a urcat lazar in sanul lui avraam. o analiza a parabolei din luca 16.19-31

7/21/2019 A Urcat Lazar in Sanul Lui Avraam. O Analiza a Parabolei Din Luca 16.19-31

http://slidepdf.com/reader/full/a-urcat-lazar-in-sanul-lui-avraam-o-analiza-a-parabolei-din-luca-1619-31 1/21

A urcat Lazar in sanul lui Avraam? Adevar si mitologie in

pilda bogatului nemilostiv

Sturza Iuliu Cezar, teologie pastorala anul III

Una dintre cele mai controversate parabole pe care le-a rostit Domnul Christos în

predicarea Sa este cea a bogatului nemilostiv i a săracului Lazăr. rincipalul motiv esteș

pentru că pare a învă a altceva dec!t vorbise Isus înainte i după rostirea ei. Imagistica vie iiț ș ț

de dincolo de moarte prezente în această parabolă pare a "i în contradic ie cu unele a"irma iiț ț

"ăcute de Domnul Christos. #n două din momentele în care a e"ectuat învieri, Iisus vorbea

despre moarte ca un somn $%atei &'()* Ioan ++'++, "iind în concordan ă cu concep iileț ț

biblice despre moarte. #nsă, evenimentele din această parabolă par a contrazice concep iaț

obi nuită.ș

e deasupra, în unele cercuri, povestea nu este interpretată ca o parabolă, ci ca o

înt!mplare reală, o descriere eactă a vie ii de după moarte.ț + %ulte dintre amănuntele

parabolei par a o clasa într-o categorie di"erită i a o eclude din lista învă ăturilor date deș ț

către Iisus.

ceastă lucrare se va ocupa de două aspecte principale i va încerca să răspundă la douăș

întrebări ma/ore. rima este dacă parabola este întradevăr o povestire sau reprezintă un "apt

real. doua este dacă concep ia despre moarte din această parabolă este una biblică sauț

reprezintă altceva. #n acest scop, pentru început vom analiza ce este o parabolă, cum au "ost

interpretate i cum putem distinge învă ăturile din ele. %ai apoi vom "ace o analiză înș ț

pro"unzime a parabolei pentru a în elege mai bine elementele constitutive. #n ultimul r!nd,ț

vom trece în revistă no iunile despre via ă de după moarte prezente în cultura ebraică anticăț ț

pentru a în elege mai clar direc iile din acea parabolă. #n "inal, voi "ormula o concluzie peț ț

baza analizei datelor puse înainte.

1 de exemplu cartea "Ce se intampla cu sufetul din ceasul mortii pana in ziua a

40-a" de Seram Alexiev si scoasa la editura Sop!ia la pagina 1# parabola este

o$erita ca argument in $avoarea existentei unui sufet care supravietuieste mortii

individului de asemenea siteul !ttp%&&'''(bible(ca&su-conscious-li$e-a$ter-

deat!(!tml numeste parabola "cel mai clar verset in ceea ce priveste viata dedupa moarte"



+.+ Ce este o parabola0 arabolele rabinice si parabolele lui Iisus

entru cititorul modern s-ar părea ciudată prezentarea ideilor i conceptelor de cătreș

Domnul Christos în parabole, care reprezintă p!nă la urmă povestiri cu t!lc.Important este să-

L în elegem pe Iisus ca i persoană care a trăit în alestina secolului I i care S-a comportat înț ș ș

con"ormitate cu cutumele culturale ale acelei epoci.

#n g!ndirea orientală i cea iudaică parabola era des "olosită. De-a lungul timpului auș

"ost colectate peste (111 de parabole rabinice, scrise în timpul mai multor secole. Un e"ort de

apreciat este cel "ăcut de 2obert %. 3ohnson, care a str!ns 4(5 de parabole rabinice din

primele secole după Christos i a adăugat un scurt comentariu la ele.ș ( ceasta arată că în acea

perioadă parabolele erau privite ca o "ormă apreciată de a epune inteleptciunea pe în elesulț

tuturor.6rau "olosite în mod tradi ional pentru a clari"ica o idee sau un tet. arabola devine oț

procedură simpli"icatoare.4

7ăsim de asemenea eemple de parabole în 8echiul 9estament. Cele mai cunoscute sunt pilda

lui Iotam $3udecători &':-+5 i pilda rostită de ;atan înaintea lui David $( Samuel (').ș

tunci c!nd le citim vom observa unele similarită i cu structura "olosită în paraboleleț

Domnului Christos. #nsă eistă o categorisire care arată că parabolele sunt mult mai multe în

literatura iudaică biblică.

Cuv!ntul ebraic pentru parabolă este <mashal<, care poate "i un proverb $6zech. +:'(-

4, o zicală, o satiră, o ironie sau o ghicitoare $s. =:'( ). De asemenea eistă i pove ti multș ș

mai dezvoltate ca spa iu i ca structură i care se încadrează în genul parabolelor.ț ș ș

>ăc!nd un pas mai departe să vedem ce înseamnă cuv!ntul grecesc sinonim pentru

<mashal<. Cel care apare men ionat în scrierile ;oului 9estament este termenul <parabole<.ț

) Craig L( *lomberg +nterpreting t!e parables +llinois, +ntervarsit .ress 1//0

pg( 4/

Andrei .lesu .arabolele lui +isus *ucuresti,umanitas, )01

4 2obert ( Stein An introduction to t!e parables o$ 3esus !e 5estminster.ress 1/#1 pg(16-17



#n elesul său este o <ilustra ie, compara ie sau analogie, pusă sub "orma unei pove ti, "olosindț ț ț ș

evenimente din via a cotidiană pentru a descoperi un adevăr moral sau spiritual.<ț 5

Di"eren a principală dintre o simplă similitudine $o povestire cu t!lc de mărime redusă i oț ș

parabolă este tocmai "aptul că parabola devine o poveste. Compara ia apare atunci c!nd suntț

puse în oglindă ceva asemănător #mpără iei lui Dumnezeu i o înt!mplare?atitudine cotidianăț ș

$%arcu )'41-4(* %atei +4'44* Luca +5')-= .a.. Dacă o compara ie începe cu o a"irma ieș ț ț

generală a unei înt!mplări cotidiene $Luca +5'), ++'5, ++'++, o parabolă începe cu un

eveniment singular. $Luca +@'+, +)'+@, %atei (+'(:. 6istă trei tipuri de parabole' parabola-

poveste, parabola-eemplu i alegoria. rimele două sunt similare între ele i împăr irea poateș ș ț

părea arbitrară. A di"eren ă între parabola-poveste i parabola-eemplu este că de obicei laț ș

ultima, încheierea seamănă cu un <Du-te i nu mai "ă a a.<ș ș

legoria pe de altă parte apare ca o poveste ce con ine mai multe meta"ore. Caț

rezultat, o parabolă-eemplu are un singur punct de compara ie, în vreme ce o alegorie poateț

avea mai multe.@

Dacă ar "i să privim elementele de bază a unei parabole am descoperi trei principale. rima

sunt <simbolurile<, elemente din via a reală a ascultătorului. l doilea element esteț

<răspunsul<,care este a teptat de la ascultător ca urmare a ascultării. Ultimul element esteșcombina ia de motive teologice din parabolă care îl aduc pe ascultător la "ormularea unuiț

răspuns. #mpreună ele "ormează un <grup teologic< $theological cluster.=

Un comentator al parabolelor le de"ine te într-o manieră interesantă, care întăre te categoriileș ș

de mai sus. Linnemann descrie parabolele ca <evenimente lingvistice< $language events care

îl aduc pe ascultător în luarea unei decizii. Chiar i acel ascultător care re"uză să "acă oș

alegere, tot va lua o decizie. sta înseamnă că parabola aduce o schimbare în via aț

ascultătorului.: st"el în elegem că parabolele nu reprezentau simple pove ti, i că ele aveauț ș ș

8 An introduction((( pg( 16

6 An introduction to parables pg( 1/-)0

7 9ennet! :( *aile .oet and peasant and t!roug! peasant ees( A literar-

cultural approac! to t!e parables in Lu;e <ic!igan, 5illiam *( :erdmans

.ublis!ing Compan =rand 2apids, 1// pg( #

# ".oet and peasant(((" pg( )0



un scop mai pro"und i anume modi"icarea unor comportamente nepotrivite, sau deschidereaș

unor noi perspective în g!ndirea lor. Scopul principal era să înve e adevărul divin.ț &

2e"eritor la natura ilustra ilor, ele de cele mai multe ori erau luate din înt!mplări cotidiene.ț

ceastă era metoda pe care o "olose te Iisus de cele mai multe ori. După părerea unor autori,ș

parabolele au un speci"ic palestinian i în unele cazuri chiar galilean, "iind cu siguran ăș ț

concepute într-un cadru rural.+1 6le nu reprezintă "abule, i în niciunele din ele nu apar ș

prezente supranaturale sau "antastice, precum copaci vorbitori, oameni care zboară sau

animale care să scrie căr i.ț ++

6istă asemănări între parabolele rabinice i cele ale lui Iisus ce demonstrează tradi ia comunăș ț

a celor două. mbele tipuri de parabole încep cu o "ormulă introductivă speci"ică, structură iș

lungimea parabolelor rabinice se asemeana cu cele ale lui Iisus i de multe ori logică categorieș

de parabole merge de la <cel mai mic înspre cel mai mare<.+( Cu toate acestea, Iisus a ales să

nu se con"ormeze în întregime, aleg!nd ca de multe ori elementele parabolei sau "inalul să "ie

în a a "el construite înc!t să st!rnească întrebări în min ile ascultătorilor. După o interpretare aș ț

lui le u, motivul pentru care vorbea în parabole era o întunecare a min ii urmată de un procesș ț

de <mestecare< a ideilor din care reie ea o concluzie i omul era pus în "a a unei alegeri, a aș ș ț ș

cum reiese din concluzia de mai sus.

Un alt argument, mai cunoscut, pentru care Iisus a ales să vorbească prin parabole este

pentru a ascunde. Un cercetător "aimos al parabolelor, Charles Dodd, remarcă că de multe ori,

a ezarea parabolelor în tetul 6vangheliilor, nu ine at!t de mult de cronologie, c!t de logicăș ț

i teologie. 6l concluzionează că parabolele deveneau ast"el nu doar simple alegorii generaleș

ale adevărurilor eterne, ci arme "olosite de Iisus pentru a dăr!ma pre/udecă ile i standardeleț ș

celor ce le ascultau. ceastă înseamnă analiza parabolelor din punctul de vedere al Sitz im

/ !e Sevent! >a Adventist *ible Commentar( !e ol *ible 'it! exegetical

and expositor comment( +n seven volumes( olume 8 5as!ington >C, 2evie'

and erald .ublis!ing Association 1/#0 pg( )04

10 An introduction to t!e parables o$ 3esus(((" pg( 6

11 idem( pg( 41

1) +nterpreting t!e parables pg( 8/



Leben, adică locul original unde au "ost spuse. +4 ceastă con"eră o imagine mai clară asupra

intei parabolelor, deschiz!nd noi u i pentru o interpretare corectă i completă.ț ș ș

+.(. Interpretarea parabolelor* scurt istoric

#ncep!nd cu perioada modernă în care s-a dezvoltat critica biblică, pu ini cercetători maiț

sus in că toată Scriptura reprezintă un produs unitar, revelat într-un mediu aseptic, nesupusț

niciunei in"luen e eterne. Studiile, eegeza i analiza contetului istorico-cultural au produsț ș

revolu ii în "elul în care este privit tetul biblic, duc!nd uneori p!nă la etreme re"eritoare laț

acceptarea caracterului divin al Scripturii.

Chiar dacă cercetătorul va recunoa te că eistă amprenta divină în tetul biblic, totu iș ș

el nu poate trece pe l!ngă dovezile care arată implicarea elementului uman. Unele voci din

domeniul cercetării biblice recunosc că "oarte pu in din ceea ce a "ost rostit de către Domnulț

Christos s-a păstrat i că materialul evangheliilor este în mare parte constituit de către autoriș

din memorii, eperien e i material oral. ceastă abordare a "ost dusă la etrem în perioadaț ș

liberalismului german c!nd unii puneau la îndoială orice cuv!nt i îl atribuiau bisericiiș

primare. arabolele au trecut i ele prin acela i proces, "iind considerate "ie inven ii aleș ș ț

bisericii, "ie prelucrări ale adevăratelor ziceri ale lui Iisus, modi"icate pentru mediul iș

con"lictele din acea perioadă. stăzi însă, aceste păreri sunt combătute de către cercetători

care analizează at!t gramatical c!t i istoric parabolele i o"eră argumente privind a ezareaș ș ș

cronologică în vremea Domnului Christos.

2e"eritor la interpretarea parabolelor, aceasta a avut mai multe etape. #n timpul

ărin ilor Biserice ti i în perioada medievală, au "ost citite că alegorii pur i simplu, "iecareț ș ș ș

element "iind interpretat pentru a se potrivi cu o învă ătură pur spirituală $acest curent aț

început în biserică prin "aimosul cărturar aleandrin Arigen, părinte al alegoriei biblice.

2e"ormatorii au început un proces de dealegorizare care s-a petrecut în pa i mici.ș

bia în secolul I, învă a ii au început să privească parabolele ca mai mult dec!tț ț

ni te simple alegorii i să privească în substratul lor cultural. #n anul +:::, germanul dol" ș ș

3ulicher publică cartea <Die 7leichnisreden 3esu< în care dă la o parte stratul alegoric iș

analizează parabolele într-o manieră elevată. 9otu i, el va "ace doar primul pas. Urma ii săiș ș

1" An introduction to t!e parables(((" pg( 8/



vor descoperi eroarea pe care el o "ăcea' reducerea întregii parabole la un singur punct, o

generalizare etrem a con inutului ei.ț +) După el au urmat al ii, precum Charles . Dodd sauț

3oachim 3eremias care au adus parabolele la locul lor de drept, îndrept!nd aten ia înspreț

adevăratul mesa/ al acestora i nu asupra unor interpretări ulterioare i "or ate.ș ș ț

+.4. rincipii generale de interpretare

Cu toate că eistă mai multe voci, uneori discordante, care prezintă metode de analiză,

eistă anumite principii de interpretare generale i care pot "i acceptate de toată lumea, "ără aș

"i părtinitoare.

• In primul r!nd trebuie să privim contetul parabolei $locul, circumstan ele, persoaneleț

cărora este adresată i problema care va deveni o cheie de interpretare.ș

• 9rebuie să mai "im aten i la introducere i concluzie care de multe ori "ace clar scopulț ș

parabolei.• >iecare parabolă ilustrează un aspect "undamental sau adevăr spiritual, iar detaliile

sunt importante doar dacă clari"ică un punct anume al adevărului.• #nainte de de"ini adevărul spiritual, e nevoie de o imagine situa iei descrise, prinț

obiceiurilor orientale modurilor de g!ndire eprimare. arabolele imagini vii ce

trebuie văzute, înainte de "i în elese.ț

• Dacă vom considera că parabola ilustrează un adevăr particular, este evident că nu

putem să ne bazăm o doctrină pe un detaliu al parabolei• arabola trebuie interpretată în termenii adevărului pe care vrea să-l înve e, a a cumț ș

este el prezentat în limba/ literal în contetul imediat i îndepărtat în Scriptură.ș +5

v!nd în vedere aceste elemente, putem privi alt"el parabola. 8om intra în pro"unzime,

trec!nd peste principalele detalii i men iuni pentru a vedea dacă putem etrage o ideeș ț

re"eritoare la scopul parabolei i însemnătatea ei.ș

(.+ naliza parabolei

14 3oac!im 3eremias .arabolele lui +isus *ucuresti, Anastasia )000 pg( 16

18" Sevent! >a Adventist Commentar(((" pg( )04



7ăsim un prim argument i spri/in pentru ideea că această parabolă nu este mai multș

dec!t o simplă poveste. >ormula de începere <6ra un om bogat...< are o rezonan ă tipicăț

pentru mediul ebraic i rabinic, întărind ideea unei nara iuni i introduc!ndu-i pe ascultători înș ț ș

atmos"era parabolei.+@

arabola începe cu prezentarea persona/elor. 6le sunt descrise într-o antiteză contrastantă.

Amul bogat, era cu adevărat o persoană care nu ducea gri/a zilei de m!ine. 6ste analizat din

trei perspective' cum se îmbracă, ce măn!ncă i cum se comportă.ș += Iisus îl prezintă ca "iind

îmbrăcat în haine scumpe, în por"iră. $v +& 6l este arătat ca umbl!nd în slavă precum

împăra ii i conducătorii.or"ira i inul sub ire indicau un rang înalt, posibil o o"icialitateț ș ș ț

locală.e l!ngă îmbrăcăminte, bogă ia sa mai este prezentată i prin obiceiurile alimentare aleț ș

acestuia. Eilele vie ii lui erau sărbători pline de bucurie i opulen ă.ț ș ț+:

De cealalata parte, apare săracul, descris ca "iind cer etor. #n cultura vremii, cer etorii erauș ș

văzu i ca "iind păcăto i, părăsi i de către Dumnezeu, iar sărăcia era o pedeapsă divină.ț ș ț +& v!nd

în vedere imaginea tetului, putem în elege că săracul era pe deasupra i paralizat, incapabilț ș

să se mi te din locul unde se a"la. e l!ngă lipsa materială, acesta avea i o lipsă "izicăș ș

descrisă în epresia <plin de bube< $v.(1. ceasta apare în contrast cu hainele scumpe pe care

le îmbrăca bogatul. De asemenea dorin a acestuia de a se hrăni cu "irimituri $v.(+ este înț

antiteză cu ospe ele îmbel ugate ale bogatului.ț ș (1 Un singur bun de pre are acest sărac,ț

numele.

#ntr-un mod neobi nuit pentru o parabolă, Iisus alege să pună un nume acestui persona/.ș

Lazăr,prescurtare din ebraicul 6leazar, înseamnă <Dumnezeu, un a/utor<. Se remarcă un nou

16 +nterpreting t!e parables pg( )0

17 "!e interpretation o$ St( Lu;e =ospel" pg( 77

1# 2( C( ( Lens;i !e interpretation o$ St( Lu;e@s =ospel <inneapolis, Augsburg

.ublis!ing ouse 1/46 pg( #46

1/ *ernard *randon Scott ear t!e parable( A commentar on t!e parables o$

3esus Augsburg ortress 1/#/ pg( 180

)0 ear t!e parable pg( 180



contrast între cele două persona/e. <Bogatul avea de toate, iar săracul avea doar numele. Dar

însemnătatea numelui, con inea o promisiune.<ț (+

Urmează moartea săracului $v.(= i stabilirea la s!nul lui vraam. Iisus nu men ionează ce s-ș ț

a înt!mplat în continuare cu trupul acestuia, însă se presupune că a "ost lipsit de oînmorm!ntare, ceea ce reprezintă o o"ensă în cultura ebraică. %erg!nd pe linia separa iei întreț

destinele celor doi, are loc i moartea bogatului. #n dreptul acestuia este pomenită oș

înmorm!ntare probabil impresionantă pentru o persoană de rangul său. Iisus descrie mor ileț

celor doi într-o ordine inversă prezentării lor de la început. (( 6ste interesant de men ionat iț ș

"aptul că în descrierea mor ilor celor doi, are loc o schimbare. %oartea săracului este descrisăț

în detaliu, în vreme ce moartea bogatului este men ionată succint.ț (4 6ste primul semn al unei

modi"icari a statutului celor doi.

Din acest moment începe partea a doua a parabolei. Cei doi a/ung în eisten a de după moarte.ț

Lazăr, în s!nul lui vraam, i bogatul, cuprins de "ocul chinului. $v. (4. robabil că aceastăș

schimbare de decor a produs o mare mirare printre ascultători. 6presia <eis ton Folpon

braam< $s!nul lui vraam se re"eră la un loc de onoare la ospă ul ceresc, la dreaptaț

părintelui vraam.() 6ra văzut ca "iind locul de odihnă al celor care au murit într-o stare

per"ectă de har înaintea lui Dumnezeu.(5 A tradi ie men ionată în ) %acabei îl prezintă peț ț

vraam ca "iind acela care îi prime te pe martiri în paradis. $<Căci dacă vom a/unge săș

murim, vraam, Isaac i Iacov ne va primi pe noi, i to i strămo ii no tri ne vor lăuda<ș ș ț ș ș (@ A

teorie interesantă "ace trimite la numele săracului i la asemananarea cu numele robului luiș

vraam, 6leazar din Damasc $7eneza +5'(, cel ce trebuia să devină mo tenitor al averiiș

)1 idem( pg( 14#

)) +nterpreting t!e parables pg( )0

) idem( pg(18)

)4 3eremias ".arabolele(((" pg( ))4

)8 Lig!t$oot"A commentar on t!e B $or t!e almud and ebraica(" pg( 16#

)6 !ttp%&&'''(biblestudtools(com&nrsa&4-maccabees&1-17(!tml accesat )8(08()014 )1%)8

http://www.biblestudytools.com/nrsa/4-maccabees/13-17.html

http://www.biblestudytools.com/nrsa/4-maccabees/13-17.html



stăp!nului său, însă la na terea lui Isaac, pierde acest drept cutumiar.ș (= Cu toate acestea,

autorul acestei teorii nu merge cu ea p!nă la capăt i o prezintă doar ca pe o posibilitate. Lazăr ș

nu are niciun rol activ în continuare i vocea lui nu este auzită. Dialogul ulterior se poartăș

între vraam i bogat, indic!nd "aptul că s"in ii i păcăto ii nu pot dialoga intre eiș ț ș ș (:. $v.()-4+.

6l se adresează lui vraam ca unui tata, recunosc!ndu-l ca pe părintele neamului său, iar

vraam răspunde pe măsură.(& Un alt comentator consideră că bogatul vorbe te cu vraamș

pentru că vede în el un model al ospitalită ii, trimi !nd la episodul de la ste/arii lui %amre.ț ț 41

ceasta însă va stabili un contrast între cele două persona/e, vraam "iind o persoană altruistă,

caracteristică ce lipsea complet din bogat.

unctul de cotitură îl reprezintă momentul în care bogatul a"lă de prăpastia ce îi desparte pe

cei trei $v.(@. Din acel moment, bogatul va pleda pentru via a "ra ilor săi, uit!ndu-se pe sine.ț ț4+

ceasta indică o în elegere a motivului pentru care el se a"lă acolo. #ntr-un "inal, în elese căț ț

tocmai conduita lui egoistă l-a adus acolo i a sperat ca măcar "ra ii săi să scape i să nuș ț ș

a/ungă în locul acela. # i recunoa te e ecul moral i încearcă să repare ce mai putea "iș ș ș ș

reparat.4( Dar, Iisus ine să eplice prin cuvintele lui vraam că nici măcar o apari ieț ț

supranaturală nu ar "i în stare să depă ească în autoritate, puterea Cuv!ntului lui Dumnezeu,ș

din Lege i ro"e i.ș ț 44 A alta perspectivă ce poate "i etrasă din reac ia bogatului este oț

nepocainta i necredin ă dovedită în cererea lui. 6l stabile te reguli i noi i îl învinovă e te peș ț ș ș ș ț ș

)7 Lig!t$oot"A commentar on t!e Be' estament $rom t!e almud and

ebraica(((" pg( 166

)# "!e interpretation o$ St( Lu;e =ospel((" pg( #84

)/ "5ord biblical commentar" pg( #

0 ear t!e parable pg( 18

1 +nterpreting(((" pg( )0

) "!e S>A commentar(((" pg #1

"!e S>A commentar(((" pg( #8



Dumnezeu pentru lipsa de in"ormare în cazul său.4) Se consideră păgubit de Dumnezeu,

ignor!nd stilul de via ă preocupat mai mult de aspecte eterioare dec!t de cele interioare.ț

#n mod deliberat am trecut peste aspectele legate de partea a doua a parabolei. Le vom privi

mai atent după ce vom avea o imagine clară a credin elor iudaice despre via a de după moarte.ț ț

#nainte însă, c!teva cuvinte despre structură.

(.(. ;otiuni de analiza tetuala

Comentatorii tetului au observat o posibilă separa ie între cele două păr i aleț ț

parabolei. Unii au mers p!nă intracolo înc!t să tragă concluzia că la început au eistat două

pilde di"erite legate laolaltă de către cre tinii primelor genera ii.ș ț 45 Dar, studiile mai recente au

a/uns la concluzia că nu eistă argumente destul de solide pentru a eplica o diviziune a pildeiîn două păr i. Studiind anumite mărci lingvistice i teme, au a/uns la concluzia că toate suntț ș

opera evanghelistului Luca, care a compilat zicerile Domnului Christos.4@ 6l a ales cuvintele,

epresiile pentru a spune povestea lui i a ales punctele pe care voia să le eviden ieze, totu i.ș ț ș 4=

Cu toate acestea, adevărata dezbatere este legată de ultimele versete $(=-4+ care după unele

păreri ar "i "ost adăugate ulterior. Sus inătorii acestei idei îl prezintă pe Luca ca adăug!nd unț

"inal nou parabolei originale a lui Iisus pentru a se con"runta cu opozi ia predilectă a evreilor ț

de a re"uza să recunoască mesianitatea lui Iisus.4: Crossan este un suporter al acestei viziuni

asupra "inalului parabolei. Concluzia ei < indică re"uzul de a accepta "ie pe %oise sau pe

pro"e i ca martori ai învierii lui Iisus sau chiar să accepte învierea Domnului.< st"el, cei careț

neagă învierea stau sub acuzare tocmai din partea Legii i a ro"e ilor, văzu i ca antemergătoriș ț ț

ai lui %esia. Crossan î i întăre te argumenta ia o"erind o compara ie între ultimele versete iș ș ț ț ș

4 "!e interpretation o$ St( Lu;e =ospel((" pg( #8#

8 !e interpreter@s *ible( !e ol Scriptures in t!e 93 and 2S 'it! general

articles and introduction, exegesis, exposition $or eac! boo; o$ t!e *ible( +n 1)

volume( olume +++ Be' or;, Abington .ress 1/8) pg( )#/

6

7 Duti Le!tipuu "!e a$terli$e imager in Lu;e@s stor o$ t!e 2ic! man and

Lazarus Eniversit o$ elsin;i )004

# "ear t!e parable(((" pg( 14)



stilul lucan prezent în Luca->apte. entru a întări această idee, a descris "elul în care se

aseamănă concluzia parabolei i povestirea învierii din Luca capitolul ().ș 4&

Luca () $Invierea Luca +@ $concluzia parabolei

Ucenicii nu cred cuvintele "emeilor ce L-auvăzut pe Iisus înviat* aceea i atitudine o au iș ș

ucenicii ce mergeau spre 6maus $v. )+

9ema necredin ei* vraam le spune că nu vor țcrede nici dacă va învia cineva

Iisus le vorbe te ucenicilor din %oise iș ș

pro"e iț

%en ionarea lui %oise i a pro"e ilor ț ș ț

învia $v. )@* cuv!ntul grecesc "olosit este

<anistemi<

< învia<* acela i cuv!nt este "olositș

rezen a temei pocăin ei în discursurileț ț

FerGgmatice ale >aptelor $('4:* 4'+&* :'((*+='41* (@'(1

pari ia epresiei <se vor pocăi<ț

Ultimele argumente sunt legate de limbă. #n viziunea lui Crossan, Luca a rescris sau a

remodelat concluzia parabolei pentru a se potrivi scopurilor sale apologetice. %otivele sale

erau includerea termenilor <să adeverească< $diamarGromai din versetul (: i <a crede<ș

$peitho din versetul 4+, a "razei <%oise i pro"e ii<, împreună cu re"erin e la pocăire iș ț ț ș

înviere, împreună cu necredin a evreilor.ț

)1

Cu toate acestea, pentru tema discutată, nu estedestul de importantă concluzia "inală în această privin ă.ț

utem trece să discutăm despre tema parabolei. entru aceasta, a a cum am citit maiș

devreme, avem nevoie i de un contet mai larg, pe care îl vom ob ine privind la întregș ț

capitolul +@ i capitolul anterior. 6istă anumite elemente de legătură ce ne îndeamnă săș

privim cele două capitole că "iind într-o rela ie str!nsă.ț )+ Se poate vedea o continuitate a

scenelor $+@'+, +), ambele capitole au parabole narative de lungă întindere, iar parbola "inală

din ambele capitole au trei persona/e principale aran/ate într-o con"igura ie similară. Di"eren aț ț

vine din em"aza autorului. Dacă în capitolul +5 este scoasă în eviden ă interven ia divină, înț ț

capitolul +@ responsabilitatea umană este eviden iată, mai ales pe atitudinea îndreptată înspreț

bogă ie i "elul în care este ea "olosită, mai ales pentru proclamarea Cuv!ntului lui Dumnezeu.ț ș

/ idem

40 idem pg( 148

41 Bolland "5ord *iblical Commentar" pg( 7/8



ici trebuie privit i publicul intă. e l!ngă oamenii simpli i ucenici, acolo se a"lau iș ț ș ș

cărturarii împreună cu "ariseii. $+5'(* +@'+)-mai apropiat că direc ie #n acea perioadă mul iț ț

evrei din înalta societate copiau stilul de viată opulent al romanilor )(, cărturarii "iind un

eemplu tipic.

Dacă ar "i să discutăm despre originalitatea imaginilor prezentate în parabolă, ar trebui să

urmărim contetul cultural al acelei perioade. #n primul r!nd, trebuie să avem în considera ieț

"aptul că peisa/ul meta"izic ebraic s-a schimbat. 6"ervescen a elenistă începută din timpul luiț

leandru %acedon s-a împl!ntat în toate domeniile vie ii. Inclusiv cel religios i "iloso"ic.ț ș

Crea iile literare au început i ele să poarte amprenta mentalită ii grece ti. Iar evreii dinț ș ț ș

diaspora au "ost "ascina i de aceaste noi idei pe care le-au îmbră i at i le-au transplantat înț ț ș ș

ara mamă.ț

st"el apare în "olclorul evreiesc o poveste adusă din 6gipt. ovestea îl are în centru

pe Setne Hhamas, mare preot al lui tah din %em"is i "iul său, i Asire. Cei doi văd douăș Ș

înmorm!ntări, a unui om bogat i a unui om sărac. Setne spune că bogatul a avut o via ă maiș ț

bună dec!t săracul, însă "iul îi spune că i-ar dori tatălui soarta pe care o va avea săracul în

via a de dincolo. Că eempli"icare, cei doi merg în cele apte săli din lumea de dincolo undeț ș

văd pedepsele i răsplătirile oamenilor. #l văd pe bogat torturat i strig!nd după milă, iar înș ș

altă sală, îl descoperă pe sărac, st!nd l!ngă Asiris, îmbrăcat în hainele de îngropare a

bogatului. %orala povestirii era acela care "ace "apte bune pe păm!nt este binecuv!ntat în

via a de dincolo, i acela care este rău, va "i răsplătit cu aceea i monedă dincolo.ț ș ș )4

ceasta poveste era "oarte populară în alestina, av!nd o răsp!ndire largă. e l!ngă aceasta

mai eistă i povestirea de origine iudaică a învă atului cel sărac i al bogatului vame Bar ș ț ș ș

%aJ/an, similară ca i con inut i temă.ș ț ș ))

A altă poveste interesantă cuprinsă în %idras 2uth "ol. )).( merită aten ia noastră.ț )5 6stevorba despre doi ho i care mor. Unul a/unge în adunarea celor drep i, iar celălalt în adunareaț ț

4) idem( pg( #)7

4 Le!tipou"!e a$terli$e imager(((" pg( 11 Fparabola a $ost tradusa de catre

ugo =ressman in anul 1/1# si adusa in $ata publicului largG

44 3eremias ".arabole(((" pg( )))

48 Lig!t$oot "A commentar(((" pg( 17)



celor răi. tunci c!nd cel rău îl vede pe tovară ul său, î i poveste te "aptele trecute, cum auș ș ș

/e"uit i au ucis împreună, iar acum cei doi sunt separa i. #ngerii îi eplică că el a "ost înș ț

păm!nt trei zile după moarte. #n momentul în care s-a văzut acolo, acesta s-a pocăit, i ast"el aș

bene"iciat de salvare. entru celălalt răspunsul îngerilor este simplu'<6ra în puterea ta să te

pocăie ti, dar tu nu ai "ăcut-o.< o ul cere îngerilor să se pocăiască, însă îi spun că nu se maiș ț

poate. cea lume era ca sabatul, i locul de unde venea era seara dinainte de sabat. %ai apoi eiș

via a i moartea cu o călătorie pe mare. entru a merge pe mare, ai nevoie de provizii pentru aț ș

trăi. 9!lharului nepocait, tocmai asta îi lipsea.

utem observa ast"el o tradi ie preeistentă, o literatură care avea ca centru călătoriile înț

subteran i viziuni din lumea de dincolo. cestea două sunt doar două eemple pentru aș

scoate în eviden ă că parabola lui Iisus nu era un lucru original, ci se adresa unei memoriiț

colective obi nuite cu ast"el de discurs. entru ei acele conversa ii prezente în pove ti ca i înș ț ș ș

parabolă eistă pentru a învă a adevăruri de bază, i nu pentru a raporta conversa ii actuale.ț ș ț )@

Următorul pas pe care trebuie să-l "acem este să vedem dacă aceste pove ti oglindeauș

scenariul religios al alestinei secolului înt!i după Christos. entru asta, să încercam să a"lăm

ce credeau evreii despre via a de după moarte.ț

4.+. 6vreii despre lumea de dincolo

rimul i cel mai important lucru despre credin ele ebraice legate de via a de dupăș ț ț

moarte este că nu erau unitare.)=. #ntotdeauna a eistat o credin ă în via a de după moarte, dar ț ț

aceasta era distinctă de cele din /urul lor. 6i nu puneau at!ta pre pe moarte cum "ăceau veciniiț

egipteni i nici nu au subscris la ideile mesopotamiene care includeau închinare la străbuni iș ș

o diviziune di"erită a lumii.

6i au i-au eprimat niciodată dogmatic credin a în via a de după moarte i nu au stabilitș ț ț ș

dec!t anumite no iuni de bază. Cu toate acestea, "iind un popor al Căr ii, au primit de laț ț

Dumnezeu direc ii despre ce se înt!mplă cu omul după moarte.ț

46 Lens;i"!e interpretation o$ St( Lu;e@s =ospel" pg( #88

47 2i$at Sonsino, >aniel *( Sme 5!at !appens a$ter + die? 3e'is! vie's o$ li$ea$ter deat! Be' or;, EAC .ress 1//0 pg( 1)



%entalitatea lor despre om era ca o unitate. #n 7eneza ('=, Dumnezeu îl creează pe

om din ăr!na păm!ntului, adăug!nd su"lare de via ă. 2ezultatul a "ost un <su"let viu<. $nismatț ț

haim. Cu toate acestea, evreii nu în elegeau su"larea $sau duhul ca o entitate separată de om,ț

sau o sc!nteie divină.):Un om viu este numit un su"let viu i un om mort este un su"let mortș

$în tetul ebraic apare termenul nephesh. t!ta vreme c!t trupul, oasele eistă, eistă i unș

su"let viu.)& Cu alte cuvinte, trupul i su"letul, duhul sunt una, în via ă i in moarte.ș ț ș 51 st"el, a

muri nu este doar un proces bio-"iziologic. %oartea reprezintă dezintegrarea sau "inalul vie ii,ț

care este în esen ă s"!r itul rela iei cu Dumnezeu, Cel care a pus su"larea în om la început.ț ș ț 5+

ceste concep ii vor duce la gri/a etremă pe care o purtau evreii "a ă de cadavre. Cel maiț ț

grav blestem era de a "i lăsat neîngropat, pradă animalelor sălbatice. $+ 2egi (+'+-)5(

La întrebarea ce se înt!mplă în momentul mor ii, Biblia o"eră un răspuns simplu' mor ii seț ț

coboară în Sheol. Sheolul este un loca subteran, un loc în care coborî i în care mor ii au unș ș ț

"el de trăire la nivel de subzisten ă. %ai poartă i numele de < an ul<, <7roapă<, <Locuin aț ș Ș ț ț

mor ilor<, <%orm!nt<, <9ăr!mul întunericului< s.a.ț 54

cesta era un loc al întunericului $salm ::'+4* Iov +1'(+-((, al tăcerii $s. ++5'+=, av!nd

por i închise $Is. 4:'+1* Iov 4:'+=, un loc de unde nu eistă întoarcere $Iov ='& i eisten aț ș ț

este una "antomatică.5) 6ste locul în care "iecare "iin ă umană a/unge, concep ia ebraică av!ndț ț

moartea ca punct "inal al eisten ei păm!nte ti, aceasta "iind inevitabilă. $6zechiel 4('+:-4(*ț ș

4# a se vedea L( *aile F"Bu este nicio aluzie in aceasta idee a unei intoarceri la

>umnezeu a unui sufet ce contine memorie si personalitateG sau =( Care F":ste

o carare $alsa sa privesti in corpul uman pentru un sufet nemuritor, o minte sau

un eu rezidual care cumva supravietuieste distrugerii carnii("G citati in "!e

nature, $unction and purpose o$ t!e term S!eol in t!e ora!, .rop!ets and

'ritings( An exegetical-intertextual stud"

4/ 2oland de aux Ancient +srael%volume 1( Social institutions <c=ra'-ill *oo;

Compan Be' or; oronto 1/68 pg( 86

80 @@ 5!at !appens a$ter + die?" pg( 1)

81 Colin *ro'n !e Be' +nternational >ictionar o$ Be' estament !eolog( ol(

) =rand 2apids, <ic!igan Hondervan .ublis!ing ouse 1/#6 pg( )06

8) Ancient +srael pg( 86

8 5!at !appens a$ter + die?" pg( 18



Iov 4'+=-+&* 6clesiast 4'+& Cu toate acestea nu apare nicăieri ideea unui loc al pedepsei. 55

9eologul 2. Davidson spune la un moment dat că <atunci c!nd termenul este men ionat...esteț

un sinonim pentru moarte sau morm!nt.<5@ #n aceea i ordine de idei, un alt teolog, 2. arrisș

men iona că <Sheol nu descrie locul unde su"letele oamenilor merg, ci locul unde trupurilor ț

lor merg, i anume în morm!nt.<ș 5=

adar, imaginea dezvoltată este aceea a unei "iin e complete, care a primit via ă din partea luiș ț ț

Dumnezeu. La moarte are loc procesul invers na terii omului i acesta a/unge într-o locuin aș ș ț

subterană numită Sheol. t!ta vreme c!t evreii au ales să răm!nă la cuv!ntul Scripturii, au

păstrat această concep ie despre via ă după moarte. De i nu eistă un tet puternic i clar, apar ț ț ș ș

indicii ale unei speran e în înviere, în reunirea cu Dumnezeu chiar i în căr ile mai vechi aleț ș ț

Bibliei $Iov +&'(5* Daniel +('( .a..ș

%omentul de cotitură în g!ndirea iudaică a "ost însă epoca elenistică. 6popeea

militară a lui leandru %acedon a avut un impact i un e"ect de durată' diseminarea culturiiș

grece ti în întregul Arient %i/lociu. #n acest proces au avut loc multe "uziuni de credin e,ș ț

multe împrumuturi i renun ări, chiar i în cultura iudaică, în încercarea de a "i în pas cu modaș ț ș

elenistă a vremii.

rincipala di"eren ă este apari ia în scrierile iudaice ale conceptului de su"let privit dinț ț perspectivă grecească. ce tia, prin "iloso"ii clasici, au a/uns la concluzia că omul este "ormatș

din două păr i distincte. Un trup de carne i un su"let independent, închis în corp i care laț ș ș

moartea sa este liber să cutreiere lumea. De i eistau mai multe concep ii despre stareaș ț

su"letului, această idee a prins teren în imaginarul ebraic i a "ost acceptată cu bucurie.ș

Un sus inător evreu al ideii este hilon din leandria, părintele alegoriei biblice. 6lț

credea că no iunea de înviere a mor ilor este subordonată celei de nemurire a su"letului, "iindț ț

o re"erire alegorică la cea din urmă. Su"letul, prizonier al trupului, revine înapoi în loca ulș

84 idem pg( 16

88 idem( pg( 17

86 ":ri; =alen;is "!e nature, $unction and purpose o$ t!e term S!eol in t!e

ora!, .rop!ets and 5ritings( An exegetical-intertextual stud *errien Springs,

Adventist !eological Societ )008 pg(

87 idem( pg( 4



divin, dacă a "ost drept. Dacă nu, su"letul va su"eri o moarte ve nică.ș 5: De asemenea aceeasi

idee a/unge să "ie sus inută i în 9almudț ș 5&, reprezent!nd ast"el o constantă a perioadei. 2abinii

sus ineau că su"letul este elementul de via ă dat de Dumnezeu i eistă ast"el înainte deț ț ș

<întruparea< în trupul de carne.@1 ici este evidentă acceptarea "ără drept de apel a g!ndirii

grece ti despre via a de după moarte.ș ț

Adată cu apari ia su"letului indepedent, s-a schimbat i concep ia despre via ă de dupăț ș ț ț

moarte în con"ormitate cu noua g!ndire. După Louis 3acobs, doctrina vie ii de după moarte aț

devenit proeminentă în timpul epocii %acabeilor $după +@1 î.r., c!nd mul i oameni buniț

mureau pentru credin a lor i vechea doctrină despre răsplată părea depă ită. Din acel momentț ș ș

s-a pus un accent deosebit pe înviere care a devenit <dogmă< o"icială i de netăgăduit inș

iudaism.@+

6chivalentul grecesc al ebraicului Sheol este cuv!ntul ades. La origine se trage din cuv!ntul

<idein<, care înseamnă a vedea la care este adăugat un pre"i negativ.@( 9ragem concluzia că

ades este un loc al întunericului, unde vedea este obturată. Abservăm o asemănare între cele

două concepte. #nsă eistă i di"eren e mari legate de scopul adesului evreiesc. # i pierdeș ț ș

"unc ia de depozitar al mor ilor, devenind un loc al su"erin ei i torturii su"letului.ț ț ț ș @4 Cu timpul

ades?Sheol se va metamor"oza în 7heena, locul su"erin elor i al chinurilor. Denumireaț ș

venea de la vechea vale a inomului, loc unde aveau loc sacri"icii umane în vremea

împăra ilor, devenind un simbol al răului.ț @) colo erau trimi i cei nelegiuiti i con"ormș ș

8# >ictionar enciclopedic de iudaism ase$er *ucuresti )000 #4)

8/ idem( pg( 781

60 idem pg( 781

61 3o!n .airman *ro'n Ancient +srael and Ancient =reece( 2eligion, .olitics and

culture <inneapolis,ortress .ress )00 pg( ))

6) "!e Be' +nternational >ictionar o$ Be' estament !eolog ol( ) pg( )06

6 idem( pg( )07

64 "5!at !appens a$ter + die?" pg( )6



concep iei erau chinui i p!nă la o anumită perioadă în care erau considera i cură i i, av!nd unț ț ț ț ț

rol de purgatoriu.@5

De cealaltă parte stă 6denul. #n g!ndirea de atunci, eistă imaginea 7rădinii 6denului ca loc

în care a/ungeau cei neprihăni i. #n perioada rabinică acel loc a devenit re edin a celor drep iț ș ț ț

după moarte.@@ Cu toate acestea nu eistă o singură interpretare a acestui loc, "iecare rabin

o"erind o anumită imagine după inteleptciunea "iecăruia.

A imagine interesantă este o"erită de către istoricul Iosephus >lavius care prezintă viziunea

contemporană lui.@= ades este locul în care a/ung toate su"letele, at!t cei drep i, c!t i ceiț ș

nelegiui i. 6ste o regiune subterană, "ără lumină, îngerii "iind gardieni, împăr ind pedepse înț ț

con"ormitate cu comportamentul "iecărui om. #ntr-o regiune eistă un lac cu "oc ve nic,ș

păstrat pentru momentul /udecă ii "inale. ;elegiui ii sunt adu i de îngeri precum ni teț ț ș ș

prizonieri, li se arată imagini tulburătoare cu iadul,văz!nd soarta care îi a teaptă. %ai încoloș

se a"lă o prăpastie dincolo de care se a"lă locuin a drep ilor, cunoscută i că s!nul lui vraam.ț ț ș

Cei drep i sunt înt!mpina i de c!ntecele îngerilor, găsesc lucruri bune, trăiesc împreună cuț ț

strămo ii lor care vegheza asupra lor i a teaptă răsplata pe care Domnul o pregăte te laș ș ș ș

/udecată.

utem obseva ast"el o evolu ie a g!ndirii ebraice în ceea ce prive te via a de dincoloț ș ț

de moarte sub in"luen a g!ndirilor i "iloso"iilor străine, în special cea grecească. #n momentulț ș

în care ei s-au depărtat de Cuv!ntul lui Dumnezeu au permis ca idei "ără legătură cu Biblia să

"ie acceptate la scară largă i să schimbe mentalitatea lor. #nsă i speran ele i a teptările lor s-ș ș ț ș ș

au schimbat, lăs!nd însă ca promisiunile adevărate ale lui Dumnezeu să "ie date la o parte.

v!nd aceste in"orma ii putem trage concluzii re"eritoare la natura i tema principalăț ș

a parabolei.

).+ Concluzii

68 5!at !appens '!en + die? pg( )6

66 idem( pg( )#

67 "!e complete 'or;s o$ 3osep!us" =rand 2apids, <ic!igan, 9regel.ublications 1/#1 pg( 67



m pornit această lucrare încerc!nd să a"lăm dacă parabola i imaginea despre lumeaș

de dincolo se potrive te în "iloso"ia biblică i dacă este întradevăr o oglindire a unui adevăr ș ș

vechi, sau o învă ătură nouă a Domnului Christos.ț

m descoperit însă că mentalitatea religioasă ebraică privind moartea s-a schimbat înepoca elenistică i a "ăcut posibilă in"iltrarea "iloso"iilor grece ti. e urmă acestor s-aș ș

dezvoltat o întreagă literatură care dădea la o parte adevărul biblic i ridicau la rangul deș

adevăr alte concep ii. #ntr-un ast"el de contet se mi că Domnul Christos.ț ș

i pentru că întotdeauna 6l caută să se apropie de om în cel mai u or mod pentru a-lȘ ș

"ace să în elegă, S-a "olosit de mediul încon/urător pentru aceasta. < i-a "olosit parabola în a aț Ș ș

"el, înc!t să-i înve e adevăruri importante, "olosindu-Se chiar de preocupările i gresitele lor ț ș

convingeri. <@: 6l s-a "olosit de acea parabolă pentru a întări o învă ătură pe care caută să oț

planteze în min ile ascultătorilor Săi. Dacă am putea "ace o trimitere la începutul capitolului,ț

la pilda ispravnicului necredincios, nu putem trage concluzia că Iisus aprobă comportamentul

său, i ast"el nu putem trage concluzia că 6l crede în realitatea unei vie i de dincolo de moarteș ț

descrise în pilda.@& e l!ngă acesta, tocmai "aptul că au "ost "olosite surse "olclorice i imaginiș

ce circulau în mediul evreiesc ne îndeamnă să nu "olosim detaliile parabolei ca un ghid pentru

a descrie via a viitoare.ț =1

tunci, dacă aten ia asupra vie ii de după moarte nu este principalul interes al Domnuluiț ț

Christos, care este0 Din analiza tematică, am observat legătura cu restul capitolului +@ unde se

vorbe te despre "elul în care omul trebuie să se raporteze la avere, i la Dumnezeu.ș ș

%ai mult dec!t o invita ie dincolo de cortina vie ii, parabola vrea să atragă aten iaț ț ț

asupra pericolului bogă iei i nevoiei de pocăin ă, o nevoie mai stringentă în inimileț ș ț

ascultătorilor Domnului Christos.=+ Eahn spunea că <Ceea ce Iisus relatează...în niciun caz nu

serve te pentru a da la o parte vălul secretelor dincolo de morm!nt, în "olosul "ariseilor sauș

ucenicilor cărora li se adresează...6l prezintă în imagini "amiliare lor ceea ce îi va a tepta dacăș

6# 5!ite, :llen ".arabolele >omnului C!ristos" *ucuresti, iata si sanatate

1//8 pg( 174

6/ "S>A *ible commentar(((" pg( #1

70 *lomberg "+nterpreting t!e parables((" pg( )06

71 idem( pg( )07



vor combina m!ndria de a se crede "iii lui vraam, păzirea Legii, dar av!nd un comportament

ca al bogatului.<=(

Un alt comentator spune'<;u este scopul parabolei să o"ere in"orma ii despre lumeaț

nevăzută...rincipiul general este men inut, i anume că "ericirea i mizeria de după moarte auț ș ș

"ost determinate de comportamentul dinaintea mor ii.ț =4

%ai mult dec!t un interes pentru via a de după moarte, Domnul Christos încerca să le punăț

înaintea oamenilor via a pe care o trăiau atunci. 6ra o încercare de a-i con tientiza de "aptul căț ș

ei aveau în m!nă puterea de a alege locul unde vor a/unge, "ie înaintea tronului lui Dumnezeu,

"ie în iazul care va reprezenta pedeapsă pentru încălcarea Legii divine. După cum era

men ionat i mai sus, accentul era pus pe responsabilitatea umană.ț ș

Ca orice parabolă, ea nu răm!ne doar o povestire scrisă i amintită din c!nd în c!nd.ș

6a era un <eveniment lingvistic<. Cerea implicarea ascultătorului. Amul era pus în "a ă cu oț

alegere. Domnul Christos a creionat "oarte simplu situa ia, i din acel moment, stătea înț ș

dreptul "iecărui om răspunsul pe care urmă să-l dea. i acel răspuns urma să îl aducă peȘ

ascultătorul parabolei, "ie la dreapta, "ie la st!nga, a a cum anun a Domnul Christos, celaș ț

care va "ace despăr irea în momentul stabilit de 6l.ț

7) citat in "Commentar on t!e =ospel o$ Lu;e" pg( 4)/

7 .lummer, citat in "Commentar on t!e =ospel o$ Lu;e(((" pg( 4)#



Bibliogra"ie

+. Craig L. Blomberg* Interpreting the parables* Illinois, IntervarsitG ress* +&&1(. ndrei lesu* arabolele lui Iisus* Bucuresti,umanitas* (1+44. 2obert . Stein* n introduction to the parables o" 3esus* 9he Kestminster ress*

+&:+*). Henneth 6. BaileG* oet and peasant and through peasant eGes. literarG-cultural

approach to the parables in LuFe* %ichigan, Killiam B. 6erdmans ublishing

CompanG 7rand 2apids,* +&&45. 9he Seventh DaG dventist Bible CommentarG. 9he olG Bible ith eegetical and

epositorG comment. In seven volumes. 8olume 5* Kashington DC, 2evie and

erald ublishing ssociation* +&:1@. 3oachim 3eremias* arabolele lui Iisus* Bucuresti, nastasia* (111=. 2. C. . LensFi* 9he interpretation o" St. LuFeJs 7ospel* %inneapolis, ugsburg

ublishing ouse* +&)@:. Bernard Brandon Scott* ear the parable. commentarG on the parables o" 3esus*

ugsburg >ortress* +&:&&. Light"oot*< commentarG on the ;e 9estament "or the 9almud and ebraica.

%atthe-+ Corinthians. 8olume 4. LuFe-3ohn<* eabodG, %assachusetts* endricFson

ublishers* +&:&+1. 9he interpreterJs Bible. 9he olG Scriptures in the H3 and 2S8 ith general articles

and introduction, eegesis, eposition "or each booF o" the Bible. In +( volume.

8olume 8III* ;e orF, bington ress* +&5(++. Auti Lehtipuu* <9he a"terli"e imagerG in LuFeJs storG o" the 2ich man and Lazarus*

UniversitG o" elsinFi* (11)+(. ;olland* <Kord Biblical CommentarG* LuFe &'(+-+:'4)<* ;ashville, 9homas ;elson

ublishers* +&&4+4. 2i"at Sonsino, Daniel B. SGme* Khat happens a"ter I die0 3eish vies o" li"e a"ter

death* ;e orF, UC ress** +&&1+). 2oland de 8au* ncient Israel'volume +. Social institutions* %c7ra-ill BooF

CompanG* ;e orF 9oronto* +&@5+5. Colin Bron* 9he ;e International DictionarG o" ;e 9estament 9heologG. 8ol. (*

7rand 2apids, %ichigan Eondervan ublishing ouse* +&:@



+@. 6riF 7alenFis* <9he nature, "unction and purpose o" the term Sheol in the 9orah,

rophets and Kritings. n eegetical-intertetual studG* Berrien Springs, dventist

9heological SocietG* (115+=. Dictionar enciclopedic de iudaism* ase"er* Bucuresti* (111

+:. 3ohn airman Bron* ncient Israel and ncient 7reece. 2eligion, olitics andculture* %inneapolis,>ortress ress* (114

+&. <9he ;e International DictionarG o" ;e 9estament 9heologG 8ol. ((1. <9he complete orFs o" 3osephus<* 7rand 2apids, %ichigan, Hregel ublications*

+&:+)1(Khite, 6llen* <arabolele Domnului Christos<* * Bucuresti, 8iata si sanatate* +&&5

a urcat lazar in sanul lui avraam. o analiza a parabolei din luca 16.19-31

Documents