.. t'

Legende istoriceDosar critic deLucian Pricop

DIMITRIE BOLII{TINEANU

EI}ITURA CARTEX 2OOO

Bucuregti,2016

Copertd: Mdddlina PricopTehnoredactar e: Ecaterina Pisld

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiBOLINTINEANU, DIMITRIELegende istorice / Dimitrie Bolintinganu; dosar critic deLucian Pricop. - Bucuregti : Cartex ZOO0,2016

rsBN 978-973-10+653-2

L Pricop, Lucian

82l.t3s.t-91-349a@98)(0:82-3a)398.2(498)

Pentru comenzi gi informa,tii, vi rugdm si ne contactalila:

o TeVfax: 021 /323.41.30; 021 /323.00.7 6o Tel: 0745.069.898; 0729.951.763o www. edituracartex.roo e-mail: comenzi@edituracartex.roo O.P.4, C.P. 184, Bucureqti

,,,,,1llllll11,,,,,COREST

trFdt l. c.XJ. FoiSF l^&dmLflru4lftB-H.

CUPRNTS

Grozea Vornicul ..........Mihai revenind de ra D;;#; ":.:::.:.:.::.:.:::.:.:.....:..::... ::::.::: .::..:. ...:Domnul MavrogheniHan-t5tarRossandraBdrladBaia ............Codru Cosminului ...........

$tefan la moarte .....................Dumbrava roqie ............Maria Putoaica ............-..Dragomir sau cetatea lui Radu Negru ..........Muma lui MihaiMihnea qi labaDomnul TighineiEdessaCdntece din exilProscrisulInvocafieLa Constantin NegriMihai in Transilvaniaintoarcerea lui MihaiMiron CostinLa romAniMihai 9i cilSul ..........

Jepeq qi solii .............Ana-doamnaSAn-Petru .................:.......Moldavii la Marienburg .................Solii lui fepeq la MohametDomnui IonagcuVomicul DumitruMihai la Vidin ..........La UnireSiretul

f,'i#;r;rll ::::: : : ::::::::: :::::::::::BAtAlia pe ghea15Moartea lui Mihai Viteazul ................:..:..:...:..:..::::..:Visul lui $tefan cel Mare ..........Movila lui RdzvanPetru RaregBarnoschi-domnul ...........Mihai qi ucigdtorul

IJ14751611

8183858788909l9293

100t02105108i09

10t2I6I1t8I9

t20121129132135131138139140141143144146147148150153r54155t57

ECUATIA PRODUCTIEI POETICE

Volumul de debut din 1847, intitulat destul de explicitdupd gusturile noastre de azi Coleclie din poeziile dom-nului D. Bolintineana, se deschide cu un text in care auto-rul iqi prezintd. poezllle, cu o modestie disimulat5, dreptdivertismente prea ,,pufin solide". Prin universul poetic pecare-l aduce qi atitudinea teoretica din prefa{[, voiumul din1847 prefigureazd direcliile contradictorii ale spirituluislu. Atracqia voluptoas[ a formelor, a culorilor, a muzicii,pe de o parte, sentimentul instrdindrii, complexul de pro-scris in lume, pe de altd parte, sunt concurate qi cenzuratede un ideal eroic na{ional qi de ambilia de a pune expe-rienfa - care rdmdne senzuale qi sentimentall, - in ecualiefilosofici. Rezultatul este in majoritatea caztxrlor o suit[de fragmente divergente, din care se pot salva doar raremomente de poezie autenticd. Cu o deplind inocenf[ a

spiritului critic, Bolintineanu iqi considerl ins[ opereleilustrative pentru un program romantic grandios, de tiphugolian: ,,Ca simgimdnt de frumos, de sublim, de ridicol,poezia are de obiect umanitatea, natura qi pe Dumnezev.Umanitatea, natura, Dumnezeu sunt cele trei lumi cu caream pus in contact pe cititori. Am cdtat poezia in istorie, inpatimile omeneqti, ?n spectacolul naturii qi in contemplareainfinitului." (Conrafi. Din Reveriile de tinerele (dincolode mullimea comparagiiior, a cdror inl5n{uire retoricd dd

registre- Poetr.ltr e un mare atrc6tuitor de blesterne in metruarnfibrahic (",S6-qi arzd plSrndnii de-o sete addncA / $iap,il, tiranie, s5 nu pofi sd bi"")o un autor neintrecut depasaje sirnfonice...

Prin astfel de lnsuqiri tsolintineanu s-a irrpus ?n litera-tura rormdnf, ca un poet foarte personal, ugor de recunoscutin imritaqii" ca un adev5rat pef de Ecoal5.

A[" Piru" Istpri,a triteratwrii rona&fte, Editura Grai qisuflet - Culnua Na{i<rmal5, Bucureqti, tr994, pp" 57-58"

MUWIA LAT $TEFAN CEL MARE

I

Pe o sthncfi neagr6" intr-un vechi casfel"

lJnde cmrge-n vale un r6u rrifitel,Flhnge qi suspim5 ffinflra dornni@,

Dulce qi suav6 ca o garofigd;

Cdci in hbtAli'e so4ad ei doritA plecat cu oastea qi n-a nrai venit".

Ochii sdi albagtri ard in tracrimel'e

Cur,n lucesc in roud doud viorele;Buclele-i de aun cad pe alhu-i sf,n,

Rozele qi crinii pe fa15-i se-ngfin".

ins[ doamna soacrd lAng[ ea vegheazd

$i cu dulci cuvinle oimbhrb5reazd.

u

Un orologiu sund noaptea jurndtate.

La castel in poart[ oare cine bate?

-,,Eu sunt, bunA maic[, fiul t[u dorit;Eu, qi de la oaste m[ intorc rdnit.Soarta noastr[ fuse crud[ astd dat*Mica mea oqtire fuge sfdrdmatd.Dar deschideli poarta. . . Turcii m5-ncom.jor. ..

VAntul sufl[ rece... Rdnile m5 dor'!**

25

Tdndra domnil5la fereastrl sare.

- ,,Ce faci tu, copil[?" zice doamna mare.Apoi ea la poartd. atunci a iegit

$i-n ticerea nopiii astfel i-a vorbit:

-,,Ce spui, tu, strdine? $tefan e departe;Braful sdu prin taberi mii de morfi imparte.Eu sunt a sa mum5; el e fiul meu;De egti tu acela, nu-!i sunt muml eu!Insd dacd cerul, vr0nd sd-ngreuiezeAnii vieEei mele gi sd md-ntristeze,Nobilui t5"u suflet astfei l-a schimbat;Dacd tu eqti $tefan cu adevdrat,Apoi tu aicea fdrd,biruinEdNu poli ca s[ intri cu a mea voin!5.Du-te la oqtire! Penfru [ar5 mori!$i-1i va fi mormAntu-ncoronat cu flori!"

III

$tefan se intoarce qi din cornu-i sund;Oastea lui zdrobitd de prin v5i adun[.Lupta iar incepe... Duqmanii zdrobigiCad ca nigte spice, de securi lovi1i.

26 27

PMDABUWSCU

De trei zile lupta n-a mai incetat

$i tbtarul pare c-a inaintat.Dar Buzescu Preda vede cu durereFloarea RomAniei ce pe vale piere.Trece inainte pe un cal in jocCe varsd din ochii-i flacdrd de foc.

Sfige cu ffirie cetelor zdrobiteCe la giasu-i mAndru se intorc uimite.Iatd cd nepotul hanului t[tarTrece pe-un sf,ibatec, ager arm[sar;Unde se aratd pe intinsa vaie,Prin oqtirea noasuA igi deschide cale.

Iar Buzescu Preda, cum il int0ini,4..Ii iegi-nainte qi-astfei ii vorbi:

- ,,Dacd nu ti-e fric[ qi-ai credin[d-n tine,

O, tdtare! vino sd te bafi cu rnine!"Ei descdlecarf, atunci amAndoi

$i se iau ia luptd ca doi juni eroi.Ochii tuturora cat6 cu mirareLa Buzescu Preda qi tltarui mare.Ei se bat Iaraza stelei cei de foc,Flac[rile-i albe pe-a lor zaie joc.VAntul rdcoreqte fruntea 1or udatd

$i mAnia dulce sufletul le,mbat6.Ei se bat in spade - spadele se frdng;

$i se iau ?n brale - se smucesc, se strAng.

CAnd tdtarul scoate o secure micd$i, lovind pe Preda, pavdzaii stric5.Dar el cu mdciuca astfel il lovi,inc0t deodatil cdzuqi muri.Iar dupd aceasta, oastea romdneasc6Pleacd qi invinge hoarda tdtlrascd.

DOA\VTNALAI NEAGU

Neagoe cel fu{are in al s5u palatCe dornneEte pe-Argeq zice intristat:-,,Min5stirea noastrd nu e sivArqitd$i a mea avere este isprlvitd!Dragi ostaqi, ce zice[i, nu ar fi plcatCa s5 ?mceteze lucrul minunat?"- ,,Birui:i noi pe {ard pot ca s[ se puie!..Au rflspuns ostaqii ca sd il rn6ng6ie.Zic qi ei decide biruri pe romdniDe 1a cei rnai tineri p6n' la cei b5trAni.Doarnna intrd-n sal[. Graliile sc]aveirnpletesc cu roze ztlele-isuave.Ochii uzi de roud spre plmdnt se-nclin;Rumenind la fagd ea vorbeqte lin:- ",Voi vreli biruri nouffieagoe, te teme!lrlAine toat[ {ara o s5 te blesteme.Asti m5n[stire ce atdt iubegti,Printre furn de lacrirni poate s-o priveqti!latS diamanturi! Vinde-le qi-urrneaz[Nobila lucrare ce te inirneaz[.CSci aceste scule nu le pot purtaCdnd femei pe fa[5 lacrimi vor p5stra.,.

2829

Zice qi aratd un paner de aurUnde inchisese gingagui tezaur.Ea il dd. $i fala ca un frag cocdnd,Rumend surdde, drdgilaq Ei blind.Un bdtrdn se scoalf, qi-astfel le vorbeqte:

- ,,Inima strdbund inc[ viefuieqte.

lara care naqte astfel de femei,Meritd gi viala qi mdrirea ei.C[ci sd qtili cu to{ii c[ un neam se faceMare sau se perde cum femeii place.

$i acum vor zice: Doamnel pot sI mor,Cdci vdzurd ochii-mi mdntuirea lor!"

CUPA LUI FTEFnrtt

intr-o mdndstire din trecut rlmasi,in domneasca sa15 se intinde mas[.Misail prezidd.6st banchet voios

$i in timpul mesei zice dureros:

- ,,$tefan dupd moarte lds5 moqtenireArcul s[u qi cupa 1-ast5 m[n[stire.Cu Cantimireqtii leqii au venit

$i prdddnd iocaqul, arcul au rdpit;

+-lnsd nu rdpird cupa minunatS!Ea triieqte inc[, de mirare!... Iatd!"El aratd, cupa... ToEi s-au minunat.Ea era sdpatd dintr-un matostat.

Servii vars5-ntr-insa dulce tdmdioasd.Fiecine-nchind pentru o frumoasd.

Cind la cei din urrnd rdndul a venit,Misail ia cupa qi-astfel a vorbit:

- ,,IJnde este timpul cel de vitejie?Timpul de mari fapte?... Vai! N-o sd mai vie?A cdzut Moldova, cdci orice romdniSe roqesc la gdndul a mai fi stdpdni.

Ei imbracd manta de inqelepciune;Dar ca s[-qi ascunzd,trista sl[biciune.Dar infelepciunea fard-a cuteza,E ca cutezareafdrd,-a cugeta.

Cdnd vedem sfioasd patria rom0n5,Ne-aducem aminte vorba cea b[tr6n5.:Cel ce e mai aproape de mormAntul sduLa ideea mo4ii tremurd mai rdul

$tefan nu mai este... ins[ o si vieA11i $tefani cu via{[ qi cu bdrbdlie:Dac[ timpul de-ast6zi ne apasd greu,Viitorul este al lui Dumnezeu!

Ins[ pdn' s[ vie lanpl sd ne rupd,Nu va mai bea nimeni din aceastf, cup5;Cdnd un suflet mare se va ardta,H6rburile cupei le va aduna."

Zice" - arunc[ cupa qi o sparge-n trei...Nimeni n-a strdns inc5 h6rburiie ei.

30 31

ruIANrA WI ;TFnnN

$tefan al Moldovei la Vaslui sose$te.

Cheam5 pe miniqtri, astfel le vorbeqte:

- ,,Mor[i erali in via![ qi v-am inviat!Cu a ![rei c0rm[ cinste vi s-a dat.Sd v[ fac pldcere a lriafi, mf,rginire,Am lipsit pe rude de a mea iubire,Am jertfit prieteni qi ostagii meiCe-au lucrat cu {ara ia m[rirea ei;

Numai s[ domneasc[ pacea pe-[st pdmdnt

$i s[ pot a zice: pentru toli domn sunt!

La mXrinimia cate am avutPentru to!i, rdspunde[i, ce fe1 afi fdcut?Voi primir[1i cOrma ca sd o sl[biEi!ApSra[i coroana ca s-o umilif !

Ca sd cazd domnul, afi voit s5 piarlCu neatf;rnarca-i sfdnta noastrd Ear[.AEi cdtatmdrirea, cinstea s[-i lua{i,La strdinii hulitd s-o ingenucheaEi!...Cdci a ei m5rire dat[-n al meu nume,Mici qi f5r[ rnerit vd flcea in lume.Neputdnd s[ mergeli unde suntem noi,Aii voit s6, caz\. domnul p6n' ia voi.Dar $tefan cel Mare incd vie{uieqte!...O, arcaqi! imi spuneli, tara cedoreqte?",,Moartel" strig-arcaqii... Sdlile rdsun...Trei miniqtri mnndri capul 1or rXpun.

APRODULPUNCE

Se-aprinsese-n lupt5 Hroit cel tiran.Cdnd se-abate calui marelui $tefan,Purice-i oferd calul slu indat[.Domnul nu ajunge scara rddicat[.

- ,,Doamne! Movilild md voi face eu,

Ca si poli sd-ncaleci dupd gAtui meu!"Zice gi se pleac[. $tefan, fdri muncd,Prin mijlocu-acesta pe fugar s-aruncd.

- ,,Purice, sdrace! De voi cdgtiga,in movild-nalt[ eu te voi schimba.Omul este mare, nu prin al sdu nume,Naqtere, avere, ci prin fapte bune;Faptele sunt nobili, nu {5r6na sa,

Ce deopotriv5 viermii-o vor mdnca.

$i acum, Movild, hai a ne lupta!C[ci urmaqii noqtri nu ne-or sem[na!Mulli romAni chiar astdzi la str[ini alearg[

$i prin ei aqteaptd lara ca sd mearg[.

$i cum vrei ca vra];ala ei a afla,CAnd tu nu o afli in inima ta!Cel strSin nu-[i face niciodatd bineF[r[ s[ c0qtige drepturi peste tine.Nu zic c-o sd piard neamul romdnesc;Dar sunt timpi in care popolii sl[besc;Cum sunt ani in care pomul ce rodeqte,Nu dd nici o road[, deqi infloreqte.Popolii se pieacd cAnd mai-marii lor

32 aa3J

in descurajare cu inirna mor!-..Cdnd sunt robi ei ?nqiqi l-a lor slXbiciune,Cum vor face liber un popor in lume?Popolul acela este ca sf,firqit"

Este cel din urrnf,: e la robi robit.CHci intotdeauna un popor se faqe '

Mare ori nemernico celor rnari cur,n ptrace.

$i sX qtii" aproade, cd vor trece aniPflnf, sd rnai vie Dragoql qi $tefaei!""Zice,p:treatfr" invinge" Hroit se urrdl6-Furice aprodutr s-a f[cut lV[ovi]fi"

CANSTLXUL,SEUMF

La senat se-adund capii cei r,nai bravi,Soni germar*i,, soli unguri, detrnrtag.i moLdavi,

Preo,[l venerabili cu trdsronnl rxtatre,

Nobil5" junime plind de*nfocare.Dar lVfihai cu f,ar!,a no:binat&-n dor,Cel intdi se scoal5 qi le zice tror:

- ,,Ast[zi turcii catrc6 drepturile sfinte;Schimbd viafa-n moatrte,. lXrile-n nrorminte.De-ast[zi peste fafa dalbe{or c0mpiiPe ruine-nalgd sp.l,endi;de g'wlmiri.

C6mpul schirnh6 fala qi se-mbrac[-n doliu;Dup[ dAnqii urm['fTdcfiri, mcrarfe,, spoiiu.Prin altare sfinte vasele zdtobesc;Intrd prin familii, pe copii turcesc;Mame qi fecioare ruqjnos insult[;De nici o putere barhari,i n-ascult[..Suflete-njosite ce-n lume trfliescCa sd ruqineze neamul o.inenesc,

In aceastd \ard, calea lor aratd

$i de dorul l[rii fierbdntat se-mbar[.Neamul nostru piere; dar ce e mai r1u,Cade cu ruqine pe mormdntul s6u!De-ast[zi inainte numai cu arma in minlVa sc5pa de moarte patria romdndIntre viafa sclavd qi-un mormdnt f5losNu-nt0rzie-un suflet nobil, generos.Astfel totdeauna lara Iiberar[Vechi eroi ce-n fald se glorificard.Inima lor mare sI vieze-n noi!Sd perim sub arme ca strdbunii-eroi!"

Astfel zice domnul. Un boier rlspunde:- ,,Dorul fdrii noastre sufletu-mi p5trunde.Vorbele{i sunt mdndre, dulce mi rlpescDin amare gdnduri unde rdtdcesc!Dar, inalte doamne! Mult ar fi mai bineSd-mbldnzim pe fiard prin cuvinte line.

|ara-i obositd ca un trist morm6ntAur, arme, brafe, doamne, nu mai sunt.Aplrarea noastr[, cOt de dalb[ fie,Ar scomi pe {ar[ zile lungi de-urgie.Inimile noastre zboard, cdidurosPeste-al bdrb[liei zid alunecos,Dar infelepciunea caut[-a ne ducePrin furtuni turbate c[tre [elul dulce."Zice. Dar eroul astfel a vorbit:

-,,in1eleapt[-mi pare vorba ce-ai grdit,Dar de-n[elepciunea robului ce-n fiareTremurd s6. piarzd zilele-i amare.Poate-al t[rii tale nobil, sfdnt amorA putut s5-1i facd gAnd indoitor?Este-nchis[ calea pacea dulce-a cere.

34 35

Turcii pleac[ fruntea numai la putere;In lumina minlii orbi sunt ochii lor;Singuri iqi preparl negru venitor.Frica de-a ne pierde pare slab prepus.Nimeni cu-arma-n mdn[ lara n-a supus.

Ne-nvoirea noastr[, setea de domnieInimilor sclave, datu-ne-a-n sclavie.Fralii de Moldova, dalbi, leali eroi,Gintele vecine vor veni cu noi.Dar de-am fi chiar singuri, incf,-ar fi mai bineS[ murim cu fal5 decdt cu ruqine!"

Capul legii noastre cere-a cuvdnta.Flac[rd divind luce-n fala sa:

- ,,Legea ni se calc5, lara se robeqte

$i-armia romdn[ tot mai vie{uieqte."Zice qi inal{[ bralul s[u in sus,Ar[tand pe-o cruce chipul lui Isus:

-,,Crist muri pe cruce pentru-umanitate

$i prin moarte d[du lumii libertate.Nu-i creqtin acela ce nu qtie-a da,Pentru-al 1[rii bine, pacea, viafa sa!

Dincolo de moarte radios strf,luceSoarele m[rirei eroilor, dulce.Ochii-nfelepciunei, cei de moarte plini,Nu pot s[ pltmnzd dulcele-i lurnini.Astfel este omul ce-njosirea-abate:Tnemurd sd moard pentru libertate.Dar poporul nostru, nobil, generos,Rupe cu-a lui via![ lan{ui ruqinos."Artfel ie vorbeqte. Domnul oaste strAnge,Luptd mare-ncepe, pe barbari infrOnge.