I ' A n u l X V . Arad, Marţi, 26 Iul ie>. (8 August n.) 1011 Nr. 162

ABONAMENTUL

Pe un an 28 Cor. Pe un jum. . 14 c Pe o luni . 2.40 < Numărul de zi pentru Ro-fflinia şi străinătate pe

an 40 franci. Telefon pentru oraş şi

comitat 502. TRIBUNA IREDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA :

Strada Deák Ferenc Nr. 20. INSERŢIUNILE

se primesc la administraţie. Mulţămite publice şi Loc deschis costă fiecare şir

20 fileri. Manuscripte nu să înapo-

iază.

> V la i cu s b o a r ă ! Bucureşti, 5. A u g u s t 1 9 1 1 .

Iu sfârş i t , de t r e i zi le î n c o a c e , A u r e l I Vlaicu z b o a r ă c u n o u l s ă u m o n o p l a n de­asupra C a p i t a l e i . L u m e a p o r n e ş t e i a r ă ş i lungul d r u m s p r e h a n g a r u l de là C o t r o c e n i , străbate b u l e v a r d u l , t r e c e p o d u l Dâmboi r i -|ei şi o i a în sus , pe ş o s e a u a r o m a n t i c ă , dintre p a r c u l p r i n ţ e s e i M a r i a şi g r ă d i n a

[botanică şi a j u n g e pe u n t e r e n v a s t des t i ­tuât depr inde r i lo r a v i a t i c e . U n l a r g şi fru­mos o r i zon t se b o l t e ş t e d e - a s u p r a a e r o d r o ­mului, p â n ă d e p a r t e , la p ă d u r i l e Ch i t i l e i 1 spre s e a r ă , u n s o a r e r o ş îşi r e s f i ră ra ­zele pes te su t e l e de s p e c t a t o r i , of i ţer i c u grămada, t r ă s u r i b o e r e ş t i şi bicicl iş t i cu duiumul, d u p ă ca r i a l e a r g ă , sbengu in -du-se, î n t r ' u n n o u r de p r ă f ă r i e , d r o a i a de micuţi m a h a l a g i i .

Câ tă s c h i m b a r e ! M a i a n u l t r e c u t , în vremea î n t â i e l o r î n c e r c ă r i de sbor , ce pu­ţină era î n c ă a n i m a ţ i a în j u r u l a c e s t e i p ro ­bleme şi ce d e s v o l t a r e f r u m o a s ă şi î n d r ă z ­neaţă a l u a t a c u m a v i a ţ i a r o m â n ă ! Ş i t o ­tul s'a î n t â m p l a t m a i m u l t g r a ţ i e r e u ş i t e i Ы Flaicu, c a r e a a d u s cel d i n t â i î n d e m n

şi a d a t î n t â i a d o v a d ă , că a v e m şi n o i t a ­lent de i n v e n ţ i e şi f o r ţ ă c r e a t o a r e , deschi -ându-ne cele m a i f r u m o a s e p e r s p e c t i v e .

Şi V l a i c u a s t ă z i n u m a i e s i ngu r . Câ­ţiva pi loţ i d ibac i , cu a p a r a t e d in F r a n ţ a , stau î m p r e u n ă cu d â n s u l în po r ţ i l e l a rg i ale h a n g a r u l u i . P r i n ţ u l B i b e s c u î n frun­tea lor, p a s i o n a t f ă r ă m a r g i n i de profes iu­

n e a sa . C â ţ i v a of i ţer i î n c e p ă t o r i şi î n d e m ­n a ţ i de g â n d u l u n e i v i i t o a r e a r m a t e î n t r ' a -r i p a t e în R o m â n i a , fac s p o r u r i m a i î n c e t . I a r î n t r ' u n co l ţ d. B r u m ă r e s c u îşi m â n g â i e s i n g u r o n a m i l ă de a p a r a t , a le c ă r u i ar ip i g r e o a i e şi f o r m ă c a m d e ş i r a t ă m a i a ş t e a p ­t ă î n t r ă m a r e .

D a r v â n t u l se l a s ă şi m o r i ş c a lui V l a i c u , c a r e se î n v â r t e pe vâr fu l f ront ispi -c iu lu i h a n g a r u l u i , d ă s e m n u l , c ă î n aeir c u r e n ţ i i s ' au po to l i t . S e ivesc î n t â i e l e u m b r e de s e a r ă , c l ipele cele m a i p r i e ln ice p e n t r u s b u r ă t o r i . Ş i i a t ă t o a t ă m i c a ar­m a t ă , s c o ţ â n d u - ş i pe r â n d a e r o p l a n e l e , fn f run te v ine Vla icu , su l ege t c a u n p u i de b rad , v u l t u r a ş cu ochi i a sp r i şi s t r ă u c i t o r i , pasu l s i gu r şi e las t i c , c u c ă c i u l i t ă de m e ­ii a n i c pe o u r e c h e şi de o vese l ie c o m u n i ­c a t i v ă şi e p r i m i t cu sa lve de a c l a m a ţ i u n i de m u l ţ i m e a î m b u l z i t o a r e , care-1 î ncun-j u r ă . I a r p a s ă r e a lui f e r m e c a t ă , V l a i c u Nr. I I , s t ă l â n g ă d â n s u l în t o a t ă s t r ă l u c i r e a ei şi-şi res f i ră c u m v a c o a d a m ă i a s t r ă , cu m â n d r i e . U n p i ep t de o ţ e l şi n i ş t e a r ip i si­m e t r i c e şi o g u ş ă , c a r e c o s t ă 12 .000 de lei, p e n t r u p ă s t r a r e a h r a n e i d ă t ă t o a r e de v i a ţ ă în d r u m u r i l e de sus . I n s fâ rş i t o cap 'o -d 'o -p e r ă ! A m v ă z u t î n t r ' u n co l ţ p ă r ă s i t de h a n g a r şi a p a r a t u l d i n t â i a l lu i V la i cu , c / im s t ă a c u m u i t a t de c r e a t o r u l s ău , pleo­ş t i t şi s u p ă r a t , c ă z u t în d e n e s t u d i n e şi ge­los de s u c c e s u l ce lu i de al do i l e a v e n i t . Şi a s t a cu d r e p t c u v â n t , c ă c i a p a r a t u l al I I - l ea e s t e o p o d o a b ă de a r t ă în mi j locu l ce lo r l a l t e s i s t e m e de a e r o p l a n e s t r ă i n e de p â n ă a c u m . I n ce le c â t e c u n o a ş t e m , r a r v e d e m a t â t a a r m o n i e d e . c o n s t r u c ţ i e , a t â t a sp i r i t s e r ios de c o m b i n a r e şi î n c h e g a r e şi

u n p r o g r e s a ş a de r e p e d e în p e r f e c ţ i o n a r e a apara tu lu i ,

D a r m a e s t r u l d ă m e c a n i c u l u i s e m n u l c u v e n i t , u r c ă în s înul p a s e r e i sa le , u n puf­n i t de m o t o r , d u p ă a l tu l , o î n c o r d a r e scur ­t ă de t r e i p a ş i şi i a t ă c u m se a v â n t ă n o u a m i n u n e şi c u m î n t r ' o c l ipă p l u t e ş t e j u c ă u ş ă p r in v ă z d u h , e l a s t i c ă şi g r ă b i t ă , r o t i n d u - s e şi d i s p ă r â n d în u m b r e l e dese de n o u r a ş i d e - a s u p r a pădur i lo r . . . E u n e n t u z i a s m s g o m o t o s în ce r cu r i l e l a ic i lo r d in pub l i c , p e n t r u ca r i s p e c t a c o l u l a c e s t a a r e c e v a din m i r a j u r i l e inexp l i cab i l e , d a r e m a r e şi în­su f l e ţ i r ea spec ia l i ş t i lo r , c a r i s o c o t e s c cu c r e ionu l î n ă l ţ i m e a , d i s t a n ţ a şi i u ţ e a l a per-f e c ţ i o n a t u l u i a p a r a t V l a i c u . I a r u r ă r i l e şi î m b r ă ţ i ş ă r i l e l a î n t o r s , m â n d r i a şi î nc rede ­r e a m u l ţ i m e i în s i g u r a n ţ a a b s o l u t ă a av ia­t o r u l u i n o s t r u n u m a i a u sfârş i t .

V i n i t î n t r e no i , n e u i t ă m în f a ţ a sbu ră -t o r u l u i . I n och i i lu i e m u l t ă s a t i s f ac ţ i e şi în j u ru l b u z e l o r u n z i m b e t ş i r e t de supe r io ­r i t a t e . G l u m e ş t e d e s p r e „ m a ş i n a " sa, pen­t r u e ă e f oa r t e s u p u s ă şi a r e m a i m u l t ă î n c r e d e r e în ea ca î n t r ' u n a r m ă s a r de că­l ă r i e .

— I ţ i p l a c e şi ţ ie , V l a i c u l e ?

— î m i p l ace f iecare s â r m ă , f i ecare cui din ea, p a r c ' a r fi o p i c ă t u r ă de ene rg i e d in m i n e ! S ă v e d e ţ i vo i c e - a m să fac a c u m cu ea . Mi-o duc , c â t de c u r â n d , în p l i m b a r e în A r d e a l . C h i a r a z t ă z i p lec la Sib i iu , s ă a r a n j e z pe a c a s ă pe la no i , cu p r i e t en i i mei , c â t e v a z b o r u r i şi să spe r iu pe ţ ă r a n i i , a s cunş i în c u c u r u z , la v e d e r e a m a ş i n e i m e l e c a z m ă u l . Vo i î n c e r c a şi cu B r a ş o v u l , cu Sibi iu l , cu a l t e c e n t r e r o m â n e ş t i , u n d e

ГОІТА ZIARULUI „T I I B Ü N A "

Moara. De Adrian Corbul.

De câteva zile t răesc la Bannois. O locali tate încântătoare. I n mij locul verdeţei sombre a l i­vezilor de t r i fo i , vilele strălucesc la soare. Casele vechi se îna l ţă pe v â r t e j u r i de col ine ; poteci în­guste şerpuese p r i n vălcele smăl ţu i t e cu flori ; în mijlocul pa rcur i lo r ant ice se văd ru ine le vaste ţi masive ale unei monas t i r i de demult . U n deal inalt de două sute de me t r i s tăpâneş te reg iunea ; de pe înăl ţ imea lui p r iveam ier i P a r i s u l cum se letérne în d e p ă r t a r e ca î n t r ' u n imens fund de «ean, ale căru i ape s'ar evapora la soare. Oraşu l ilipea vag p r i n undele dogor i toare de azur ca o vedenie ur iaşă de u m b r e şi l umin i .

Deasupra capulu i meu nor i albi şi deşi se în­grămădeau în mişcăr i domoale şi lascive. P e fon­dul lor se proecta, ca o a r ă t a r e posomori tă , sche­letul unei mori de vânt ce dăinueş te pe acel pisc de prin anul 1560. Es t e o moară istorică, c lădi tă din scânduri, pe care vremea a uscat-o, a c iurui t -o a înegrit-o ca pe o momie, şi ale cărei a r i p i se intind spre cer ca niş te b ra ţe descărnate de ascet. Când bate vântu l , ele se ag i tă slab în t r ' o pa r t e şj în cealaltă, ca o chemare istorică de ajutor .

Timp de câteva ceasur i d u p ă amiază am ră­mas singur pe înă l ţ ime , sub cortul micei cafenele improvizate acolo, în f iecare an, odată cu sosirea primăverei. Că ldura făcea pulsul să 'mi svâcnească cu putere, se împle tea cu va lu r i l e t r e m u r ă t o a r e

ale văzduhulu i , îmi aducea la urechi v ib ra ţ iun i l e golului a lbas t ru şi vast care încon jura dealul ca o p răpas t i e l impede de azur . Cerul , senin la ori­zont, e ra g r eu de nor i în d rep tu l meu. U n greer ţâ ră ia în verdeaţă . E îndune l e l e s t răbă teau zarea ca un sbor de săgeţi .

Moleşit de că ldură , ameţ i t de in f in i t e ram tocmai să aţ ipesc cu coatele pe masă, când niş te g la su r i mă t rez i ră d in toropeală. U n domn cu barba albă, îmbrăca t în ha ine e legante de vară se u rcă pe platou, ţ i nând de m â n ă o fată t â n ă r ă şi f rumoasă, în t r ' o rochie de mătasă cenuşie şi cu o umbre lu ţ ă albă deschisă deasupra capulu i ei, ale cărei bucle blonde şi mătăsoase e rau ocroti te de o pă l ă r i e de pae f lorent ină . S t r ă i n i i l ua r ă loc sub u m b r a r , bău ră s i ropur i şi după vorbele schim­bate î n t r e dânşi i p r i cepu i că e rau unch iu l şi ne­poata.

Apoi , t â n ă r a şi svelta copilă se r id ică cu vioi­ciune în vreme ce însoţ i torul ei rămase pe scaun, şi începu să sară cu sp r in t en ie pe pisc, p r iv ind cu curiozităţi? î m p r e j u r i m i l e şi scoţând ţipetei uşoare de admi ra ţ i une . U n c h i u l ei o p r ivea zâm­bind cu bună ta te . Ceasur i le e rau şase după amiazi . U n vân t uşor se r id ică în acea clipă şi odată cu el a r ip i l e mori i începură să se mişte în chemarea lor înceată de ajutor . Mă r id ica i de pe locul meu şi mă aprop ia i de b ia ta c lădi re de scândur i , unde t â n ă r a fa tă mă a junse în cur înd . S t r ă i n u l ne u r m ă şi el.

O insc r ip ţ ie săpată în lemn ne a t rase luarea amin te . E r a o frază ciopli tă cu grosolănie, f ă ră îndoia lă de un soldat al lui E n r i c I V , căci pome­nea de t recerea pe aici a unei p ă r ţ i d in a r m a t a regelui N a v a r e i , în ziua când se înt insese svonul

asas inăr i i lu i E n r i c I I I al F r a n ţ e i , de că t ră Ya-cques Clément . „Le Boy Henri III est mort; vive le bon Boy Henry de Navarre", săpase ano­n imu l soldat, sunt de a tunci mai b ine de t re i vea­cur i . Ş i m'a s u r p r i n s o emoţ iune cur ioasă cet ind acele slove naive, o emoţ iune nedef ini tă , un ame­stec de îndu ioşare şi de teamă, pe care vederea acelei mor i neg re şi uscate le p icurase pa r ' că şi în sufletul t inere i fecioare, căci ochii ei mar i , l im­pezi şi verzi deveni ră serioşi şi ea s t r igă cu gla­sul t r e m u r ă t o r :

— „Oh! cât e de veche moara asta, unch iu le dragă! . . . Bâti en 1560 — ceti ea... Aşa dar , ea a stat nec l in t i tă aci t i m p de t re i sute cincizeci de ani . Ce mul t e de a tunc i ! — Apoi răz imându ' ş i m â n a subţ i re şi albă de scândura c iu ru i t ă , ca adaogă cu un zâmbet t i m i d : Cât mă mişcă să şt iu că degetele mele se a t i n g de lemnul acesta aşa de vechiu... aşa de vechiul... Cât mă mişcă!. . . î m i vine par 'că să p lâng" .

Şi în t r ' adevăr , cu tot zâmbetul sfios care-i lu­mina chipul , în ochii ei t r e m u r a u lac rămi , ceeace nu mă su rp r indea , da tă f i ind curioasa emoţ iune pe care o s imţeam şi eu, f ă ră ca să 'mi fi p u t u t explica ho tă r î t p r i c ina ei. Se vedea că ch ipul meu exp r ima şi el ceva din starea mea sufletească, căci s t r ă inu l îşi p r iv i nepoata, a runcă şi asupra-mi o cău t ă tu r ă discretă , apoi cu u n zâmbet f in se în­toarse delà noi şi cu ochii la pământ , p ă r u a căuta ceva cu a t en ţ iune p r i n ia rba deasă de sub picioarele noastre. Pes te p u ţ i n e clipe r id ică de jos o p i a t r ă ca de măr imea u n u i p u m n şi s t r îngând-o î n t r e degetele lui î nmănuşa te se în toarse l ângă noi în tăcere. T â n ă r a fa tă îi u r m ă r i s e mişcăr i le

Pag. 2

vo i a v e a spr i j in şi p r i m i r e şi în u r m ă î m i voi î n c h e i a t u r n e u l la A r a d . A t â t a a junge , c ă c i v ine t o a m n a şi v ă las , p lec l a V i e n a şi ţ i n să m ă fac c u n o s c u t în a v i a ţ i a in te r ­n a ţ i o n a l ă .

— C u m ? Ş i n u r ă m â i în R o m â n i a .

— A s t a e a l t ă t r e a b ă ! E u s u n t r e c u n o ­s c ă t o r d in t o t suf le tu l s t a t u l u i r o m â n pen­t r u p a t r i o t i c u l s ă u spr i j in şi b u n a î n c u r a ­j a r e , cu c a r e m ' a î m p ă r t ă ş i t . A m z b u r a t , sp re m u l ţ u m i r e g e n e r a l ă , a t â t în j u ru l Ca­pi ta le i , c â t şi la m a n e v r e l e r e g a l e şi spe­cia l iş t i i d in s t a t u l m a j o r şi a l ţ i b ă r b a ţ i de c o m p e t e n ţ ă , c a E x c e l e n ţ i a S a d. H a r e t , m i - a u a r ă t a t m u l t ă s a t i s f ac ţ i e p e n t r u rezol­v a r e a p r o b l e m e i m e l e . A d e v ă r a t c ă p r e s a v o r b e a de u n a n g a j a m e n t al m e u în ser­v ic iu l u n e i s e c ţ i u n i a v i a t i c e a a r m a t e i , s a u c ine ş t ie d e s p r e ce a l t se rv ic iu la s t a t u l ro ­m â n , d a r m i e p e r s o n a l n u mi - s ' a f ă cu t pro­p u n e r i c o n c r e t e , î n c â t n u - m i r ă m â n e de­c â t l a rgu l v ă z d u h u l u i şi o c o n c u r e n ţ ă în r â n d cu cei s t r ă i n i . V o i a p ă r e a dec i pe la m e e t i n g u r i , c a u n ş o i m din C a r p a ţ i , îm i voi d a s i l i n ţ a să réa l i sez şi a l t e i n v e n ţ i u n i şi nu t e t e m e , f ra te n u m e l e t a t ă - m e u a-c u m nu-1 m a i p o t d a de r u ş i n e .

— Du- t e , V la i cu le , du - t e la n o i în Ar­dea l şi m a i ales l a A r a d şi fă-i pe o a m e n i i n o ş t r i s ă v a z ă şi ei f a r m e c u l p lu t i r e i în î n ă l ţ i m e , r i d i c a r e a a s t a , i n e r e n t ă firi lor a lese şi b i n e c u v â n t a t e , p e s t e b a n a l u l z i ln ic şi d e - a s u p r a v u l g a r i t ă ţ i l o r , ce le î n ă b u ş e or i ce a v â n t p e n t r u cuce r i r i l e î n a i n t a t e a le s p i r i t u l u i !

. . .Se făcuse de-a b ine le n o a p t e . î n t r ' u n t â r z iu , a j u n g e m l a u n co l ţ şi n e d e s p ă r ţ i m Vla i cu , c a r e u m b l ă m a i m u l t c ă l a r e pe-o m o n o c i c l e t ă z g o m o t o a s ă , d ă d r u m u l ben­zinei , să-şi f acă v â n t şi o i a ca fulgerul sp re . . s t r a d a S c u l p t u r i i " , cu cele d o u ă ro t i l e d r ă c o a s e , î n v â r t i n d u - s e s fâr lă .

nu ma i p u ţ i n u imi t ă decât mine . Apoi îl p r iv i în t rebă tor .

B ă t r î n u l c lă t ină d in cap cu bună ta t e şi vorbi : — Scumpa mea E lv i r a , ai fost mişcată la gân­

dul că m â n a ta a a t ins niş te scândur i vechi de ma i b ine de t re i sute cincizeci de an i , n u este aşa ? Ş i domnul pa re că ţi-a î m p ă r t ă ş i t emoţ iunea — se întoarse el că t ră mine cu o uşoară înc l inare . Cel p u ţ i n aşa mi-s 'a p ă r u t " .

— „Şi nu v 'aţ i înşelat , î i r ăspunse i salutân-du-1 cu u n zâmbet. Măr tu r i sesc că, în tocmai ca şi domnişoara , s imt u n respect înduioşat p e n t r u această venerabi lă r u i n ă , care de atâ tea veacuri îşi profi lează si lueta pe cer. Sen t imen tu l acesta î l am dea l tmin t re lea or i de câte or i în tâ lnesc u n obiect sau o c lădire încărca tă de a n i " .

— „Ş i sunteţ i s igur i , t i ne r i i mei , că n u m a i ideia unei exis tenţe seculare vă mişcă în aseme­nea cazuri ?"

—- „De s igur , unch iu le d r a g ă " răspunse tâ­n ă r a fată cu m i r a r e .

— „ E u cred, că vă înşela ţ i , u r m ă s t r ă inu l . P r i v i ţ i această p i a t r ă pe care am ridicat-o de jos acum câteva minu te . Ce vă zice ea ?" Şi ne în t inse bolovanul, un bolovan o rd ina r , pe care l-am pr i ­vit î nă l ţ ând d in umer i cu nedumer i r e .

— „Ce vrei să ne zică, unch iu l e? răspunse t â n ă r a fa tă cu un r îs a rg in t i u . N i m i c " .

— „ N i m i c " , repetă ea. — „Cu toate acestea, p i a t r a pe care o vedeţi

în mâna mea, ca şi mi i le de p ie t re pe cari le în­tâ ln i ţ i în f iecare zi cu a tâ ta ind i fe ren ţă în calea voastră nu n u m ă r ă t re i sute de ani de exis tenţă ca această moară , ci t re i mi i , ci treizeci de mi i de ani poate! E a este veche ca pămân tu l , ea este

Vizitele teologilor din România şî „Buda­pesti Hírlap". Scr i ind despre vizi ta elevilor délai seminar iu l teologic bucureş tean la Săl iş te , „ B . H . " re ţ ine d rep t momente semnificat ive cocardele t r icolore p u r t a t e de elevi, î ncân ta rea lor la ve­derea şcoalei din Săl iş te şi inv i ta ţ ia adresa tă de teologul F l o r e a săl iş teni lor pe car i i-a poft i t să vadă la r ându l lor s i tua ţ ia şcolilor din ţ a r a m a m ă.

Şi „ B . H . " s imte iarăş i p e n t r u o clipă beţ ia t r iumfu lu i :

I a t ă — exclamă manech inu l boier imei ungu­reşt i — ce va să zică asupr i rea Români lo r din U n g a r i a . Nic i chiar în Român ia şcolile nu sunt la nivelul cu l tu ra l al şcoalelor româneş t i din Un­gar ia .

— Ş'apoi — cont inuă cu o nobilă mâhn i re — care s ta t din lume ar pu tea să tolereze ceeace to­lerează U n g a r i a : ca niş te oaspeţi să prez in te pe o pa r t e din ce tă ţeni i s ta tu lu i de-a căru i ospita­l i ta te se bucură , d rep t ce tă ţeni cari apar ţ in p r in sen t imente le lor sferei de sen t imente ale unei ţ ă r i s t r ă i n e !

In t r ' adevă r , pe cât de înduieşă tor e în nobila lui m â h n i r e confra te le nos t ru imperia l is t , pe-a-tâ t e şi de impres ionan t în s incer i ta tea zilnicelor lui t r i umfur i ce câşt igă împot r iva noas t ră .

*. Tăcere elocventă. „Budapes t i H i r l a p " , înre-

g i s t r î n d serbăr i le cu l tura le slovăceşti, ţ i nu te zi­lele aceste la Turócz Szt. Már ton , scrie u rmă­toarele :

Cam de o j u m ă t a t e de veac încoace. Slovacii , la începutu l f iecărui A u g u s t se duc în n u m ă r m a r e la Turóczszentmár ton . î n t r u n i r i l e acestea au un colori t c u l t u r a l ; sunt î n l egă tu ră cu con­gresele anua le ale cu tăre i societăţi cu l tu ra le slo­văceşti. Se rbă r i l e d in ăs tan au fost p r i l e j i t e de congresele societăţ i lor : p e n t r u înzes t rarea mu­zeului slovac, r eun iunea de femei Zivena şi reu­n iunea de i ndus t r i e casnică Lipa. I n t r e oaspeţi e r au de fa ţ ă : depu ta ţ i i Szkicsâk şi J u r i g a , d i n t r e ceilalţ i conducător i ai Slovacilor mai mul ţ i inş i , a şa : Kolény, Botto, Stodola, H l i n k a , I vánka , To-manek , Medveczky. Comitatele delà Nord e rau toate reprezenta te , au fost mul ţ i de fa ţă chiar d in comita tu l Cienadulu i , apoi şi din Ny í r egyháza şi ch ia r d in Bacica. A u fost în sfârş i t mai mulţi oaspeţi cehi, ruşi şi poloni. D u p ă congres a ur ­ma t u n banchet la care au pa r t i c ipa t peste o sută

veche ca soarele, f i indcă p ă m â n t u l p a r e că a fost r u p t d in soare ; ea a exis ta t în s ta re gazoasă şi conţ ine aceleaşi subs tanţe ca acum o sută de mi i de ani , poate... I n orice caz aşa cum se află astăzi, tot aşa a zăcut ea pe acest p ă m â n t cu mul t î na in t e de iv i rea pe lume a rasei omeneşti . N u v'aţ i gân­d i t n ic i odată la aceasta ?"

M 'am u i t a t l u n g la t ână ra fată, ea se u i tă l u n g la mine , apoi, cu aceeaşi mişcare p r i v i r ă m amândoi p i a t r a d in m â n a b ă t r î n u l u i . S t r ă i n u l u r m a să zâmbească cu f ineţă.

— „ N u , de s igur , n u v 'aţ i g â n d i t nici odată la acest lucru. D a r chiar acum, cugetând la el, încă nu s imţ i ţ i în in imi le voastre nici o emo-ţ iune . Bolovanul acesta vă lasă rece, cu toată vr îs ta lui imemoria lă . Cu mul t mai t a re vă mişcă înegr i t a moară pe care o aveţi în fa ţă şi, măr tu ­risesc, că în sufletul meu se petrece acelaş feno­men" .

E l se re t rase cu doi paş i , a runcă p i a t r a d in mână , îşi scu tură mănuşa de praf, p r iv i l u n g la moara în tuneca tă pe care se în t indea , ca o d â r ă roşie, o rază a soarelui pe asf inţ i te , apoi aplecând deasupra noas t ră ochii lu i binevoi tor i , ne zise cu un accent de b lândă ser iozi ta te :

— „Ş i ş t i ţ i , d-voastră, d r ag i i mei de ce acea­stă moară p ă r ă g i n i t ă vă înf ioară de o nedef in i tă t r i s te ţă , pe câtă v reme o p i a t r ă mi l ena ră vă lasă nepăsă tor i ? F i i n d c ă de p i a t r ă nu se leagă nici o poveste omenească, f i indcă ea n u deşteaptă ni ­mic în sufletul vostru p r iv i to r la semenii voştri , a căror soartă a fost să t ră iască pe acest p ă m â n t bă t r în , aşa cum t r ă i ţ i voi, să se în t r is teze , să se bucure, ca şi voi, şi să d i spa ră pen t ru to tdeauna, aşa cum vom dispare î n t r ' o zi cu toţ i i . N u , o pia-

8 August n 1911

douăzeci de inşi . S'au rost i t număroase toasturi. ' A u r m a t apoi o reprezenta ţ ie teatrală şi la sfârşit joo. :

Atâ t scrie „ B . I I . " şi nu face nici un comentar evenimentelor . Tăcerea aceasta a imperialistei

m a g h i a r e însă devine î nda t ă mai elocventă decât î n t r eg i art icole de fond, dacă băgăm de seamă, că comunicatul e aşezat între ştirile pur politice, ale ziarului.

Care va să zică u n g u r i i ştiu mai bine decât un i i d i n t r e f run taş i i noştr i improvizaţi , că teza „poli t icei p u r e " , or cum am zice mai potrivit p r i n t r ' o pa ra f r aza re — a „poli t icei pentru poli­t ică" , aşa cum a fost pusă deunăzi în bietele noa­stre noas t re d iscuţ i i , e, mai cur înd , o — frază pură . Căci ia tă cum pot r ivnic i i noştr i ştiu să a-leagă perspect iva rea l i t ă ţ i i şi să dist ingă bine categor i i le de fapte . Şi să nu trecem cu uşurinţă la o rd inea zilei peste această mică împre jurare din „ B . H . " , căci ea ne mai î m p a r t e şi învăţătură despre ceea ce va să zică s incer i ta tea potrivnici­lor noş t r i , cu toate ocaziile când protestează îm­potr iva acuzaţiei de a supr i r e cu l tura lă .

Kossuth Ferencz — locutus est. Revis ta „Deu­tsche R u n d s c h a u " din S t u t t g a r t publ ică în nu­mărul său din u r m ă un ar t icol despre „Raportul Ungar ie i fa ţă de A u s t r i a " , iscăli t de fostul mi- , n i s t ru de comer ţ F ran i sc Kossuth .

F iu l lui Lajos se p lânge împot r iva publiciş­t i lor car i p r in scrier i le lor slăbesc Ungar i a , de­c larând că e o greşa lă de ne ie r ta t să slăbeşti chiar acea pa r t e a monarh ie i care e „mai un i ta ră , mai sol idară şi, în consecinţă o temel ie mai sigură şi durab i lă a t ronu lu i , decât Aus t r i a cu mozaicul său de popoare . . . "

A t â t ne spune d. Kossu th . Orice eomentar e de prisos.

* Iarăş votări nominale. I n şedinţa de azi a

Camerei de nou nu s'a p u t u t i n t r a în discuţia reformelor mi l i t a re . S'au executat, numai votă­r i le nomina le amâna te de Sâmbă tă pe azi.

D e p u t a t u l Po lóny i Dezső 1-a in te rpe la t pe m i n i s t r u l de comerţ , f i indcă venind delà Beci-chereeul-mare a fost somat, p r i n j a n d a r m i , să iese d i n t r ' u n vagon, „ reze rva t " pe seama unui deputa t guve rnamen ta l .

t r ă n u ne poate înduioşa , f i indcă ea a r ămas de­p a r t e şi nepăsă toare de sbuciumele atâtor milioane de t r ecă to r i ; ea n u deşteaptă în noi nici un gând care să ne a t i ngă pe noi înşi-ne. D a r moara , moara aceasta câte nu vorbeşte ea suf le tului nostru , câte poveşti omeneşti nu dospeşte în înch ipu i rea noa­stră , câte idei nu însemânţeş te în duhu l nostru, idei t r i s te şi duioase asupra f rag i l i t ă ţ i i omeneşti, a scurtelor cl ipe pe cari le avem de pet recut , fără să ş t im de ce, pe acest pămân t , asupra sfârşitului infa i l ib i l care ne aş teaptă , şi după care n u vom mai fi n imic , n imic , n imic , în tăcerea mon­struoasă a nean tu lu i care ne va îngh i ţ i la rîndul nostru , d u p ă cum a î n g h i ţ i t a tâ tea f i in ţe înainte de n o i ! "

Tot ascul tând dezolantele cuvinte ale bătrînu­lui , î ncepurăm să păş im neş t iu tor i , pe platou. Dea-ftuprai, noas t ră / lo r i i se adunau , în tuneca ţ i ca noap tea ; în d e p ă r t a r e soarele apunea , imens disc de j ă ra t ec , î n t i nzând pe cer făşii nemăsura te de p u r p u r ă . I n vale, P a r i s u l se desluşea ca o umbră de u r i a ş ; d in loc în loc, o ploae de jă ra tec făcea să-i scânteeze vâr fur i l e catedralelor şi ale cupo­lelor monumenta le . B ă t r î n u l îşi cu rmă deodată mersu l şi m â n g â i n d uşor cu m â n a buclele blonde ale copilei, î i zise cu sur î s iub i to r :

— „Ş t i i tu, mica mea E lv i r a , de ce ţi-a venit să p l âng i când ai a t ins cu degetele scândurile ace­stei biete r u i n i ? N u f i indcă moara asta dăinueşte de t re i veacur i , d u p ă cum ţi-ai închipui t , ci pen-t rucă ea poar t ă pe dânsa vest igi i le unor existenţe omeneşti d i spă ru te de mul t . I n închipuirea ta a crescut, f ă ră să ' ţ i dai seamă, povestea acelora car i au clădit-o. Ş t i i că au fost oameni ca şi tine, că au r î s şi au p lâns , că au sperat şi au desperat

Ц August n . J 9 1 1 „ T R I B U N A " Pag. 3

„Circulari int ime". — Chestia tricolorului. —

Contele K l i u o n - I I ó d o r v á r y , m i n i s t r u l nutrii do in t e rne , a d e c l a r a t d in n o u că a

colo ш а і s e v e r e d i spoz i ţ i i p e n t r u a se pe capăt g o a n e i p o r n i t e şi s u b a c t u a l u l regim împot r iva t r i co lo ru lu i n o s t r u .

Declaraţiile a c e s t e d. m i n i s t r u de in­ie J I U Ie-a f ăcu t în c a m e r a d e p u t a ţ i l o r ,

ituăspuns la u n a d i n t r e m u l t e l e in t e rpo­lée i s 'au a d r e s a t în a c e a s t ă c h e s t i e : n u hfăcut n ic i în f o r m a u n e i n o u ă c i r cu l a r i вііше a d r e s a t e a u t o r i t ă ţ i l o r , ci le-a f ăcu t îtr'o convorb i r e pe c a r e a a v u t ' o cu d. fc Ştefan C. P o p . deputa t , al S i r ie i .

Iată a n u m e ce c o m u n i c a t pub l i că , ,Ro-

B. députai Dr . Ş te fan C. P o p , la cererea mai wltora, în 1 August s'a prezentat din nou la d. mislni-prcşed.inte, contele Khuen-llcderváry, mndu-i la cunoştinţă abuzurile în chestia tri-\orului român, despre care i-s'a, raportat. D. im-ministru, a declarat că din nou a luat cele

ші severe dispoziţii pentru sistarea, acelor ab li­tri, asigurindu-l pe d. deputat Dr. Pop, că în lier ?/« se vor mai săvârşi astfel de abuzuri, ba, iar a pus în vedere pedepsirea acelora, cari nu-i w observa ordonaţiunca, îndrumând antistiile,

tricolorul român atunci poate fi confiscat, când m iicela, evident se face demonstraţie în contra latului.

Í). deputat Dr. Pop, fiind foarte ocupat, nu pate răspunde deosebit tuturor, cari i-au adus k cunoştinţă astfel de abuzuri, deci îi roagă să шк cunoştinţă acest răspuns. încât pentru viitor deoarece faţă, de două sentinţe conglăsuitoare nu ere loc apelata, d. deputat roagă pe cei interesaţi, cu în asemenea cazuri să înainteze rugare de re-muire, ca astfel cauzele să ajungă la minister".

Declaraţiile a c e s t e ale dlui m i n i s t r u (ie interne s u n t de ordin t o t a t â t de i n t i m ra şi c u n o s c u t a sa c i r c u l a r ă a s u p r a c ă r e i a a atras . . T r i b u n a " a t e n ţ i u n e a o b ş t e i ro­mâneşti .şi n u v o r p u t e a n ic i ele să ne mul -umească şi să r i s i p i a s c ă t e m e r i l e că , î n duda lor, g o a n a î m p o t r i v a cu lo r i lo r noa -itre va u r m a cu v e c h e a sa u r g i e . N e în t ă -sşto în t e a m a a c e a s t a şi c o m u n i c a t u l ofi­

cios p u b l i c a t zi lele t r e c u t e în c a r e se spu­n e a că t o a t e o r d i n a ţ i u n i l e şi legi le pr iv i ­t o a r e la p u r t a r e a „culorilor României" sunt, şi azi în v i g o a r e şi se v o r r e s p e c t a cu cea m a i s e v e r ă r i g o a r e .

D e c l a r a ţ i i de a c e s t e , f ă c u t e î n t r e p a t r u ochi . de là m i n i s t r u - p r e ş e d i n t e la d e p u t a t , f ă r ă m a r t o r i , a m m a i p u t e a î n ş i r a n o i m u l ­te , f ă ră să p u t e m , însă , i n v o c a u n s i n g u r caz în c a r e s ' a r fi m a n i f e s t a t pe u r m a lor cea m a i mică, s c h i m b a r e î n s p r e b i n e .

E x p e r i e n ţ e l e a c e s t e t r i s t e d in t r e c u t au fost m o t i v u l c a r e ne -a î n d e m n a t s ă ru­g ă m d e p u t a ţ i i n o ş t r i s ă p r o v o c e . p r in o i n t e r p e l a r e a d r e s a t ă m i n i s t r u l u i n o s t r u de i n t e r n e , declaraţii publice. I n f a ţ a pa r l a ­m e n t u l u i , î n a i n t e a celei m a i l a rg i publ ic i ­t ă ţ i , t r e b u i e să facă d. m i n i s t r u dec l a r a ­ţ i i le sa le d a c ă v r e a să d e ş t e p t e în n o i cre­d i n ţ a în b u n e l e sa le i n t e n ţ i i f a ţ ă de po­poru l r o m â n e s c .

Şi c h i a r dc a c e e a n e m i r ă c ă n ic i u n u l d i n t r e d e p u t a ţ i i n o ş t r i n ' a ţ i n u t de c u v i i n ţ ă să a n u n ţ e o i n t e r p e l a r e în c h e s t i a a c e s t e i c i r cu l a r i i n t i m e pe u r m a c ă r e i a a v e m să î n d u r ă m n e î n d r i t u i r i p o a t e şi m a i m a r i de­c â t în t r e c u t . A m în ţ e l ege t a c t i c a p o l i t i c ă de-a nu a g r a v a s i t u a ţ i a u n u i g u v e r n c a r e n e es te c â t dc c â t b i n e v o i t o r , d a r a c t u a ­lul g u v e r n n ' a d a t nici o d o v a d ă c ă e s t e c ă l ă u z i t , în ce n e p r i v e ş t e pe no i , de a l t e s e n t i m e n t e ca g u v e r n e l e t r e c u t e . N u gă­s im deci n ic i u n m o t i v de-a n u sili guver ­nu l de-a m ă r t u r i s i în p a r l a m e n t c ă g o a n a p o r n i t ă î m p o t r i v a t r i c o l o r u l u i n o s t r u e s t e o n e d r e p t a t e i n d i s c u t a b i l ă .

P e n t r u a î n v e d e r a î n s ă şi m a i m u l t uzu l d e o s e b i t de c i u d a t ce se face cu a c e s t fel de c i r cu l a r i i n t i m e , p u b l i c ă m la a c e s t loc un n o u caz de vo ln ic ie ce l i -s 'a î n t â m ­p l a t u n o r elevi saşi, p l e c a ţ i î n t r ' o e x c u r s i e de s tud i i .

I a t ă ce ni-se sc r ie d in S ib i iu :

Sibiiu, 5 Augus t n.

Zilele t recute plecaseră d in Homorod , l ângă Cohalm, 26 de elevi saşi, în f run t e cu profesori i

ţcă, la u rmă , au fost potol i ţ i de moar te p e n t r u iJeauna. I n crecrul tău , E lv i ro , ai da t chip şi Sită acestor exis tenţe a n o n i m e ; ţ.i-ai înch ipu i t (im vorbeau, cum r îdeau , cum se mişcau. I-ai liiut pe aceşti oameni t i ne r i şi eu încredere în iiitor, ai văzut fecioare dornice de iub i re , cum lijeptau în p r agu l casei f i in ţa aleasă, ţ.i-ai zis à acelaş cer se î n t i ndea deasupra capetelor lor, ä acelaş soare îi l umina , că pe aceiaş moară s'a iprit de atâtea ori p r i v i r ea lor. Şi cet ind apoi «va inscr ip ţ ie săpată pe aceste scândur i , ai avut ; fatzia că îl vezi şi pe autorul ei, ţi-ai zis că a t re - ] it poate pe aci în t r ' o după amiază de vară , ca cea de azi, că în acele cl ipe t r ă i a şi se bucu ra viaţă ca şi t ine . Apoi , te-ai g â n d i t că toţi aceşti neni au m u r i t , că d in dragostea , d in sufer in-e, din i luzii le lor n imic n 'a mai r ămas . Şi acest id ţi-l 'ai apl icat d u p ă aceea ţ ie însăţ i . . . Ş i ii gândi t că tu, azi aşa de t â n ă r ă şi f rumoasă ,

şi de ferici tă că t răeş t i , vei î m b ă t r î n i cu vremea vei mur i apoi, la r î n d u l tău. I n soar ta anoni­

milor din trecut , ai văzut p ropr ia ta soartă, v ia ţa copilă. I a t ă de ce te-a înduioşa t această moară

reche, şi nu de al tă ceva..."

Apoi în torcându-se de pa r t ea mea:

— „Este, domnule , în lungu l şir al existenţe-or omeneşti, o comuni ta te de sufer in ţe şi de idea­

lu r i , de r î s şi de l ac r imi , care ne e scumpă tu tu­rora . Soar ta noast ră , a acelora care t r ă i m e soli­da ră cu acea a p remergă to r i lo r noş t r i de pe acest pămân t , după cum p r o p r i a noas t ră soar tă va fi sol idară cu acea a oameni lor car i vor veni d u p ă noi. De aceea s imţ im un respect pios or i de câte ori în tâ ln im un obiect, o r u i n ă care poar t ă pe dânsa vest igi i le unor exis tenţe an te r ioare . Căci ne spunem că în j u r u l acestei r u i n e au pa lp i t a t odin ioară vieţi car i s'au s t ins , după cum ne vom st inge şi noi. D a r subiectul e melancolic, de aceea îl curm. Dea l tmin t re l ea se lasă răcoare şi t r ebu ie să plecăm. Vino, d r a g ă nepoată. P r i ve ş t e mai în­tâi admi rab i lu l apus de soare văzut de pe această înă l ţ ime , după aceea ne vom întoarce la P a r i s . . . "

B ă t r î n u l şi nepoata lui îşi l u a r ă r ă m a s bun şi cu faci l i ta tea cu care se leagă şi se desleagă p r i n t r e francezi cunoşt in ţe t recătoare mă pă răs i r ă . D u p ă un sfert de ceas coborîi şi eu dealul . Soa­rele d i spăruse la occident, în dosul nor i lor însân­gera ţ i . P e cer p lu teau par ' că făşii de aur topit . Văzduhul era nemişcat . Şi de jos, am mai văzut odată scheletul î n e g r i t al mor i i , proectându-se pc nor i i posomori ţ i , în vreme ce a r ip i l e ei se în­t i ndeau spre cer ca niş te b ra ţe descărna te de ascet.

Sannois, I u l i e 1911.

lor, să facă o călă tor ie de s tudi i la T u r n u - E o ş u . Conform unei o r d i n a ţ i u n i min is te r ia le , la astfel de excurs i i li-se acordă excursioniş t i lor o redu­cere a taxelor de călătorie , dacă pot produce cer­t i f icate d in pa r t ea au tor i t ă ţ i i lor şcolare. E lev i i saşi au avut aceste cer t i f ica te şi l i-s 'au şi l ibera t bilete delà Homorod p â n ă la Sibi iu , apoi delà S ib i iu până la Tu rnu -Roşu şi delà T u r n u - E o ş u până la Sib i iu . Aici , însă, a in te rven i t „ideea de s ta t" .

Acelaş funcţ ionar care la plecare le l iberase biletele cu reducere f ă r ă ori ce vorbă, acum n 'a voit să le libereze bi lete pe cuvânt că cert if icatele n ' au valoare fiitfd scrise în l imba germană... Func ­ţ ionaru l , la s t ă ru in ţ a profesori lor de-a nu săvârşi această i legal i ta te , s'a re fe r i t la u n p re t i n s o rd in min i s te r i a l în care s 'ar spune că cert i f icatele t re­buie dresa te în ungureşte. I n z a d a r au protestat profesor i i , dec la r înd că elevii n ' au ban i de-ajuns să plătească taxele r eg lemen ta re şi, f i ind noapte , n ' au nici bani să stea la hotel, func ţ ionaru l a rămas necl int i t . I n z ă d a r au cerut să li-se l ibereze bilete cu reducere , obl igându-se a p lă t i u l ter ior d i fe renţa , dacă o anchetă va stabi l i că procedeul func ţ ionaru lu i a fost corect.

Bie ţ i i profesori au cerut să fie duşi la şeful găr i i . . . Şeful g ă r i i nu era , însă, n ică i r i . Ş i săr­m a n i i băieţ i au fost nevoiţ i să plece în oraş să ceară, gratis, adăpost la careva hotel.

A doua zi, profesori i au reuş i t să a jungă fa ţă în fa ţă cu şeful gă r i i . I -au adus la cunoşt in ţă at i­tud inea func ţ ionaru lu i . Şeful a da t d rep ta t e func­ţ ionaru lu i , spunând că a procedat conform ordi­nu lu i min i s t e r i a l . Somat să a re te acest p r e t i n s o rd in , şeful gă r i i a declarat că nu-1 a r a t ă f i ind ordin intim.... etc.

C a z u l a c e s t a de là S ib i iu ce-i d r e p t nu n e a t i n g e în m o d d i r e c t ; e, însă , u n n o u ar­g u m e n t în favoru l ce re r i i n o a s t r e de-a n u n e m u l ţ u m i cu „ c i r c u l a r i i n t i m e " şi de­c l a r a ţ i i f ă c u t e î n t r e p a t r u och i .

N u m a i de l à d e c l a r a ţ i i s e r i o a s e f ă c u t e în c e a m a i l a r g ă p u b l i c i t a t e p u t e m să spe­r ă m o i n f l u e n ţ ă b i n e f ă c ă t o a r e , f i indcă nu ­m a i ace le a u c a r a c t e r u l r e s p o n s a b i l i t ă ţ i i .

I a t ă de ce t r e b u i e s ă s t ă r u i m d in n o u pe l â n g ă r u g ă m i n t e a n o a s t r ă ca u n u l din­t r e d e p u t a ţ i i n o ş t r i m ă c a r a c u m să ad re ­seze d lu i m i n i s t r u de i n t e r n e o i n t e r p e l a r e c a t e g o r i c ă .

Scrisoare din Jena. Jubileul celui mai mare pedagog contemporan.

Iub i leu l profesorului W. Rein delà univers i ­ta tea de aici , s'a serbat î n t r ' u n mod foarte sim-

l pat ic . Mare le pedagog a ţ i nu t ca acest p r i l e j să n u fie o să rbă to r i r e a lu i ci a semina ru lu i peda­gogic un ive r s i t a r , delà redeschiderea că ru ia s'a î m p l i n i t de asemenea tocmai acuma un sfer t de veac. I n chipul acesta serbarea s'a r e s t r în s la pro-

, por ţ i i mai mici , ea a fost o serbare f ami l i a r ă a j s emina ru lu i , l a care au lua t p a r t e toţ i membr i i i actuali şi u n însemnat n u m ă r de foşti membr i .

Serbarea s'a ţ inu t în sala cea mică delà „Volks­haus" , f i ind prezenţ i peste 150 de actual i şi dc foşti elevi ai profesorului E e i n . S 'au ros t i t mai mul t e toaste d in p a r t e a câtorva foşti elevi, car i azi au u n n u m e pe te renu l pedagogiei , şi s'a pe­trecut „ in deutscher A r t und G e m ü t l i h k e i t " câ­teva ceasuri neu i ta te .

Ţ i n să scot la iveală u n moment f rumos al acestei serbăr i , moment pe care l-au oferi t celor prezenţ i s tudenţ i i r omân i delà J e n a .

Deşi î n t r eaga se rbare a avut un carac ter fa­mi l i a r şi p u r g e r m a n , s tudenţ i i român i au ţ i nu t să'şi manifesteze sent imente le de s t imă şi de mul-ţ ă m i r e fa ţă de prof. E e i n n u n u m a i ca s tudenţ i ci şi ca E o m â n i , şi să reprez in te cu acest p r i l e j şi pe acei E o m â n i car i au fost în t recut membr i ai s emina ru lu i şi elevi ai prof. E e i n .

Щ m ateii-e la firmă! ; гаш к і ш Atelier de fotografii artistice,

— — de primai rang. — — TIMIŞOARA, Józsefváros, Hunyady u. 5. — — (Lângă Casina >Délvidéki<) — —

Fotografii şi portrete, reproducţii după foto­grafii vechi şi noui în mărime naturală, ex­puneri de obiective speciale pentru interioruri, aca-tice, şi lucrări în aquarel şi olei artistic exe­cutate. Ceice se provoacă la anunţul din » Tribuna* capătă 10 o/o rabat. Fiţi cu atenţiune la firmă.

Pag. 4 „ T R I B U N A 8 August n. 1911

Astfel înda tă după d i scursur i le de sa lu ta re ale foştilor membr i şi al unu i actual membru , s'a sculat dl N . Longinescu, d i rec toru l p repa ran ­diei d in Galaţ i şi în ani i d in u r m ă elev al prof. Re in , şi î n t r ' u n frumos discurs a a r ă t a t recunoş­t in ţa Români lo r d in toate pă r ţ i l e , fa ţă de iubi-lant , căru ia i-a u r a t sănă ta te înde lunga tă . Ime­d ia t după aceasta domnişoara Bârzotescu, elevă a semina ru lu i , a ofer i t j ub i l an tu lu i un splendid buchet de flori din par tea Români lo r , u r îndu- i şi d-sa, în numele tu tu ro ra , sănă ta te şi fer ic i re .

P u r t a r e a Români lo r a p rodus o impres ie cu atât mai bună , cu cât în numele nici unu i a l t po­por n u s'a vorbi t cu acest p r i l e j , şifcu cât Român i i au ţ i n u t să eternizeze acest moment şi p r i n o fru­moasă dona ţ iune făcută bibliotecii s emina ru lu i . S'au donat anume d in pa r t ea s tudenţ i lor români , în amin t i r ea acestui p r i l e j , căr ţ i în valoare de peste 200 de mărc i .

Ţ i n să mai amintesc că U n g u r i i n ' au fost re­prezenta ţ i p r i n n imen i la această serbare . P e semne U n g u r i i , chiar şi când nu sun t m in i ş t r i şi inspector i , sunt născuţ i pedagogi , căci pe la seminaru l d in J e n a nu în tâ lneş t i cu an i i nici un s ingur ungur .

Elevi i români ai s eminaru lu i au fost în anul acosta 33. N . Longinescu, d i rec toru l şcoalei nor­male d in Gala ţ i , E . Ionescu, profesor la Bucur­eşti , Dr . Atanas ie Popovici român d in Serbia , d. R ă i l e a n u d in Moldova, D r . I . S imon d in Mun­tenia dşoarele Dr . Bârzotescu şi suror i le P â r v a n toate d in Român ia . P r i n t r e foştii elevi român i ai seminaru lu i sunt şi saşe inşi car i şi-au t recut doc­tora tu l la prof. R e i n şi a n u m e : P . Span ( t ) , I . S t ro ia , O. Ghibu, V. Ghidionescu, A. Popovici şi dşoara Bârzotescu.

Cred că vorbesc în numele t u tu ro ra când urez cu acest pr i le j dlui profesor Re in , ale căru i idei au r id ica t a tâ t de mul t şi î nvă ţămân tu l românesc : să trăiască încă la mulţi ani!

Corespondent.

Khuen şi reforma electorală. — O anchetă între Unguri. —

C o n t e l e K h u e n - H é d e r v á r y a t r i m i s zi­lele t r e c u t e t u t u r o r i n s t i t u ţ i i l o r c u l t u r a l e , e c o n o m i c o şi soc ia le d in ţ a r ă , u n i v e r s i t ă ­ţ i lor şi u n o r a d i n t r e p a r t i d e l e po l i t i ce , o a d e r e s ă prin c a r e le c e r e p ă r e r e a a s u p r a re formei e l e c t o r a l e . C o n t e l e scr ie : Re ­fo rma d r e p t u l u i e l e c t o r a l e s t e u n a d i n t r e cele m a i a p r o p i a t e m i s i u n i a le leg is la ţ iu-ne i n o a s t r e , de a c ă r e i r czo lv i r e n o r o c o a s ă s i m t l ega te ' i n t e r e s e l e v i i t o r u l u i nostVir p r o g r e s n a ţ i o n a l . T o c m a i din p r i c i n a a-c e a s t a v r e a u ca la p r e g ă t i r e a aces te i re­f o r m e să fim în s t a r e de a c u m p ă n i t o a t e p u n c t e l e de v e d e r e o b i e c t i v e " . „ A f a r ă do î n d r u m ă r i l e d a t e l o r s t a t i s t i c e c a r i î m i s t a u la î n d e m â n ă s o c o t e s c c ă e n e c e s a r s ă c u n o s c şi opini i le t e m e i n i c e r i d i c a t e , d u p ă p u t i n ţ ă , p e s t e c u r e n t e l e po l i t i ce i de zi şi p ă r e r i l e t u t u r o r f ac to r i lo r v ie ţ i i soc ia le şi ş t i en ţ i f i ce ungureşti, a c ă r o r c u v â n t asu­p r a a c e s t e i c h e s t i u n i e s t e h o t ă r â t o r în pri­m u l r â n d " . C o n t e l e K h u e n , m a i d e c l a r ă în a c e s t c h e s t i o n a r , c ă oficiul s t a t i s t i c al ţ ă ­rii se v a n i zu i s ă p r e g ă t e a s c ă de u r g e n ţ ă t o a t e d a t e l e p r i v i t o a r e la r e f o r m a elec­t o r a l ă .

P a s u l a c e s t a al c o n t e l u i K h u e n se p o a t e n u m i foa r t e n o r o c o s . E d r e p t c ă şi T i ­sza, pe c â n d e r a p r i m m i n i s t r u , m a i f ăcuse o as t fe l de a n c h e t ă , d a r în a c t u a l e l e îm­p r e j u r ă r i po l i t i ce , c â n d g lasu l ce lo r c a r i c e r sufraj iul u n i v e r s a l se r i d i c ă t o t m a i imper io s şi m a i c u c e r i t o r , a d r e s a a c e a s t a a lu i K h u e n v ine ç a u n c a l m a n t , l in i ş t ind o a r e c u m sp i r i t e l e î n f i e r b â n t a t e . T o a t ă l u m e a se v a op r i a s u p r a ei şi v a c o n s t a t a d o m o l i n d u - s e : I a t ă , şi c o n t e l e K h u e n se o c u p ă de r e f o r m a e l e c t o r a l ă p e c a r e o so­

c o t e ş t e , ,cea m a i a p r o p i a t ă m i s i u n e a le­g is la ţ ie i n o a s t r e " . E f e c t u l a d u n ă r i l o r popo­r a l e d in u r m ă v a fi în ch ipu l a c e s t a m i c ­ş o r a t în f a ţ a m u l ţ i m c i şi a s t r ă i n ă t ă ţ i i c a r e n u c u n o a ş t e m a t r a p a z l â c u r i l o r poli­t i ce u n g u r e ş t i . S e v o r găs i m u l ţ i , g u v e r n u l se v a îngr i j i , c a r i s ă e x p l o a t e z e a c e a s t ă a p u c ă t u r ă des tu l de s t r ă v e z i e şi s ă s u b m i ­neze î n c r e d e r e a în cei c a r i pe t e m a snfra-j iu lu i un ive r sa l , d u c o l u p t ă de e x t e r m i ­n a r e î m p o t r i v a a c t u a l u l u i r e g i m . S e v o r găsi şi m u l ţ i na iv i şi îndoie ln ic i c a r i v o r c o n s i d e r a in te resu l a c e s t a m a r e al c o n t e ­lui K h u e n , ca u n a c t do s i n c e r ă p r e o c u p a r e fa ţă de r e f o r m a e l ec to r a l ă , u n a d i n t r e cele m a i m a r i m e t e h n e ale c o n s t i t u ţ i e i ungu­reş t i .

Noi ca r i s u n t e m ob ic inu i ţ i cu t o a t e t e r t i p u r i l e m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n r e u ş i t e a le g u v e r n e l o r u n g u r e ş t i v o m şt i să redu­c e m la a d e v ă r a t a lu i v a l o a r e şi pe a c e s t a m a i n o u al c o n t e l u i K h u e n .

î n a i n t e de t o a t e v e d e m c ă în î n t r e g ches ­t i o n a r u l pe care-1 a d u c g a z e t e l e u n g u r e ş t i n u se p o m e n e ş t e cu nic i u n s ingu r c u v â n -ţe l de sp re sufraj iul un ive r s a l , ci n u m a i d e s p r e reforma, electorală. C o n t e l e K h u e n se fe reş te cu o p r e c a u ţ i u n e s u s p e c t ă de a cobor î pe h â r t i e loz inca suf ra j iu lu i un ive r ­sa l c a ro p r i n d e t o t m a i m u l t în mi j locu l m a s e l o r p o p u l a r e . P r i n u r m a r e i n t en ţ i i l e g u v e r n u l u i s t r i g ă de p r i n t r e r â n d u r i î n c â t nu t r e b u i e să o m a i f a c e m a c e a s t a . T r e ­bu ie o r e f o r m ă e l e c t o r a l ă o a r e - c a r e , t r e ­bu ie , d a r n u ş t i m ce fel de r e f o r m ă . U n a pe b a z e l ă rg i şi d e m o c r a t i c e , în u r m a că­r e i a s ă se s c o a t ă din rob i a po l i t i că t o a t e p o p o a r e l e a c e s t e i ţ ă r i ? A c e a s t a n u o s p u n e c o n t e l e K h u e n , d a r p u t e m să o s p u n e m noi . G u v e r n u l a c t u a l î m p r e u n ă c u t o ţ i şefii iui şovini şi ghi f tu i ţ i cu f ide i -comisur i n u d o r e ş t e o r e f o r m ă d e m o c r a t i c ă c a r e să r id ice p o p o r u l în s c a u n u l d e m n i t ă ţ i i de ce­t ă ţ e a n ce i-se c u v i n e şi să d e s r o b e a s c ă na­ţ i o n a l i t ă ţ i l e s u b j u g a t e de a ic i . D a c ă a r dori-o, a t u n c i n u a r u m b l a cu c h e s t i o n a r e şi a n c h e t e , n u a r u m b l a să c u n o a s c ă p ă r e r i ca r i şi a ş a se c u n o s c . C ă c i ce p o a t e s p u n e p a r t i d u l s o c i a l - d e m o c r a t , d e c â t c ă v r e a sufra j iu l un ive r sa l , un l u c r u ş t iu t , şi ce p o a t e s p u n e A s o c i a ţ i a ag ra r i en i l o r , d e c â t că e s t e c ea m a i m a r e d u ş m a n ă a suf ra ju lu i u n i v e r s a l , c a r e p r i m e j d u i e ş t e e x i s t e n ţ a ţ ă r i i e t c . e t c . ?

D a r c u m c ă c o n t e l e K h u e n , d a c ă pes t e t o t p r e g ă t e ş t e o r e f o r m ă e l e c t o r a l ă , nu se v a p u t e a a p r o p i a n ic i pe d e p a r t e de sufra­j iul u n i v e r s a l ne-o d o v e d e ş t e şi faptul c ă E s c e l e n ţ a sa n u a g ă s i t de c u v i i n ţ ă c â n d a î m p ă r ţ i t c h e s t i o n a r u l n ic i m ă c a r s ă se g â n d e a s c ă c ă e x i s t ă în ţ a r a lu i şi u n p o p o r î n t r e g şi conş t i en t , ca re -ş i a r e r e p r e z e n ­t a n ţ i i lu i legali în d i e t a ţ ă r i i . C o n t e l e K h u e n n u v r e a s ă c u n o a s c ă şi p ă r e r e a Ro­m â n i l o r pe ca re - i g u v e r n e a z ă , a s u p r a re­fo rme i e l e c t o r a l e , u n s o m n c ă p e n t r u ei nu p r e g ă t e ş t e o r e f o r m ă e l e c t o r a l ă , ci nu­m a i p e n t r u U n g u r i i lu i .

P e n t r u no i deci , a c e a s t ă a n c h e t ă , e s t e l ips i t ă cu d e s ă v â r ş i r e de o r i ce i m p o r t a n ţ ă po l i t i că . N u n e i n t e r e s e a z ă ce se v a is­p r ă v i cu ea , pe c u m p r o b a b i l nu-1 va in te ­r e s a n ic i pe con t e l e K h u e n . c a r e o face să-şi î n t ă r e a s c ă p o z i ţ i a lui şi s l ă b e a s c ă efec tu l c r e s c â n d al opoz i ţ i e i . Cel m u l t d a c ă p u t e m c o n s t a t a şi cu a c e s t pr i le j n e i n t e -resu l v e c h i u şi c o n d a m n a b i l al g u v e r n e l o r u n g u r e ş t i f a ţ ă de du re r i l e n o a s t r e şi pu­

t e m s p u n e î ncă o d a t ă t rad i ţ ionala noastră f rază de p r o t e s t : D e n o b i s sine nobis se fac t o a t e în s t a t u l a c e s t a , care ne înstrăi­n e a z ă din ce în ce m a i m u l t de el.

După zece ani. 1 — O în t run i r e colegială. —

— Corespondenţă specială. —

E r a în anul 1 9 0 1 , p r i n luna lui Iunie, cândtl samă de t ine r i , t recând examenul de maturi» delà g imnaz iu l de s ta t din Sib i iu , am făcut Iţi tu ră , că după zece ani o să ne în t runim cu t*ji cei în viaţă , iar în locul de unde n e a m resfirat

î m i aduc amin te cum în une le momente de juvenil m â n d r i e şi bucur ie fă ră m a r g i n i se făgăduiaf» care , că la t impul f ixat va veni la întrunirea» legială de 10 an i , i a r î n t ă r i r e a făgăduinţei a foi o l egă tură de onoare, u n contract subscrise toţi.

Şi ne -an i despăr ţ i t frăţeşte, p recum frăţeşte a şi pet recut laolaltă, cei mai mulţ i 8 ani de-a rit dul , în care interval am învă ţa t a ne cunoaşteţi a ne iubi ca f ra ţ i şi colegi, fă ră deosebire de » ţ iona l i ta tc şi confesiune.

Л plecat apoi f iecare pl in de însulfleţiri bucur ie , cu d ip loma de baca laurea t în buziul ca să sc pregătească pen t ru chemarea sa speciali îu societatea omenească. Şi de a tunci mulţi ii nc-am mai văzut. U n i i n e - a m despăr ţ i t pentri to tdeauna. Al ţ i i a m mai con t inua t t re i ani ii p r eună cursur i l e teologice, iar după aceea ne-an despăr ţ i t şi noi.

P e n t r u omul sănătos t rupeş te şi sufleteşti, care-şi pr icepe rostul său în lume, si cu atrap spre ehern a r ea sa — t impul trece ca o nălucă. -Aşa n u m a i ce ne t rez im în t r ' o zi bună cu un avii l ansa t în z iare , p r i n care doi colegi, cei maii-proapc de cent ru , ne amintesc de legătura dtt cum zece ani , înv i tându-nc la î n t r u n i r e a colegă d in 29 Iun i e st. n. c.

Câtă bucur ie am s imţ i t gând indu-mă la In. moşii ani ai s tudenţ ie i . — Abia am aşteptata! î n t r u n i r e i pen t ru care făceam p l a n u r i de o sa-ba re frumoasă. T i m p u l până la ziua dorită lai pe t recut în a m i n t i r i d in via ţa de student, cart îmi părea un vis plăcut.. . t reeut de mul t .

Kind pe r înd îmi treceau pe d ina in tea ochilor ch ipur i l e senine ale foştilor colegi de studii; ii văd pe toţi,... t i ne r i p u r u r e a veseli, p l in i delii-mor şi voie bună . — Năcazur i nu aveam atunci nici g r i j i . — Câte un pic de .ßruck" sau căţei „bundă" care o mai luam din când în când,» cam supăra pu ţ in , da r trecea şi aceea, şi bunai-poziţie iar venea la loc.

Frumoase visur i pe cari acum le-a schimbi rea l i ta tea c rudă .

In f ine iată-nc în preziua serbăr i i . Un Щ pr ie ten îmi scrisese să-1 aştept la g a r ă ; sosiala amiazi cu t r enu l de că t ră Copşa. M'am dus... dai sosind t renul mai curîiţd de cum şt iam, prietenul meu s'a sui t în oraş, unde l-am aflat , la hotel. A-colo însă am aflat pe f ra te le Pe t r i şo r din Guşte­r i ' • care f i ind unul d in convocatori, a ieşit la ga r ă î n t ru î n t i m p i n a r c a colegilor, ce ar fi sosit d in d e p ă r t ă r i . Când l-am în t â ln i t era cam india-pus. văzând că din cei chemaţi nu a venit'mii n ime. P l a n u r i l e f rumoase începuseră a sc dărîma. O rază de speran ţă mai aveam, că doar vor mai sosi cu t r enu r i l e dc seară, da r şi cu aceea neam înşelat .

D u p ă amiazi nor i de ploaie, se întindeau ei u n val des — peste faţa senină a cerului, iar ci' t r ă seară s t ropi mar i de apă cădeau pe pietrei în f ie rbân ta te , împrăş t i i nd în aer un miros carac­ter is t ic de umezeală. Fostul profesor declasa,II Fross din Pes ta , şi-a a n u n ţ a t sosirea cu trenul de scara şi aşa a m ieşit toţi , ca r i până atunci ne-am în tâ ln i t , î n t r u î n t i m p i n a r c a lui la gară. Bucuria reveder i i a fost s inceră şi cordială.

D u p ă câteva clipe, în car i ploaia se vărsa cu abundenţă , l-am însoţi t la t răsura ce-1 aştepta la ieşire ; aci ne-am despăr ţ i t până în ziua urmă­toare.

Ziua dc 29 I u n i e a fost o zi ploiasă dc vară, şi după seceta ce începuse a se simţi, o zi aducă­toare de belşug şi veselie generală.

L a orele 8 a. m. ne-am în t run i t după înţelesul comun la g imnaz iu l de stat — iar de aici am par-

• S August n. 1911 . T R I B U N A * Pag. 5

pat cu toţii la serviciul d iv in d in biser ica ro-ino-eatolică — u n d e s'a făcut r ugăc iune p e n t r u coleg ungur răposat . La ora 9 şi j u m . ne-am

• corpore în ca tedra la noas t ră , la pa ras t a su l tat în a m i n t i r e a a t re i colegi r omân i . I m p u ­

tarea catedrală a făcut o impres ie adâncă a-ira colegilor s t r ă in i , car i au r ă m a s u i m i ţ i de

ikdoarea şi mă re ţ i a acestui scump m o n u m e n t •tonal. Când la paras tasu l servi t de d. proto-B r . 1. S t ro ia , — căru ia î i aducem sincere ^urnite — corul teologilor absolvenţi de curs ia început duioasele noas t re câ tă r i funebra le ,

(fi de adâncă emoţ iune ne-au p ă t r u n s şi în ochii iiuror luciau l ac r imi de înduioşare . Uşuraţi şi p r i m e n i ţ i sufleteşte am p ă r ă s i t sf. I îndreptându-ne i a răş spre g imnaz iu unde făcut o vizită de r eve r in ţ ă dlui director Szent-

irei. fostului nos t ru profesor de la t ineş te şi gre­fe; care ne-a p r i m i t cu m u l t ă afabi l i ta te , sa-itkdu-l în numele nos t ru colegul Neagoe (pa­ji în S t remţ i ) .

După ce ne-am î n t r e ţ i n u t câteva m i n u t e în mul luxos din locuinţa sa, am t recut în sala (Morală unde am salutat pe al ţ i doi foşti pro-ori, iar de aici am cercetat, la locuinţele lor, profesorii de istorie şi l imba g e r m a n ă : K â r -

ithy şi Metz. E r a u 12 ore t recu te când am ter-linat cu vizitele, în to rcându-ne p r i n ş i roaie de fila hotelul „ î m p ă r a t u l R o m a n i l o r " unde am pt banchetul. La ora 1 sosesc pe r î nd d. director Sratimrei şi profesor i i Dr . Fross , Erdé lyszky , letz şi E. J a k a b . Sun tem de toţi 16 persoane 3 lame, dintre car i două vrednicele soţii ale cole-plor Petri şor şi P l a toş , 5 profesori şi 8 colegi, —

tre cari 4 R o m â n i şi toţi p a t r u preoţ i , înainte de-a să servi masa , colegul Eol le r t ce-

jleşte scrisorile şi te legramele de scuză şi aderenţă sosite delà colegii împiedecaţ i de-a veni la în t ru ­nire.

Servindu-se mâncăr i l e , la f r i p t u r ă se r id ică ţroiesoiul de l imba şi l i t e r a t u r a m a g h i a r ă Erdé ly -œh — rost ind un toast însuf le ţ i t — pe care ră-pit à sentiment şi emoţ iune îl sfârşeşte în la­crimi.

In onoarea profesori lor a toastat f rumos co-jlegiil Xeagoe, — aducând m u l ţ u m i t ă şi recunoş-m|ăfoştilor noş t r i ins t ruc to r i , a căror folositoare ierare în t ru l u m i n a r e a noas t ră cu făcl ia ş t i in­ţe — acum o ştim aprec ia după adevăra ta ei taloare. Profesorul Metz r id i că p a h a r u l în onoa-

amelor, i a r la sfârş i t colegul P la toş r id ică i pahar în sănăta tea fostului profesor de clasă «. Fross, mu l ţumindu- i p e n t r u dragostea şi deo-éita atenţiune, ce p r i n ven i rea sa d in Pes t a la •stă în t run i re , a dovedi t fa ţă de foştii săi e-k Regretă că ceilalţ i colegi car i toţi sunt în pitii bune sociale, şi n ic i unu l aşa î ndepă r t a t , ai arătat aşa p u ţ i n in te res fa ţă de î n t r u n i r e . Do-reşte încă mul ţ i an i , în dep l ină pu t e r e , d lui pro-sorDr. Fross rugându-1 ca să ne păs t reze şi mai bute dragostea a r ă t a t ă acum, venind şi la pro-sma întrunire. La aceasta r ă s p u n d e profesorul foss, că şi la î n t r u n i r e a de 100 de an i a r ni.

Afară p loaia curge f ă r ă înce ta re , u r m â n d hoţie torenţiale unu l d u p ă a l tul , aşa încâ t n u iţeam părăsi localul ; am con t inua t deci pe t re ­acă înlăuntru, în b u n ă dispoziţ ie şi i n t imi t a t e , щ seara, când ne-am despă r ţ i t cu toţ i i , dupăce Uespărţire am lua t hotărârea f i rmă , ca după 5 ila ziua aceasta, i a r să ne î n t r u n i m . A doua in mai pe t recut vre-o câteva momente în so-attea iubitului profesor D r . F ros s de care ne-am • i ţ i t apoi cu m u l t ă afecţ iune. După amiazi r ă m â n â n d t re i colegi r omân i , am

'irat o vizită iub i tu lu i nos t ru poet O. Goga, cu sicca contimporani ( f i ind d. Goga n u m a i cu an înaintea noastră) to tdeauna am vu t l egă tu r i de uceră prietenie. P e t r e c â n d în b i rou l dsale ca­ll minute, în conversăr i despre d i fer i te che-siimi de actuali tate, l-am inv i t a t la de spă r ţ i r e a b cina cu noi, ceea ce a şi p r i m i t cu mul t ă bu-«oinţă.

Seara am luat apoi c ina la r e s t au ran tu l Brote ,

u n d e a fost cu noi şi b ine aprec ia tu l nos t ru peda­gog D r . O. Ghibu, un alt bun amic şi con t imporan , pe t recând laolaltă câteva momente sărbătoreş t i . I n acest contact in t im, l ips i t de rezervele oficiali­t ă ţ i i , am s imţ i t cum sufletul nos t ru , copleşit de s ingură t a t ea de mul t e or i p l ic t i s i toare a satelor, p r i n d e pu te r i nouă şi, sorbând cu sete d in izvorul bogat al une i fantazi i p u r u r e a senine şi a tâ t de cura te cum e a poetulu i Goga, se înviorează, se încălzeşte. D i n această convenire am dus la al­tare le noas t re modeste, cele mai f rumoase spe­r an ţe , tot a tâ tea î n d e m n u r i de muncă s t ă ru i toa re în sufe r in ţă , r u g ă c i u n e şi aş tep tarea unor zori mai senine, mai fer ic i te în v i i to ru l neamulu i .

La masă a fost şi corul dlor teologi absolvenţi ai cursu lu i I I I car i , p en t ru bunăvo in ţa dovedită la ceremonia pa ras t a su lu i , inv i t a ţ i f i ind la u n p a h a r de bere , ne-au delectat cu m a i mul t e cân­t ă r i f rumoase, s torcând admi ra ţ i a oaspeţi lor află­to r i în localele învecinate .

Corul acesta b ine ihs t rua t , cu voci bune şi dis­c ip l ina te a făcut impres ie plăcută a supra sufletu­lui atât de s imţ i tor al poetului , care la despă r ţ i r e le-a adresa t f rumoase cuvinte de îmbă rbă t a r e .

Astfel am încheia t serbăr i le î n t r u n i r e i , des-pă r ţ i ndu -ne şi noi , şi ducând f iecare cu sine cele mai plăcute a m i n t i r i — şi spe ran ţa că la pro­x ima î n t r u n i r e vor pa r t i c ipa toţi colegii af lători î n viaţă. Un coleg.

Alianţa furco-română. Fantoma alianţei turco-române. — Ce vor Ro­mânii. — D e ce se tem Bulgarii . — Ameninţările

bulgarilor.

Al ian ţ a turco-română, care a fost desmin ţ i t ă de a tâ tea or i , a tâ t de presa oficioasă r o m â n ă cât şi de cea turcească, u r m ă r e ş t e pe B u l g a r i ca o fan tomă înfr icoşătoare şi nu e zi î n care să n u se mani fes te fr ica aceasta în foile presei lor.

Ca document reproducem n u m a i o p a r t e d in ar t icolul de fond al z i a ru lu i na ţ iona l i s t „Vecerna Poş t a " , d in care se vede teama ce o au B u l g a r i i de o convenţie m i l i t a r ă turco-română, chiar şi î n cazul când această convenţie este desmin ţ i t ă de mai mul te or i .

I a t ă î n t r ' adevă r pa r t ea f inală a ar t icolu lu i de care vorbim :

„Dar , ce vor Român i i delà B u l g a r i a , ca să i n t r e în t r ' o a l ian ţă conspi ra toare împo t r iva Bul­ga r i e i cu cel ma i ba rba r s ta t d in E u r o p a , care t i m p de veacur i a ţ i n u t subjuga t pe însuşi popo­ru l român ? O a r e nu e R o m â n i a aceea care la 1880 a î n l ă t u r a t def in i t iv l an ţu r i l e sclaviei turceş t i ? Oare n u e r au a rmate le româneş t i , acelea car i au da t cea mai s t raşnică lov i tură ordelor lui Osman P a ş a la Gr iv i ţa , în t i m p u l răsboiulu i l iber ta té i Bu lga r i e i ?

N ' a fost oare comandan t suprem al a rmate lor , p r i n ţ u l român de a tunc i , ac tualul rege Carol ? Cum să ne expl icăm această î n t o r s ă t u r ă în su­fletul conducător i lor r o m â n i de astăzi, ca să con­sp i re cu T u r c i a în po t r iva Bu lga r i e i ? No i soco­team că n u m a i pe t i m p u l l ibera l i lor , sub B r ă -t i a n u , se pu tea vorbi de această convenţie , da r nu şi pe t i m p u l lu i C a r p , acest bă rba t de s tat ro­mân , a tâ t de înţe lept .

P e n t r u c e R o m â n i a conspiră împo t r iva Bulga­r ie i І P e n t r u po r ţ i unea Rusc iuc -Varna , ' part|*a' sud-apusană a Dobrogei ? D a r oare aproape toată Dobrogea n u e românească?

D a r p e n t r u ce aceasta ? Oare p e n t r u e ă î n Ma­cedonia t răesc 20—30.000 cuţovlahi ? O r i poate că se teme de m ă r i r e a Bu lga r i e i , ca pe u r m ă să n u fie cucer i t ă? Ce teamă n e î n d r e p t ă ţ i t ă ! D a r Bul ­g a r i a n ic i odată n 'a a sp i r a t şi n ic i n ' a dor i t să vadă pe R o m â n i a î n t r ' o s i tua ţ ie rea şi să-i vadă pe i rea .

D a r noi b ă n u i m care este cauza fricei româ­

neşti şi vom spune-o imedia t , ş t i ind că însuşi po­poru l românesc ne va fi recunoscător p e n t r u acea­s ta : g u v e r n a n ţ i i r omân i , f ie cei delà pu te re , or i din opoziţie, sunt sub apăsarea unei m a r i g reu tă ţ i i n t e rne , care e cel ma i bun semn al n e m u l ţ ă m i r i i poporu lu i , men i t ă să provoace o nouă mişcare p e n t r u l iberare . P o p u l a ţ i u n e a românească t răeş te î n t r ' o mizer ie de nedescr is , a tât ma te r i a l ă cât şi sufletească. Şi d in cauza aceasta se vede, că pen­t r u orice eventua l i ta te , guve rnu l caută să se de­plaseze nemul ţ ămi r i l e , p r i n t r ' u n răsboi sângeros î n d r e p t a t a sup ra B u l g a r i e i cu sp r i j i nu l T u r c i e i ! D a r ce va câşt iga d in aceasta ? Sun t s igur i bă rba ţ i i de stat români , că a rmele r id ica te în po t r iva Bu l ­ga r i e i , n u se vor î n d r e p t a a sup ra lor p e n t r u eli­bera rea d in grozava robie economică ?

O al tă cauză a fr icei româneş t i , este teama că B u l g a r i a m ă r i t ă p r i n anexarea Macedoniei va în lesni Rus ie i cucer i rea Român ie i . D a r Ro­m â n i i ar t r ebu i să ştie că B u l g a r i a n ic i odată n u va conspira eu Rus i a p e n t r u nenoroci rea Ro­mânie i , după cum face aceasta contra Bu lga r i e i .

Ceeace a r t r ebu i să facă Român ia , a tâ t d in punc t de vedere al u m a n i t ă ţ i i cât şi al in te resu lu i ei , e ca în loc să conspire cu Turc i a , cu o oră mai de v reme să rezolve chest iunea a g r a r ă şi să scape poporul de robie. A r t r ebu i să înceteze de a se ma i l ăuda cu facul tă ţ i le sale de medic ină , arhi tec­t u r ă d rep t , etc., şi să organizeze î nvă ţ ămân tu l său p r i m a r .

P rofesoru l delà un ivers i t a tea bu lga ră , D r . Iv . Şişmanof, a spus clar şi cu m â n d r i e la Bucureş t i când i-se l ăudau facul tă ţ i le amin t i t e , că B u l g a r i a n ' a r e astfel de facul tă ţ i (modest ie n e î n d r e p t ă ţ i t ă ) , da r posedă în f iecare sat câte o şcoală p r i m a r ă şi în f iecare oraş câte u n a secundară . Recunosc Român i i m a r e a însemnă ta t e a spuselor profeso­ru lu i bu lgar ?

Noi eredem că poporul r omân va fi t â r î t î n t r a t a t e n e n a t u r a l e p â n ă a tunci , p â n ă când se va trezi din mizer ia şi robia î n care t răeşte .

D a r în caz ext rem, B u l g a r i a n u va r ă m â n e a datoare Român ie i , care cu a tâ ta duşmănie încheie convenţ iune mi l i t a r ă cu Turc i a .

Guvernu l B u l g a r t r ebu ie să fie în to tdeauna şi or i când la postul s ă u ! "

Ce-a p u t u t provoca asemenea art icole în p resa b u l g a r ă ? P r o b a b i l a r t icolu l d lui R é n é P i n o n d in . .Revue de deux Mondes" în care scr i i toru l f ran­cez discută u r m ă r i l e ce ar avea o a l ian ţă mi l i t a ră turco-română.

D a r ce-au a face p re supune r i l e u n u i scr i i tor francez cu a t i t ud inea Român ie i ?

Guvernu l român a desmin ţ i t exis tenţa une i convenţi i m i l i t a r e cu T u r c i a şi a tâ t e de a juns ca să nu ma i fie nevoie ca presa b u l g a r ă să vor­bească despre ag i t a ţ i i ţ ă răneş t i înch ipu i t e .

f „Seara".

Aviz abonaţilor. Abonaţii noştri cari nu şi-au înoit încă

abonamentul pe semestrul al II-lea al anului curent sunt rugaţi să binevoiască a-l înoi ca să nu li-se întrerupă expediarea regulată a ziarului.

De-asemenea sunt rugaţi toţi abonaţii noştri în întârziere cu plata abonamentu­lui să grăbiască cu achitarea sumelor ce ne datoresc, ca să nu fim siliţi a întrerupe trimiterea ziarului peadresa lor.

Abonamentul la „Tribuna" este: pe un an — — — — 2 8 . — cor. I pe 1 / 2 an — — — — 14.— cor. pe l / i an — — — — 7 .— cor. pe 1 lună — — — — 2.40 cor.

C i n e v o i e ş t e s i c u m p e r e

libricate

I O A N V U I A încălţăminte Qätmar — Szatmar ricate în tară într'adevăr о а Ш і а Г OZdUlldl , tun«, comoade, e legante şi du

utile acela să c u m p e r e cu încredere la

- - D e á k t é r - -In casa lui Keresztes András,

care ţ ine în magazinul său d e g h e t e bogat asortat numai g h e t e şi c i obo te pregăti e în ţară

.d in p ie le Tină veritabilă cu preturi foarte mo-jder* te, fabricate imitate nu are şi m arfele sa l e în [privinţa execuţ lunei drăgălaşe sunt neîntrecute .

jLa dorinţă să pregătesc tot felul de [ghete şi ciobote după măsură. =

I

Pag. 6 „ T R I B U N A' 8 August n. 1911

Cronica ştiinţifică. U n nou aliment. — Rabdomanţia şi ştiinţa.

D e Dr. P. Robescu.

Borna, A u g u s t 1911.

Un nou aliment. P â n ă în prezent n imeni nu se gândise să în­

t rebuin ţeze , drojdia de bere ca a l imen t ; acum de curând în Ge rman ia Voeltz şi Bandsexe l au stu­diat drojdia de bere din punc t de vedere nu t r i ­t iv şi pa re că rezul ta te le la car i au ajuns sun t bune .

Dro jd ia de bere, până acum, în a fa ră de în­t r ebu in ţa rea sa indus t r ia lă , nu avea decât o foar­te r es t r însă apl icaţ ie te rapet ică , prescr i indu-se de uni i medici în unele boale. F a ţ ă însă cu enor­ma sa producţ ie , este logic ca cuiva să-i fi veni t în min te să uti l iseze acest p rodus , care în m a r e par te se arunca , şi această ideie a veni t chimişti-lor Voel tz şi Bandsexe l în German ia , unde pro­ducţ ia anua lă de drojdie de bere t rece peste cifra de 70.000 de tone. (o tonă a re 1000 de kilo­grame. )

Aceşt i doi chimişt i , au t r a t a t drojdia de bere cu carbona t de sodiu şi au reuş i t să-i ia gus tu l acela amar , care mai mul t ca orice, o făcea să nu se poa tă mânca . I n u r m a acestui procedeu, drojdia de bere îşi scbimbă aspectul , es te usca tă şi se poa te conserva multă, v reme .

Ana l i sa chimică a drojdiei de bere astfel pre­pa ra tă , a dat rezu l ta te car i sunt super ioare rezul­ta te lor analizei carnei de vacă, şi ia tă compa­ra ţ ia . Dro jd ia de bere , t r a t a t ă cu ca rbona t de so­diu, conţ ine 7 % pă r ţ i de apă, şi 3 5 % de albu-m i n ă ; carnea de vacă, conţ ine 7 3 % pă r ţ i de apă şi 2 1 % de a lbumină .

100 g r ame de drojdie de bere uscată , pro­duce 452 calorii ; — 100 de g r a m e de ca rne de vacă, x>i'odiice 137 calori i .

D i n punc tu l de vedere al energie i ce produce , u n chi logram de drojdie de bere uscată , echiva­lează cu 3 k. 300 de carne .

Deci , d in punct de vedere chimic, drojdia de bere uscată se prez in tă super ioară cărnei , în ceea-ce pr iveş te con ţ inu tu l său nu t r i t i v .

Cei doi chimişt i , Voel tz şi Bandsexel , după aceste f rumoase rezul ta te ce au avut , au exper i ­m e n t a t produsul s tudi i lor lor pe oameni şi pe an imale şi rezul ta te le la car i au ajuns, au fost că nici una din persoanele sau din animale le n u t r i t e cu drojdie de bere uscată , nu au prezen­t a t vre-o t u r b u r a r e gas t r ică sau de al t soi, şi că organismul lor apărea complect n u t r i t de acest nou a l iment .

Cu toate aceste bune rezul ta te , este g r eu să credem că drojdia de be re o să a jungă pe l is tele noas t re de b u c a t e ; cel mul t va const i tu i un ali­men t pen t ru animale .

Rabdomanţia. Se numesc r abdoman ţ i sau rabdomante , acele

persoane car i , do ta te de o sensibi l i ta te specială şi ncexpl ica tă încă şt i inţ if iceşte, spun cu s igu ran ţ ă punc tu l în care se află u n izvor de apă, d i n t r ' u n te ren oarecare .

Azi, dubiu nu mai es te : r abdoman ţ i sunt , şi rezu l ta te le pozit ive, de car i vă vorbesc mai la vale, conf i rmă până la cea mai f l ag ran t ă evi­den ţă ex is ten ţa fenomenulu i .

I n t recu t , p ro f i t ând de buna credinţă a celor ce-i î n t r ebau , au fost şa r la tan i , car i a r m a ţ i de o baghe tă ce ei o n u m i a u magică ,sau de u n oro­logiu sau de o busolă, spuneau minc iuni , p re t in­zând că ei şt iu în ce punc t se află apa, — da r după t recere de t imp, şa r ia tan i smul a lăsat locul adevăra ţ i lo r r abdomanţ i , car i azi, în une le cir­cums tan ţe sun t o adevăra tă provedin ţă pen t ru locui tor i i păr ţ i lor l ipsi te de cursur i de apă sau de fân tân i ar t i f ic iale .

S u n t cinci ani , de când reviste şi z iare se o-cupă foar te serios de r abdoman ţ i a şi р г т în evi­den ţă ex is ten ţa fenomenului , care este des t ina t să aducă mar i beneficii popula ţ i i lor l ipsi te de apă.

U n rabdomante este o persoană oarecare , do­ta t ă însă de o sensibi l i ta te specială în ceiece pr i ­veşte izvoarele de apă, sensibi l i ta te fisico-fisiolo-gică care , în momentu l când rabdomante le se află d e a s u p r a punc tu lu i precis unde se află u n izvor de apă ori câ t adânc, dânsul este cupr ins de o senzaţ ie curioasă, începe să asude, să res­p i re greu , să t r emure , pulsul delà 70—80 cât

este în s ta re normală a junge la 40—50, şi adese­or i r abdoman te l e leşină.

Rabdoman ţ i a a început sa se a f i rme ca ş t i in ţă , şi guve rnu l Germanie i a numi t o comisie care a s tudia t acest fenomen. I n u r m a re fe ra tu lu i ace­stei comisii, guve rnu l imper ia l a t r imis în Afr ica G e r m a n ă pe subprefec tu l Von U s l a r care poseda această facul ta te , şi g ra ţ i e lui , colonia g e r m a n ă din Afr ica sud-occidentală a fost fu rn iza tă de apă, de oarece, acest r abdoman te a descoperi t 117 izvoare.

Sena tu l ge rman , la în toarcerea în pa t r i e a lui Von Us la r , 1-a p r imi t cu toa te onorur i l e cuve­ni te , şi î n t r ' o şedinţă e x t r a o r d i n a r ă i-a adus mul­ţumir i l e pa t r ie i .

I n t impu l campanie i engleze din Sudan , sta­tu l major al a rma te i a avut foar te m a r i bene­ficii pe u r m a rabdomanţ i lo r car i au descoperi t mul te izvoare de apă.

I n I t a l i a r abdoman ţ i a a început să fie soco­t i tă ca o ş t i in ţă pozit ivă.

Ast fe l , în insula Capr i , în mai mul t e comune din insulă , p recum şi în oraşul Capr i , unde delà facerea hune i nu se pomenise izvor de apă, astăzi , g ra ţ i e rabdomanţ ie i , sun t o mu l ţ ime de p u ţ u r i .

î n t r ' o mahala a oraşulu i Modena, numi t ă Pa-gan ine , s'a săpat u n pu ţ , care deşi ajunsese la o adâncime ed 80 de met r i i , to tuşi nu dăduse nici un pic de apă. D u p ă indicaţ i i le precise ale u n u i r abdoman te , izvorul de apă a fost găsit numai la doi met r i i depar t e de pu ţu l dintâi şi la o adân­cime de (18 de metr i i , iar volumul de apă ce-1 dă este de 800 de hectol i t r i i pe zi.

Ex i s t ă un celebru r abdomante . numit Ohia-brera , care în provincia Alexandr ia a descoperi t până acum aproape 1500 de izvoare, fă ră să gre­şească niciodată . N u se face un puţ , în aceea pro­vincie, f ă ră să se ceară in formaţ ia s igură a lui Chiabre ra .

fn total în Ttalia sunt 1700 de izvoare desco­per i te cu a ju torul rabdomanţ ie i , şi apostoli ai acestei ş t i inţe se n u m ă r ă profesor i , sacerdoţ i , ofi ţeri .

Rabdomanţ i i , cum zisei mai sus, se bucură de Q sensibi l i ta te specială, când se găsesc de-asupra unu i izvor de apă, şi această sensibi l i ta te , la uni i , este aşa de desvoltată , încât pot precisa cu sigu­r an ţ ă ma tematcă , câ te izvoare sunt sub dânsul , sau dacă sunt suprapuse sau ramif ica te .

Al ţ i r abdomanţ i , dota ţ i de simţ mai mic, sun t capricioşi , azi s imt şi mâne n u ; al ţ i i s imt dupăcc au mânca t , al ţ i i numa i dacă sun t cu s tomacul gol. Se pomeneşte cazul u n u i r abdoman te care n u s imte decât după ce a lua t un purga t iv .

N a t u r a l că toţi aceşti r abdoman ţ i pu ţ in sen­sibili,, nu simt decât izvoarele car i nu sunt p rea adânci , şi adeseori se înşală a supra adâncimii ce­lor mai p rofunde . .

R a b d o m a n ţ i a nu este un lucru n o u : această sensibi l i ta te specială s'a r e m a r c a t încă de mul t , în an t ich i ta te , da r mai târz iu , cu veni rea la iveală a şar la tan i lor car i speculau credul i ta tea publică, r abdoman ţ i a a căzut în der idere .

Acum, a început din nou să capete d rep tu l pe care îl avea în an t ich i ta te .

Negustori, industriaşi, me­seriaşi români.

Ziarul nostru a hotărât publicarea unui ta­blou statistic al tuturor negustorilor, industria­şilor şi meseriaşilor români din Ungaria.

Adresăm deci, tuturor celor interesaţi rugă­mintea să ne comunice cât mai în grabă numele firmei, oraşul şi strada unde se găseşte atelierul sau prăvălia lor. „ T R I B U N A "

Dr. V I C T O R GRAUR. Medic universal, medic şcolar calificat, profesor de Igiena.

Institut de dantistică. A r a d , Andrássy-tér Nr. 22. — Etajul I In faţa palatului adminis*"A Î ' :omitatului)

I N F O R M A Ţ I I . A R A D, 7 August n. 1911.

— Buletin meteorologic. Inst i tutul meteort, logic a n u n ţ ă vreme caldă, f ă ră ploi şi furtuni.

T e m p e r a t u r a la amiazi a fost de 27.21 Celsim

— Pentru inundaţii din Moldova am prii delà d. P e t r u Pon ta -Pon tescu , u n harnic plugt şi p rop r i e t a r d in Pecica , suma de 1 cor.

— Sborurile de Vineri delà Cotroai C o t i m în z i a r e l e d in R o m â n i a : Via s e a r a , la o re le 7, pe u n t i m p liniştit p c â m p u l C o t r o c e n i , — t r a n s f o r m a t într'un a d e v ă r a t a e r o d r o m — s ' au executat nu­m e r o a s e s b o r u r i a t â t d e c ă t r ă d. inginer V la i cu , c â t şi de of i ţer i i car i urmeai ş coa l a de p i lo t a j .

Din o r a ş , cu a u t o m o b i l e l e şi trăsuri ven i se pe c â m p foa r t e m u l t ă l u m e dornt s ă v a z ă nou l a p a r a t al ing ineru lu i nos' i n v e n t a t o r şi p r i m u l a v i a t o r r o m â n , d.| g i n e r V la i cu , p r e c u m şi s ă u r m ă r e a s c ă g rese le p r i m i l o r n o ş t r i a v i a t o r i mili

In publ icul a s i s t e n t a m o b s e r v a t podi 1). N e n i ţ e s e u , m i n i s t r u l de industrie, ţ p.oral Popov ic i , s e c r e t a r gene ra l al raia i e r u l u i de r ă z b o i , AL G h i c a e t c . etc.

1). V l a i c u a f ă c u t p r i m u l z b o r la orele, 7. r i d i cându- se cu m u l t ă u ş u r i n ţ ă la o î n ă l ţ i m e de 200 m e t r i , l u â n d direcf sp r e s a t u l D o m n e ş t i .

A p r o a p e în a c e l a ş t i m p s'a ridicai d. locot . C a p s a , pe a p a r a t u l Blér io t , (\Ы do p r inc ipe l e E . B i b e s c u .

Ing ine ru l V l a i c u a z b u r a t ne în t re i i cu c e a m a i d e s ă v â r ş i t ă s i g u r a n ţ ă , în ac» m a ţ i u n i l e pub l i cu lu i , t i m p de 15 inimi A p a r a t u l d-sale — plin de eleganţă p r e z i n t ă t o a t e a p a r e n ţ e l e de stabilitate do s i g u r a n ţ ă . D o v a d ă c ă p â n ă acuma m i s 'a î n t â m p l a t nici u n a c c i d e n t .

După. sbo ru l dlui locot . C a p s a , s a l c a t p e m o n o p l a n u l , .B l é r i o t " al doilea t e r p i lo t . D . l oco t . I ş t r a t i . Ş i d-sa a r să f acă evo lu ţ i un i f oa r t e r e u ş i t e . Tot( a t e r i s a r e a o face în m o d p r e a brusc, b a c e a s t ă p r i c ină , a a v u t do înregisr a s e a r ă u n n o u a c c i d e n t , d in fericire, f u r m ă r i g r a v e .

A p a r a t u l a t e r i s â n d b r u s c , s'au rupt d o u ă ro ţ i , p r e c u m şi he l i c ea .

L u m e a c r e z â n d c ă s 'a întâmplat a c c i d e n t m a i g r a v a d a t n ă v a l ă spre aero-p lan . Ar fi de d o r i t c a s ă se ia în privinţă a c e a s t e i îmbu lze l i a pub l i cu lu i , măs de o r d i n e . A l t c u m s ' a r p u t e a înrogis n e n o r o c i r i n e p r o v ă z u t e .

Ţ i n e m să f a c e m c o n s t a t a r e a că prin» pele G. B ibescu , d i r e c t o r u l şcoale ide , ' lo ţ i m i l i t a r i , p u n e t o t i n t e r e su l ca rezul t e le s ă fie c â t m a i s a t i s f ă c ă t o a r e .

In t o t t i m p u l sbo ru r i lo r , d-sa a urm» r i t cu a u t o m o b i l u l pe a v i a t o r i alături d. m i n i s t r u N e n i ţ e s e u .

D-sa a r e d e p i n ă î n c r e d e r e că elevii d-sale în t : , n p u l m a n e v r e l o r regale vor a d u c e servici i m i n u n a t e .

— Cămin românesc Ia Paris. N i se scrie: Ii u l t imul t imp un n u m ă r însemnat de domnişoare românce luând d r u m u l spre Paris . Veniau fii c a să-şi compleeteze studii le la Sorbona, sausäw înscr ie în conservatoare le de ar tă şi declamaţie, fie ca să facă prac t ică în atelierele de croitoriei etc., de pi ldă cele ce isprăviseră şeoalela profes ionale super ioare din ţară.

Ajunse în P a r i s la fiecare pas se isbeiiiA dif icul tă ţ i eno rme : u rmarea firească a îipeel

8 August n. 1911 „ T R I B U N Ă 4 Pag. 7

ani birou de informaţ i i şi a u n u i cămin româ-Ж.

C«Ic, ce voiau să se înscr ie la Sorbona , um­i l la Ministrul de In s t ruc ţ i e , de aici la cel de Eiternc, de acolo înapoi , încâ t mai t o tdeauna pierdeau câteva săp tămân i cu înscr ie rea . Acelea «voiau să î n t r e la Conserva tor , t r ebu i au să prepare pen t ru examenu l de admi te re . P rofe ­sa1 găsit era scump şi nu d in t r e cei buni . (fere voiau să facă p rac t i că în a te l iere , um-ilincu lunile până găseau un loc î n t r ' u n a te l ier Mocmai marc .

Dar hoteluri le şi r e s t au ran te l e? Odăi le mici p întunecoase, mâncăr i l e scumpe şi p roas te îm-Імѵіаи, după pu ţ in t imp . chiar pe cele mai să­

ltase. Nu era de mi ra re ca după câ tva t imp, | K reîntoarcă în ţ a ră bolnave, f ă ră a fi făcut ra serios la P a r i s .

Firesc era că în acest oraş a t â t de cosmopoli t , inii poţi răzba te decât cu m a r i sacrifici i . Ce rost înă l ţ ă to r ar avea aici u n Cămin romá­

ié cu odăi luminoase , cu r e s t a u r a n t cura t şi Sjrijit, cu o sală de l ec tu ră şi o bibl iotecă, pre-Émşi un birou de i n fo rma ţ i i ! Acum un an pă rea «va imposibil.

Dar câte se pot face când e pr icepere şi bună­voinţă !

Sub conducerea unu i m ă m m e h i u f rumos şi ales de doamne românce se va deschide în luna Oetomvrie pr imul cămin românesc p e n t r u domni­şoare la Pa r i s .

S'a închiriat o casă mare , luminoasă în S t r . Pietre Curie, ap roape de Sorbona , în condiţ i i le enumerate mai sus, necesare n n u i f rumos Cămin. Profesori un ive r s i t a r i ca d-nii L ia rd , vice-recto-rui Snrbonci, Appell , decanul Facu l t ă ţ i i de Ştiinţi, Gabr ie l H a n o t a u x , membru al Acade­miei franceze, Char les Riebet , R e n é P i n o n etc. , artişti şi scri i tori dist inşi , au făgădui t că vor ţi­nea eonf crin ţe la Cămin .

; Condus serios, în cur înd acest aşezământ va ivea roadele lui. Domnişoarele pu tând cunoaş te prin ajutorul Căminu lu i , a t â t cu l tu ra şi a r t a franceză serioasă, cât şi adevăra tu l gust şi price­pea pariziană în chest i i le economice, a tunci ád dânsele se vor re în toa rce în ţ a ră , va fi o nia lume ce vine dela P a r i s .

La Cămin vor fi p r imi te numa i domnişoare le pânce, cari au i sprăvi t s tudi i le l iceale în ţa ră , m şcoalole profesionale , cele car i au i sprăvi t Conservatorul, cele ce vor u rma pe cele de aici, (ele ce vor face prac t ică în a te l iere de mode, croi­torie etc., p recum şi cele ce vor u r m a la d i fer i te (toii de comptabi l i ta te , gospodăr ie etc .

întreţinerea va fi dest id de ieft ină. Persoanele cari voiesc l ă m u r i r i pot să se a-

Jreseze dnei Gh. B r a t u 8 R u e G a l i p a u x a An­ii' (Dep. de Seine) F r a n c e , d-lui Arge to i anu , pul secretar la Legaţ ia de aici R u e dela Boet ie li Paris, p recum şi d lui C. Sp ineanu 8 R u e fente Paris.

Locurile se pot opr i la Cămin de pe acum pen-tra Oetomvrie. Cesar Sp ineanu , P reşed in te l e ligei Culturale s. P a r i s .

—De-ale p a r l a m e n t e l o r . U n tablou s ta t i s t ic , alcătuit, pe baza celor 10 ani d in u r m ă , p rez in tă armatoarele date in te resan te cu p r i v i r e la nu-aărul şi t impul şedinţelor Camere i deputa ţ i lo r din Ungaria, Aus t r ia , Ge rman ia , F r a n ţ a şi An-pil.

într'un an s'au ţ inu t şedinţe în U n g a r i a 184, Franţal80, Anglia 143, G e r m a n i a 105, Aus t r i a 89. Şedinţele acestea au d u r a t î m p r e u n ă : în Un-faria 639 ore, F r a n ţ a 783, A u s t r i a 614, Gcrma-nia 472, Anglia 370.

In Camera deputa ţ i lor d in U n g a r i a s'a vorbit tei mai mult.... dar , fă ră îndoia lă , s'a spus mai puţin.

— Purtarea tricolorului şi prefectul Szász. Din Murăş -Uioara ni-se sc r ie : Şi la noi în Mu-răş-Uioara în zilele de t â r g u l de peste săp tămână , c i rculă pa t ru le de j a n d a r m i de câte doi şi cu ochi de Argus caută în toate locuri le d u p ă t r icolorul , ce c la t ină ideia de stat .

N u este săp tămână , în care să nu l ipsească pe fete şi feciori de b râu , iar pe fete de pang l i ca t r i ­coloră cu care îşi împodobesc p ă r u l .

D a r nu numai a tâ t , ci iau cu b ie ţ i i oameni şi „protocol", ca apoi să-i şi poată pedepsi „ M ă r i a Sa f i so lgăb i rău l" — p e n t r u t r ă d a r e de pa t r i e .

B ine înţeles, d. prefect poate de toate acestea nu va şti n imic , — cel mul t aşa va zice.

l a p t e l e deja n u mai pot fi n ic i m i n c i u n i şi nici născociri tendenţ ioase.

D . comite să poată ni-ar opr i ch ia r şi de a ne p lânge când e vorba de dure r i l e noas t re .

Ar fi poate cu cale, cum s'a accentuat şi în „Tr ibuna" ' , ca c lubul deputa ţ i lo r noş t r i i să ceară în C a m e r ă l ă m u r i r i categorice dela m i n i s t r u l de in t e rne în ce pr iveş te p u r t a r e a po r tu lu i nos t ru , că avem sau nu d rep tu l de-a hi-1 p u r t a aşa cum l-am pomeni t si moştenit dela moşii şi s t rămoşi i noştri ? R.

— Fondul cultural Tache Potopopescu. D i n Bucureş t i ni-se scr ie : Fami l i a P ro topopescu roa­gă persoanele şi ins t i tu ţ i i le car i ar avea i n t en ţ i a de a depune coroane pe sicriul r e g r e t a t u l u i T a c h e Pro topopescu , de a vărsa costul acelor coroane „Rănce i R o m â n e ş t i " spre a servi la c rearea u n u i fond cu l tu ra l care va p u r t a numele defunc tu lu i .

—Aviaţ iunea românească. O t e l eg ramă so­sită din P a r i s e r i ne aduce ş t i rea bună că expe­r ienţe le făcu te cu apa ra tu l de sbu ra t ,,Le Ca-nai -d" modelul nou al pr inc ipe lu i George Bibescu, au în t r ecu t toa te aş tep tă r i le cons t ruc tor i lor .

A p a r a t u l s'a r idicat de pe apă şi după vre-o câteva evolu ţ iuni a a te r i sa t pe coas tă ; luându-şi apoi sborul de pe uscat s'a coborât pe apă şi a plut i t în condi ţ iuni excelente .

Fxpc r i cn ţ e l e au fost făcute apoi cu u n pasa­ger, ceca-ce nu s'a mai făcut p â n ă acum şi consti­tue u n record.

— Temeri de noi inundaţii în România. O t e l eg ramă sosită la min i s t e ru l de i n t e rne dela p re fec tura de Dorohoi a n u n ţ ă că r î u r i l e P r u t u l şi Ş i r e tu l au început d in nou să vie m a r i din cauză că de mai mul te zile p louă neconten i t în Bucovina.

P r e f e c t u r a de Dorohoi a lua t măsu r i ca să­tenii să nu mai fie surpr inş i de veni rea apelor m a r i ; de asemenea a înş t i in ţa t şi p re fec tur i le celor la l te jude ţe p r n care t rec aceste r âu r i .

— Contramandarea manevrelor regale ro­mâne. I n u r m a inundaţ i i lo r d in Moldova, f i ind lipsă de fura j , manevre le ce se ho tă râse a se face în toamna aceasta în Moldova este vorba să fie con t r amanda te .

— Răsunetul obstrucţiei în provinice. D i n Ant. ( judeţu l B i h a r i é i ) 'se a n u n ţ ă : Obs t ruc ţ i a tehnică d in pa r l amen t a dat loc la o sângeroasă încă ie ra re în această comună. O societate ma i mare , aduna tă în c i rc iuma sa tu lu i , a început să discute poli t ică, în r î n d u l în tâ i î nd rep t ă ţ i r e a ob­s t rucţ ie i . P ă r e r i l e s 'au împă r ţ i t . Ma jo r i t a t ea a aprobat obstrucţ ia . U n u l d i n t r e cei de faţă, Szé-nássy, însă a dezaprobat-o. D i n vorbă în vorbă pol i t ic iani i noştr i au a juns la băta ie , B ă t u t cum­pli t , Szénássy şi-a a d u n a t neamur i l e şi p r i e t en i i şi s'a în to r s în c i rc iumă.

A început acum o adevăra tă bătăl ie . Scaune , ciomegi, cuţ i te şi revolver au fost a rmele de car i s'a uzat. Sfârş i tu l : şase g r av r ăn i ţ i .

Obs t ruc ţ ion i s t ă însă au r ă m a s înv ingă to r i şi în Ant .

— Dr. Petre Opre, fost avocat, iar în ani i din u r m ă p r o p r i e t a r u l băilor a r a d a n e „ K a t c r i n a " , a r epauza t azi la Macea, lăsând regre te genera le în cercur i le car i l-au cunoscut. Defunctu l a desfăşu­ra t o f rumoasă ac t iv i ta te u m a n ă pe te renul h idro-te rap ie i , î n r eg i s t r î nd şi câteva succese mai însem­nate , car i s 'au publ ica t în z iare în d i fe r i t e r î n d u r i .

— O delegaţie a Românilor din Racoviţa s'a prezentat a la l tă ie r i la m i n i s t r u l de jus t i ţ i e Szé­kelv, r u g â n d u ' să delege pe u n judecător , care cunoaşte limba română şi care să facă anchetă în procesul, pe care îl au locuitori i cu s ta tnl . Min i ­s t ru l de j u s t i ţ i e a p romis că le va sat isface ce­r e r e a .

— Logodne. D . P e t r u Torna, î nvă ţ ă to r în Se-leuş, s'a logodit cu domnişoara A u r o r a Cra in ic , fi ca negus to ru lu i T r a i a n Cra in ic din N ă d a b .

Fe l ic i t ă r i l e n o a s t r e ! — Cununie. Luc re ţ i a F e i e r d in B r a d şi Mate i u

Cosma d in Suciul-de-sus şi a n u n ţ ă cunun ia care se ce lebra S â m b ă t ă 12 A u g u s t st. n., la orele 5 p . m. î n biser ica gr . or. rom. din Brad .

Fe l i c i t ă r i l e noas t re .

— întâlnire colegială. R u g ă m — conform în­ţe lesului avut — pe to ţ i absolvenţi i de acum 6 ani ai l iceului din B la j , să se p rez in te la convenirea d in 27 1. c. în B la j . P r o g r a m : la orele 12 a. m. banche t ; după amiazi vizi te. B la j , în 5 Augus t 1911. I o a n Moldovan, .Victor A a r o n , Nieo lau F , N e g r u ţ i u .

— f Gheorghe Mladin. fost no t a r cercual , a r epauza t în Şi l india , la 6 A u g u s t n., în vr î s ta de 60 de ani .

F a m i l i a a pub l ica t u r m ă t o r u l necrolog: Cu in ima f r â n t ă de d u r e r e aducem la cuno­

ş t in ţa t u t u r o r rudeni i lor şi cunoscuţ i lor moartea neu i t a tu lu i şi iub i tu lu i nos t ru soţ, t a t ă şi f ra te Gheorghe Mladin , fost no t a r cercual , în tâmpla tă la 24 Iu l i e (6 Augus t ) a. c. în e ta te de 60 ani şi în al 31-lea an al fer ic i te i căsător i i .

Rămăş i ţ e l e pământeşt i* ale scumpulu i defunct se vor aşeza sp re vecinică odihnă în c imiterul g r . or. român din Şi l india la 26 Iu l i e (8 Augus t ) a. c. î na in te de amiazi la 10 ore,

Şi l india , la 25 Iu l i e (7 A u g u s t ) 1911. Roza Mlad in născ. Arde l ean so ţ ie ; Ioan Ar­

delean soc ru ; Dr . Corne l Arde lean , Gheo rghe A r d e l e a n c u m n a ţ i ; Valer iu , Gheorghe , Aur ica , A u r e l Fmi l i a , fii şi f i ce : Vasi l iu Di r l e g i n e r e : Le t i ţ i a n e p o a t ă ; Văd. I d a R o x i n născ. Mlădiu . Ioan , Nicolae , P e t r u , Cornel , soră şi f ra ţ i .

Fie- i ţ ă r â n a uşoară şi memor ia b inecuvân­t a t ă !

—• Şcoala industrială, sus ţ inu tă de Reun iunea femeilor române d in Sibi iu , î n t r e a l te luc ru r i fru­moase p regă te ş t e şi odăjdii , apl icând şi la acestea n u m a i motive or ig ina le româneş t i . Ma te r i a lu l ce se î n t r ebu in ţ ează la p r e g ă t i r e a odăjdii lor e de ca l i ta tea cea mai bună . P r e o ţ i i noş t r i ar face u n lucru de laudă, dacă având t r ebu in ţ ă de odăjdii s 'ar adresa cu comandele lor că t r ă şcoala amin­t i t ă (Sibi iu, S t r . Schewis n r . 15) . S u n t e m depl in încred in ţa ţ i , că cu odăjdiile p regă t i t e de şcoala indus t r i a lă va r fi mu l ţ ămi ţ i , f i ind şi ma i fru­moase şi mai durab i l e ca cele confecţ ionate de fabrici le s t ră ine , car i nu se u i t ă decât la câşt ig . R e u n i u n e a femeilor române din Sibi iu, p r i n con­fec ţ ionarea de o rna te bisericeşt i n u umb lă dupa câşt ig, scopiü ei este a da ocaziune biser ici lor noas t re , ca să se p rovadă cu o rna t e f rumoase şi t ra in ice şi a in t roduce p re tu t indenea motivele de a r t ă românească . F ă r ă îndoială un scop nobi l , ca re mer i t ă toa tă a t en ţ iunea din p a r t e a preoţ imi i noas t re de ambele confesiuni .

— La fondul văduvelor şi orfanilor de mese­riaşi admin i s t r a t de societatea meser iaş i lor ro­mâni din Bla j au con t r ibu i t Vic tor Tordăş ianu . p rez iden tu l R e u n i u n i i sodali lor români din Sibi iu şi I u b u Busoiu , vice-rector la seminaru l teol . d in Bla j câte 1 cor.

— La fondul casei împreunată cu hala de vân­zare a „Socie tă ţ i i meser iaş i lor român i d in B l a j " au con t r ibu i t : D r . Gheorghe Popescu , d in pri le­ju l a leger i i de d i rec tor la in s t i tu tu l Cr i şana în T u r d a 20 cor. Gheo rghe P o p , d i rec tor de f inan ţe în penz iune , L u g o j ; Vasi le Toşa, d i rec tor de fi­n a n ţ e T u r d a câte 10 cor., Dr . Ş te fan P o p , depu­t a t A r a d 5 cor.. A u g . Col tor , t ipograf B la j , Ioan Blaga , t ipograf , Bla j câ te 5 cor . ; I o a n Raica , ti­n ichigiu Bla j 3.60; d in ven i tu l pe t recer i i din 12/VI 71 cor. 86 f i i . ; A r o n Deac prof. B la j , Va­sile Lazar , ing iner , I oan Câmpean , p reo t Bă i ţa , câte 2 cor. ; Vasi le R a n t a But icescu, jude în penz. Cluj , Samui l Szabó, ca tchet B la j , Nicolae U n g u ­rean , p reo t Sohodol, M ă r g i n e a n Vasi le profesor , N . Grecescu, Bucureş t i câ te 1 cor.

— Comitetul central al societăţii noastre tea­trale a ţ i nu t S â m b ă t ă sub prezidiul d lu i Virgi l On i ţ iu , vicepreşedintele societăţ i i , o şedinţă , în care s'au lua t u l t imele d ispozi ţ iuni în vederea a d u n ă r i i genera le d i n B l a j . S 'au încheia t toate afacer i le acestui an de act iv i ta te , s'a stabil i t ordi­nea de zi a a d u n ă r i i d in Bla j şi proiectul de bu­get p e n t r u anul vi i tor . Convocatorul adună r i i genera le la Blaj va apa re zilele acestea. Anuaru l

Pag. 8

societăţii se află sub t i pa r şi se va t r i m i t e mem­br i lor societăţii în a junul a d u n ă r i i . „0. T."

-— Logodnă la băi. Ni-se scrie din T u ş n a d : S impa t icu l t î n ă r d. D r . A lexandru Mun tean , can­d i d a t de advocat în R e g h i n u l săsesc s'a logodit în z iua de sf. proroc I l i e , 2/8 a. o. aici în băi le d in Tuşnad cu gra ţ ioasa dşoară Fe l ic ia A lexandra , fica medicului de p ie memor ie Dr . A. Ceuşan d in R e g h i n u l săsesc. Logodna a săvârşit-o F i l i p Leuca preot î n Pâneo ta , care petrece asemenea aici la băi .

La logodnă a fost prezent fratele m i r e lu i d. I l ie Mun tean , p rop r i e t a r de fa rmacie în Craiova. In cinstea acestui p recum si a unch iu lu i lor I l i e T. Cheţ ian adv. binecunoscutul na ţ ional is t şi spr i ­j i n i t o r al cauzelor româneşt i — d in Craiova s'a ales ziua de sf. I l i e p e n t r u săvârş i rea logodnei , la care nepu tând pa r t i c ipa , şi-a t r i m i s omagi i le te­legrafic.

— Nou advocat român. P r i m i m u r m ă t o r u l aviz: Am onoare a Vă aduce la cunoşt inţă , că am deschis cancelar ie advocaţială î n Pe t roşen i s tr . Mátyás (casele d lui N . Socol.)

Petroşeni, 5 Augus t . Cu s t imă Dr. Vaier Pocol, advocat.

— O mare catastrofă în Nicaragua. Se a n u n ţ ă pr in cablogram din New-York , că în Oceanul At lant ic pe coasta N ica r ague i , s'a î n t â m p l a t o groaznică catastrofă.

Va lu r i l e m ă r i i au i n u n d a t uscatul pe o în t in ­dere de câţiva k i lomet r i , d i s t rugând complect ora­şul Bluefields .

Toate c lădi r i le au căzut p r a d ă va lur i lor . Va lu r i l e au veni t cu o iu ţa lă atât de mare , în­

cât locuitori i n ' au avut t impu l să se salveze. P â n ă acum s'au scos 60 de cadavre. N u m ă r u l vict imelor n u s'a p u t u t constata

până acum, deoarece apa n u s'a r e t r a s încă. Se pa re însă că n u m ă r u l vict imelor este foarte

mare . F i r e l e telegrafice şi telefonice f i ind d is t ruse ,

legă tura cu locul dezas t ru lu i este î n t r e r u p t ă . Se pa re că este vorba de u n cu t r emur de pă­

mân t submar in .

— Un omor îngrozitor. D in Ede lény i , l ângă Miskolcz, se te legraf iază că în noaptea de Sâm­bă tă spre Duminecă câ rc iumaru l Czeisler H e n -r ic , nevasta şi nepoata lui au fost omor îţi în mod îngrozi tor .

E r i d imineaţă , când au veni t muş te r i i în câr­ciumă, i-au găsi t pe Czeisler şi nevas ta lui fă ră viaţă, cu c raniu l s fă rmat . I n a l tă odaie, zăcea, f ă ră să dea semne de viaţă , tot cu c ran iu l s fă rmat , nepoata lor.

Leon Tolstoi. 78

RÂSBOIU ŞI FACE. ROMAN.

Trad. de A. C. Corbul ,

(urmare). Pr in ţu l Vasi le se ridică în p ic ioare : •— Scumpa mea, zise el, nu voi u i ta niciodată aceas tă

minu ta ; dar , p r e a buna mea, dă-ne măcar s p e r a n ţ a că într 'o zi poate inima d-tale aşa de bună, a şa de g e ­neroasă va fi mişca tă? S p u n e : „Poate. . ." Vii torul e a^a de lung... S p u n e : . .Poate.. ."

— P r i n ţ e , v 'am spus tot ce mi-a dictat inima. Vă mul ţumesc , dar nu voi fi niciodată soţ ia fiului d-voas t ră .

— Ei b ine! totul e zis, scumpul meu. Sunt foarte fericit că te văd. Te poti în toarce în odaia ta, p r in ţeso .

LII. Fami l ia Rostow nu pr imi multă v reme veşt i de là

Nicolae. P r in mijlocul iernii însă, contele primi o scr i­soare şi la p r ima a runcă tu ră de ochi a sup ra adrese i el recunoscu scrisul fiului său. El dete fuga sper ia t în cabinetul său şi fără a spune nimănui nimic, închise uşa şi începu să cetească scr isoarea .

Ana Mikhai lovna, to tdeauna in curent cu ce se p e ­t recea în casă, se s t recură binişor în cabinet şi-1 sur ­prinse pe conte ţ inând scr isoarea în mână , r î zând şi p lângând.

— Bunul meu amic? făcu Ana Mikhailovna cu ochii în t rebător i .

Contele hohoti mai t a re de p lâns . — Bietnl meu Nicolae..,, o scrisoare. . . bietul meu

„ T R I B U N A "

î n d a t ă după descoperi rea omorulu i s'a porni t cea mai severă anchetă . S'a cons ta ta t îna in te de toa te că din se r ta re lipsesc vre-o 3000 de coroane pe car i Czeisler le dest inase p e n t r u p la ta beutu-r i lor cumpăra t e . S'a cons ta ta t de-asemenea că ucigaşul sau ucigaşi i au i n t r a t p r i n fe reas t ră în p ivni ţă şi de-acolo în bucă tă r i e . Afară , în şanţ , s'a găsi t şi securea pl ină de sânge, cu care a fost săvârş i tă în f ioră toarea cr imă.

U n fiu de măsar , R e g u l a Edc , bănu i t că e f ăp tu i to ru l sau unul d in t r e făp tu i to r i , a fost a res ta t şi in te roga t . Dec la ră că nu este vinovat , d a r nu ştie să dovedească unde a pe t recu t noap­tea de S â m b ă t ă spre Duminecă . Bănu ia l a se în­temeiază ma i ales pe faptul că Duminecă dimi­nea ţa a d i spăru t din comună şi cu t r ee rând comu­nele învecinate a schimbat p re tu t inden i bancnote .

Afa ră de Regu la mai sunt bănui ţ i şi al ţ i t r e i indivizi . R e g u l a a r ămas a res ta t .

X Anton Petroff, succesorul Ioan WonJèa, T i -mişoara-Ceta te , str. Szi lágyi 13. A t r a g e m a ten ţ ia On. publ ic ci t i tor a supra inse ra tu lu i f i rmei de mai sus d in n u m ă r u l nos t ru — care desface cele mai bune p iane , ale di fer i te lor fabr ic i s t re ine , r enumi t e . Recomandăm această f i rmă ca demnă de încredere .

Mişcare culturală şi sociali. — P e t r e c e r i , concerte. —

Petrecere şi teatru în Sir ia . E r i a fost în f run­taşa noas t ră comună Siria o f rumoasă pe t recere î m p r e u n a t ă cu o bună reprezen ta ţ i e t ea t ra lă . D i n j u r şi din Siria au pa r t i c ipa t o mu l ţ ime de oas­peţ i , car i au u m p l u t spaţ ioasa sală a Casei na­ţ ionale de acolo şi au p rocu ra t u n f rumos pr i le j de man i fes t a re pu te rn i că a vieţi i noas t re sociale. S 'au juca t ma i ales jocur i na ţ iona le româneş t i , u n fapt care a t r ebu i t să înveselească pe orice p r iv i to r conşt ient de impor t an ţ a cul t ivăr i i cât mai in tens ive a acestor jocur i . Piesa or ig ina lă a doamnei Mar i a Doboş a s t â rn i t m u l t haz p r in unele s i tuaţ i i comice şi a impres ionat publicul p r i n fondul ei educat iv . N u vom face o cr i t ică severă piesei „ F â n t â n a fe rmeca tă" , căci doamna Doboş este o d i le tan tă care nu are al te p re ten ţ i i , ci vom lăuda mai ales n izuin ţe le f rumoase ale d-sale. U n s ingur luc ru am dori , ca de a l tă da tă să se evite pe cât se poa te neologismele în con­versa ţ ia ţ ă ran i lo r car i în t ră pe scenă. U n ţ ă r an nu poate spune : A m o b s e r v a t cu t a r e sau mi-s'a f i d a n ţ a t fa ta .

Ne-ar pă rea bine să î n r eg i s t r ăm cât mai mu l t e seri f rumoase ca cea de er i , în Siria, f run­taşa comună cu conducător i a tâ t de conşt ienţ i .

fecior, răni t , da r avansa t ofiţer! Cum să spun asta scumpei mele contese?

Ana Mikhai lovna se a şeză a l ă tu rea de conte, îi ş te rse ochii cu batista oi. apoi ceti scr isoarea, îl l inişti pe conte şi-i făgădui că în t impul zilei o va pregă t i pe contesa, şi cu a jutorul lui Dumnezeu , i-se va putea povest i totul la ora ceaiului .

In t impul cinei, Ana Mikhai lovna aduse vorba de răsboi , în t rebă de mai mul te ori când sosise cea din u rmă scr isoare din par tea lui Nicolae, şi'şi dete p ă r e ­r e a că în curînd vor primi de s igur veşt i de là dânsul .

Nataşa , care e ra cea mai pă t runză toa re din toată familia, îşi ciuli urechi le . E a în ţe lese că în t re ta tă l ei şi Ana Mikhai lovna e r a o taină pr iv i toare la fratele ei şi că încercau s'o p regă tească pe mama ei. Dar cu toată înd răznea la pe care o avea Nataşa nu avu cu ra ­ju l să pună vre-o în t rebare fată de contesa, ci fu n e ­linişti tă, nu mancă nimic, se sucea pe scaunul ei, fără să ascul te de observaţ iuni le inst i tutoarei sale.

î nda t ă după masă ea dete fuga la Ana Mikhailovna şi se a runcă la gâ tu l ei.

— Mătuşica, d r a g a mea, spune, ce s'a î n t âmpla t? —• Nimic copila mea. — Ba da, ba da, mătuşica scumpă, ştiu că a ţ i aflat

ceva. — Ah! ce ş i rea tă ! făcu Ana Mikhailovna scutur înd

din cap. — O scr isoare delà Nicolae, nu es te a ş a ? întrebă

Nataşa cetind un răspuns afirmativ pe obrazul Anei Mikhailovna.

— Dar , te rog, fii cu b ă g a r e de seamă, ştii cum ves tea as ta i-ar face rău mamei ta le .

— Voi ii cu b ă g a r e de seamă, dar spune-mi , spu­ne-mi tot... Nu v re i? Atunci merg să povestesc totul mamei .

8 August n. 1911

ECONOMIE. Un congres al comercianţilor români este pe

cale a fi convocat de comercianţ i i români din Si­b i iu şi Pe t roşen i , în f run t e cu d. Aurel Popescu d in S ib i iu . Scopul congresului este a chibzui asu­p r a modulu i , cum s'ar putea pune mai bine k cale în temeia rea unei mari societăţi comeràà pe acţii p en t ru p rocura rea en gros a mărfurile necesare număroş i lor noşt r i comeeianţi resfînj în d i fer i te le noastre centre . Locul şi timpul)-ner i i congresului încă n u este f ixat .

Unde ajungem? Cet im în „Rev. Econ.": Dapi cum ni-se comunică din pă r ţ i l e locului, institute noas t re de c red i t : „ G r ă n i ţ e r u l " din Dobra ţi „ P r o g r e s u l " din Uia , amândouă membri i ai „So-l i d a r i t ă ţ i i " , — au început să se loviască deabinelt î n capete, în modul cel ma i păgubi tor şi ner> numesc.

D i rec ţ iunea „ G r ă n i ţ e r u l u i " a decis deschide­rea unei f i l ia le în Uia , ia r conducera filialeii încredin ţa t -o g ine ru lu i d i rec toru lu i .

Ca revanş d i rec ţ iunea „ P r o g r e s u l u i " a dej apoi î n f i i n ţ a r ea unei f i l iale în Dobra .

De însemnat e că în Uia , sediul „ P r o g r e s a românesc, mai sun t două bănci s t ră ine . In Dok sediul „ G r ă n i ţ e r u l u i " , ma i e banca româneasi „ O r i e n t u l " şi încă o al tă bancă s t ră ină . Distanţi î n t r e Dobra şi U ia abia e 9 k lm. !

I n t r e astfel de î m p r e j u r ă r i e prea evidÉ că p o r n i r e a ins t i tu te lor „ G r ă n i ţ e r u l " şi ..Progre-su l " se poate cvalifica ori cum, n u m a i ca pre» vatoare a intereselor româneşt i şi obşteşti, m Tr i s t e s tă r i í

A V I Z ! Rugăm pe st. noştri abonaţi, cari M

aceştia sunt mulţi — sunt în întârzierea plata abonamentului, să binevoiască 1 achita măcar acum abonamentul.

Am aşteptat înadevăr deajuns. Să nu uite abonaţii noştri, că tipografic,

colaboratori, expediţie, — toţi şi toate rt clamă banii: înainte. Toţi pretind şi nin nea nu aşteaptă.

Budapesta, 5 August 1911. Administraţia rem „NAŢIUNEA",

Ana Mikhai lovna povesti în câ teva cuvinte cc# nutul scr isoarei , cu condi t iunea însă ca Natasa nun spune nimănui nimic. ,

— Parole d'honneur, făcu Nataşa î n c h i n â n d nu voi spune nimănui nimic.

E a dete numai decât fuga la Sonia şi îi zise cu In­curie şi so lemni ta te :

— Nicolae... rănit.. . o scrisoare. . . Sonia se făcu albă ca varul şi nu putu rosti dedk

un s ingur cuvân t : „Nicolae".

Nataşa în ţe lese abia în acea clipă partea tristă t şt irei pe care o aducea . E a o sărută pe Sonia şi începi să p lângă .

— Nu e g rav răni t , es te avansa t ofiţer, şi pe deplil vindecat — el s ingur a scris scr isoarea.

— Ai cet i t -o? întrebă Sonia. — N'ain cet i t -o. Dar Ana Mikhailovna mă asigndl

că toate 's bine, că e deja ofiţer.

— Slavă ţie Dumnezeu le ! zise Sonia făcându'şi seM nul c ruce i ; dar poate că nu ti-s'a- spus tot adevärill Ha idem la mama.

Ins inuăr i le Anei Mikhailovna din timpul cinei ol p regă t i se ră câ tva pe contesă. Ea intră în odaie, «I aşeză pe un fotoliu şi nu'şi mai deslipi ochii de pe nul por t re t în min ia tură al fiului ei. Ana Mikhailovna tu I sc r i soarea în mâni , se apropie pe vârful ghetelor Jel odaia contesei şi se opri în dosul uşei.

— Nu intra , făcu ea contelui care o urma, t en i i chema la t imp — şi închise uşa.

(Va urma.) , ,. I

Nr. 162 1911 „T R I B Ü M A" Pag. 9

f o s t a A d m i n i s t r a ţ i e i . D. Goanta. Lăpusnic. Am primit 14 Cor. abona

iot până la finea anului 1911. Petru Serbu. F.-Giriş. Am primit 14 Cor. abona

gent până la finea anului 1911. I.C Sitab. Aşa credem, că-i acasă la Poiana-Sărată

Redactor responsabil: I u l i u G i u r g i u . „Tribuna" institut tipografic, N i c h i n f i t % ia.

I t E I S Z M I K S A

f a b r i de M O B I L E

i n

Mea-mare-Nagyvárad Cilea Rákoczi-ut No 14

(Lângă A.f>olo). I- —, ap —

GRUBER DEZSŐ magazin d e pălării şi ar t i co le

de m o d ă pentru bărbaţi .

C I vi J — K o l o z s v á r , Coltul străzii W e s s e l é n y i şi S z é p ,

vis-à-vis cu hotelul »Feszl«

Noutăţi în pălării de domni şi copii, albituri, cravate şi totfelul

de articole.

P r e ţ u r i s o l i d e !

ijjT "<*œ'\ Serviciu conşt i inţ ios ! jjjjg 1

FABRICA DE B R Â N Z Ă

m C L U J ш PIAŢA SZÉCHENYI , (CASA RÊGENI) .

Recomandă fabricatele sale, cali­tate bună:

I Brânză săcuiască ' / 1 0 - 1 / 4 kg. în burduf I Brânză săcuiască 1 —2 kg. în burduf \ Brânză săcuiască 4— 10 kg. burd. mare IBrânză săcuiască 5 kg. în lemn

ІBrânză săcuiască 10—15 kg. în lemn Caş de Cluj format de ţigle, pe lângă preţurile cele mai moderate.

C A T A L O G É Ç T - J I T U L T .

A N U N Ţ .

0 damă română în etate de 20—30 de ni caută loc de

e c o n o a m ă < casa unui preot sau funcţionar român toiv şi fără familie. — Ofertele serioase i se trimită sub adresa »E. P. 25.« Te-iBwár, Postrestante. юѵаг,

Case de cumpărat în Vârşeţ cu preţul delà 2000 până la 50.000 coroane. Doritorii să se adreseze lui

Jivvi IVlin, Vârşeţ (Versec) Fonó-u. 13.

*»e caută,

un apotecar român diplomat care ar îi aplicat a cumpăra respective a lua în arândă pe vre-o 5 — 6 ani apotecă aranjată modern din o comună fruntaşă curat românească din apropierea Aradului. Dacă respectivul e încă necăsătorit are şanse de a se şi căsători bine. — Cu pro­specte detailate serveşte Iancu Petrov ic iu din comuna Sajtény (comitatul Csanád).

Johann, Seibel strungărie artistică aranjată pe puteri

de maşini în

Braşov, Strada Lungă No 27.

Pregăteşte şi ţine în depozit dopuri şi pipe pentru buţi, de cea mai bună calitate, apoi dacuri, bile şi popice pentru biliard şi po-picărie precum şi totfelul de picioare pentru masă, pelângă preţurile cele mai moderate. Celor ce cumpără a douaoră li-se dă rabat.

— Lucrări de ornament. —

M á r t o n T a m á s atel ier cu maşini e lectrice pentru as­cuţire artistică şi fabricare de cuţite

i n M a r o s v á s á r h e l y , Piaţa Petöfi-tér N o 1. Se recomandă pentru pre­gătirea şi ascuţirea oricărui soi de cuţite, ca cuţite pen­tru căsăpie şi bucătărie, pen­tru masă şi bricege, unelte pentru ciobotari şi cojocari precum şi ascuţirea bricelor pre lângă preţuri convena­bile şi execuţie ireproşabilă.

La trimiterea a şase brice, bărbierilor le socotesc taxa numai — pentru cinci. —

Annnţuri primeşte admi -nistraţia «Tribu­nei*, pe lângă i preţurile cele i mai moderate.

i i l i taaaft Scoaterea dinţilor, dinţi artistici, poduri în gură, de aur, coroane, efeptuieşte

Q U Ï L R E I N H O L D

pe lângă preţuri moderate şi garantă L U G O Ş , STR. B O N N Á C Z .

• Giobotari, ATENŢIUNE! Pantofari

1 AUREL BRINZAY • fabricant de unelte, 1 BUDAPEST, YIIL, Losoncy-utca 18 Щ J Pregăteşte totfelul de 2 unelte pentru c io bo­l i t ă r i e şi p a n t o f ă r i e . fi Catalog trimit gratis.

I JOHAN GENSTHALER y ţ g iuvaergiu şi ciasornicar,

în Orăştie. Szászváros . r ^ I L I A L Â , Î N S Z Á S Z S E B E S .

Vânzare de j u v a e r e , de aur şi argint şi c e a s o r n i c e pe lângă garanţie şi preţuri moderate. -Să fac orice reparaturi de juvaere şl ceasor­nice de aur, repede precis şi ieftin. — — Serviciu conştiinţios. :-

шштюжтшштжпт

Cele шаі monera» ащ~ mobile de Vier ş i а г а ш і şi cele гаяі practice bănci «igie­nice d6 şcoală şl mobi larea lo­cuinţelor, hotele-lor, spi ta le lor şi

« şcoa le lor , precuni şi ob iec te fabricate din ce le mai b u n e ma-'erlata din ţară, lucrările cele mai solide de artă şi construcţie se life

rează numai de cătră firma

Berehardt Rezső utóda B r a s s ó , str. N e a g r ă nr. 33 .

tat acoio e cancelaria 9i fabric?, montata cu cele raai no! masinád). —.

S ?Pa». 10 „ T R I B U N A " Nr. 162 - 1911

A s z ó d j M i h á l y importőr d e cafea, anunţă că cafeaua s'a

ieft ini t — — Vând cafea din magaz ine le m e l e din Triest şi F iume, 1 ferind-o la staţ iunea respect vă

cu următorul preţ: Cafea, boabe mari, prima calitate 1 kgr. 1 fl. 72 C a ' e i Cuba lare i • 1 « 20 Cafea Cuba Rio 1 » 1 < 02 Cafea Santos 1 » — « 00 Cafea Santos fină 1 > 1 c l() Cuba Portorico 1 » — « 95 Domingo 1 » 1 « 15 Salvator I > 1 « 16 Cafea Scant 1 » — « 76 Cafea Victoria 1 » — € 88 Cafea scursă în vapor fină . . 1 » — « 98

P r e ţ u r i l e s â n t d e a s e î n ţ e l e g e l a 100 k g r . —— L i f e r a r e f r a n c o .

Trăiau Turfurean lăcătuş artistic şi pentru zidiri

î n Bistr i fa . Primeşte ori ce lucrări de branşa aceasta precum: strîngerea cu fer a zidirilor, pre­gătirea de p o r ţ i ş i g a r d u r i d e f ier , bal­coane, trepţi, îngrădiri de morminte, cămine şi cuptoare etc. executate artistic şi prompt. Primeşte totodată spre efeptuire totfelul de r e p a r a t u r i atingătoare în branşa aceasta pelângă oreturi ieftine şi serviciu ou ictual.

T T 7 Ï 11

K r ä m e r K á r o l y ! strungar

Făgăraş, Apaffy-utcza Nr. 2. Primeşte spre efeptuire şi reparare toate lu­

crurile ce aparţin acestei branşe, şi reco­mandă neguţătorilor dopuri pentru buţi, în orice mărime, pregătite din material excelent.

Ţine în depozit în abundanţă mare totfelul de articlii pentru fumători, gherghefuri pen-

tru lucrul de -S * mână etc. etc.

Comandele din provincie se exe­cută prompt şi cu cea mai mare pun-tualitate.

Obiectecte ad­mirabile.

1 C B G Y I I I I U I văpsltor de haine, curăţitor chi­mic, broderie, şi institut pentru spălatul rufelor cu aburi, în A L B A 1ULIA • G y u l a f e h é r v á r . Széchenyl-u. (lîngă biserica călug). Primeşte curăţiri lucioase şi fine, cu­răţire de trusouri, albituri de desupt, de masă şi de pat, perdele şi ori-ce lucruri din branşa aceasta cu preţuri foarte moderate. Curăţire şi vopsi-torie chimică de tot-felul de haine pentru bărbaţi şi femei, pardesii fără a le desface, apoi materii de mobile, perdele, dantele etc., cu preţuri moder.

Invenţie Nonă. Invenţie Nona. Moară de ote l

pentru întrebuinţare în economie şi acasă, m a ­c i n ă excelent orzul, cucuruzul şi grâul, se în­vârte cu mâna, puterea de muncă a unui băiat de şasă ani, u n k i l o g r a m p e m i n u t pelângă garantă şi se capătă numai într'o mărime.

Prefaî 14 coroane Face a p a r a t e p e n t r u d e s f a c e r e a s ă m â n ţ e i

de lucerna şi trifoiu, de mânat çu puterea ori cu mâna cu puterea ori cu mâna, de aplicat în ma­şina de îmbătit ori de sine stătătoare. Preţurile să se întrebe la

K a d a r G y u l a f a b r i c ă d e a p a r a t e d e d e s f ă c u t s ă m â n ţ a t r i f o i u l u i ş i a t e l i e r d e r e p a r a t m a ş i n i î n

Nagyvárad, Villanytelep mellett.

Bicicletele de re­nii memondial:

THE CHAMPION ş i PREMIER cu osie campanilară

roată automată (cu frînă liberă) se vând pelângă garantă de 3 şi 5 ani cu preţul original a fabricei, fär' de nici o ridicare de preţ în rate lunare de

12 şi 15 cor. precum şi

— părţi alcătuitoare pentru biciclete — ca gumă interioară şi exterioară prima calitate, so­nerie, lampe, pedale, lanţuri, roată automată, conus. In urma circulaţiei mari unde în toată Austro-Ungaria trimite şi în provincii cu preţ foarte redus — î n m a r e c u p r e ţ o r i g i n a l d e f a b r i c ă . —

Láng Jakab şi fiul mare comerciant de biciclete şi părţi alcătuitoare

B u d a p e s t a , VIII, , J ó z s e f - k ö r ú t 41,

Filiale : Baross-tér 4 şi în Buda, II., Margit körút 6.

Catalogul de lux cu 1000 de chipuri se trimite gratuit .

O rugare modestă , care nu vă costă nici o obo­sea lă , dar administraţiei ziarului nostru poate fi de mare folos . Ziarul nostru roagă pe onoratul public, că la cererea preţurilor curente sau la orice cerere sau cumpărare să se provoace că anunţul firmei la cetit în ziarul Tribuna din Arad.

Lemnăria şi fabrica de mobile din Ungaria de sud.

(Délmagyarországi famegmunkáló és bútorgyár]. Timişoara

Fabrica: Elssabet in , Hat tyú-u . 23 . Depozitul: J o s e f i n , K o s s u t h - u . 17.

Prăvălie nouă. Prăvălie nouă.

M é s z á r o s K á r o l y , croitor pentru domni

Kolozsvár, Szentegyház-u. 6.

m

ѳ И

îşi recomandă depozitul bogat asortat cu s t o f e din ţară şi străi­nătate, lucrează totfelul de haine bărbăteşti la ultima modă, croi modern, serviciu prompt, lucru

I ireproşabil şi preţuri moderate. |

É ® ma -МІИМШІІІІ ваидимі

© J H o r v á t h Béni

m e t t a n t e Nagyvárad, Kossuth Lajos-u. 11

Recomandă în atenţia publicului di) loc şi provincie, a t e l i e r u l s ă u ть h a n l c aranjat de nou, unde primeşte comande şi r e p a ^ ä H d e lucruri ce aparţin în brajişe precum maşini d e c u s u t , d e s c r i s , b ic ic le te şi g r a m o f o a n e c t f . Utensiliile acestor maşini le are în depozit. Reparaturile se efectu-azà repede şi prompt.

m

Avem în depozit : mobile p. dor­mitor, sufragerie, salon şi locu­inţe garçon, lucrate în atelierul no­stru, apoi garnituri de piele precum şi mobile de aramă, executate după cele mai moderne şi nouă cerinţi. — Comandele se efeptuiesc grabnic şi conştiinţios, pelângă garantă demnă de toată încrederea. Preţuri convenabile.

Urmaşul lui

G u s t a v N ó v á k

şi magazin de modă bărbătească

Timişoara-Josefin Strada Ludovic Kossuth No 17.

Cel mai mare magazin de

pălării moderne pentru domni şi copii, precum şi în articole de modă bărbătească şi chipie pentru uniforme cu preţurile cele mai moderate şi serviciu prompt

I

162 - 1911 „ T R I B U N A ' Pag. 1Í

№ cea mal mare din Тлатілтпрс Tanna Tot felul de riasudlcă — e s t e a lui і І ѵ ш Г О Ѵ И Л JUlIUö. f u n j j d e c â . de fir, brăcil, Iegătoare. Aşezare şl scurtare de funii de i pentru transmisiuni. — I ^ u g - o j ( L u g o s ) . Atelierul: Făgetului No 77. — Magazin şi birou : Piaţa Izabella. —

funării de cânepă, рейіпі uzinuri şi economii : pentru trăsuri (pentru fân), Iegătoare de snopi , funi i pentru boi ,

urc ştreanguri, hamacuri , mreje p. рег$8ЕЯ, SÜTELS PERÎIRU cai etc. ui pentru ri, orâuri

ікрі şi de |iizl), bă-«di câne-ţta|Pack) ifcsaci de tópanza şi fke im­obile, sbi-cergi şi

iele. etc. № prompt ;

Iepe acţii de producerea lemnului Budapesta (Fatermelő Részvénytársaság Budapest)

i c i mecanică BROD (Slavonia).

ează tot felul de butoaie din lemn de stejar şi calitate bună, cu preţuri moderate.

O F E R T E P R I M E Ş T E „

Societatea pe acţii pentru producerea lemnului Agentura centrala : Budapesta, str. Nádor 19.

Uzina Brod (Slavonia).

à • • • •

• l à •

•

D U A R D L E X E N u şi antepriză de Instalaţlunl

1Ş0V, Strada Lungă No 29 . TELEFON No 334.

anandă pentru pregătirea muncei de tinichigiu Érie Ia edificii, precum coperişe, şi învelişuri n, ornamente de metal, vase pentru bucătărie, pri PENTRU GHIAŢĂ, vase pentru spălat şi altele. KIALIST Î N A P A D U C T E L A C A S E , C A N A L I Z Ă R I , iterea D E GAZ D E I L U M I N A T , Ş I INSTALAREA CAMERELOR D E B A I E .

Lampe de carbid de totfelul delà 3 coroane în sus . Engrosiştilor Ii-se dau rabat. Depozit bogat în V A N I D E SCĂLDAT, cămine, closete etc. Serviciu conştiinţios. Preturi moderate. Reparaţie promptă.

m

Leitner Sándor M E C H A N I C Ş I E L E C T R O T E H N I C

Cluj—Kolozsvár, Strada D e á k F e r e n c z Nrul 30.

Vinde şi repară pe lângă preţuri mo­derate: casse de bani, biciclete,

isini de cusut, gramafoane [maşini de scris. — Primeşte

muncă de branşă, precum : in­ducerea soneriilor, a lumini de іісе şi a diferitelor motoare. f M -;<4ИИ*ѵ'*

In 1904 a câştigat delà so­cietatea din Budapesta a văpsitorilor auritorilor şi lustruitorilor diplomă. —

Taferner Antal auritor de biserici şi saloane

V e r s e c z , Temesvàri-u. 20 . Primeşte spre executare, conform planului aurire şl reparare, Iconostase, altare, s . mormânt, acoperiş d e turnări, aran­jamente bisericeşti apoi pregătirea tuturor lucrărilot de branşa aceasta precum şi re­pararea şi vopsirea de nou a monumentelor deasemenea şi. orice Icoane bisericeşti. La dorinţa pregătesc prospect ; pentru vederea lucrărilor In provinţă merg pe

spebcle mele proprii.

Execuţie promptă. Servic iu conştiinţios

Bencsik Zsigmond în Déva O F E R Ă

g h e t e a m e r i c a n e ş i f r a n c e z e cusute cu mâna în ^ g a l o ş i , ghete atelierul propriu П comoade şi p. — precum şi — 1 X§k gimnastică. —

Ihûto irntn / л ч ^ 2f?L M a r e m a g a z i n d e

ШЩШ S 3 K Ä S 5 f. moderne p. băr- y . n~^g\ t o c u " l a ghete şi baţi, femei şi copii. """ I M iJM^ creme excelente.

Ghetele pentru picioare neregultae şl bolnave le pregătesc dapä masară — La comande din provincie este

destul a se trimite o gheată folosită. — Serviciu prompt.

EMIL FISCHER fotograful de curte al A. 5. J{. prinţului Josif

Sibiiu, Str. Cisnădiei N o 5. vis-à vis de Hotelul împăratul Romani lon

Atelier de fotografări artistice. Tablouri în grupuri ; de copii ; arhitecto­nice şi reproduceri de totfelul la mărime.

Fotografii în portret, afară da atelier. Apartament propriu de pictură. Comande numai după fotografiile de probă.

Premiat : München 1903.

Sibiiu 1Ѳ03. Bucureşti 1906.

Brünn 1907. Bruxella 1911.

Fotografări pe orice timp.

— Execuţie — splendidă.

Atelier de curelărie, şelărie şi coferărie:

Orendt G . & Feiri W . (odinioară Societatea curelarilor)

Siblin—Nagyszeben, Heitauerg. Str. Cisnădiei 45.

Magazin bogat în articole pentru căroţat, călărit, vânat, sport şl voiaj, poclăzl şl procovăţuti, portmonee şi bretele solide şi alte articole de galanterie, cu preţuri f^-rte moderate. Deoozit permanent în curele de maşini, curele de cusut şi legat, Sky (vârzobi). — Recomandă pe urmă cei mai buni jamperl de piele fabricaţie proprie, pentru c: . 'i şi militari, cari s t u strins lipite pe picior. — Reparările se execută prompt. Mare deposit de hamuri pentru cal delà soiurile cele mai ieftine până la cele mai fine, coperitoare (ţoluri) de cal şi cofere de călătorie. — Comandele se efeptuiesc conştiinţios.

Pag. 12 „ T R I B ü N A' Nr. 162 — 1011 1

Nagy Sándor, sculptor, Arad, Kossuíh-u. No 4. :• In stabilimentul de pietrărie a lui Mairovitz. -:

Execută şi reparează

lucrări de sculptura artistică

figurate şi docorative precum şi portrete după natură şi iotografiii, monumente mor­man tale, totfelul de producte ale industriei, apoi lucrări moderne sculptate pentru deco­raţia zidirilor din teracotă, piatră, ghips, ciment şi din alte materii pelângă preţurile cele mai ieftine şi serviciu conştiinţios.

Orologiu de tazunar cu capac dublu, mecanism excelent

p e n t r u 6 c o r o a n e se capăiă pe lângă garantă de 2 ani

precum şi totfelul de

reparări de oroloage se execută cu preţuri convenabile la

H. Süssmann orologier Sibiiu—Nagyszeben, Reisperg. 11.

тшшшмм In atenţia susţinătorilor de scoale.

km Recuisiiele obligatoare pen­

tru şcoalele confesionale în

cadrul legii XXVII, § 15

din 1907, se pot cumpăra

mai avantajos delà

H a b e l M á t y á s G é z a fjator-icítrit de reevizite scolastice

Budapesta, VII., Vas-utca No 7.

Telefon interurban 557. Piane, pianine, harmonie! şi timbale fabricate moderne asemenea ce­lor mai renumite fabrici străine, liferează şi garantează întâia şi cea mai veche fabrică de piane

din Ungaria de sud

P E T I O F A N T A L , ~ ' Timişoara - Temesvár-József város,

Strada Szilágyi Nr 13. Depozit: Strada Hunyady 16 (casa proprie]. Piane şi pianine se închiriază'!

mm - Í

Societatea pe acţii transilvăneană

r e i n s Ъ a n k se recomandă la executarea legării caselor, la canalizarea oraşe* lor, reconstruirea latrinelor, apoi la lucrări de beton şi poduri betonate, canalizări, rezervoire, apaducte, fundamente теспапЦ pavarea străzilor în cement şi asfalt, podini de beton şi terassa

Recomandă apoi magazinul său bogat în tuburi de cement, plăci, van de apă şi de nutreţ, tăbli de cement la coperirea ca­selor, cementarea criptelor ş. a.

Vînzare de Cement-Portland. Lucrări după proiecte.

B I R O U L :

»Societatea pe acţii transilvăneană Vereinsbank« Sibiiiu, Fleischergasse Nr. 17. şi Saggasse Nr. 27.

щ M a r e d e p o z i t d e c u p t o a r e . Am onoare a aduce la cunoş­

tinţa on. public, că în Koloszvár, Monostori-u. 7, a n d e s c h i s a n m a r e m a g a z i n înregistrat şi provăzut cu cuptoare din ţară şi străinătate, unde se află în de­pozit permanent cuptoare moderne de majolică stil secesion şi cuptoare de olane Daniel, precum şi cămi-nuri şi cuptoare de bucătărie.

Atrag atenţia publicului asupra de-* pozitului meu model, asigurînd-ul tot odată despre calitatea perfectă ale arti­colelor şi preturile cele mai solide.

Aşteptând binevoitorul sprijin sunt cu deosebită stimă:

Tamásy Józse f , I-v olozsvár, m ' —

Atelier artistic pen­tru pictarea sticlei şi mozaicuri de ţ ţ sticlă veneţ iană • *

P A L K A J Ó Z S E F BUDAPESTA, YII, BAROS-UTCA 59.

Fondat în anul 1894.

Pregăteşte în stil modern

fereşti colorate •: pentru biserici în execu­ţie simplă şi artistică,

Mozaicuri veneţiene :- de sticlă. -:

Icoane pentru altar, orna­mente şi statuiete pentru păreţi în execuţie artis­tică din material veneţian. Modele şi prospecte tri­mitem gratuit. La cerere mă prezint în persoană pentru luarea, în primire a lucränlcr. T%te*bli62-32.

Abonaţi „TRIBUNA POPORULUI" cea mai bună şi mai ieftină foaie poporală.

» TRIBUNA « INSTITUT TIPOGRAFIC — NICHIN ŞI CONS., ARAD.