în a c e l e p ă r ţ i , o f e r ă u n n o u m a t e r i a l de studiu d e t a l i a t , p r e c i s şi f o a r t e f o l o s i t o r , de oarece el a a v u t r ă b d a r e a ş i abnegaţ ia de-a trece din s a t î n s a t , d i n f a m i l i e î n f a m i l i e , r i s ­când a d e s e o r i î n s ă ş v i a ţ a s a , c a s ă a j u n g ă până în p i s c u r i l e c e l e mai î n a l t e a l e m u n ţ i l o r ; ca să se î n t r e ţ i e î n p e r s o a n ă c u p ă s t o r i i ( p ă ­curarii) a l b a n e z i şi r o m â n i . M e r i t u l d e căpe­tenie al d lu i B u r i l e a n u a s u p r a a c e l o r a c a r i l - a u precedat î n s c r i e r i l e e t n o g r a f i c e , c o n s t a î n f a p ­tul că , f ă r ă s ă fi t r ă i t v r e - o d a t ă p r i n t r e r o ­mânii d in P i n d , a p u t u t s a s e î n ţ e l e a g ă c u d â n ­

şii în l i m b a p a t r i e i - m t i m ă , î n c e a m a i s i m p l ă şi s i m p a t i c a i n t i m i t a t e .

T o t c e p o v e s t e ş t e dl B u r i l e a n u în l u c r a ­r e a s a e s t e o g l i n d a a d e v ă r u l u i a d e v ă r a t şi i n d i s c u t a b i l .

D e c i n u m a i d â n s u l a p u t u t s ă e v i t e c o n ­t a c t u l ş e f i l o r r e l i g i o ş i şi p o l i t i c i , c a r i s u n t c a u z a m u l t i p l e l o r c o n f l i c t e d e r a s ă î m p o t r i v a c r u d e i r e a l i t ă ţ i a l u c r u r i l o r d i n M a c e d o n i a .

C e n t r e l e p r i n c i p a l e v i z i t a t e d e d l B u r i ­l e a n u s u n t m u l t e , d a r el s ' a m ă r g i n i t î n c h i p s p e c i a l s ă c e r c e t e z e g r u p u r i l e d e r o m â n i c u ­n o s c u t e s u b d e n u m i r e a g e n e r i c ă d e : Fărşi-lioţi d i n ţ i n u t u r i l e C o r i ţ a , B e r a t şi P r e m e t . A c e ş t i Fârşilioţi, c a r i , s e g ă s e s c î m p r ă ş t i a ţ i şi î n M a c e d o n i a şi î n T c s a l i a , a u p ă s t r a t p r i n e x c e l e n ţ ă , p r i n t o a t e v i c i s i t u d i n e l e v e a c u r i ­l o r , i n t a c t c a r a c t e r u l l a t i n în i d i o m u l l o r , î n d a t i n e l e l o r , î n m o r a v u r i l e l o r , î n c o s t u m e l e l o r . —

Ş i î m p o t r i v a r e g u l e i d i a l e c t a l e a d m i s e d e c ă t r e c e i l a l ţ i c o n s â n g e n i a i l o r d in T u r c i a , F â r ş i l i o ţ i i p r o n u n ţ ă p e r p r e a t a r e , m a i t a r e c a î n l i m b a f r a n c e z ă f ă r ă a o p r o c e d a d e l i t e ­r a a, d e e x . : Fârşilioţii s e c h i a m ă î n t r e d â n ş i i Români î n l o c d c Aromâni s a u m a i f o n e t i c Armâni, şi a c e a s t a p e n t r u a d e m o n s t r a ş i m a i e n e r g i c c ă ei d e s c i n d d i r e c t d e l à Roma,

şi c ă s u n t î n c e a m a i p e r f e c t ă c o n c o r d a n ţ ă c u l e g e n d a p o p u l a r ă d in v ă i l e P i n d u l u i , O l i m p u -lui şi A s p r o p o t a m u l u i . A c e a s t ă l e g e n d ă s u n ă a s t f e l :

Spuneţi, munţilor înalţi, Spuneţi, văilor, spuneţi, căilor, Spune, Pinăule, plin de oi, Spuneţi voi, ce ştiţi de noi? Spuneţi poporul din care deschidem noi, Căci delà altul nu putem adevărul să-l

Iaflăm — Şi eu întreb de limba voastră Păsările călătoare care vin din Apenini Care vin să-şi facă cuiburi prin plaiurile

[mele Şi din concertele lor, melodioase aud: Voi veniţi sunteţi delà Roma, Din timpuri bătrâne şi apuse, Aţi venit în mâni cu o curte, A(i venit ci înţelepţi latini, Aţi venit cu spada în mână, Aţi venit ca bravi latini!

— Aşa răspuns-a bătrânii Pind Şi ne-a zis: sunteţi cu minte Semănaţi părinţilor voştri Şi duceţi-vă înainte!

A c e s t r ă s p u n s a! P i n d u l u i , că noi Româ­nii suntem înţelepţi şi că semănăm cu stră­moşii noştri, cari beau nectar cu zeii şi stăpâ­neau lumea întreagă, t r e b u i e s ă f ie , n u n u m a i u n i m b o l d s p r e a c o n t i n u a t r a d i ţ i i l e g l o r i o ­ş i l o r n o ş t r i p ă r i n ţ i , c i s â f ie şi c r e z u l n o s t r u , d e - a m e r g e î n a i n t e şi t o t î n a i n t e , p e s t a d i u l p r o g r e s u l u i ş i c i v i l i z a ţ i u n e i p o p o a r e l o r .

N o i R o m â n i i d i n P i n d a m t r ă i t , t r ă i m şi v o m t r ă i p r i n g e n i u l l i m b e i n o a s t r e . N o i n u v o m p i e r i n i c i o d a t ă , c ă c i d u p ă c u m isc s p u n e l e g e n d a p o p u l a r ă a m r ă m a s p u r u r e a l a t in i ş i r o m a n i s u b r a p o r t u l e t n i c . C e v a m a i m u l t . l e g e n d a n o a s t r ă n e î n v a ţ ă , î n t r ' a l t e ' e c ă no i s u n t e m d e s c e n d e n ţ i i l e g i u n i l o r lu i C e z a r , c a r e u r m ă r i n d p e P o m p e i î n m u n ţ i i B a l c a n i , s f ă ­r â m ă a r m a t a m a r e l u i c ă p i t a n î n c â m p i i l e d e l à F a r s a l a .

Ş i a z i R o m â n i i d i n T e s a l i a s u n t g r a t i f i ­c a ţ i d e c ă t r e g r e c i c u p o r e c l a d e Urutovlah, c e e a c e î n s e m n e a z ă v l a h d i n B r u t i u r n ( i t a l i a ) S e p o t c i t a o m u l ţ i m e d e e x e m p l e s p r e a d e ­m o n s t r a c a r a c t e r u l c u r a t l a t i n a l Fârşoliţilor în s p e c i a l şi a l t u t u r o r g r u p u r i l o r d e R o m â n i din T u r c i a în g e n e r a l .

O d o v a d ă i n d i s c u t a b i l ă d e î n r u d i r e a R o ­m â n i l o r c u I t a l i en i i r e e s e d i n î n s ă ş i c â n t e c e l e c u p r i n s e î n t e x t u l l u c r ă r e i , , R o m â n i i d in A l ­b a n i a " . E u a f i r m , f ă r ă t e a m ă d c - a fi d e s m i n -ţit d e e m i n e n ţ i i n o ş t r i f i l o l o g i r o m â n i , c ă i d i o ­m u l r o m â n e s c d i n P i n d , m a i m u l t c h i a r d e ­c â t l i m b a d in P a t r i a - m u m ă , c o n ţ i n e t o a t e c l e ­m e n t e l e f o n e t i c e ş i d e p r o n u n c i c , c a r i s t a b i ­l e s c a f i n i t a t e a s a c u d i a l e c t e l e d i n i t a l i a şi în s p e c i a l c u ce i d e l à S u d ( S i c i l i a ) . D e e x . : L a R o m â n i i d i n P i n d e x i s t ă s u n e t e l e gn, gli, g, şi z l a fel c a şi l a d i a l e c t e l e i t a l i e n e .

R e p r o d u c e m m a i j o s o s t r o f ă d i n t r ' u n c â n t e c p o p u l a r c â n t a t m a i m u l t î n S ă r a c , u n d e n ' a p ă t r u n s î n c ă c u l t u r a r o m â n e a s c ă , şi p r i n u r m a r e e s t e e x c l u s ă b ă n u i a l a , c ă a r îi r e z u l t a t u l i n f l u e n ţ i i c u r e n t u l u i n a ţ i o n a l i s t .

Nă feată romană rumenă Di un pecurar di munţi; Nu ştiu dinii vini un mari dor, Când io mi-eram un mic ficior Fa mi bace pi frunţi,

etc. etc. etc.

L u c r a r e a d l u i B u r i l e a n u m a i p r e z i n t ă şi o i m p o r t a n ţ ă p o l i t i c ă şi î n s p e c i a l c u p r i v i r e la i t a l i a . In a d e v ă r , R e g e l e I t a l i c i , u n a d â n c c u n o s c ă t o r a l c h e s t i u n i l o r b a l c a n i c e , e r a n e ­d u m e r i t a s u p r a d e n u m i r i i d c FârşVioţi, s u b c a r e e c u n o s c u t g r u p u l R o m â n i l o r d i n A l ­b a n i a . D i n c o n s t a t ă r i l e f ă c u t e l a f a ţ a l o c u l u i d c c ă t r ă d . B u r i l e a n u , c o n s t a t ă r i e x n u . s e in c h i p u l c e l m a i c l a r î n e d i ţ i a s a i t a l i e n e a s c a . R e g e l e I t a l i e i ş i - a f o r m a t p e d e p l i n c o n v i n ­g e r e a , c ă Fârşilioţii d e a z i d e s c i n d d i r e c t d in l e g i u n i l e lui C e z a r , s t ab i l i ţ i d e f i n i t i v l a F a r -s a l a s a u F a r s a g l i a , d u p ă c u m o n u m e ş t e D a n ­te î n „ D i v i n a c o m m e d i a " .

D . B u r i l e a n u a d e d i c a t l u c r a r e a s a p r e s e i i t a l i e n e , d r e p t r e c u n o ş t i n ţ ă , p e n t r u c ă l d u r a

c u c a r e a c e a s t a a p a r a t c a u z a r o m â n i s m u ­lui , î n t i m p u r i d e g r e a c u m p ă n a , î n f a ţ a o p i ­n ie i p u b l i c e d i n E u r o p a .

Ca să fim sinceri şi leali trelnăc să recu­noaştem, că dacă elementul românesc din Pind şi-a putut promova succesele nationale în ultimul deceniu, aceasta nu se datoreşte

I

Page 2: ABONAMENTUL: ROMÂNUL - core.ac.uk · te în „Divina commedia". D. Burileanu a dedicat lucrarea sa presei italiene, drept recunoştinţă, pentru căldura cu care aceasta a parat

Pag. 2 . „ R O M Â N U L "

numai solicitudine! părinteşti şi constante a înţeleptului rege al României Carol I., ci în parte şi sprijinului pe cât de binevoitor pe atât de dezinteresat al diplomaţiei împăra­tului Wilhelm al Germaniei şi regelui Italiei.

In adevăr existenţa elementului românesc din Turcia, ca naţionalitate distinctă şi de sine stătătoare, a fost recunoscută legal şi oficial de sublima P curia în urma stăruinţe­lor reprezentantului regelui Carol la Con­st antinopol, Alexandru Em. Lahovary se­condat de ambasadorul Germanici, marcshal von Biberstein şi ambasadorul Italiei, mar­chizul de Imperiale, prin promulgarea ir ade­lei din 9 (22) Mai 1905; şi astfel s'a con­sfinţit o stare de lucruri, care de fapt exista, de când există neamul românesc în Pind.

Atitudinea ministrului Zichy. In cercurile politice a produs mare senzaţie atitudinea mini­strului de culte şi instrucţiune publica, contele Zichy, care sub întreg decursul şedinţei de ieri nu s'a arătat în incinta camerei. Toată lumea vede în ţinuta lui o desaprobare indirectă a pro-cedeurilor lui Tisza şi o desavuare a cabinetului din care face şi el parte. S e afirmă că contro­versa între Zichy şi colegii săi a ajuns ieri u 1-timul stadiu şi în consecinţă Zichy îşi va cere în cel mai scurt timp demisia din cabinetul Iui Lukács. Poate chiar azi ministrul Zichy va pleca la Viena şi se va prezenta, în scopul indicat mai sus, înaintea M. Sale Monarhului.

Programul deiegaţiunii austriace. Preşedin­tele delegaţiunii austriace. deputatul Dobernig, a sosit Marţi în Viena şi şi-a ocupat postul său de preşedinte. Primirea delegaţiunilor austriace de cătră împăratul va av^a loc Marţi în 24 1. c. la orele 1 p. m. în Hofburg-ul împărătesc. De­legaţia austriacă va ţine şedinţă plenară în a-ceeaş zi la orele 4 p. m., cu care ocazie se vor face alegeri de locţiitori în diferitele comisii. A doua şedinţă plenară a delegaţiunii austriace va afla loc probabil pe la începutul lui Octomvrie. Din consideraţie pentru delegaţiunea ungurească, dezbaterile vor dura vre-o douăsprezece zile, aşa că sesiunea se va prelungi până pe la mij­locul lui Octomvrie.

Evenimentele din parlamentul Ungariei şi socialiştii. In ii rni ti celor petrecute ieri în ca­

meră, fruntaşii socialiştilor din capitală s'au întrunit azi noapte la o consfătuire şi au hotărît să distribuie între muncitori o proelamaţiune, în care provoacă muncitorimea să ia poziţie faţă de violenţele celor delà putere. Socialiştii vor demonstra astăzi seara pe străzile capita­lei pentru votul universal şi în contra guvernului şi a majorităţii parlamentare. Dacă şedinţa dc azi va dura până seara târziu, muncitorii vor demonstra în faţa parlamentului. Conducătorii lor pregătesc pentru zilele următoare de altfel, o mişca, e generală iu proporţii mari a masse-lor muncitoreşti. Se prevăd tulburări sângeroase nu numai în capitală, dar şi în oraşele mai 'mari din p-ovineie, cum sunt Aradul, Timişoara, Ora-dca-mare şi altele.

Şedinţ;» de ieri a camerei magnaţilor. Pe ieri a fost con ,cea tă prima şeainţă a camerei mag­naţilor. Cum însă cei mai mu:ţi dintre ei petrec încă pe la bai, au venit la şedinţă abia 25 de membri. Preşedintele baronul Samuil Jósika, dă cetire autografului regal şi declară noua sesiune a camerei magnaţilor, deschisă. Dupăce paren-tează pe membrii decedaţi delà ultima şedinţă înecaci, prezintă camerei rescriptul premierului Lukács despre convocarea delegaţiunilor. Se pri­meşte fără discuţie şi Ia urmă se fixează terme­nul proximei şedinţe pe azi după amiazi la o-rele 4.

Sinodul rusesc împotriva Austriei. Ziarul „SIovo Polski" aduce o ştire interesanta rela­tivă la protestul pe care-1 pregăteşte sf. sinod al Rusiei împotriva Austriei. Protestul acesta se referă la recrutarea lui Ivan Ilecko, un preot ru-tean din Oaliţia, de confesiune ortodoxă, care preot s'a sustras în tinereţe delà serviciul mili­tar emigrând în Rusia, de unde s'a întors ca episcop. In calitatea aceasta a des voltat în Ma­liţia o activitate ruso-filă. In timpul din urmă a fost silit să facă serviciu militar. Din pricina a-ecasta sinodul rusesc, care-1 considera pe Ilecko de cetăţean, redactează protestul amintit.

farăş politica săsească. Ne doare inima de câte ori trebuie să ne ocupăm de politica plus-ouatn oportunistă a nenorociţilor noştri fraţi saşi. Acum de curând după cum ni se anunţă din St.-Agota (cont. Târnavei) şi-a ţinut acolo darea de scamă deputatul guvernamental sas : Dr.

Schüller Rezső. Ca întotdeauna, aşa şi acum, nenorocitul mamelue a căutat să dea un bun a.testat de moralitate şefilor săi: Lukács et Comp. In vorbirea de program — pilda superbă a gradului, în care s'a desvoltat linguşirea pâ­nă de prezent — Măria Sa dl Schuller se ocupă

Momente culturale din viaţa regelui Carol !, — După memoriile regelui. —

Trad. de Aseanio.

întâia călătorie de-a lungul Dunării. — Călăraşii. — Brăila. — Galaţii. — Ismailul si Bolgradul.

Pe vreme de toamnă târzie, la 31 Oct. (12 Nov. 1866), Prinţul Carol pleacă ia Olteniţa, în tovărăşia ministrului de culte Strat . Din pricina ploilor necontenite, drumurile s'au desfundat cu iotul. In viaţa lui. Prinţul n'a mai văzut aşa ceva! — Pe un vapor, călătorii ajung ia Călăraşi, un orăşel pe Borcea, braţul românesc al Dunării, dincolo, pe malul turcesc c Silistra. In biserica din Călăraşi se slujeşte im Te-Dcum: seara ban­chet şi iluminaţie.

A doua zi, în lumina soarelui, oraşul şi clă­dirile publice se arată în sărăcie şi părăginire; razele de aur nu pot îndulci trista impresie, pen­trucă toamna târzie a spulberat podoaba copa­cilor şi irumoasa haina verde a grădinilor.

Prinţul se Îmbarca la ceasurile zece dimi­neaţa şi ajunge seara în Brăila, unde i se face o primire grandioasă. Pe când, la lumina torţe­lor, Prinţul urcă din port în oraş, caii trăsurei se sperie de strălucirea neobişnuită şi o iau ia goa­nă, aşa, că un moment Prinţul e în marc primej­die. — După Te-Deum se dă un banchet de gală, iar pe străzi defilează conductul de torţe; oraşul întreg pare a lua parte la conduct.

Brăila, important oraş comercial (30.1)00 locuitori), este cel niai înseninat port al Munte­niei pentru exportul de cereale; corăbii din toate tarile lumii aşteaptă să încarce mărfurile; to­tuş instalaţiile portului sunt cele mai primitive şi defectuoase; miile de saci şi poverile de tot felul trebuie transportate pe bord în spatele ha­malilor.

Oraşul se ridică pieziş deasupra largului teren de încărcare, unde s'ar putea construi do-euri întinse. Străzi neînchipuit de rele şi nepa­vate duc în oraş. Dar oraşul propriu zis îţi lasă o impresie de belşug, la care nu te-ai fi aşteptat dupa întâia privire dinspre Dunăre; păcat nu­mai, că nici măcar străzile frumoase, drepte, ce se întretaie, nu simt pavate, iar pe vreme de ploaie se desfunda cu totul.

Aici, ca pretutindeni, Prinţul inspectează a-şezămintele publice: cazarma, spitalul comunal, şcoale'e, închisoarea, mai multe biserici, cari sunt în mare număr, apoi uriaşele magazii de iemn, pentru cereale, şi câteva mori; pe laturea dinspre uscat se înşiră numeroase mori de vânt.

Odinioară Brăila era cetate turcească, pre­cum era şi Giurgiul; de-abia după închei ar ea păcii delà Adrianepol cetatea a fost rasă până la pământ; liniile militare de demult s'au prefă­cut în străzi, oraşul s'a tot întins şi are un mare viitor.

In ziua de 2 (14) Nov., la ceasurile douăspre­zece, prinţul primeşte în audienţă pe membrii

i corpului consular, apoi vizitează grădina publică

J o i , 19 Septemvr ie 1912.

cu reforma electorală văzută prin ochelarii cu­getătorului retrograd Tisza şi ceilalţi reacţionari neputincioşi şi — o aprobă. Şi Măria Sa Schüller c de părere, că lărgirea votului universal să ră­mână între marginile creiate de spiritul îngust şi ramolit al stăpânilor lui. E evident unde ţin­teşte nefericitul transfug cu politica lui.

Noi nu ne vom ocupa mai pe larg de ea; prea e scârboasă. Ţinem însă să atragem atenţia Sa­şilor asupra unui lucru şi anume, că drepturile câştigate prin servilism şi linguşire, sunt cea mai ruşinoasă pată pe numele unui popor şi că asupra acelor drepturi cerşite întotdeauna vo trebui să domnească dreptul câştigat printr'o luptă dreaptă, loială şi conştientă.

Pahod «a Sibir... Ni se scrie: In ţinutul de pe Murăş, in eparhia de Hajdudorog, s'a pornit o mare mişcare. Poporul pentru a îşi salva lim­ba — legea şi obiceiurile străbune a început a face treceri in masse la biserica gr.-or. In nw multe comune au şi făcut prima înştiinţare la preoţi.

Administraţia văzându-şi periclitată noua e-parhie au început o goană în contra preoţilor. Protopopului Câmpianu din Secuime i-au detros deju congrua — pe alţii îi ameninţă şi cu pe­depse administrative iar pe ţărani ii înfrică şi îi pedepsesc pentru tot nimicul.

Un paşalâc din ţinutul Reghinului a inventat un nou mod de terorizare. A lăţit vestea că a-celor a cari nu vor rămâne la credinţa gr.-cat. de Hajdudorog şi vor cuteza să treacă la biserica străbună — // se vor secuestra averile — apoi ii vor aduna pe toţi — îi vor duce cu jandarmi k graniţă şi acolo îi vor trimite in România. Ei consideră trecerea la biserica gr.-or. ca o demon­strare în contra limbei şi integrităţii statului ji pe tema aceasta îi pedepsesc pe credincioşi.

Unde este libertatea cultului? — Ardeleana

Din aventurile misteriosului d. Lukács. Ii ziarul clericalilor unguri „Alkotmány" se dau la iveală nişte fapte comise de d. Lukács, nu tocmai măgulitoare pentru comiţătorul lor, care e az priniiministru şi — deci — după monarh primii cetăţean al fericitei Ungarii. In zilele trecute -spune numitul ziar — a apărut o foaie volantă, in care s'au dat Ia lumină toate isprăvile abi­lului nostru ministru preşedinte. Intre multe al­toie se povesteşte cum Lukács ştie să tragă pt sfoară pe sărmanii lucrători bă ieşi din Bucium, de lângă Zlatna, silindu-i să iscălească sub nişte condiţiuni de-a dreptul omorîtoare pentru ei con­tracte pentru a lucra în baia, al cărei proprietar este. Se mai spune apoi cum înavutitul nostru ministru prezident a tras pe sfoară erariul, fa-cându-l să-i cumpere trei case, cari toate trei

şi portul. Seara dă un banchet tuturor persoane­lor marcante din oraş şi asistă la iluminaţie. în­ghesuiala pe străzi e aşa de mare, că uneori Prin­ţul nu mai poate înainta.

A doua zi dimineaţa Prinţul pleacă spre Ga­laţi, oraşul comercial şi portul cel mai însenina! al României; între ambele oraşe se revarsă Şi­retul în Dunăre, iar ceva mai departe, ia răsă­rit de Galaţi, se revarsă Prutul.

Şi în Galaţi primirea este grandioasă; cana-nierele engleze şi franceze, ce staţionează ac: s uiu îmbrăcate de sus până jos în f lan iureş steaguri. Galaţii au vre-o 70.000 locuitori. Pai tea de jos a oraşului de-abia se ridică de-asup; nivelului Dunării şi e bântuită adeseori de inut daţii: partea de sus. mai elegantă şi mai în nioasà. se urcă în formă de terasă, fiind aşezau la o înălţime de cel puţin douăzeci de metri, chii: în părţile ei cele mai de jos .

Aproape întregul comerţ de import şi expor al României se face prin (lalaţi şi Brăila, pes truca produsele de căpetenie ale ţării, cerealei şi lemnul, pot fi transportate numai pe apele Di nării, singurul drum de comerţ ce leagă Prind pa tele cu străinătatea. Totuş nici instalaţiile 4 încărcare din Galaţi nu sunt mai bune ca l Brăila. \

Ambele oraşe au o numeroasă populaţie strif ná; cele mai însemnate firme de cereale stintif manile Grecilor bogaţi; deasemenea primei case de bancă. — Patru luni din an, ori ce viat.

Page 3: ABONAMENTUL: ROMÂNUL - core.ac.uk · te în „Divina commedia". D. Burileanu a dedicat lucrarea sa presei italiene, drept recunoştinţă, pentru căldura cu care aceasta a parat

Joi, 19 Septemvr ie 1 9 1 2 . „ R O M Â N U L

daltă abia de făceau suma de vre-o câteva ne coroane, — cu horibila sumă de 1 2 0 . 0 0 0 co-

e. El a putut-o face în calitate de ministru finanţelor de pe vremuri şi — a făcut-o. Ne impunem totuş o oarecare rezervă aş-

îtâfld desminţirile dlui Lukács cu privire la jele apărute în numita foaie volantă. Par ' că jrevedeni însă, că atunci când e vorba de a fi tecoperite asupririle poporului nostru mi prea jcap desminţiri...

In faţa marei primejdii. D e Dr. Cassiu Maniu.

Omnia jam fient, fieri tiuae passe negabam, lî nihil est, de qua non sit habenda fides. Mec ego vaticinar, qui a suin deceptus ab illo. Lăturam misera quem mihi rebar opem.

Ovidiu.

Numai cu mare primejdie vei păzi ceeace iiice multora — z i c e p r o v e r b u l c l a s i c ! M i l l ­ióra Ic p l a c e ţ a r a a c e a s t a l o c u i t a d e n o i , R o -îiânii, şi m a r e e s t e a p e t i t u l c e l o r c e v o i e s c i înghiţi n e a m u l n o s t r u , p e n t r u c a s a p o a t ă tei înş iş i s t ă p â n i i m â n d r e i n o a s t r e m o ş i i . C e iá-ifaci?! In c i n e te p o ţ i î n c r e d e d e a c u c â n d vezi o l u m e î n t r e a g a c o n j u r a t a î n c o n t r a t u ­turor şi în c o n t r a c e l o r m a i s f i n t e a ş e z ă m i n t e aie n e a m u l u i r o m â n e s c ? !

N e a m u l r o m â n e s c a c u m se v a t r e z i d o a r din b u i m ă c e a l a c e l o r z e c e am" d e a c t i v i t a t e parlamentară, c a s a a t i n g ă o d a t ă , — deş i cu sf iaia d i p l o m a t i c a — c o a r d a s i n c e r i t ă ţ i i faţa dc el î n s u ş şi s a r e c u n o a s c ă în f ine c a : Omnia jam fient, fieri quae posse nega-km etc.

N e a m u l r o m â n e s c , m a i a l e s d e z e c e a n i j încoace, e s t e t r a t a t c a u n e l e m e n t c e t r e b u i e j distrus c u o r i c e p r e ţ , c u o r i c e m i j l o a c e . N e a - ! mul r o m â n e s c e s t e v i c t i m a u n e i m i s t i f i c ă r i | premeditate, şi c a l c u l a t e c u o d i p l o m a ţ i e e x - ; trem de f i n ă . A c i s e f a c e o m a n e v r ă p o l i t i c ă încontra f i in ţe i n e a m u l u i n o s t r u î n s t i l m a r e . !

E t i m p u l s u p r e m c a s ă n e t r e z i m şi s ă v e - \ ghiăm! E t i m p u l c a s ă n e d e s c h i d e m o c h i i , ] căci e c u m u l t m a i m a r e p r i m e j d i a d e c â t s e ! poate c u g e t a . N o i R o m â n i i l e p l ă c e m m u l t o r a ! şi aşa z i c â n d t o t p a s u l n o s t r u î n a i n t e a z ă p r i n - 1

stagnează aci, pentrucă pânzele de ghiaţă ale Dunării fac imposibilă naviga ;ia.

In ziua de 4 ( 1 6 ) Nov., Prinţul inspectează toate clădirile publice şi primeşte în audienţă pe consulii puterilor străine şi pe comandanţii ca-nctiierelor ce staţionează în port. Prinţul Cuza, înainte de a fi ales Domn al ţărilor unite, a fost mai multă vreme prefectul Galaţilor. De aceea Oătăţenii îl simpatizează şi astăzi, iar un partid destul ide numeros crede cu tărie că Prinţul Cuza mai are un viitor.

Comisia europeană a Dumării, care a fost in­stituită prin tratatul de Paris pentru navigabili-tatea gurilor Dunărene, şi care se întruneşte an de an la Galaţi, timp de câteva luni, — se pre­zintă Prinţului Carol. Marile puteri sunt repre­zentate de consulii lor generali din Bucureşti ori de consulii din Galaţi; Turcia are un delegat special, care vine în fiecare an la şedinţe; pe lângă aceştia mai funcţionează un inspector ge­neral, colonelul Drigatschi, fost ofiţer prusian în Serviciu turcesc, şi un inginer şef, Ch. Hartley, care se bucură de-o reputaţie extraordinară. Co­misia are un buget de intrări şi ieşiri, cifrat la vre-un milion de franci.

Începutul lucrărilor s'a făcut cu regulären prei dela Sulina. Consulii Austriei şi Rusiei, Îm­preună cu prefectul Daiaţiior, mai formează o comisie specială pentru îmbunătăţirea naviga­ţiei pe Prut.

La 5 (17) Nov., ceasurile opt dimineaţa. Prin­ţul se îmbarcă pe vaporul francez „Le Magicien",

t re p r ă p ă s t i i l e d i p l o m a ţ i e i c e l o r m a i e x p e r ţ i şi m a i c u t e z ă t o r i p o l i t i c i a i E u r o p e i !

A l ă t u r i d e n e a m u l n o s t r u s u n t p o p o a r e i n a m i c e , c ă r o r d e g e a b a ie v e i d e c l a m a p e Catone c ă : Stultitia est, morte alterius spe-rare salutem. Sunt neamuri barbare!

O c â r m u i i o r i i n e i a u ş c o a l e l e ş i b i s e r i c e l e c a s ă le î n c h i n e t r ă d ă r e i d e n e a m şi n e c r e ­d i n ţ e i . C u d r e p t c u v â n t s e p o a t e z i c e d e s p r e e i : Prodigus ci stultus donat, quae spernit et od it. (li or a tiu).

U r a şi d i s p r e ţ u l f a ţ a d e n e a m u l r o m â n e s c Ic d i c t e a z ă t o a t e a c e s t e n e g r e f ă r ă d e l e g i , c u c a r i s e ' a t e n t e a z ă n u m a i a s u p r a a c e l o r n e a ­m u r i p e c a r i v r e i a le u c i d e , c a r i îţi s t a u î n c a i c î n t ru a t i n g e r e a u n o r s c o p u r i i n f e r n a l e , n e m â r t u r i s i t e . . . Scopuri nobile numai cu fapte nobile sc ajung. Numai acela i erată pe sceleraţi, care vrea peirea celor buni. A-ceste două nia.dme sunt date uitărei totale in Monarhia noastră. D u r e r o a s e e x p e r i i n ţ e ne s i l e s c a r u p e m a s c a d e p e o b r a z u l d e m o n ­s t r u a l a c e s t u i fel d e d i p l o m a ţ i e şi d e p o l i t i c ă î n a l t a c e d u c un n e a m î n t r e g s p r e p r ă p a s t i a d e s n a d a j d u i r e i !

N u în a c e s t c h i p se c â ş t i g ă d r a g o s t e a şi d e v o t a m e n t u l p o p o a r e l o r !

A d â n c d e to t a c ă z u t f a i m a n e a m u l u i n o ­s t r u , c a sa p o a t ă fi i n s u l t a t î n to t c h i p u l , c lar d e l a v i r t u t e a lui o s a a t â r n e c a s ă s e ş t i e f o ­losi d e a î a r i î n v ă ţ ă t u r i , d e c a r i n u a fos t c r u ­ţa t n i c i un p o p o r .

U n n e a m c a a l n o s t r u , c e v r e a s a t r ă i a s c ă , a r e î n c ă f u l g e r e d e s t u l e p e n t r u ce i c e v o i e s c a - l d e s p o i a . a-1 î n j o s i şi a-1 uc ic ie m i ş e l e ş t e p r in a t e n t a t e p e r p e t u e la s e n t i m e n t u l s ă u d e d e m n i t a t e şi la c o n ş t i i n ţ a d r e p t u r i l o r s a l e v e c i n i c e n a ţ i o n a l e .

Primejdiile ii vor trezi insfârşit din sina-măgire; va privi faţă in faţă ce înalte înda­toriri are faţă de sine, fală de omenire şi va da exemple de tărie în primejdii, de dragos­te de neam in luptă şi de abnegaţie în aceste timpuri mari de jertfă. S p r e a c e s t s c o p s f â n t : Virtutem virtus pariat, de lamine lumen Prodeat, omnis palma gr aduni facial!...

plecând spre Ismail, cetatea rusească pc vre­muri; canonierele străine însoţesc pe Prinţ. Că­lătorii ating în drumul lor micul port Reni. Is-maiiul c capitala cslor trei judeţe basarabene a!e României; pe la începutul veacului toată B a ­sarabia fusese răpită Moldovei dc cătră Rusia, dar p a n t a de sud a provinciei se alipi iarăş la Moldova, prin tratatul dela Paris ( 1 8 5 6 ) . — Îm­păratul Nicolae a cheltuit multe milioane pen­tru Isniail, spre a-şi stabili o bază de operaţiuni pentru viitoarele întreprinderi contra Turciei. A-tunci se construi aici şi o staţiune a flotilei ru­seşti. Dar braţul Chiliei nu se poate folosi pen­tru vasele mari. — Oraşul, cu străzile lui largi, casele scunde şi fortificările în ruină. îţi lasa o impresie tristă; fluviu! lat şi leneş, -c- maluri!e-i şese, sure, cleioase, desăvârşesc tabloul lainic; mai pustie încă şi mai posomorită trebuie să fie priveliştea, când muit' oea de oameni îu haine de sărbătoare nu dă viaţă malurilor, iar pe co­răbiile de pe rin şi pe ca,-,e!e de pe uscat uu flu­tura steagurile îu multe culori, ca astăzi. — Prinţul c primit cu mare căldură.

In faţa bisericei episcopale, spre care se în­dreaptă Prinţul, plecând dela 'debarcader, aş­teaptă Melhisedec. Episcopii! Dunărei de jos şi al judeţelor basarabene. Dânsul e un bărbat în­văţat, şi-a făcut studiile în Rusia şi păstrează acestei împărăţii o vie simpatie.

Seara banchet la Casino-ul oraşului, pentru şaizeci de persoane. A venit la Ismail, ca să-1 salate pe Prinţ, şi Paşa din Tnlcea, capitala Do-

Meetingul naţional din Sofia. Miniştri bulgari ameninţaţi cu moartea. — Ata­

curile împotriva României.

Sofia, 2 Sept. v. Astăzi a avut loc în sala „Nuowo Amerika"

un mare meeting convocat de comitetul naţional de acţiune pentru dobândirea autonomiei Mace­doniei.

D. Strasimirov, deputat în Sobranie a vorbit ce! dintâi. LI a arătat că actualmente Turcia se găseşte sub tutela Europei. Noi suntem acum în situaţia aceasta, - • a continuat vorbitorul: ori lăsăm Europa singură s-. tranşeze cu Turcia au­tonomia Macedoniei, ori ridicăm mânuşa pe care nc-a aruncat-o semiluna şi încheiem odată pen­tru totdeauna socotelile, eu Turcia. Daca guver­nul va spune că e gaîa pentru răsboi, primul guvern care va succeda pe cel de azi, va trebui să-1 dea în judecată pentru trădare nadonală. Noi trebuie să ducem crucea la Golgota. Tre­buie sa ne ducem să murim acolo unde poporul bulgar are datoria să moară.

Dr. Neicev, a spus câ Bulgarii emigraţi din Macedonia în patrie mi trebuie să constitue o greutate pentru Bulgari. Si aceştia trebuiesc sa lupte pentru e'iberarea Macedoniei. Noi suntem gata. Acum e momentul deciziv. Numai prin răs­boi se va putea realiza idealul nostru: autono­mia Macedoniei.

Dr. Vludoff a făcut o expunere a politicei Germaniei, Rusiei şi Austriei în chestia macedo­neană. A continuat apoi spunând: Cu Grecia suntem toarte bine. Cu Serbia putem să ne în­ţelegem. Numai Románia face politică antilml-gară şi se opune realizării autonomiei Macedo­niei, Ceva mai mult, ea dă mâni cu Turcii, cu barbarii. Aceasta este de neînţeles. Părerile cer­curilor oficiale şi ale regelui (Airol nu corespund insă iii Corint'! poporului român, care nu este astă Bulgaria şi aspiraţiilor poporului ei.

Prodanoff, it.-colonel în retragere, a spus că în Bulgaria sunt 300 mii Bulgari macedoneni e-inigratl. car: plătesc statului bulgar 5 0 milioane dări, îi dau 100 .000 soldaţi şi 1000 ofiţeri. Emi­graţii bulgari din Macedonia trebuiesc să spună guvernului bulgar:

,,Daţi-nc puştile si tunurile pe cari le-aţi cum­părat cu banii noştri; daţi-nc soldaţii şi oficrii noştri şi atunci noi singuri vom cuceri Mace­donia !"

Dacă este adevărat că miniştrii bulgari spun că nu suntem pregătiţi bine pentru răsboi, popo­rul bulgar va trebui să spânzure pe toţi foştii şi actualii sfetnici ai tronului, pentrucă poporul bul­gar a fost totdeauna cel mai darnic cătră ar­mata sa.

Protgheroft, preşedintele comitetului naţio-

brogei, ce se întinde dincolo de largul fluviu al Dunării.

Vremea c rece. Neriind, în acest ţinut mlăşti­nos, nici un arbore, se întrebuinţează în locul lemnului bogata trestie de baltă, ce se înalţă în spice uriaşe; lugerele de tresEe înlocuiesc nu numai grinzile şi scândurile caselor, acoperite tot cu trestie, ci sobele se încălzesc şi eie cu trestii uscate. De aceea construcţia sobelor este cu to­tul deosebită; sunt atât de înalte, că lungile mă­nunchiuri pot fi vârî te înlăuntru pe de-a 'ntregul, şi dau mult man multa căldură tDcât te-ai, aş­tepta.

A doua zi, pe viscol şi zăpadă, Prin,ui pleacă spre Belgrad, pe un târîm lipsit de drumuri. Pe­ste câmpia fără de arbori vremuieşte şi visco­leşte ca ne întinderea nurii. De trei ori trece tră­sura, în goană, pe lângă vulturii uriaşi ai ace­stor pustietăţi, ce par ca împănaţi, cum stau ne­mişcaţi, cu frumoasele şi albele lor gâturi în creţe. Ii pare rau Prinţului că n'are la îndemână o puşca, să-i culce la pământ, dar se gândeşte totodată, plin de melancolie, la clipa când a mitut să admire pentru cea clin urmă oră această fal­nică pasere: La 5 Aprilie, când Prinţi.! merge împreuna cu tatăl său, dela Düsseldorf la Ra­mersdorf, ca să discute alegerea sa pe tronul României, dânşii se opriră ia gradina zoologica din Colonia şi Prinţul Carol Anton, atrăgându-i luarea aminte asupra vulturilor de şes. îi zice: „Ştii că la Dunărea de jos. în noua ta patrie, sc găsesc foarte mniţi!"

Page 4: ABONAMENTUL: ROMÂNUL - core.ac.uk · te în „Divina commedia". D. Burileanu a dedicat lucrarea sa presei italiene, drept recunoştinţă, pentru căldura cu care aceasta a parat

nai, a încheiat întrunirea cu o declaraţie că emi­graţii macedoneni în Bulgaria sunt ori când gata pentru a da toate jertfele ce s'ar cere pentru a se obţine eliberarea Macedoniei. Deasemenea şi poporul bulgar este gata să-şi verse sângele şi guvernul poate fi sigur că tot poporul va îi cu dânsul.

Cronică din Paris. Memoriüe iui J u í e s Massenet. — Activi tate tomnat ică .

~— Ma . ievrele franceze. — I a r ă ş juraţ i i Parisului .

I ' a c i s , 15 S e p t e m v r i e .

Sunt , ic car tea do amint ir i apăruta cu puţini ' zile •ini»» c i o i o t o ! lui J u l e s .Massenet, alură de unele do­cumente i'tvţioa-M» asupra eptwei noas t re , p a s a ţ i i de -l icioao« din cari ree«p mai. a les sufletul blând, «poetic si ;.v i u o i i -i.. l ipoi totală lc invidie, incapac i t a t ea do a • aco râul . cari au •caracter izat s impat ica personal i ta te a î lu- tndui eompuzitor. Da r ceea re va fi in te resa t de o g a r po i c i •mai mulţ i , es te s incer i ta tea ca caro uc do-ivălueţte ar t i - tu l numeroase le g reu tă ţ i i>rin enri a t recut nana -X\ a.iiinii'ă la c e l e b r i t a t e , rălulurea si tă­ria morală n i caro a îndurat lovituri le fatale debutu­r i lor ar t is tă-o. s tăruinţa cu .caro s'a silit să în lă ture pic . l i re le c întâ lnea în calo .

Căci . o; •un no în şe l ăm! i la-sseiict nu a fost, mul tă vreme, fo r in tu l înv ingă tor ne care-1 .cunoaştem. Car ie ra lui ar t i s t ică a fost spinoasă 'la început. Lovi tu r i l e au curs fără c ru ţ a re pe col puţin j u m ă t a t e din înce rcă r i l e lui. Şi un ar t is t î le suscept ib i l i t a tea răposatului compozi ­tor, vă îurl i inuiţ i 'că tiu l e - a 'primit cu s â n g e re.ee. Cu toato aces t ea a urinat lupta dacă nu cu sen ină ta te , ci 1 puţin ca i>o o dator ie pe c a r e s imţea că t rebuiea »'o iudepi inoască. .Şi soa r t a rea a fost însfârş i t în­vingă. M s e u e t a triumfat, după mer i t e l e lor .

P l ă c e r e a cu caro citeşt i amint i r i le aces tu i maro ar t is t şi om eo-olont . osto pe aloct i rea t r is tă . In fa ţa aces te i vieţi destă inui tă cu o g ingaşe s ince r i t a t e . «Simţi Dilata mai mult cât de dure roase sunt debutur i le art işt i i o. B i o ă ţ i l e rupte «lin in ima unui ar t is t , nu pot fi înlocuite nici de cele mai s t ră luc i te victorii ale salo do mai târziu. Do ace ia , .Massenet a urmat toată \ i a ţ a oi principiului ido a nu-i descu ra j a nici odată po coi umili cari i-au .cerut sfatul şi spr i j inul . Hui ţ i l'a II ."ou/ar i!o aceas t ă d e l i c a t e ţ ă . Ş i nu au drepta te . •Sunt firi pe cari neuoro-ciride I c o ţ e l e sc , le Impetrosc faţă 'le is iderinţele ce lo r l a l ţ i ; Massene t nu a fost d in­tre aceş t i a . P e el l -au obsedat în to tdeauna î n c e r c ă ­r i le-! lirele din t recut — şi do r in ţ a lui cea mai mare a b o t să evi te cât mai .mult posibi l .celorlalţ i , ca lea -pinoasă .p.' .care a t recut el .

Mii 1 unul, rârtk-ica lui de amint ir i mi-a dat dc gân­dit. Pa mV convins odată ma i mult că .singurul lucru po c a i c ar t is tul îl .poate opune aspr imei ine ren te ca ­riei lui, c-to împreună cu dor inţa de a se .perfec­ţ iona, acea rez i s t en ţă pasivă .care în locueş te la el

Acuma, pentru întâia oră, Prinţul i-a văzut ca adevărat în noua sa patrie şi înaintea ochi­lor săi a răsărit, ca prin vrajă, icoana tatălui iu­bit şi a zilei de -primăvară pe malurile Pinului, — iar crivăţul îngheţat îl umple de fiori! —

Belgradul, capitala celui de al doilea judeţ basaroean. este aşezat acolo, unde rîul Jalpuch taie cel mai sudic dintre şanţurile de apărare, cu ajutorul cărora Romanii încercaseră ipe vre­muri să asigure ţinutul dintre Prut şi Marea-Neagră împotriva năvălirilor barbare; rîul J a l ­puch străbate lacul cu acelaş nume şi înlesneşte corăbiilor mai mici de pe Dunăre drumul la Bol -grad. După pacea dela Adrianopol s'a aşezat aici o colonie de Bulgari — oameni harnici, plini de rîvnă, cari şi-au zidit o şcoală bună şi o bi­serica untre, frumoasă. In această biserică, Epis­copul Meicliisedec, care însoţise pe Prinţ, sluje­şte un Te-Deiim, îndată după sosire. Viscolul, ce nu mai conteneşte, nu poate opri pe locuitori să-şi exprime, în chip demonstrativ şi puternic, bucuria lor de vizita Prinţului. Banchetul, oferit înaltului o as pe, a fost comandat la Galaţi şi se distinge prin lux.

în ziua de 7 (19) Nov. ţânta călătoriei este Calmi, capitala unui judeţ, dar un cuib uitat de ilitre, mic si păcătos, cu vre-o 4000 locuitori. Orăşelul stă ca şi Bolgradul, pe unul din şanţu-ri'e romane, nu-i legat de lume prin nici o şosea, n'are nici case ca lumea, nici pavaj şi de-a valma

puterea de ac ţ iune , necesa ră ce lor la l te ca r i e re ome­neşt i .

- - N'aiu avut vară anul a c e s t a ! Aces ta es te r e g r e ­tai expr imat de toţi . _\u, u'am avut vară anul a c o s t a ; şi nici toamnă mi-se pare -că tiu vom avea . Cerul o cenuşiu, vremea e f r iguroasă . Am intrat dea i l rep tu l în ia rnâ.

Din când iu când, timp de câ teva minute , soa re le sparge norii şi luminează Pa r i su l . în t r 'o cl ipă, văz ­duhul se aureş te . Pe tur le le ca tedra le lor , fie a c o p e r i ­şuri se revarsă b ine făcă toa re l e raze . Asfal tul pare dc aur topit. $ i nar i s ien i i îşi iu ţesc naş i i , devin mai vioi. A.poi, soare le se ascundea din nou. Şi ca la poruncă, t recă tor i i îşi îuee t inează mişcăr i le , incl inându-ş i c a ­pul pe piept, d e s c u r a j a ţ i .

E r i J i i ' i un oprit timp de o j u m ă t a t e de ceas în fa ţa unui e ta la j de l ib ră r ie , numai ca să-i observ pe pa-r is ieni i din ju ru l meu . Nimic nu-mi pare mai in t e re ­sant ea o stradă a Pa r i su lu i în t impul zi lei . S t r a d a iutile mă opr isem eu era Avenue de 1" Opera . Acolo am băga t de .seamă efectul .-oarelui a.supra b ie ţ i lo r moi •pari.sieni. urgisi ţ i do a tâ t ea luni de v r eme rea . De câte ori o â n t e i u soare le ipriutre nori, ocliii tutu­rora se umpleau de r a z e ; şi când se în tuneca văzduhul, -o întunecau şi eb

S u n t e m a.şa dar in mi j locul lui S e p t e m v r i e . Acum un an pe \ r e m e a asta , mulţ i din locui tor i i marelui oraş in tarzián încă la mare şi pe munţ i . As tăz i însă, Par i su l o.ste aproape «complect. Ac t iv i t a t ea g e n e ­rală e mai t impurie . Pu l su l oraşului - lumină bate in pliu.

T e a t r e l e şi-au deschis .porţile, conce r t ă r i l e au în­ceput , editorii r ă spândesc că r ţ i l e noi t ipăr i te , confe r in ­ţe le se p r egă t e sc . L a Odeon s'a «.publicat de pc acum ser ia de confer in ţe d ramat i ce . Cunoaş te ţ i poa te admi­rabila inovaţ ie urmată de vro-o t re i ani încoace do a-cost .mare teat ru . F i e c a r e piesă semnată de un nume mare . F i e f rancez sau s t rein, c las ic «sau cont imporan, este însoţ i tă (le o confer in ţă rost i tă de câte un om celebru şi eminent , suinira piesei în ches t iune , a au to­rului ei, a impor tan ţe i lor în l i t e ra tu ra un iversa lă . A-nul aces ta , bunăoară , vor vorb i : E m i l e F a g u e t , J e a n Richopin, d 'Annuiizio, Gabr ie l T r a r i e u s e , d-na S e v e ­r ine. K m e s t - C l i a r l o s , d-na J u d i t h ( lau t ie r , etc ( d c , despre scri i tori «ca: P lau t , Sch i l l e r , Mach iave l , S h a ­kespea re , Tols to i , She r idan , K h a n - T s i a n - X o i i ( tea t ru l ch inez) e tc . e tc .

B u e u r e - s e iubitorii de l i t e ra tură din mare l e o ra ş ! Şi ei .se bucură , în t r ' adevăr .

— Manevre l e .mari au început în F r a n ţ a şi corpul de aviatori se încunună de lauri . Dis t insul publicist sportiv Geo rge* P r a d e , care a as i s ta t şi l a manev re l e g e r m a n e din S a x o n i a , a făcut cunoscu t f rancez i lor .prin niş te a r t i co le .senzaţ ionale «publicate în „Le J o u r ­nal" , s tă ru in ţa demnă de l audă .cu ca re se l uc rează în a rma ta ge rmană pentru av ia ţ iune . H a m b a r e admi­rabi le , apa ra t e imitate ma i toate după m ă r c i l e f rancezo, staţiuni aer ia t ic , n imic nu l e l ipseş te nemţ i lo r , afară ile... avia tor i . E i nu au .piloţi. Av ia ţ iunea es te la ei din a c e a s t ă pr ic ină abea l a cei dintâi paşi . D . G e o r g e s

cu clădirile publice e cu desăvârşire ruinat şi pustiu. Dar primirea e mişcătoare; locuitorii şi-au dat cea mai mare osteneală, ca să-şi arate bucuria; păcat că vremea rea nu-i favorizează de loc.

A doua zi pe un vânt geros, Prinţul porneşte înapoi spre Galaţi; o călătorie amarnic de aspră, pe căi 'neumblate, mai întâi prin stepă, apoi de-a lungul întinselor mlaştini cu trestiş ale lacului Brateş .

Prinţul ia masa de seară în Galaţi şi asistă la marele bal, organizat de primărie în cinstea Prinţului, într'o «sală anume clădită pentru a-eeasta, lângă bursă. S 'a pus în mişcare tctul, spre a prezintă Domnitorului o stră'lucită icoană de bogăda şi luxul oraşului negustoresc. Şi într'a­devăr e o 'serbare deosebit de reuşită: frumoa­sele doamne, printre cari multe Grecoaice mân­dre, cu ochi negri, şi-au pus de gând să farmece pe Prinţ; toaletele splendide şi val-vârtejul ba­lului oferiră o privelişte minunată prin bogăţia culorilor, fiind reprezintate şi multe uniforme străine. Paşa de 1'ulcea asistă şi dânsul. — In ziua următoare, Prinţul pleacă pe apă, peste Giurgiu, spre capitală. Vremea nu s'a schimbat, vântul geros bate fără încetare. La 11 (23) Nov., seara, Prinţul soseşte în Bucureşti, pe un frig de 14 grade.

Prade ne-a făcut cunoscut a cea s t a , dar cu o irnnar| l i tate incontes tab i lă , d-sa n e - a făcut .cunoscută ţii presia ex t rao rd ina ră care au tăcut-o asupra lui « purile de avia tor i mili tari franceză, în plină activiti

Acum un au, Ia manevre l e ( le la Vosoul, aviata francezi au putut fi dist inşi personal i . Adecă, i/tm taten pi lo ţ i lor marcan ţ i a putut fi cunoscută. Vedtisa Liblaii'C, Ga r ros , ..şi alţ i i au fost numiţi .cu elogii. Ani aces ta însă, lucru l uu mai poate avea loc. Aviitotj f rancezi , toţi aviator i i f rancezi , formează acum • s ingur grup, o armă de sine s tă tă toare ca infanterii] •i-aValeria, a r t i l e r i a şi coope ra r ea lo r la mmi se face după ondinele str ict matematice ii statului major . Astăz i , ei sunt aşa de bine instruiţi«j discipl inaţ i , uiater ialul lor aşa de bine orânduit, capa­ci ta tea lor a.şa de gene ra l ă , încât personali tăţ i de m s tă tă toare nu pot ex is ta printre ei, după cura nu «pot exista, nici in a r t i l e r ie sau c a v a l e r i e . Ce progres ui­mitor.

.Manevrele cari au loc la London, în p rezen ţa* relui dure Nleolao, însoţ i t de un s t ră luci t cortegiu di ofiţeri ruşi, l'an1 în F r a n ţ a o impres ie excelentă. Eli con-eid oare cum eu u imi toarea şi aproape neaşteptaţi v ic tor ie repur ta tă de colonelul Mangir i în Maroc, cea ce dă t rupelor o şi mai m a r e însuf le ţ i re .

— l ) r a Meunier a voit să-ş i ucidă iubitul clintim e x c e s de amor ; dar neşt i ind să se .servească de arai, a uitat să deschidă arcul de s iguran ţă al revolverului cu care s'a servi t . R e z u l t a t u l : iubitul pătimaşei feud a scăpat teafăr . Da r d-na Hote lé t , o a l tă femee păti­maşă, a voit şi ea să-ş i uicidă «soţul, tot dintr'un en« de amor . Şi d -na Hote lé t a ştiut să se .servească den-: volverul ei. Glonţu l a pă t runs în c ree r i i nefericitului soţ , t răznindu-l pe loc . R e z u l t a t u l : b ie tu l d. Kotelett as tăzi im ort .şi îngropa t .

Dra Meunier a apărut z i le le t recu te în faţa. indi­ca tor i lor . F a a fost «condamnată la mai .mulţi ani "ut ehisoare , pent ru tentat ivă de omucidere . Văduva 1¥ te let a fost şi ea j u d e c a t ă , în cursul aces te i să p taufe loi a fost ach i t a tă . Cr ima ei a fost calificată de „pa-, s iona lă" . De aceia, j u ra ţ i i au l a s t indulgenţ i .

Aces te două cazuri au agi ta t opinia publică de aá Sun tem într 'o s i tuaţ ie foarte c iudată : avem să ne pro­nunţăm asupra a două menta l i tă ţ i . Şi «ne dăm seama că una es te mai imbeci lă decât cea la l t ă .

F n d e este bunul isimţ'i se în t rebă parisianii. As li totuş 'curios să ştiu ce gândesc j u r a ţ i i cari au hotă­rât soar ta ce lor două femei. P r o s t i a omenească se ma­nifes tă în sute de chipur i ; veţ i admite însă că ea an poa te s trăluci mai rad ioasă ca in procese le desp care vă vorbesc .

F n (cronicar .-spiritual a scr is cu ac eist prilej ua .ar­t icolaş prin ca re dă sfaturi femei lor cari vor să-la-isasineze pe a lesul inimei lo r . S inguru l lucru de are o femee ar t rebui să .se tea.mă într 'un as t fe l de caz -scr ie el — este de a-şi c ru ţa v ic t ima. Numai daci-1 ucide pe loc , poate fi s igură iră va fi achi ta tă . In «cazul d c l -ar greş i , o a ş t e a p t ă î n c h i s o a r e a " . Ş i cuvintele a-ce s t ea , dată fiind men ta l i t a t ea j u r a ţ i l o r francezi, par dic ta te «de uu bun s imţ absolu t ! C. R. B.

Aviz abonaţilor noştri. Avizăm pe onoraţii noştri abonaţi, că în­

cepând cu 1 Octomvrie a. c . „Românul" nu se mai expediază, decât numai acelora, cari şi-au achitat abonamentul în mod anticipativ, dela acest dat înainte se introduce fără ab­solut nici o excepţie următoarea regulă: abo­naţilor cu luna după expirarea abonamentului plătit, li se mai trimit două numere din ziar, celor cari au plătit abonamentul pe un pătrar de an li se trimit încă 5 numere, iar abonaţilor cari au solvit abonamentul pe un an întreg sau pe jumătate de an, li se vor trimite încă 10 numere. Dacă în acest restimp nu se va primi costul pentru continuarea abonamentu­lui, expediarea ziarului se sistează. Ne-am convins c ă e mai rentabil pentru ziar, dacă vom avea 2 mii de abonaţi cari plătesc abo­namentul anticipativ, decât 5 mii de restait-ţieri.

Rugăm deci pe toţi restanţierii să binevoi iască a-şi achita abonamentul restant nesmin­tit până la 1 Oc tomvr ie n. a. c , căci în cazul cont rar vom fi siliţi să predăm pretensiunile noastre pentru încasa re pe cale procesuală,

Direcţiunea ziarului „Românul".

Page 5: ABONAMENTUL: ROMÂNUL - core.ac.uk · te în „Divina commedia". D. Burileanu a dedicat lucrarea sa presei italiene, drept recunoştinţă, pentru căldura cu care aceasta a parat

Joi, 19 Sep temvr ie 1 9 1 2 . „R Ö M Â N U L"

R u g u l m i n c i u n i i . Agonia parlamentului oligarchiei. Ministrul Beöthy bătut de opoziţie.

Ajurnarea camerii. Starea de asediu - iminentă. Arad, 18 Septemvrie.

Urâ te le scandaluri din c a m e r a ungară au avut — după cum era de aşteptat — un ecou dureros în imperiul întreg, in cercuri le poli­tice ser ioase s 'a cr is tal izat de acum convin­gerea, c ă ceea ce se întâmplă azi în Ungar ia , e procesul fatal de purificare a unui sistem cangrenat în toate mădularele sale . Minciuna seculară a liberalismului unguresc e pusă azi pe rugul propriilor ei ticăloşii şi monarhia în­treagă as is tă azi la ultimile ei spasmuri .

Par lamentul oligarhiei arde în bobota ie şi nu mai poate să résiste flăcărilor ghehenice nici una din temeliile lui putedre. S e prăbu­şeşte şi se mistuie rând pe rând în t reaga a lcă ­tuire de rămăşi ţe feudale. Garanţi i le închipuite ale solidităţii ei: imunitatea legiuitorilor, li­bertatea cuvântului, respectul convingeri lor , urbanitatea şi civilizaţiunea manieri lor —

totul ce putea să dea un ca rac t e r consti tu­ţional şi civilizat corporaţiunei legislative a tării piere în fumul negru al uriaşului rug. Călcâiul forţei brute, al teroarei şi samavol ­niciei feroce, s cu rmă jăra tecul şi a ţâ ţă f lăcă­rile pierzării . Miazmele organismului mistuit de flăcări se răspândesc în ţa ra în t reagă şi mirosul penetrant prevesteşte sfârşitul...

In şedinţa de azi scandalurile s'au repetat cu o violenţă şi mai înfrigurată. Limbile sul­furoase ale vâlvătăi i s 'au înfăşurat şi în jurul fotoliilor ministeriale, distrugând ultimul nimb închipuit al ce lor ce înfăţ işează sintetic autori­tatea parlamentarismului unguresc: ministrul de comerţ B e ö t h y a fost bătut în mod brutal, călcat în picioare şi ameţi t de izbituri.

De dogoarea patimilor din cameră a în­ceput să se mişte iarăş uriaşa s t radă a B u d a ­pestei şi se s imte în a tmosferă palpitaţi a re­voluţiei din Mai . Ameninţă iarăş s ta rea de asediu şi cine ar putea să spună, cari pot să fie întâmplările într 'un viitor apropiat.

Pentru moment se pare că o primejdie mai gravă ar fi fost prevenită, căc i guvernul a reuşit în şedinţa dc azi a cameri i să a leagă pe toţi delegaţii şi "a ajurnat c amera până în 2 0 Octomvrie. Focu l b les temat va arde însă şi sub spuză şi flăcările vor putea să încingă un spaţiu din ce în ce mai larg, prefăcând în scrum şi cenuşe scheletul pseudoconstituţiei ungare.

Şedinţa de azi. — Prin telefon. —

Budapesta, 18 Septemvrie. Pentru a preveni eventualele tulburări po­

liţia, sub conducerea comandantului Köpi a împresurat des de dimineaţă jur de jur parla­mentul. Deputaţii opoziţionali s'au întrunit în cafeneaua „Országház" şi de aici au pornit în grup compact după orele nouă. Erau vre-o cincizeci până 'n şasezeci de inşi, în frunte cu contele Mihail Károlyi, contele Apponyi, T. Batthyány, Holló şi Z. Désy . Deputaţii opozi­ţionali erau de credinţa, că poliţia nu-i va lăsa să intre în cameră şi erau hotărâţi să înfrunte orice teroare. Au avut însă o surpriză plăcută: Comandantul Köpf le-a permis intrarea. Aba­

tele Molnar i-a făcut comandantului reproşuri, zicându-i:

— Cum poţi să te pretezi la un serviciu atât de antipatriotic!

Sub conducerea contelui Apponyi deputaţii au intrat în sala de şedinţe, unde au stabilit stratagema şedinţei de azi. Au hotărât să facă cu neputinţă orice desbatere, recurgând la cu­noscutele arme de ieri: sirenele, trimbiţele şi fluierile. Pentru cazul, că poliţia ar aplica a-ceiaş forţă ca ieri, au hotărît însă să se re­tragă de bună voie, rămânând în incintă numai contele Apponyi, dimpreună cu vre-o doi mem­bri din statul major al partidelor din opoziţie, pentru ca să protesteze împotriva alegerii de­legaţilor.

Pivniţele camerii au fost pline de poliţişti. Deputaţii guvernamentali credeau că se vor repeta întocmai scenele de ieri. Au venit şi oamenii salvării şi au fost postaţi în odaia re-servată pentru medicul camerii.

La orele 9 şi jumătate sunt de faţă în incintă vre-o nouăzeci de deputaţi opoziţionali. După orele zece intră şi deputaţii guvernamentali în grupuri compacte de câte 20—30 de oameni. Apar figurile deputaţilor Alfred Pal , Qeza Ku-binyi, baronul Voinicii, Z. Nemess, L. Hámory, A. Tagányi , P. Farkaş etc. — tot figuri cunos­cute şi atât de odioase ţării. Când opoziţia îl vede pe Geza Kubinyi, eroul scandalurilor de ieri, izbucneşte în strigăte de „pfui". Kubinyi ameninţa cu pumnii. Szmrecsányi face câţiva paşi înspre el şi-i s tr igă:

— Eşti un mizerabil laş! — Mizerabil! — se aude la adresa deputa­

tului guvernamental, din toate părţile. In curând îşi fac apariţia şi doi miniştri:

contele Serényi , ministrul de agricultură şi Lu­dovic Beöthy, ministrul de comerţ. S e aşează in fotoliile lor de catifea, lângă băncile opozi­ţiei. Ministrul Beö thy sfidează cu priviri pline de dispreţ pe deputaţii din opoziţie, cari izbuc­nesc la rândul lor în insulte grosolane. Depu­taţii Zboray şi Szmrecsányi bat băncile. Con­tele Adalbert Zichy se repede cătră ministrul Serényi şi s tr igă:

— Nu ţi-e ruşine să stai alături cu guver­nul! Ruşine să-ţi fie, că poţi tolera să ne scoată cu poliţia din cameră!

Ministrul Serényi nu răspunde. Pr iveşte mut pe deputaţii opoziţionali. Contele A. Zichy se îndreaptă acum spre ministrul Beö thy :

— E ruşine că pot să stea în fotoliu! minis­terial oameni ca aces ta!

Ministrul Beöthy este crunt bătut.

Ministrul Beöthy stă cu pumnii încleştaţi la locul său, în ochi are fulgere şi se vede, că abia-şi poate stăpâni mânia. Opoziţia vociferea­ză ca nebună şi din infernul de glasuri întărî-tate se desprinde bine glasul deputatului Zboray, care strigă:

— Şi ăsta-i ticălos! Porc şi canalie mizera­bilă! Face parte din garda bihoreana!

Ministrul Beöthy sare de pe fotoliu, galben, cu pumnii ridicaţi în aer şi ţipă:

— Care a fost? — întrebă el cu glasul tre­murător de enervare. Unul dintre cei din jurul lui îi spune. Atunci ministrul Beöthy aleargă în­spre Zboray cu pumnii ridicaţi. Totul s'a petre­

cut într'o singură clipă. Ministrul îl ajunge pe Zboray şi-l loveşte.

Intr'aceeas clipă însă o ploaie de pumni şi palmi se reped asupra bietului ministru lovindu-l din toate părţile. într'un târziu abia a fost scăpat iurişăndu-se din învălmăşală şi înghesuindu-se într'o bancă şi fotoliul ministerial. Tot în acelaş timp însă o grupă de deputaţi guvernamentali văzând primejdia, în care se afla minisírul Beö­thy, îi sar într'ajutor.

Acum se iscă o bătaie formală între guverna­mentali şi opoziţie: sunetele surde ale lovituri­lor de pumni contrastează strident, brutal cu pleznetul palmelor: curat ca la uşa cortului. în­căierarea ţine vre-o cinci minute. Pe Beöthy îl înconjoară vre-o câţiva deputaţi guvernamentali şi îl duc în biroul majordomului, unde încurând apar Tisza şi Lukács. Ministrul de comerţ abia poate vorbi din cauza agitaţiei extraordinare, în care se află. Işi exprimă în faţa ministrului prezident, părerea de rău — pentru cele întâm­plate, dar declară, că nu sa mai putut reţine la auzul insultelor nemaipomenite. — Beöthy po­vesteşte amănuntele astfel:

îndată ce m'am pus jos, s'au repetat scenele de ieri. Opoziţia îmi aruncă o ploaie de insulte, pe cari le-am trecut cu vederea, până când Ni-colae Zboray sări îndârjit pe şirul al doilea de bănci şi cu faţa roşie de mânie răcni cătră mine: „Porcule, vagabond mizerabil", şi alte aseme­nea injurii. Atunci nemai putându-mă răbda am sărit şi eu la el, ca să-mi iau satisfacţie şi am început a lovi încoaci şi încolo. Am fost atât de enervat, că rí am mai căutat unde şi în cine dau.

In marea învălmăşală deputatul Szentivănyi Árpád a leşinat şi a fost transportat în infirmerie dându-1 în grija doctorului Alföldi. Apoi au voit să constate, cine a fost acel care a lovit în mi­nistru de comerciu. Nu le-a succes însă să-1 afle. Singur Zlinsky a declarat, că pe el 1-a atacat Rudn'ay. Mulţi îl bănuiesc pe deputatul Szmre-osányi. In învălmăşală infernală se aud ca un glas din altă lume lamentările lui Herczeg Ferenez, care îşi exprimă părerea de rău, că deputaţii guvernamentali n'au fost unitari în — bătaie. In res timpuri înceată groaznicul tumult, •— la înfăptuirea căruia au luat parte şi vre-o câţiva deputaţi din comitatul Aradului — pentru ca sä înceapă într'un tempo mult mai ridicat pe la o-rele lO'Vi, când intră Tisza în cameră. Acum e momentul suprem al orgiei: trâmbiţi, sirene de automobil, tălăngi şi alte minunăţii, al căror sgo-mot era însoţit de înjurăturile cele mai murdare, toate aceste instrumente omeneşti şi neomeneşti, a căror gamă o conducea ca un capelmaistru deputatul Fráter Loránd, au făcut ca Tisza sä nu poată fi în stare să spună nici un cuvânt şi să suspendeze şedinţa.

P e la orele I I 1 / * năvălesc in sală la comanda lui Tisza vre-o 120 de poliţişti conduşi de comi­sarii Pavlik şi Qersiich. Cel dintâi merge direct la contele Apponyi şi îl provoacă să părăsească sala. Asemenea e condus afară din sală contele Károlyi. Ambii conţi se duc între uraiele opo­ziţiei şi ale publicului de pe strade spre locali­tăţile partidului kossuthist. P e la 11 Vu Tisza deschide şedinţa din nou, aducând la cunoştinţa deputaţilor, că a scos afară pe recalcitranţi şi totodată spunând, că Beöthy voieşte să se de­clare asupra celor întâmplate.

într'o vorbire mai lungă descrie ministru! dc comerţ celle întâmplate isi îşi cere iertare dela cameră, că s'a lăsat răpit de pornirea mâniei. Partidul guvernamental i-a aplaudat ostentativ şi prelung pe „eroicul" ministru.

După Beöthy a vorbit iarăş contele Tisza. înfierează cu expresii tari purtarea opoziţiei.

— Ministrul de comerţ Beöthy — spune el —• s'a purtat foarte bărbăteşte. In locul lui şi eu aş fi făcut întocmai ca el. Părerea mea, si cred că şi părerea camerii e, c ă nu trebuie să apucim IÎici o procedură faţă de ministrull de comerţ, pentruea a fost într'o situaţie, care nu-i permi­tea să îndure insultele ce i se aruncau din toate părţile — şi şi de altfel a cerut camerii iertare.

Cuvintele lui Tisza au fost, fireşte, subliniate cu puternice aplauze. Dumă asta, deputatul Er ­nest Kiss a prezintat hotărârile comisiei de imu­nitate, în sensul cărora 60 de deputaţi din opozi­ţie sunt excluşi dela şedinţe, parte pe 15, parte pe 30 de zile.

Au fost aleşi apoi membrii delegaţiei ungare, tot numai deputaţi 'guvernamentali. Şedinţa s'a

Page 6: ABONAMENTUL: ROMÂNUL - core.ac.uk · te în „Divina commedia". D. Burileanu a dedicat lucrarea sa presei italiene, drept recunoştinţă, pentru căldura cu care aceasta a parat

„ R O M A N U L " J o i , 1 9 Septemvr ie 1 9 1 2 .

terminat ia ceasurile două şi camera a iest ajur nată până în 20 Octomvrie nou.

In anumite cercuri se lansează svonuri cu privire la iminenta dîsoluţie a partidului ţruver-namenta!, — nu se confirmă însă nici unul din aceste svonuri.

i u i amănunte d e I e r i . .Pavlik ca re şi-a câş t iga t în Tunie mer i t e î n semna te

în cameră , s'a dovedit ier i pron s lab dorât să poată do­mnia s i tuaţ ia . P e la o re le 7 seara e înlocui t prin con­si l ierul de pol i t ie G eroicii . î n a i n t e de a fi în locui t însă •mai a re de îngh i ţ i t un hap amar . Un pol i ţ is t , că ru ia îl dăduse ordin să « roa tă afară pe r mte-le K á r o l y i , so opreş te .smirna în faţa lui. .salută şi s tr igă cu glas îna l t , in auzul tu turor :

— Sunt fiu de ungur adevărat , de loc din Cson­grád . Mă numesc Po lyák István şi cât timp port acest nume cinstit, nu mă voi at inge de un deputat ungur. Pedeps i i l -mă, nu-mi pasă . Inchldeţ i -mă, dacă vreţ i , dar nu mă veti putea sili să comit o mlşel ie!

Ca o bombă l-au lovit pe P a v l i k cuvinte le pol i ţ i s tu­lui şi în pr imul n:oment ch ia r nu ştia ce să zică, ci s tătea ipalicl ca, un mort în fa ta subal ternului său. Opozi ţ ia tnteilegând do ce o vorba, a erupt într 'un tunet de a-p'lauze şi arclamaţii la. adresa, poli ţ is tului reni tent . In momentu l u rmător P o l y á k a fost a res ta t şi dus la pol i t ie , î n c ă as tăz i va fi predat procurorului , c a r e îi va face iproce»3 pentru nesupunere . Va sta închis ce ! mult două luni şi va fi amova t din post. Cu toate a c e s t e a nu va a v e a o soar tă de deplâns . î n c ă în cursul zi lei de ier i deputaţ i i din opozi ţ ie au adunat, o sumă frumuşică pe s e a m a lui, iar dupăce va &că,pa, din înic Iiis oare , va primi imedia t un post b ine plăt i t la unul dintre deputaţ i . P â ­nă acum i-au oferit postul de logofăt de moş ie conţii K á r o l y i tşi Pa l l av ic in i .

Sub comandă nouă. Serviciul sanitar în cameră.

Dupăce comanda pol i ţ i ş t i lor o i a consi l ierul Ger s i ch , lucrur i l e m e r g s trună. R â n d pe rând sunt scoşi din c a ­m e r ă deputaţ i i r eca lc i t r an ţ i . Comandantul pol i ţ iş t i lor s t r ânge în mână o icoa'lă de hâr t ie cu o l is tă lungă cu­pr inzând pes t e CO de nnmp şi str igă în ş i r a l fabet ic num eue deputaţ i lor , cari au să fie chiti afară .

Doi poliţişti înhaţă, din greşeală, pe depu­tatul nostru Şt. C. Pop, şi-1 împing spre uşă. Dar, recunoscâ/zdu-şi în curând greşeala, îl iasă in pace .

Aspectu l c a m e r e i e al unei c râşme do pc pustă. S b i c -refo, f luierături , ţ ipe te de s i r ene umplu văzduhul. V r e - o douăzeci de minute durează lupta pol i ţ i ş t i lor cu de­putaţ i i . In focul f rământăr i i , con te le K á r o l y i î ncepe să se c la t ine şi cade deodată, les inat , în t re bănci . E dus îndată la medicul par lamentului , earc-1 ir, Mib îng r i j i r e . «Salvarea a avut de lucru şi cu al ţ i deputaţ i şi mai a les tu Ivauka şi !;t. J t î r m y cari încă au leş inat în lupta de ieri . Deputatul Hegyi şi-a scr in t i t o mână , iar alţ i i »ii -uferit leziuni mai u ş o t r e . t"r:ne de lovituri şi s g ă -rieturi poartă deputaţ i i J^áth, K o v á c s , Héde rvâ ry i L e ­hel, conte le Káro ly i , contele Be th len şi a l ţ i i .

F ă r ă opoziţie. La urmă mai rămân în cameră abia vre-o 20 de

deputa ţ i i din opt, cari mai stau câ teva minute şi apoi se depăr tează şi ei. După p l e c a r e a opozi ţ ie i ia cuvân­tul conte le T i sza şi î ncea rcă să-şi j m t i f i v e procedura . Nimeni nu-1 con t raz ice , din contră , e în t rerupt după f i eca re frază do ap lauze înde lung repe ta te . P ropune ca deputaţ i i r eca l c i t r an ţ i , 60 la. număr , să fio îndrumaţ i la comis ia do imuni ta te . S e dă apoi ce t i re autografului re frâu, prin caro se convoacă delega ţ iunile la V i e n a .

O p o z i ţ i a s'a întruni t azi noapte la o consfătuire în Panon ia , stabil ind aici tact ica de luptă pe ziua u rmă­toare .

Tisza în audientă secretă.

înainte de deschiderea parlamentului con­tele T i sza şi cu Lukács au luat toate masu­

rile de precauţiune, aşa că şedinţa de Marţ i a fost pregăt i tă de actorii ei până în cele mai mici amănunte. Contele T i sza , a fost pri­mit J o i a t recută în audienţă secre tă de M. S . Regele , c a re i-a dat instrucţii în vederea deschiderii sesiunei par lamentare . Din mo­tive de tac t ică , aceas tă audienţă a fost tăi­nuită zile întregi, ca să nu afle despre ea opoziţia.

Presa vieneză în contra guvernului.

Evenimentele scandaloase din camera un­gară au făcut o senzaţie mare în Viena. Zia­rele îşi arată temerea, că după cele întâmplate, n'ar fi exclus ca opinia publică ungurească să se dea pe partea opoziţiei, ceeace ar sdruncina definitiv situaţia guvernului.

Ziarul „Fremdenblatt" — ale cărui legături excelente sunt notorice — scrie, că, după cele întâmplate, o pace cinstită între guvern şi opo­ziţie pare a fi cu neputinţă. In istoria parlamen­telor n'a fost zi mai agitată decât cea de ieri a camerei ungare, care e o zi a patimelor de­generate în sălbătăcie. Numai ajută de-acum nici vechea reţetă a camerei ungare — „com­promisurile".

„Neue Freie Presse" se teme că patimile vor incedia şi strada şi că evenimentele din cameră nu pot să rămâie fără răsunete primej­dioase în capitală. Cabinetul Lukács, spune nu­mitul ziar — e într'o situaţie nespus de grea şi numai depunând în cameră, fără întârziere, proiectele reformei electorale s'ar mai putea salva pe sine.

Celelalte ziare desaprobă procedeul guver­nului, iar organul socialist „Arbeiter Zeitung", chiamă massele să sprijinească din răsputeri opoziţia şi să ducă luptele din cameră în stradă.

M a s n o u . Greva generală in Budapesta.

Conducerea partidului socialist din B u ­dapesta a hotărât , după o consfătuire, c a r e a durat până azi dimineaţă, să dea o procla­maţie energică că t r ă muncitorime, învitând-o să pă răsească lucrul şi să înceapă o grevă generală în capi ta la ţării .

S e ştie că ziarul Népszava a fost azi di­mineaţa confiscat , ceeace a inteţit numai spi­ritele muncitorimei. In faţa hotărârei luate de partidul socialist , poliţia a luat cele mai întinse măsuri . A afişat sute de placarde pe străzi , avert izând publicul în senzul avert is­mentului dat azi pr imăvară în pragul revo­luţiei din Mai . Mâne toate prăvălii le şi loca­lurile publice trebuie să fie închise începând dela orele 8 seara . După orele 8 publicul nu mai are voie să iasă pe s t radă, cu a tâ t mai puţin să formeze grupuri, pentru câ forţa ar­mată , poliţia, e ho tă râ tă să dea, în caz de necesitate, salve asupra oricărei conglome­raţii de public. A fost consemnată în t reagă poliţia capitalei şi se spune că şi miliţia.

Munci tor imea va încerca cu toate astea să demonstreze, cu ori şi c e preţ. De mâne dimineaţa, probabil, se va începe în Buda­pesta o grevă generală.

Cronică externă. Pericolul unui răsboiu european. Cores­

pondentul marelui ziar rusesc „Bier jewa Wie-domost i" telegrafiază din Sofia următoarele ziarului său:

„ L a prima detunătură de a rmă a Serbiei şi Bulgariei , ambele aces te s ta te vor fi atacate de Român ia . După aceas ta se vor ridica şi Au­stria şi Ungar ia , unde se fac neîntrerupte pre­gătiri în a rmată .

într 'o astfel de situaţie, împărţ irea impe­riului otoman va fi inevitabilă, ceeace va a-duce prelungite convulsiuni în întreaga Eu­ropă. Atunci va fi răsboiu pe întregul conti­nent european, dela oceanul Atlant ic până la muntele Ura l . Responsabi lă va fi întreaga Eu­ropă, căreia Bulgaria îi spune în prezent: „Pâ­nă acum ne-aţi minţit cu promisiuni; acum cerem fapte".

* Flotă de răsboiu impusă României. Ziarul

„Gross Österreich" primeşte o telegramă din Bucureşti , anunţând că guvernul român a ho-tărît să întemeieze o flotă de răsboiu şi să întă­rească două puncte strateeice în Dobrogea. de­oarece flota de până acuma, nici nu merită să se vorbească de ea.

Ziarul zice cum că din loc hotărîtor s'a ac­centuat în chip deosebit necesitatea absolută ca România să aibă o flotă cu care să-şi apere ceasta, cu atât mai mult cu cât, în afară de flota rusească de pe marea Neagră mai este şi cea bulgară, iar aceasta este superioară celei ro­mâne. Ziarul nu precizează care este locul ho­tărîtor care a cerut întemeierea flotei.

* Atacurile unui ziar sârbesc contra regelui

Carol. Marele ziar sârbesc „Maili Journal" re­produce articolul ziarului „Epoca" din Bucu­reşti, cu privire la atitudinea României în cazul unui răsboi între Bulgaria şi Turcia. Ziarul sâr­b e s c condamnă politica actuală a României, ostilă Bulgariei. Mai adaogă că niciodată un tiohenzollern, cum este regele Carol al Româ­niei, nu va putea simţi româneşte şi va rămâne pentru totdeauna credincios familiei sale de origine, fără să poată înţelege adevăratele inte­rese ale României. Conchide spunând că Ro­mânia trebuie să fie cu băgare de seamă, pen­tru ca politica deastăzi să nu o ducă la rezul­tate dezastruoase.

Pentru năpăstuiţii prin potop din comit. Timiş.

La colecta in favorul inundaţiilor din tatul Timişului au mai contribuit următor Colectat prin „Tiinişana" inst, de cred.

Timişoara : Dr. Aurel Cosma Stan Vidrighin Mihail Ardelean Br. Oheorghe Adam Colectat prin „Tunisiana" filiala Buziaş :

dela Ioan Popa, protopop, Buziaş Ştefan Moldovan Ioan Folea Corneliu Nedela Ioan Neagoe Nicolae Moţocan Aron Moise, Sălagi Alexandru Buibaşiu, Buziaş Dr. Victor Mercea Colectat prin filiala Recaş „Timişiana":

delà Dr. Sever Bugariu

comi-ii dni:

5 0 . -2 0 . -

1 0 0 . -2 0 . -

5.— 1 . -1 . -1 . -1.—

— . 5 0 1 . -1 . -

5 . -

1 . -

1 " ' B A Z I N D E O O E T E , PĂLĂRI I Şl MODĂ P E N T R U s'a deschis ÍR ARAD, strada Deák Ferencz n-rul 4. vu-à-ru de Libriru „m*™™*. (Pi UOváiK)

Page 7: ABONAMENTUL: ROMÂNUL - core.ac.uk · te în „Divina commedia". D. Burileanu a dedicat lucrarea sa presei italiene, drept recunoştinţă, pentru căldura cu care aceasta a parat

Joi, 19 Septemvrie 1912.

ioan Popoviciu 1.— Bartha Ferencz —.50 Posti Ádám —.40 N. Muntean 1.— N. Plueraşiu —.50 llie Olariu 1.— Pavel Rait —.50 N, Cismaş —.30 Qheorghe Olar iu 1.— Patriciu Tamaş —.50 Schmidt Emil 1.— N. N. 1.— Taisch Ferencz 2.— Iuliu D. Putici 2.— Tyosits M. 1.— Torna Cărăbaşiu 1.— Total 222.20

La cari adăugând sun a precedentă dc 3074.41 Face cu totul 3296,61

Pentru oari eeritribuiri marinimoase, le adu­cem donatorilor sincerile noastre mulţumite. Pentru comitet: Romulus Carabaşiu.

Criza din Turcia. Arad, 18 Septemvrie.

In mcüTientul de faţă pe primul plan al eve­nimentelor simt tratativele de pace şi se parc că ele se aiiă într'un stadiu atât de progresat încât până la sistarea duşmăniilor pe câmpul de răsboiu ne mai despart numai câteva zile.

O recentă ştire din Soikt dă motiv ia neli­niştire referitor Ia atitudinea Bulga-riei iată de Turcia. Setea de răsboi în această ;ară e atât de rnare încât chiar regele ei, Ferdinand e ame­ninţat cu detronare, dacă va mai sta în calea râsbokdiii.

Tratativele de pace.

C o n s t a n t i n o p o 1. — încheierea păcii e o chestie numai de câteva zile. Consiliul de miniştri după o desbatere scurtă a primit în şe­dinţa sa ţinută în zilele festivităţilor Beirom, preliminarele de pace stabilite de parlamentarii italieni şi turci cu vre-o câteva mici modificări. Preliiiniirarele au fost retrimise parlamentarilor pentru stilizare definitivă. Singura pedecă e încă dorinţa guvernului italian ca acordul să fie încheiat deja acum, pe când guvernul otoman voieşte a aştepta până la întrunirea nouei ca-uieri otomane.

R o m a. — Bertolini încă azi va pleca în Sviţera şi mâne va fi iarăşi în localitatea On-ehy. Fafă cu deputaţii s'a reţinut dela orice ob­servaţie asupra tratativelor. Opinia ziarelor e foarte diferită, dar se unesc cu toate în aceea, că o înaintare energică a trupelor în Lybia ar grăbi tratativele.

Regele Ferdinand ameninţat.

S o f i a.— Ziarul militar „Armata" pre­tinde dela regele Ferdinand, în cel din urmă număr al său, să înceapă răsboiul, căci altcum va trebui să-şi cedeze tronul unui domnitor mai tânăr.

Marile Puteri şi autonomia Macedoniei.

S o f i a . — Ministrul de externe Qeşoff a fost înştiinţat formal de marile Puteri că vor face tot posibilul pentru aplicarea art. 23 din tratatul dela Berlin, în privinţa autonomiei Ma­cedoniei şi, deci, Bulgaria să fie liniştită. Ime­diat după primirea acestei înştiinţări, ministrul Qheşoff a convocat un consiliu de miniştri ex­traordinar, în care s'a discutat această înştiin­ţare a Puterilor. D. Qeşoff îi va primi pe re­prezentanţii marilor Puteri pe cari îi va pune în curent cu deciziunea consiliului de miniştri. Cu acest răspuns al Puterilor se crede că răs­boiul este evitat.

Bulgarii şi propunerea cont. Berchtold.

S o f i a. — D. Donceff, fost ministru şi şeful partidului junilor liberali, într'un articol publi­cat în ziarul „Utro", arată ce trebuie să se în-

„ R O M Â N U L" i • teleagă prin cuvântul „descentralizare" în Tur-: cia europeană, despre care vorbeşte contele

Berchtold în propunerea sa. Dacă aceasta descentralizare este în felul

celeia despre care se vorbeşte în dreptul ad­ministrativ, atunci Bulgaria, fără nici o discu-ţiune, trebuie s'o înlăture.

Dacă însă această descentralizare ar fi preconizată după modul cum este în Austro-Ungaria, unde fiecare naţiune se guvernează singură, are parlamentul şi legile sale, atunci Bulgarii n'ar avea ce spune şi ei singuri ar tre­bui să ajute realizarea ei.

Atitudinea Serbiei.

P e t e r -s b u r g. — Corespondentul din Bel­grad al ziarului Birsevija Vjeüomosti a avut o convorbire cu moştenitorul de tron al Serbiei, Alexandru, care a declarat că, Serbia din iniţia­tiva proprie nu va începe răsboi împotriva Tur­ciei, dar tot aşa nu este nici o putere, care să •o poată reţine dela aceasta, dacă Bulgaria ar păşi activ împotriva imperiului otoman. Centrul de gravitaţie prin urmare e ki Sofia. De aci so­sesc de altcum cele mai neliniştitoare ştiri, du­pă cari se urgitează intervenirea guvernului. Gu­vernul otoman ori cât se afirmă nu e ui situaţia de a putea realiza reformele în Macedonia.

Situaţia în Albania.

C o n s t a n t i n o n ol. -• Pe drumul ce duce din Medita la Scutari o bandă de Albanezi au omorî t şi jefuit 3 ofiţeri. Din G or iţa au dezertat 50 jandarmi cu o fiţeri cu tot spre Monastir, din motivai că n'au mai putut suporta indiferenţa autorităţilor şi înjosirile din partea albanezilor. M ini di ţii şi Malisorii s'au răsculat. Scutari e a-meninţat dc pericol mare, încât consiliul de mi­niştri a trebuit să hotărască a se trimite acolo noui trupe.

C R O N I C A Ş C O L A R A

0 recenzie. „Carte de cetire pentru clasa a V-a şi a Vl-a aie şcolii primare" lucrată după noul pla» de de învăţământ de iuliu Vuia. (Arad 1912. P r e ­

ţul 1 cor. 20 bani).

I >c hm MărilS. învă ţa t r .

S 'au ,stroeura>t r inei ani de zi íe , dc când prin pretenţ ia i n i v i legi prea c u i f . T e u r o , i s'a dat şcoalei o nifesionale un imaterial de învă ţă tură >prea bo­ira t. uu mater ia l , pot / ive, nesfârşit . . .

Şcoala noastră eu f i rea ei, a ţ inut totdeauna >e<jiijil fie dogma i|>edagogk»ă. că unicul mi j loc sit­uat. * pentru a-1 face pe om hun şi luminat este lknba mate rnă , aceea l imbă, căre ia în imper iu l şcoalei nc-a.strc i m'a dat 5 ore dc viaţă pe săptă­mână.

Conşt i i de chemarea noastră, impuşii de inte­resul neamului , ai cărui slujbaşi sun tem, ne zbu-eiemă' in în căutarea şi n imori rea mi j loace lor , pen­tru sa t i s facerea îndator i r i lor mul t ip le , ce le avom în ••mutica de creş tere şi dezgheţare de minte a copi­laşilor puşi sub oblăduirea noastră.

l ' i tpă L'At mi is'a dat şi mie, anul act sta de a « • >iwi şi ră*s*. ,li după vre-o rază de lumină aju­tătoare in munca mea de învăţul or, en mare mul­ţumire suf le tească pot, vesti, că uram în tâ ln i t cu un tovarăş ido drum simoor şi iscusit .

Tovarăşu l aces ta preţ ios e s t e : „ C a r t e a de ce­tii e pentru c l . V şi V I ale şcoalei p r i m a r e " de dl Iu l i u Vuia .

lui aşa ştir.., c ă în uimprejurările de azi evan­ghe l ia .şeoallei iconfesianale este şi t rebuie s ă f i e : ( 'a ri ea de ce t i r e .

F ă r ă a m ă tome, că j i g n e s c adevărul , ba cu toată :• nv ingerea mea sus ţ in , că d l V u i a ne-a şi ditt această ca r t e a căr ţ i lo r şcolare.

Pe 18 coaie de t ipa r , format, octav ni ®e pun sub (cl i i mărgă r i t a r e l e l i t e r a t u r e i noastre , adu­na te î m r ' n n mănr.inehiu şi r>rin aceasta s'a satis­făcut dor in ţa învă ţă to r ime i de a avea o C a r t e de cet i re , care să istee la nivelul progresulu i didact ic al v rcmi lnr mai nouă.

D a r pentru a pu t ta spune cuvânt hotărî tor a-sep ra acestei munci , să r e p i î v i m în fuga conde­iului cuprinsul acestei căr ţ i .

Anul al V-len în secţ iunea I „ I s t o r i c a r e mo-r a k " , af lam udevărate perie alo coftdeieiui' mae­s t r e : Cr. Cocinir, G. Laza r , A. B â r s e a n u . B r a t e s c u -Voineş t i , S tav ic i , Odobascu, ivi. Bogdan , E d m o n d de Ara lois. S i b i e e t c l e acestea închega te de aleş i i neamuluii vostru şi de veşnic mare le E d m o n d de A.mk'is s lujesc direct «copului educat iv moraliza­tor .

In minuna te şire de m o n d a ne dă Gh . Lază.r, acest ' învăţător apostol, lecţ i i de viaţă ca aces tea : „Câ t ai a juns ia pr icepere , nu în târz ia a-ţi îm-p dobi mintea cu învăjuituri, îmbrăţ işează ci t căl­dura iubirei tal; toate acele, vore în pet recerea li­ni lor vieţ i i î ţ i fo lowsc , c a -să nu-ţi b las temi în bă­trâneţe zilele tinereţ.elor t a l e" .

I a r Bră t e seu • Voineşti ne dă pr in „ P u i u l " , — acest g iuvaer ai l i tera ture i româneş t i , — eu pu-terea ar tei sale, tabloid in imei zdrobite a unei mame prepeli ţe, ca re re ţ inută de iubirea pătimaşu de mamă pentru iui pui neascultător , vulnera t la ar ipă de a l icea unui vânător, în târz ie că lă tor ind „ în ţ ă r i l e eu soare p l ine" -împreună cu cei la l ţ i puişori până în zilele târzii ale toamnei , când su-flând un „ec-ivăţ r e c e " ise hotăreşte ;t p leca cu cei mulţ i şi s . ' raveni, zburînd „fără să se mai ui te în­dărăt" , pe când cel răn i t s t r i g ă cu .deznădejde: ..Nu .mă lăsa ţ i ! N u mă l ă sa ţ i ! " S t r i g ă t u l acesta ne reaminteş te versur i le poporale duioase:

„ U n pui zboară şi se duce. Altul rămâne .şi plânge S i s t r igă cu m a r e glas . Nu mă lăsaţi e'am r ă m â i ! " *

„ P e s t e trei zile, după acest ? t r igăt , luată preaj­ma era îmbrăca tă în hainit cea albă şi rece a ier­nii . La m a r g i n e a ilăsta-ulul. un pui de 'prepeliţă eu ar ipa ruptă, sta sgribt i l i t 'de ger.. . S e clat ină în t r 'o parte şi în t r ' a l ta şi pică m>.-rt eu 'degetele ghia.rei împreuna te ca pentru înch inăc iune" .

In .secţia I I a B iog ra f i i l o r si nara ţ iun i lor din I s to r ia patr ie i , aflăiin subiecte .alese, în car i sunt seoa-'c în l e l i e f ca l i tă ţ i le , faptele alese îşi vi r tu­ţ i le bărbaţ i lor aleşi ai pa t r ie i .

In paginile-dlui V u i a nu vei ai'la tot în al doi­lea şir s icreot ipelo , ,viteaz", „et i ragi .-", „vo in ic" , „înv ingător" , apoi cruzimea lu>ptelor f ioroase in -tovărăfi te 1-" im nisip de nemer i seci, ci se ara tă pr iceperea aleasă, dorul ele ununcă, iubire .de rel i ­gie, neam şi ţară . voinţă tare, adevărul îna in te de toate etc., e t c . si r o d u l acest1".ra, cu un cuvânt dl V u i a nu ne dă numai un cong lomera t de oameni şi fapte, ci scoate la iveală momente le educative.

In secţia 111 Trad i ţ i un i şi legende n e da te­zaure u e p K ţ u i t e »crksul anariL-r neamului ca : „La P a ş t i " de Cuşbuc. Cu:m Pas t i le -sunt cea mai a-lea'să să i l iâ toarc a lio-mânilur, tot aşa ic .ndeiul fermecat al lui Cuşlncc a făcut din actöt 'subiect o bucată l i te rară ca re ocupă unul d in t re cele mai de cinste locuri în t re su ro r i l e sale.

„F loa r ea l a c r im i lo r " de Km. Gâr l eanu scrisă cu o g ingăş ie şi .subtilitate fără pereche ne ara tă fuga Măr ie i cu copilul Dumnezeu de fr ica lui l'P id. La uu popas, „pruncul «sugea doaimind... de sub renf i la albă părul galben ea aurul , ieşea a-runcând par 'că o cununa (le raze de j u r împre ju ­rul capului . S i cum 11 privea, ochii M ă r i e i se u-mezlră. Ce i'ă'onse copilul oare '( I ' e c e - l |wigo,nean Í Ridicându-.şi p.rivirilo, M a r i a , -departe în zare în-tâlni'seiol o vedenie grozavă. Mi:;:na t resăr i şi iz-l)iic-i] i în t r 'un tilan« sfăşieto.;-: l o s i f o î n t r e b ă : , . l )e ce j)!ângi tu . Ivi arie <"

F-ciiiieia nu ră'spu.:,,se da r f i indcă nu avea cu ce să-şi şteargă l ac r imi l e , luă scufi ţa copilului şi o diiise la ochi . S c u f i ţ a mlă u puse în vârful unui spin să se usuce, dar când M a r i a se În toa rse să ia scufiţa, rămase u imi t ă ; în locul scufiţei s t r ă lucea o f Ioan e albă ca zăpada, deschisă ca un po t i r de cr is ta l . Ş i de a tunci până astăzi, c r inu l cu lege în potirul f loarei lui, ce le dintâi l ac r imi de rouă ale d imine ţ i i " . T o t în secta aceasta se aiflă valo­roase scr ie r i de A. V . Ureche , Coşbuc, Odcibescui, S. F. Mar ian , P . I sp i rescu .

In secţia I V . descr ie r i de ţări şi popoare aflăim descr ierea poporului român de S. Moldovan, un tablou b ine reuşi t al ifirii neamului nostru, pre­cum şi d in s c r i e r i l e lu i Apostol D . Culea „ V i a ţ a în câmpi i l e Amer iee i de Sud" . To t aici a f lăm „ R u g ă c i u n e că t ră fec ioara M a r i a " de Miha i l E ro i -nescu, c e a mai aleasă rugăc iune vers i f ica tă în în­t reaga noastră l i t e ra tură .

Icoanele din viaţa hjcriit-u'ilor (.secţia V-a ) ne prez in tă cu adevărat viaţa sufletească a poporului românesc. Aici în tâ ln im mater ia lul pre lucra t al

Page 8: ABONAMENTUL: ROMÂNUL - core.ac.uk · te în „Divina commedia". D. Burileanu a dedicat lucrarea sa presei italiene, drept recunoştinţă, pentru căldura cu care aceasta a parat

Pag. „ R O M Â N U L" J o i , 19 Septemvr ie 1912.

distkiişilor folkloi ' işt i S. F . Mar ian , -S. Mangiu.ca şi A . Gorovei . Cu drep t cuvânt putem zice, că n ic i c c a i l e de cet i re românească nu prezintă î n aşa măsură şi l umină viaţa sufleteasca a poporului român ca car tea dlui Vu ia .

I coane le din matură ( sec ţ ia V I ) .sünt scr i su l condeielor m a e s t r e : E m . Gâr leanu , S t . O. l o s i f , E e a t e r i n a P i t i ş iş. a.

I n secţia V I I se t ractează eu multă cunoşt in ţă de cauză chest i i ide higiena, c a h ig iena locuinţe i şi a veştmintelor . De" o ideosebită impor tan ţă «unit p.iveţele relat iv la r.ane îşi arsuri ; iar ^ f a rmac ia de c a s ă " dă ţă ranulu i pre ţ ioase poveţe ; iar în secţia V I I I economia ne d ă poveţe alese re la t ive la arat , semănat , cul t ivarea albinelor şi a viermi­lor «le mătasă precum şi a izvoarelor de câş t ig .

I n secţia I X . Ghic i to r i şi snoave, âueliegate eu mul t spirit, i a r secţia X . ne dă un cu ris com­plet de 'Stilistică cu fe lur i te modele de epistble, A-nunţ, Cont , Chi tan ţe , Obl iga ţ i i , Con t rac te etc. etc.

Anu l al V I - l e a secţia I I s t o r i oa r e mora l e de o valoare i reproşabi lă în 29 de piese.

S e c ţ i a TI I coane le d in v ia ţa locui tor i lor sun t ra r i seunrpc-turi ale l i tcratturei noastre. iSipecial scrisul dis t insului folklór ist S . M a n g i u c a es te de o valoare incontes tabi lă . P e n t r u i lus t ra rea acestei aser ţ iuni , reproduc unele paisago d in „Zorile'" acest cântec de j a l e , c a r e .arată, i n i m a cea s imţ i toare şi p l ină de duioşie a R o m â n u l u i :

„ P l â n g e ţ i şi voi codri lor , Mândre lbr păduri lor , P l â n g e ţ i îşi voi «nunţilor, Ş i voi mândre văilor, P l â n g e ţ i şi ivoi apelor , 1 ) impreună p ie t r i lo r , P lânge ţ i dobi toacelor , 1 dmpreună lemnelor , P l â n g i tu lună şi tu soare Când omul din Inline imio.are, P l â n g e ţ i şi voi pa t ru (vânturi, D iu toate pa t ru pământur i Plâng i o lume şi alină, Clipa cu suispinuri plină, Că o s tea iar a căzut Ş i din lume a t recut" .

I n t r e B i o g r a f i i ;şi icoane din istoria pat r ie i (secţ ia I I I ) af lăm şi b iograf i i le preoţilor neamu­lui, a mare lu i Andre i şi a fabul i s tu lu i Ţ ioh indea l , scrise în d i rec ţ ie educat ivă şi î n t r ' o iprea frumoasă românească.

D&vs-ebtă a tenţ ie i s 'a dat secţ ie i a' I V - a Indu­s t r ie şi comerţ. I n mod uşor, nara t iv se a ra tă ma­rea importanţă a acestor râmi î n v ia ţa noastră şi totodată se evidenţiază piedeci le î na in t ă r i i me-. ser i i lor la noi.

Sec ţ i a V I coane le din na tu ră , sun t un prea sublim mianunchiu ale soriitorilpir de ta l ia lui M . Emineseu , G. Goşibuic, Ü. Goga, E m . Gâr l eanu , I . l lr tşdău, 'cari icoane vor face s ă rodească î n micu­ţii noştr i isentimentul admira ţ ie i , fa ţă de minuna­tele făp tur i ,ale Atotifăcătorului.

I n secţia a V l - a a şt inţelor na tu ra l e prin piese alese eomplectează cunoş t in ţe le din aceşti râmi .

I 'e o doi isebită impor t an ţă sunt poveţele hi-gienico ide secţiei V I I , în care pe l ângă h ig iena corpului omenesc şi a locuinţei , ne dă poveţe pre­ţioase despre bă i le reci , despre o t răv i r i şi d i f e r i t e morburi . Sun t de nepre ţu i t .ajutoarele indicate pentru cazuri de nenoroc i r i .

Iu secţia V I I I ni se Idă un număr însemnat de poveţe ecorl m i c e p r iv i toa re la curăţenie , la nut re ţur i , la ţcsăla tul vi te lor şi prăs i rea ga/l iţelor. S u n t toar te edi f ica toare îndrumările privitoare la tovărăşi i le economice.

In f ine în secţia I X li se dă băieţ i lor şi un hap dulce în fo rmă de gh ic i tu r i ,şi snoave.

Car tea aceasta o p resăra tă cu ce le mai alese p ezii ale lucefer i lor l i t e ra tu r i i r omâne : M. E m i ­

neseu, V . Alecsandr i , G. Coşbuc, O. Goga S t , O. l o s i f e tc .

E u aşa-mi expl ic car tea ide ce t i re , că o «sea­m ă n cu solul roditor şi f e lu r i t al pământu lu i . Aici , vedem bogate l anu r i de g r â u aurit , dincoace o vâlcea şerpuitoare s t re ta ie lunca inundată de gin­găşia florilor : f ră ţ ior i .şi .ronioniţe, su lc ină şi STO-l i soare ; .dincolo îmbelşugate porumbiş t i , car i în­cheagă o gospodărie aducătoare de mul ţumire şi împăcare suf le tească . Aşa e ca r t ea dlui V u i a .

Dacă „car tea de c e t i r e es te un ideal , p e care încă nu l 'a a juns n i c i un popor" ca r t ea dlui Vuia es te aceea c e a dorit soarele cuge tă r i i româneşt i M . E m i n e s e u : „un obiect de î n g r i j i r e naţ ională c a ş i t ex tu l B i b l i e i " .

I a r acum cine e dl V u i a ? E s t e acel scr i i tor d idac t ic , ca re văzând sece ta de cărţ i şcolare bune şi s imţ ind .î;n D B a v l a g ă şi în ţe legere , de un lung şir de ani ne dă tot aceea ce pre t inde rostul şcoa-lei noastre.

•Bl iade R a d ui eseu l a v r emea sa a s t r i g a t : „ S c r i e ţ i bă i e ţ i ori cum, numai s c r i e ţ i ! " Dl V u i a auzind s t r i gă tu l învă ţă tor i lor noştr i a scris mult , dar nu „c r i cum". I n s c r i e r i l e sa le nu .aflăm um-plătur i , nu e n i m i c ©muncit-, c i cu o min te disci­p l ina tă , spr i j in i t pe o o r i en ta re .deplină î n tot ce se scr ie la noi şi la neamur i l e .mai alese, ne dă căr ţ i de o sombră subs tanţ ia l i ta te . P e n t r u t ruda, pent ru j e r t f a sa nu ce re al tceva, decât să o dăm copii lor noşitrî, să o dăm săteanului , oare o pt .-.ate ceti c u mul t folos. P e cât mi-e dat mie , — eu o răspândesc. . .

INF0RMAŢ1UN1 Arad. 1 8 Septemvrie 1912 .

Redacţional. Atragem atenţia cetitorilor no­ştri asupra articolului nostru de fond, scris de dl N. Tacit , un inimos român macedonean şi unul din cei mai distinşi publicişti ai fraţilor noştri de­la Pind. Dl Tacit, în calitate de corespondent al marelui ziar „Tribuna" din Roma, a avut o pole­mică interesantă cu cunoscutul publicist evreu, Max Nordau, pe chestia Românilor macedoneni, în care polemică dl Tacit a repurtat o victorie strălucită asupra abilului scriitor străin. După cum am anunţat la timpul său în ziarul nostru, dl Tacit a fost anul acesta bănuit pe nedrept de poliţia italiană din Roma că ar fi luat parte la complotul îndreptat în contra regelui italiei, ca­re a scăpat numai ca prin urechile acului de glontele unui anarhist italian. După ce dl Tacit a şezut mai multe luni de zile închis într'o tem­niţă din Roma, e aflat absolut nevinovat de crima ce i s'a imputat.

Toate aceste consideraţii ne-au îndemnat să dăm la loc de frunte articolul d-sale despre „Ro­mânii din Albania".

Perzecutarea tricolorului... Fiţi liniştiţi, că de astădată nu s'a întâmplat la noi. Din întâm­plare a fost în Belfast. In acest oraş —dealt-cum destul de paşnic — s'a întâmplat un caz cu totul neobişnuit. Anume cu prilejul unei în­treceri de footbal, o grupă de jucători au ridicat steagul verde, semn, că sunt irlandezi. Faptul acesta a dat de o puternică represiune în publicul englez, care înfuriat peste măsură de nevinovata manifestaţie a început să sbiere şi să arunce cu pietrii în steag. La moment pu­blicul se împarte în două partide, între cari se înscenează o bătaie formală. Rezultatul a fost: câţiva răniţi de moarte şi 60 inşi mai uşor. Cu­rat ca la noi!

Regele Carol în clasa Il-a. Marea revistă pariziană „L'Opinion" scrie următoarele:

„Majestatea sa împăratul Germaniei nu tre­buie să fi intimidat mult pe elveţieni, cari sunt

cei mai democraţi dintre democraţi şi singurii adevăraţi, poate, împreună cu americanii. Iată, în această privinţă, ce povesteşte, rîzând din toată inima regele Carol al României. Se gă­sea împreună cu fratele său prinţul Antonie în­tr'o mica gară din cantonul Saint-Qall. După sosirea trenului, un controlor, văzând pe cei doi călători îridreptându-se spre un vagon de clasa întâia, le spuse foarte politicos:

„— Nu mai sunt locuri. Binevoiţi a vă urca în clasa a doua până la apropiata staţie şi a-colo o să aranjez eu.

„— Bucuros, spuse regele. „Dar un lungan de lacheu, care îl urma,

înainta spre amploiat şi îi spuse, indignat: „— Ştii d-ta că mâi în clasa a doua pe re­

gele României şi pe prinţul de Sigmaringen? „Bunul elveţian nu se emoţionează cu una-

cu două şi servitorului aşa de bine dresat îi răspunde, spre bucuria suveranului şi însoţito­rului său:

„— Şi de-ar fi chiar bunul Dumnezeu, îţi Jur că i-aş refuza un loc în clasa întâia, fiindcă n'am".

Vrednicia nemţilor din Paripás. Cetim în ziarele ungureşti, că nemţii din comuna Pa­ripás, în comit. Bac i ca după o nepăsare de 10 ani în sfârşit au botărât introducerea limbei ger­mane ca limbă de propunere şi totodată şi ca lim­bă protocolară în şcoala lor, în locul celei un­gureşti de până acum . Dar şi aci ca şi în alte locuri s'a întâmplat, că învăţătorul Franz Hoffmann, şvab de origine, a refuzat purtarea proceselor verbale în nemţeşte. Supăraţi din cauza încăpăţinărei învăţătorului, senatul şco­lar a pregătit însuş procesul verbal şi 1-a trimis apoi revizoratului mitropolitan din Calocia. A-cesta, însă, a nimicit hotărîrile senatului şcolar. Faptul acesta nesocotit al numitului for biseri­cesc nu i-a descurajat pe membrii acelui senat şcolar, ci, dimpotrivă, i-a întărîtat şi mai mult. Aceştia au înaintat recurs la minisrul instruc-ţiunei în contra sentinţei revizorului mitropoli­tan din Calocia şi totodată au hotărît, că în caz dacă şi ministrul le va nimici hotărîrea lor, a-tunci prin cancelaria cabinetului vor adresa o rugare M. Sale monarhului.

Cenzură curioasă. Regele Qheorghe al An­gliei are o singură fată, pe care voiesc să o crească cu rizicul oricâtor sacrificii aşa cum se cuvine unei princese. Dar lucru ciudat e, că princesa n'are înclinări nici faţă de arte şi nici faţă de gospodăria unei case. Dar are un dar: îi place cetitul. O mai grozavă boală însă decât cetitul nici că se mai pomeneşte. Regina a pre­văzut zelul ficei şi a voit să înlăture multele idei periculoase cari pot să se abată asupra capului mititelei. Ce avea să facă dec i? Să cen­zureze orice cetire înainte de a încăpea în ma­nile ficei, rândurile cari credea că sunt peri­culoase să fie sacrificate — prin dunga neagră, groasă de cerneală. Riguroasa regină trebuie să cetească neîncetat întreaga literatură uni­versală pentrucă aprinsa dorinţă a ficei in lip­sa altei ocupaţii să fie satisfăcută. Şi mai ales că se minuna de progresul realizat în arta ce-tirei a fică-si. Secre te le progresului însă era altundeva: viitoarea princesă se oprea numai la — rândurile peste cari regina însemnase dunga de cerneală.

America a fost descoperită de Chinezi. Is­toria antică a Americei a fost desvăluită în ur­ma recentei descoperiri a profesorului William Niven din oraşul Mexico. Acesta a găsit într'un mormânt antic, în urma unor săpături, o sta­tuetă de porţelan, repreentând un chinez.

„The American Magazine" publică detalii asupra statuetei, a locului unde a fost găsită,

Ka 1 2 . T e l e f o n IVr. 4 6 7 .

Kardos Gyula, cea mai mare fabrică de trăsuri sudungară.

T e m e s v á r - G y á r v á r o s , H á r o m k i r á l y . u t 14-. sas. ( C a s a p r o p r i e ) .

Mare m a g a z i n de trăsuri noui şi folosite. Pregătesc lucruri de fierar, rotar, şelar, de lustruit şi orice reparări de branşa aceasta, cu preturile cele mai moderate — Preţcurent gratis şi franco. — Tot aici se pot căpăta obnibuse pentru 6 persoane, cară funebre, felurite căruţe >landaner< cu preţuri moderate.

Page 9: ABONAMENTUL: ROMÂNUL - core.ac.uk · te în „Divina commedia". D. Burileanu a dedicat lucrarea sa presei italiene, drept recunoştinţă, pentru căldura cu care aceasta a parat

Joi, 19 Septemvrie 1912.

şi ausupra deosebitei ei importante pentru ar­heologie. Statueta reprezintă un chinez cu o-cmi oblici, haină lungă, pantaloni largi şi pan­tofi. Nu se deosebeşte de chinezii de azi — sau de cei de până în ajunul revolutiunii republi­cane — decât prin lipsa coadă. S e ştie însă că chinezii nu poartă coadă decât delà căderea lor sub jugul manciurilor, cari ocupară tronul chi­nez cu ajutorul dinastiei Ming, în 1664, şi im­puseră chinezilor să poarte coadă. Bratele- i erau rupte, dar fură găsite în aceeaşi încăpere, mare de vre-o 30 m. p. Mormântul în care a (ost găsită statueta se află la o adâncime de 30 de picioare sub pământ. Locali tatea unde s'au făcut aceste săpături, se numeşte San Miguel Amanda, şi e situată lângă Tlanepantla, la o depărtare de 19 mile engleze de oraşul Mexico. Pe o platformă ridicată în mijlocul cavoului se află un fel de cosciug cu scheletul unui bărbat. Tipul e curat mongolic. In jurul gâtului purta un şnur, ca cele prin China de odinioară, cu un lei de bani. Lângă bani se afla statuetă, care reprezintă probabil pe defunct. Profesorul Ni-ven socoate că sceletul are o vechime de 1500 de ani, şi că mormântul face parte din ruinele unui oraş mare de odinioară. Această descope­rire confirmă presupunerea că America a fost descoperită pentru întâia oară de chinezi şi că Peile Roşii din Mexic , ca şi Aztecii şi Toltecii , străbunii lor, a căror cvilizatie a uimit şi pe spaniolii cari le-au cucerit ţara sub conducerea lui Cortez, nu sunt decât nişte urmaşi ai chi­nezilor imigraţi aici, unde au ajuns, navigând prin marea de Behring şi dealungul coastelor Californiei. Mexicul, care e considerat că E -giptul Americei, are o mare importanţă, din cauza ruinelor de palate de pe vremea Azteci­lor. Montezuma, regele aestora, care fusese invins de Cortez, spunea că palatele au fost clădite de străbunii lor Toltecii , cari sunt, mai mult ca probabil urmaşii chinezilor imigraţi in Mexic, lucru confirmat de recenta descope­rire a profesorului Niven.

Gazete tipărite în trenurile... ruseşti. Mai a-'cum câtve timp se răspândise vestea că în A-merica au început să se tipărească gazete şi in trenurile cari străbat continentul în timp de 3—4 zile pentru a pune pe călători în curent cu ultimele ştiri. Un caricaturist şi-a închipuit cum s'ar constitui un astfel de tren în Rusia. Trenul se compune dintr'o locomotivă şi mai multe vagoane. In cel dintâi se află tipografia, în al doilea cenzura, în al treilea biroul poliţienesc, in al patrulea jandarmeria, apoi poliţia secretă, casieria unde se plătesc amenzile şi în sfârşit, in ultimul vagon, închisoarea. Sub desemn e Întrebarea: Unde e redacţ ia? Şi răspunsul: De sigur că în închisoare. Din nefericire, cenzura

„ROMÂNUL"

adevărată n'a înţeles nici gluma aceasta, si a interzis publicarea caricaturei.

Avlaţiunea în armata Bulgariei. Zilnic se vede câte un aeroplan în zbor deasupra capi­talei bulgare.

Publicul nu pare prea mult surprins, ceeace înseamnă că nu de azi, eri bulgarii au făcut cunoştinţa acestui sport. Dintr'o convorbire pe care am avut-o cu d. Ioc. Petroff, unul din cei trei ofiţeri aviatori pe cari îi numără armata bulgară, aflu că se lucrează serios pe acest te­ren. Locotenentul Petroff s'a reîntors abia de două luni din Franţa şi a şi făcut unele tururi de forţă, cari i-au atras admiraţia tuturor. A-cest simpatic şi curagios aviator are specialita­tea descinderilor în „voi- piqué". Cei familia­rizaţi cu primejdiile aviaţiunei, ştiu ce înseam­nă aceasta.

Primul lucru de care se interesează aviato­rii bulgari este aparatul Vlaicu. Au auzit atâ­tea vorbindu-se în străinătate despre acest a-parat, încât ard de nerăbadare să aibă cât mai multe detalii asupra lui.

Până acum nu sunt la Sofia decât trei ofi­ţeri aviatori, brevetaţi. Alţi 12 se află în Fran­ţa şi se vor repatria toamna aceasta. Sunt co­mandate zece aparate. Ceece e mai interesant e că aviaţiunea bulgară va avea la dispoziţie frumosa sumă de trei milioane.

Un ofiţer bulgar a declarat, c ă : — Turcia are până acum 27 de aparate, a

mai comandat vre-o 15 adică va avea cam la 50. S e impune deci ca noi să avem o sută, şi le vom avea.

Ofiţerii aviatori au solda sporită şi au mari speranţe în viitorul aviaţunei bulgare.

Incident senzaţional la manevrele frnaceze. Cu ocaziunea manevrelor franceze s'a întâm­plat un incident senzaţional, care formează o-biectul tuturor discuţiunilor în cercurile mili­tare. Generalul Marion, a fost făcut prizonier cu întreg statul său mapor. Asupra acestei afa­ceri senzaţionale, se comunică următoarele a-mănunte:

Generalul Marion, comandantul armatei ro­şii, făcuse în diferite rânduri, o critică defavo­rabilă aeroplanelor, spunând că ele nu vor a-vea nici un rol important în cazul unui război. Adeversarul său pe câmpul de manevre, gene­ralul Dubios, care comanda armata albastră, se hotărî să-1 convingă despre importanţa ae­roplanelor. In acest scop, generalul Dubios în­sărcinase pe aviatori să se informeze în mod precis asupra locului unde se află generalul Marion cu statul său major. A doua zi dimi­neaţa, după ce primise raportul aviatorilor, ge­neralul Dubois însărcina un detaşament de ca­valerie cu prinderea generalului adversar. Ata-

Pag, 9.

cui cavaleriei a reuşit pe deplin. Generalul Ma­rion a fost prins cu întreg statul său major. Ca­zul a fost comunicat şi marelui duce Nicolae Nicolaevici care a azistat la manevre. Circulă svonul că generalul Marion îşi va da demisia.

Catastrofa unui torpilor german. Un torpi­lor german în apropiere de Helgoland s'a c ioc­nit cu cuirasatul Zachdinger care 1-a rupt în două.

Dintre cei 22 mateloţi ai torpilorului 7 s'au înecat în valuri. Cazul a fost raportat împăra­tului.

Descoperirea unui tesaur. In toată Rusia se discută relativ la tesaurul descoperit în comu­na Molaja-Berestina, guvernământul Poltava, Comoara se compune din diferite obiecte de aur, în greutate de 30 kr. S e presupune că a-cele obiecte datează din timpul năvălirei bar­barilor în secolul VII sau VIII . Obiectele au fost expuse în muzeul din Petersburg.

Ultima oră C O N T E L E B E R C H T O L D $1 AMIRALUL

MONTECUCCOLI IN AUDIENŢĂ.

Viena, 18 Septemvrie.

Ministrul de externe al monarhiei, con­tele Berchtold a fost ieri primit în audienţă specială la împăratul. Ministrul a raportat monarhului despre programul de desbateri al delegaţiunilor. Cercurile competente pri­vesc cu îngrijorare evenimentele din Ungaria şi se tem, ca ele să nu provoace disonanţe în şedinţele delegaţiunilor.

Tot în cursul zilei de ieri, a fost primit în audienţă şi comandantul forţelor marine au-stro-ungare, amiralul conte Montecuccoli. A făcut senzaţie durata lungă a acestei audien­ţe. După cât se spune, contele Montecuccoli, va anunţa cu ocazia delegaţiunilor o urgentă şi fundamentală reformă a forţelor noastre navale, pentrucă concentrarea flotei franceze reclamă ca atât Austro-Ungaria cât şi Italia sä trimită nouă vase pe Marea-Mediterană. După audienţă comandantul marinei a avut o lungă consfătuire cu ministrul de răsboi Auffenberg.

De î ndată ce se înţeleseră asupra eondiţiunilor, operaţiunile societăţi i peffnoepwă, şi îneeputuil nu lăsa nimic de dorit. Cet i torul a înţeles poate po-vestindu-ise o bună istorie a unor turme de oi car i treceau g r a n i ţ a cu nişte llână de prisos foarte ar­tistic 'Strîmsă pe nişte subţiri s t r a t u r i d e dantele de F l a n d r a , oari .valorau milioane. Această ispravă de contrabandă se petrecu O r n a i când Cicikof, pus în fruntea vămii , avea misiunea par t i cu lară de a prinde pe toţi contrabandişt i i . De n'ar fi fost el omisuş părteş în această m a r e afacere, nici un jidov <pe lume n'ar fi dus l a «bun sfârş i t operaţiu­nile. După trei ori p a t r u i irtrări în R u s i a ide mici t u r m e d e oi de aoeeş valloare, cei >doi funcţ ionari se-văzură în f r u n t e a unui capital , f iecare, de patru; sute de mii de rub le ; ,se zice chiar c ă iCieikof a-vea nu ipatru sute, ci c h i a r loimci sute şi cava de mii de ruble, căci eil e r a rpretutinldeni, şi avea mâna asupra unei mulţ imi d e lucrur i , pe car i con­frate le său, maii puţ in activ îşi f ă r ă misiune parti­cu lară , nici nu ile cibserva, şi şt ie T)zeu la ce enor­me c i f r e s'ar fi u r c a t aceste suine, dacă vre^un a-furdsit de diavol nu s 'ar fi pus deacurmezisul tu­turor acestor prosperităţ i şi isă încuTCe pe cei doi prieteni , car i , c a s ă vorbim tmai simipilu, se învrăj ­biră î n t r e ei, se c e r t a r ă până Oa cea, mai nebună că trănea lă pentru lucrur i c u totul de nimic.

V a urma. . ,.

E 0 M A N U L Z I A R U L U I „ R O M Â N U L

NICOLAE OOOOL

Suflete moarte ( R O M A^N)

Tr»d. de Senlot ,'40' - r«-w,«r» _

Mişcările vameşului <'k-ikuf erau a-tât de re­pezi şi atât de neprevăzute, ziua, noaptea, pe o îtreagă linie de pe:--te G0 de chi lometri , încât cu el ori oe ct .ntrabandă în regiunea aceasta devenise materialmente im/posibilă; blestem al acestei ra­inure de industrie, el speti un n u m ă r considerabil de ovrei de Polonia. Tnculpabilitatea lui e ra mai nmllt-decât inatacabi lă; ea p ă r e a supranatura lă . Se obţinu • -hiar de-a f o r m a pentru el un mic ca­pital din preţul unor anume obiecte de valoare minimă, cari sunt de o aşa mică consideraţie pen­tru tezaur că nu f a c hârt ia şi t impul pe care l'ai întrebuinţa ipentru înscr ierea Dr . U n serviciu .sem­nalat cu atâta kksinteresa.re asociată cu a tâ ta zel nu putea decât să aţâţe adminis traţ ia generală şi trebuia în cele din u r m ă să a jungă la cu­noştinţa ministrului finanţelor. I se acordă o în­dată pru.u ţie ide rang civil şi de slujbă. Xef i ind (mul care să se oprească într'un drum atât de frun is, el arată un proiect plin de reticenţe, dar in care promitea, dacă i s'ar încredinţa lui mij- i

loaccile necesare pentru ad pune in execuţie , de a pr inde cu anumite curse infailibile pe toţi contra­bandiştii. F u r ă puse f ă r ă zăbavă sub comanda lui absolută o t rupă de soldaţi, ş i fu invest it cu drep­tul de perchiziţie cel mai nemărginit . Aceasta era tocmai ce voia el.

S e formase tocmai în vremea aceasta o puter­nică asociaţie de contrabandişt i car i regulaseră atât de abil, atât de secret lucrur i le , şi pe o scară aşa de întinsă, ea puteau foarte bine, f ă r ă o ilu­zie excesivă, să şi promită milioane c a beneficiu anual. Avea de .multă vreme cunoşt inţă de între­prinderea lor, ba ch iar , nişte agenţi secreţ i ai so­cietăţi i venind spre a-1 presimţi , el răspunsese laii.i.nic acestor oameni: „ P r e a de v r e m e ! " A v â n d de aci înainte tot ce trebuie, el înşti inţa compania că e gata să-i asculte. A f a c e r e a e r a excelentă şi s i g u r ă ; şi el avea să câşt ige într 'un an ceea ce n'ar fi avut în douăzeci .de ani de migălea lă ord inară , după rangul şi locul lui. P â n ă nu isbuti să i se încredinţeze o misiune •specială asupra unui pro­iect al lui nu voise să intre cu ei în nici o legă­t u r ă statornică, f i indcă el nu era î n c ă decât un siuiiplu pion, şi f i indcă în această ca l i tate n'ar fi căpătat delà ei decât ipuţin l u c r u ; dar ofiţer, ce di ferenţă! el îşi p r n e a larg condiţiile. S p r e a u-şura liberul joc al roţi lor maşinei, el tocmi un funcţionar c ă r u i a îi deveni, pentru depr inderea serviciului, confratele şi c a m a r a d , acesta avea pe­ste 60 de ani, dar, cu toate pletele lui albe şi ae­rul său grav , «se sfinţia fără puteri în faţa ideei unei îmbogăţiri repezi.

Page 10: ABONAMENTUL: ROMÂNUL - core.ac.uk · te în „Divina commedia". D. Burileanu a dedicat lucrarea sa presei italiene, drept recunoştinţă, pentru căldura cu care aceasta a parat

Pag. 19 „R O M Â N U L"

; Adunare pusă în altă c:mună.

Ni se sc r ie : Din pricina că în comuna Here-clean grasează morbul liipi'cics difteria, adunarea despărţământului Sălăjan al Asociaţiunei se va ţinea — tot în ziua. de 22 Septemvrie •— în co­muna Badon, cu programul deja publicat.

Şimleu, 14 Septemvrie 1912. Direcţiunea desp.

Invitare

la adunarea despărţământului Lugoj a „Aso­ciaţiunei pentru literatura română şi cultura po­porului român", care se va ţinea în comuna Oruin, Sâmbătă , în 8 (21) Septemvrie 1912.

P r o g r a m u l : La 10 ore a. m. primirea oaspeţilor la gara „Szapăryfalva" (lângă Coş-leiul-mare. Trăsuri stau la dispoziţie). La IOV2 ore a. m. participarea la serviciul divin festiv. Deschiderea şedinţei la 11 orc a. m. Raport despre lucrarea despărţământului în anul ex­pirat. Raportul cassarului pe anul expirat şi votarea preliminarului pentru anul viitor. E x -miterea ui ei comisiuni pentru înscrierea de membrii noui. Disertaţiuni şi prelegeri prac­tice, rostite de domnii: Ioan Qrofşorean, Ioan Vidu, Dimitrie Soceneanţu, preot şi de alţii, cari se vor amiça comitetului despărţământu­lui. Alcrcrea delegaţiunilor pentru aduna­rea generală. Propuneri. închiderea adunării. NB. Domnii, cari ú rose r: '. parte la prânzul comun, să binevoiască a se anunţa la preotul Liviu Biro (Qruny, ;u. p. Szapâry-falva) cel mult până Joi , în 6 (19 Sept. a. c. — O r u i n , în 30 August (12 Sept.) 1912. Comitetul aran­jator.

Mulţămită publică. Subsemnaţii, ca comitet de iniţiativă, după

înfricoşatul uragan din 13 Maiu 1912, am fost lansat un apei la inimile nobile româneşti în fa­vorul Românilor năpăstuiţi din Breţc (lângă Re ­ghin).

In.cele următoare lăsăm să se vadă cine ne-a dat binevoitoarea ascultare, ştergând lacrimi şi uşurând sarcini.

Banca „Bănăţeană" Făget 10 cor. „Mureşa-nul" Maria-Radna 10 cor. „Olteana" Viştea-inf. 50 cor. „Economul" Cluj 50 cor. „Crişana" Brad 30 cor. „însoţirea de credit Agârbiciu" 5 cor. Marele Vasile Stroescu 2000 cor. Ioan Petrişor înv. Vaida-Recea 5 cor. Teodor Bogdan Perchs-toldorf 5. Nicoiau Patru, Ourghiu 5. Dr. Aurel Lazar Oradea 10. Ioan Lungu Zsidóvár 10. Dr. Alexă Coca, Szászkabánya 10. Andrei Todă Or-meniş 10. Úrmáncy Nándor Topliţa 50. Petru (julyes, Semlac 6. Ştefan Rusu Otlaca 100. Georgescu Michiu şi Stănescu, Montpellier 10. Petru Seccşan Nagytárnok 1. Vichentie Rodear Kun-Seiliés 2. Vasiie Suciu Băile Herculane 5. Teofil Tauz Abrud 20. Ioan Kaikutz Temes-Szla-tina 5. Iuliu Maior, Budapesta 8. Victoria Dr. Erdélyi Orăştie 10. Rozália Olar Rachiş 4. B i ­serica gr. cat. Caşva 25. Ioan Dârlamân Caşva 5. Andrei Cadar Mesterhaza 30. Colecta bis. gr. cat. Sibiiu 15 cor . Colecta bis. gr. cat . Silvaşul ung. 30 cor. Colecta bis. gr. cat. Riciu 14. Col.

.. bis. gr. cat. Asszonyfalva 9. Colecta bis. gr. cat. Forgácskut 22 cor. 22 fii. Colecta bis. gr. cat. Alsó-ujfalu 14 cor. Colecta bis. gr. cat . Draşov 35 cor . Colecta bis. gr. ort. Marpcd 7.60 cor. Co­lecta, „Gazetei Trans." Braşov 45 cor. Colecta bis. gr. cat. Beica Română 20 cor. Coi. bis. gr. cat. din Bateşti 15.22 cor. Col. bis. gr. cat . din Balda 7.32 cor. Col. bis. gr. cat . Reghinul-să-sesc 20.45 C O T . Col. Reghin ia privau .4 bănci 174.80 cer . Col. în Ludoş 98.56 cor. Col. în Blaj 289.89 cor. Col. în bis. gr. cat. Vereşmortul de Someş 56.10 cor. Col. bis. gr. cat. Nagy-Alpár 15.30 cor . Cö!. bis. gr. cat. Bogdană 10 cor . Col. bis. gr. cat. Berind 42 cer . Col. bis. gr. cat . Buja 14 cor. Col. bis. gr. cat. Mediaş 142 cor. Col. bis. gr. cat . Qhirişul de Arieş 7 cor. Col. bis. gr. cat. Ercea 32.32 cor. Col. bis. gr. cat. Pogăceaua 26 cor. 10 fii.

j Aceste ajutoare marinirnoase de cor . 3672.82 i predate destinaţiunii, după cum au fost trimise, j urnele pentru nenorociţii particulari, altele pentru i biserică şi cele aparţinătoare, noi venim să mul-I ţurnim călduros, dorind tuturor făcătorilor de ! bine răsplată fără măsură din belşugul daruri-, lor dumnezeieşti, j Reghin, la 30 August 1912.

; Sever Barbu, losif Sipoş, Ariton M. Popa, Al. ! Moldovan, Michail Bucur, Dr. Ioan Harsia, Emil I Căliman, George Maior.

Cât pare luna de mare? Cât este de mare luna? Pa r ' c ă and răspunzându-nii-se: luna este o

sferă cu un diametru de 3400 de chilometrii... Nu asta vreau să întreb eu, că dacă este

vorba de cifre, iată o socoteală destul de cu­rioasă: dacă am pune că pământul valorează 20 coroane, ştiţi cât ar valora, în raportul vo­lumului lor, celelalte corpuri ale sistemului no­stru planetar? Soarele ar valora 6 milioane de coroane; J o e 6200 cor.; Saturn 1840, Neptun 320; Uranus 280, Venus 15, Marte 2; Mercur 1, 20 şi Luna... 25 fileri!

Dacă v'aş întreba eu: cât vi se pare de mare Luna? Mi s'ar răspunde: cât o palmă; cât o farfurie; cât un pumn; etc.

Cum vedeţi, diferite păreri. Dar să vedem: cât este de mare o farfurie? O farfurie pare mai mult sau mai puţin ma­

re, după cum o ţinem mai aproape sau mai de­parte. La o jumătate de metru depărtare de ochi, o farfurie acopere o mare parte din cer ; la o sută de metrii, pare un punct.

După cum vedeţi, dimensiunile sunt apa­rente, şi de aceia, ca să nu se întâmple greşeli, s'a făcut un sistem special de măsurătoare, nu­mit grade. Qradele sunt de domeniul trigono­metrici, dar iată o explicaţie practică a lor.

Dacă ne uităm, de exemplu, la o farfurie pusă vertical, liniile, cari pornind din ochiul no­stru, vor trece prin cele două extremităţi ale farfuriei vor forma un unghi. Cu cât farfuria va fi mai departe, cu atât unghiul va fi mai mic. La o distanţă dublă, unghiul va fi pe ju­mătate; o farfurie încă odată aşa de mare, pusă la o distanţă îndoită ne va părea de a-ceiaş mărime, va fi văzută sub acelaş unghi (aşa se zice). Faceţ i câteva experierţe, şi veţi vedea.

Ori şi ce obiect, pus la o distanţă de cinci­zeci şi şapte de ori mărimea sa, şe va vedea sub un unghi, care este întotdeauna egal şi care s'a numit unghi de un grad. Un ban de un centimetru pus la o distanţă de 57 centi­metrii şi un baston de un metru, pus la o di­stanţă de 57 metrii se vor vedea sub un unghi de un grad.

S e înţelege uşor că dacă bastonul ar avea o lungime de o jumătate de metru se va vedea sub un unghi de o jumătate de grad, şi dacă ar avea doi metrii s'ar vedea sub un unghi de două grade.

Din cele spuse până acum, vă puteţi face o idee despre mărimea aparentă a obiectelor. Faceţ i câteva experienţe cu monede, farfurii, pene etc. şi veţi >vedea şi mărimea aparentă a Lunei.

Dar până atunci vă spui eu: Luna se vede sub un unghi de aproape o jumătate de grad (adică jumătatea lui 57) .

Şi cât este de departe Luna de no i? Ş t i ţ i ? Este la o depărtare de 114 ori diametrul său, şi cum diametrul Lunei este de 3400 chilo­metrii, faceţi singuri socoteala...

Experienţe cu sticla albastră. Luaţi o sticlă albastră (geam) şi uitaţi-vă

prin ea la flacăra unei luminări pusă la o di­stanţă de aproape doi metrii; duceţi degetul manei la coada ochiului; duceţi degetul încet peste ochi până ce va acoperi o parte (numai o parte) din ochiul deschis, până ce veţi vedea flacăra lumînărei de o culoare mai închisă. Atunci în loc de o flacără veţi vedea două

: flăcări, una lângă alta: una albastră şi una i şie închis.

Explicaţia acestui fenomen este că cri lismui din ochiul omenesc, funcţionează in caz ca o prismă, care desface lumina în şapte cuiori ale spectrului, din cari nu se

j decât cele două culori dela extremităţi: ro j şi albastrul. Degetul, va acoperi partea

trală a spectrului. Fisicianul Simler, uitându-se odată

două sticle una peste alta, una albastră şi galbenă, a văzut cu mirare că pe când t lucrurile la cari se uitau îşi schimbau prea ţin culoarea, frunzele şi iarba le vedea r închis. Explicaţia faptului se găseşte în spe pe care îl dă doroîilul din plante.

Spectru! acesta conţine o mare cantitate roşu închis,care trece prin geamul alb fără să se altereze.

Experienţa aceasta este foarte interesa" pc cât de simplă, şi este de un efect minu se vede o panoramă, -în care toate lucnr îşi păstrează culoarea lor aproape intactă, când frunzele şi iarba se văd roşii închis.

Dacă sticla albastră este prea subţire, pun două una peste alta. Ajunge nisă, 1 o singură sticlă galbenă.

P i t e ş t i — Aug. 1912. Dr. P. Rob»

POŞTA REDACŢIEI

C. P . în Soborşln. î>- -a îşi schim-bă foarte j« m i n ţ a , a şa că nu-i r a i ştim adresa .

M. Vidu în Hălmagi . Anunţur i do ac-e-ste netr!

nu mai pul urăm, dc-oairie am păţ i t -o odată.

R»rf&rtt.i>r r<*st>ON*NV>IL : Constantin §«»»,

i MULŢĂMITĂ. Neputând în special a adresa MULŢU­

mirile noastre tuturor acelora cari atât prii serviciul lor personal cât şi prin manifestară sâmţemintelor lor de stimă şi de iubim cătră iubitul nostru defunct Dr. Ţrm Putici, au contribuit la solemnitatea funeV a petrecerei lui la cele eterne.

Venim pe această cale a aduce mai sincere şi mai profunde mulţămiii! Venerabililor mandatari epis opeşti, veneJ

I bilei preoţ-'mi, on. corp învăţător esc, tutir P. on. dd-gaţiuni şi notabilităţi oficiale, (T reprezentanţi ai altor confesiuni, riunim Ur şi corporaţiunilor, cari prin participară lor la ultimul tribut de iubire cătiă iubi nostru defunct şi prin manifestarea sâmţk de condolenţă au năzuit să r.e aline durem şi să ne mângăe în jalea noastră adânci

Timişoara, la 3/16 Sept. 1912. Ja ln ica Familie,

Pianuri excelente, pianine şi han cu preţuri ieftine se vând la

FARKASHĂZI şi BIRÓ magazin de p'

B U D A P E S T I , Yáczl-körut nr. 12. Condiţiuni faTorabile de plătire. SdUimburi de pi»m

[E 369—20]

Dr. ROTH KALMAN, M E D I C .

T E M E S V Á R - E R Z S É B E T V Á R O S ,

Strada Batthyány 2. (Colţul str. Hunyidj)

Cosultafiuni: a. m. 8 - 1 0 , d. a. 2 - 4 ore,

Consultaţiuni separat pentru tubercnlofl MT A L T O I R E C U T U T O E R E U L L N . H

,Ro 45—60)

Page 11: ABONAMENTUL: ROMÂNUL - core.ac.uk · te în „Divina commedia". D. Burileanu a dedicat lucrarea sa presei italiene, drept recunoştinţă, pentru căldura cu care aceasta a parat

Joi, 19 Sep temvr ie 1 9 1 2 . J ? O M Â N U L" Pag. 11.

Fiul meu Aurel, prin rezoluţia tribunalului Idin Sibiiu de sub nrul 7020/1912 P. e pus sub lciiratele pentru risipire ; dar pe lângă toate |aeeste cheltueşte, parte din banii împrumutaţi,

te din paralele ridicate în numele meu delà |eimoscuţii şi detoraşii mei.

Deci fac atent, pe cine-1 priveşte, ca pentru meu nu plătesc nici un filer, şi sumele ri-

llicate de dânsul în numele meu, nu le recunosc |ie obligatoare.

(Ma 311—1) loaa Eacuclu senior.

Caut un scriitor lie advocat cu praxă .

f« 420—8) Dr. Torna lenciu,

advocat în Puj .

Un candidat de advocat I; u n s c p i i t o i » cu p r a x ă în aface-Inie fnnduare, află aplicare momentană în |«nce!aria subscrisului

Dr. Danul Vasu, advocat, Ifia 410—3) Voila (com. Făgăraş) .

Un candidat de advocat aplicare momen tană în cance la r i a sub-

licrisulni Dr. Emil Şeîarlu, advocat, Hátszeg.

Pela primaria din Vinga.

ÎNŞTIINŢARE. Târgul de ţară din Vin ga se va ţine in

15 şl 6 Ol tomţr ie . Se aduce la cunoştinţa loprietarilor de vite, că mimai vitele pro văzute i pasaport vor fi admise pe teritorul târgului, narea porcilor e permisă.

Vinga, 14 Septemvrie 1912. Pr imăr ia comunală.

Se caută

m b u n v i t i c u l t o r ,

kvăţat şi cu practică, român, căsătorit, buni ari, de preferinţă fără copii, pentru vie în

lomânia lângă Ploeşti, salariu 100 Cor. lunar locuinţă, lemne, luminat. Oferte : adresa Gogii 'M&nescu, Câmpina România. (So 4 iö—6>

Caut persoane din România, cărora le a-şi üsa

ultoaie cu rădăcină ! orice soiu. Aşi închea contract pe mai Iţi ani.

A se adresa până în 1 Noemvrie lui. Casap Mitru, econom

Menus nr . 2 2 5 ( ion i . Aradului.) 1397-5)

Jn candidat de advocat licăre în cance la r i a advocaţ ia lă a lui

Dr. Nestor Oprean, (0 3 0 0 - 6 ) . Nagyszentnvkiós.

De î n c h i r i a t 1 Noemvrie 2 săli mari şi luminoase pen-

I »teuere sau birouri, în Palatul Teatrului, àtate etaj, la Hoffmann Sándor. (Ho 386—5)

, plată, începătoare imedia t află aplicare i WEBER, birou comisional de b a n c ă în

-Világos. (Ve 3 6 5 )

Un candidat de advocat I praxi află aplicare cu 1 Octomvrie sau şi ' iute în cancelaria advocaţială a lui

Dr. Octavian Cernea, 1372—10) advocat, Zernest.

Oaiat un s c r i i t o r pentru cancelaria mea advocaţială

Dr. Nieolac Petra, Pe 3 6 1 — 2 . advocat, Sălîşte.

In cancelaria subacriaului

m a c a n d i d a t d e a d â n c a t

află imediat aplicare. Ceice reflectează să se adre­seze snbscrisuiui comunicând şi condiţiunile.

Dr. Stefan Rozvány, (Ro 2 7 0 — 3 ) adv. Maroäillye.

M a n u a l e folosite şi noui pentru toate institutele de învăţământ precum şi hârtie şi recvizite de scris se capătă cu pre­ţuri ieftine la librăria Pichler S&ndor, Arad, Piaţa Libertăţii (Szabadság-tér) nr. 1. ( f i 307—100)

U n c a n d i d a t de a d v o c a t c a pr»xă află aplicare momentană în cancelaria subscrisului Dr. Iustin Petruţ io , sdv.

(Pe 3 3 7 ) Cluşineu (Kifenő) .

Prăvălie de instrumente muzicale de vânzare.

Tot ac i , din cauza desfacerii prăvăliei, se vând totfelul de ins t rumente muzicale , violini pentru începător i , harmonice , goarne şi ins t rumente de suflat, c u preţuri foarte scăzute .

Vasváry K. I. Va 330—8 Arad. str. Afztalos nr. 5-

Dacă voiţi să cumpăraţi ieftin

haine moderne şi

bnne, ghete şi pălării să vă adresaţi cu încredere prăvăliei

KORÁNYI JENO, ARAI) piaţa Libertăţii (Szabadság-tér).

(Ko 358—10)

î m p r u m u t ieftin, fără cheltuieli anticipative, cu proce ite de 4 Va şi amortizaţie, pe pământuri, delà îO—65

ani, rămânând procentele acele~vi.

O f e r diferite maş in i a g r i c o l e fabricatele cele mai bune, construcţia cea mai prefectă, precum : maşini de treerat, cu abur, benzin şi oîei, maşini de semănat şi şi cosit cu abur, benzin şi olei pe lângă pre­ţurile cele mai convenabile cu plătire în rate

C u m p ă r , v â n d şl parce lez moşii, pământuri, fabrici şi case. Vând maşini motoare calitate bună, preţ ieftin. Instalez lu­minare cu acetelin şi vând obiectele necesare.

La dorinţă trimit specialist Caut agenţi la sate, pe lângă onorar.

Agentura generală comercială.

P a l m e r M á t y á s T e m e s v á r - J ó z s e f v á r o s , H u n y a d i - u t c z a 6 — 8 ,

(Pa 173 - 69)

p . . » . * , GUSTAŢI

1JS. j l o r i c a „ B r a g a c t i r u

&

EO

¥ Pr

fel

CAROL ORENDI junior, orologier şi a u r a r .

A T E L I E R DE REPARAT OROLOAGE ŞI B I J U T E R I I

N A G Y V Á R A D , R i m a n o c z i ( á l d ó s j u t c z a 4 ,

2 S

Reparaturi speciale de oroloage şi bijuterii , pe lângă garantă. Atelier pro văzut ou cele mei mo­derne maşini. Ţine în depozit toate partite con­stitutive existente de oroloage. Asigurarea oro-loagelor şi a sticlelor delà oroloage contra spar­

gerii. Reparaturi de oroloage de preciaine. Preţuri ieft ine. L u c r a r e e x c e l e n t ă .

S O ° / 0 e c o n o m i e « l e g î i l a , ţ i k î

Mare magazin ^ dulapuri gata pentru ghiaţă.

Mendelovits Farkas fabricant de dulapuri pentru ghiaţă.

Budapesta V I L , Rákóczy ut nr. 64 . J g ü s :

Dulapuri de ghiaţă cu cele mai mari construcţii interne, brevetate şi cari se pot desface, expe­diate spre deplina mulţumire a celor mai mari vânzători

De carne din Ungaria — se pun în circulaţie, despărţirea se face exclusiv prin dopuri din lemn de plută reşinate. Apa de ghiaţă se între­buinţează pentru promovarea răcirei. Absolut fără miros ! foarte uşor de curăţit fără a scoate

ghiaţă afară.

Q S ă nu se con funde cu a l te f ab r i ca ţ i i , g ? Me 1 4 1 - 3 0 )

A Klónak g i ü v a e r § i u ? ' j a . UIUJLTIJL, c easorn icar Marosvásárhely, Széchenyi-tér 43. sz.

Mare asortiment în ceasuri de buzunar de aur, argint şi nickel, în ceasuri de părete. Oiuvaericale fine,xu briliante, obiecte de lux In argint şi articole upíice. In atelierul meu se reparează ca nouă, lucrurile vechi, anume giuvaericale şi ceasuri, pe lângă garantă.

Preţuri solide! — Serviciu prompţi

Page 12: ABONAMENTUL: ROMÂNUL - core.ac.uk · te în „Divina commedia". D. Burileanu a dedicat lucrarea sa presei italiene, drept recunoştinţă, pentru căldura cu care aceasta a parat

Pag A 2. „ R O M Â N U L " Joi , 19 Septemvrie 1912.

s o c i e t a t e c o m e r c i a l ă p e a c ţ i i î n C A R A N S E B E Ş .

Domnii acţionari ai societăţii comerciale „ S E V E R I N E A N A " se invită la a

XIV-a adunare generală ordinară, care se va ţinea în Caransebeş la 28 Septemvrie a. e. st. n. Ia 3 ore după ameazi, în sala societăţii „SEBEŞANA" cassă de păstrare Caransebeş,

O B I E C T E L E A D U N Ă R I I :

1. Raportul direcţiunii şi bilanţul pe timpul dela 1 Iulie 1911 până la 30 Iunie 1912. 2. Raportul comitetului de supraveghiere. 3. Deeiziune asupra celor de sub punct 1, 2 şi darea absolutorului. 4. Eventuale propuneri. Caransebeş, 10 Septemvrie 1912. Nleolae Marin, preşedinte. Nlcolae Velcu, secretar.

Observare. Vot decisiv în adunarea generala au numai acei acţionari, cari cel puţin cu 3 zile înainte de adunarea generală au depus la societate aoţiile transcrise pe ei cel puţin 3 luni înainte de adunarea generală (§ 25) şi eventual document de plenipotenţă subscris şi de doi martori.

INCHEEREA CONTURILOR pe timpul din 1-a Iulie 1911 — 30 Iun'e 1912 a societăţii comerciale pe acţii „SEVERINEANA", Caransebef]

Fondată la 3 Martie 1898 • Începerea activităţii 11 Decemvrie 1898.

ACTIVA. CONTUL BILANŢULUI. PASIVA.

Cassa în numărar — Acţii străine Timbre, cambii şi mărci Mărfuri — -Mobiliar —

după 10°/o amortizare Investiri -

după amortizare de _ Debitori en gros ... . ~ Debitori detail Rimese - -Anticipaţi — — ~

Cur.. •fii.1

4972j55 497'2B

1855 96 555 96

Cor. î fii

2504:20 700;— 889 ! 58

14128843

4475 30

1300 37409 39 41128Í47 80099157

846189

310591 83

Capital societar Fund de rezervă .. . . Creditori— Conto-curent ... . .... Dividendă neridieată Depozite.... . . . . — Profit curat —

DEBIT CONTUL PROFIT ŞI PERDERE. CREDIT

Chirie — -Salare Spese generale —- —- — Porto postai ~~ _ — Dare directa şi comunală — Amortizare din mobiliar

„ „ investiri Descrieri —, — — 10% dot. fondului de rezervă Profit curat _

Cor. ! fii. Cor.

857 15659

fii

5 0 0 8

2384101 499

3158 497 555

2449 959

9022

92 57 25 96 12 33 IC

36042 84

Venit transpus din anul 1910—11 deia mărfuri — ...

., scont de mărfuri ... „ timbre şi mărci ... . ... „ efecte

„ „ pretenziuni descrise ... „ interese

Cor. i f l l J Cor.

125 329049'

900871 177

24 791 35

1874421

3Ö042&

7(

Nlcolae Marin m. p. preşedinte.

Constantin Bnrdla

Alexandra Balaş m. p.

Acest bilanţ l-am revidiat dimpreună

Caransebeş, 30 Iunie 1912.

Petrn Lepa m. p. conducătorul prăvăliei.

Dumitru Rs<Î3P m COÍ titllil.

Ioan Mihal m. p- preşedinte.

D I R E C Ţ I U N E A : m. p. Petru Borţnn m. p. Dr. Nicola« Iorejcn m. p. Ioan Stoian m. p.

Constantin Calţlnn sen. m. p. George Rtideu m. p. Nleolae Velen m.>|

eu contul profitului şi al perderilor şi confrontându-le cu cărţile principale şi auxiliare le-am aflat în deplină consonanţii

Caransebeş, la 12 Septembrie 1912.

C O M I T E T U L I ) E 8 U P R A Y E Ö H I E R E : Nleolae PoporicI m, p. Ioan Bale m. p. Nleolae Sporea m. p. Mart in Vcratchcsia ntp|

Page 13: ABONAMENTUL: ROMÂNUL - core.ac.uk · te în „Divina commedia". D. Burileanu a dedicat lucrarea sa presei italiene, drept recunoştinţă, pentru căldura cu care aceasta a parat

Jo i , 19 Sep temvr ie 1 9 1 2 . „ R Ö M Ä N U L" - Pag . 1 3

r "———~—— Nou salon de modă pentru dame. I

Am onoare a aduce la cunoştinţa st. clame din Arad şi provincie, că am deschis în Arad, str. Deák Ferenz, nr. 8 .

un salon de modă enpjezaseă şi franceză conform celor mai delicate pretenţiuni. Experienţile de mai mulţi ani câştigate în Paris şi Londra sunt o garanţie pentru executarea celor mai elegante toalete şi costume. Modelele mele aduse din Paris sunt dintre cele mai excelente. Re pot comanda mustre de croiu după revista de modă.

Rugând binevoitorul sprijin al on. public, sunt

Cu stimă :

Lamersdorf Zs. ( L a 3 3 1 - 1 0 ) On parle frangas S i paria italiano.

(Ce 260- )

iiU :r^r.zz —-r^j ' clz*

Totfelul de

ile de fer si aramă, matrate, se vând cu preţuri fa­

vorabile la

CZELL si FRANCK fabricii de mobile de fer, arama şi bănci pentru scoale

B R A Ş O V . _ Catalog* de p r e ţ u r i în l imba m a g h i a r a şi germniiA, sc t r i m i t e g r a t i s .

• •

I

I

în f i in ţa tă la anul 1780.

G U S T A V G R O I S B E C K strungărie de lemn cu putere electrică.

S I B I I U , Elisabetiigasse nr. 1. Execută toifelul de lucrări solide în branşa strungăriei, lucrări de lemn şi galanterii, specialist pen­tru roţi cu spiţe, premiate de

două ori cu m dalie de aur. Reparaturile se executa prompt. Lucrări de mil-— sărie ieftiue. — Go 185—15

3 ^ N U M A I ÎN SALONUL DE MODE

G E O R G E R U M M E L SIBIIU, HONTERUSGASSE Nr. 5.

se execută costumele cele mai bune şi strict englezeşti, precum şi alte haine. Pune la dispoziţia stim. dame cele mai nouă şi cla­sice Journale. Ori-ce comandă se execută în 8—10 zile. — La damele din provincie iau probe în 6 ore de două ori. Haine de doliu le execut în 12 ore. — Convingerea e si­guranţa cea mai bună! — Rugând sprijin

Cu stimă : GEORGE RUMMEL (Ru 66 - 3 0 )

Am onoarea aduce la cunoştinţa on. public a cu-noscuţilor şi prietenilor mei, că am preluat fosta cafenea „Newyork'' (in colţul străzilor Deák Ferencz şi Fábián) şi cu totul renovată şi aranjată spre comoditatea onoratului public sub numirea

Cafenea „Turul" („Turul" kávéház) am deschis-o Duminecă în 25 August n. 1912. Nizuinţa principală îmi va fi să mulţumesc pe de­plin pretenţiunile on. public. Se vor servi totdea­una mâncări reci precum şi beuturi curate. Cafe­neaua este deschisă până dimineaţa! Zilnic taraf de lăutari ! Rog binevoitorul sprijin,

Cu distinsă stimă : Ha 333—3

HAVANCSÀK J Ó Z S E F , cafegiu.

Cel mai mare magazin de blănărie

DUDÁS SÁNDOR Kolozsvár Unio-u. 12. îşi recomandă în atenţia on. public

din localitate şi provincie bogatul său a ortiment.de blănărie cu preţu­rile cele mai convenab le. Articole d>i fabricaţie proprie ; mantale de b lană , blaue de călătorie, man-şoane , b o a r e , câeiull pentru domni şi doamne, uit ma modă şi lucrate cu gust. Preţuri ieftine. Primeşte orice lucrări de blănărie pentru pr facere, că^tu re, căptuşirea şi coliarea man­talelor. Ssiviciu prompt şi conştiin­ţios. Numai msrfâ bună şi e x e c u t e de I-ul rarg . ( D u 3 2 0 _ )

M n h î l p î n t o a t e s t i l u r i l e s m n f i n i m o 1TAUM11C cea mal solidă executare l i l U U Ü l l i ü

pe lângă g a r a n t ă recomandă

E M I L P E T R U Ţ I U • fabrică de mobile = = = = =

— Telefon n r . 47 cu legătură în întrec, comitatul. —

S I B I I U Salzgasse n-rul 37.

Expoziţie de mobilă zilnic deschisă, f ără

silă de cumpă­rare .

( P 1 8 4 - 6 0 )

9mmBl"Stofele a l e s e d e D i i e o ţ i n n e l u c r a t e dopa, o l a s a p r i m a .

G r h e o r g h e S z ö c s croitor civil şi militar român, Braşov

sraűa Mihael-Weiss nr. 10 (casa proprie).

T E L E F O N : 4 8 8 . T E L E F O N : 4 8 8 .

IE

Deposit de cele mai nouă stofe indigene şi din străinătate.

Preţuri solide ! •

E 3 H

I Serviciu prompt! So 306—20

—Müni forme pentru studenţi ce le mal ftnne ti mal durabile.)

Page 14: ABONAMENTUL: ROMÂNUL - core.ac.uk · te în „Divina commedia". D. Burileanu a dedicat lucrarea sa presei italiene, drept recunoştinţă, pentru căldura cu care aceasta a parat

fag, i*- „ R O M Â N U L " Joi , 19 Septemvrie 1912 .

ATENŢIUNE î Aduc la eunoştinţa on. publie şi a on. mei clienţi, că în

a t e l i e r u l m e u d e c r o i t o r i e din A R A D , str. Hunyadi, nr. 3.

primesc spre executare totfelul de haine, uniforme pentru preoţi, ofiţeri şi voluntari, precum şi librete. Execuţie elegantă, croiu modern. Experienţele îndelungate câştigate ca croitor la cele mai de seamă firme, precum şi la firmele L E O F R A N K şi L U D O V I C TOTH de I N O K A I sunt o dovadă, că voi putea să satisfac tuturor pretenţiunilor celor mai delicate.

Roagă binevoitorul sprijin :

Yi 377—10

Windt Iános. croitor pentru bărbaţi.

N o u t ă ţ i de g h e t e de t o a m n ă .

Ghete de prima ca­litate, cu marca Sa­lamander, pentru

^ domni şi doamne C o r o a n e Í 6 - 5 0 ş i 2 0 - 5 0 . Magazin special W E I N B E R O E R JANOS Y e 3 4 7 - 1 5 6 Jm.SLCJSLZ.ln. C l © Cjl\&t&

A R A D T I M I Ş O A R A bulev, Andrássy nr. 20 (Temesvár) Getata-Belváros, Hunyadi-u. nr. 10.

I

Becker Károly fabrică de cuptoare de olane.

D E Y A . ( B e 1 3 3 - 3 0 )

Oferă fabricaţii proprii de cuptoare de olane şi yetre de fert.

Execută vane de porţelan, vane de scăldat ai pavazarea odăilor de scaldă, repararea cuptoarelor vechi, precum şi tot felul de lucrări în branşa aceasta, pe lângă garantă

şi cu preţuri ieftine. — —

F a b r i c a : piaţa Ötvös József.

A t e l i e r d e c u r e l ă r i e , ş e l a r i e şi c o f e r ă r i e :

f Orendt G . & Feiri W , ^ (odinioară Societatea curelarilor)

Siblin—Nagyszeben, Heltauerg 3ir. Cisnădisi 45.

Magazin bogat în articole pentru căroţat, călărit, vânat, sport şl voiaj, poclăzl şi procovăţurl, portmonee şl bretele solide şi alte articole dc galanterie, ca preţuri fopite moderate. Deoozit permanent în curele de maşini, curele de cusut şl legat, Sky (vârzobi). — Recomandă pe urmă cei mai buni jamperl de piele fabricaţie proprie, pentru ci*''i şi militari, cari stau strîns lipite pe picior. — Reparările se execută prompt. Mare deposit de hamuri pentru cal delà soiurile cele mai ieftine până la cele mai fine, coperltoare (ţolurl) de cal şi cofere de călătorie. — Comandele se efeptuiesc conştiinţios.

T g l c f o n n r . 1 8 8 . P o s t B p a n c a a B a u n g . 2 9 , 3 4 9 .

societate pe acţii in S i b i i y — N a g y s z e b e n . B a n c a genera lă de as igurare

este prima bancă de asigurare românească, înfiinţata de institutele financiare (băncile) romane din Transilvania şi Ungaria. Prezidentul direcţiunii:

PARTENIU COSMA, P I R , EXECUTIV AL „ALBINEI" şi PREZIDENTUL „SOLIDARITĂŢII".

RanPQ R O n o r o l ă fio acíniirsro" f a c e t o t f e l u l d e ^Äur&rif o a a s i sarăr l contra focului şi asigurări asupra jvieţii ffDillluil yulloldla Uu ooiyUldlu în toate combinaţiunile. Mai departe mijloceşte: asigurări contra spargerilor, contra accidentelor şi contra grindine!.

T o a t e aces te as igurăr i „ B a n c a genera lă de a s i g u r a r e " le f a c e In condi ţ iun i le cele mai f a v o r a b i l e .

Asigurările se pot faoe prin oriee bancă românească, precum şi la agenţii şi bărbaţii de încredere ai societăţii. — Prospecte, ta­rife şi informaţiuni se dau gratis şi imediat. — Persoanele cunoscute ca acvizitori buni şi cuj legături — pot fi primite

oricând în serviciul societăţii.

„Banca generală de asigurare" dă informaţiuni gratuite în orice afaceri de asigurare fără deosebire că aceste afaceri sunt făcute la ea sau la altă societate de asigurare.

Gel Interesaţi să se adreseze en încredere la :

T l Q T l P Q ( m r i A T - a l ă f l ö flöiffnrflrft" D I R E C Ţ I U N E A : S I B I I U — N A G Y S Z E B E N (CASA „ A L B I N A " )

„r>anca generala cte asigurare a g e n t u r a p r i n c i p a l ă p e n t r u c o m i t a t u l a r a d , b è . K É S , C S A N Á D , B I H O R , T D L I Ş , T O R O N T A L , C A R A Ş - S E Y E R I N J L p a . « t s t * » . L a z á i ? V i l m o s n p . 3 . Telefon nr. 850. (Ba 2 4 0 - 1 5 6 )

• 1 1

1

i

1

I

1

1

I

I

I

1

I

I

1

1

1

1

I

1

Page 15: ABONAMENTUL: ROMÂNUL - core.ac.uk · te în „Divina commedia". D. Burileanu a dedicat lucrarea sa presei italiene, drept recunoştinţă, pentru căldura cu care aceasta a parat

Joi, 19 Sep temvr ie 1 9 1 2 . „ R O M Â N U L " Pag. 15.

- - - - y - - - - -Noui tipografie românească In Arad, strada Zrlnyl Nr, la,

? Tipografia „Concordia" ţ atelier tipografic al ziarului „ROMANUL" şi al foii poporale a partidului, „POPORUL ROMAN"

Anunţă cu adânc respect onoratului public românesc in­trarea sa în activitate, în serviţiul cultural al neamului, stând la dispoziţia comitetului nostru naţional. :: ::

Provăzută cu aranjament tehnic modern, care ^ B îi dă putinţa să execute lucrări a l e s e şi ~~ o o artistice în ale tipografiei, o o

are afară de maşina mare, cu care se tipăresc organele publicistice ale partidului nostru naţio­nal, încă două maşini, noi, apte pentru executarea celor mai fine lucrări grafice :: : : : : : :

Tipărituri de bancă, tot soiul de tipărituri pentru birouri avocaţiale, invitări, anunţuri şi orice fel de tipăritură se execută solid, frumos şi se compută cu preţuri moderate la

Tipografia „Concordia"

Tipografia „Concordia" J

• J Roagă onoratul public românesc pentru binevoitorul sprijin, V B B

• Telefon pentru oraş şi interurban Nr. " 7 5 Ô . Jfi

Page 16: ABONAMENTUL: ROMÂNUL - core.ac.uk · te în „Divina commedia". D. Burileanu a dedicat lucrarea sa presei italiene, drept recunoştinţă, pentru căldura cu care aceasta a parat

Pag 16. „ R O M A N U L ' Joi , 19 Septemvrie 1912,

r MICA P U B L I C I T A T E y ^ S e p l ă t e ş t e de cuvânt 5 ( c i n c i ) f i ler i . T i t l u r i sau cuv inte mai groase 6 fil. j

DIAMANT FERENCZ electrician, magazin de candelabre Arad, etr. D^ák-Ferencz nr. 7.

(Di 336—101)

CREMĂ PENTRU FAŢĂ pudre, parfumuri, apă de Colonia, perii pentru dinţi, păr şi haine, pieptene, ace pentru păr etc., de calitatea cea mai bună, — mare a-sortiment — se pot căpăta în dro­gheria (To 204—10)

Török Andor és Társa Arad, Andrássy-tér20. Telefon 90©.

LEGATORIE DE CARŢI Iust in Arde lean Arad str. Weilzer 13 pritmşte. totfelűl de lucrări apar­ţinătoare acesteibranjă. A 2 9 3

CAUT CA ECONOAMĂ o femeie onestă cnltă şi presen-tibilă vărsată în afacerile casnice, menaj şi cusut, ce se recere pe lângă creşterea unei fetiţe de 14 ani. Etatea până la 45 ani, ofertele se vor adresa adminis­traţiei sub deviza „Nello".

(Ba 379)

Schwalb Adolf fia Vilmos t i n i c h i g i u ş i m i e r . Sa 1 1 - 6 0 )

B u d a p e s t , V I I . V e r s o n y . v i . S . ( C o l ţ u l e t r & z i i M u r á n y i )

Pregăteşte totfelul de lucrări de tinichigiu, articole pentru bucătărie şi gospodărie, u-nelte pentru stupărie, vase pentru miere. Fabricate de specialitate: măsuri de litru din tinichea albă ori nickel, cane pentru olei, lack ori pe-troleu. facie, lămpi de carbid şi alte a r t i c o l e technice.

C a s s e t e pentru bani. Catalog trimit gratuit ţ i franco.

• • • • • I

Dacă suferi în dureri de stomac,

dacă eşti lipsit de apetit, dacă ţi-e rea mistuirea

sau dacă ai dureri cari provin din aceasta, cum

sunt dureri de dinţi, sgârciuri, arsuri, apăsare,

în stomac, iritaţie de vomare, greaţă, răgăieh, etc.

foloseşte :

Purgativul de fiere (epehajtó) de Rozsnya i ,

care e cel mai bun mijloc pentru vindecare în vreme scurtă, chiar şi în cele mai neglijate cazuri

de boală.

0 sticlă costă 40 flleri; o duzină 4 coroane 80 flleri.

Se capătă la singurul preparator

Farmacia

ROZSNYAY M< A R A D .

(Bo 2 2 7 - 1 0 4 )

J

MAXIM I. VULCU F A B R I C A N T Ş I NECTOŢATOR D E M A Ş I N I

A R A D . S T R A D A F A B I A N L Á S Z L Ó n - R U L 5 — 6 . Telefon nr. 6 0 8 .

Atrag atenţiunea Onor. public asupra marelui meu maga­sin de macini şi fa­bricate amerioane, ca cele mai bune şi renumite maşini de säcerat şi legat snopi Mano, fabricatul cel mai bun al lui Cormic din America, maşini de cosit nutreţ şi, Garnituri compl. de treerat cu aburi sau motor. Uleiuri de maşină şi motoară, curele, unsoare de maşină, saci, ponieye, măji, şi toate trebuincioasele maşinelor de treerat, precum pluguri, grape americane, maşini de sămănat şi tăiat nutreţ şi, alte requisite economice.

(Yn 2 2 1 - 2 8 0 ) Se caută o maşină de 1 0 ori de 12 puteri de cai spre cumpărare.

! 1 n

T I P A R U L TIPOGRAFIEI . . C O N C O K Ü Í A " A R \ l > .