Anul XXIX. B L A J , Marţi 6 Maiu 1919. Numărul 92.

ABONAMENTUL.

Un an 80 cor. (60 Iei)

^ a n 40 uu an 20

(30 lei)

( 1 5 lei)

OYunâ 1 ,, { 5 lei)

Un nr. 30 fii. (25 b a n i )

• •

! N S E R " ' ; U N Î .

U n ş i r j - a r m o n d : o d a t ă 1 cor., a doua şi a r re ia oară 80 fii.

Manusc r i s e s u n t a se t r i m i t e Ia Redacţ ia

„ U N I R I I " B l a j . • O

Z I A R N A Ţ I O N A L * — A P A R E Z I L N I C .

Berthelot, distinsul general francez fi nare prieten al Românilor st înapoiază mâne (Marţi), cu trenul expres spre Franţa.

J» sările principale Bra­şov, Blaj, Teius, Alba-Iulia, Ilia, Lugoj, pe cari le va etinge, se fac pregătiri fe­brile, pentru a-se prezintă magiile, şi a-se rosti un tuvânt de adio ilustrului caspe.

fn acest omagiu se ame­stecă amintirea zilelor de umiliri fi suferinţă, cu chio­tul biruinţii de azi, când ttţiorii î-şi adafd caii în Tisa.

J?ffmâ/$ta întregită, nu va atia nitiodaiă de nobila ei mă mai mare, care i-a în-Hns mână de ajutor — prin misiunea franceză, condusă ie generalul Berthelot — în tiltle de grea cumpănă, când msaş existenţa ţării era în fu.

Soldaţii şi ofiţerii francezi, au luptai alaiuri de doro-benţul român, în bătaia tu­nurilor grele ale dujmanilor, ş în primejdia tot atât de grezavă, a tifosului exante-natic.

Sângele lor latin s'a ame-stttcat în tranfeiele de sufe-rrinţă şi de glorie, vărsându-su pentru înaltele interese de c civilizaţie fi umanism.

Numele generalului Ber­thelot fi a misiunei franceze, tea împodobi pagina cea mai glorioasă din războiul nea­mului românesc, pentru in-i dependenţei şi întregirea lui naţională.

Recunoştinţa noastră îl imovârăseste, în drumul spre Franţa purtătoare de lumină.

a®®

Omagiul Blajului — Prezentat generalului Berthelot. —

Blajul, centrul atâtor înălţătoare mişcări naţionale,

pe vremile sclaviei, tresaltă de bucurie, putând saluta

— măcar în trecere şi pe o clipă fugară, — pe ma­

rele general Berthelot, acum când lanţurile robiei s'au

sfărâmat.

O m a j şi devotament ilustrului fiu al Franţei , care

alături de atâţia compatrioţi ai săi, a întins m i n a de

ajutor fraţilor noştri din vechea R o m â n i e — şi prin

ei neamului românesc de pretutindeni, — chiar în m c

mente le cele mai gsele, când neamuri barbare îi intonau

în batjocură cântarea funebră „Circumdederunt me«. D u , ilustre domnule general, recunoştinţa veşnică

a R o m â n i m i i întregite, şi aşterne^o la picioarele Fran^

ţei glorioase şi nobi le . I m p ă r t ă ş e ş t c i , c i sora ei mai

mică dela gurile Dunării , ştie să apreţieze gestul ei de

dragoste, rămânând la postul ei de veghe , ca senti*

nelă a civilizaţiei latine, la porţile orientului barbar.

(Urmează iscăliturile).

pma *>ms erfc < » * v 3 * v » x > « mmu m*m »*»>s »vvbw>>h »wa «wn s-^m yya»a

T e a t r u l N a ţ i o n a l d i n , B u c u r e ş t i .

Pr imul tu rneu oficial în A r d e a l şi Bănat sub auspici i le Cons i ­l iu lu i Dir igent din Sibiiu şi sub c o n d u c e r e a d-lui ION P E R E T Z , d i r ec to ru l g e n e r a l al Tea t r e lo r . In Blaj , se vo r r e p r e z e n t a p iese le :

Sâmbătă , în 10 Maiu, s ea r a : Poemul Unirei de Z. B â r s a n şi Apus de soare, d ramă în 4 ac te de B. D e l a v r a n c e a .

Duminecă , în 11 Maiu, z iua: Fântâna Blandusiei, p i e să în 3 acte de V. A l e x a n d r i ; s e a r a : Răzvan şi Vidra, poem d rama t i c în 5 cân tu r i de B. P . H a ş d eu .

Dis t r ibuţ ia r o l u r i l o r se va face cunoscu tă p r in p r o g r a m e spec ia le , ca r i se v o r v inde în sa la de spec taco l .

Reprezen ta ţ i a din 11 Maiu ziua se începe la o r a 2, ce l ea la l t e reprezen ta ţ i i la o r a 7 seara .

Din Dobriţin. Când bolşevici i au simţit că

le fuge pământu l d e s u b p i s i o a r e , au adus în Dobri ţ in al 2-lea r e ­g iment al p ro l e t a r i l o r in te rna­ţ ionali . Acest r e g i m e n t avea 1300 bărbaţ i şi 200 femei de p r in suburb ie le Vienei şi a Bu­dapestei. . . E i au venit să desa r -meze poli ţ ia oraşului , c a r e p e n ­t r u a încun jura vă r să r i l e de sânge s'a r e t r a s în casarme. . . Comunişt i i însă au început să t r agă cu ^mitral ierele ziua la amiazi în popula ţ ia d e pe stradă. . . Aces ta a fost s emna lu l . S'a în­ceput jaful ce l mai t â l hă r e sc —

! tot la 2 o re se suflă a l a rma şi n | î n cu rcă tu r a nema ipomen i t ă nu

puţini au r ă m a s «u mintea în­volburată. . . Ziua jaf, noap tea omorur i , s i luir i şi t oa te g roză ­viile ce le-au Înce tă ţen i t a ce ş t i — nebuni , de eând con te le Kâ-rolyi i-a învest i t cu p u t e r e a su­p r e m ă pen t ru a p r e s ionâ hotăr î -r i l e d s l a Pa r i s a le a l ia ţ i lor în ­vingător i . Oameni i do rm îm­brăca ţ i , cu fe res t re le deschise , ga ta în or ice momen t de a-şi cău tă un refugiu.

Mie rcu r i dimineaţa Insă oa­meni i se 'mbră ţ i şază de bucur ie . Bolşevic i i şi-au pierdut urma. . . T r e i z e c i de t r ă su r i duc no t ab i ­l i tăţ i le o r a ş u l u i ca să în t impine a rma ta română . „ Ostaşii ei vin în năvală iresistibilă — în perfectă ordine. Intră în oraş se aşază în casarme căci în avântul lor nobil au venit cu 18 ore mai iute grăbind în marş forţat să redea pacea unui oraş unguresc" aşa sc r i e z iaru l „Ujvi lâg" din Sibiu p r i n conde iu l unui m a r t o r ocu l a r . „Oraşu l Dobr i ţ in se gândeş t e eu ca ldă recunoş t in ţă la oas tea română , ceeace ş i -a m a n i ­festat-o p r in o pr imi re foar te co rd i a l ă .

I a ră soldaţi i Românie i Mar i >abia au odihnit câteva ore şi din Hajduszoboszlo vin refugiaţi cari spun, că bolşe­vicii au ucis pe căpitanul po­liţiei, pe primar şi întreagă poliţia. Atunci oraşul pune la dispoziţia armatei 146 tră­suri, cari şi pleacă imediat, isprăvind la faţa locului (ala-posan elbăntak) ancheta în modul cel mai scurt. A r d e a l u l nu poa te avea cuvin te de m u l -ţămită c t t r l Dumnezeu , că s'a b u c u r a t deja de mult de l iniş te şi depl ină p a c e . "

Iată şi mare l e rezul ta t moral ce-1 a r e vitejia şi disciplina, înă l ţ ă toa re a so ldatu lu i R o m â n . Lumea — c h i a r şi u n g u r e a s c ă — se convinge din exper ienţă , că so ldatu l Românie i n'a fost erud, cum îl p rezen tau unii d in compatr io ţ i i noş t r i ardeleni , ci că în sufletul lui t r ă i e sc în cea mai per fec tă a rmon ie vitejia în faţa duşmanulu i şi mila faţă de ce lce sufere, de o r i ce n e a m a r fi el.

Şi iată, că s'a împlinit , că mâna, c a r e şi-a ş t e r s zece v e a ­cur i l ac r imi le p ropr i i , se r id ică în pr ima zi a răzbunăr i i , să ş t e a r g ă l ac r imi le duşman i lo r ş i să vegheze cu a r m a la c reş t e tu l o r a ş e l o r s t ră ine , ca ş i ele să se poată convinge , că a sosi t pe pământ mult oftată pace , d r a ­gos tea şi în ţe legerea în t re toţi oameni i lumii...

Lat ina ginte . . .

Ovidiu Hulea .

Paa¡. 2 . U N I R E A Nr. 92

Lui Ciuvic. *) /» Roma noastră mică, în turnul cel mai mic, Clâditu-şa cuibului, un urechiat »Ciuvic«. Cu glasul lui sinistru — un glas ce te 'nfioară — In toţi el bagă groasă, din turnul său când sboară.

Din moşi-strămoşi rămas-a o vorbă cu dreptate Chiar azi se povesteşte, —".spun oamenii la sate — Că glasul de Ciuvicâ pe casă când s'aude Un om din asta lume curând o să se mute

Se poate ca să fie o vorbă nisă n clacă, Scornită, printre oameni zizanie să facă, Căci prea ar fi stârpită nocturna sburătoare Având glas chiar profetic spunând la om că moare.

Din turnul cel de veghe, al nostru urechiat S'aruncă câte-odatâ cu glasu-i înfocat Şi prevesteşte moarte la multe planuri bune Ţesute prin familii, de oamenii din lume.

Mai silele trecute precum din „Zbucium" pare Luatu-şa 'ndrâzneala să zboare 'n depărtare S'asculte la fereastra „Părintelui Vasile" Să ştie a lui planuri ţesute 'n „multe zile"

Odată, cum se vede, frofeticid său cânt Ca fumul şi ca praful are să sboare 'n vânt Părintele Vasile şi „Eva" neam de „şerpe" Cu milă au să râdă de-alui cuvinte „sterpe".

P ă r i n t e l e V a s i l e .

*) O săgeată de carton se îndreptă asupra poetului nostru de cui te. Credem că va parâ-o, cu scutul lui Îndemânatic. Red.

ilHl;!liilii|[!ini;ilnliiliili!l!;i:riui!ii;<iiiii!iiiG!iliili!li'li!inii!iiiii!ii!iniiiii'.iiiiiiiiiiiii>ii!ii!iii!iuiuiniiiiHiiiinii

Cum s'a ocupat Debreţinul. D u p ă şt ir i le care le avem,

Sârbi i l ansează zvonuri , s p u n â n d că Români i în ofenziva lor a c ­tuală con t ra Ungur i lor , n'au avut de lupta t mai pe nicăiri . Rezis ­t en ţă se r ioasă , spun dânş i i , nu s 'a o p u s t rupelor române în n ic i o par te .

Comuncă r i l e d-lui M. P h e r e -kyde au desmin ţ i t toa te a c e s t e zvonur i t enden ţ ioase , p r ecum ş i ' acela, că şi Sârbi i au co labora t la a c t u a l a ofensivă.

Din surse par t i cu la re , abso lu t s i g u r e însă , aflăm că In mul t e păr ţ i şi mai a l e s în jurul D e ­bre ţ inulu i au fost lupte îngrozi­toa re .

In punc tu l H a j d u - V a m o s p e r e s , la 6 klm. de Debre ţ in , inamicul a o p u s o res is ten ţă acerbă. Ata ­curi le da te de t rupe le n o a s t r e s 'au r epe ta t în trei i i l e . Vână ­torii noş t r i Insă nu s'au lăsat .

P ie rder i l e au fost mari . Morţii şi răniţii inamici sun t n e n u m ă r a ţ i şi noi însă am avut p ierder i s e r i oa se . Semna lez pe Subloco­tenentul Nicolescu Apostol din reg. 6 Vânători, care a lupta t cu un curaj nebun . A căzut ca u n erou, răni t la p ic ioare de o mitra l ieră adve r să . „Nimeni nu se a ş t e p t a la un curaj a şa n e ­bun din p a r t e a unui ofi ţer" ni s'a s p u s .

P e n t r u e ro i smul sus zisului ofiţer, aflăm din altă sursă , că a fost p r o p u s de super ior i i săi ca să fie decora t cu ord inul -Miha i Vi teazul" .

Din în vă lmăşea la luptei voi s e m n a l a încă un caz, ca re m e ­ri tă toa tă a tenţ ia .

P lu ton ie ru l Neacşu din acelaş i r eg imen t s'a avân t a t însoţ i t de Încă trei soldaţ i cu o mit ra l ieră , cu mul t îna in tea liniei de t ră ­gător i , u n d e au căzut cu toţi i , a d u c â n d servicii reale compan ie i din care făceau par te .

Răniţ i grav, nu ş i - au lăsa t mi t ra l i e ra însă . Cu ul t imele forţe recu lese au t â r â t -o înapo i p â n ă la ai lor, unde au eăzut în nes imţ i r e . Af. («Gaze ta T rans . " )

De sub Vlădeasa. — Câteva cereri ale preoţimii la

Sinodul Arhidiecezan. — (Continuare).

Ia nouţ s ta t român, fiindcă dela p reo ţ ime să a ş t eap tă să m e a r g ă cu c r u c e a In frunte, ea va avea să r ep rez in t e atât p o ­p o r u l , câ t î a une le cazur i ş i in te l igenţa , unde s e va întâlni , cu cape te lumina te , conzi l ier i , p refec ţ i , gene ra l i , miniş t r i e t c . tot roîîiâai, c a r i dela p reo ţ ime sun t îndat inaţ i să a ş t e p t e o r g a -n i sa r e în toate ac ţ iuni le ş i pe toate t e rene le soc i a l e ; cerem ea

să se reformeze şi seminarele unde se vor pregăti alumnii de teologie, şi s tudi i le pen t ru p r a x a vieţ i i să se dea în mă­su ră mai amplă şi a n u m e : yura civilă să se p r o p u n ă în doi ani, căc i dela buna s fă tu i re a p r e o ­tului dep inde ca poporu l nos t ru să nu se bage în p rocese co ­s t is i toare , c a r i în mul te cazur i le p i e rde . — Medicina pasto­rală a s e m e n e a să se p r o p u n ă în doi ani, ca preotul , c a r e o r i -oum este p r imul chemat la morbos , să aibă a tâ ta cunoş t in ţ ă în medic ină , câ tă aveau ch i -rulgi i vechi cu s tudi i le de 2 ani. Apoi fiindcă dela p reo ţ ime s e a ş t e a p t ă ca să se dea nou a-vân t economie i r u r a l e s p r e a pu tea p r o d u c e de 4—5 o r i cât am p rodus , c e r e m ca la semi­n a r e l e teologice eegnomia să se p r o p u n ă în cel puţ in 2 ani şi s ă se a p l i c e p ro fesor i s p e ­cial işt i în eeonomie , ca r i să poa tă sat isface ce r in ţ e lo r t im­pu lu i p r i a ins t ruc ţ ie economică m o d e r n ă . La alumnii de an. III. şi IV. să se propună comptabilitatea duplă de co-merciu şi de bancă ş i a l te cu­noş t in ţe teore t ice , b a r ă m câ te să p r o p u n la şcoa la comerc ia lă de u a an ; ra ţ iun i le b iser ic i i să s e c o n d u c ă după comptab i l i t a t ea duplă , a r â n d in teo logie a li-se da ini ţ ia t iva de p r ac t i c ă c o n ­d u c e r e , de v r e m e c e a p r o a p e In

fiecare comună se vo r înfiinţa socie tă ţ i comerc i a l e de consum sp re a resp inge l ipi tori le sa tu lu i şi bănc i p o p o r a l e pe euo te şi acţii , îa a c ă r o r în temeie re şi c o n d u c e r e p reo tu l să se p r i ­ceapă .

Cerem seminar central în Blaj, cu rang academic, în tocmai ca în a l te cen t re ca to ­l ice, căc i numai a tunc i vom fi r e spec ta ţ i , când v o m dispune de şt i inţă t eo log ică ega l ă eu cei c r e scu ţ i în seminar i i s t ră ine , i a r în ş t in ţe le p r a c t i c e , mai sus expuse , să le fim super io r i . Cerem ca la universitatea din Cluj să se creeze pe lângă studiul de dreptul canonic şi catedra de fllosofie după n o r m a facultăţi i de filosofie din Roma, ca a lumnii seminarului cen t r a l din Blaj , ca r i d o r e s c a se pe r ­fec ţ iona în s tudi i le teo logice să poată face doc to ra tu l după s tu ­diul de încă ce l puţ in doi a s i în aces t ea şt i inţe.

Aceşt i indivizi , doc tor i , încă vo r avea să t r eacă pr in toa te gradaţiile hierarchice c o n t e m ­plate mai sua, cu d e o s e b i r e a , că dânşii în loc de 5 aa i tot la 3 ani v o r înainta, (p resupunând ze l şi bună p u r t a r e ) în g rada ţ i i , a jungând la 9 ani de s e rv i c iu v i cepro topop i , apoi p ro topop i ac tua l i , a rh id i acon i , v ica r i fo-rane i , canon ic i onora r i şi c a n o ­nici ac tua l i când s t a lu r i l e ca-

nonica l i vor avea lipsă de com­p le t a r e .

Cei ca r i vo r studia la ROBI şi Viena e tc . vor funcţiona ca p ro feso r i de teologie, protono-t a r i Conzis tor ia l i , secretari etc. Din t re aceş t i profesori se tor numi dapă cel puţin 15—20ani de p r a x ă profesor i de univer­s i ta te , a jungând la gradaţia de canonic i onora r i , şi numai dupi t r e c e r e a pr in toate gradaţiile, car i sc vor validita în ştiinţa, pietate, capac i ta te şi dexteri­tate de o rgan iza re în toate, se v o r putea a lege Arhierei.

Cerem autonomie bisericea­scă gr . -cat . rec lamată în atâtea rândur i fără succes . Cerem in Cluj — met ropo la Ardealului -episcopie gr.-cat. şi seminar pen t ru toţi a lumnii din provin­c ia Metropol i tană , cari s'ar pre­pa ra ca profesor i la diversele ş t i inţe p r e c u m şi la doctoratul din drep tu l canon ic şi din filo­sofie. Cerem ca stipendiile (burse le) des t ina te pentru B.-P e s t a şi s t r ă ină ra t , de acum înainte r u p â n d legătura cu B.-Pes ta , să se dea universitarilor din Cluj, even tua l Bucureşti -unde să avem cel puţin episco­pie gr . -cat . dacă nu s'ar putea d e o c a m d a t ă digni tar bis. eu r angu l de Card ina l ,— căci sena-bându- se re la ţ iuni le şi fonda­tor i i pii ş i -a r fi schimbat sigur l i tere le lo r fundaţionale; apoi pe ace l ea t impur i la Cluj nu a fost un ive r s i t a t e cum există de prezent , căci de era, se preve­deau şi pen t ru universitarii dia Cluj s t ipendi i mai însemnate, Cerem ca stipendiile mai mici de 400 cor. să se contragăşî dupliflee, căc i acum nici o luai nu poa t e subs is ta tineretul li ş c o a l ă cu a t a r i stipendii. Cerem ca toate stipendiile din pro­vincia bis. gr.-cat. să se ad­ministreze de Metropolia gr.-cat. d in Blaj , p r in Cassa cen­t r a l a Arhidiecezană carea se va n u m i : provincială dupi de­c r e t a r e a Autonomiei . Cerem grabnica întregire a scaunu­lui Metropolitan după votarea făcută deja de majoritatea cle­ru lu i . — C e r e m ca în sinodul Arh id i ecezan să se ventileie ces t iunea , şi să se facă paşii de l ipsă, ca înal t P r e a Sf. Mitro­pol i tu l nos t ru din Blaj, —evea-tua l din cons ide ră r i mai înalte pol i t ico-biser iceş t i , In unul dia cen t r e l e mai însemnate ale Ro-mânie i -Mar i , pirecum: Bucureşti, Cluj , O r a d e a - M a r e , — prea feri­c i tul pă r in te Papa BeaedictXV. să n u m e a s c ă ş i a o u ă Romanilor u n : Cardinal învestit cu digni-ta tea de Nunţ iu Papal... (Nuaţiu P a p a l al Românie i ) , ca aşa si a v e m şi no i dignitar bisericesc g r . -ca t . p r e c u m şi gr.-orientalii c e r , ca să a ibă Patriarh inde­penden t şi c o m u a — la Rotai* n ia -a fa re .

Nr. 92. U N I R E A Pag. 3.

In u r m ă pent ru , ca p r eo tu l necăsători t să nu fie e x p u s calumniilor p r o v e n i t e dela duş ­man, şi a şa demni ta tea lui să fle ştirbită, c e r e m , ca preoţ i i văduvi n e a v â n d rudeni i în câ t numai s i poa te să p r imească în casele lo r p r c u t e s e văduve sau inteligente ma i de e t a t e , i a r stalurile canon ica l i să fie sch im­bate în nou l o r g a n i s m au to ­nomie aşa , ca 2 din 3 păr ţ i , sau cel puţ in jumăta te a c a n o ­nicilor să se comple teze cu preoţi căsă tor i ţ i la toa te ep i s ­copiile din p rov inc ia noas t r ă mitropoli tană.

Acestea p r e e u m şi al te chestii sulevate de fraţii p reo ţ i in zia­ristică să se desba tă la s inodul Arhidiecezan, ia r delegaţ i i să păşească cu ce re r i un i fo rme şi bine p rec i za t e din pa r t ea p r e o -ţimei, c a r i lea da t c r e d e n -ţ ionalele .

R o m u l R o m o n ţ i a n , preot.

•

M o d ă . — Pe s t r a d a L i p s c a n i . —

Strada Lipscani , ş i -a r ecăpă ta t Înfăţişarea de a l tăda tă . Vitr inele magazine lor de modă , şi-au r e ­luat v e c h e a înfăţ işare , ia r în locul e r z a ţ u r i l o r aemţeş t i s tau răsfirate cu mult gust , mă tăsu r i l e fine, s tofele ver i tabi le , c io rap i i de mătase şi m a l d ă r e l e de pan-glicuţe în cu lo r i vii şi var ia te .

S t rada L i p s c a n i din capitală, a devenit i a r ă ş locul de p red i -leeţie a bucu re ş t enee lo r , cunos ­cute în toată lumea prin luxu l şi gus tu l lo r deosebi t în ce pr i ­veşte moda .

Noutăţ i le sos i te din P a r i s , s e răsfaţă în bună voe şi fără n ic i o teamă de a mai fi rechiz i ţ io­nate, de pofta t rufaşe şi inv i ­dioasă a l ăcomie i nemţeş t i .

* Dacă, s t r a d a L i p s c a n i şi-a r e ­

căpătat f a rmecu l de altă dată, preţul măr fur i lo r sos i te e s t e destul de r idicat , i a r d in t re f ru­moasele b u c u r e ş t e n e , sunt p r e a puţine ca re - ş i pot permi te luxul de a-se aproviz iona cu nou tă ţ i l e sosite.

Belşugul de mărfuri , din cauza valutei, sunt s c u m p e . Zefiruri le se vând cu 14—16 lei me t ru ; mătăsurile cu pes te 30 lei me t ru ; iar l inouri le în t re 18—25 lei metru. Ştofele sezonu lu i de pr imăvară , c u m şi furni tur i le , sunt de a semen i s c u m p e .

Şi cu toate aces tea , c â n d t rec i pe s t rada Lipscani , s imţi o deo­sebită p l ă c e r e , văzând g r u p u l elegantelor buoureş tenoe , c u m discută şi ap rec i ază noui le a r t i ­cole de modă .

Lipsa pe c a r e b u c u r e ş t e n c e l e o simt ta mod deosebi t , este privitoare la a r t i co lu l de l acâ l -

ţăminte . Ghete le , pantofii, sosi ţ i în u l t imele t r anspor tu r i , p r in p re ţu l lor r id icat , dau mult de gând i t c u coni ţe le n o a s t r e , c a r e la fiece vi tr ină, se în t r eabă când în sfârşit se vo r eftini şi aces te a r t í ce le , aşa de n e c e s a r e , n e ­voi lor de toate z i l e l e? !

(„Jurnalul") . R . N e g r u .

Notă c i rculară referitoare la asigurarea cau­ţiunii de căsătorie (militară) după legile fostei armate

austro-ungare.

Cu minis terul de răsbo iu l i ­ch ida to r în Viena s'au început pe r t r ac t ă r i , ca să e l ibereze cau­ţ iunile de căsă to r i e (mil i tară) a le ce t ă ţ en i lo r român i , ia r ce le aflătoare în Aust r ia sau Ungar ia să se poa t ă t r anspor t ă , fără a se apl ica dispozi ţ iuni le legii refer i toare la s u s t r a g e r e a v a l o ­r i lo r dela da re (Steuerf luctgesetz) Se in tenţ ionează să se aducă în gene ra l şi pe l ângă a s igu ra re toate va lor i le şi documen te l e de cauţ iune e l ibe ra te . Cauţ iuni le aduse se vor e l ibe ră sau vin-cula din nou în sensu l r egu la ­mentului de cau ţ iune de căsă ­tor ie (mili tară), ce u r m e a z ă a se s tabi l i . Cei in teresa ţ i au să-şi prez in te rugă r i l e sec ţ ie i o r g a ­nizări i 6, 7. se rv ic iu l in tendenţe i în Sibiiu, S t r a d a Cisnădiei 4, până în 10 Maiu a. c.

Rugă r i l e au să conţ ină : 1. Rangul , 2. nume le şi p r o ­

numele , 3 . etatea, 4. l ocu l n a ­ş ter i i (judeţul), 5. locul indige-ni tăţ i i bă rba tu lu i pen t ru c a r e s'a depus cauţ iunea , 6. t r ăeş te sau a muri t b ă r b a t u l ? 7. Numele şi p ronume le , 8. numele de fa­milie, 9. etatea, 10. l ocu l n a ş t e r i i (judeţul) soţ ie i , 11. t r ăe ş t e sau a muri t so ţ i a? 12. Genu l , e t a t ea , ocupaţ ia copi i lor din vieaţă. 13. N u m e l e şi a d r e s a ce lu i c a r e a depus cau ţ iuaea . 14. Desc r i e r ea cauţ iunei (felul şi l o c u l depo­zitării , numi rea r e s p e c t i v e l o r va lor i şi număru l ) . Dacă e p o ­sibil, să se a l ă tu re o copie a s c r i so r i i de dest inaţ ie (Wid-m u a g s u r k u n d e ) e tc . 15. S ta rea ma te r i a l ă a deobl iga tu lu i de a d e p u n e cau ţ iunea . 16. Se ce re e l ibe ra rea to ta lă a cau ţ iune i? Mot ivarea . 17. Se in tenţ ionează numai a d u c e r e a cauţ iuni i?

R u g a r e a va t rebu i subsc r i să în faţa a 2 m a r t o r i de bă rba t ( tu toru l copi i lor ) , de soţie şi a ce l a , c a r e a d e p u s cauţ iunea (Kaut ions le is ter ) .

Lipsa c ă r e i v a subsc r i e r i a r e să fie mot ivată .

Sibiiu, 31 Mar t i e 1919. Nr. so.437. Baron Boeriu,

general de dimie.

Răzvan şi Vidra*). (Poemă d ramat i că in 5 cântur i de B. P E T R I C E I C U - H A Ş D E U ) .

S u b i e c t u l p i e s e i .

Ţ iganu l Răzvan, d i sp re ţu i t de toată lumea, gă se ş t e o pungă cu bani p ie rdu tă de unu l din cei mai sgârc i ţ i oameni . El vrea să dă ru ia scă aceas tă pungă unui om să r ac . Aces t a o refuză însă, opr ind numai un galben.

Boeru i Sb ie rea , p r o p r i e t a r u l pungei , d e s c o p e r ă bani i p ie rduţ i la Răzvan şi pen t ru ga lbenu l , ce l ipseş te ia rob pe ţ igan.

Ca să s c a p e de robie , Răzvan fuge şi se face căpi tan de hoţ i . Actul al doi lea se p e t r e c e deci, în codru . Aci, î n t âmpla rea face, să se solici te spri j inul lui Răzvan pent ru l i b e r a r e a fru­moase i Vidra , pe ca r e unch iu l ei Mo toc v r e a s'o t r imi tă la că ­lugăr ie . Boeru i Ganea o iubeşte însă si a r v r ea să o păs t r eze pen t ru e l .

Răzvan in te rv ine cu cea ta lui şi scapă pe Vidra . Aceas ta din c l ipa întâie chiar , cuce r i t ă de ge -ne ros i t a t ea lui Răzvan — c a r e în ­tâlnind pe Sbie ra în codru , în loc să-ş i r ă zbune de năcazur i l e făcute , îl iar tă — se î n d r ă g o s ­teş te de aces t căp i tan de hoţi . Vidra nu v r ea să se mai d e s ­pa r t ă de Răzvan . Ganea se s u p ă r ă . O luptă se înc inge în t r e b o e r şi ţigan. Ţ iganu l în­vinge pe b o e r şi r ă m â n e cu Vidra .

Nepoa ta lui Motoc es te însă o fiinţă foar te ambi ţ ioasă . Din ac tu l al t re i lea până la sfârş i tul piesei as i s tăm la ră tăc i r i le , la ca r i ambiţ ia nepotol i tă a Vidrei împinge pe bietul Răzvan .

Dor ind o soa r t ă mai bună, căp i tanu l de hoţ i se duce în Polonia , unde pr in vitejia lui, u imeş te pe toţi câş t igând r angu l de po lcovn ic . Vidra nu e mul ­ţumită cu a tâ t însă. E a v i sează t rep te de m ă r i r e mult mai îna l te p e n t r u iubitul ei.

D a r Răzvan e învins de do ru l ţ ă re i . E l v r ea să se în toa rcă în Moldova . In ac tu l al pa t ră lea a s i s t ăm la f rământăr i le cumpl i te , pe car i doru l de ţa ră le apr inde în sufletul lui. Vidra însă se împot r iveş te la r ea l i za rea aces te i dor inţ i . Ea v rea ca iubitul ei să r ămâ ie în Polonia unde-1 aş­teaptă m ă r i r i mul te .

In t impul aces t a însă iată, că soseş t e dela Aron-Vodă o solie, c a r e p r o p u n e lui Răzvan să se înapoieze în Moldova, unde faima lui r ă s p â n d i n d u - s e p r e ­tu t indeni , D o m n u l v r e a să- i ofere un l o c în d ivan şi dem­ni ta tea de ha tman, ad ică c o ­manda în t rege i a rmate .

Vidra, ispi t i tă de aeeas t ă v i ­z iune de m ă r i r e , s e învoeş te l a

*) Dăm, pentru cetitorii noştri con-ţintml pieţelor, ce se vor juca tn Blaj.

sfârşi t şi ea să se r e î n t o a r c ă în ţară .

In ac tu l al c inc i lea Răzvan e ha tman al Moldovei . Aceas t ă înal tă t r eap tă de m ă r i r e nu es te însă cea din u r m ă la c a r e s e poa te opr i năzuinţa unui suflet ambi ţ ios ca al Vidrei . E a r â v ­n e ş t e acum, ca soţul ei să fie Domn. Răzvan nu e în s t a re să rezis te aces te i ispi te . Urzeş t e un complo t con t r a lui A r o n -Voda, îl de t ronează . E p r o c l a ­mat Domn. Aceas tă s t r ă luc i t ă r ea l i za re a visului ambi ţ ios a l Vidre i ţ ine numai o cl ipă însă , d e o a r e c e în lupta cu Leşi i , ce i sbueneş te din cauza d s t i o n ă r e i lui Aron, R ă z v a n m o a r e răni t .

Şi astfel se s fâ r şeş te p r in t r ' o catas t rofă a c e a s t ă d r amă a a m ­biţiei.

nformaîiuni. * C o m u n i e a t . Comitetul »A-

• sociaţiunii* invită acum pen t ru I a doua oară, pe următori i bu r -j sieri ai acestei instituţiuni să I a ra t e : dacă sunt mobilizaţi, res-i pective unde se află, clarificân-; du-şi situaţia lor actuală, pen t ru

a li-se rezerva şi pe mai depar te j bursele, ce li-se votase înainte | de războiu sau în cursul acestuia ,

eventual pent ru a-se pu tea publica concurs pent ru bu r ­sele, ce ar fi deveni t vacante . A n u m e sunt invitaţi în acest scop domni i şi domnişoare le :

1. Ioan Aleman, s tud. în drept . Cluj. 2. Vasile Daneţin, s tud. în drept, Cluj. 3. G$orge Sglimbea, s tud. în medicină, Cluj. 4. Ba-ziliu Stoica, s tud. în drept , Cluj. 5. Victor German, s tud. în drept , Cluj. 6. E lena Suciu, s tudentă în matematici , Cluj. 7. Iosif Domşa, stud. la şcoala d e arhit., Bpesta. 8. Ştefan Lipovan, elev al şcoalei sup. ind., Caşovia. 9. Traian Ferghete, elev al şcoalei s u p . comerciale, Cluj. 10. Citii Mo-tatiu, absolv, al şcoalei de m e ­serii, Câmpulung . 11. Eugenia Rusu, elevă a preparandie i d e fete, Gherla. Sibiiu, în 28 Apri l ie 1919. Andreiu Bârseanu, p r e ­zident .

* I n S i b i i u s'au întruni t în 30 Aprilie, m*i mulţi comercianţ i din România , E nat şi ArdeaL întruniri» i.; : rnuit o consfătuire, hotăr indu-so convocarea u n u i congres comorsial mare, cu scop d c I t jj t$Se h ti ane i sol ida­rităţi fic::"vrreiului românesc . — Z i c : '-fiirt. s i r i i congresului s e

% rugat tn repeţ i te i'.ni'uri mi r f^s le Nechita va

r. t H * Lv-ssi pe delegaţi i sArbt î l cfctitfe conflictului d in t re £'2onta:'j:"ro şi S.'irbia." "

* . . 1T. ( i u ţ i l o r şi-a de ­clarat de sodio oraşul G e n e r a .

P*g- 4. U N I R E A Nr. 92.

* G u v e r n u l r o m â n a primit propuner i de pace dela guvernul lui Kun Béla, dar p ropunerea a fost respinsă.

* I n B u c u r e ş t i s'a lansat pr int re unguri un apel , în urma căruia, mai mul te sute de ma­ghiari s'au înrolat in contra bolşeyiştilor.

* I n B ă n a t posta şi comu­nicaţia e foarte grea Scrisori s imple încă abia ajung la de­stinaţie.

* D e s p r e O r l a n d o , mini­strul p reşed in te al Italiei, s'a lăţit ştirea, că ar fi demisionat . Confirmată nu e până în prezent.

« C o m a n d a t r u p e l o r a -l i a t e o va prelua generalul Gressiani in locul generalului Berthelot. Gressiani a şi sosit la Bucureşti.

* D l n U c r a n i a în frunte cu Dl Ministru de război Saporal , a t recut prin Iaşi şi Cernăuţi o misiune ucraineană. Din Cernăuţi mis iunea a trecut în Galiţia.

* I u t i m p u l d i n u r m ă s'a răspândit svonul, că între aren­dările forţate, ce se fac In baza ordinaţiunei Nr. 82 a Resortului de Agricultură şi între reforma agrară ar fi oarecare nex ur-urmând ca toate moşiile oricare ar fi întinderea lor, cari se arendează azi ţăranilor vor fi prin înfăptuirea reformei agrare expropriate.

Suntem autorizaţi a lămuri publicul, că arendările forţate să fac numai în scopul ca pe de o parte să nu rămână nici un petec de loc nearat şi nesăpat, iar pe altă parte să se evite esploatarea ţăranilor de cătră speculanţi .

Aceste arendări se fac nu­mai pe anul curent şi nu stau în nici o legătură cu reforma agrară. Biroul Pressei.

« A r t i ş t i i T e a t r a l u l N a ­ţ i o n a l din acest turneu sunt: Dl şi Dna I. Peretz, Fetiţa d-lui Perets, Dl C I. Nottara, Dl V. Toneanu, D f ş i Dna I. Pet iescu, Dl fi Dna Z. Bârsan, Dl şi Dna V. D. Bumbesti Dl V. Soare. Dl C. Petrescu, Die Mărculescu şi M. Blrsan, Die Cleo Pan şi M. Ignătescu, Dna Tina Ştefă-nescu, Die C B r o d i e r şi R. Annie, Die L. Şerbănescu şi E. Nicu-lescu, Die M. Constantinescu şi I. Dumitrescu, Dnii |Melişanu, Critico, Vaaillu, Barbeleanu, Să-vuleecw, Duţuiescu, Coşmin, Manu.Ciprian, Athanasescu Eco-nomu, Romano, Tfilvan, Orendy, Vasilescu, Kirilov, Stănescu, Mateescu, Sahigiaa şi Zlotescu.

* R e v i z o r i i ş o o l a r î sunt numiţi pentru toate judeţele, din partea ministrului de calte şi instrucţie. Cu xiua de 1 Maiu şi-au început deja slujba. Orice afaceri deale învăţătorilor cu 1 Maiu începând sunt a-se adresa direct Revisorilor şcolari,

* D n a G e o r g i n a M u n t e a n , prof. răscumpără felicitările de 6 Mai—Sângeorgiu cu cor. 20, în favorul fondului orfanilor de meserieşi în Blaj.

* P r e l i m i n ă r i l e p ă c i i , în Sâmbă ta t recută au fost comu­nicate ţărilor aliate şi delegaţilor germani , în întregime.

* L n x e m b s r g - u i în u rma hotăriri lor Conferenţei de pace va deveni independen t având un iune vamală cu Belgia.

* W e k e r l e fostul ministru, după o ştire, ce nu-i îndeajuns confirmată, ar fi murit în tem­niţa din Budapesta . /

* L»a A m s t e r d a m s'a ţinut o conter in ţâ socialistă, care a declarat contra luării coloniilor germane. Pentru Irlanda a cerut au todeterminare , în contra dării Danzigului Poloniei şi anexiunei economice a Saarului de Franţa . Aceasta să iee produsul cărbu­nilor fară să iee şi dreptur i le po­litice ale populaţiei din acel ţ inut.

* M u l ţ u m i t ă . La p e t r e c e r e a t iner i lor meser iaş i şi comerc ian ţ i din 21 Apri l a. c. s 'au incassa t to ta l cor. 1 6 9 2 — S p e s e cor . 1 0 8 0 — Venit c u r a t co r . 6 1 2 — .

Au binevoi t a supraso lv i ur­mător i i d o m n i : Cu câte 50 cor.: I acob Mendel , I. H e n r i c h , Seve r Pop , Blaj ; câ te 40 cor.: Leopold Bret ter , B la j ; câte 38 cor.: G. P r e c u p , Emil Negru ţ iu ; câte 30 cor.: Vi lmos Genad; câte. 20 cor.: Dr. Vas. Suciu, Nico lae Murza, I. Bechthold , F . Schmidt , M. Velvai t, Silviu H a n d r e a ; câ te 18 cor.: S ind le r H u g o , Emi l Oltean; 16cor.: Adr ian N y e r g e ş ; câte 15 cor.: Nicolae Negruţ iu , Mateiu Cipariu, Iosif Mart in , Ştefan D r a g o ş ; 14 cor.: Corne l Gruiţ ia; 12 cor.: Dr. Ambros iu Cheţ ianu; câ te 10 cor.: Iuliu Bar toc , Simeon Moldovan ; câ te 8 cor.: Vasi le Costea, Nico lae Mihu, Ştefan Puia , Vintilă P r e ­cup, I. Sese rman , V a i e r Iozon, Vas . Sucru, Nic . Chicidean, Al. Rusu, l ancu Ciuta, I. Şil ler , Caro l Nagy, Vas . Cior tea , Dionisiu Trifan, M. Ic lozan, Ştefan N y e r ­geş , P. Spinean, Pau l Veseli , G. Ol tean, V. Muntean, V. Mol­dovan , I. Voicu; câte 5 cor.:

' G. P u ş c a ş , Ioan Riţ, M. Poneciu , Ios . Raicu, G. Pădurean , S. P u ş -cariu, Măria Rusan , I. Păs t răv , T r . Denghel , S. I l ieş , I. Mai«r, Al. Pâ rva , S. Puşcaş iu , N. Mol­dovan, Z. Riţiu, Ana P u ş c a ş , I. Ş tefănescu , M. Pop , Sor in Stoica, I. Raicu, I. Roman, Nicu Costea, I. Vancea, I. Moldovan iun. A. Trifan, Dr . V. Vancea , A. Mol­dovan; 4 cor.: I. S p i n e a n ; câ te 3cor.: V. Moldovan, E l e n a Man; câ te 2 cor.: Dna Candrea , G. Pa t ach i ; câ te / cor.: Vasile Pă­curar , C. Moldovan.

Li-se aduce şi pe aceas ta ca le s incere mul ţămite .

Comitetul aranjator.

91

Dezastrul trupelor ungureşti. In numărul mai recent al «Gaz. Trans.» cetim: După ştiri particulare trupele române au trecut Tisa

în regiunea S o l n o c .

D e z a s t r u l t r u p e l o r u n g u r e ş t i a fosb p r o v o c a t prin t ă i e r e a o r i c ă r e i p u t i n ţ e d e r e t r a g e r e p e s t e T i s a

B r a v e l e pa t ru le ; r o m â n e ş t i a u p ă t r u n s î n c ă înainte d e l o v i t u r a d e c i s i v ă în s p a t e l e f ron tu lu i u n g u r e s c şi au a r u n c a t în a e r p o d u r i l e d e p e s t e T i s a .

A r m a t a n o a s t r ă a f ă c u t î n t r a d e v ă r sacr if ic i i , d a r pe d e p l i n r ă s c u m p ă r a t e . L u p t a a p r i g ă şi f u l g e r ă t o a r e , ca re a p u s în n e p u t i n ţ ă p e d u ş m a n , n u c u n o a ş t e e g a l In în-d r â s n e a l ă .

P r e t u t i n d e n i a r m a t a e s t e p r i m i t ă cu flori şi m a r e b u c u r i e , şi e d e r e m a r c a t m a i a l e s r u g ă m i n ţ i l e ungur i lo r d in p ă r ţ i l e c u r ă ţ i t e d e b o l ş e v i c i oa să r ă m â n ă soldatu l r o m â n să- i a p e r e .

* * *

î n a i n t a r e a v e r t i g i n o a s ă a oş t i r i i r o m â n e ş t i a surpr ins o r g a n i z a ţ i i l e m i l i t a r e d u ş m a n e c u s t o c u r i î n s e m n a t e d e a l i m e n t e şi v i t e .

T r u p e l e u n g u r e ş t i c a u t ă s c ă p a r e p r in fugă , lăsând t o t u l în m â n a n o a s t r ă .

* D u p ă o ş t i r e m a i n o u ă t r u p e l e r o m i n e şi c e h e au

f ă c u t j o n c ţ i u n e a , î n i n t â n d .

Ungurii cer pace. Bela Kuhn, în numele guvernu lu i bo lşev is t din Ungaria,

a t r imis g u v e r n e l o r român şi ceho- s lovac u r m ă t o a r e a propu­nere de p a c e :

Domnule Preşedinte! „In numele guvernu lu i r evo lu ţ iona r maghia r , a m onoare

să vă comunic , că r e c u n o a ş t e m fără r e ze rve toa te pretenţ i i le • r ^ o n a l e naţ ionale r id icate de d-voas t ră .

„Aţi motivat aces te pre tenţ i i pe faptul de a p u n e capăt op r imerc i mi lenare exerc i ta tă a supra poporu lu i d-v., de clasa s tăpâni toare a maghiar i lor .

„Aţi c rezu t că lucraţ i astfel în in te resu l şi In conformitate eu voinţa aces to r populaţ i i .

„Fos tu l guve rn n'a admis p ropuner i l e d-v., i nvocând aşa zicul d rep t is tor ic , ca re din vechea sub juga re d e d u c e a dreptul de a oontinua o p r i m a r e a .

„Din pr ima zi a veni re i noas t re la p u t e r e , a m rupt cu aces t p r inc ip iu , dec l a r ând în mod repe ta t şi so lemn, că nu ne bazăm pe pr inc ip iu l in tegr i tă ţ i i te r i tor ia le , şi vă a d u c e m acum di rec t la cunoşt inţă , că r e c u n o a ş t e m fără nici o r e z e r v ă toate P '^ ien ţ i i le d-v. ter i tor ia le naţ ionale .

„In sch imb c e r e m imedia ta î nce t a re a os t i l i tă ţ i lor . Mai ce rem să nu vă ames t eca ţ i în afacer i le noas t r e in te rne , precum vom evită şi noi să nu ne ames tecăm în ale d - v o a s t r ă , tranzitul comerc ia l l iber şi încheerea de convenţ i i e conomice , corespun­ză toare in te rese lo r ambe lo r păr ţ i .

„Aţi obţ inut deci totul ce dorea ţ i . Nu mai t r ebue să văr­saţi nici o p ică tu ră de sânge, nici să jertfiţi v iea ţa vre-unui s ingur soldat , sau să t r anspor t a ţ i furia r ă sbo iu lu i în regiuni paşn ice pen t ru a vă real iză aspi ra ţ i i le na ţ iona le . Ace le clase, car i opr imau pe conaţ ional i i d-voas t râ , e rau In a c e l a ş timp subjugător i i c l a se lo r munc i toa re ale poporu lu i ne-stru.

„Insti tuţi i le noas t re in terne le c o n s i d e r ă m c a o afacere in ternă , c r e d e m daci, dacă a s igură r i l e d -voas t ră de până acum au fost s e r ioase , că de acum înainte poate domni p a e e a in t re noi".

Aşteptăm deci r ă spunsu l d -voas t râ . . (ss) KHUN comisarul externelor.

La c e r e r e a de pace a guve rnu lu i ungar , g u v e r n u l român n u va da nici un r ă s p u n s deoa rece socoteş te , că nu se poa te sta de vorbă cu bolşevici i dela Budapesta .

N u m ă r u l cenzura t de : AUREL B. OAJA.

Director: A L E X A N D R U C I U R A . R e d a c t o r : O v i d i u H u l e a .

Tipograf ia Semin. teol . gr . cat . din Blai .