a transmite o neştiinţă sau o experienţă-isihasm.doc

Upload: pelerinul78

Post on 06-Jul-2018

220 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/17/2019 A transmite o neştiinţă sau o experienţă-isihasm.doc

    1/3

    A transmite o nestiintã sau o

    experientã Jean-Yves Leloup, Scrieri despre isihasm 

    Trãirea isihastã se caracterizeazã printr-o dublã afirmatie: afirmarea transcendentei luiDumnezeu în natura Sa si afirmarea prezentei lui Dumnezeu în fiecare dintre noi,adicã a îndumnezeirii reale a omului prin energiile divine. Aceste douã afirmatii,atunci cnd sunt trãite si întrupate într-un om, vor da caracterului si învãtãturii sale

    trãsãturi unice. Acesta este chipul celor pe care îi numim Pãrintii Bisericii sau Pãrintiidesertului, Stareti sau Bãtrâni, asa cum ni-i descrie traditia sau cum îi cunoastem pnãastãzi, în Athos sau în altã parte, cãci este vorba de o traditie întotdeauna vie.

    Acesti întelepti sunt cu mult mai smeriti dect ma!oritatea oamenilor, pentru cã suntmai iscusiti. "ai apropiati de infinit si de incomunicabil, ei sunt de asemenea maiconstienti de limitele lor si de caracterul limitat al cunostintelor lor. Douã dintrãsãturile lor îmi par mai caracteristice: smerenia si certitudinea. Smerenia este legatãde aceastã necunoastere a naturii divine sau apofazã, despre care am vorbit.#ertitudinea este legatã de realismul e$perientei lui Dumnezeu. Dacã realitatea Sa nu

    reprezintã ceea ce se poate imagina sau gndi, ea nu este totusi mai putin arzãtoare,crucifiantã, dar si izvor de pace si bucurie. %rezenta Duhului este ceva ce se poatesimti chiar cu trupul, cum i se va întmpla lui "otovilov în apropierea StaretuluiSerafim.

    Dacã as spune: &'l cunosc pe Dumnezeu&, as fi un mincinos( Dumnezeu esteincognoscibil. "ai bine mi-ar fi mie sã tac si sã rãmn în smerenie.Dacã as spune:&)u-* cunosc pe Dumnezeu&, as fi de asemenea mincinos. Atunci cum sã tac, cum sã numãrturisesc cã +l e$istã Aceastã dublã atitudine este atestatã prin numeroase povestiridin colectia de fapte si cuvinte ale ãtrnilor de demult, pe care o numim Patericul

    sau Apophtegma Patrum. Asupra smereniei mai înti:

    n tnãr veni sã-si afle un pãrinte pentru a-l cãlãuzi pe calea desãvrsirii, dar bãtrnulnu-i spunea niciodatã nici un cuvnt. Tnãrul îl întrebã care e cauza tãcerii sale. &Sunteu oare mai mare dect tine pentru a te conduce&, îi rãspunse el. &)imic nu-ti voizice. /ã, dacã vrei, ceea ce mã vezi pe mine cã fac&. %aul +vdo0imov comenteazãacest cuvnt astfel: &n pãrinte duhovnicesc nu e niciodatã un director de constiintã.

  • 8/17/2019 A transmite o neştiinţă sau o experienţă-isihasm.doc

    2/3

    +l nu dã niciodatã nastere fiului &sãu& duhovnicesc( el dã nastere unui fiu al luiDumnezeu, adult si liber. cenicul primeste harisma trezviei, pãrintele primesteharisma de a fi organ al Duhului Sfnt. Aici, toatã ascultarea este ascultare a vointeiTatãlui ceresc, prin participare la ascultarea lui 1ristos&. 2elatia duhovnicului cuucenicul devine astfel analogie, participare în duhul dragostei la relatia Tatãlui cu /iul.

    Ascultare, smerenie si dar tãcut nu sunt doar simple virtuti, ci imitare a vietiidumnezeiesti.

    3is-a un bãtrn: &"ulti si-au zdrobit trupurile lor fãrã dreaptã socotealã si s-au dus fãrãca sã gãseascã nimic. 4ura noastrã miroase urt de atta post, stim pe dinafarãScripturile, recitãm toti psalmii, dar n-avem ceea ce Dumnezeu cautã: dragostea sismerenia&. Aceastã smerenie conduce la dragostea care este proprie pãrinteluiduhovnicesc. Sfntul 5saac Sirul a spus ucenicului sãu: &5atã, fratele meu, o poruncã pecare ti-o dau: mila sã atrne întotdeauna în balanta ta pnã-n momentul cnd vei simtiîn tine mila cu care Dumnezeu acoperã lumea&. Sau încã: &Sfntul %aisie cel "are seruga pentru ucenicul sãu care se lepãdase de 1ristos. Si cnd se ruga, Domnul îi apãrusi-i zise: &%aisie, pentru cine te rogi& Dar sfntul nu înceta sã se roage pentru uceniculsãu si atunci Domnul îi spuse: &%aisie, te-ai asemãnat "ie prin dragostea ta...&

    n duhovnic, spune Sfntul 4rigorie de )azianz, este &un depozitar al dragosteidivine&. &5nima lui se aprinde de dragoste pentru toatã creatia,chiar si pentru reptile sidemoni&6Sf. 5saac Sirul7. Avva %imen refuzã pedepsele si manifestã aspectul matern al

     paternitãtii sale: &Dacã vãd un frate la slu!bã cã atipeste, îi iau capul si i-l odihnesc pegenunchii mei&. Se spunea despre Avva "acarie cã a devenit, dupã cum este scris, undumnezeu pãmntesc, deoarece, asa cum Dumnezeu acoperã lumea, asa Avva "acarieacoperea pãcatele oamenilor, pe care le vedea ca si cum nu le-ar fi vãzut si le auzea casi cnd nu le-ar fi auzit.

    &'ntrebare: cnd stie omul cã inima lui a a!uns la curãtie 2ãspuns: cnd socoteste cãtoti oamenii sunt buni, si cnd nici un om nu-i pare necurat sau murdar, atunci are cuadevãrat o inimã curatã...&6Sf. 5saac Sirul7

    Smereniei si dragostei, care sunt proprii unui adevãrat pãrinte duhovnicesc, li seadaugã 8 în isihasm 8 e$perienta luminii si a certitudinii. Sfntul Simeon )oul Teolog69;-

  • 8/17/2019 A transmite o neştiinţă sau o experienţă-isihasm.doc

    3/3

    5naccesibil, în iubirea sa pentru om +l devine participabil. 'l îndumnezeieste pe celcare, în nestiinta sa, 5 se încredinteazã. el care nu *-a cunoscut pe Dumnezeu înaceastã viatã, va spune Sf. Simeon, nu-* va cunoaste nici în cealaltã&. +l insistã asupranecesitãtii e$perientei duhovnicesti, mai ales pentru cel ce ar avea misiunea de a-iîndruma pe altii pe cale. &)imeni care n-a primit botezul Duhului nu este nãscut pentru

    viata duhovniceascã: în ordinea harului, el este ine$istent, incapabil de vreun lucru bunsi mai ales de a da nastere fiilor duhovnicesti, nefiind nãscut el însusi&.6?iata SfntuluiSimeon de )ichita Stethatos7

    Traducere de  Nicu Turcan

    (Publicat în Epifania nr.5 din 1996 si reluat aici prin bunãvointa redactiei)