2

A •• eeelll. BEDRESOR

format din trei tranzistoare $1 o dlodi Zenner de tip DZ 110. Re,la­lui valorii tensiunII la leflre H face din potenţiometrul P cu valoare de 200.0. (este de tip bobinat al sirml dt! nicheUnă) .

R Pmtru fllD(:ţior.araoorectla

unui emilllor. adaptarea impoo danlf:i de ic:airca_tuia eu rldcrul lnrenei ai • fidenilui cu

E antma IIM bothltoarc. Daci im­pedan\C1e ,tnl eple ea valove. pc linie DU e:Otd unde lt.llionare, PENTRU AB\BATURA Tranzistorul EFT 213 va fi montat

(prins cu ,uruburl) pe un radiator termic - o plad de aluminiu cu su­prafaţa de SO cnr . In ICeută pllcuţl se fac I l uri pentru cone,;iunea bul ,i emitor, Iar colectorul se prind" cu ,uruburi de aceasti placi pentru un contact termic ck mal bun.

Fci numai unde proar.esiYesi lran­.ferul de eoeI'a)e In &nlml elle

IHANllSmHllAII maxim.. Penuu verifICare. acestui luau a rOll eonstl'llit im lrumeotul aclruillC:heml o publieim alAlur&1.

Insll'llmentw a fO$l consll'llit tnlr-G cut ie de aJ\IllI ioiu cu dimen­.iunile IlS )( 100 )( .0.

De cele mai multe ori, performan­ţele unui montaj electronic depind de sursa de alimentare.

Recomandabil este si. dispunem de o IUrsi cu tensiune varlabill in­tr-o anumiti plall ~~ rn acet~1 timp. subillzati electronic.

rul pentru tensiunea de 2 .1) V ~i 1 A.

In secundar sint monute d lodele redresoare O, şi O2 , care pot fi de tipul EFR 105, EFR 106 nu chiar pll a de selenlu.

Fiindd pe rad iator apare ten­sIunea redresati, acest radiator se va monta izolat electric faţi de cele­lalte piese.

Cele douA bome coaxi.1e de WnectaR este bine Il fie moD ­tate u lfd Tocit capetele firului de cu~ llfle l i pi te diredai dt maÎlIC:urtpecontaclele eomu­laloruJu~

Bucla de cup'-.j !le realiteazA In fdul wmIItor. le il! o bucati. de cablu couial cu impedanţa 75Q , de <:ea 40 an lun&ime li i le In lIIlurl Invelisw boia! exte­rior.

Monulul prezentat asiauri o ten­sIune la i~ire graţie plrţJi electro­nice, ce poate fi realul manual In­treO ,i 'O V.

Tensiunea redresati este aplicată sistemului electronic de stabilizare.

Montalul se poate realin pe o pllculi de circuit imprimat sau pe o plicuţ1 de pertlnax in are s-au fixat aPM pentru contloct.

tntR ireia metalicl p pluticul firul ui interior • Întrodl,lCZ cu aten~ un condl.lClOr bolat ale

Transformatorul de alimentare este realizat pe un miu cu secţiu­nea de -4 cnf, la care in primar se boblneul 2 ., 170 de spire a.t sTr­mi d in cupru emailat de -diametru 0,2 mm, iar in secundar 5e boblneul 2 ",80 de splre din cupru emailat cu d lametrul de 0,6 mm.

Evident, se poate utiliza ~i alt transformator, cu condiţia ca pri­marul Ă fie di mensionat pentru teo­siunea de 110 fi 220 V, iar secunda-

::: ,ii n·---t-4>-, " " II

Pe un baston de ferită cu dlametrul de 8-10 mm " luni de 7-10 cm se bobineui 70 de splre ~ un man,on de carton, ceea ce este Inflturarea l,., Iar peste [ 1 se bobi­neul 8 Iplre, ce reprulnd ~ . SIrma de bobinaj este de cupru izolat cu email nu mltase cu dlametrul de 0,1 mm. Condensa­torul de acord Cv este cu capacitatea maxi­mi de 500 pF. Se utillzeul o secţiune de la

HADIDHlCfPJOAHf 1IIIlTUI&

un condensator variabil utilizat In radio­receptoare.

Semnalul selectat de circuitul li Cv din lama undelor medii este aplicat pe baza tranzistorului TI de tip EFT-l17, EFT-l19, P-401, sau oricare a ltul ce este apt a lucra 1n radiofrecvenţl.

Celelaite trei tranzistoare sint de tip obl,nuit de audiofrecvenţl. In Kheml a fost noUt EFT 151 sau oricare alt tip din prodUCţia interni sau strilnl. Realalul am­plifielrll5e face d in potenţlometrul de 1 Ma .

Difuzorul este de tip miniaturi a.t rezis­tenp bobinei mobile cuprinsllntre 1 " 100,

jmport.ant este el acest montaj 5e poate alimentacu1V sau a.t -4,5 V.

M1 ulremilllp iei prin douA "uri prKticale In l reti, la I COl

de lacapetelc"'btulu~P~ le 1ipeK: II. contactele (:Omu

EE:ui K Pentru ca bucla

cit mai putin lJI'Iţiu , a inte de a fi lipiti. pe bor-

coaxiale, polle fi !leulll ro-

T.8C In jurul inatrumenlului de mi·

""-PoteDp.oD'letrw PI IoeI"YqIe la '1abilirca KDlÎbilitlfll insuumen-

~ui, iar poter'lliometrul Plia o:o::h i

ibru-. apllfatului. Mlaurltoarea de: relb,i a_

ometl'lllui dOCWIC In rdw ur­mAtor:

~ Se coo.ecteua emi]ltorul In (~.,...~)

GIIIHIIOH DE TON Mont-,Ju' .. compun. dlnb -un tub "ee_

tronlc d. tipul (ee 15 __ o,iear. aU t ub .c"illa'anl, mo ntllt In ,a.lm da multlv lb,a_ 10 '. Aca.t mont ... en ..... 1 un _ n .. cu fr.cvanţa d . a proximaUv t _ H II, In ca­Iocla p,I_1 It'ocla tiind "'Olltel ",anlpu_ latotul

Din poten1lomattu' d a t. kll .. poal. Modifica heev • ..,. da luelu. Oad .. mo n­t .. aI un ban.to,mato, de 1 •• 1,. Iti un d l_ IUllor, .. ",nal'" .. pot " I I p .. tact Într-o cama,1, dad ~ ti ,.ceptlonat. d . ",a' ",uit. p.'Man •. In locul ban.tormato,ulul .. poat. monta o pet-ee'" de d.ti cu ."'­,"",.n~ da 2_.n.

Un montaj de radioreceptor foarte des folosit in gama undelor scurte este ocl cu superreacţie; sensibilitatea pronunţati a a· cestui tip de schemA. precum şi numlrul redus de piese componente fi recomandA cu precidere constructorilor incepAtori.

Partea de radiofre<:venţA. o constituie pri· mul etaj, celelalte trei etaje constituind de

~C:C:i~~:toa:rdde L:~d:OJ~V:~tat in colectorul tranzistorului TI> montajul este realizat cu romusul tensiunii de alimentare la masA., fapt ce uşureazl montarea conden­satoru1ui Cv şi, totodatA. efectul miinii in timpul acordului este inlAturat.

Pentru gama de frecvenţe 28 MHz, bobi­nele LI şi L1 se realizeazA pe o carcasA cu miez de feriti (de la transformatoarele FI de la televizoare) cu diametrul de 6 mm.

Bobina de antenA LI are 3 spire., iar ~ bina de acord 4 are 10 spire. Bobina LI este flcutl din sirml Cu-Em sau cupru­email-mAtase cu diametrul de 0,2 mm. iar

bobina L1 din acelaşi tip de sîrmA, dar cu diametrul de 0,3 mm. Bobinajul se face spiră lingi spirl, Intre bobina LI şi ~ Il.s.indu-se un spaţiu liber de 2 mm.

In emitorul tranzistorului TI este montat şocul S. Acesta are ca suport corpul unei reristcnţe de 1 M!l, pe care se bobineazA 100 spire de slrml cu diametrul de 0.1 mm. Condcnsatoru1 de reacţie O" este un trimer cu aer sau pe calit, cu capacitatea maximA de 20 pF.

lne. 1. MIHAIESCU

Cmd se monteazA. se fIXeazA la jumătatea capacităţii, deci de 10 pF; apo~ in timpul funcţionării se mai reglează pentru audiţie maximA şi de bunA calitate.

Condensatoru1 de acord Cv este cu capa­citatea maximA de 40 pF.

In caz ci nu dispunem de un astfel de con­densator variabil miniaturA. se pot scoate plAci. de la un condensator obişnuit (IAsln­du-se o singură placi la rotor) sau se mon­teazA doi trimeri in paralel.

In rest, montajul nu are nimic deosebit Pentru alte game de unde scurte se vor ~ bina spire in plus numai pentru L1• Acest număr de spirt: se alege prin tatonlri.

Tranzistorul T J este de tip P 402 sau oricare alt tip de radiofrecvenţl. Tranzis­toarele T 1 şi T 3 sint de tip EFT 321, iar r, de tip EIT 323.

Transformatorul de ieşire wate fi de tip industriaJ, de la aparatele cU tranzistoare (tot transformator din etajul fInal) ,sau pe un miez cu secţiunea de 1-1,5 an1 se ~

binea.ză 400 de spirt: cu slrml de di4JDetru 0.1-0.15 mm, iar In secundar se vor bobina 100 de spire cu diametrul de 0,3 mm.

Difuzorul este de tip miniaturi ro ;m­pedan\ll d. 4-8 Il

Este recomandabil a se utiliza o antenl cu lungimea de 5 m şi cuplati printr·un COD­densatoc de 10-20 pF. O antenl prea mare duce la mstabilitatea montajului, tn sensul ci se vor auzi mai muhe posturi in acelaşi timp.

Radioconstrucţil pentru Incepltori • ~~~or pentru aparatura tranzlsto.

• Receptor minluuri • Generator de ton • Radioreceptor cu .. tranzistoare; ~

Construcţia numlrului • Aparat pentru mlsurarea dIspozitivelor

semiconductoare

Laboratorul electronistului • Âmplifia.tor tranzlstorlnl • Punte R.L.C.

Tehnium-Atelier

• Aprinderea electronid • Genen.tor de distorsiuni • Pompl de absorbţie il cO$ltorulul topit

... CQ-yo ... • Emiţitor.receptor pentru banda de

,. m

rn exclusivitate de la cititori

• Re,raJul tonului in amplificatoare • CilUbratoare de frecvenţi • Compreso... de dinamld • Fotografierea dispozitivelor

Tehnium-extern • Modelin constructor - 3 soluţii teh­

nice de mare eficienţi

Foto-tehnicl • Produsele ORWO • Negativele color cu ... şi firi masei

Depanarea auto de la A la Z

• Pornirea motorulul vara fi Iarna • Dispozitiv ancifurt şi antHncendiu

Confort casnic • Ce ,tiţi despre desl,n! • Fibre optice • Decorarea ferestrei

Tehnium pentru toţi

• Chimie pentru elevi • Actualitatea utronautld • jocuri rlistraalve

3

MASURARIA PARAMIIRllOR

DISPOllJlVllOR SIMICI

Ing. GEORGE PINTILIE

Aparatul prezentat permite mlsurarea UDor parametri ai dispozitivelor semiconductoare ca tranzistoare, diode detectoare, diode redresoare şi diode Zenncr. Pentru tranzistoare ge pot măsura curentul Invers de colector Icbo. curentul invers dc emilor lcbo , . coeficientul de ampli­ficare in montaj cu emitorul la masă B. Se pot mlsura tranzistoare de structurA p-n-p, precum şi de structuri n-p-n, atit din cele cu germaniu cit şi cu siliciu. Pentru diode redresoare se pot mlsura rezistenţa inversă şi tensiunea maximA inversA care se poate aplica pe diodA (montaj ae măSurare nedistructibil). La diode Zcnner se mAsoart tensiunea de stabilizare Uz. Apara­lui se alimenteazA de la reteaua de curent de 220 V şi are inclus un redresor stabilizat cu diode Zenncr. Aparatul este realUat Intr-o cutie din material plastic cu dimensiunile de 2SO x 190 x 80 mm. Pe panoul rronta] se afli montate urmAtoarele: instrumentul de mlsuran: cu sen­sibilitatea de 100 Ji.A, care are prevlzute doul scaJe de mlsurare gradate In limitele 0-100 di­viziuni şi 0-300 diviziuni; trei claviaturi; una cu şase clape pentru mlsurarea B, Icbo, lebo, Uinv, Rinv şi Ust.z; a doua cu doul clape pentru tranzistoare n-p-n şi p-n·p şi ultima claviaturi cu doul taste pentru schimbarea domeniului de mlsurare pentru B, intre 0-100 şi 0-300; trei potenţiometR: pentru reglarea «Zero», «Zero-rID" şi a tensiunii «Uinv» care se aplic:l pe diodeJe redresoare; doul borne pentru conectarea dio­delor supuse mlsurlrii (pe schemA Incadrate într-un patrulater şi insemoate cu O); un soclu pentru tranzistoare (similar cu cele folosite la receptoarele portabile «Stlgu); un intrerupAtor pentru tensiunea de relea şi o lampA cu neon.

L MASURAREA PARAMETRULUI db Pentru a intelege mai uşor princiPiul folosit,

redAm numai partea din schemA care se folo­seşte la mAsurarea lui B (fig. 2).

S-a luat ca exemplu un tranzistor de struc­turi p-n-p. Cu ajutorul potenţiometreJor P I şi p~ se potriveşte acul instrumentului de mAsurare la indicatia zero. In Circuitul de colector se afli conectată o rezistenţă de 6 kO (RuJ, alimentată de la boma de 12 V. Tn momentul În care curentul de colector va avea valoarea de 1 mA, clderea de tensiune la bornele rezistentei R I ~ va fi de 6 V. Deoarece miliampermetrul este co-

" ~~~~It~~re :~ec;::si~n~r~ ~oi!;;'~I~atn fi m~ -6 volţi (fali de emitor) instrumentul va indica valoarea ZERO, iar În acest moment prin tran­zistor va circula un curent de 1 mA (,'unoqtem c:l B reprezinti raportul dintR: aq:terea curen­tului de colector - creşterea curentului de bazi:

B - ::~ Daci. vom injecta rn circuitul bazei un curent de

IO !JA. cu ajutorul rezistentei R, de 1,2 MO şi a tastei 19, presupunind cA factorul de amplificare B este de 100. atunci curentul de colector va creşte cu 1 mA. (61c=B. Alb - lOO. 0,01 "",1 mA~ Daei instrumentul are 100 d iviziun~ atunci vom citi direct pe scara instrumentului valoarea lui B.

Pentru valori ale lui B mai mari de 100. se foloseşte scara 0-300 prin apAsarea tastei 18, care conecteazA in parakl pe instrument rezis­tenlB RII' Măsurarea tranzistoarelor de structură n·p-n te face acţionind tasta care actiODeazA simultan contactele 14, 15, 16 şi 17. fn acest fel se inverseaz.l polaritatea tensiunilor de alimen­tare şi a instrumentului de mAsurare.

MĂSURAREA PARAMETRILOR Icbo şi lebo

Schemele simplificate ale circuitului de măsu­rare a acestor parametri sint prevlzute in figu­rile 3 şi 4.

Dupl cwn se vede in cele două scheme, se m!soari curentul care trece pnn JonCţiunea

bazA-oolector. in conducţie inversa. in montaj cu

-1' .... ~:;K ZERO

"'n FiN

" -6V ZERO

" .. ..

emitorul În gol ş~ respectiv, cel al joncţlUnii bază­emitor, cu colectoruJ În goL Tasta corespu.nză: toare lui Icbo IlU are nici un conlact activ ŞI este folositA numai pentru trecerea celorla1te 5 taste in poziţia de repaus (cu clapele sus).

MĂSURAREA TENSIUN II MAXIME INVERSE A DIODELOR REORESOARE

In fig. 5 este prezentatA schema elec.tri~ a ci~. cuitului realizat pentru mAsurarea tenslUnn maxl· me inverse care se poate aplica unei diode re­dresoare. MAsurarea se face in regim dinamiC (in condiţii reale de redresare) $1 nedistructibil.

Cind dioda de mAsurat Dx lvezi fig. 5J nu este conectată la bornek: de mAsurare, circuitul in­strumentului este nealimental Ond se conecteazA dioda Dx se va Inclrca condensatorul Cl plnă la o tensiune egală cu 1,4I.Uef, unde Ud este tensiunea cu leasă de cursorul potentiometrului PI de 100kSl (se presuoune ca teoslunea de la reţea este sinusoidală~ Circuitul de inc:lrcare este format din dioda Dx, 10 serie cu dioda O,. ş~ bineinteles, condensatorul C l . Dioda DI este o diodA redresoare cu siliciu cu tensiunea in­vers! admisibili de ordinul 50 V sau mai mult. Aici interesează să aibă o rezistenta inversa CÎt se poate de mare. de ordinul a 100- 200 MQ

Rg-5,' K

ov -t2. .... ov -12V

--

.\semenea diode se tntilnesc curent. de exemp,u. F 401. In timpul IncArcArii condensatorului C~, deci atunci CÎnd circulA curentul direct Idir, cir­cuitul instrumentului este blocat datoritA pre­zenţei dioda 0 1 (de acelaşi tip cu-. Dt). care este conectatA In sens invers. DupA ce tensiunea la bornele condensatorului Cl a ajuns la maximum, tensiunea instantanee la borna diodei Dx (din­spre cursorul lui P 1) Incepe sA scadA şi la un moment dat ajunge la o vaJoare egalA cu Uinv max _2 ·1,41· Ue[ Daci dioda Dx prezintA o oarecan: rezistenţi inversA, atunci va circula şi un curent invers.

In aceastA situaţie, curentul invers linv. va strlbate circuitul format de microampermetrul şi dioda Dl şi nu va trece prin dioda DI care, in aceastA situaţie, este conectati In sens invers.. Microampermetrul va mlSura numai curentul invers aJ dl.odei rcdresoare.

Daci la bornele Inflşurlrii secundare de la care se alimenteazA potenţiometrul· P I (rezistenţa R13 avind rol de protecţie) va fi o tensiune de

~n~\i't~~~~ti~od: I~t~: o~~ a~~;ae:t~en~ tensiune intermediari. de exemplu, de 100 V, tensiunea maximA inversl la care este supusA dioda va fi: U max inv -2,82)( Uef-2.82 ·100= _ 282 V. In cazul valorii extreme de 250 V, aceastA tensiune va fi de ordinul a 700 V. MAsu­rarea propriu-zisă se face astfel : se ia o diodl redresoare, de exemplu, cu germaniu. Se aran­jeazl potenţiometrul Plin poziţia minimA (zero volţi~ Se conecteazl dioda la bornele de mlsu­rare, In sensul indicat. Se alimenteazA apar!ltul cu tensiunea de la reţea. Se ridici Incet tensiunea aplicatA diode~ acţionind asupra lui Pt. Vom observa ci curentul invers va creşte lent odatA cu creşterea tensiunii aplicate, iar la un moment dat va avea tendinta sA creascA mult mai repede. Vom citi valoarea tensiunii indicate de poziţia potenţiometrului (iniţia~ scara potenţiometrului a fost gradatA direct in volp cu ajutorul unui voltmetru de comparare~

DacA, de exemplu, acest fenomen de creştere rapidA a curentului invers a apArut la o tensiune de 500 V (indicatA de poziţia lui P t~ atunci din aceastl valoare vom scade !firea 25 - 30% şi vom obţine vaJoarea la care dioda poate func­ţiona timp indelungat. In cazul exemplului nostru, aceastA valoare va fi de 350 + 375 V. Deci, aceasta va fi valoar= maximl care poate fi aplicati diodei respective. Aceastl valoare de 25-30"/0 este zona de siguraoli pe care trebuie neapArat sA o respectAm Dacii. am ajuns la concluzia (ca in exemplul de mai sus) el dioda poate rezista timp indelungat la o tensiune inversA de 350 V, atunci Intr-un montaj de redresare monoalter­nanţ! se poate aplica o tensiune alternativA egalA cu: Uef-Umax: 2,82-350: 2.82 - 124 V. Dacii. se foloseşte un montaj in puncte, aceastl valoare va fi: Uef_ U max : 1,41 - 248V.

MĂSURAREA REZISTENŢELOR

In acest caz, instrumentul se leagA in serie cu rezistenţa Rol de la sursa de 6 V stabilizap ş~ bineinţeles, cu rezistenţa supusi. mlsurlrii Rx. Valoarea lui Il. se regleazl astfel incît atunci cînd Rx este zero, instrumentul va indica vaJoarea l1laximl. Apoi se gradeaU scara kiloohmilor, folosind rezistenţe cu valori cunoscute şi de pre­cizie minimA. de 5X. Aşa se poate mlsura re­zistenta inversl a diodelor şi a joncţiuoilor tranzistoarelor. In acest fel, putem depista even­tualele scurtcircuite intre electrozi

6 • RtJ-2K

" , ... dT?r lOOOMF

MĂSURAREA TENSIUNII ZENNER

Figura 6 indică cireuitul de măsurare a tensiunii Uz. Instrumentul, In serie cu R, şi it» reprezinti un voltmetru. Valoarea lui R, se aJege astfel Încît instrumentul si. indice valoarea (tn volţi) a tensiunii de la bornele lui CI> care este de ordinul a 24-25 V, pe scala de 0-30 V.

Daci la bornele de mAsurare se conecteaU o diodA Zenner. voltmetrul nostru va indica ten­siunea de la bornele diodei. Restul tensiunii va cădea pe rezistenţa R). Se pot mAsura diode Zenner cu o tensiune de stabilizare de maximum 21 - 22 V (aceastA valoare trebwe sa ue mal mică cu cel puPa 2 V decit tensiunea de alimen­tare. in cazul nostru. 24 - 25 V).

CLAVIATURA

Indicalla

Contactele acllonllte

B Icbo lebo U ma_ Rlnv Uz '0'

10 12 11 13

20

2 8. B. 10' 300

14 18

" " 17

In tabel sint prezentate cele 3 claviaturi (una cu 6 şi două cu CÎte 2 clape) şi contactele care se realizează in situatiile respective. MAsurarea pa­rametrului B se efectueazA astfel : se apasA tasta p-n-p sau n-p-n (corespunzAtoare tipului tran­zistorufui~ Se apasă tasta Bx 100 (vom citi in­

. dicaţiile valorii lui B pe scara 0-loo~ Se apasă

care Închide contactul numai cit ţinem apasat. Vom citi direct pe scara instrumentului valoarea lui B-

tas~ :~~ ;t==tr~I~~: (ZERO FIN)

O altA mAsurate, de exemplu Uz. Se apasă tasta Uz. Se porneşte aparatul. Acul indicator va arAta valoarea de circa 24 - 2S V (tensiunea redresorului~ Se conecteazl dioda Zenner. In­dicatia acului instrumentului va fi egalA cu ten­siunea de la bornele diodei Zenner, cititA pe scara 0-30 V. şi p) (ZERO) se regleazJ. acul instrumentului ÎnCÎI

să arate valoarea zero pe scarll Se apasA tasta 19

REFLECTOMIITRU

(Unna", d.1n .,.., 1)

boma Tx. Se conecteazi o sarcini ficu'" de 7~.A. care si 'uporle o put«e de sarci"" de COl ~ W,

Sepuroecomulalorul K pe po-

~J,!: ~~~e~~In~il ~~:l:m::z~~ lenţl $li foe 'ntrodusi In cir· CUlt Se porlle$te em'tAtorul cu pUlerCli de 2S W, urmArindu-$e devialia acului imtrumentulul, ca· re se aduoc la mlUimum de in· dicatlv(capIIUI$caleilculjutG­rul poltDJlometrului Pt..

b) Se IreDe onmulatoru! K. pe pozipa REFLECTAT 5i se cauti a se obliroe cu. aiutorul potenl'G­metrului P, minimum de deviali~ a acului imtrummtului (flrl a modifICI. valoarea lui h).

e) Se oprctle emiltiorul care se COnecleazi .. boma anlmi. iar sarcina neti'" In boma TJ:. ~mutalOru.t K rlmlroe pe po­lll_ REFLECTAT. Se pornctte emilAlorui III te procedeul ca 111 punc:tu! L Se muti apoi g;)-

mUlalorul K. In !)Otltîa DIRECT SI te pl'OQCldeazl ca Ia punelul b.

ci) Se revine In poziţiadc: la punc­lui a: se refac rcatllJde, apoo S<. revine ca J.punctulbsi.se ve­ritict d~vi.alîa acului ill5trumcn· lului . Toate aceste operalii (de 111 a 111 d) te repellde cilew ori, ptn! cind ae oblillC pc poziţia REFLECTAT o devi"ie mict a acului ,mlrumentului, penlru o deviaţie maximA pe poziţia DI· RECT.

In ace&$1l siluaţie, reflt!Ctome­lrul,ctte pus la punct si poate fi u\1hut peanlenadeemisie.

EI poate fi lisat permanent In CircUlI, comumul s.lu fiind foarte m':$1 comutuindo indical1e uUIi penlru radioamatGr privind Inear· ClTC'A TJ:·ului pe patilia DIRECT, rolosiOllpmtruaceastanumalpo­Imtiomelrul p., ca", poate fi ICOI pc pilnou! rromal. DupA Icnnm.­TC'A re&ll.iclor, potmliomel:rul P, le blocheazA p nu te mai ati •. Ap.-CICieteII raportului de unde Sia·

l ion,re ae raa: In felul urmllor: presupunem el pe poz'lia OI· RECT instrumentul arall la cap de_llIOOdiviziuDl,iar!)e. po­llţla REFLECTAT 10 dlVlZlun, Se foloseste unnlloau. rtlalit.

IDIR IREF 5 IOIR IREF

100 + 10 ___ :l:::I1,22 100 10

In Inc:hem rncnllonim el, penlruca realljdeefClCluatesl foc COI"e<'Ie, sarcuta ficu'" I~ buie" foe I1cmdueti'" si .aibll. aCOH$i impedan!l cu. liderul an­Imei.

v

In ultimul timp, audierea discurilor sau ben­zilor stereo II devenit un lucru destul de obişnuit. In comerţ se găsesc de vinzare multe picupuri cu doze stereo, dar care nu au amplificatoare. De asemenea, unele magnetofoane au pOSlbi· litatea să redea stereo, dar ;!iin! echipate numai cu un singur amplificator de ascultare (de pu­tere); pentru a asculta celăla lt canal este ne­voie de un amplificator separat. In acest caz, lanţurile de amplificere nu sint identice, iar calitatea efectului stereo are de suferit.

Pentru a În l ătura aceste neajunsuri vă pre­zentăm un amplificator de ascultare cu doua canale identice, care poate fj folosit In scopurile amintite.

Etajul de Intrare este un repetor pe emitor fo­losit În scopul măririi impedanţei de intrare a amplificatorului, oentru a putea conecta la mtrare doze de picup cu cristal. Tranzistoar~e T şi T amplificâ semnalul de audiofrecventă.

nanzisîoarele T" şi T 5' de structuri diferite, oferiliia ieşire dOIlă senmale identice, dar deta­zate cu 180 de grade. Etajele tina le, tormate din T 6 şi T 7' sint conectate Tn serie şi functioneaza În contratimp.

De la ieşirea amplificatorului se aplic! Tn cir­cuitul de emitor al tranzistorului T 2 un circuit de reacţie negativa la care sint conectate doua lanţuri de reglare a acestei reactii negative de­pendent de frecventill. Astfel, obtinem reglarea separată a tonurilor acute şi a celor graVi!. In pozitia mediană a celor doua potentiometre de reglare a tonurilor, banda de frecventa este de ordmul :l) Hz-30 000 Hz. Deoarece sint greu de procurat potentiometre duble, au fost folosite potentiometre separate In cele două amplificatoare. In cazul că pOSedati potentio­metre duble de 2xl0 k.n. şi de 2xSOO kn. (sau 2xl M.n) puteti inlocui potentiometrele simple cu duble. In acest fel, reglarea tonului şi a volu­mului se va face simultan la ambele amplifica-

LA 10100ULATOR

1"1, G. POPESCU

toare. Pentru a egaliza coeficientii de amplificare,

se va ajusta valoarea rezistentei de 10 ti din

f~~~~!~~ ~~:l~i~r;~i ~~~:,if~o:~~~iJdel~:r~~~ a valorii acestei rezistente.

Tranzistoarele finale solicitill radiatoare din tabla de aluminiu de Q[osime de 2-3 mm, cu o suprafata de 20-40 cm . Se pot monta elte două tranzistoare pe o singură placâ de 5xl0 cm, bineinteles izolate cu cite o folie de micill de grosime 0,1-0,2 mm. Pentru un transfer mai bun al caldurii, mica se va unge pe ambele su­Prafeţe cu un strat superficial de vaseUnA in­dustriala.

Rezistenţele de 0,5 ti din circuitele emitoare­lor tranzistoarelor de putere se confectionează

din manganln!l sau nichelinA cu diametrul de O,4-0,6mm.

Pentru a realiza două amplificatoare cit mai identice se va câuta ca tranzistoarele echiva­lente din cele două scheme să aiba coeficienti deamplificaredt mai apropia1i ca valoare. Acest

~~r~r:~~~~j:~~ttu~~~:i:;::~~~~:~.T 2 şi ~entru a proteja deteriorarea tranzistoarelor

finale in cazul unui scurtcircuit accidental la Ieşite, sursa de -24 volti se va conecta in serie cu o Siguranta cu actionare rapidA de lA. Con­densatoarele electrolitice folosite vor fi la 15 volti, cu exceptia acelora a căror tensiune este specificatA pe schema electricâ. Se pot folosi şi alte tranzistoare de joasA frecventa şi mică

~~e;~i,n 1~C~I~>E~'~f~~~t~r,.1~;;~ii3 o !~o~~:~~~z~:~a~~~e~fa~~ Tct: ~~t~~l~:; K f~ ~;u;~a~z~t~~~0~~nŞ~I:~~~12-250 se~ pot folosi AD 131 sau alt tip echivalent.

Montajul descris mai jos face parte din ~Iutomltizjrile)l ce se pot face

~ ~S:~~ieu~a~:~fiact~:~r~~:Î~~r:v~nUI~i;~::;i.I~~~a~1 ~~:~~~: microfon este amplificat de tranzistoarele T, şi T1 . Din colectorul IUÎ T1 se culege: semnalul de audiolrecvenţă amphficat. care este detectat de diodele OI şi 02' şi aplicat pe baza lui T3. Condensatorui din baza lui T3 (100 MF) impreună cu potentiometrul P., de 5 k n . reprezlIltă temporizarea Tt'I"1I1ui.

Dioda 0 1 protejeazA tranZJstorui T l la anclanşarea şi declanşarea releului. Tranzistorul TI impreună cu condensatorul ~ cuplaj (1 MF) şi rezistenţa de 390 lJl.. sîni montate in mKrofon, pentru evitarea unor semnale par9.z,le. Condensaloarelc mantale Între baza şi colector la T, si T, asi2ură o reactie ncgall\ă pentru eventualII curenti de radiolrecvei'lţă care Sint radiaţi de !miţălor

INEL ~E1'" Prin contactele relcului R L se comandă pornirea emiţătorului direct

= sau cu releu mtermedmr funclie de puterea emiţătorulUI. De la boroa' B se 1~V culcge semnalUl care merge la modulatorul cmlţiHorulul.

~ __ -<: t Se recomandă ca Întreg montajul să rlC Închis Într-o cutie metaJicA

TRIFU DOMn RESCU

Tr

Rx

'-c:::==r-l --I~f'A o 2,SK..n..

1"1' !JERGIU FLORIcl.

DOMENIU DE UTILIZARE :

Rezistenţe: 200-5 Ma. In 4 game. capacitate : 20 pF -(1,5 ~F, ro 4 game. Inductanţe : .s mH -500 mH, in 2 game. Constructiv, puntea este alcituitA din trei scheme:

I - generator de audiofrocvenţA ; II - puntta propriu-zisA;

III - amplificator de audiofrecvenţl.

de D~d~~=;~~occ$~ir:;e~!~ ~u~~:rQ)r~ un braţ al punţii este montat un potenţiomelru cu ajutorul câruia se echilibrează puntea Dez­echilibrul pUllţii este sezizat pe o rezistenţA de sarcinA Rs ce reprezintA primarul unui trans­formator Tr (transformalOrul de cuplaj de la amplificatorul de audiofrecvenlA al radiorece~ torului (IMamaia))).

tn continuare, semnalul de audiofrecvenţA este aplicat unui amplificator Q) a cArui sarcinA o constitu)e un instrument de mAsuri de 35 ~A (indicatorul de nivel de la magnetofonul «Tesla» 84,

I. Gcneratorul de audiofrecvenţA (fig. 2) este format din doul tranzistoare ~n-p (MP 41 ~>40) montate Într-un multivibrator a cârui frecvenţA este in jur de cea 1 500 Hz. Verificarea montajului se faoc cu ajutorul unor câşti cuplate intre p.unc­tele a şi b. Gcncratorul se va realiza pe o pl.l·cuţl cu circuit imprimat (fig. 3).

5

II. Puntea propnu-zisl (fig. 4) conţlne un amplJllcator care apliCi. semnalul de audlofrcc­venţl printr-un condensator de 10 ()(() pF pc braţele unei punţi. Echilibrarea puntii se reali­zeam cu polentiometrul linear de 2S kn Cele dO~ ~ICtanţe sint de 20 mH şi. 100 mH şi se realizeazA pe Oaie :!: ~~ritA OJ dia metrul de 2S mm şi înAlţimea de 16 mm. Deoar~ te~s~~= ~aterialului din <:&~ se co~fecţioneazl

~:Je~~I:~ f~~~ :~~~m~ti?:eu~::8lt:~;2;~~ de sarcinA o cons:;::::~ un Instr~m~~:.~~,; mlsurA de 35 pA. Sensibilitatea amphliClllvl u .... ~ re­g1~ :: notenţiometruJ p. de 2,5 kO; pr~: vAzut cu Intrerupator. .: ~mpul funcllO.~ru aparatului. potentiometrul P este spre o";::':' umtind cain momentul echilibrArii punţii sA se mAreascA sensibilitatea amplificatorului. Am­plificatorul se va executa pe plAcuta din figura 3. Instrumentul nu trebuie si fie grada!, el jucind rolul unui indicator de nul. Avantajul acestui montaj constA In faptul cA nu pune problema procwtrii instrumentului OJ zero la mijlocul scalei.

care trebuie sA fie in jur de 800 -1 000 spire cu sirmA de Cu-Em cu diametrul de 0,12 mm, ur­mind ca ulterior aceste bobine sA se mlsoare la punţi de precizie. Celelalte piese vor avea toleranţe de ± 1%. De asemenea, comutatorul se recomandA a fi de calit sau micaia, tn orice caz. si posede un material dic1ectric de bunA calitate. Montajul se executA pc plAcuţa pre­zentatAi9,.fig.5.

tn momentul echilibrlrii punţii se ştie ci. sem­nalul de audiofrccvenţl care ar aptrea in dia­gonala punpj arc o valoare minimA. Deci, daci. vom utiliza un amplificator de joasA rrecvenţA, se poate determina cu suficientA prccirie pragul de audilie mini.ml.

III. Amplificatorul de audiofrecventl are doul tranzistoare MP 41 (2 sa 475) montate într-o scheml. clasici. OJ emitor comun. Rezistenţa

Cele doul pllcuţe SIC asamblcazl Între ele prin tijc filetate de M 2. Montajul SIC introduce Într-o cutie metaliCi. de 150)( 100)(60 mm. ~ panoul frontal se fixeazA. potenţiometrul

de 25 tn prevAzut cu o demultiplicare, potcn­ţiometrul P de 2,5 kn cu IntrerupAtor, bornele de intrare şi instrumentul de mAsurA. Pentru a

-iUi-

·~--~-_-6V

asigura un efect plAcut panouJui frontal rec.>­mandlm vopsirea carcasei instrumentului, cu

excc~;: ;?nei d~ dre~~u1I1;~:~~ii ;~~~on;~~ aparatuluI se va tace .... -. . ~"~' ~; '1 I ă etalon sau cu o punte de provenien\! lDu .. ~ ••• _ .

Revista «Tehnium1l feUdUl pe a­ceasld caJp pe cfşligdtorii concursu-lui naţional de unde ullrascurle e.. " diţia 1973, organizat de ziarul ScIn-teia tineretului şi Fetkraţia Român4 de Radioamatorism

L Y05NZ Marina Pavel 1. Y03BAL Dumitrescu Trifu

3 ~~~VEp:til~ .. '1I"

El. TOMESCU

Clu-se raportul Intre prizele din pri­mar, se va modifica numArul de spire. urmArindu-se ca oscHlltorul sA func­Iloneze pe o frecvenţA Intra 1 şi 5 kHz. In secundllr, numArul de spira

detarmlnAtansiun&lllacllreselncllrcA condensatorul <; şi care va trabul sa fie cuprinsa intre 250 şi 350 V; de IIsamenea, tenslun&/l pentru grill! ti­ristoruluiutilillll. AvantaJele pe care le prezlntli aprln­

darea electronica la autovehlcule fac ca aceste montllje:sa se rAsplndeascA tol mai mult. Aceste avantllje IIU fost enumerate in articolele aparute In re­vista pe aceastA temA. Amintim dotlr; combustibilul arde complet, motorul funcţioneazA slabil la orice turalie, pornir811 este mai uşoarA le tampera­turi scAzule, cresle randamentul, vi­teza maximă, durata de elploatare a intrerupAtoarelor, scade poluarea ae­rului, consumul de benzin!, tempe­ratura de funcţionare a motorului. .. etc.

Deoarece preţul nu este exagerlll şi nu se amortizeazA destul de repede. singurul dezavantaj legat de folosirea unei astfel de Instalalll ar consta Inlr-o fiabilitate mal redusA a Intregului sis­tem de aprindere, prin creşter&/l nu­mArului de piese ce se pot defecta. Ollr şi acest dezavllntaj poate fi mult IItenuat prin folosiree unor piese su­pradimenslonat8 sau chiar prin In­troduceree unul simplu comutator cu care se poate ocoli adaptorul electro­nic III nevoie.

Schema prezentata se bazeazA pe un principiu da funcţionare diferit de schemele realizate practic, apArute In numerele anteriotlre, ceea ce-i con­ferA citeva avantate In plus, legate in special de generar&/l unei sclnteifotlr­te puternice.

Scinteill apare intre electrozii buJlei chiar daca este IIncrasata şi o parte din curent se pierde prin Siratui da calaminl depus pe izollltor. Se poale mAri rllportul de compresie al moto­rulul, de asemen&/l " distanta Intre alectro!i! bujiel, la 1-1,2 mm. Aprin­derea In condilll dificile este mai si­gu~ (le temperaturi sclzute, cind a­mestecul din cilindri diferA mult de cel optim, la ancrasar&/l buJiilor etcJ.

Scinteia rAmine la fel de puternica chiar dacA baterill a ajuns mult sub tensiunea nominalA, pornirea fiind po­sibil.!i (bineinteles, actionind eleetro­motorul de pornire scurt şi III Inter­VIIle mari), De asemanea. se poate cobori ralantl-ul mal jos, lucru util Iacirculatil!Inorllş,

Prin simple modificAri, schema poa­te fi folOSitA la autoturisme, la moto­ciclete, la lIutovehicule cu minusulla mllsA, la cele cu plusul la mllsA, III cele cu bateria de 12 V şi III cele cu

, v. Principiul ele funcţionare este des­

tui OII simplu. Un oscilalor cu tran· zlstoare Incarca un condensafor la o tensiune de aproximativ 300 V, in timpul pauzelor de aprindere. El se descarca pe primarul boblnei de in­ducţie prin intermediul unui tiristor, In momentul In care se desfac con· tactele Intrerupltorului. Tensiunee m&

STELIAN LGaEANU-studant

~_~:;'amblul descris este destinat spre a fi utilizat la o chitarl electrica

S ~~~~t6~~~uca~~~:en~!st:~II~~;!Orpri~ limitar811 punctelor pozitive ,i nega­tive ale semnalului de JotisA frecvenţA, Se obţin numeroase armonii care se Intermoduleaz! cu aunetele originale. Schama de principiu este cee din figuri. Ansamblul eate diapus Intre Ieşirea chitarei ,i Intrarea ampllfica­torulul.

Circuitul cuprinde douA tranziatoa­ra BC 107 montate ca amplificatoare,

In legAturA directa; cind se actio­nsazA IntrerupAtorul K, rezistenţa de sarcinA a tranzistorului T, devlnemon­tajul serie R" R,. Cu aceastli valoare a rezistenţei de sarcln! şi cu o pola­rlzare In sena direct, primul et.j este In apropierea regiunii de saturaţie. Baza lui T, este legatii direct la co­lectorul lui T, si T, este In apropiera de tAiere.

Nivelele pozitive ale su netului de JF da intrare alnt limitata da eltra T, carf intri In saturatie. Nivelele n:,gatlve sInt limitate de T_ eliN aa

relndusAlnsecundarlllcecalaelec· trozii buJiei sA aplI~oscinteie puter nieA proporţionalA cu energia acu· mulatA de condenmor.

Oscilatorul va trebui sa funcţioneze pe o frecvenţA de citeva ori mai mare decit frecven\Zl muimA la care ajung sa lucreze contactele IntrerupAtoru· luI. Oscilatorul funcţionează in con­tratlmpcu douAtrai'1Zistotirecapabile sa lucreze la un curent de circa 4 A. Transformatorul Tr, lire miezul din feritA, miez luat de III un trllnsformator

de Ieşire IiniL utilizat In televizoare. Primarul are l1l de spire din airmA de cupru emallat cu Cliamatrui OII 1 mm. inlA,urarea primari are spirele 10. 31) , 50. Secundarul are 2 x 1 (XX) de spire si as de spire cu sirmA din cupru emaitat cu diametrul de 0,2 mm. De­oarece aceste miezuri sint diferite dto le un tip de televizor le altul,numArul de spire este dat orientativ. PASlrln-

apropie de taiere, Se obllne astt.l o formA de impuls dreptunghiularA, In opozille de fazA pe colectorul ,1

e~~o~~:!~'Ie de Inalta frecvenţA ale semnlliului dlstorslonat alnt pre­luate de pe emitor orintr-un conden­sator de 1 nF si adAugate semnalului preluat de pe colector, care apare le bornele rezlstenlei R .. Potentio~. trul P, de 50 kt?, ~:;:~ă procentajul

In functie de tensiun811 de IIlimen­tllra si de tipul tranzistoarelor folosite

~, :~~A~~~~~: ~z~~~t~~1 !i n~ consume mIIi mult de 3-4 A III lIuto­vehiculele cu baterii! de 6 V; 2-3 A III cele cu 12 V şi 1-,2 A la motociclete. In cllzulln.care schemll se VII folosi 1/1 lIutovehlculele cu plusul la masA. se vor Izola tranzistoarele SIIU radia­tOllrell lor da caroseria autovehicu­lului.

DIoda O ... pe ling! rolul de a pro· teja grila tiristorului, serveşte SI la Clescărcarea mal rapidA a condansa­torului C; In momentul In care se re­inchidcontactelelntreruplltorului.Olo­da o. protejeazl tiristorul contra ten­siunilor Inverse de utoinducţle. De­sigur ca semlconductoarela folosita pot fi Inlocuite şi cu altele similare sau cu parametri mai buni.

:retes:a~p~CAd~ i'::ir:nitorul lui T, ('t Ansamblul poate fi montat In inte­

riorul unei mici cutii conllnlnd un circuit imprimat, bateria da alimentare de 9 V. Comanda IntrerupAtorului K

~~ ::c~r~t:~!~o~::~i~:;:' f:~ dale ~zi~::-.;~. pe fata superioarA a cutiei.

»( ~+'<= .. ~=>::i-.--jf{ '------ţ:c~:::::l

In .. V. DUŢESCU

Adese~ in construCţia nu depanarea aparatu. rii electronice sintem nevoi" si dezlipim sub· ansamblurlsauplesecareau mal multe terminale (tranzistoare, boblne, circuite integrate) de pe circuite imprimate,

Pentru a veni in ajutorul celor ce intimpină greutăţi in dezliplrea terminalelor propun reali~ urea unei pompe de absorbţie a cositorului topit. .

IUiF~:;i~i~~ab:~:a,:::i f:~Oa~~~~~ţ~ee aa~~~i:~~~: care are loc in momentul cind se creeuli o depre­siune in interiorul pompel prin deplasarea rapidă a plstonului sub aCţiunea unui reson.

Modul de utlllure este următorul: -In primul moment se armean pompa pr;in

deplasarea axului 2. astfel eli resonul9 se Intinde, deoarece un capăt al du este prins de piesa 8, iar cel de al doilea cap este prins de piesa 10. Prin deplasarea a:lCulul pistonului, reduCţia dia­metrului acestuia (de la ,5 la, ] mm) ajunge in dreptul bolţulul 1'4: In acest moment, butonul de declanşare 15 este impins de arcul 13, astfel eli blocheuli revenlr. Ina:1 pistonulul sub aCţiunea resonulul intins.

- In cel de al doilea mom nt (cel al absorb­ţiei cositorulul topit - deci de lucru), prin apl. sarea pe butonul de declanşare 15, b<7lţul '4 solidar cu acesta se deplaseazl. astfel eli elibe­rem axul 2, care se deplasează repede inapoi datorită resonului 9 intins. creind o depreslune care aspirl. cositorul topit prin virful].

Curitirea virfului 3 in interior de cositorul soli· diflcat se face in momentul armirii pompel prin intermediul tljel de , 3,5 mm, care se gbe,te in capul axului 2. Dimensiunile pieselor compo­nente sint Indicate in desenele alăturate.

Materialele din care sint confeCţionate piesele sint:

t, Corpul pompei se executi din ţeavi de alu· miniu eloxat sau alamă. Pe o porţiune de 80 mm se poate randalina. In cazul in care se executi din alamă, se poate croma sau nichela.

2. Axul pistonului se executi din oţel Ol 38. 1. Virful pompel se execută din teflon nu' tex·

tollt. .... Suponul pentru virful pompei se execută

din aluminiu sau alamă. 5. Şalba de slluranţl se execută din rabli de

1 mm. din fler. 6. Garnitura plstonulvi se execută din piele

sau cauciuc. 7. Pistonul se executi din textollt de 2,5 mm. 8. Piesa de prindere a resonulul, care este

inşurubati pe axul plstonului, se executi din aluminiu sau alamă. Pentru fixarea sl,uri a arcu· lui se practici o fanti de 1-2 mm, perpendlcu' larl. pe peretele de 1 mm

9. Resonul se executi din sirmă oţelită, p 1 mm. spirl. lingi spirl..

10. Pied. de prlnclere a resonulul, care este fixată de piesa 11. s. execută din aluminiu sau alamă; pentru fixarea siguri a arcului se p~ctlci o fanti de 1-2 mm perpendicularl. pe peretele

mm. Cilindrul de fixare a pieselor 10 $1 a but!>

declanpre se executi din aluminiu sau

11. Şurubul de fixare a piesei 11 se execuri

2 "lpg,!1'1

din aluminiu sau alamă. 11. Arcul de armare a butonului de declan·

,are se execută din oţel .1 ,i are 2 spire cu pasul de 3 mm.

1 .... Bolţul se execută din oţel Ol 38. 15. Butonul de declan,are se execută din oţel

Ol ]8. 16. Sfera de acţionare a axului pistonulul la

armare se execută din masă plastici sau textollt. Pentru o mal buna etanşeitate a plstonulul faţă de corpul pompel se recomandl ca piesele 5 $1 7 să fie executate cit mal corect, Iar pe peretele interior al corpului pompel să se dea cu un strat subţire de ulei.

Executarea corect1 a pieselor şi asamblarea lor conlorm aesenuiul ae ansamblu vi vor asigura reuşita $i funCţionarea coreaă I pompei de la prima incercare.

. "

~~~i ~~ .~.~ , '" " 10

Q : EiJ c:::r..i.:::. -~~~ iTI'" 11 r. ' ., u 15 14 12 ..... 6;7

I ~ ~]: ·ftI J ~ ~

, 16 " 5 '!]l ' 13

IN NUMĂRUL VllTOR:

• Alimentarea montajelor electronice tranzistorizate o Trasator aut~ mat de curbe • Eniiţător BLU • Pentru atetiereJe-şcoall: o maşinA de glurit • Milsurarea adincimij cu u1trasuoete • Miri electronică • Automobil ... cu pedale • Tehnica fotografJei color. Pagini speciale CQ-YO • Design-ul ••• şi confortul casnic • MOIItaje pentru cercurile electrooice aplicative • Cbimia in ajutorul elevilor. Tehnium pentro toţi •

9

~O[)UL

EMISIE

lotul bateroiei

dt' 9v

ANflWl

Emitator-receptorul propus este simplu şi uşor de realizat, datoritA constructiei sale sub foonA de module.

Avind o putere In antenA de 50 mW (varianta 1) sau de 100 mW(varianta a lI-a~ el asigurA o distantA medie de comunicaţie de 0,3-0,5 km (in condilii de teren accidentat) şi de maximum 10 km (vizibilitate directi}

DupA cum se poate vedea din examinarea schemei de principiu Jin fig. 1, emiţ!tor-recep­torul conline trei ~module», şi anume: - emitAtorul (oscllator şi etaj de putere - in 2

variante); . - receptorul (un detector clasic cu superreacţie); - amplificatorul de lF. (folosit şi pentru mo-

dularea in amplitudine a emiţ!torului~ In fig. 2 se dau detaliile necesare executArii

bobinelor; in fig. 3 se dA pozip. pieselor pe cablaj; în fig. 4 - modul de execuţie a cablaje­lor; În sfirşit. in fig. 5 - modul de montare in interiorul cutiei a emiţJtor-receptorului.

MODULUL EMIŢĂTOR cuprinde oscila­torul pilot (stabilizat cu cristalul de 9,5 MHz~ care funcţioneazt in regim de triplare, şi etajul de putere· modulat in amplitudine.

Oscilatorul este de tip Pierce (cuarţul montat intre colector şi bazA) şi este acordat pe armo­nica a III-a a cristalului, care este de tip «third over tone"».

Etajul de putere este un montaj cu De. fapt ce elimina necesitatea neutrodinArii sale; in plus, funCţionarea in clasa C asigurt obtinerea unui randament maxim (,,<><75%).

Acordul finalului cuprinde pe linp. reglarea circuitului oscilant din colector şi pe al celui montat in serie cu antena (ce are rolul de a com­pensa reactanta capacitivA a acesteia; in cazul antenei telescopioe. de 1)5+ 1,50 m~

Comutatorul emiSIe-recepţie poate fi montat pe acest modul (daci este de tipul pentru lipire În cablaj) sau pe panoul frontal (de exemplu, cel folosit in receptorul ~Zefir)f pentru comu-

COMUTATOR

1

Ing. GlOVANNI CABIAGLIA

tarea UM-UL). ModuluJ receptor cuprinde un singur tranzis­

tor montat ca detector cu superreaclie. Bobina din colector va fi acordatA pe 28,5 MHz

cu ajutorul miezului feromagnetic reglabil. Osci­latia ultrasonoI"ă se amorseazA. graţie condensa-

~o~~o~~ prr:c:~~~ ::~a~~t: ~c0t!f:;; şi frecvenţa superaudibill, el fiind un element de reglaj de care trebuie să se ţinA seama

Cu rezistenţa ajustabill. de 10 kO se regleaz.t amplitudinea oscilaţie~ evitîndu·se acroşurile ne-

dO~~ etaj simplu I -totodatA extrem de sigur in funcţionare (datoritA stabilizArii realizate cu dioda EFO 115) asigur! o sensibilitate suficientA (6+8 /JV/ m) pentru recepţia pe o razJ. de cîţiva lilometri. DatoritA acestor calitlţi, etajul cu

~perr':e~~~ d:t:::: f~~~!oc.:e~~~ ~, 27,12 MHz.

Semnalul de lF. oblinut este filtrat (pentru eliminarea componentei de R.F.) în circuitul format de rezistenţa de 1,2 kO şi condensatoarele de33nFşilOnF.

Modulul de joasa frecvenţA are 4 tranzistoare, din care la recepţie sint folosite 3, iar la emisie toate.

Pe poziţia «recePlie» semnalul de lF. este aplicat cursorului potenliometrului de 10 ko, care are rolul de .a regla volumu1 semnalului În difuzor.

Primele doua etaje sînt de tipul cu cuplaj direct (Tl şi TJ~ iar ultimu~ echipat cu tranzis­torul AC 180, funclioneazA. in clasa A, furnizind o putere de cea 100 mW. DatoritA reacliei ne­gative aplicate intre aceste doua etaje, factorul de amplificare în C'..lrent al tranzistoarelor folo­site poate varia in limite destul de largi.

Tn emisie, difuzorul serveşte ca microfon, pri­mul tranzistor (T 1) fiind folosit şi el (ca adaptor de impedanţl intre difuzorul de 8 (} şi intrarea

:~~fiC::to~~!~~2.lCu a::~~:e~~ :~:~;;~ebjl~ d~ (t 'valoare de 80.;.. 90"/0 astfel incit sA fie asiguratA (, redare 1lI"ă distorsiuni importante.

Modulalia de amphtudine este aplicatA tran-

AMPLI­FICATOR

JF

••• zistoruJui final (T 6) prin primarul transforma­torului ce joacA rolul de şoc pentru modulaţie. EI poate fi de orice tip (de exemplu, cele folosite in reccploarele S 631 T, sau in «chiturile» s0-

t vietice pentru radioconstrucţii de recepţie).

~tntreruPltor..!1 8ener~ este oei cu care c dotat tenliometrul de volum.

Atuia este şuntat! de electroliticul de 680-I 000 p.F/16 V, pentru a se compensa creşterea rezistentei interne in timp.

Bobinele sint foarte uşor de construit. aşa cum reiese din fig. 2: LI şi Ll se executA pe o carcasA folosit! in circuitul de US «Mamaia», avind numArul de cod 17134 (culoare maro), prin bo­binarea cAtre capltul rece a 3,5 spire Cu-Em :.. 1/1 0,12 mm (dupA ce s-au inlAturat cele două spire existente~ primarul rlminlnd neschimbat. priza nefiind folositA. Pentru L". L4> precum şi L" 4 bobina sus-amintiti poate fi folositA ca atare, priza nefiind utilizatA.

Pentru bobina de acord cu antena (L1) se bobinc:azl 13 spire de rlf Cu-Em \' 0.3 -0,4 IIlIIl,

ca In fig. 2. Bobinele L, şi L.. se realizeazA pe «aer»,

folosind clte un suport cilindric corespunzător. Ll con\ine 11 spire Cu-Ag 1\ 1,2-1,5 mm (dupA bobinarea celor Il spire, una lingA alta, le vom răsflfa, trAgind de capete, pentru obţÎnerea lun­gimii dorite). L.. conţine 4 spire inl9.şurate pe un dia­metru de 12 mm, cu sirma ae conexiune, izolată

In fn~~,~~n:e::I:,,~~clm~~~\ru~1 : ~~i:i~'~n mv~~ rianta a II-~ bobinele etajului \te putere pot fi înlocuite cu cele folosite În receptorul «Mamaia)), priza Iăsindu-se neschimbatA.

Şocul se obţine prin Infil.şurarea (pinA la um­plere) pe o rezistenţA de minimum 1 MO la I W a unei sîrme de Cu-Em \'0,15 mm.

Desigur, se poate folosi orice şoc industria~ intrebuinţat în mod curent in receptoarele de TV, care are o inductanll de 40-60 pH, va­loarea sa nefiind criticA.

Circuitele imprimate sint realizate ca in lig. J. unde sint prezentate la scara I : 1.

Una din posibilitaţile montArii modulelor În cutie (de aluminiu, avind dimensiunile 190 x 70 x 30) este dati in fig. 5. Ordinea de montare este urmAtoarea: se rlXeaz.! difuzorul În dreptul decupajului (prevăzut cu sitl~ se fixeazA potenţiometrul de volum (se poate monta şi lateral sau frontal~ apoi cele trei module (cu distanţiere de minimum 0,5 cm) ş~ t;:lrşit, antena care trece printr-un izolator de ·glas.

in cazul UiiC:: !!~1iziri staţionare, in I uI bo­binei ~ se va monta un filtru 1i cÎasic-ţ;i'.n!...w_ acordul cu antena folositA.

Dacă se adoptA aceasta ultimA variantA. In locul lAsat pentru izolatorul de trecere al antenei se Y8 monta o bucşA.

Reglajul este foarte simplu: dupA construcţia U1l.ei perechi de emiţAtor-receptoare, se rlXeazA unul pe emisie şi altul pe recepţie, aşezindu-le la citiva metri unul de altul.

~.: acţioneazA asupra curşoruJui semireglabilu­::ri a: 10 k!l pină la obţinerea roşnetului maxim caracteristic IUpemacţiei şi regl1m cscilatoruJ emiţltorului pinl la apariţia fluieratului datorat mieroroniei (erect Larsen).. In sftrşit, acordAm circuitul L, C" al receptorului exact pe rrec­venţa de emi!je.

Se inverseazl roiuriic ~!.."I la obţinerea ace­luiqi efect ti. apo~ cu atena lCOBSl, se mirc;:Şte treptat distanţa dintre aparate, aeţion1nd asupra numărului de spire al bobinei din scrie cu an­tena, pin! ce «bAtai..,. devine maximA. Desigur, aceastA ultimi operaţie este mult uşuratl dacă

CABLAJELI IMPIUMATE SCAR" ,:,

MODULUL e~ISIe'

(Var.l)

MODULUL Re'CfPŢIE

/. Tranzistorul fiMI I'Q fi introdlLt intr-un ra­diator de AC /80 K (varianta 1/)

2. Cablajek imprimate scara 1: 1 3. T1-T2-T) - EfT 351

Tf = EfT 125 -:- 130 ..;... 131 ACIBOK 15-7;-11 = DC 170;' AF //5; EfT 3/7 (5)

Trofo iqire = Trofowfire JW1Itru tranzutoare 4. Punctele cu aceleali litere M unele Intre ele

la cablare (vezi fig. 5)

radioamatorul dispune de un măsurltor de cimp 1 •••••••••••• simplu, descris In paginile revistei al ocazia re-g1ajelor emiţltoarelor de telecomaodl.

Il

-

CAUBRATOARf Of fRfCVfNIA

Pene rad_camataru ae .' trascurte gltbratoan~le au aluns si r ch nedes--pir; t

Per rmanţ Je.dm u mii timp rea te n ben:r:lle

IDEI. .. ~ soIutionâri practice

o planrd ornamentaid pwd fen'cit in valoare printr-o nmp14 ~s4lurd din nuieu ( 1) ; un suport din lemn pentru ziare fi revim ( 2) , dar totodard fi un ingenios dispotitiv de fixare (stringere), tip cleşte; 101 cdrucicr ~ d0u4 roţi pentru transportul col'm'lo" a buteliilar etc.

Alteptdm p din parrMJ dv. idei ti noi solutiemdn',

t

de UUS (nemaivorbind de cele din undele scurte) pretind o etalonare a scărilor receptoarelor OJ o precizie de cîţiva kilohertzi. adică de ordinul 10'\ comparabil! cu precizia unui oscilator cu cristal.

Verificarea preciziei de citire a frecvenţei recep­ţionate devine o necesitate, fapt pentru care vi prezentlm citeva variante de cal/bratoare de frec­venţă cu cristale din cuarţ.

Figura 1 prezmtl un calibrator pe frecvenţa de 500 kHz, folosibil în undele scurte. Etalonarea cali­bratorulul pe zero se face cu ajutorul unui generator etalon sau folosind semnalele staţiilor din undele scurte care transmit frecvenţe standard (pe 10 şi 1S MHz). Acest reglaj se face cu ajutorul unui recep­tor care funcţioneazi pe frecvenţele de 10 sau 1S MHz, asculdnd simultan cele două semnale (ale staţiei ce transmite frecvenţele standard şi ale caHbratorului) şi aCţionînd asupra condensatorului trimer de 10-40 pF, se va obţine o frecvenţă bătaie. egală cu zero sau cit mai aproape de zero. Daei receptorul este dotat cu «ochi magic». această diferenţă foarte miei de frecvenţă se observă comod (mult mai comod decit atunci cind ascultăm acest semnal diferenţă, avind in vedere frecvenţa foarte sehută) . In cazul in care dorim si folos im calibratorul in benzile de unde ultrascurte, vom fo losi varianta din figu ra 2.

Faţă de montalul din fig. 1 apar in plus numai piesele dm circUitul de colector al tranzistorului T

1 Pentru a «avantaju semnalele din banda de 1-4S MHz. s-a ntrodus cirCUitul acordat. care rezonea.u n a. ceasta bandă Infl$urareaL. conţine 3 splre dm con. ducto (de pref.rinţl arglntat) eu d ametrul de 0.8-' nm. dlar-etrul boblne fimd de 6 mm. Ieşirea se c ege» de la Spl 1, faţl de pătul rece 'ca~tu op ::)eaou I )a )Obl '=

PIIIIU fOIOSIAflillA DIAPOIIJIVnOR

COMPRESOR DE ~ DINAMICA

Compresorul de d inam i că. este des- <"" t inat amatorilor de inrellst riri (,1 mai ales rad ioamatorilor care doresc a menţ ine la emisle un Irad constant ş i r idicat de modulaţie~Oes l,ur} ex istă multiple scheme in care sint utilizate chiar ş i etaje de am~lif!':!:-c-, dar sche-iOa prezentată alăturat se bucu ri de faptul ci utillzem numai elemente pa- 1 sive de circuit ,i in număr redus, pu. tind fi montate chiar in Interiorul unUI m;,,,,fon. .

Acest compresor menţine la Ieşire o tensiune de S mV pentru tensiuni I aplicate la intrare cuprinse intre 200 mV,i6V.

~J r~' IH".

'*

I ..

o idee simpli ,1 eUel,nll. Pentru li totogra'la dt'1l0II-

rr~~e:~~~~$~~:"!:~::'~;d~ ?t~~f~!t::. :~:~::or:~i -------t'epoalede bine un aparat dl m'rlt. !Fi •• fea peliculei original s. f,clln ponlţl! IPfjratulul f marit. iluminarea ... pOate lacI In doul moduri. O.d itesuficienlloctncutl •• paratuluidemlrtts.monteazA I bec mlrll01. II pune un ge.m m.t sau opa' p.condeo. !tor ,1 'e totograliaz' pe tum pancrornatlc '" alb negru J-20·0IN) sau pe film tolor (negativ sau diapozitiv) !hilibrat pentru lumlnlartlflclall. Daci spaţiul nu p.r.

.REGLAdUL TONULUI IN AMPLIFICATOARE

r'5' lIumlneazA originalul cu lumln' d. blllz' ,Blitzul pla,eazicn mal sus In culla aparatului de mlrlt ,is.

1111 pe conden,.tor un g .. m OPtlI. In IIPM geamulul ~I 5. poate folOli1 o placi subtlr. de polielilenA sau

f,'5tiren atb-lIlptos. Se folosl,te film pencromatic alb fU (t5-WOIN) Iau COIOf echilibrat pentru luminii de

niliale necesaril o probA pantru determinarea e.pu­ni ,1 Intr·un caz ,1 In attul.

Atunci cind posedlm un amplificator de au­diofrecvenţl. dar care nu este prevlzut cu reglaj al tonului. vi recomandlm acest adaptor cu două tranzistoare, prevlzut cu reglaj al tonulu~ separat pentru frecvenţele in.lte ,i pentru cele joase. Coeficientul de amplificare al montajului la frecvenţa de 1 000 Hz nu este mai mare de 5-10 ori, in schimb permite un reglaj pronunţat al tonuluI.

Potenţiometrul P1 de 50 k o permite reglarea coeficientulUI de amplificare al frecvenţelor

obţinerea unei audiţii pllcute ,i a programelor de radio. in special a celor care funcţioneazl pe unde ultrascurte.

Se pot folosi orice tranzistoare de audl/> frecvenţă., de exemplu: EFT 321-323. P 14-15. AC 125-126-128 etc.

t'lontajul presupune un aparat de fotografiat rellu cu le(:l.'ul montat pe un Ine. de exlenlle corespunziltor ~.lnclo~ul cIlOrlglnalul,lliImulpecare,, 'otOgrallazii it de acelaflformat, trebuie iii ulgure 'cara de 1:1. toaparatul se a,a~1I pe placa aparatului de m"rh iaU un suport specla~celn fotografle. Se coboaril burdulul

.ratulul a,tlel Incrt Imaginea si fie clari. Se ml'cl dululaparatulul de mirI! pin! cind placa oortoblectlv

eeestuia (Itlrtloblecliv, desigur) 511" ,prliine peoblec· ulfotoaparatulul, aitlelIndtiii "anuleze eventualele :e parazite Intre oblect!v ,1 original. i"&tfel &e pot dubla diapozitive, se pot scoate negative I"tru transpunerea pe hlr.le UI pot face pozitive dupl aatlvele alb·negru iaU color.

~~~~~~~ ~r:~~~~rc~n~:. :u~~~ I ~'~";:.' +ki:>t--ş;i;;---' lanţuri de reacţie negativi, care "iTItA

....

pe rmit obţinerea unei audiţ ii Se poate 101051,1 un aparat nerefleM; In ac"t caz Insi muie pertec:l l1ao,lI18 anterior pozitIIle reciproce dintre Inul filmulul,oblectlvul ,1 planul originaluluI.

CUVINTE iNCRUCIŞATE

plicute. in special a discurilor de picup. De asemenea, permit

ORIZONTAL: 1) Dispozitiv mecanic: 1010111 pentru omogenizarea unor materiale In pulbare sau In pasttl. 2) Modlflcarealnltalallllor18um"lnllorlnscopulefecluirilunoroperaliidupl procedee de munci luperloar8. 3) Introdu" In cuptorl- A aduna - Gram ,1 carbon (simb.). 4) Pirghie de olel fololltl la po~area clll ferate - Nord, nord, est I - Etajul catenareU 5) PAmInt preGAtit pentru cultivare - Rec:lplenle In forml de tub clllndrlc. 6) Numlr caracteristic: unuia dintre tipurile de lebrlca!!e a unor produse finite - Ta.I oficiali pentru vlnure. 1) Numele citorva lacuri care H varII 10 lacul Conllantza - Culll de met'" loloiile pentru transportul unor materiale. 8) Mlnllterul Comer1ulul Inlerlor (abr. uz.) - Dlfuzoarele 1, 2 ,1 31- Tachet frint pe jumltatel e) FlletatA pe canlrul - Conductl acoperiti Iau descoperiti, fololltl la transpOrtul lichidelor - Capacul tahometrulul. 10J Lillt care cuprinde termeni caraclarlltlc:l unei aoumite ramuri d!n tehnic:i. 11) Dispozitiv pentru ampllflcar. OlcUlllilor ele>c:tromagn~PI.).

VERTICAL: 1) Loc de a"zare a unei 101lalatllsau a un 'spOzltiv. "' • ..., ) Agregat format dlntr·un mOIOf cu ardere InternA ,1 un com lIor, fololll la propuiila unul avion.

3) Pedala 2. 31- Semn distinctiv aplicat pe prodUH Industriale (pl.) -lnterjec!1e la demararei 4) Partea lichldil a Ilng-elul - Munte In R.A.U. - Scenl centralA! 5) Ansamblu da doul aau mii multe dllpozltlve asociata .., "~nm:!:: -Sirrie de ml,clrl ritmlce. 6) Formulare a datelor unei probleme - A ~!!!~! ;:'iiii.u Tldlcarea prin Implngere a greullillor. 7) Intreberea de la cloem~~;aii _ Filet Incllecat. '!~ -"'.!!!!!~:-; iiiagulel- Unitate de mllurl tehnici pentru putere -Instrument pentru prlna pillrllall ani­male. 9) Partea de JOI a mlnetell_ lndlce al call1llii aurului - Doul la motor! t01Coordoneui acllunlle orlentlndu-H dupA un plan. 11) Ansamblu de operatII prin care 18 modificA elementele un'" piele (pl.).

o UŞĂ VECHE ...

1

2

3

• · • 7

• • 10

2 3 4 • • 7 • • 10 tl

T M E U

H 1 N

H 1 E U

T M

Materiale le publicate in aceste palini au fost primite de fa :

V. Dumitrescu - b4;i A. Am.rîei - Bucurt!;ftl P. Georaescu - B~ov 1. Mihai-Sibiu C. Mahelcu - Bucurettl

14

"IIOIURI OISIRICIIR

IUROMIIRU fOIO­

IllCIRIC . M'",,, .. ""'~' """ .'.m,," m","'" oO"'ti". pe,''" .moto'" î

constructorl o problemA greu de r8l:olvat. Schema alaturata cauta sa rezolve acest lucru şi, In lpeeiel, dA pclibili­

tatea mAlurlrii vitezei de rotalie a eUcei mlcromodelelor. Elementul detector elte un fototranzistor care, practic, poate fi confecţio­

nat dintr-un tranzlltor obişnuit In capsula cAruia se executa un orificiu. DupA ce s-a executat orificiul, tranzistorul se introduce In spirt pentru a se dizolva materialul termoconductor din Intarlor.

Fototranzlstorul T, asta iluminat cu un bec. Intre bec şi tranzistorul T, se Invirta elicea, Intreruplnd In timpul rotlrU fasclculul luminos. Acesta se tra­duce printr-o serie de impulsuri electrice cara Intii sint amplificate de tranzis­torul T 2 (M P 35) , ' apoi aplicate trigerului Ta T 4 (MP 35). Impulsurile genarate de triger sint detectate de diodele 0t O

2 ŞI componenta continuA se aplicA

instrumantului Indicetor. ,

MUZICĂ $1

Diodala sint de tip 02E, iar Instrumentul Indicator are lensibllitatea 0,5-1mA.

Pentru a nu avea erorI de mAsurA pe alimentare este montatA dioda Zen ner 081SA.

OacA allmentarea are 9 V, rezistenţa R 12 are valoarea 1200.

CULOARE~~ Q2 22Q1f C2 K/Ox158

o interesanti schemă electronid prin care sunetele sînt Însoţite de efecte luminoase (intreg ansamblul producind efecte cu totul aparte asupra auditoriului) este prezen­tati 1n revista sovietid. «Modelist constructor» in numărul 2/197-4. Semnalul audio de la un radiorecep­tor. picup sau magnetofon se aplici prin mufa de ijjt;:~ amplificatoru­lui echipat cu tranzistorui TI de tip MP 39.

Din cOlectorul acestui tranZistor, prin intermedil,ll a trei filtre În dublu T. sint selectate frecvenţe care vor declanp aprinderea becu­rilor ro$li, verzi sau galbene.

Pentru culoarea ratie, filtrul are frecvenţl de trecere 100 Hz. pen­tru culoarea verde filtrul are frec-

venţă de trecere 1 000 H~ iar pen­tru culoarea galbeni filtrul are frecvenţă de trecere 5 000 HL Sem- . nalui de ~a fl!tru atacă tranzistoarele TI' TJ ~i T., care la rindui lorde­dan,eazi tlristoarele Oi' Oz ~i oJ' In serie cu fiecare tlristor sint ~~_Vi~urile pentru culoarea

Dacă se utilizeazi becuri albe, acestea se vor monta sub un ecran transparent, adecvat colorat.

SORT~ DIODELOR Pentru a sorta douA diode cu

caracteristici identice se constru­ieşte puntea din fig. 1.

Cind diodele sint identice ,curm-

~~'f;"

" " • #;; • ... t .. ..,

'-li '_ •• 1,

tul prin insttumCD~ ~!! nul. Sortarea a patru diode al ca­

racteristici identice, foloseşte mOD­taju1 din fig. 2.

~ ~~~

TP 111 J.S

l)ep,IolGrllO l't"i( .. ~1ot pe WI Itfl!" IKcid~t"t. cu Importante aen;vel6,; eonufwle indiscutabil" problemd eMllf fi pelllrll 1&'1 ['OCUlt redulobil. Dor ;r'I,eteoz6 $II (ile o problem6 _ dupd cum demonSlrtu6 eonJlfuctorul lef!inrr6OeGrl Edtlllfd Mel"i"'.'-

pen~~ ;u:~t':;~~::'~:(1~'::~~~ 7:t;!~ore 01 motoc~7 0« sittelTWl de UClC' I/une' .

A$tej)t6m ro,bpunsul d.,

IlliVOlIMHHU Apt pentru II mlsura semnale cu

frec .... nţa Intr. 20 Hz ş,13 MHz, milivolt­metrul este echipat cu 4 tuburi elec­tronice CIe tip pentodl 11)1'(.4.

Scalele de mAsuri sint notate 5-15-50-150-500 mV şi 1,5-5-15-150-500 V. Impedanţa de intrare este ele aprOl/meti ... SXl kn $i 5 pF, şi In plus este pr .... lzutcu o ieşir.d.2400. şi 250 mV. Se poate alimenta din re­ţeauaclecurentaHematlvdel10şi220 V. Impedanta mar. de Intrare se ob-

tine prin montar .. primului tub ca ra­petor calodic.

Celelalte trei etajeconatttuie unem­plificator de bandA largI, şi In anoda tubl,lll,li final este montall o punta fa­dresoare pentru Instrl,lmentullndlca­tor cu rezlsten1a InternA de 2OOJ1, sensibilitate de 0,5 mA şi şunt de 1,2 mA.

Datele pieselor componente şi ten­siunile In diverse pl,lncte alnt notate pe scheml.

MINIHICIPIOH Un radioreceptor deolebit de intere-

1II0l, cu gllbatlt 12x 32 x52 mm, de m.tlrim_ unei cl,IlII de chlbrltl,lr~ esle prezentat'" schema al.tlll,lratl. Sint I,Ili. IIzele dOl,l.tllranllstoare de lip P 4C1, In monlaj reflu.ClrCl,lllul din anten.tlesle reaUutpeobar.tldefarit.tlcl,ldiametrul de7mm,lll,Ing.tlde.omm.

Bobina LI are 70 de apore.lar bobina L."are 10apire, ambele bobinele CI,I slr­m-' de dlametrl,l 0.1 mm.

Transformato,1,I1 Tr este conSlrl,litln­tr-o oal.tl de ler"l CI,I dlametrl,lla-IO mm, Inf',l,IrerH I avtnd eode spire, Iar Inf.tl­,l,Irarealll'avlnd 12 splre boblnale CI,I slrm.tl de dlametrl,l 0,011 mm. Estereco­mandabll ca trenzlstoarele s.tlfie sar· tate, avInd 1,11'1 factor de amplificare sta-

licA de cel pl,llin 100. Aceslradioreceplorll,lcrell11nbanda

de I,Inde medii ,1" allmeoteaz.tl CI,I o mlcropll.tl de aCl,lml,llator CI,I tensll,lnea cIe 1,25 V_ Al,ldi!ia .. laceIn ca.d

15

(Urmare din numărul 3)

PXaDUllLI

RIVllatori pl ntru mat. riaj, n~.t lv. ORWO 1 R.~I.lor neglti ... puternic A 901 . 2 CI M'<$3. . • . S CI Suliii d, sodiu 40 CI H 142 . . •. . II CI Carbon_, dl _odlu 40 CI Btomur' d, potulu .... 2 CI (3-4 minute, puternle, rapid, pH 10) ORWO 12. Revelator da granulaţie finil A 901 2 CI MI43 ... 8 II Sulll! da lodlu . 1211 CI Carbon.' d, .odlu !I CI Btomur' d, pol.,lu .... 2.5 CI (10-12 min ut •. moale, pH 8.11) O RWO ,4. R ..... '.tor de or.nul_,1e fini A 901 2 CI MI43 . .. 4.5 Il Sulfit dl .odiu . 85 CI Carbon., da .odlu t CI Btomur' da pOllilu . . .. 0.5 g (12-15mlnutl, motlll, aH 1.1) ORWO 3e. Rlvllalor rlpld Solutia A AiOl 2 CI MI43 •.• 5 CI SUltlt d, 'odlu 40 CI H '''2 ... . .. ti II 8 tomur' dl pot.ah,! .. . . 1.5 CI Se cornpJ.'IU' plNl '- 800 mI.olulie 801uUa. A901 •...• 1 CI Hldrodd da aodh.1 •• . .. 111 CI Se compleţ.,zl plni la 200 mi solulia (apl fec. ). In. lnl .. ullUdrll ... m'l_ IlcI.pllrtiAcu'/).rllB. t25-45 .. cund •. norm,l. pH 12.1) ORWO 40. R.~.llIor /)ut.rnlc M 143 . .. Sullit dllodiu H 142 . . •. •. Clrbonlt de pOlallu Bromurl dl POlliiu '.-5mlnull. pH ,O)

1.l50 18 , 2.50

18 , , , ORWO 47. RI~eletOl' unlv.rsal A 901 ... 3 o Sulti l de lodiu . 100 O AI40 .. ... . .. .. . 20 O Pentru n'oellv • . 1 P.rt. rlv.l.tor cu 3 pllrtl.pI (5 mlnutl, norm.I). p.ntru hirtie. 1 p.rt. re .... latorcu 1 p.rte apl ('-2 mlnUII). t.. lit ru d. lolul ie ... deuglll O de bromurl de pol .. lu ORWO 01. R ••• lllor p. ntru portrete A 901 ~ O MI43 . . .... 3.50 SUltit d. l odlu 50 g H ,.2 ..... 0.5 g Carbon.' d. 'lodiu . 40 g Bromurll cle potasiu · ........ . l 9 Se utlllz •• zll diluat. ' 1. 3 (I!i-O minut., norm'lpHl0.2) ORWO U. R.velator cu olrooel S olutl. oi. 811utlll de l odlu Pirogel . . ... . Bromurll d l pOtaliu Api pinII la Solutia 8

. ,~ . 30

. " .500 mi

A 901 ... 20 Sullit d. lodiu .100 O Api pinII la . . ... . .. 500 mi ORWO 13. Rev.lllor compensalor /)en. trureproducarl ASO' M 143 .. . Sulli l d. 100lU H ,.2 ... . . Cerbonat da l odlu Bromurll d. potlliu . .. '.-5 minut •. mOllll, OH 10.1)

" " .'" .. "" "

ORWO 70. Revelltor como.n .. tor p.n. trurloroduc.ri A 901 2 O MI43. . . . • O Sulti l d. lodiu . 15 O Carbon.' d. lodiu 5 O Bromurl dl pot.alu .. . 2.5 O (0-10 minut •. norm.'. pH 9 .• ) ORWO 80. R ••• I.lor contr.st penlru ~oroducerl MI43 . . . . S ultlt d. lodiu H 142 • •. • . • C. rbon.t d. ootlliu

2.50 '" , 10 ,

'" ,

Bromura d. polaliu . . .. 4 u (3-. minut •. fo.rt. conlrll l. pH 10.2)

Rever.tori pentru hfrtie OAWO 10(1. Revelator normal A 901 2 O M I43 ... '0 Suiti' de lodlu 13 O H 142. . . . . . 3 u C.rbon.' de s odiu 2e O Bromurll de pOll1lu .... 1 Q

Re.el.'orul poslell prep.rat1.:l5Omi solutie

Se 1010.e,'" p. rte de lolull. con­centratAcu30llrtl.pI "-2 minute, norm.l. pH 10.1t) O RWO 105. Re •• I.lor mo.11 A901 30 M 143 ... . 150 Sultlt de sodiu. . 15 Il Ca rbonat d. lodlu . 75 g Bromurll de pOl .. lu . ... 2 Il

Se folole,le diluat I .. 4-5 (1-2 mlnUII. to.rte ma.lI. pH 10.2) ORWO 109. ReVlI.tor t.~ Reletll Id.n ticl cu ORWO 1. Tlm/)ut d.re.el.rel-2minule ORWO 111 . Reyelator tare

gi~~M: : pol"lu 40 H 142 . ,. .. . 50 Bromurl d. pOtallu 8 Api pin II le , Solllţia B A 901 .. . .. . 30 HidrO.lid de potallu . 100 Il Api Oinl la ... . ,. , . 1 I Pentru utilizare, 1 parII A cu o parte B tl2plltţiapl. (40-50lIcunde.h1rtiecontrlll.pHI2.5) O RWO 120. Revelator pentru ton brun A 901 ... 2 Il SuiliT delodlu ao O H ,.2 ..... . 24 O Carbonal d. potlliu 50 O Bromurl de oollliu . ... 5 Il ORWO 12 •. Revel.Tor pentru ton brun­ol iv A 901 2 g MI43 .,. 0.80 Sulli l d. lodiu 15 O H 142 .. . . . • O Carbon.t d. lodiu " O Bromurl d. OOlal i" 8 ~

Pentru revel.loril12O , 1 124, tl mOII ele lucru norm.li Iint de 2 minute. Pentru obtinerea nu.nţel dorlll 1. poatl dilua plnll., 1.5. E.tepollbllc'llfl.lne<: .. sari prelungirea timpului de uoun.r. • hlrtiel . Tim/)Idde re .... larepoat.ljung. 1e8mlnute.

8 1i d . lobaru pere ORWO 200. Acid acetlc

glaci.I . . . . .. .20 mi. pH2,II ORWO 201 . BI.u"11 de

potasiu . . .. ... ..• Oo.OH .,5 ORWO 203. (pentru t.m/)"atur! marI) Sulla! de sodiu . IOU O ACIO.ceticoraCIIi

2IÎ~I,OH3.1 BII da flxar.

Intoat.relelele,blau"ltuldepotal lu se po.te Inlocui cu acee.,1 cantitate de met.sulli! de pOllllu

ORWO 300. aale acidl pantru hirtl. Tio.ulfa! de s odiu. .125' II Bisulfit de potasiu rog, pH •. 7 ORWO 301 . Bale .cldll p.nlru film. Tio.ultatde l odiu . , 1155 O

Bisulll! de pOlasu ., 11!ig. pH •. 5

ORWO 31)4, Saie de fi.lare rapida pen­trufilm

.125 g '" , Tiolulfat de .odlu . C lorurl d'" , moniu SI.ulfit de potasiu. rog. pH •. 5 ORWO 305. Baie de fil.re-intArir. pen­tI'U filme 8iolullat de lodiu . Sullil delodiu . Acid acetic Olacial ... S ulla: dublu d •• luminlu ti

, 125 O , '20 O

15 mi

pola.iu tl2 H20 ) .100. pH •.•

NIGAIiVIlI COlOR

CU SI fARA M4SCI

Dupli cum l-a arltat In materialul anterior, Imqln. eofor- ne,atlri este formati prIn lup~punarea imqlnllor parţiale din cale trelllraturl : ,afben, marenta" cian. AcestI trei culori din care $1 compune ImarlnM nl,atlYl. pl_ ben. ma,lnta .. dan. Ir trebui In mod teo retic do fie eompl. transpartnte pen­tru .-adja~lIe color-din doul treimi ale lpectrulul ,1 compl« opace pentru ra­diaţllie din cu"ltJ. treime.

Daci l-ar repraenta Intr·un ,rWIc absorbţia luminii d. cit ... c. tr. colo­ranp in funqiede lun,lm •• de undl., curbele teoretlot de.btorbţle pent ru celtre; colo~nţlll"arltacain fi,. 5,

)e yede deci cii un colorant maranu., de exemplu. ar t~bul ă fie complet tranlparent (Ibsorbţit uro) pentru ~. dl., iUe Ilbas t~ ,1 roş N fi Il a bsoarbJ. compl • . radl'llli. yenl. Aot. ta _te Inll cazul unor colorl n,1 Ideali.

Coro~nl ll fo loslp fn fotO(~fla color­PAzlntl Indo abat.rI destul de Impar_ tante d"aacestecurbe teoretlc ... ln_ , urui Cire se apropie d.cazul Ideal fiind colorantul ,al"n.

~'l,. " lnt Toflţlflte curbeI. de ab­aorbţ le rur. p. ntru co lo~nţW mar'nu ,1 d an,

Fap de cuul id .. l ... oOlervi ci cel doi coloranţl pruJntl n~tlabtor bţii pa_ rul t .. colorantul mll.nta In zona .,_ bUt" Iar colorantul dan In lona al­bastru ,1 In ZO,. ... erdeaspectrvlul. ColOrantul rTII.Ienta H compari dea c:o " cum ar fi Im purlf!al: cu colorantpl_ ben (plbenul absoarbe fn Ilbastru), III" colorantulcian CI fi cumarfllmpurlfl. cat cu colonntro,u.

Acesteabateri.leeolonnlllor-dlnn .. ptlv se rbfrln, n'pt"" asupra topi

A COlORANT 6AlllN 100%' ----,

paziti"'l!. Astfe~ culoarea "ude relulUiU pril'l

aeţluna radla~nor maaenta asupra ma­terialului pozitiv ...... fllmpurlfiCllu ,1 C\I

culoar_albastri, Iar culoar. rotiefor­matideradiaţllleciarov.afllmpu,lflatl cu albastru $1 verde.

COi.OIWIrCIAJ,I '--1 , , , , , , , I I ' , :

.-anţ! sintC\lltk mai mari eu cit se for­meul mai puţin colorant de bul tespectiv cian).

In letit mod absorbţia parl1ldo se menţine la un nivel consu.nt CiI!ntens!­tate,! poate fi eliminati printr-un nltraj adecvat la copiere CiI $i orlCl! "Iti dom!_ nancl.

astfellndtsulTll.lblOrbţlllorparultesi semenţlnllanivelulpunauluiM.

Dupa modul In CINt se formea:d ace,ti coloranp de coreqiese pot seplf'l.doui metode: una a cuplaroţllor coloranţi $1 alu a alblri! colora.ntulul.

Metoda cuplanţilar colon.nţi il fost Introdusi de firlTll. Kodak ,i it Jnre ci

t A c:..~RAţf -, , , , \ : ,

, I

/(\ \

cuplanţi reacţloneni cu forma oxldati a reducltorulul pentru a forma colonn­wl macenta. respectiv clan.

In urma acestei raqll molecula cu­plOllitululse rupe. aceasuduclnd ladis­parlţil culorii lui orl,lnale, In acest mod 0/ cil se VI forma mal mult colorant clan. de exemplu. cu atit mal puţJn nrimlne colarantl"OflL

_____ COLORANT LA J/lHirAT€ DIN INTENSITATE

'_'_. COLORANT LA UN SF€RT DIN INTENSITATE Deoareal antltat_ de culolT'e para­

tldi nrlni In funqle de Intensitat_co­Iorantululmlaentanuclan(fll·~"nU se poate elimina prin filtraj li. copierea pe m;aterlal pozltl ....

Cele spuse mai $usdnt Ilustrate pen­tnl colorantul mapntl in fi,. 8-

lnJacurlletnc;arenu se formea:ddelac coJorant ml.lenta şi clan, Intensltn_co­lorantulul 'illben, respectiv.rOJU va fi maximl (punctul M). Astfel se explici culoarea portocalie (ro,u+,alben) pe care o prezinti filmele cu maKl In lacu· riie unde nu ilU fou expuse.

-:::--.:..-.:"'.1 \, \. Metoda alblril colorantulul. folositi

100mjJ je firma Acfa, constl din urmltoarele: -In stratul respectiv (macenta nu

clan) pe Ilnslcuplantul pentru culoar. respectivi, cuplant 6e data aceasta In­color, se mal IntroduCl! un colorant spe­cia~ ,alben pentru nratul ma,enu ,1

Pel'ltrua inllwraacelte neajunsuri, deci pentru almbunltlţl redarea culori­lor pe copil pozitivi, 1mbunldţlreaa­IItlţilorflind IImiutl .. s.a recurs la Uf­

mltaarea soluţie: Intro<lucerea pe IInp tolO1'"lntul

mqenta fi clan I unul colorant plben. respectiv!"Olu:lntensltiţlleaeeltorcolo-

..... - .. ,

Pe mburi CI! se formau mal mult colorant macenta, de exemplu, Intensl· tat_ colorantulul.de masc;are» scade

...... _,

ro~ ~=~.!~~:~~:I:e~elopare,se ,tie, se formeul atit ar,lnt metalle dt $1 colorant.

In baii dealblre,1n momentuloxldlrll arrintulu! pentru a fi trecut lntr..,forml IOlublli,estedlstrus" colorantul spe­clallntrodU$. In acest mod cu dt s-a I \

I \ , \

, \ , \ : \ , \ 700mJl=~~tn~:' ':~I~ :!!:a::·:I~ !:~t!~ , ,

I I ;..- ___ J ' ..... __ _

, ' , , , , - , se bucuri de ca !NI mii,.. rispindire. ln cadrul eI,cuplanţH prezenţl in stratul mqentl ,Ic!an sint substan~colorate, primul In ,alben, al doll_ tn l"Ofu.

In tImpul ructleidedevelopareac~tl

Fotografiile care-$I propun si ne dezvi luie fascinanta lume a $tllnţel intimplnl o dubli difi· cultate: aceea a exactidţii (a nedeformiirii fenomenului) $1 aceea a comunldrll unul anumit Inefabil. Cum II, reprezlnţl In alb-negru - vezi foto 1 - mult disputata teorie (azi riguros demonstratii) a materiei ,r antimaterieH Cum si exprimi prin intermediul peliculei complicatele procese care au loc in inflnlteSlmala fraqiune cind, datoriti temperaturilor i"-alte, au loc fUllunl ,1 schimbir! de structuri (foto 2)1 Dar chiar $i simpla fotografle Inspirati din lumea tehnicii sollcitl azi. dincolo de miiiestrle. inţeleaerea procesului şi. mai ales, Ideea in stare sl_1 uprlme exact (foto 3}.

Salonul nostru fotoaraflc rlmlne tn continuare deschis fotografilor.,. temerar!.

ta din colon.ntulsp«laI al va fi dlstrual. Important de reţinut din toate ac .. -

ta este faptul elia prima metOdl cu· Ioarea mlştil se formeu1 In revetatorul cr0ll'lOlen, 1 .. '" a doua,culoara mlştll se fQf'mea:li In balade alblre.

. 17

li

18

I

PORIIRII MOIOBUlUI Pornirea unul motor "te o operalie foarta ,Impll:

se ounechela In contact ,1 I8rllsuce,te. Ealrebule Ind facuta corect deoarece o pornlra IncorecUi re­duce durata da axploatare a mOlorulul ,1 deci ,1 a autoturl,mutul. Oeaceea,lnainle de a Introduee cheia :~.con"ct.trebulllrlcuteoserledeoperatllpreglltltOa_

Mal Intii ,elnlpect .. zâ vehiculul: Hvarilicâ canll­tat .. de lichid din retarvor,alelectrolltulul din bateria de acumulatoare,slareaetan,lnlor.

DacA toiul ute In ordine seaslgurll apoi daca ma­nata ,chlmbltorulul de vltelle,te In pozllia neulrll ,i In caz ca vehiculul asle In panA 58 traoe Irfna de mini.

De abia acum, dacA e.te.varii ,1 dacii temperatura mediului amblanl etita 5ullclent de ridicat!, 58 poate pune cheia In contact ,lllrll a apll51 pe pedata de accelerare sau, apllslnd loarte u,or, le face contactul. In cazut cind carburatorul,1 sistemul de aprindere $Int bine pUtillLa punct,motorul porne,tala prima "u la a doua Incercare.

Daci motorul nu porne,ta,una din cauze poate II realizarea unul ameatec asplrat In moior prea bogat, .Inacarea. motorulul cum se mal spuna. Aceitlucru selnllmplll mal ales daci 5-3 aplsat Inainta de pornire de mal multe on pe pedala de acceleratle. In acesl caz e,le neceaars.!l le curele cilindrII de gazelacom· bUitlblle. Pentru aceasta se porne,ledemarorul ,1 le line aplisalA pedala dl accelereUe, In oozilla de des­chidere maxlml.ln cazul In care. dupA ce s-a Iicui ace"tAoperalladecltevaorl,molorul tol nu porne,te. se Impune verificarea ,Ititemllor: electric ,1 da car­buratle.

ClndlemperllturaaeruluieSlemalsc!zutAseimpune Imbooalfreaamellecululdecombuslibll.Pentruaceas· mia mOloareilt orevbut. cu clapeUl da aer Htraoe outln,ocul.

Dac! se porneşte motorul dupl cea funclionat ,1 afoslopr!tpentruolcurtliduralll.maialesdacllmo_ torula lucralln reoim da ulclnl ridlcaUl, este bine ca simultan cu pornirea damaroruiul tii se apase putin ,1 pe pedala de accelerare.

Iarna Ind, cind temperatura aerului scade sub O~C şi cind re!,;!!a este oaratlafarll, motorul fiind rece. porne,te greu ,1 funcliur.!!dz~ 'II Inceoul prost

Pentru a-,I u,ura pornirea, mal ale5 dad motorui nu a funclionat un timp mailndelungal. eateneceaar tii H Invirti mOlorul cu manl ...... de pornIre (In caz ~ !,I" prevllzut cu ea). In ace,t mod se trimite o anu­miti cantitate de u;\;! 'WIsuorefetele care H ung ,i H umple camera de nivel con,tant cu oenzi,;;':::!:' culndu'le pierderile prin avaporare sau prin sClolri.

glSTAfi1 ECIf,IVALENTĂ PANCUI?SĂ A~ltl R~~lI1t'lUIT, /'EN11ttJ

"'-

TPQ

8fIQ

IJIJQ

Ine_ M. HA.STASE

Din acela,l ultim motiv ,e.pasa detlteva ori pirghia pompe' da benzln". Se Inchid jaluzele'e SlU 68 moo­teaz'.p'ratolr"d.prote<:tle~orificll"d8condu_ cerea •• rululpentruriclr.radlatorulul.

Dupa ce $-1'" lIeuttoate leelle operalll se proca­dndlncontlnuar'8stfel:

-La motoarela cu carburatoar. cu dispozitivul pentru Irnbogltlr .. Ia pornlr. I amesteculu! actionat automat (de exemplu Dacia 1100) .. apad pe pedala de IIccelerar. pinII 'afund, o dati sau de doul ori, ,.ridlcA plcioruJde.,. pedala,l,eporne,tedemaro­rut

- La motoarele cu carburatoar. cu clape!e de .er Icllonate menual se trage ,acul pina .tI fund, 18 .0 .... de 2--3 ori IMI oedala de acceler.r •. brusc. b contlnuere .. mai .p .... pe pedala o. ace_letlr. (plrl6 la 114 din cur'6l ti u face contactul.

Oemarorulnu are voie dfunclloneze conllnuu mal m'Jltdeli ,ecunde, pentru a nu M solicite prea mult bateria de acumulator. DacA motorul nua pornit dupl 5secund"Hopre,te.5ee,teaptl20~30secunde,1 apoi se poate porni demllforul din nou.

'.lupi ce motorul a pornit, la ma,lnHe de tipul Dacia 1100 sa a,teaptl Indlzlrea lui, ap!slnd puternic din cind In cind pe pedala de accelerare. In momen1u1 cind motorul .-a Incllzlt,turat!a lui, care e51e accele­raii, ravine la cea core5punzltoare funcllonlrll In regim de mer,lncel.

La mOloarale cu $OC manua~dupl pornire se Im· plnge~oculplnllaopoziliapentrucare molorulfunc· Iloneati IInl,tIt (aproximativ 1/3 din CUria lui). Se apasAapol. u,or, pe pedilla de acceleratle. firi InsII a-llura,1 H 81teaptă Incllzirea motorulul. Se con­Sideri ci motorul 5-3 Incllzlt cind lemoerlllura apel are Cel pulin 8O"C cind Impingind complet ,ocul molorul functloneatl stabU, In reolm normal de mers Incet.

Uzura motorulul este mult mal oulernlclla pornire decit In tlmpullunClionlrll. Penlru a se reduce pe· rloada delncillzlre. duplcum 5-3 arltat, este bine ca mOlorul d lunctloneze la o turalle mal mare decll aceea de merslncel.

S·a Ilabilit ca odată cu sclderea temperaturil me. dlulul ambiant uzura mOlorului la pornire cre,le. In dlaoramll5eprezlntl.lndl51anllechlvalentlparcursl oii;.!!! 'fehlcul cu motorul Incllzlt, UJura la pornire a motorululln luncii.':;:.; :';~~II"ratura mediului ambiant. Se observi ci sub -IO"C uzura cno;:: deosebit de puternic cu sclderealemperaturll. Din acealtlca";! Iarna cind este foarte Irio este bine ca InaInte de por­~Ire d le Inclllz88scj motorul prin Incllltirea lichi. dului da rlcir\;. ~::.! ~;chldul de rlcire nte apA, le orIce oprire de lungi duratla venlcu;';;;';; :;::~_~n soallu nelncllzlt se evecueazl apa din motor. La pornire ,a toarnll apa cald! In radiator. O. aici, prin orificiile de leglturll apa pjlrundaln 'patme de rlclra ale mo­loruiui ,1-1 Incillz .. le. AtenUe Inslll Penlru a nu se Iilura blocul da cilindri sau chlulasa"lnlre temperatura

~:e~ 'JI:!r~~::a:"u:r ~:~~~~r ~~t:.16~i pn: ~::~r~ ;: motorul 58lnclll8,te se ooate turna aoa mal fierbinte.

Marca automobilului

VERIFICAŢI ŞI REGLAŢI

JOCURILE MECANISMULUI DE DISTRIBUŢIE

Modificarea Jocurilor termice ale macanllmulul da dlltrlbulla InrlutAleşte functionarea motorulul. Dad jocul esle mai mic decllcel normal. ,upapele nu 18 Inchid ,1 18 pot ard •. Motorul lunolloneazl cu Intreru­parI. In cazul Ind ei jocul "te prea mara. motorul porneste mal orau, ,e Inrlulllle"e evacuarea gazelor arte ,1 ,e reduce cantitatea de amestec pronplll aspiratllnclllndrl.

Dlnac"temollveeslenac::eurcacelpulln1nfla­care prlmlvara d te verifica jocurile mecanltimulul dedlstrlbulle$ldacliestenacesarslseregieze.

Marim .. Jocurilor se verlflcll cu ajutorul calelor. Vatoarea lor, la prlnc1paleletlpurl da ma,lnl care cir­culi In Iara noastrll,esle daUlln tabal

Majoritatea motoarelorcare se gllsesc montale pe autovehlcule Iint cu supape In cap. De aceea In ma­I.rlel le dl5CuUl numai acelte tipuri de motoare.

Pentru Inceput se desface capacul aflat deasupra chlulaseI.Launelemoloare{deexemplu,Molkvlci408, 412, Dacia 1100) este "acelar ca In prealabil sA se demonteze Iiltrul de aer.

Se oune plslonul primului cilindru aproxlmallv In punctul morllnlerlor. Pentru acealta se roteste mo· torul cu manivela, oblervlnd supapela. La mOloarele care nu au manivell setraoe de cureaua de ventilator tIIudupicuplareelorlnprlzldlrectldllunadlnrOI,le moloare. Se con,lată mal IntU deschlderaa ,1 Inchida. raa,upapal clellvacuare (catreuterlor) ,1 apoi a IU' papai de edmlslune. Se mei rote," apoi motorul cu

un'nu~~~s~a~o~jtl~e:·Pistonului se verificA cu ajutorul calelor mArlmea jocurilor Inlre lupapll ,1 culbutor.

Daca e51e nevoie, jocurile sa regleazl;pantru aceas­ta. se ,IAbe,le cu o cnele piulita ,urubului de reglaj,il8reOleazljoculnacesarpflnro!lreaaceslul ,urubcuOlurubelnllll.DUpiaceeasestrlnoepiulila ,1 5e verifici din nou locul. AceasUi ooeraU. se poate 'ace ,1 cu o cheie 'peclalt de reglaj.

JOCUl ,eregleazl IatoliclUndrll,rOllndu· .. arborli conlorm ordinii de aprindera. La moloare" cu 8 ci· tlndrfselnvlrte,learborelecu9a',cu6CUindrICUl20; cu4 cilindri cu 180'.

DuPâ ,':;::"J, ce ,-3 dnfacut sa monteazA la loc.

MarcaautomobUulul Ordinea de aJl~;::::!~r",

~l:rl~~~~:~. I I Oauphlna·Gordini,MoskvlcI408. Skoda 1000 1-3~4~2-1

SR-tl3, 131

"aloaraa locului

'~2-4~3-1

1 5 4 8-6-3-7-2-' 1-3 2 " 1

Starea motorului

deadm!s!e de evacuare

4l1li

JOQ

2IJQ

100 ~ ......... -O -fQ -2IJ Q 20 'IIJ 60 80tec

Dacia 1100, 1300

Oauphlna.Gordlnl

Renautll6

Skoda

Moskvlcl408

Fiat6Sl

Fiatl300

SR-113, 131. M-4&l , TV'"

0,115 0,18

0.15

' .. 0,15

0,15

0.15

0,20 +0,05 0."5

-0,00

grs· O" O" 0,20

O., 0,15

O., +0,05 0,48

-0.00

'K' cald

DISPOllIlV ANIlIICIIDIO

SI ANllfURI

contactorul din schemă este şi un ideal dispozitiv antifurt, Împiedi­cînd pornirea automobilului de că­tre persoane străine. Chiar un indi­vid cu mai multă rutină este pus În Încurcătură de faptul că Întrerupe­rea curentului se face pe traseul bornei de masă.

FIŞĂ TEHN ICĂ ..

În cazul unor defecţiuni ale insta­laţiei electrice, În special la auto­mobilele ale căror circuite nu sînt protejate prin siguranţe, se pot pro­duce incendii. Acestea apar de obi­cei după un parcU'rs pe vreme umedă şi sînt mai periculoase În timpul nopţii, atunci cînd automobiful este nesupravegheat.

Dispozitivul antiincendiu pe care ÎI propunem - de fapt, un contactor de amperaj, uşor manevrabil -scoate de sub tensiune instalaţia electrică, eliminînd astfel complet apariţia scu rtci rcu itelor.

Montarea: În [abia de sub tabloul de bord, care separă Încăperea mo­torului de cea a călătorilor, se exe­cută un orificiu cu diametrul de 26 mm. Practicarea acestuia se poate face prin găurirea repetată cu un burghiu de diametru mic (2-3 mm1 pe o circumferinţă trasată, după care marginile se ajustează cu o pilă ro­tundă.

DIClA 1301

LUX - SUPER

• circuit dublu de frÎ-nare

• bec martor la frÎDa de mînă

• aparat de radio marca «Predeal»

• Încălzitor ÎDglobat ÎD geamul din spate

• scaune cu tetiere

• covoare din iută

• lampă ÎD portbagaj

• ornament pe volan

• roţi cu spiţe

" " ::,'1 8' , "" , 8i I ,

j::'

Datorită montării sale În poziţie ascunsă (sub tabloul de bord pe tor­pedou, sub covor, sub scaun etc.),

... '" RANDALINAT "Q.

E -F r-

ţ::: ...

De jur-Împrejurul orificiului, pe ambele părţi, tabla se curăţă de vop­sea astfel Încît corpu I (2) şi şai ba (3) să facă masă. Corpul (2) În care sînt montate şaibele de textolit (5) şi şurubul de contact (6) se montează În orificiul respectiv prin interme­diul şaibei (3) şi piuliţei (4) .

l!? ~ - f--:- t- . '" ţ:::

.., '"

13

'G.

r:::: I-..L ~

S ---s 13 If!-CD

Z7

4 33

~~._~ ~l ~~t-0 ti ® t5fP-Borna de masă se desface din şuru-

bul său de PE: caroserie şi se mon-2 teau În şurubul de contact (6), fiind

strînsă Între şaibele (7) de piluliţa (8~ Funcţionare: butonul de acţio­

nare (1), la o uşoară Înşurubare, face legătura la borna de masă prin şuru­bul de contact (6).

La parcarea În diverse locuri sau la gararea automobilului pe timpul nopţii , butonul de acţionare se de­şurubează cu aproximativ o rotaţie

Ing. Dinu GEORGESCU

~ AUTOMOBILUL VARA in curind, sezonul cald. In această perioadă a anulu~ automobilul

nu ridică probleme dificile, dar unele aspecte intrucitva deosebite se impun a fi luate In considerare.

PNEURILE devin unul din «punctele nevralgice», penele acestora fiind acum in medie de trei-patru ori mai frecvente decit in timpul iernii.

Menţinerea presiunilor ind icate atit pentru pneurile nevulcanizate cit şi pentru cele reparate, depistarea din timp a defecţiunilor ca şi re­pararea camerelor numai prin vulcanizare in ateliere specializate sint cele mai indicate metode pentru inlăturarea unor eventuale neplăcer i pe parcurs.

MOTORUL lucrează la un regim termic ceva mai ridicat; temperatura apei de răcire, de 80-85 grade C la mersul in palier, sau 90 grade C la urcarea pantelor, este considerată normală şi nu trebuie să neliniştească. Dacă totuşi lichidul din sistemul de răcire depăşeşte 100 grade C, atunci se impune descoperirea şi inlăturarea cauzelor supralncălziri i. O serie de factori care determină supralncălzirea, cum ar fi menţinerea unor tu­raţii ridicate in vitezele demultiplicate, circulaţia cu frina de mină incom­plet eliberată, mersul cu husa metalică parţial Inchisă, c i rculaţia la alti­tudine mare sau chiar existenţa unui vint puternic in sensul de mers nu deoind de starea tehnică a automobilului.

Altecauze ele supralncă1zire se datorează reglajelor incorecte şi lipsei de Intreţinere: pierderi ele lichiD pe la neetanşeităti , intinelerea insufici­entă a curelei de ventilator, avans prea maro sau prea mic la apr indere, amestec carburant prea sărac, functionarea In regim detonant ş . a . in fine, o ~ltimă categorie de cauze sint defecţiu nile propriu-zise: Tnfun­darea celulelor radiatorului, ruperea sau uzarea turbinei, defectarea termostatului, depunerea pietrei pe camerele de apă, Tnfundarca tobei de eşapament ş.a. in cele de mai sus nu s-au enumerat desigur toate cauzele, acestea fiind mult mai numeroase şi de multe ori combinate.

Tot in legătură cu instalatia de răcire trebuie subliniat că actualele

buşoane de radiator cu supapă dublă fac ca prin mărirea presiunII, tem­peratura de fierbere a !Ipei de răcire să se ridice la unele tipuri pină la 120 grade C. De aceea, la scoaterea buşonului, se va avea in vedere ca temperatura să fie sub 100 grade C, in caz contrar, apa va Tncepe să fiarbă brusc, fiind aruncată din radiator In jeturi care pot accidenta pe conducă­torul auto imprudent.

CARBURA TORUL ridică uneori, In timpul verii, problema pornirii la cald. Temperatura mai ridicată a motorului şi a mediului ambiant poate provoca pe timpul 'opririlor pătrunderea şi vaporizarea in galeria de aspiratie a unor părţi din benzina aflată in carburator, provocind «in­fundarea» colectorului de admisie cu vapori de benzină. Este fenomenul denumit «percolatie», care Tngreunează pornirea la cald. in asemenea situatii, motorul va porni numai cu clapeta de acceleraţie deschisă aproape la maximum; bineinteles că această clapetă va fi Inchisă imediat după pornire, pentru a evita supraturarea motorului.

ACUMULATORUL, ~ rindul său, cere vara o mai frecventă comple­tare cu apă distilată.

VOPSEAUA automobilului trebuie protejată de actiunea dăunătoare a razelor solare; automobilul va fi parcat pe cit posibil in locuri umbroase. Dacă vopseau a are 2-3 ani vechime, este recomandabilă lustruirea ei cu ajutorul uneia din solutiile lichide existente In comert care, pe lîngă asigurarea unui luciu plăcut al caroseriei , contribuie şi la intretine.rea stratului de vopsea. Spălarea automobilului In plin soare este total ne· recomandabilă, stratul de vopsea căpătînd numeroase mici fisuri amor-se ~Ie viitoarelor degradări şi cauze ale dispi1, itiei luciului. '

In. fine, un ultim sfat: pe drumurile de pămTnt, praful nu va pătrunde in masină dacă clapeta sistemului de aerisire va fi menti ~ută complet deschisă , iar geamurile vor ti inchise. Fenomenul se el atorează unei uşoa­re suprapresiuni care se produce. in acest fel , in interiorul caro seriei automobilului.

19

OISPBf ISIITICA

11008181111

Pornind de la Ideea fundemenlllt I realizarII unui cadru devlatl colidianilcn mai adecvat, slntdutate asUiti, pe loata planurile, lolulii In 5tar. si contribuia 1. Imboglllrea Oflzonlulul spiritual a' omului modern ,1, totodatA, la echilibrarea .~c.sulul de tehn!clzare "specializare Ingusti.

lumea oblect.lor realizate de om pentru om posedl o mereforţi d.'nlluenlii,adeseachl. de schlmbere Itructurall a vlelll ,1 ... Ist.ntel &ale. Se reallzelll

~:'~~uu:rt~r,~ra7. f~~,~~~~~~es:'a~,:: :O~~~~~~~I:~ubl~~\~~ bunurile noastre, U educa, II condltloneazii ,1 II pla­seazl u'slenţe pe planuri corespunzltoare nivelului de culturi " civilizatie alepoc'l. De aici ,1 concluzia ca ta.te prodUHIe omene,li, chiar " cele deloloslOlI zllnld,tr.bule si poarte emprenta unellnaltellnute artistice, valentele Irumosulul cotidian, conltltuln­dU-H In veritabile coordonaie majore pentru Intreaga noaatrl e .. ,.tenll.

De problemale acellul frumOI cotidian, enuntal In aceastii scurti introducere, .. ocupi nemijlocit

In secolul nOltru, aplicarea real.l a acestei dilclpline a Insemnat Intotdeauna un Iictor Important de pro­gr8$ In tOlte domeniile,conlrlbulnd In Ice'a,'limp la umanlzarea produselor,lCllvltiilllOf " vlelil omene,ti.

Se poete ellrml cu deplinA Ilguran!.I cii .. tellca Indu!!tr'al.l .. te un adevlrat Inlllitor ,1 reallzalor de schlmblri In lumea produselOflnduslrlele ,I,ln mod indirect, In vlaţe oamenilor. FIInd con,'deratl ca o ramuri a .. Iellcil generale, ea abordeaza ,tllniilic prOblemele legale de crealla produselor industriale, tlnzlnd spre realizarea unei unltlll depline Inlre func­tiile ulile ale obiectului tehnic ,1 forma sa vlzuell.

eltetlca produselor, latura estetlcllindultrlel., '-1 nlscut odlli cu prima Judecat! da valoare prin care un prodU!o umen a fOI' preleret 1«11 de altul.

esletlca Industriali: a aplrut la mijlocul .ecolulul XIX, prin recunoa,lerea necBlltll1i ca produs.le In_ dUltrlel si fi. Integrata amblanlli umane In ata tel Incnln lac .. o diltrug .... dud ta d.aivlr.'rea Ii.

Experlen!.multlple, cu rezultate concrete, au rel.vat ca domenW. Interwenilelllteticllindultriale In care alectele sint din ce In ce mal Importante au depl,lt Ilera muncii prQjeclanlllor. Inginerilor, arhtteclJlor, artl,tilorplllltlci.MUaaltorcreatori Indu5triall"IIU cuprrns actl.vltill ca: planllicarea, legiSlatia, publl<:l­tatea,servlclIIepubliea, organilarea magazinelor, mar­kallnguletc. IIISIIH)

o ,Wnll relatlvllnlrl ... lellcaIndustrlelii(d"'gn). Relallile Ic"lel ,tunte cu toate celelalte ,tunte, cl1

,1 cu vlaţe economlco-soclall a dlve,..elor colectivi­tati umane, au luSCitat continuu. atn pe plan Intern. cn ,llnternalional,dlsculli variate, ades .. loarte controversate. De fiecare data In", cu certitudine s-a Impus Ide .. ci astetlca Industrlela "te -o dlscl­pllnadeslntaza laconftuenjaunordomenlica;,tllntele tehnice, matematice, p.,hologla Industriali (mal eres ergonomlal, ,tlinlele sacla-economlce. precum " teorie ,1 practica ertlsllcU·

latl numai citeva ginduri care mlldetarmlnll li eaiui InitIativa revistei _T.hnlum_ de a pleda pentru ca tot c_ c. realizam li poarte pecetea Inllt81 noastre splrllualltltl,ln,wollno.stre permanente de frumos.

J)J,ca Induatrlf116 (desIQn) pune Irul problemelor sale frumosul

i tria! ca un element de valorlfi· fi superioara II creaţiei tehnlco­

n strlale,precum şi ca un element parte din nivelul de cultura şi

ie al unul popor, din Idealul sliiu estet specific.

Pro sul conceput şi realizat In

~respunzAtor devinefrum08 in­

u ettJnd cind poseda o forml vI, agreabil!, cu o structura

om ieA adecvat!, Iar mlnulrea sau z ţa sa pune in eyjdentA cu clarl­

ta pacitatea de li emoţiona, de fi

amenlit superioare şi de fi P(O-

-m'1on.- '* .1i"1eI ~ ... aI', (d. Po~llc'" lIucur .. 1I, lt7t, p.

IULIAN CRETU preşedln'eleQ:mlslei demetieollnduwifllol (desiln)

fRUIOSUllRDUSlf duc:eplA<:ere,tMtisfaelie.

Antipodul a<:estui frumos Industrial nu Doate fi decfl uritul industrial. care se caracterlzlHllzA prin forme greoaie, colţuroase, IncArcate şi n .. rmonizate colorlatic şi care, mal cu seamA. s. conjugA cu o v.ritabilA risipA de mate­riale ,1 forti de muncII, polulnd viaţa, munca şi bunAatarea noaslrii cotidi­anA.

Socot necesar aA afirm, In baza mul­tor e~perlenţe personaJe, cA uritul este scump şi ne urlle,te vlela,ln timp ce frumosul este mult mal pulln costisi­tor matariel, asociind totdeauna utl­lulul - plAcutul, satisfaella plenarl.

Specialiştii din domeniul estetieli industriale (design) folosesc o serie de metode pentru selectare şi reall­zaru frumosului Industrial, specifice fiedral grupe de produ .. , fiecArui produs.

Ceea ce mi 88 pare importaOl de ralevat şi mal cu seamll de aplicat estafaptulc:AlnstadluJactualdedez­'IOltarea ştiJnlel ,1 tehnicii-gradul da pregAtire profesionala a oamenilor fiinCl direct corelat cu nivelul lor de culturi şi clvlllzalie-frumosui indus­trialpoatedevenl (stA In put.rllenoas­tre) o prezenll reaiA In cadrul vil\lI şi muncii noastre cotidiene. Ceea ce se cere atunci cind realizAm ceva - un produs mare sau mic, simplu sau complex- este nu numai ea acesla sA tunelionez., sA albt penormante tehnice superioare, dar $1I11e şi fru­moa. Forme, Iinuta exterioara. struc­

tura subansamblurllor, culoarea sau culori", emblema etc. sA aibA, aşa cum se spune In moCI curent, o unle mo­dernl; obiectul sA fie simplu, bine fi­nlsat, cu expresivitate proprie.

_FArI calitat. ast.etid - spunea prof. Marcel Breazu (deci tari frumu· sele) -obiectele nu slujesc oamenitor; cel mult- poate - roboillor ..

Pentru susţinerea şi stimularea ac­ţiunilor Indreptate In direcţia frumosu­lui industrla~ In mai toate tiriie lumII se organizeazA tot mai Irecvent con­cursuri, festivaluri, expoziţii, conle­rinleetc.,.acordlndu-sa,de\ecazlaca.z, diplome, menţluni ,i distincţii speciale produselor care rlspund •• Igenţe lor acestui frumos Industrial.

o astfel de disflnctle a lost acordata ~ In ţara noastrA, Incepind cu anul 1972, produselor de industrie u$Oarl de InaltA calitate şi valoare esteticA.

PinA la aceastA datI, aceastA dIs­tinctie a lost acordatA la cea un de produse.

Prezen"ndu-va In cele ce urmeazli citeva din aceste produse, vom Int'lirca sA subliniem tocmai calitAţlle domi­nant estetice, In colaborare cu cele funcţionale, tehnice care au stat la baza acordllril acestor prestigioase distincţii.

t. L.m~ de ilumlnll/. port.tirl cu tub cu n.on şl.llment"e din IMt.,-/i z. T.~fon comp'ct; d. rem'lc.1 InCOfpor.rH disculUi In mlcrortc.p/« :1. Mtl/nl d. seri, In sl"e si imprlme lilert pe sUf)f,'e/. pilUle cum., fi p~n,," unui proiecl, ct.';'/Url fimd dispusi pe un bre pr.lungltor

DECORAREA FERESTREI

Timpul Impune solutii moderne In construclia loculn,elor. a mObmerulul, a eparalelO!' destinele uzuluI CI"nlc. aoluUI desllnale ulisfacerii cerln­I8Iorn04 de oralnI>fKtlc ,Iestellc,

In ambianta unullnterlO!' actual. caracterizat prin mobilier pUlln conceput !uncllonal, prin spalll cen­rate degaJate, prin culori mal vii, calde, decorarea eraslre! devina onecesltata generala decerln\ll ar­monidirlllnan5llmblulgenerel.

Ferestrele ocupi pe larglma 70- 10(1% dintr-un perete In consirucllllereunle, dar ,1-1'1 multe din cele vechi.

Ce Impune o solullonare moderna a decora ... letlis­trelor? In primul rInd, uillanla unei drapeni pelte pllrdea.ln al doilea rlnd,abandonareaclaslculul mod de atlrnare a perdelei pe o sIrma, prin Intermediul unor Inele. Sistemete care asigura o func\lonarelre­pro,ablla stnt cele pe ,Ina. In al treilea rind. obisnuita galerie dispare. Sistemul de suspendare II perdelei ,idraperlelseata,eazidlreclperelelul,fUndalicuns de o ptacl ce ocupI Inlreaga I.tlmaa peretelui, Ince­pind de la nivelul tavanului. O varianta pOllbll" dar mal pUlln uzllalA, comport' o draperie IrllnllverlialA, IIcurti,demlllicare.

Pe de alUi parte, In cazullerestrelO!' ce nu ocupi Inlreaga IAlime aper rama pe InAltime, ram, ce pot fi sau nu Integrate unul mobilier simplu de perete, de tlpblbllotec'.

Draperie poate fi fAculA dlnlr-o singur' bucatI, retriglndu-se Intr-o singuri parte, sau din dou' buctti slmelrlce,ce se relrag In sensurt opuse.

Flbrele opUc • • vflfltabl/e Cln,1e $1 /fIlurl d. luminA, par ~ contribuie din ce In c. m,1 mult" InfrumuutiUH ,par­I,mentelor nNSI". OI le prlm.1e ~'/olfl din {ilHe de SI/C"I.t _ ~ezl.T.hnlum. n-s ... ,juns,zlleo"rgAg,mjofl obiet;­te decorati~e (~,ude flor l /umlnNS'. ps,udof/ntlnl artezlflne . .,rbusllde~/uetc.J./uZill!tOflle~Ke/aslţxlflc,pJu,llr,­diflf,i luminII ţx!n Inlflfmed/ul ",stor fibr, oplic,. FolOf/rill­fi,,. ,lIturate. dincolo de argumentul ,stetic. rin u d.mons­treu c, , fosl CrNU $1 o ~flfIUbI~ IndusUlfI dt/Corallr'. pill­ule fesp«tI.,. n,malflind unicat,. ci articole de Sflfie millre. SI ret;UflOlst,m Insa. c, $/ !oI.or.porlflrll ",Islfll -.Popular Meehanicu,cillintrodUCflrHfibr,loroplic,lnapartamflntele noastr, ,sI. d, IndlKulabil bun gusl $1 nu In d,una confor­tu/ui sau a InUmilalll.

Perdeiela sau draperille se pot deplasa prin IIlmpll

~g:~~,p~~~ ~:J~ln~~~~tI'~~I~n~~!!a'I~'~:rf:"sl~~er: + .. --------------------------slo.r'.nur).

Sol anallllm 11'151 dle .... sugeslll practice de aran­lamenl:

a. Intregul perele nle acoperit de perdea ,1 draperie. Placa superloar' ocup' de asemenea 10atiIAtimea per.telul la nivelul tavanului. Este un nou aranJament, foarte potrivit In noile constructII cu lerestre pe tot perelele.

b. Perdeaua ,1 dr.perla sIni scurte. pina la nivelul inlerlor.ller"tr", undee montat un pervu dintr-o parte In alta. Placa .uperloar' nte pe Intreaga IAllme aper.t.lul.

c. O varlant" prim" solutii. Sus lite o draperie !ransver"lA.

d. Fereastra, perdeaua ,1 draperla Ilnt Incadrate Intr_un mobilier Ilmplu de lAtime medie (25-40 cm).

e. Ca ,lIn cazuld, lere .. 'ra .. te IngullA. Seapelead la ogalerleclasld,acoperltA cu o draperie Iransver­salA. lucr.rt artlsllcede mici dimensiuni distrug mo­notoniaperelelul.

f. Fereutra ntalngust', dllr s-a considerat c' pe­retelatisat gol nu sa Incadreaza In ambianta Inc'perli. De aceea s-a IIpelat la dou! draparil mobile penlru lalerale.OadouadraperlepoatelnchldezonacenlralA.

g. Fereastra nu • IIlmetrlc' 1111.1 din consldarenle eslelÎca se Imprima un aspect da ulmetria. O ram' slmp'" marglne,te p.rt .. stingi. Draperie a dlnlr-o singuri bucall. Daca fere"lra este pIna la capatul din dreapta,draperlas.lrage complet; daci fare .. tra esle mal Ing usii, .. limiteaza mobilitatea draperlel ca In IIgur'. Pa portlunea d. perete rAmu' In stinga sa pot In.tal. elementa m'runte de mobilier.

h. O modalitate de decoratiI pouivlti cu o mobil' m.ei putin mod ... na. Or.perille sint doua .Imple fI,1I de stofilater.le, InsDlJt.Slu nu MOdraparletrans­versall.

1. Se dao .. be,te M h prin forll'lll pllcll .uperioare. Da obicei .. te acoperiti cu materlat lartll.

Un .er plIcul, o noti de eleganţl sInt conferite d. o pl.,.tI decor"lvi ple.ati In !et.lar .. trel.

21

CHIM Chi m ist CORNEL M. DUMITRESCU

SCRIEREA CORECTĂ A FORMULELOR ClllMICE ExpunerN materialului da laţ' vina In Iprijlnul lu­

!UfO!' celor car. consideri c' orice farmulii chlmlcl nu poatefllnsualtidecit printr-o memoreradeosebitil . De ,..emenn,pantru toti cel car. consideri chimie o materie gre. ,1 da nepitruns, •• emplele prezentate aicI vorconllituldov.dacH ma' buni c! la baza.' I ti logicI. Toti am flleul chlmla In ,coall ,1 ne amin. Iim da orelaln clre nil-au predat lecl!l d •• pre.Sis­temui periodic al elementelor •. El bine, pentru cel ce-au Ioa' atenti la aceste or.,' au studiat IClIs.I temele date, scrierea corecUia elementalor chimice, precum a'a comblnatlUOf lor,nu • constituit pentru mei tirziu lucruri de nelnlel.l. Tocma' de eceea in­IIlnim frecvent doui categorii d •• 1 .... 1: unII efirm!! c6 ac.all.l materie - chlmla - est. gr.a, Iar alti~ con. trarlul.

Un lucru trebui. s6 fie clar, ,1 anume ci pentru a p.ltrundetalnele chlml.leste necesar un studiu ami·

~~~~~ d:u:r~o:~~sr~o~r:.IP:~I~~'leI~tee~:;,~:::~o:~~ acestel.tllnţe.

Re'erlndu.n.e 1. dor muie chlmlc.l., pul.m .flrma, cu toati certitudinea, ci ea poate fi scrl'" corect, cunosclndu·se ... alenta fle<;.Irul elemenl care o corn. pune. Valentareprezenllndoln.u.irechlmlciaele­mentelor, tradu'" printr-o forti d.leg.lturi Intre aloml, r.zulti In mod siour dh,an.Uza _Sistemului periodic

T beII • u' (jPf/PEU LlOfE)./TflOR l'HlHIIJE . 1 • . , .

X I

X ,1"" , ~ , 1/ ~ , , , ~ 1"1 ~ 4 el

II"> ik j,," "" \ , ~ ~ Ft &li , C. Ar S; &

! /1 1 Isr y , lr Ml j", k

! A.i ~I lb ~ In ,Sn .so _

i

~!!r ~ . ~.~ ~ l li , ~ X

, , A. ~ ~ ~ TI li ,/1 ~ ai ~~

~ r j ~d Ar

a - gfU~lep"nclfNJle b _ grupele secunda,.

* - /antan/de ... =aclinide

WvfH1 -1 I E

II EH "" CH,

fi EO ro "O, X EX (X, 0(,

6np1 J -! ~

UN - (8J;J, H "'H "i HI AlII,

O 11,0 t!!eO .l1,~ Iii,O "90

X t,X fje(!& 6(!l, "9"f, ~t~

~ j

A<

fY.

EH,

Eq

a.

-tj

""-S,'Ji

"4 "4

f,~

al .Iementelor. dup..l 0.1. Mendel ...... ""entru elemplIIlcare d.lm tabelul prezentind ac •• t

_Sistem periodic • . Din tabel se ob ....... .1 ci .Iementel. din grupe 1

po.edi pe ultimul strat electronic 1 .. , cele din grupa a II ... , 2.', cel. din Orupa.IU .... U, •. a.m.d.plniIa gru' paaVII·acar.pOledii7e·. Ac •• tletectroni d.peulti· mulltratslnt.leclronidevat.nţ.l.Elslnt.c.iacared.u ... alenţa.l.mentelor dispuse In grupe.

Pentru a Intelege mal bln. valenta, pre18nt.lm un labei cu orupele .lementefor chimice car. dau combl. natii cu hldrooenul (H), cu olioenul (O) .i cu halo· genii (X) .... ezl t.belul 2.

Din tebel rezultA ci: VALENŢA ELEMENTELOR FATĂ DE OXIGEN ŞI HALOGENI ESTE DATĂ DE

~~:~~~~T~~~E~O~~R G~~~E~~TN\ ~! ~~U~~ A IV·A DupA CARE SCADE PiNA LA GRUPA A VII-A, UNDE ESTE 1.

Al lfel. conform constat.lrii de mIII IU., se cunose urmitoarele combinatII. ale c.lror lormule seri .. co' rectslnt ( .... lItabelul3)

MoH2 (hidrur.l de magnellu).e obtine prin dlzol·

;:;I:~.aE~t:~1~2p~~~ :;~~n'Ziu,1a presiune almos·

~:~~:2; a':l;.! ~:~:n~ ~~~tă din reactia:

AIH (hidrur.l d •• Iumlnlu) apare la eleclrollza apel d?stllate Intre electrozi ". alumln,u. Se descom· pun. imedialla catod.

CH. (metan): SIH. (.lIan sau hldrogenul sUielal): NH

3 (amoniac): PH3 (hidrogen fosforat) .e oblln

direct din .I.mente: p. + 12H - .PH3

hi~r'~:(~~):(!!:~! ~~~~:r~).suHurat): HF (acid fluor.

Anallllnd c.1e doU.l tabele, repr.zentlnd combln.· tille pe care le dau IHement ... chimice. se pot trage urm.lloarele concluzII:

- ... alenta mlnim.l (Inferioar.l) • elemenlekH' o In· tllnlm In combinatiile cu hldrogenul.larcea maximi (superloari~ In combinatlll. cu oxigenul ,1 .... Iogenii.

-elementeleorupelorl.alt·a,lalll·aauvalenta fixi allt fati de hidrogen cit .llati de oxloen.1 halo· genl, .diei c.1e din orupa 1 au "'alent. 1. cele din grupaall·a, valen!a2.1 cele din orupa. IIt·a, ... alenta3 .

_ ... alenta elementelor, In combinatiile lor cu oIi·

:~~:u~ţo~~j,f:~~~~i:~ifEL~?~~ STRAT CARE DAU VA LENTA.

AfI de exemplu. H, U. K. Rb, C •• Fr, din grupa 1. au un elaclron pe ultimul .IT.I, .1 deci .... Ienta 1. Iar Be, Mo, Ca. Sr, Ba. Ra. din grupa a II .... au 2 .Ieclronl pe ultimul .lral.1 deci .... lenta 2 •. a.m.d., ptn.lla grupa a V" ... (F,CI, Br, Il. care.u 7eiectronl pe ultimul slrat. .ldeel .... lent.7.

Exc.plled.1a regula .tabllităo fac elemenl.1e gnJ­pelor secundare: Cu, Ao, Au (gr. I·b): Zn, Cd. Ho tor. !I·b): Se, Y, La, Ac (Or. III-b): Ti. Zr. HI, Th ("r. IV.b): V, Nb. Ta (gr. V-b); Cr. Mo, W (gr. V!-b): Mn, Tc. Re, (gr. VII-bl. car. prezintA .... l.nţ .... anab,le .

(Contlnu_ln p.g.ZI)

T.belul2

l' Y! ·VH'

EH, E'> EH

,,"- EO, E,o, IX, IX, [X.

T.WlulJ

-j -# .~

II'" "'0 Hr

"" "''' ;ee .

E. _ elMlent.

11 _ hidrogen

(mooonlent)

11,0, - -It~ SO, ~o, O _OJig«!

/bir,len/)

p~ SF, "r X _haJogeni (mooO'laltml) (F, CI, S" 1)

JOCURI ~,t,

G~OLOGICA

"'!: Din cu ... intul .ugerat d. ,maOin. (MURAl, care

va a ... ea atitea litere cite X·uri .. gbetc In primul .ir. I cheii .... limin.l lit.re de pe locul marc.tprin careO. d,n.irulal doilea, Si .. un.se cele dou.l cu ... inte. d.ci MURAMRA. Prin .n.gram.re (con. form ch.ii) s. obI'" •• olutia doritA. adle.l MAR­MURA. care lace parte din .Iera titlului.

P. baz •• ce.tul model vi inv,tlm

... dezlegati urm.ltoarelelocuri:

MAI BUNA DECÎT PERNELE DE AER?

Apropiata Introducere obligatorie a p.melor de aer antl,oc pe aLltoturlsmele de serie-produse In S.U.A. ,1 preţul ridicat al acestora stimuleazA in ... en· tivilatea constructorllor de automobile.

Astfel, firma eVolkswagen..s.U.A. propune cen­tura de siguranţA din figura alAturata. Capatul A el acesteia se leagA dir.ct de u,"" Iar capatul B •• te prins Intr-o bobini care permite denJlarea·rularea automati: In acest fel, centura leagA conducAtorul aLlto numai prin simpla Inchidere a u,ii. Notam ci derularea din boblni se face uşor la ... itez. mici şi greu la ... itez. mari (Ia şoc).

Plan,eul ramburat C are rolul de a Impiedica alu· necarea pe sub centuri.

C~~~~2~!~:i~ia~2.I~h~:~":i"Z~~; ~ ~r; In matematici. 3. Ia te uit.ll- Tr.lg.llor .•. Incape tra­oer .. ! -I.pititor. 5. Fii atanlt - Oup..l primii doi (pl.). e. A atreOe - In ..... l.lmlnt mediu! 7. G.nli din piele­Tare la capi 8. M.llu" - Nucleul atomuluil i. Stopat pe attngal - Mamifer allm.ln.ltor cu poplndiul. 10. Exclamalie cara impune tăc.re - Se la la plecare.

VERTICA L: 1. AI tr.11ea _ T •• slllr'g.). 2. A miri rezillenta unui materiet tuti' cu dil.m •• ub.lanle chimiC' - Titao el ch imieil3. Se fec ohem - Acoperit cuocarapac •.•. Faz.ldlntopir.I-VinadaIaCon.l.n· , •• 5. Realit611 In Imagini - Cu samn 10 Irunte. o.. OI· reel;" de urmat _ Tiu la iz ... orl 7. Nuantele culorilor­Aperiţie bru.e.I. 8. Prijitur. acoperiti cu Irucl. -Roata d.lo.1 i. Face figuri din tabl.l- Unitete deo mi· .ur.l ... eehe. 10. Cutii cu idei- Leg.lturl de fir •.

Cheia s(iilntaz~J.: De~~'kxll tr.twia sa $lablleasc.slngurlamplasa, .. eeIort4punc_ le n",ra, ..,ilfnd. bjna'n/ele$, dlaflOflaM" In e.,a IIM' 1It.,.1a .r •.

D~ID'iJ [}[]!IiJJ'iJ~C9 'iJ'e)'[]D I CHIMICA.

Dezlegar .. Jocului ...... '" Ar. J -1174

t-CAMERA, STOP; 2--AMORTIZOA_ ~E; S-LATE, R~ elO; 4-TOBA, SA-HIA; 5-80R, LI, PE, l.; 6-AR, INDUC-TIE; 7-T, RA, ER, IN: I-EVACUARE, GO; !I - RADIAL, ETER; 10 - IRA, AN, O.N.U. 11 - IARNA, DIVAN. Dezlegarea metaverbului t: DOMINION DezlegaT" metaverbulul II: CINCINAL

100000TlIIA ru~1rill®~ruLgJIm@~ In deeursul lunii martle • .c. camerele

de lua! vederi ale staUeI Inlerplanet.ra automat. .Marlner __ l0 au fo.t timp de 111 I1la dirijata cltre planeta fierbinte Mercur. De II o dlstanlli mlnlml de aprollimativ 1 000 km a fost allptoratl cea m.1 apropiatii planet!i de Soara • ,Istemulul nOlltru solar; aparatura .Ia­Ilfll a Inciuli ,ase tipuri de ap.rate ,lIln­!llIce, printre care doul,.magnetometre, un spectrometru In ultraviolet, un radio­metru In banda Inlraro,le a aparatului, tramoml1ltor In banda X, doul .ntene, Inreglstrator de plasmii, un telescop destinat particulelor Inclrcata, precum ,1 cela douii camere de lult vederi do­tate cu tel .. coape CaSliagraln cu dlt­tanta focall de 1500 mm.

_ O deosebltl atentie aste acordati moloarelOf" racheti c.re vor dota apa­ratul orbltal al navetei sPatiale pentru con&truclia drora principalul contrac­tant al N.".S.A. esle compania N.A. Rockwell In fotografle esle prezenta'I o fazl din montarea ,islemulul special de riclre crlogeni a lnvell,ulul motoa­relor desllnate probelor de la sol.

Intr-un interviu acordat revistei po­loneze Ellpress WieezOf"aw, generalul cotlmonaut sovietic Gheorghl Ber81Jo­'101, refllflndu-se la programele sovie­tice spallale-cat81JOria de zboruri pl­lot.te _ a arltat ca nu elite deloc u­clu. ca pentru Viitoarele zboruri pe Irat .. Indelungate femeile estronau! "fie din nou Incluse In program.

_ Conform pirerU e.prlmale de doi I$tronoml IImllficanl de la laborllloarele Jet Propulslon, Inelele planetei Saturn para II formate din m.terte solldii ,1 nu dlnglle, par1lcule de praf tiau crlstala

eTendlnţa la detonalle a unul motor M reduce folosind combusUblM cu cifra oct.nld rldlcel!. Cifra octanld. unei ben~lne tie poate ridica ametteclnd-o cu diferiti aditivi (cel mal uzu.1 a.te tetraetllul de plumb), care .Int niste cataUzatorice reduc aptitudlnflll la autoaprlnoera a combullllbllulul.

Motoarele cu raooarte de comprlmare

de gneaţ' .... du" cum 58 com.lderl plntlnprazent. EI II bazeazl pe mbu­,llIorile cu radarul .'tIlnd anllM de 64 de metri al ,tatlal-observalor Goldstone (D •• er1ul Mojavel,ln lungimea de undl de 12,5 crn. Radlo5emnalele-ecou au Indlcatdlnelel ••• 1urnleneparafifor. mate din particule .ollde cu dlametrul de un metru ,1 chiar mal mllrl,cl,I supra­letele rugoase ,'ar li dOllr de domeniul Intlmpllrll ca un aparat ~p'lllIl 5ă 5e pOlltlitraver .. flirldllaIlYllriatgrllv. Ca urmare. f05t elaborat un proiect comun Intr. J.P. lab. ,1 N.A.S.A. ca In perioada lillugust-l1 tI,plembrie 1917 $.1 fie lanlll un robot spatial denumit «Marlner»-n ca""'1 survola planeta Saturn In .01,1111181 prlmlvarll. AceastA atatle va trece la o deplrfare de c;:ca 4OO000kmd • .Jupller,foloslndmalpU1in acţlun .. propul.leI gr.vltaţion.le dar In schimb evitind C09lo.; perlculoasele c.nturl d. r.dl.tll lupil.den •. Ce ur­m ...... Marln.ra-1T nu •• v. putea apro­pll dac" le 270000 km d. Saturn, res­pecl"'. Ia cea 130000 tun de Inelul u­lerlor.

Cunotlcutul program de colabor.re sp'llali dlnlre N.A.S.A. ,i E.S.R.O. dttnumH cSpacelabl, care face p.rte din anMmblul d. ellpetlmentare _POST APOLLOa, f.ce progreM evidente sub conducerMdr. JeanPlerr.C.usse, din PlIrtea.urop •• nA.Marelelaboratorspa­lialdestlnld.lIlan,atpeoorbltArelaUv joad In jurul T.rral,plnii In 11176-1I1n, va glzdul.-6 speclall,tI, avInd un pro­nunlatcaraclerdecercetar.,tllnliflcl apllcatlvl, mal ales In Kopul slablliril de noi surse energetice lerestre.

Amplul progr.m de colaborare ape-

superioare acelora neeelare nu elte aVlntaJoalA,ne.vlndnlcl-olnfluenlie­lupra consumului de combultlbll.

• Puter .. , cuplul motor ,1 con.umul Ipetltlc de combustibil se modifld cu uzura molorulul. Pentru apreclerMln­l1uenlel uzurII atupra mirlmilor men-1I0natese pratlnt.iilntabelul de mai jos

Dr. Ing. FL ZAG.lNESCU

tlali dlntra N.A.S.A. ,1 Academia de ştiinte a U.R.S.S. clre se .... concretiza In li7S prin cre.r .. pe orbiti clrcum­tere&trii a primului cuplu de nave 50-IUZ-APOLLO, program eu un profund earaclilfumanltar, este numai unlnce­put In cadrul acllunllor de colaborare Internaţionali In cercetarea ,1 folo.lrea IIpallulul cosmic. Acel,tl .. ta pirerea la care se rallaziconduciitorll grupuri­lor de astronauti: generelll aviatori Via­dimlr Şatalo. ,1 Thomll Slafford.

100 de autocamlOlne. (vezi tabelUl)

Dupi cum Sti vede,puteral ,i cuplul scad cu uzurl, iar contumul de com­buillibit cre,te. Variatia acestor Indici cu uzura esle diferitA dela motor le motor.lfllunclle de construclll ,1 teh­nologia ullllzati pentru confecţlonar.a diferitelor piese ale mOlorulul.

SfATURI PRACTICI mici (sub 8:11 nu au nevoie de benzlne rezultatele obtlnute pe .utocemloanele • Culoarea unei ma,lnl contribuie la cu C.O. ridicate (.ub9Q). Utilizarea la ZIL 12-11M ,1 GAZ-SI. Se menlloneazi mirlrea tecurltltlf de circulatie. S-. aC8fte motoare a unor benzlne cu C.O. ci datele sint medilleoblinute pe cite demonttrat cii mnlnlle care au culori

mal 'III (deaumplu,ro,u,portocallu1 sInt mullmal u,ort .. llaledeconducitorl.

Drum Uzura medie Puterea Cuplul Consumul Da .semen .... -a m'l gifII ci dupi

ma,inlle vopsite policolor, 1010.lnd cu-Motorul parcurs pedl.melrul mall Imi mulm tpeclflc lorl contrastante (de elemplu, .patele

km cllIndrulUI etectivi efectiv g/CP.h ro,u, fata verde, cu dungi Ilbe HU negre CP kgfm etcJ,spallul de gerdl al vehlculeior din

ZIL IIM '.000 ".' 3O.S spate ette mal mare. Conducitorllauto .1 ace.tor vehiculeconllder.u ci mati-

"'" ..... ".S 27.' nlleMopreliCpOllcolor,lntconduMde tinericum.lpU\lnaelperlenţii ,ioptl-.,,,. 0,172 ".' ... ' '" misti .

.. ". ..... 81.' ".' 320 e Eate Intefl-II si se monteze doui

pneuridetlpurldtferttepeaceea,lpunte.

1111860 Nu este .uficlent si nu se .metteca ..... ".S ".S pneurileradialecuacelflllconvenilonale,

GAZ-51 '.01 .... II1,t dar nici tipuri da pneurl de aceeatl ca-tegorle (CII prollle, constructii dlfllflte).

" ... '." .. .• 1!1,O ". .tn.lntedelfChlm~pneuriIeUlate

.,'" 0,11 ".' 11,7 '" cu altele no~ la puntea din faţii a unei m.,lnl e.te naee .. r si .. controlue

30'01 0,18 .... '" .. , geometria punlll. O dlrec11e deregllIIi uzeazi rapid pnaurlle. Oe asemenea,

'OI'" . ., '" 17,5 este neceMr si se echilibreze noile pneuri.

23

/'

CONSULTATII TV

SOLUTII PRACTICE

RADIO SERVICE

RADIO SERVICE

POSTA REDACTIa

"'d, ...... d.ct, .. no •• tr • • st. TEHNIUM .. Bucu. '.sh. Poata SCIII'''' n. I •• cto",". ~.ton I' .. to. Int.ru,.. t15' T''''''flIl .... c .. tat la CO"" b,n"lul pohv,.f,c C ••• SClnt.iI_

INSTABILITATEA IMAGINII PCL

Un fenomen foarte suplirtitor se manifestA prin IT.mUTarea Imaginii pe verticala Fenomenul este cu atît mal frecvent cu efi: televizorul are o durat. .. ~paitl~!j:. funcţionare (mal vechi) ,i •• t. echipat cu osellator de cadre fi, Defectul provine din condenSlitorul C car. Inlocuit II condus la dispariţia supar!tOfului fenomen. MAsurat In curent continuu. condensatorul C nu prezint! un defect palpabit - dar In regim de Impuls prezint! un curent de fugA ridicat.

IMAGINEA DEPLASATĂ ORIZONTAL

tw!R;O~' : 11W'O rr- !,. Defecţiun811 apar. prin deplasa­

rea Imaginii pe orizonta~ In margi­nea ecranului apArind o dungI neagrA destul de Iata, In plus sta­bilitatea frecvenţei bllieilljului pa orizontalA fiind redusi. Schimba­rea tuburJlor sau verificarea regi­mului de funCţionar. nu conduc spre un diagnostic precis.

Singulll observatle poate fi fA· cutA cu osclloscopu~,' anume se obser ... A o deformare a Impulsulu; ce pleacA din etajul final linii şi ajunge la comparatorul de fazA.

Remedierea defectululse obţine prin Inlocuirea rezlstenlel Ra cArei ... aloare a crescut foarte mult,

FAN­TE- !,

ZIA S-604A Echlpatcu5tuburlelecironlce.radlorecePtorul.fantez la . ,

prOGus al uZlnelor Eleclron,ca. poa' e 'IC9PI,ona Imie,unile cu modulatie de amplitudine din gama undelor lungi. medii Si scurte.

Constructia mecanicii este robUSI!. sch,mbarea gam.'o. eleculindu·se cu un comutator lip clavialur&' Acest r.dio. receplora losl fAcut ,iln variantll cu picup

Valorilepleselor,laletuburllor.,eC1rOnlc.lUndnotatep.

COSTACHE MARCU -Judetul Olt Pentru recepţionarea benzii de 144 MHz puteti modillca

un bloc UUS de la radioreceptorul «Mamala. utilizind Indl_ catiileapirute la p. 14, «Tehnlum.'I13.

BACIU SEVER _ Bucur.,ti Vi recomandllm a utiliza serviciile un" cO:)I,.rlll ..... pa.

ciaHute. RADU IOAN - Jud. Cluj; 'ACOB VASILe: - Galati; MAXIM NICOLAE - Jud. Dlmboviţa Pentru constructia ,1 ulillurea unul . mllitor radio .... eti

ne ... ole de o .utorlzatie emlai de organele M.P,Tc. Remedierea defectiunlt la aparatul «Oarcl" •• e lace prin

Inlocuirea tubului ECC 85-Pentru a conslrul un amplilicator Af .tudlatl colectl. re­

vl.leinoastre, GLiGOR ION --:- Vldra,Jud. Alba Rezlstentele indIcate de d .... In grupa I ,.,11 au pulere de

q25 W,lar cele din grupa a lloafţYN, In grupa a IV·a slntrezl,tenle d.,W.

B!~'::~~U F~::llicu BU:f{.e,:8; !.Rc:.~~u~:'=~L~1. NESCU AUREL - Mangalia; DRAGOI MARIN _ Bucur.,ti; DIANU MIHAI _ Bucur.,ti

V! aducem lacuno,tlnttci ati loat lnlcrl"la ConcuTlul «Tehnlum 74_ ,1 eli puieti Irlml. lucr'rlle plnll1l d.ta de 15 ma/ •• c.

, chemi. pentru retacerell translormatorului de relea, dim mai JOI datele acestui transforma!or; Inlhur.rea L 18 ar. 4oo'pire'O.45 mm. L 19are36spi.e40.«i mrn,L!Klare3&4 .pl •• _0.3mm.L21 are 870 spire «1 0.12 mIT\L22are870splre;0,12 mm, L23are26 spire;1 mm.

Banda de Ir«vente reprodusA esle cuprind Inlr. 80 ,1 4000Hz la o putere nominal.idele.lredel,5W.

DIALOG CU ELEVII

(U,m.,-,dlnP/JIJ.nj

Elevilofcaredorescsllment1nileg.ituracunol,,11 intere.ellii materialele de chimie le propunem, prin

1:~~~~~~:~~!7:af~~~~~EE2:uE~~t~~~:~~;~ ~ persplcacltat. pe cere le punem aici si, tolodali, pro­punem lemellei deo.eblte, car.·1 preocupI.

$1 acum, cTtewalntreb!rl: "Care .inl denumirile combinatiilor cu ollgenul

ale e lementelor prezenlale in tebelul 31 21 Dintre elememe!e celor 7 grupe orincipale. care

se gAsesc In naturA In stere de agregare IIlloa,A1 31 Cum se nume~;e oliduf A120

3? EI lilnd greu

.olubil ,i foarte rezostent la ac\iuneaapai ,"e olige­nulul.careesieca1italealuideosebit.iinllrerucrarea ,ilO1rebuiniareallluminiului1

41 Ce valen\e POl a ... ea Cu. Ag. Au? Si .. du 'lem· ple de combinatii.

N.R, Răspunsurile vor fi dorecie ,i .curle. Nu 1011-c,Ulim expllcalil ample.

Elevii care ne scriu In leg.ituri cu acelte malerlal. (rAspun.uri si propuneri) ... or spec,fica pe pliC: PEN­TRU «DIALOG CU ELEVII,

. ..-:;.'