GAB cfeRIEL GARMARQI.JEZ

A tr[i pentru a-!ipovesti viala

B-

Tladucere din limba spanio16,prefati qi note de

Tunona $aNonu N{naaorNlr

T

meditura rao

-.8|

N{ama rn-a ruslrt s-o insote sc si vAndi casa. Sosise laBarrancpilla in dimine:rta:rceea din satul indcpi.rtat incarc locuin ;i n-zrvea nici cea rnzii r.agii idee cum sii dcade rnine. IntrebAnd in dreapta si-n sti.nga. pe la cunos-cuti. i s-a spus si m5" caute la libriiria Nlundo sau princa{i--nclclc din preajmzi. unde mi ducearn dc doui ori pe

zi sri stau di: r.orbii cu prietenii mci scriitori. Cei care i-aspus asta a prer,'enit-o: .,Fiti cu bisare dr: scami fiindczisunt ncbuni de legat". Sosi la clouisprezcce flx. isi croidrun'i cu mcrsu-i u;or printrc mcselc cu cirli expuse, se

posti in la1:r mea, privindu-mi in ochi cu zi"mbetul nirz-drivan din zilele ei cele mai bunc si, inainte ca eLl sar potrcactiona, imi spuse:

Sunt maura ta.

Ccva se schinib:rse in inlTrti;area ei, c:ee:r ce nr-a im-picdicat s-o recllnoscr de la prin'ra vedere. Avea patruzccisi cinci de ani. Adur-ri"nd cclc unsprezece nastcri, pt trc-cuse apronpe zccc ani inszirr:inatir qi cel pufn tot adliaalipti.nchr-si copiii. incirruntisc dc tot inainte de vremc,ochii ii erau mai rnari si mai uiniiti in spatele primilor siiochel:rri cu lentile bilocale, si purta un doliu sever, dincap pini"-n piciclarc, dupi moartea rnanrci sale. dar rnaipistra incir lrumusctca romani din portrctul ci de nunti,

13

GABRIEL GENCiE MARQ-UEZ

innobilati acum de o auri autumnaii. inainte de orice,

chiar inainte de a mi imbrifia, imi spuse in felul ei ce-

remonios obiqnuit:Am venit si te rog si mi insole;ti ca si vAnd casa.

N-a fost nevoie si-mi spuni care, nici de unde, fi-

indci pentru noi nu exista decAt o casi pe lume: casa

bitrAneasci a bunicilor din Aracataca, acolo unde am

ar,,ut norocul s6 mi nasc;i unde n-am mai locuit de la opt

ani. Tocmai renunlasem la Facultatea de Drept dupisase semestre) pe care le destinasem mai cu seami cititu-

Iui a tot ceea ce-mi cidea in mini qi recitatului pe de

rost din poezia fdri seamln a Secolului de Aur spaniol'

Citisem deja, traduse ;i in edilii de imprumut, toate c5rlile

care mi-ar fi fost de-ajuns spre a inv51a tehnica de a scrie

romane qi publicasem ;ase povestiri in suplimentele unor

ziare, ce au stArnit entuziasmul prietenilor si au atras

atenlia cAtorva critici. Aveam si implinesc luna urm5-

toare douizeci qi trei de ani, sXvAr;isem infractiunea de

a nu m5. prezenta Ia serviciul militar, eram veteran dupd

doui blenoragii qi fumam zllnic, fafi" niciun presenti-

ment, saizeci de gigiri de tutun tare. Timpul iiber mi-1

petreceam cAnd in Barranquilla, cAnd la Cartagena de

Indias, pe coasta dinspre Marea Caraibilor a Columbiei,

supravietuind regegte cu ce mi se plitea pentru notele

zilnice la EL Heraldo, abia pulin mai mult decAt nimic, si

dormeam cAt mai bine insolit cu putin;I pe unde miapuca noaptea. Ca si cum n-ar {i fost de-ajuns incertitu-

dinea in privinla pretenliilor mele qi haosul vietii pe care

o duceam, impreuni cu un grup de prieteni nedespirgigi

ne pregiteam si publicim, firi si avem fonduri, o re-

visti cutezdtoare, pe care Alfonso Fuenmayor o plinuiade vreo trei ani. Ce altceva mai puteam dori? Nu din

plicere, ci mai degrabi pentru ci eram strAmtorat, am

A trdi pentru a-!i pouesti uiala

luat-o inaintea modei cu douizeci de ani: musta!6 sdl-

batic6, pir ciufulit, blugi, cimi;i cu flori nedeslu;ite

9i sandale de pelerin. in intunericul unui cinematograf qi

negtiind ci eu eram prin apropiere, o prieteni de pe

atunci i-a spus cuiva: ,,Bietui Gabito, e un om pierdut".Asa incit, atunci cind mama m-a rugat si merg cu ea ca

sI vindem casa, nimic nu m-a oprit si accept. Ea mi-amirturisit cI n-avea destui bani si din orgoliu i-am spus

cd.-mi suportam singur cheltuielile.

Laziarulunde lucram nu puteam rezdwa nimic. Mipliteau trei pesos pentru fiecare noti zilnicd qi patru pen-

tru un editorial, atunci cAnd lipsea vreunul dintre editori-a$tii din redactie, insi abia imi ajungeau. Am incercat sifac un imprumut, dar directorul mi-a amintit ci datoriamea iniqia-ld ajungea la peste cincizeci de pesos. t., ,.u.uacee^am sIvAr;it o fapti de care niciunul dintre prie-tenii mei n-ar fi fost in stare. La ie;irea din cafeneaua

Colombia, lAngi libririe, m-am dus si-l intAlnesc pe

don Ram6n Vinyes, bitrAnul maestru;i librar catalan, si

I-am rugat s5-mi imprumute zece pesos. N-avea decAt

gase. Nici mama;i nici eu, de buni seam5, nu ne-am fiputut imagina ci plimbarea aceea nevinovatd de numaidoui zile avea si fie atAt de hotirAtoare pentru mine,incAt nici cea mai lungi gi mai sArguincioasi viali numi-ar fi de-ajuns s-o povestesc pAnd la capIt. Acum, Iapeste Eaptezeci si cinci de ani bitugi pe muchie, ;tiu ci a

lost decizia cea mai importantd din cAte a trebuit si iauin cariera mea de scriitor. Adic5 in toat5" viala mea. PAnd

la adolescent5, memoria este mai interesati de viitor de-

cAt de trecut, astfel ci amintirile mele despre sat nu erau

incl. idealizate de nostalgie. MiJ aduceam aminte asa

cum era: un loc bun de triit, unde toati lumea se cunosJ

tea, pe malul unui rAu cu ape diafane, ce curgeau repezi

15

iltnfr ririfftlrfr sfi {iilnil,ft nffi ffi rfr ?iffi mrriim,timiliffi

L4'€

GABRIEL C,cnCiA MARQUEZ

intr-o albie de pietre lustruite, aibc ;i uriase, czr niqte ouri

preistorice. Pe inserat, mai ales in decembric, cAnd trc-

ccau ploile ;i aerr-rl devcnca diarnantin, Sierra Nevada de

Sar.rta N,Iarta pirea ci atinge cu piscunle-i c{albe plantali-ile de bananieri dc pc rnalul celilalt. I)e acolo se vcdeau

indienii rtruhaco alcreAnd in siruri de firrnicr-rgc pc coastele

muntelui, cu sacii de ghimbir ir-r spinare qi mcstecind

fiunze de coca pentrlr a-;i f,Lce r,ia1a mai u;oari. Noi, co-

piii, ne anrigcam pe atunci cu speranta <lc a lhcc bulgari

din zapezilc l'elnice ;i de a nc juca de-:r rizboiul pe uli-tcle arzltoarc. Ciici ar;i1a era atat de nevcrosirnilir, nrai

cu sezrmi in timpul sicstci, incAt oanrenii mari se plin-gean din pricina ei de parc-ar Ii lbst o surprizi irr ficcare

zi. De cincl rn-arn nirscut, arn auzit rcpctAlldtl-se llra ra-

g;rz ci dnlmul de fier ;i instalaliilc dc Ia United FruitC.lompanl'au fbst fdcutc noaptea, pcntrll cli ziua cra ctt

neputinli si pui rnina pe uni:ltcle inflerbintate- cle soare.

Singura posibilitatc de a merse la Aracat:rca de la

Rzrrran<1uilia t--ra sir cilitoresti cLr o narlili de 5a1upi cu

lnotor pe r-rn canal siipat de bra.tc de sclavi pe vrLrnre:l

coloniei, si apoi printr-o nrla;tinn necr-rprinsi cu ape tul-

buri ;i dczolantc, pAni la misterioasa localitate Ci6nzrga.

Acolo se lua un tren personill^ carre la inccputtrrile lui fu-

scsc cel mai Jrun din tari si cu care se pzlr'cnrgea ultirna

parte a drumului prin imcnsititile plantatiilor de banani-

eri, cu rnuhc hzrlte lenese prin sate ocolitc si incinse ;i uirrisolitarc. Accsta a fi-rst druntil pe care mama ;i cu rnine

i-arn striibitut de la $apte seara. pc 1B {'ebruarie [950,intr-o sAmblti -in zrjun dr: carnaval pc ull irotop neo-

bisnuit in anotirnpul ar-:ela qi cr,r trcizeci si doi de pesos

bar-ri ghealii cc ncr-ar li ajuns :rnevoie ca si nc putcm in-

toarcc. daci nn vindeam casa ir-t condifilc stabilite.

r6

A triii penlru a-ti pot;ttsti tiaLa

Nizeelc crau atit de turbzite in scara aceca, inci.t inportul llu\.ial mi-a lbst srcu s-o conr-ing pe mama si se

irnbarce. Al'ea si de ce. $alupele crau imitalii de dimensi-utri reduse alc rrerselor cu abur din Neu,Orieans. dar culrlotoare cu bcnzini" carc-i ficeau pe toti cei di: la bord sisc cutrenlure ca scutnrati de frieuri. A'cau un salonas custilpi de agilzrt l'ramacuri la. iniltimi difi:ritc si cu bincide lernn unde liecarc sc ageza cum putea, dAnd din coate,cu tot I'ciul de sarsanale, baloturi de rnirfuri, rosuri crr

gaini si chilr"r porci vii. Aveau t::iterra cabine sufocantecu doul- paturi de cazarmi-, rnai intotdear-rna oculta.te dcti"rfi-riite arni.rAtc, care prestau scnicii de urgcnti. cit lineacili.toria. intrucit in ultimul moment n-am sisit niciunaliberi si nici n-arream hamacuri, man)a si cu mine am luatcu asalt doui. scaunc de fier dc pe culoarul din mijloc si

ne-am pr et:'itit si ner petrecem noaptezr acolo.Dupi" cunr se temea ca, furtuna a bir:iuit telnerara

ambarczrtie pr: cind traversam fluviul \{aedalena, care,la o mici distanti de estuar'. are un tcnlperament ocea-nic. Eu curnpS.rasem in port o provizie zdrar,,ini cle tigiridintre cr:lc mai ieliinc. cu tutun ncgru si o loiqi cireianu-i lipsca mult si. lic hirtie de ambalaj. si arn inceput silumez asa cum o lS.ceam pe atunci. aprinzind tigari dclir tieari. in vreme cc recite anr Zami,nd, de attgust de \\rilliamFhulkncr scriitorul care era pc atunci cel niai fidel dintri:demonii mei tutclari. N{anra s-a prins dc siraeul ei demitinii ca de un czrbestan ir.r stare s:i scoati un rractorcluat in nisip sari si tini un :n,ion in aer si. dr4ti cum iicra obicciul, n-:r Lrerut nirnic pentru ea. ci prosperitate si

r.iati" Iunsi pentru cei unsprczccr. orlani ai siri. Rueiciu-nezr ei a ajuns pcscmne r-rndc sc cu\/enea. fiindcir pioaiasc dorloli cind arn intrat pe canal. iar briza abia maisufla. cAt si soneasci qint:irii. Atunci malna a pus binc

17

CABRIEL Cencie MAnquEZ

miLs.riiiie qi un lnng rlstirnp a cercetat in liniqte iure;ul

victii carc se desfisura itr preajma noastri.

Se niscuse intr-o casi modestl. dar a crescut in

splencioarea cI'emeri a cornpaniei bananiere, din r:are i-a

r:imirs numai o cducalie ingrijitir de lati bogati, {icuti la

colegiul ,,in{iti;area Nlaicii Domnului", in Santa IVIarta'

in timpul vacantelor de Criciun broda la gherghel cu

prieteneie, cAnta la clavccin pe 1a tirgurile de binclhcere

sr se ciucea cu o rrituqi care o insolea pretutindeni 1a

balurile ccle rrrai selecte ale timoratei aristocralii de prin

partea locului, dar nimeni nlt-i cunoscusc niciun logod-

r-iic, cind s-a mirit;rt, irnpotriva voinlei parinlilor, cu tele-

g-raiistul satiilui. \'irtufle ei celc mai rcnumite inci de pe

atunci erau simtul umorului ;i sinXtatea de fier Pe care

vitregiile sortii n-aveau sii reuseascl s5. le distrugi in

lunga ei r.,iati. Dar cea mai surprinzitoare Ei, tot dc pe

atunci, cea mai greu de binuit virtute st;tea in talentul

neinarpomenit cti care izbutea si.-;i ascundi extraordi-

nar:i. tirie de caracter: un Leu perfect. Asta ii ingiduise

si statorniceascii o putere matriarhali a clrei dominalie

ajuneea pini la rudele cele mai indepS.rtate, aflate in

lor:uri ia czrre nici nu te-zri fi gindit, ca un sistem planetar

minuit de i:a din buc:itirie, cu un firicel de glas si aproape

fEri sa cLipeascir. pe cAnd ficrbea oala cu lasole'

Vazind-o cum suporti netulburati acea cilitorieineroziioare, rni intrebzrrn cum pr-rtuse si treacS' atAt de

rcpetle ;i cu atita stipinire de sine peste nedreptilile

sir:iciei. Nimic nrai griitor ca noaptea aceea pentru a o

punc la incercarc. 'fintarii seto;i de sAnge, cildura com-

pacth si gretoasi din pricina mAlului din canalele pe care

saiupa le r5.scole a inaintAnd, vS,nzoleaia pasageriior firisomn carc' nu-si mai giseau locul, totul pirea ficut din-

adins ca s[ scoati din minli natLrr.r cea mai caliti' Ntlama

A lrdi pentru a-ti ltot'esti t'ta!a

indura totul neclintiti pe scaunr-rl ei, in vreme ce feteie

care se vindeau pe bani i;i stringeau recolta de carn:ntal

ir-r czibincle vecinc, trave stite in birbali sau in t:odane dirr

l)opor. IJna dintre eie intrase si ieqise de mai multe ori,c1e fiecare dati cu zrlt client, chiar pe lAngi scaunul mzr-

nrei. ,\m crezut ci n-o vizuse.

I)ar cind intri si ieqi a patra sau a cincc-a oari in mai

1ru[n de un ce.ls, o urmziri cu o privire plina de compi-rirnire pAni in capitul coridorului.

Sirmanele fete, ofii, cc trebuic ele si, Ihci pentru

.r-si duce traiul e mai riu decil rnunca.

Stitu a;a pAni la miezui noptii, cAnd eu am obosit siinzri citcsc ctt scuturiturile accica de nesuporLat si cu llL-

nriniie nenorocite de pe coridor si rn-am aiezat leng; ea

.ir fumez, inccrcind si ies la liman din nisiprrrile mi;-citoare ale tinutuiui Yoknapatau,pha. Dcze'rtasern de la

lrnir,.ersitate cu un alt in urmi, cu iluzia temcrari de a triiclinjurnalism ;i din literaturi. lira si lie ncvoie si. le invi.t,

in-sulletit cle o frazi pe care cred ci am citit-o la Ilernard

Shau,: .,f)e mic am lbst silit si-rni intrcrup educalia ca sinrerg ia scoali". N-am {bst in stare si vorbesc desPre asta

cn nimeni, cici simtearn. firi s-c-r pot erplica insii, cI raf-Lrnile mele puteau fi r,alabile doar pentru mine insr-rlni.

A inccrca si-mi conr,'ing pirintii de ascmenea ncbu-

nie. cAnd ei iqi puseserei atAtea spcrante in mine si chcltr-ri-

.eri atAlia bani pe care nu-i a\rau, cra tintp pierdut. NIai

ales in privinla tatci. care mi-ar fi iertat orice, in af:rri de

taptr-r} de a nu atArna pe peretc o diplornd universitario:rrecare) pe carc el n-a putut-o avca. Crtrnunicarce s-a

intrerupt. Dupi aproape un an mi tot gindeam s:i midrLc si-l r,id pentru a-i explica motivelc nrele, c.1nd a api-rllt nlama cu rugimintea s-o iI-rsolcsc cit si vindi casa'

Totusi, ca n-a pornenjt deloc subiectul pini. dupir miezrrl

)918----_=F:--

G,teRIEL GARCiA MAnQ.-UEZ

noptii, pe qalupi, cAnd a simtit ca un lel de revelalie su-

pranaturali ci, in sfir;it, gisise prilejul potrivit s5"-mi

spuni ccea ctr era ncindoios motivul real al ciilitoricisale, si incepu in lelul si pe tonui, si cu cuvintclc alese l:r

milimetru pe care trebuie si ie fi ticluit indelung in sin-

guritatea noplilor ei firi somn, cu mult inainte de a o

porni la drunr.

- thtil tiu e foarte mihnit, spusc ea.

Iati deci inlernul atit de ternutl ir."p.o. ca intot-deauna, cAnd te aqteptai mai putin si cu o voce linistitorrrrce n-avea si se schimbe orice s-ar fi intAmpiat. Numai ca

si respect ritualul, deoarece cunosteam prea bine ris-punsul, am intrebat-o:

- Qi de ce?

- Pentru ci tc-ai l5"sat de invitituri.Nu m-am lisat, i-am spus. N.{i-anr schimbat doar

profesia.

GAndul unei discutii serioase i-a ridicat rnoruilul.

Tatirl tiu zice ci e acelasi lucru.Stiind ci nu era adevirat, i-am spus:

Si el a renuntat Ia inr.itituri ca si cAnte la rioari..N-a ibst :r;a, repiicii ea plini de insufletire. Cinta la

vioari numai la petreceri pi cind ficea serenade. Daci s-a

llsat de invilituri a lost pentru ci n-avea nici ce sir mi"-

nzince. Dar in mai putin de o luni zr invitat telegralia, carc

pe atunci era o profesie fuarte buni, mai alcs in Aracertaca.

- Si eu triiesc din ce scriu pe la ziare, i-am zis.

Spui asta ca si nu mi necijesti, rispunse ea. Dar se

vede de la o po;ti ci o duci r5"u. PAni intr-a1it, incit vi-zandu-te in libririe rrici rrti tc-am r('cunoscut.

- Nici eu nu te-am reLrunoscut pe dunrneata, i-amspus.

20

A trdi pentru a-ti polt.sti tia.ta

Dar nu din accla;i motir'l llu am crezut ci erai r-rn

.ersetor. Se uiti ia sandalele mele scilciatc si adiugi: Si

liri ciorapi.E mai comod, i-zrm spus. Doui cimisi si doui pe-

lt:chi de chiloti: una pe n-rine si alta la uscat. De ce alt-r'i-\'a e nevoie?

Dc pulina demnitate, a zis ea. insi ;i-a induicitlndati spuscle. schimbAnd tonul: Ti-o spun fiindci te in-clra-=irn rnu1t.

$tiu, i-am zis. Dar spune-rni ccva: dunlneata in Io-

r Lrl mcu n-ai Iace la fel?

N-as lirce, rlspunse ea, daci in lelul accsta trti-as

)Lrpira parintii.Amintindu-mi de tenacitatea cu crare a izbutit si for-

rtze impotrivirea {amiliei pentru a se mirita. i-am spus,

rizAnd:inclrizneste si te uiti Ia mine!

Dar ea i;i leri privirca cu seriozitatt, pclrtru ci. qtia

r,r'cr hin| ce-mi lret eil prin , rrp.

Nn m-zrm ml.ritat pAni n-am avut binecuvinta-lea pirinliior mei, spuse ea. Cu de-a sila, e drept, dar.uI a\illt-o.

int....,pr. discutia, nu liindci argumentele mele ar ficonvins-ci, ci pentru ci voia si se duci la toalcti. si n-ar.'ea

incredere in condiflile igicnice. Am vorbit cu nostromulclacii nu erista vreun loc rnai curat, dar mi-a cxplicat cir el

instisi folosea latrir.ra conruni. $i conchise, dc parci toc-

nrai l-ar {i terminat cle citit pe Conrad: .,Pe mare tr,ti sun-

teru la fe1". Ast{i:l incAt mama s-a supus lcgii tuturor.Clind zr ie;it. reactia ei a lbst cxact pe dos de curn rni as-

rcptam: abia daci-;i putea stipAni risul.inchipuic-1i, imi spuse, ce-o si creadi tatil tiu

claci mi intorc cu o boalS L-rmeascei?

2T

,ra'rhr.

GABRIEL GI'RCiE MANQ-UEZ

Dupi ce a trecut de miezr-rl noplii am :rvut o intirzi-erc de trei ceasuri, cici smocurile dc ancmone ale cana-

lului astupzrscri. clicele, salupa a esuat ile un teren cu

mansrove si mulli pas:,rgeri au lbst nevoili s-o traui de pe

tirm cu {irniile de la hamacurile lor. Cirldura qi tAnlariiajunscri dc nesuportat, dar mama i-a fentat cu trilte ra-lale de somn instantanee si intermitente, celebre de multin lamilie, care-i ingiduiau si sc odihneasci firi. a pierde

siml conl,crsatiei. Clind s-a rcluat cilitoria qi s-a simtit

briza prozrspiti. s-a trezit cu desivAr;ire.in or:ice, caz, ci'ri ezr, trebuie sa-i duc un rispuns

tatilui tiu.- \'Ia.i bine r:nr-ti lace griji, i-am spus cu aceeasi ino-

ccnt:i. O si vin in decernbric si atunci c-r si-i explic totul.NIlri .rrnt z, c. lrrrri. spusc ca.

],a urma urmelcir, anul acesta nu sc mai poate

aranja nimic la univcrsitate. i-anr zis.

Promiti cu adevirat ci ar si vii?

Proniit. i-am spus. $i pcntru prima dati am intrc-zirit o anlrme neliniste in vocea ei.

Pot siL-i spun tatilui tiu ci ai si-i spui da1'

Nu, i-am rispr-rns nestrimutat. Asta nu.

Era iimpede ci inccrca sI cautc alti" iesire. Dar n-zrm

aiutat-o.Atunci mai bine si-i spun dintr-odata tot adevirul,

spusc ea. A;a n-o si pari o minciuni.Bine. i-an-r zis, r-rqnrat. Spune-iJl

,\ rirnas asa si cineva care n-ar fi cuuoscut-o bine ar

li crezut ci totrii se termina in lblul acesta, dar cu stianr

c5. cra doar un risaz ca s:i-si tragi suflctul. Pr-rtin mai tir-ziu. a adormit adAnc. O brizii u;oari goni lAntarii si irn-

balsiml aerul proaspirt cu mireasmi de f1ori. $alupa a

cipirtat alunci zveltege:r unui velicr.

22-"....,E-

A ttdi. p?ntru a ti pot,esti t;irLla

Ne aflam in Ci6naga Gr:rndc, altui clintrc rniturile, opiliriei mele. O stribituser.r.r nar.igir-rd in mai n'rulte

llincluri, cAnd bunicul mctr, colonelul Nicolis Ricardo-\Ilrquez Nte.jia ciiruia noi, nepotii. ii spuneamPapaleto mi ducea dc la Aracataca 1a Barranquilla..i-mi rizitez pirintii. ,.Nu trcbuic si sirn[i teanii fati dc

r-nlastini., ci respect", imi spusese el, r,orbind dc caprici-ile imprevizibile :rle apelor care pireau cind un iaz.

r'itrcl un ocean neimlrlinzit. in anotimpul ploilor mlzr;-

Lina cra la discretia iurtunilor dc ln rnunte. Din deccrn-

brie pAnzi ir.r aprilie, cirid tirlpul trebuiir si fle blAnd.

rrlizeele din nord se nipLrslealr asLrpri-i cu atAta inversu-

irare, ci liecare noaptc era o aventuri. Bunica dinspre

nr:rmi. Trancl-lilina Iguarin Nlina ) nu sc incurneta

-.-o striba.ti decit in cazuri dc ertrenii urgenli, dupi o

caiatorie dc groazi cind arL lost nel.oi1i si-si czlute refu-

giu pAnir in zori la r,:irsarca fluviuh-ri Riofrio.ir., ,oapt., aceea, clin Iiricirc. n-rlastina cra liristiti.

I)c la lcrestrele de la prora, unde am ie lit si" r(-\pil ilcrcurat cu putin inainte cler :r se cripa dc ziLui, Iun-rinilc bir-cilor pcscirc'sti pluteau ca ni;te stele pe api. Erau nenn-

nri.rate si pcsczrrii ner.i.zuti stiteau de r,orbl ca intr-o rizitir,cici vocilc a\reau o rezonantl. spectrali pe cuprinsul rr-rlas-

tinii. Spriiinit cu coatclc de balustrada, stridr-rindu-miL sir

shicesc prolilul n'iuntelui, mi lui prin surprincicr, plinralovituri de gheari a nostalgiei.

intr-o dimineali ca accasta, in zori, pc ci.nd traver-

sam Ci6naga Grande, Papalcto rn-tr lisat dormind il-r ca-

bina ;i s-a dus Ia br-rfit. Nr-r stiu cAt si {i fost ceasul cind,prin vuietul r,entilatorului mginit ;i hurdr-rciiala bidoa-nelor din cabin5". m-;r trezit larma stArnitzi dc o mnltimcde oameni.

a)