'STOMAROMANILORUORU

DIN

DACIA SUPERIOREDE

A. PAPIU ILARIANU.

TOMULU I.EDITION. II.

ISTORI'A ROMANILORU DIN DACI'A SUPERIOREPEN' LA A. 1848. ESCLUSIVE.

030C3C441.

VIE NACU LITERELE LUI C. GEROLD SI FIIU.

1 8 5 2.

.

,

Quomquam valise borbarorum arm-Mane. finehtmpopull Romani provInolom Inundos,,ent; colo-nise lumen legionesque Romanas non polubmeInterire. Inter bnrbaroa °brute°, Romonamtandem ltngvnm redolere videntur, at ne omni-no nom deserant, Ito reluctantur, nt non tan-turn pro vitae, quantum pro linporre Modulo&late certasse oideantur.

Ant. Boni Infos.

UMBRELORU. ROMANILORU.

CARL SE. AU. LUPTATU. M. DACIA.PENTRU. LIMBA. MAI. MULTI".

CA. PENTRU. VIETIA.A. PAPIU. MARIAM".

COLONU. DIN. DAC. LUI. TRAIANU.LA. A. U. C. MMDCV.

PROV. DAC. MDCCXLVI.DIN. VOTU.

CATRA LEPTORI:

Ilindu ca editiunea prima a acestui toinua trecutu: se fete necesaria acesta a dou'aeditiune.

In fiintia, ea nu se destinge de cea de an-taiu, de ctitu ca s'a inavutitu cu 4. docu-mente relative la unele din obieptele per-traptate; materiele sunt ordenate mai si-stematice ; limb'a e stilulu aunt mai cu-ratiate ; si in formele limbei principiuluanalogicu 6 obserbatu mai cu consecintia.

Cea-a ce ar' fi fostu de insemnatu la prim'aeditiune, obserbamu acumu: cumca in to-mulu primu nu ni-a fostu scopulu de atiesere o istoria completa a Romaniloru,dela inceputulu loru in partile aceste pen'la a. 1848. La acest-a s'are fi cerutu unustudiu mai indelungatu, poteri e medilocemai mari, de atu ale nostre. Scopulu

VIII

nostru a fostu numai de a ne deschiderecalea la epoc'a cea mai noua, la evene-mentele ce s'au petrecutu sub ochii no-stri. De acea-a, preste istori'a vechia tre-curamu numai eh in fuga. Prin urmare,tomulu primu debe a se considerare nu-mai ca unu preamblu alu istoriei nostremoderne.

Cu ocasiunea acesta me sentiu oblegatu amultianaire onoratului publicu Romanupentru caldur'a , cu care a imbraciosiatutomulu primu alu acestui opu ; nu maipuyinu aceloru barbati zelosi, cari se in-sarcinara cu distribuirea lui. Speru, cacu acel-asi zelu si caldura se voru acepthsi tomii urmatori.

Autorele.

CUPRENSULUTOMULUI I.

-4-CAPU I.

Homanii adusi de Traianu Imperatu in Daci'a. Daci'a

suptu barbari. Dacia libera. Venirea unguriloru.

Resbelele romanilorn cu nngurii. Caderea roma-

nilorn din Daci'a superiore suptu unguri. (a. 106904.) ,

CAPU II.

Par.

1

Asiediarea unguriloru in Panoni'a. Starea politica a ro-maniloru suptu unguri. Introducerea iobaglei. Tu-multele tieraniloru. Trecerea ducilorn Negru siDragosiu in Daci'a inferiore. Intemeiarea princi-

pateloru Romaniei e Moldaviei. (a. 905 1437.) 13

X

CAPU III.

Reseol'a Romanilorn dela a. 1437. Uniunea celoru treinatiuni. Corvinii. Rescol'a tieraniloru din Unga-ri'a la a. 1514. IobagYa perpetua. Caderea Un-

gariei. (1437 1526.)

CAPU 1V.

Pig

27

Romanii suptu principii independenti ai Transilvaniei.

Approbatae et Compilatae constitutiones Transil-vaniae. Persecntiunile besericesci. Traducerea car-

tiloru besericesci in romanesce. (1526-16964... 43

CAPU V.

Romanii suptu cas'a austriaca. Diplom'a Leopoldina.

Uniunea Romanilorn cn beseric'a Romei. Folosele

e perderile nniunei. Cans'a natiunale. Articlnlu 6.

dela 1744. Josefn II. Revolutiunea Horei. (1696

1791.) 54

XI

CAPU VI.

Pair.

Starea politica e besericesca a romaniloru din Dacia Su-

periore pen' la a. 1848. Caus'a natiunale la

a. 1791. Petitinnea data in nnmele totororu ro-

maniloru. Resultatuln. Episcopulu unitu Bobu.

Resturnarea constitiniunri bcsericei romane. Peti-.

tiunea episcopiloru Lemenyi e Moga la a. 1834.

Ungurismulu e romanii. Caus'a cu sasii la a. 1842.

Romanii dela Temesiu e Criaiu. (a. 1791 1848.) 81

CAPU VII.

Stares tieraniloru romani din Daci'a superiore pen' laa. 1848 f 145

CAPU VIII.

Starea culturei intieleptuali a romaniloru din Dacia Su-periore pen' la a. 1848 195

X lI

DOCUMENT.

pug.

I. Propusetiunea Cancelariei transilvane de curte inobieptulu petitiunei pentru natinnalitate asternutede episcopii J. Lemenyi e V. Moga la a. 1834 229

II. Protestulu Consistoriului din Blasiu in contr'u in-troducerei limbei ungnresci la a. 1842 243

III. Confederatinnea si nniunea sasiloru celebrata laa. 1613., renoita la a. 1636.. 1675 247

IV. Propusetiunea Cancelarlei de curte in cans'a luiSecarianu en sasii pentru a fi aceptatu cli prapti-cante langa magistratulu din Brasieu la a. 1846 248

ISTORI'A

ROMANILORUDIN

DACI'A SUPERIORE.

r-9-

CAPU I.

Romanii adusi de Tralanu imp. in Daci'a. Dacia suptu barbari. Daci'a

Iibera. Venirea unguriloru. Resbelele romaniloru cu ungurii. Cade-

rea romaniloru din Daci'a superiors suptu unguri. (a. 106 904.)

De n'a perltu romanuln =Ida ordele barberVerdi ch. el locuste In agrt-I semenad

Talnndu fare de rolls, rapindu fare erudareLIpsindu pe (II de taut Id p9 aorori de frail:

ACAMIU candu braclu-ti ageru In lume-b ounoseutu,Tu 'naval° romane ma' erect' ea awl perdutu?

A. Muresianu.

Cu Oita dorore, cu atrtt'a dreptate asemenaunu istoricu alu nostru istori'a romaniloru cu otragedia. Asia este intru adeveru: istori'a nostradela inceputu si pene in iromentulu preseiite esteo adeverata istoria de patemi.

1st. Rom. t. I. edit. 2. de A. Papiu. 1

2

Tralanu co- I. Dupa ce Traianu imperatu stinsese cu to-prinde Da-

cl'a, el adu. tulu pe Dacii cei belicosi, Daci'a o supuseseperatiei romane : trecb. o multIme nemarginita de

tr'ens'a. omens din tota lumea romana spre impoporareaa. 106. d. Cr.

acestei provencie intre Dunare, Tisa, Carpati eDnistru Daco-romanii ducea o vietia feri-cita in act sta tiera, care erg, un'a dintre cele d'hn-

cele mai avute de auru e cele mai frumoseprovencie ale imperatiei celei mars a romaniloru.Daci'a se numil Dacia felix, Dacid augusta si senumerh intre provenciele .A.,,gustului, nu ale Sena-tului. Monumentele marimei romane, martorii fe-ricirei romaniloru in Daci'a, stau pene asta-di.

Aureliann II. Dara nu tierrh nici done secle florea Da-leg iunile

scote ties lui Traianu suptu cei mai straluciti si potentidin Daci'a. impera tori ai Romei : si sortea cea sinistra a TOa. 274.

maniloru arunch Daci'a cea ferice, Daci'a augustapreda furiei barbariloru. De athte cente de anmai memoreza romanii cu mare gele si pen' asta-di in colinde]e loru pe imperatorele Aurelianu,care parasl D.,ci'a si o lash suptu jugulu celu defern alu barbariloru 2). a. 274. d. Cr.

nacre luiAnnelidan.

I)

2)

Cum Dacia bello Decebali viris esset exhausta , Traia-nus ad frequentandam hanc , decks centena Irma pas-suum in circuitu habentern , provinciam, ex toto orberomano infinitas eo copias hominum transtulerat, ad agroset urbes colendas. Eutropiu L. VI. 6.Aurelianu imperatu desperandu de a mai pote tiene Da-ci'a , sco tendu dintr'ens'a legiunile cu o parte a provin-cial iloru (cea mai mare parte remase in Daci'a lui Traianu,care acumu era patri'a loru, in aceste tempuri fatali,candu nici in Itom'a nu

Daciaerh, vieti'a mai sccura) le trecu

in Mesi'a, care o numl sea ch se no se de uitarei

si

1).

tale ,

3

III. De aci inainte incepu fatalitatile romani-loru preste totu, dar' mai alesu ale traianidiloru Daci'a suptotienura mai neintreruptu atitte secle, si tienu anca barbdri.

pene in dale nostre.Voi icone maiestose ale unui tempu apuneto-

riu! Voi fecie ambitiose ale Romei cei superbelvoi stingundeloru schintei de vietia ale unei lumi

numele anei atari provencie formate de Traiann ", netantae a Traiano formatae provinciae nomen .oblivionitraderetur." Romanii acestei none Dacie , peste cartirupseia bulgarii, in unire en acesti-a se rupsera de ca-tra imperatl'a bisantina in sec. VII ; si cu tote ca insec. XI. era supuse Basiliu II; dar' in sec. XII. prinscularea celoru doi frati romani Petra e Asanu din nonscuturara jugnlu grecescu. Acesta imperatla noua ro-mana-bulgara inflorl suptu cei mai buni si mai potent;regi e imperati romani din famili'a asana pen' ce cu fini-tultz sec. XIV. se stinse prim turci cu totulu. Romani;de asta-di ai Daciei aureliane, ea tote ca vorbescu lim.b'a romana, dara s'au grecitn e slavitu forte. La ace_sta nefericire a contribuitu impartirea imperiului romann,desbinarea acea nefericita intre beseric'a apusena e resa.ritena, comerciulu celu continuo cu grecii e slavii , dar'mai alesu beseric'a grecesca, de care se tienea, e se tienu,a carei limbs, precumu si cea slavica se introduse inbesericele romanesci, cu inlaturarea limbei romane pro_tans puritatea acestei-a , o implb de cuvente grecesci eslavesci, ehtu dupa tote aceste-a potemu dice, ea le-gca resaritena, precumu in Daci'a superiors a lui Traianufu scaparea natiunalitatei romane intre Unguri : la ro-manii din Daci'a lui Aurelianu din contra fit caus'a pri-maria a stingerei mai de totu spiretulu natiunale. Au-relianidii pe la a. 1203. suptu Joanitiu se unisera cubeseric'a Romei.

1*

tl

'i

acie.

4

imbetranite si mai alesu to fericirea Daciei an-guste apune acumu in pace o alta crepe-ratiune , altu speptaclu , altu tonu de lucrare sipatemire urmeza. Ici din codrii cei intunecati aimedia-noptei, colea din desertele cele retrase ara-bice se versa fara intrerumpere, eh, unu diluiu ni-micitoriu, irumpu, nisce valuri teribili de mare,se redica ca nisce nuori grei amenintiatori se-mentli peste sementli de popore necunoscute peneatunci predandu cu focu e cu feru totu, ce le sta

tion Coil. inainte. Goti, pe cari nu se vedu ai fi datu ro-smanii uitarei nici pen' asta-di in cuventulu dehoti celu probabile dela numele loru impromu-

Spt nan;. tatu. Huni , a caroru origine o trage Jornande'375-12512' dela spiretele cele necurate, cari si numai cu te-

rorea feciei loru insufla,ndu spaima fugarih preinemici , ca-ci de abia avea facia de omu , niscebestie bipede, in sufletu nu mai pucinu uriti chin trupu '). Sunetulu intrarei loru s'a, audItu penela marea atlantica, ei au facutu iinpingerea aceafatale de popore barbare, care a implutu Europ'a,si alte locuri ale partiloru lutnei. Gotii cei po-tenti nu potura std, facia cu aceste valuri furiose.Daci'a cadh in man'a huniloru. Regele acestor-aAtila ensusi se chiama pe sene : flagelulu lui duin-ne-dieu. Tote poporele fugira dinaintea acestorufere de omeni singuri romanii standu pe locu 2).Huniloru urmara Gepidii, Avarii, Bulgarii etc.

Jornandes de rebus geticis. cap. XXIV.2) Solis valachis hic remanentibus. Thurocz. Chron. Hung.

p. i. c. 17.

cd.

1)

I

5

Imperatl'a cea mare a romaniloru, o-data domn'a Suptu Gepl-lumei cunoscute, in care inse vertutile cele vechi dt,pAevna,rie ite.

devenisera acumu fabule mithice, in urma se co- see. VIII.

tropl cu totulu de catra aceste sementle nenume-rate de barbari, dreptu vendepta a Nemesei pen-tru pecatele si coruptiunea, in care cadusera.

IV. Dara nici un'a din provenciele cele multe Pusetiuneaale imperatiei cei mari a romaniloru nu lua acesta e pc

Lase

vendepta mai infricosiatu, Daci'a lui Traianu, supbta

el .ar-nici unii n'o semara mai incolo cu multu de aseptea vitia de atunci si pene astadi: ca strane-potii si stranepoti de stranepotii daco-romaniloru;ca-ci nicairi pe pamentu nu fura inundarile bar-bariloru atatu de tienutorie e multefarie eh intierile inferiori danubiane e pontice (eusinice):aceste-a era port'a intrarei barbariloru in Europ'a,pe aici era drumulu celu mare .alu turmeloru lorucatra ocidente: romanii Daciei era obieptulu furieicei d'antftie a acestoru orde. Mai adaoge frumseti'acea romantics a tierei , fertilitatea pamentului,aurulu Daciei, cari tote indulcia pe barbari, iatragea si-i tienea aicia. Totu, ce produse geniuluromanu in mai doue cede, ce crescuse sudoreageneratiuniloru, ce perfeptiunase sperienti'a : totemonumentele geniului, vertutei, poterei tote seprefacu acumu in nisce ruini tristi :

Uncle4 Ulpi'a Traiana, Ampoiulu e Patruis'a?"nisce ruine plene de gele de abia au remasu, eh,place martori tristi ai marimei cei superbe a stra-buniloru nostri

Adversitatile tempuriloru , furi'a barbariloru,vendept'a sortei, bit menl'a provedentiei, ca. con-

aca

6

jurate pare ca avea de scopu a stingere sementi'aromana. Dara geniulu romaniloru nu suferl totusi,eh, stranepotii unei genti atatu de maxi se perade pe faci'a pamentului. Romanii nu perira: eiviu pene asta-di . . . si d4ca si vedemu asta-dicu gele numai ruinele cele plangunde ale Ulpiei-traiane si ale altoru monumente maiestose alegloriei e marimei strabuniloru nostri: dar' fiinti'anatiunale-romana, pare ca inganandu tote adver-sitatile a sieptesprediece secle, a atat'a amaru detempu si amare nefericiri , remase neatensa ,aurulu probatu in focu, pene asta-di. Si asta-didice romanulu dupa 17. secle cu superbia: .Ro-manus sum civic, eu sum romanu. Unu poporuprobatu eh acest-a porta in sinulu seu simburelevietiei perpetue.

!tumuli 'si V. Daco-romanii parasiti de vulturulu romanu,pastreza na-tiunalitatea ne-potendu sta contra multimei e furiei barbari-suptu bar- loru, parte se supusera acestor-a, pastrandu-si

totusi individuaretatea si carapterulu loru na-tiunale cu atat-a scumpetate, in catu dupa cumudice Bonfiniu ,,nu atcitu se luptara pentru vietia,eau pentru limba" 1) ; parte se trasera la muntiaperandu-si independenti'a si libertatea loru na-tiunale suptu duci alesi din sinulu loru. Acesti-ala tempuri favoritorie se scoboria drag la siesurispre a imbracisia pe fratii loru.

uaci'a VI. Asia fecera in sec. VU. si cu destintiune inLem.

') Non tantum pro vitae, quantum pro lingvae incolumitatecertasse videantur. Bonfinius Dec. II. 1. 5.

cb

bari.

0-

7

sec. VIII. dupa caderea avariloru , incetandu incht-vit incursele barbariloru.

Daci'a er' se fete acumuDar' nefericirea romaniloru ffi, ca ei suptu

domnia a barbariloru fiindu fara nici olegatura natiunale intre sene, pare ca-si uitara deunitatea natiunale, si dupa retragerea barbariloruintemeiandu-se liberi, se constituira separati er'nu uniti intre sene suptu diversii capi ai loru,independenti nu numai de catra straini, el 81 faranici-o legatura natiunale intre sene, ne consi-derandu, ca poterea natiunale numai unita pokeda peptu incurseloru barbariloru.

VII. Poterea natiunale impartita nu lungu sepota sustiene. CI pene candu ducii Daciei infe-riori cadura suptu jugulu altoru barbari : duciiromani ai Daciei superiori ai Transilvaniei,Bihorului e Banatului pe acele tempuri Gelou

seu Juliu), Meno-morot (Mariot, MinorMarius ?) si Gladiu (Claudiu ?) avea a se lupta,pentru libertatea loru asupr'a unui nouu soiu debarbari asiatici catra finitulu sec. IX. Acesti-afura ungurii.

VIII. Istori'a nostra de pe aceste tempuri 6scrisa de unguru, pentru-ca, dupa cumu diceprincipele C'antemir romaniloru le sta mai multula anima se faca fapte bune, de cdtu se stria." Daracu tote aceste-a si dupa istoriculu unguru, carealtmentre cu ata,t-a predileptiune scrie pentruunguri, catu intre altele dice, ca intreprinderileunguriloru erh conduce de spiretulu Bantu, mecar-ca erh pagani, bravurele romaniloru in resbelele

Venirea un.guriloru.

libera.

lung'a

(Gelliu

8

cu ungurii totusi sl dupa cele ce scrie ungu-rulu, dim sunt mai mari , de catu ale totorupoporeloru vecine, cu cari se batura ungurii.Romanii se opusera nouiloru barbari cu mai marecerbecla, de eatu rutenii e bulgarii lui Salanu.

Resbelele IX. Asia bravulu Meno-morot , care domnia,rumainlorudin llacra intre Muresiu, Tisa si Somesiu , refusa cu dem-

nitate romans pretensiunea cea nedrepta a luia. 904 5. Arpad ducelui unguriloru, care-i cerea tier'a inalenumorut

bravulu. poterea dreptului, ce dices, ca-lu are dupa stns.-mosiu-seu Atila, era tramisiloru lui Arpad inurmatoriulu tipu le respunse bravulu dlcundu 1) :,Spuneti lui Arpad ducelui unguriloru, domnuluivostru, ca-i suntemu detori lui, ca amicu amicu-lui, intru tote, de ce are lipsa, pentru-ca 6 omustrainu si de multe are lipsa, tier'a inse, care ocerlz dela gratra nostra nici de cumu nu i o vomu

j) Dicite Arpadio duci Hungariae, domino vestro : debito-res sumus ei in omnibus, quae ei necessaria sunt, quiahospes homo est et in multis indiget, terrain autem, quampetivit a nostra gratis, nullatenus concedimus nobis vi-ventibus; hoc etiam indigne tulimus, quod Salanus duxei concessit maximum terram, aut propter amorem , utdicitur, ant propter timorem, quod negatur. Nos autemnec propter amorem , nec propter timorem ei concedi-mus terram, etiam quantum pugillus caperet , licet, di-xerit jus suum ease. Et verba sua non conturbant ani-mum nostrum, eo, quod mandaverit nobis se descendissede genera Atilae regis, qui flagellum Dei dicebatur, quietiam violenta mane rapuerat terram hanc ab atavo meo,sad tamen modo per gratiam domini mei imperatorisyonstantinopolitani (?) nemo poterit auferre de manibusmcis. Anonymus C. XX.

9

da, pen' vomu trai; el acea-a cu greu amu suferituCa ducele Salanu i-a datu tier'a cea mai mare,seu din amore, cumu se spune, seu de frica, cese nega. Era not nici din amore, nici de fricanu-i damu din tier'a nostra nici mecar o palma delocu, cu tote ca dice, ca e dreptulu seu. Si vorbelelui nu turbura anim'a nostra, ca-ci ne-a mandatunoe ca se tage din genulu regelui Atila, care sechiamb, flagelulu lui dumnedieu, care anca cupoterea a rapitu tier'a acest-a dela stramosiu-meu,er' acumu prin grati'a domnului meu imperatoreluidela Congtantinopole (?) nime nu o vh, pote luadin manile mele. Si d1cundu aceste-a a datu voiatamisiloru se se intorca." Arpadu se catranipentru acestu respunsu cutediatoriu alu duceluiromanu, si tramise asupra lui pe cei mai generosiostari ai sei: Menomorot 'i cuprinse cu resbelu.Catu pondu ponea ungurii pe invingerea lui Meno-morot se vede de acolea, ca dupa ce cu ocasiuneaacestei espeditiuni se retrase Meno-morot pesteCrisiu, si se apera numai de acolo cu barbatlaasupr'a unguriloru: acesti-a deteminandu de metaa tieei lui Arpad port'a Mesesiului, si dandudespre adst-a si mai alesu despre retragerea luiMeno-morot peste Crisiu scire lui Arpad:Arpad cu nobilii sei se bucurara cu bucurla atAtude mare, in catu dupa daten'a paganesca feceraaldumas, si acelor-a can le spunea de bucurla leimpartih diverse daruri ; ducele Arpad cu primatiisei intr'o septemana intrega mancara serbatorescesi mai in tote dilele se irnbeta de bucuria

10

mare" 1). Intr'acea -a Meno-morot anca nu erhsupusu. Pre acestu potente duce romanu cu multumai tardiu, dupa ce acumu mai tote tierile sipoporele vecine erh supuse unguriloru, numai lao a dou'a espeditiune mai tardia, dupa unu resbelucumplitu, ce tienh doue-spre-diece dile, lu pothsupune Arpad, si atunci anca luandu Arpad fii'alui Meno-morot de muiere pentru fiiu-seu Zolta 2),era densulu Meno-morot xemanendu totu ducetributariu in Bihoru. Intr'acea -a bravulu Meno-morot la, alu doile anu murl fara fii, si tier'a luideven1 in pace suptu imediat'a domnia a lui Zoltagenere-seu ducelui Ungariei e urmatoriloru ducisi regi unguresci 3).

Ducele Go- X. Domnulu romaniloru din Transilvani'a ancalou case in cuprinse cu unu resbelu cumplitu pe irumpetoriilupta. Tran-silva»ii facu cei neasceptati, si dupa ce each: in lupta murindu

paLe. o morte gloriosa pentru patri'a sea : locuitoriitierei parte prin irumperea cea neasceptata, parteprin insielatiunea astutului Tuhutum dupa o luptacumplita invinsi , vedendu mortea domnului loru

') et fere singulis diebas inebriabantur propter eventumtantae laetitiae. Anonymus.

2) Pe fii'a lui Menom. cu mare onore o dusera in cas'a du.cafe. Ducele Arpad e toti primatii sei ei esira inainte in.tru intempinarea miresei a atarui duce. Er' Arpad e totiprimatii sei celebrandu nunt'a, fecere mari ospetie e maiin tota diu'n se ospetk de nunta cu diversele mui aletieriloru vecine, si tiii acestor-a, luati de ostateci , sejock inaintea feciei ducelui e nobililoru ltti. Anony.mus. c. LII.

2) Anonymus Belae regis notarins. cap. XIX. XX. XXI.XXII.; XXVIII. XXIX. L. LI. LII.

11

si-a alesu sie-si domnu pe Tuhutum , ntc supu-nendu-se, a de buna voia dandu man' a cu ungurii I);facundu unire politica intre sene.

XI. In ac6sta forma se supuse si Claudiu Asisdereadomnulu romaniloru dintre Dunare, Tisa, Muresiu duceie ciaois Daei'ae Alpii Transilvaniei (Banatu) dupa unu resbelu tentesiana.sangerosu, remanendu totu densulu si urmatoriilui domni tributari ai Banatului, asia-dara sustie-nendu-si Banatulu si de acl inainte autonomi'asea suptu unu capu natiunale. Litre acesti-a Oh-tumu (Optumu) nepotulu lui Claudiu la atftt-apotere venise, catu aducundu-si a mente de vechi'alibertate a tierei sele, si incredentiandu-se in multi-mea militariloru e nobililoru sei nu urea se

Stefanu;mai

asculte si se mai fia supusu regelui dar'prin proditiunea lui Cinadu generariului seu '1u Ranatulu se

invinse regele Stefanu dupa unu resbelu infrico-siatu, in care cadft al ducele Optumu 2).

Asa cadura romanii din Daci'a superiore suptudomnirea unguriloru I

XII. Din tote aceste-a se vede , ca romaniidela retragerea legiuniloru lui Aurelianudata n'au fostu mai in potere, de cfttu pe tempuluvenirei unguriloru. Dintre toti barbarii cu un-gurii tienura romanii resbele cumplite. Romaniiincepusera dar' a inflorl suptu principii loru na-tiunali in decursu de unu seclu dela caderea

1) Anonymus etc. cap. XXIV. XXV. XXVII.2) Anonymus etc. cap. XXXIIIXLII.; XLIV XLVI.

et acts. Sancti Gherarcli episcopi chanadiensis opera Igna-tii C. do Battyan episcopi Tranniae 1790.

arum°

nici-o-

=:,1

12

avariloru. Si dem in urma fura constrinsi a sesupune: ac4st-a o fecera dupa ce acumu mai totepoporele vecine erh supuse , numai dupa resbelecumplite e sangerose, e cu traptate de pace ono-rifice.

Cumu potea acesti trei duci romani potenti sesferme poterea nouiloru barbari, d6ca se batea inunire asupra-le. Candu voru inveti o-data ro-manii , ca ei numai cu poteri intrunite potu seinfranga pre inemicii loru! ...

CAPU II.

Asiediarea unguriloru in Panoni'a. Starea politica a romanilora suptnunguri. Introducerea iobsgiei. Tumultele tieraniloru. Trecerealui Negru of Dragoslu Voda in nacre in feriore. Intemoiarea prin.cipateloru Romaniel a Moldaviel (dela a. 905 1437).

XI. lingurii singuri din barbarii evului me-din remasera si se asiediara, aicia. Si romanii dead inainte gemu suptu lungulu e din di in ditotu mai durulu jugu alu unguriloru.

Istori'a romaniloru suptu unguri acumu indatala inceputu 6 triste cu introducerea iobaglei , edin seclu in seclu se face totu mai plena de ne-dreptaari pentru romani, pen' ce in urma roma-nii nu se

inmai considerara de compatrioti , ci de

straini patri'a loru, de sierbi ai veneticiloru.XIV. In respeptulu politicu romanii la ince- Stares poll-

putu, in poterea constitutiunei celei provinciali it:join.

s u federative, care fib primitiv'a constitutiune a urnnitivi,"LePorntUngariei, nu potea se fia atfitu de apesati. La in- slitntinne

provincialesuptu duel.ceputu chiaru 81 Bihorulu remase er' suptu Meno-

morot; Banatulu pen' tardlu suptu princepii seinatiunali-romani ; Transilvani'a suptu ducii sei

Nu gurii seasiedia in

Pa mourn.

14

proprii independenti. Cu distintiune romanii dinBanatu, remanendu si dupa supunere totu suptuprincepii sei natiunali, deliea se se afle mai binede catu ceialalti frati ai loru; nici starea roma-niloru din Transilvani'a nu se pare a ti fostu prn-triste atatu dupa invoirea facuta de buna voia,cfttu si mai vertosu din causa, ca ungurii nu seasiediasera anca in Transilvani'a pen' mai tardlu,precumu nici in Banatu e Bihoru, apoi nici Tu-hutum nu cuprinsese tota Transilvani'a. Dar' re-

suptu rcgi. dicarea duciloru Ungariei la dernnitatea, de rege,acumu suptu celu d'antaiu rege Stefanu, nemicimai de totu autonomi'a ducateloru romane. Inurma introducerea constitutiunei feudali taift inanim'a natiunalitatei romane. In Transilvani'a

Os Pail sasi. venirea ospetiloru sasi in sec. XII. adause nu-merulu elementeloru inemice romaniloru. Acumuafara de romani, stravechii mosteni ai tierei ceimai numerosi, se afia anca trei natiuni in tiera:secuii lui Atila ; ungurii lui Tuhutum, cu alticati venire mai tardiu ; e ospetii sasi. Destuleelemente spre a nimici in venitoriu tota esisten-ti'a politica a romaniloru. Dreptulu primariu aluromaniloru la ereditatea tierei , numerulu lorucelu prepotente facia cu al' celoralalte natiunali-tati , fric'a acestor-a de romani de aici urmata,aducerea a mente a romaniloru de rapit'a loralibertate, tumultele loru , can tote insufla grigicuceritoriloru; mai adauge el relegiuneA orientale,ce o protean, romanii , si ce atatu era de perse-cutata din partea apostoliciloru regi ai Ungariei

era totu wale cause la colocuitoriele natiuni

spre totu mai adunc'a apesare a romaniloru. Cutote aceste-a romanii din Transilvani'a pene insec. XV. nu se vedu a fire despoiati de tote drep-turile politice: mai multe documente istorice punuafara de tota indoel'a, ca roman ii pen' atunci luaparte aptiva in numele loru la tote negotiele tie-rei. Dar' uniunea celoru trei natiuni desbrach,precumu vomu yea, pe romani de tote acestedrepturi.

XV. Intr'acea -a nimicu nu era athtu de nea-sceptatu e apesatoriu, atatu de triste e degiosi-toriu pentru romanii , cari mai nainte era, liberi,ca rapirea libertatei personali, eh rapirea dreptu-lui de proprietate, apesarea la tristea stare desierbu, de iobagiu.

Iobagi'a, candu a inceputu in Ungari'a nu sescie a nume. Dar' nu sufere nici o indoela ; catemeiulu se puse numai de chtu cu venirea un-guriloru. Notariulu lui Bela spune in mai multelocuri : e incepn ducele a donare credentiosilorusei locuri e posiesiuni magi" 1). Acolosi duceleArpad donh nobililoru sei locurile cu toti locui-torii sei" 2), din care apriatu se vede, ca nunumai locurile stravechiloru locuitori, ci locu-rile cu toti locuitorii sei" se impartih intre unguriiveniti.

Combinandu atatu tempulu chtu 61 modalitatea

') et coepit dux donare suis fidelibus loca et posscssionesmagnas. Anonymus. c. XXX.ibi dux (Arpad) condonavit suis nobilibus loca cum onni-bus habiiatoribus suis. Anonymus. c. XL. cf. XXI. XX II

Introduce-re.i

Evolutinneaistorica a

iobagici in1Jarari'a.

iobagieL

16

supunerei provencieloru romane, dupa cele ce aerieAnonimulu, 6 asemene adeverului, ea iobagra s'aintrodusu mai anthiu intre Dunare e Tisa , dupaacea-a in tienutulu Crisiului e Temesiului, e maiin urma in Transilvani'a, fiind-ca transilvanii, en-sisi locuitorii tierei, poporulu, se fecera aliati cuungurii prin traptatu e juramentu, nu athtu su-punendu-se , chtu dandu man'a de buna vointi'aloru cu ungurii; apoi in Transilvani'a unguri.nicinu erh anca afara de soldatii lui Tuhutum (ca-ciungurii de astadi din Transilvani'a parte-su ve-niti mai tardiu din Ungari'a unor-a condo-nandu-li-se fara dubiu locurile romaniloru cu totilocuitorii , parte-su romani unguriti in cursulutempului), afara de acea-a si ensusi Tuhutumspre pote asecura tier'a pentru sene e urma-torii sei (dintre cari unulu Giula la a. 948. se81 boteza dupa ritulu orientale, unindu-se prinac4st-a nu numai politice, dar' si in credentia cumostenii tierei), avea interesu a crutTh pe lo-cuitorii tierei; e 81 dupa ce se introduse iobagi'ala romanii din Transilvani'a la esemplulu tiereiunguresci (mai alesu dupa ce coprinse santuluStefanu Transilvani'a, batendu pre Giula II. dom-nulu Transilvaniei, pentru ca nu vrea se se unescacu beseric'a Romei 1) in Transilvani'a numaipen' acol' se intense, pen' uncle ajunsesera armelelui Tuhutum; din contra romanii din partea tie-rei de media-di remasera liberi, sl mai nainte

si ten' in diu'a de asta -di.

') Anonymus. cap. XXVII.

a-si

oh

17

Ungurii dela inceputu atatu de poftitori sevedu a fi fostu de a face pe omeni sierbi, in cAtuanca s. Stefanu se vedit constrinsu a pune lege I):ctt nemene se nu mai cutodie a supune sicrbitu-tei ver-o persona libera.

La inceputu pen' a nu se consolia e pen' anu se face iobagi'a universale , pen'a nu se des-poia tieranii de tota proprietatea imobile, parteacea mai mare a locuitoriloru era, proprietari depamentu liberi dem si destinsi de nobili;dar' anca si dupa legile de suptu cei dantfii regiunguresci pucinu debea se gresiesca liberulu sprea-si perde proprietatea e a cade in iobagia; asi4dupa o lege a s. Ladislau 2): liberulu prinsu infurtu este se se spendure, era fiii e fiiele lui maimari de diece ani se se arunce in sierbitute etota substanti'a se li so iee"; Wt chiaru 'si iobagii'si avea proprietatea loru nemobile, despre carepotea testare 3); ensusi Verboczy, candu se des-poiara tieranii de tote drepturile, cu tote ca dice:rusticus praeter mercedem laboris sui nihil ha-bet" (tieranulu n'are nimici afara de mercedeaJucrului seu): totusi vorbesoe in mai multe locuri

') Secundurn regale decretum statuttun est : nt Demo co.mitum vel militum post hac aliquam liberam personamservituti subdere audeat. S. Stephan. D. c. 20.

') Si quis liber vel servus in furto captus fuerit suspenda-tur at 11111 et filiae suae majoris aetatis quam decemannorum in servitutem redigantur et omnis substantiaeorum auferatur. S. Ladislaus. 1). II. c. 12. cf. D. 1.C. 14. et 1. III. c. 2.

Andr. II. 1). a. 4..

1st. R6141, 1. 1. edit. 2. Ile A, P.ipin. 2

II.

.

')

IS

,,de bonis imumbilibus rusticoru ", despre bu-nurile imobili ale tieraniloru."

Tieranii la inceputu (sec. XI XIS') nu erkatktu de asupriti : la inceputu ert supusi e mem-bri ai statului ; dupa acea-a supusi ai besericei,earei i d'i decima e i facea 81 alte servitfe pen'asta-di; si a trei'a supusi ai nobililoru , can erhderegutorii loru in pace (forum dominale) e con-duptorii loru in resbelu. Anca s. Stefanu deter-minase 1): cb, fia-care nobile se-si aiba militeleadeca sierbientele seu ; dealtmentre anca si petempul s. Stefanu athtu de pucinu pretiu civileavea servientii, in cilia anca acestu rege determi-nase 2) de Dula acusatiunea seu testimoniulu ser-vientiloru asupr'a domniloru loru 3): amesuratucu acestu decretu dice Verboczy 4), ca marturi-sinti'a tieranului in contr'a unei persone nobili-tarie n'are nici o valore.

Iobagii in acesta stare de nedreptu singur'aloru usiurare si-o aflk parte in dreptulu de a avesi ensisi proprietate imobile, parte in dreptulu dea schimbh jugulu unui domnu cu altulu (facultasliberae migrationis). Mai multi regi unguresci ape-

') Ut unusquisque senior seu dominus scum habeat mill-tern i. e. servientem nee aliquis alter illi svadeat anti-quum deserere seniorem et ad se venire (temeiniu gle-bee adstrictionis). a. Stefanu D. c. 21.

2) S. Stephan. D. c. 21.2) S. Stephan. D. c. 19.') Nam rusticana testatio contra personam nobilitarem ni-

lin valet. Tripart. II. 27. 6.

19

rara aceste drepturi ale tieraniloru 1); dam' pe langatote aceste legi aperatorie , aristocratii ungurescise sciura face in decursulu ternpului din condup-tori in resbelu, e deregutori in pace adeverati ti-rani e despoti peste militii sierbientii acumuiobagii loru, mai vertosu dupa rescoFa tieranilorudin Ardelu ]a a. 1437, si mai alesu dupa cea dinUngari'a la a. 1514, din care stare triste si dupace venI Ungari'a suptu cas'a austriaca, ne cumuFerdinandu I., care anca la diet'a dela Posoniu(1556) stete se usiureze sortea tieraniloru legatide glia la a. 1514 ; dar' nici chiaru Josefu II., clnurnai poterea evenementeloru din 1848 i'a po-tutu scaph dep}enu.

XVI. In ternpurile cele cicintkie ale domnieiunguriloru romanii aducundu-si a mente de ye-chi'a loru libertate, neuitandu-si, ca o-data ei erhdonmii tierci, cu greu si numai constrinsi de im-pregiurari porth on -ce jugu apesatoriu dela strainipe stravechiulu loru pamentu de ereditate ; dealta parte vedendu , ca nobilii din di ce mergetotu mai aspru-i asuprescu , si-i degrada la unujugu rusInatoriu de umanitate la sierbitutebine sciindu, ca poporulu acel-a e demnu de sier-bitute, care nu incerca a scutura unu jugu vete-matoriu de santitatea libertatei personali: romaniila inceputu se sculara de nenumerate-ori cu mainaarmata asupr'a asupritoriloru.

Plene sunt paginele istoriei patriei din perio-

1) Andy. a. 13. 14. 19. D. a. 22. Deer. regis Ca-ra. Lud. 1. I). a. 18. Sigism. D. VI. a. 7. etc.

2*

Tumultusrustleorum.

II.

20

duiu acest-a de asia numitele tumultus nisticorum(resmeritiele tieraniloru) far' de a ne eel spuneistori'a totusi anca pen' amnia cu de a menun-tulu aceste rescole. Totu, ce acimu despre acestemiscari ale romaniloru : scimu dupa stele -a, ceau insemnatu inemicii romaniloru ; pentru-ca ro-manii, cari tine scie, Ate voru ii patemitu peaceste tempuri obscure, due documente de ver-tute e amorea loru de libertate voru fl datu, ro-manii d4ca le al niacea a face fapte frumose sidemne de cunoscinti'a posteritatei, dar' acele-at=inu le-au scrisu, sdu nu le-au potutu scrie, cllasatu acestu lucru inemiciloru loru.

Romanii in tote rescolele loru ee vedu invinsi;parte ca nu se scold in unire cu totii , multiera nobili, in fundulu regescu liberi ; parte can'avea conduptori destulu de averi 1) e invetiati.

Emigrntinni XVII. Multi romani vedendu -se atatu dedin Duci'a asupriti de colocuitoriele natiuni, fiindu persecu-

superiore inreit infe- tati forte pe aceste tempuri sl din partea catoli-Hon. ciloru pentru ritulu resaritenu , fura constrinsi

a-si parasire patri'a loru de mai nainte si a tre-cere muntii in Daci'a inferiore, care se desiertaseacumu de barbari : unii cu ducele Negru dintier'a Oltului (in sec. XIII.) , altii cu aid con-duptori.

') a habilis, romanii dicu ageru dela agilis; in cartile re-chi besericesci se afla staveru dela, btabilia; prin urmaredela habili.s &be se facemu dveru set' dvere, e dela ha-bilitas averetate.

au

21

Unu cronicariu de Romani'a I) dice, ca ducele Trecerea tutRadulu Negru pentru acea-a a trecutu muntii, ca s'a adautueluNiogisaiin

certatu domnulu rornaniloru (Radulu Negru) cu goanr,'Isaistiiedomnulu unguriloru, si cu ai sasiloru de neseari-vi t incause, si de acea-a s'a mutatu din cote (in Roma-ni'a). Si nu este a nu se crede ac6st-a, dice cro-nicariulu, ca dupa ce a trecutu domnulu dencoce,n'a mai avutu domnia peste romani in Ardelu,er' nici pre densulu se-Iu domnesca clue-va n'afostu, ci din plaiu incolo domnia ungurii, si dinplaiu incoce domnia domnulu pen' in nare, Dusipentru ca se arete , ca nu este supusu nimunui,se scrim in Crisove Singuru-domnitoriu.

Din partea de media-nopte a Daciei din Trecerea du-

Maramuresiu anca trecura multIme de romani celul Dragon

cu ducele Dragos in Moldavi'a in sec. XIV. suptu resiu In oldavea.

regele Ludovicu I. totu din asenieni cause. Ma-ramureittlu anca se pare a 11 formatu unu du-catu propriu romanu in tempurile vechi ase-menetrecerea

celorl the trei din Daci'a superiore ; dar' cului Dragos in Moldov's, 'si lea finitu ace-

stu ducatu rornanu , ai carui locuitori pen' asta,-di se numera intre romanii cei mai belicosi aiDaciei. Despre trecerea lui Dragos cronic'a un-guresca asiA scrie '2): Pe tempulu rcgelui Ludo-

') Istoriele domnilorn t ierei romanesei de Const. Capita-nulu in Mag. ist. pentru Dacia. t. I. pag. 84.

') Ilujus etiam tempore Bogdan voivoda olachorum de Ma-ramarosio coadunatis sibi olachis ejusdem districtus, interram Moldaviae coronae regni Hungariae subjectam (?),sed a multo tempore propter vicinitatem tartarortun lut-bitatoribus destitutam, clandestine recessit. Et quamvls

iul

Roniani'a.

totem° 'areapriacipa te-lora Roma-alai e

dust t in Da-cell lure-

rlore. Idearapeda de

Is to ri'a ace-store pria-

cipa te.

22

vicu I. Bogdan ducele romaniloru de Maranm-resiu, adunandu impregiuru-si pe romanii acestuitienutu, a trecutu pe ascunsu in Moldavi'a, careeste supusa coronei unguresci (?), dar' pentru ve-cinetatea tatariloru era desiertata de locuitori, sicu tote ca regele mai de multe-ori qu impumna,dar' crescundu forte numerulu locuitoriloru ace-lui pamentu se fete tiera (remnu)" 1).

per exercitum ipsius regis saepius impugnatits exstitis-set ; tamen crescente Inagua numerositate olachorum in-babitantium illam terram, in regnum est dilatata. Thu-rocz. p. [IL c. XLIX. cf. Bonf.; Miron. Costin c. VII.;Nee. Costin c. XVI.; Ureche c. I. in Letopisitiele Mol-dovei publicate de Cogalniceanu. t. I. p. 1.0 istoria generale a tota Romani'a ar' fl asta-di de mittmai mare folosu. Noi cu acesta ocasiune ne amu re-strinsu in unu eonspeptu scurtu numai alu istoriei Da-ciei superiori. Cu tote aceste-a spro a ne pote face to-tusi o idea rapeda de istori'a generale a tots romanii,precumu iu cap. I. trecuramu intr'o nota o cautare iutepeste istori'a Daciei aureliane: asisdcre facemu ad cu aDaciei inferiori.

AtAtu ducele Radulu Negru, catu si mai tardluducele Dragos restituira ducatele Daciei inferiori, princi-patele de asta-di ale Romaniei e Muldaviei , si pentruromani remase cclu pueinu acea mangaiare, Ca, dupa ceimperatl'a romano-orientale, care ensasi acumu in urmadevenise numai umbra de imperiu propriu romanu, caditsuptu Turci ; cea romano-bulgara din Daci'a aurelianase stinse tote de Turci; daps ce ducatele romane dinDaci'a superiore era suptu domnl'a unguresca: mai remasetotusi pe scen'a politica fincai Daci'a inferiore suptu dom-nia romans, deca si acesta Dacia taiata in done stater/neaternate; cars el aceste-a (Idea aru fl formatu unitsinguru corpu politicu nedespartItu, aru ri potutu attitu

Mot-

23

in la- intro se inainteze cu pasi rapetli, cUtu A in afarase insuile mai multu respeptu poteriloru vecine; dar' polonici politic'a romaniloru pe atunci nu era spre acdst-adestulu de prevedutoria , pote, impregiurarile favorindumai itntitiu tierei romanesci a se reintemeRt, pentru uni-rea en Moldavia, Besarabi'a e Bucovin'a nu se vorn fipotutu face pasi nici din caus'a natiuniloru barbare; eradupa ce ducele Dragos restitui si principatulu Moldavieiatunci trecit ocasiunea de on -ce unire ; in loculu ace:stei-a veni la medilocu interesulu poftei de domnire ; asi-se puss linia de desparfire si intro aceste done tierittsorori, ai carom principi e locuitori apoi dorerel se con-side& unii pe altii, ca candu n'aru n fostu de unu sange-n'aru 11 avutu totu acelesi interese , si cs candu n'aru,fl fostu amenintiati totu de acelesi pericle 1 ...

Cu tote aceste-a aceste doue staturi natiunali-romansnumai de efttu dupa intemeiarea lora, ne avendu fortunade paces ma de multu dorita, in acele tempuri turburatede cari so parea a fi scapatu cu incetarea terorei bar-barici de mai nainte, desfasinrara numai de catu delainceputu o potere natiunale atidu de lmaretia , in catufaptele loru resbelice pentru altariu e patria, pentru na-tiunalitate c independentia insuilara respeptu totoru pa-teriloru vecine , si inteadeveru ca acelea-si pe unu tea-tru strimtu , e cu mediloce mici infacisicza niece scene,cc se parea fi mitologice , cc storcu respeptulu e mi-rarea posteritatei ; produsera niece barbati eh Mircea celubetritnu, Vladu Ccpesiu , Radulu dela Afumati, MihaiuBravulu, Stefanu eau mare, Petru s. a., cari de-o-datase mesurit in resbele cumplite cu unguri , poloni , turd,tatari totu inemici potenti, ce vrea pe intrecute se beabsorba fiinti'a si reporth viptorli gloriose. Cu dis-tintiuue regii Ungariei cercara in periodulu acest-a dintote poterile a infiintiare planulu Iui Arpad strabuniuluiloru de a subjugare tote ticrile pen' la nnarea negra. Ro-manii Daeiei superiori erit suptu poterea loru : dar' bra-vur'a principiloru e romaniloru din Daci'a inferiorealungara batttti a rusinati pe regii Ungariei pe Carole

24

Roberta In a. 1330 *), pe Ludovieu I. In a. 1371 **), peSigismundu In a. 1392 ***), pc Mathia la a. 1467 t).Ostile unguresci conduse de acesti regi in tierile romanefura de totu nimicite, toti-patru acesti regi de &A sea-para cu vidti'a cu pucini langa sena in alte vestmenteimbracati: regele Mathia se intorse vulneratu din Mol-davia. Asiit ungurii prin planurile loru cuceritorie. pa-pii dela Rom'a prin proselitismulu loru an casiunatu, deprincipatele dela Dunare se supusera mai buctirose tur-ciloru ; si asupr'a acestor-a trei secle aperara cre-stinetatea cu arm'a in mans, cu unn eroismn, ce se potonuml giganticu in cautarea micului numeru, pucinelorttmediloce facia cu armiele cele fanatice de diece-ori maimarl ale turciloru, ce se reversascra peste Europ'a orien-tale ca nisce untie, ce se parer ca vreu a o inech.

Deca si aceste statuni romane in urma debilitate prinatitte resbele crunte e necuimate , impresurate do ine-mici potenti, dar' dintre tote hi mai cu sihna sfasiate dediscordiele interne, cc erupsera in resbele civili , caridedera ocasiuui de incurgere natiuniloru strains, si caridiscordli all casiunatu patriei mai maxi stricatiuni , decumu ar' 11 potutu causd ver-ce potere straina, ddca Aprin tote aceste nefericiri in urina cadura suptu greu-tatea nnei poteri marl suptu poterea turciloru: day'prin riurile de sange , ce versara pentru catts'a ceaBanta a libertatei loru , 'si scrisera singuri conditinnileunei supuneri mai tolerabili, prin cari 'si rPserbara drep-turile cele de frunte ale unei natiuni : prin cari roma-nil , pe langa responderea uuui tribute poterei suze-rane, 'si pastrara e asecurara independenti'a admnenestra-tiunei natiunali : iirtregitatea poterei admenestrative elegelative: dreptulu de a-si alege principi pamentcni, earlse aiba deplena libertate a dechiarare resbelu veciniloru,

*) Thurocz Chron liming. p. If, c. 97.**) Thurocz. Chron. Hung. p. III. c. 37. spud Katona I. X. p. 483.

***) Pray Annulus reg. Hung. p. II. I. 3. fug. 191. cf. Thurocz.Ithannus Mist. rogni Hung, I. IV. cf. Thurocz, p. IV. c. 66.

der'

,

25

a inchiare pace eu dcnsii, potere de vietia e morte pestssupusii sei: tote aceste-a far' vre o responsabilitate catrapoterea suzerana, cu una cuventu pastrandu-si suvereni-tatea tierei mai absolnta. E sl acesta inchinare a tiereio fecera romanii numai constrinsi do impregiurari impe-riose. Celu d'iintiliu traptatu cu turcii in intielesulu ace-st-a 7u incheift princ. Mimes (a.1393) spre a se pote aperitin contra unguriloru. Ala doile princ. Vladu (a. 1460)spariatu prin caderea Constantinopolei. Traptatulu Mol-daviei en Turc't'a se dateza dela a. 1513, si intro tote e ase-mene en alu tierei romanesci. Aceste traptate documen-teza zelulu celu inflacaratu alu romaniloru de atunci pen-tru independenti'a patriei lore, documenteza respeptulu,ce-lu avea inaintea poterilorn vecine, precumn el mareslore intieleptiune politica. De sate -ori se veternit ace-ste traptate: moldo-romanii nu pregeth a le aperare cuarmele in mans chiaru si asupr'a poterei suzeraneasupr'a turciloru necrutiandu-si sangele pentru drep-turile cele scuinpe ale patriei.

In tempuln de resuflare lustre mai necontenitele res-bele e Cu tlistintiune in sec. XVII. , drips ce mai ince-tasera si aceste-a, moldo-romanii nu-si uitara nici de re-formele e imbunatatirile interne, impatriarea culturei oci-dentali , cultur'a limbei natiunali , deserierea istoriei pa-triei; dar' aceste-a lute se impedecara anca totu in ace-stu seclu prin imultirea grecilorn in tiera, 6ra in secluluurmatoriu reesindu fanariotiloru a se nrcare pe tronuluprincipateloru romane: prin medilocele despotismului lorue intunecarei , prin inflintiarea de scole grecesci , prinesilarea limbei natiunali s. a, s. a. atnortira in moldo-romani mai totu semtiulu de nitiunalitate: atatu in cla-sea cea nobile devenita curtizana e sierbile , cittu si inmas'a poporulni celui restrinsu numai la aratru e im-pilatu. Scopulu fanariotiloru era a se suire e a se tie-nere pe tronulu romaniloru , fla apoi chiaru et cu nimi-cirea celoru mai sante interese ale patriei. In acestuperiodu fatale alu istoriei Molclo-romaniei port'a otomanuvindea drepturile tierei, e tier's dupa placu : prin cumpe-

26

rare de palm a desdannatiuni print mai alesu Molda-vi'a din intregimea sea. In acestu periodu triste perduMoldavi'a cea betrana fiicele sele vecine, dintre cari un'a :Besarabi'a a espusa rusificarei, ceaalalta : Bucovin'agermanisarei.

De abi'a scapara principatele prin bravur'a loru eninceputulu seclului presente (1822) de principii fanarioti,ce adusesera tier's in marginea perirei, si moldo-roma-nii , candu credea, ca prin art. 5. alu traptatului debtAdrianople (a. 1829) fiindn-le asecurate e garantite drep-turile cnprinse in traptatele de suptu Mircea e Vladu

voru pore desvoltit o vietia politica libera e liniscita:poterea proteptoria rusulu prin influinti'a cea aro-gatoria, ce cresch din di in di, de alta parte prin debi-litatea portei otomane e nepasarea celoralalte poteri eu-ropene, asta-di amenintia unu nou periclu libertatci prin-cipateloru romane.

Cu tote aceste-a moldo-romanii prin tote Turtuneletempuriloru fura mai fortunati intru pastrarea drepturi-loru sele natiunali de chtu toti ceittlalti frati ai loru dincclelalte parti ale Daciei.

Moldo-romani'a din secle pen' asta-di fit loculu doscapare alu celorlalti frati ai loru din Dacia superior°,cari in patri'a lore trecca de straini a tolerati.

%

CAP? III.

Re cola romanilorn dela a. 1437. Un Wawa celoru trci natiuni. Cur-

vinii. tieraniloru din Ungari'a dela a. 1514. lobagl'a per-petua. Caderea Uugariei. (1437-1526.)

De n'a peritu romanulu, candu trot se oblegaraFria bele rustnese cu negru juramentu,

So -lu sufere In sclavla, a duce violin amensLipsttu precumu de drepturl sell al de pamentu:

Acumu candu &aura no sbuduma'n darer!,'rn bravule romans mat credi ca o se pert?

. A. Niuresinnu.

seclulu XIV., e mai alesu alu XV. asu-prirea tieraniloru devenise acumu nesuferita. Ro-manii fura constrinsi din nouu a apucare armeleasupr'a tiraniloru. Ac4sta rescola dela a. 1437.este mai insemnata, de catu tote celelalte de pen'acumu, mai plena de urmari politice, e si maicunoscuta istoriciloru.

XVIII. Pe aceste tempuri turcii, can baga- Pdtred tune-" ttiurtei.sera acumu spaima in tota crestinetatea, amenin-

tia cotropire si Ungariei e Transilvaniei. AncaLudovicu I. petrecuse multu in Transilvani'a pen-

Ikesuul'u

1111

Asuprirearoinauilorude catra arl-stocratlcatolici.

28

tru redicarea castreloru in marginile tierei asupr'aturciloru. Anca pe ht a. 1420. predh turcii par-tea de media-di a tierei, desolara Oresti'a , e pelocuitori dusera captivi din totu scaunulu Ore-stiei. La Hatiagu batura, turcii pe tansilvani,asisderea la Brasiovu din caus'a fugei secuiloru(a. 1421 e 1432) 1). Totu pe acestu tempu se de-crettt in conventulu dela Turd'a, eh se esa la res-belu totu alu treile nohile , e alu diecele tieranu 2).Banatulu de pe aceste tempuri pen' tardiu (insec. XVIII.) fu totu teatrulu esbeleloru cu turcii.

XIX. Cumu dicu patri'a pe totu minutuluera amenintiata de barbari: poterea tierei, po-porulu celu numerosu alu romaniloru, alu caoutotu alu diecele fiiu se lupth in contr'a pagani-lora , alu carom conatiunale Joane trniade faceape turcu se tremure dinaintea artueloru crestinesi nu-lu lash se intre in Ungari'a, acestu poporu,pe care lima Ludovico I. dedese voia nobililorula. a. 1366 se-lu stiipesca 3), acumu anca sl maivertosu era asupritu peste tota mesur'a nu numaide tiranii aristocrati, ci si de egoistii popi cato-lici. Acestor-a dupa legile de atunci debea se lede decima si romanii.

Ac4sta asupire a romaniloru din partea cato-liciloru dede ocasiune la o rescola a romaniloru,care apoi indata se intorse asupr'a

') Dupo prot. synchr. alu sasilorn la Eder Observationescriticae et pragm. etc. p. 64. 65.

') Dupo o scrisore din tabularinlu natiunei sasesci. la Eder.') Katona. 1. X. p. 375.

e

nobililoru.

24

Acosta rescola dede cea mai de-a-prope ocasiunola o conjuratiune serbatoresca a unguriloru, se-cuiloru e sasiloru asupr'a romaniloru, care con-juratiune cunoscuta suptu numirea, de unio triunznationum" (uniunea celoru trei natiuni) ch temeiuluconstitutiunei Transilvaniei, de atunci dela a. 1437.intarita totu mereu cu juramentu , tieni pen' ina. 1848 desbracandu pe romani la inceputu infapta, dupa acea-a formale de tote drepturile po-litice e eivili.

Starea, cea de gele a romaniloru de pe acestetempuri se vede din plangerea lore, ca s'au ape-satu cu totulu de c,ttra nobili, si s'au redusu lastare de sierbi , si cumu aru li nisce omenicumparati, si ca, nu-i lasa se treca la alte moslenici chiaru despoiati cu totulu de lucrurile e ave-rile loru, si ca le au rapitu tote drepturile e li-bertatile, si ca i-au ingreuiatu cu sarcini mai grele(le ctttu crucea, caH nu le mai potu porta" 1).

XX. Romanii era in piciore e pretendea Rescal's

tate cu tota energra, cu armele in mama. runt:annum.

Atunci nobilii chiamara intr'ajutoriu pe secui Coniuraltu-e pe sasi, se conjurara e fecera legatura solemne tnre:i neal i°rn"ispre apesarea comune e stirpirea romaniloru. Ace- ans 17: ;

') Quod per ipsorum dominos terrestros , quasi emptitii,.in servitutem redacti, cum de aliquorum possessionibusin "ilia loca so transferre voluissent moraturi, rebus et,.bonis eorum etiam oinnino spoliati abire minimo per-mitterentur , et omnibus corum uribus libertatum pri-vati, poenitus oppress' hermit, et importatilibus crucisonerilins aggravoti.

ca

deep-

"

30

sta couittratiune se fece e se intarl cu juramentuin 17. septembre a. 1437.

Dar' romanii nu se infricara de locu prin ace -sta fapta infame a conjuratiloru asupritori: ci pe-ne candu ungurii , secuii e sasii adunati in Ca-polna se conjurh asupr'a romaniloru; romanii anease intielegea de medilocele de aperare , apoi seadunara arrnati la satulu Olpretu totu in comita-tulu Solnocu , e pretendea cu tota energl'a se lise Inca dreptate, ca deca nu se vh, face, si-ovoru face ei cu poterea. De alta parte se asie-diara voivodulu Ladislau de Chak e vice-voivo-dulu Lorandu Lepes, e comitii secuiloru Enricude Tamasy e Michaele Jaakch de Cusal cu osteaunguresca. Ungurii cu multu 'si tienura mai giosude demnitatea nobilitatei loru, de catu se se lasenutnai de atu la traptari de pace cu iobagii loruarrnati, Deci venu la lupta atnendoue partite.Cadu multi ucisi si de o parte si de alta. Nuse scilt, a cui vh, fire invingerea. In urma vedenduungurii, ea cu poterea n'o potu scote la cale: ale -

'era deputati dintre sene , si-i poftira, si pe ro-mani, eh, se fact', si ei asemene ; ch acesti depu-tati se se intielega intre sene e se incheie pacecu conditiunile cele mai cuviintiose. Din parteaunguriloru se alesera, nobilii Joane de Zsuk, Petrude Thur, .Nicolau fiiulu lui Apa din .Altnakerks. a.:toniu

deputatii universitatei tieraniloru fura A»-Magnu de Buda, Joane Mester de Clusvar,

Paulu Magna de Vaidahaza s. a. Acesti depu-tati eonvenindu in satulu Apate in 6. optobre(asiadar' numai en vre 19. ti le dupa conjuratittitea

li

11

celoru trei natiuni) intre altele se invoira, cit amen-doue partile se tramita deputati la rege. Ku sescic ce resultatu au avutu aceste deputatiuni. Re-gele Sigismundu muri anca in acestu anu pucinudupa acea-a.

Destulu ca prin aceste traptari de pace foculu supueitattlui Antoninaprinsu reu se acoperl: romanii erasi fura con- bta gnu con-

strinsi a se rescula in tienutulu Clusiului. Con- duptoreluiroma niloru,

duptorele loru Antoniu Magnu, care vrea cu F0_ e nlu consociloru tel.

manii se-si supuna siesi Transilvani'a, si mai ale-su pe nobili, cada in man'a unguriloru, si se tailin bucati. Pe noe soci ai lui incepara pe deltldinaintea Turdei. In urma chiaru ungurii dumi-neca in 15. decembre devastara Aiudulu din caus'aintemplariloru memorate.

Dar' romanii nu perdura curagiulu nici chiarudupa uciderea capiloru loru (a. 1437. cam pe lainceputulu lui decembre), cl tienura batai'a sl in

turmatoriu in tempu de 6rna, ba la atat-a strim-

or%re e frica-i adusera pe unguri, in catu acesti-afura constrinsi a aduce osti ajutatorie si din tier'aunguresca, er' catra sasi in poterea uniunei facuteindreptara (in 19. ianuariu 1438) o scrisoria, incare-i chiamslt cu totdeadensulu e cu amenintiareintru ajutoriu asupr'a romaniloru ,,ad exstirpandosinfideles rusticos" spre stirpirea necredentiosilorutierani."

XXI. In urmatori'a luua, (2. februariu 1438) Noma con-

4rasi mai intarira conjuratii uniunea facuta de i(1.1=!,',1".:,mai nainte , e in aptulu loru de unire se dice """""i "11-

ur'a roma ni-npviatu , ca intre allele s'a traptatu, cet se stir loru.

Reseal''romanilorudela Is liru e

lienutaluSamesialui.

32

pesea reutatea e rebeliunile blastematiloru tierani" 1);e sasii se oblega prin juramentu, ca se venia intr'-ajutoriu nobililoru in contr'a emuliloru e inemici-lora loru, e mai alesu spre sferrnarea reutatei blaste-matiloru de tierani" 2).

Pe langa tote aceste legaturi e conjuratiuniasupr'a romaniloru : rescol'a romaniloru interitati

numai catra a. 1439. Atunci regele Al-bertu usiurit iu cat-va sortea ticraniloru , dandu-le deplina libertate de a se pote mutare de pe omosla pe alt'a.

In acdsta rescola a romaniloru si nobilii lorase vedu a fire tienutu cu tieranii, din ce ora de-putatii universitatei tieraniloru, alesi spre a in-cheiare pace cu ungurii, dupa predicatele loru totistmt nobili.

Ac6sta rescola a romaniloru dela a. 1437. afostu unu protestu alit romaniloru in contr'a uniu-nei celoru trei natiuni 3).

XXII. Despre acesta rescola memoreza si in-scriptiunea beserieei dela. Brasiovu , e mai con-'

') Inter coetera tractantes, ut protervia et rebelliones ne-fandissimorum rusticorum contritione et eradicationePraedictii etiam sartones.contra eemulos seu inimicos no-bilium , signanter niacin ad conterendam praedictorumnefandissimorum rusticorum proterviam venire et accele-rare debeant et teneantur, ad quod se pastes sponte ob-liga juramento comm nobis.

3) Vedi rescol'a acest -a dupa apte din Ctiventula dela Clus-monostra la Eder Observationes eritieae et pragmati-care etc. peg. 70-76.

inceti

')

33

tempuranii istorici Thurocz e Bonfiniu, canca suptu regele Sigismundu nu numai Antoniuin Transilvani'a , dar' si unu. anume Martinu inUngari'a resculh pe tieranii dela Niru e tienutuluSomesiului usurpandu nume de rege. Mai in-colo spunu, ca tieranii in aceste revolutiuni redi-candu flamuri multe, ch sl o inundatiune au eruptupeste toti nobilii suptu pretestu de a scapare desierbitute, ucidea pe toti nobilii, tramitea nunciicu sabii cruntate in sange la urbi e sate, ch seli se supuna, pe cei ce nu li se supunea i predasi ucidea cu focu e cu feru : inteathtu crescusepoterea tieraniloru, in chtu nobilii nici armati nucutedih a-i atacare. Dar' dupa acea-a mergundu

') De rusticis regibus in regno subortis. Hos ante annosin regno Hungariat duo rusticana bella autoribus qui-busdam rusticis altcro Anthonio , altero vero Marthinovocatis strepuere. Horum unus puta Antonius in Trau-silvanis regni partibus, alter autem videlicet Martini's interra Nyr et Zamoskevoz magna rusticorum vi collectaet nomine regio sibi usurpato (?); ac vexillis elevatisingentibus velut inundatio quacdam erumpentes viribuset regnum ipsis subjiccre satageutes hue et illuc ferre-bantur ; nobilesque universos sibi occurentes interficie-bant: ad villas vero et oppida ut illis adhacrerent, nun-tios cum sangvinolentis gladiis mittebant; nollentes veroinclinari pracdae pariter et morti exponebant : et in tau-t= rusticana hue potentia creverat ; quod et armatiillos aggredi pavitabant. Tandem multa proccrum ex-peditione contriti et debellati sunt poenasque condignasdedere. Nam regibus ipsis morte mulctatis; caeterorum,qui evader° nequibant alios oculis, alios naso, alios veromanibus damnificavere. Thurocz Chron. in Sigism. re-gem. p. III. c. 22. cf. Bonfin. Dec. III. 1. III.

1st. Rom. t. 1. edit. 2. do A. Papitt. 3

dim],

34

cu potere mare asupr'a loru i-au batutu si i-aupunitu : pe capii loru i-au ucisu, la tieranii, carin'au potutu scaph, la unii le scosera ochii, Ia al-tii le taiara nasulu e urechile , la altii buzele, laaltii 4rasi le taiara manile.

Asemeni XXIII. Totu pe tempulu acestei rescole inmisearl in

sasime, sasime hnea nu se vede a 11 fostu linisce, pentru-ca chiaru in acestu anu (1437) sasii intr'o scri-soria catra vice-voivodulu Lorandu Lepes se plan-gu cum-ca s'au sculatu asupr'a loru facutori dereu potenti e despointori, machinandu multe relee despoiari marl, e cari mai vertosu e mai multupe natiunea sasesca, de tutu pe celelalte au da-tena a o despoil,"

Stereo Un- XXIV. Suptu Corvini, noel romani marl, carirant'iloorr:- in acele tempuri fatali fecera cele mai marl. me-suptu Cor- rite pentru tota crestinetatea asupr'a turciloru , e

vini.(Hunyadi.) caroru asemeni barbati n'are istori'a tierei ungu-resci , suptu cari Ungari'a ajunse efatea sea deauru: suptu Corvini si sortea, romaniloru se maiusiurh, pucinu.

Joane. Joane Uniade, ch gubernatore alu tierei un-guresci (1445), deca si ungurii, cari se temea, nucum-va, romanulu se folosesca poterea pre-mitaspre redicarea natiunci sele, i rcstrinsera potereaprin decretu comitiale ,de a facere cui-vh dona-tiune mai mare de treidieci- si -doue sesiuni colo-nicali" 2): elu totusi nobilith forte multi conatiu-nali ai sei; dar' cu acdst-a pucinu folosl natiunei

') Eder. Observationes crit. et prag. etc. p. 99.3) Vedi Corpus juris hungarici.

°).

ulanilorn

35

sele. Unu barbatu Uniade alte sierbitie po-tea face romaniloru resculati la a. 1437! ...

Corvinii avea multi inemici: multi unguri, ca-roru altmentre singuru le a fosiu spre folosu , idicea lui Joane tiranu e proditoriu , mai alesudupa, nefericirea dela Varna (1444), totusi n'avuraaltulu , pe tine se pona de gubernatore la 1445.Dupa mortea lui Joane gloriosii sei hi Ladislaue Mathia, incepura a fire persecutati de inemicide morte ai acestei familie, suptu pretestu , caaapira la demnitatea regale. Ladislau dupa ce LadIshiu.

tail pe atentatorele vietiei sele pe comitele Ulrichde Cilia cadu suptu sabi'a liptorelui '), era Ma-thi'a se arunett in carcere.

Trauma, liptorele a dare: cu sabi'a in grumazii frumo-sultd junc : trei lovituri i dede e anca nu-i taiase ca-pulu. Generosulu June, candu cadii la a trerilovitura,cu mare potere 6rasi se mile& e apelk In dreptateadumne-dieesca e omenesca: a patr'a lovitura este opritaliptorelui prin lege strigft. Geniulu celn vetcmatualu inocentiei facit minune. Dar' magnatii, cari cautkdin palatiuln regale demandara liptorolui, cif se-lu taledin nou: abik a cincra lovitura talk capulu nefericitu-lui. Erb, de ani 26. vertosu in trupu e statura use-mene tats -sen, color° fuses., pern lunge do colore ea-stanea. Frumseti'a corpului o marik latimea nmeriloru:cautatura frumosa , liberale o blanda, plenu de curagin

vietia. Nascutu mai multu pentru resbolu. Supliciulunici nu se tempi& in fora nici la or'a solita a legiuita.Corpulu lui se dose fara intardiare inveluitn in panuranegra in beseric'a s. Magdalene intr'unu loco en pari-cidii a proditorii regali. Acdst-a se face spre a areas,ca pe dreptn s'a ucisu. Dar' nu mai mica nota e nufara supliciu lactase regele a toti autorii acestei crime.

3*

sir

')

e

Math la.

96

Dar' curendu dupa acea-a fU chiamatu dinprinsoria pe tronulu Ungariei. liege lui asemenen'au avutu ungurii. Domni'a lui Mathia Corvinuaduse Ungari'a la o stare stralucita, precumu nufusese nici-o-data. Regele Mathia dupa cumuaudise de multe-ori dela parenti, dupa ce s'a fa-cutu june, se laud, ca 6 nascutu din gentea ro-mana, 'si reducea genulu scu la Corvinii cei ye-chi ai romaniloru. De teneru caletori prin Ita-li'a, eh se visiteze pe romani, strabunii sei e dom-nii lumel dice Bonfiniu. Magnatii ungurescinu-lu potea suferi, e striga, ca nu debe suferituregululu romanu; cu distintiune ungurii transit-vani, .temendu-si libertatile e privilegiele , rebe-lara in contra -i, 'si alesera 81 rege, pentru carerebeliune i puni Mathia forte crancenu ; prestetotu diem ungurii, ca dupa mortea lui Mathia 'sivoru alege unu rege, care nici-de-cumu se nu fiaeh Mathia, si pe care se-lu pota porta de Perucumu (Ikea (ei sl fecera apoi accost -a, si tier'aanca si-o pusera bine); dar' Mathia curatl Un-gari'a de grobianitate imblandl datinele sci-tice , sugruma superbi'a barbara , si dupa Atilacelu dantaiu a adusu la ascultare pe cerbicosuluunguru." (Bonfiniu.)

Mathia scapa pe romani de decimele cele ne-

Regele fete crim'a perfidiei, infami'a perjuriului, a vete-matei credintie , e a esecrabilei neconstantie : 6ra ccia-lalti se notara pentru tot-de-a-un'a de crudeli, invidiosie nedrepti. Nu trecu unu anu, e sortca aduse morte slregelui. Bonfinius. Dec. III. I. VIII.

37

drepte, ce era detori a dare catoliciloru. Elu :Terimultu pe romani e preste totu pe tierani asupr'aaristocratiloru. Dar' acestu romanu mare avid am-bitiunea de a se scolare cu resbelu asupr'a lui Ste-fanu celu Mare din Moldavi'a. Se intorse cu ru-sine batutu e vulneratu 1).

XXV. Suptu Mathia tral si eroulu romani- Pau lu

loru din Banatu Pau lu Chinesu (Kinizsi), care in- Chinesu.

tre altele la a. 1479 nimici ostea lui Mahumed U-de 100. mil de turci. Elu se rapedi peste turciea unu leu rapitoriu , dice istoriculu Bonfiniu,desordine e terore apuca pe inemicu, e armclecrestine invinsera. Multi transilvani cadura, dar'se ucisera si treidieci mil turci pe campulu panei.Si acestu erou romanu din militariu comune (sedice, ca in teneretiele sele fu morariu) s'a inal-tiatu in tote gradele onorei; douedieci-si-cinci deani a portatu comand'a peste Temesior'a e cele-lalte cetati ale Ungariei de giosu, e nici-o-datan'a avutu fortun'a in contr'a sea. Rornanii dinBanatu canta si astadi faptele eroului loru. LaTernesior'a se vede anca portretulu lui : omu marede statura e nervosu, tienundu in denti pe unuturcu, pe umerulu dreptu altulu, alu treile suptusuar'a stanga. Dupa viptori'a din campulu paneijoch en cadavrulu unui turcu in denti, cu altulupe umeru, e cu alu treile suptu suara2).

XXVI. Dupo mortea acestoru romani mari, Causelecaderei Qn

') Ureche in Letopis. Mold. de Cogalniceanu t. I. p. 1. c(.Istvanfiu.

') Bonfin. Dec. III. I. X.

38

cari de o parte prin guberniulu loru celu dreptusciura susticnere liniscca in la-4nrulu patriei; dealta parte prin braciele loru cele eroice sel in-frangerc pc inemicii Ungari'a o vedemu( Auto, pentru totdeaun'a parte prin tirar"a ari-stocratiloru asupr'a tieraniloru , in cari stinseraprin despotismulu loru celu arbitrariu totu zelulupentru o patria, ale caret lcgi e dateni era, sprederapenarea loru, parte prin discordiele acelorasiaristocrati , parte prin debilitatea urmatoriloruregi unguresci, in urma prin invasiunile turciloru,caroru tier'a in ac6sta stare triste nu le mai potitst a contra.

Asuprirea XXVII. Apesarea eel arbitraria a tieraniloruti""11°' trecea peste tota mesur'a , a muritu ltlatltia rege

e cu elu dreptatea" era proverbiulu poporului. Ciltude triste era mai alesu sortea tieraniloru romanidin Transilvani'a, cumu era constrinsi a face slci ici colea retorsiuni asupr'a nobililoru : se vedesl din svatulu ce-lu tienit regele Uladislau cuvoivodulu Transilvaniei ,despre infrenarea omeni-loru celoru rei in Transilvani' a, si a nume despreaperarea remnicoliloru (celoru trei natiuni) in con-tra licentiei romaniloru" 1).

Cu asuprirea crescea din di in di proportiu-natu si interitarea tieraniloru. Ascepth numaiocasiunea , cu care se sfcrme catencle despotis-mului aristocraticu. Acosta ocasiune vent.

') De coercendis in Transilvania malcficis , nomina`imquede tuendis a licentia Valachorum coeteris regnicolis.Dupa unu apografu dela anulu 1495. citatu de Eder.Observationes crit. etc. pag. 170.

39

XXVIII. La a. 1514 multimea de tierani, ce Rescol'a (lo-se adunh. ornPest'a spire randluare crucea e a plc- Ungar

dini'a.

care in contr'a turciloru, vedendu tiraniele aristo-cratiloru, cad se tcmea, ca le voru remane ken-rile nelucrate , si pentru acea-a oprih pe tierania mergere la ostea cruciata, asupr'a paganiloru, ilegit e bitten, pe cei-ce vrea se fuga, tieranii 'siintorsera armele, destinate pentru inemicii esterni,asupr'a tiraniloru interni, can nici nu vrea seapuce arme, nici se sustiena militia, nici se lasepe tierani a se inarmare pentru mantuinti'a patriei.Flacar'a resbelului civil° se incinse fulgerulttpresto iota tier'a. Craneenlele cele mai infiora-tonic esecutara tieranii asupr'a nobililoru. In ur-ma se invinsera la Temesior'a in Banatu. Dozsaconduptorele tieraniloru iinca cads in man'a no-bililoru.

XXIX. Acumu 'si intorsera nobilii tota fu- Supliciuluri'a a,

Dozsa oresbunarei asupr'a tieraniloru. Nu se mul- ticraniloru.tiamira cu supliciele acele barbare, de can se in-fiora firea omenesca, cc le esccutara asupr'a luiDozsa, pe care-lu pusera pe unu tronu de feruarsu , '1u incoronara cu corona de feru inrosItain focu, cu asemene sceptru in mann, asupr'aconsociloru lui, pc cari dupa force de 15. dale iconstrinsera se mance carnea lui con fripta, astt-pr'a celorlalti captivi ce-i dedera ciganiloru sereescarnefecare , e asupr'a altoru cente e mii detierani , ce se ucisera en totu genulu de mortibarbarice, cu tote aceste crudelitati neome-nesci nu se stemperfi, barbarl'a aristocratiloru; cldupa liniscirea turburariloru tienendu dieta la

a

cI

In

40

Bud'a, dupa-ce nu aflara cu tale a esecutare pe-depsa capitale asupr'a totoru tieraniloru din Iota Un-gari'a, din causa , ca sine rusticitate nobilitas pa.-rumu valet" (fara tieranime nobilimea pucinu pote!):nu se multiamira totusi a ucidere e a stirpire pre-totinde fara nici o mesericordia pe toti capii re-voltei : ca memori'a acestei proditiuni e pedeps'atemporale se treca e se se verse si la urnzatorii loru,si pentru-ca se cunosca totu seclulu, ce crima enor-me este a se sculare asupr'a domniloru ; se decre-teza: ca de aci inainte toti tieranii din tier'a ace-st-a e partile ei impreunate se-si perda prin acestanota a necredentiei loru dreptulu liberei migratiunie se se supuna domniloru loru panzentesci cu ade-verata e perpetua iobagia. Asia ca de aci inaintedimisiunea iobagiloru se inceteze- intru tote, se sesterga pentru totdeaun'a, e se se stinga de a pu-rurea

Quamquain onuses rustici, qui adversus dominos Commnaturales insurrexerunt, tamquam proditores capitali poenaessent pleetendi ; ne tamen tanti sangvinis effusio adhucsequatur et omnis rusticitas (sine qua nobilitas parumvalet) delcatur : statutum est, quod universi capitanei etcenturioncs ac decuriones, concitatoresque ahortim rusti-corum ac manifesti hornicidae nobilium, praetcrea viola-toms virginum et 'Indict.= omni gratia scmota occidan-tur et ubilibet esstirpentur. Coeteri autem rustici refu-sis et persolutis damnis ac homagiis (pracnotatis) in per-sonis corm salvi mancant: attamen ut hujusmodi pro-ditionis eorum memoria atque tcmporalis poena etiam adposteros ipsorum diffundatur et transeat, et quam enorniefacinus sit in dominos insurgere, omne saeculum agnos-cat, a modo deinceps univcrsi rustici in hoc regno ubilibet.

I)

,,nt

.).

41

Se acepta, el cartea de legi a lui Verboczy, incare sta: tieranulu Ware afara de mereedealuerului seu."

Mai incolo n'a potutu merge barbari'a aristo-cratiloru.

Aceste Iegi barbare cu o nedreptate strigato-ria la ceriu se aplecara si In romanii din Transil-vani'a, cu tote ca transilvanii nu apucasera a luareparte la ac6sta rescola. Dar' luara romanii dinBanatu, unde s'a tienutu ultim'a lupta nefericitaa lui Dozsa cu ZapoIya, precumu si cei din Un-gari'a: chiaru si toti nobilii romani din Mara-muresiu , pentru ce-i si certa decretulu lui Ula-dislau ').

residentes per bane infidelitatis ipsormn notarn,amissa libertate corum, qua do loco in locum recedendihabcbant facultatem, dotninis ipsorum terrestribus mera etperpetua rusticitate sint subjecti.

Hoc espresse nihilominus declarato quod articulusde iobagyonuin ulteriori non recessu vel commigratione prae-scriptus et praedeclaratus aeque ad omnia loca acuniversos iobagyonalis ac plebeae conditionis homines ubi-libet intra limites regni hujus at partiurn sibi subjectartanresidentes referatur at intelligatur, ita ut de caetero ioba-gyonum abductio web dimissio per omnia cosset, perpe-tuoque aboleatur at exstineta maueat semper. DecretulttVII. alp lui Illadislau art. XIV. e XXV.

l) Et guia opines fere nobiles co»thatus Maramarttsiensis par -tent rusticorum tenuisse et micas eorum pravis pernicio-sisque actibus participasse dicunlur. Idco super illis incomiratibus de Ugocha et Beregh fiat vcritatis inquisi-tio pracnotata.

Gratia regia in hoc insurectionis rusticanae casu ne-mini sufragatur. Deerct. VII. Ulad. art. XXXIV.

boc7y.

ninth!

42

Caderea XXX. Cine se apere acumu patri'a asupr'agariei laMohacs. inemiciloru esterni ? aristocratii cei efemeiati e

desbinati intre sent? tieranii cei condarnnati lasierbitute perpetua ? !

Indesiertu fir la anulu 1526. prochiamarea laarme in tota tier'a asupr'a turciloru: indesiertuart. X. alu decretului din campulu Mikos: totitieranii dupa capete debu se fia parati la bataia"(rustici universi per singula capita parati easedebent).

Batai'a cea fatale se tempi& la Mohacs, in careUngari'a cadit impreuna cu regele seu. a. 1526.29. augustu.

Finis Hungariae I

Cine vre se cunosca mai cu de a menuntulu ac6stainsureptiuno infricosiata e barbailele esecutate de amen-doue partile, se lega pc Istvanfiu Historia regni 'lunge-Tine lib. V., c decrctulu VII. alu lui Uladislau, in careso cuprendu tote 'muck decretato nsupea tieraniloru.

--406431:300,--

ne.

CAPU IV.

Romanii suplu principh independenli at Trans' Mule]. Approbaiao et

Compt latao consiiieliones Transilvaniae. Perseculiunilo besericesel.Traducerea cartiloru besericesci in romanesce. (1526 1696.)

Wrmeza altu periodu si mai fatale in istori'aromaniloru, Periodulu independentiei Transil-vanici.

XXXI. Dupa nefericit'a batalia dela Mobilesro pre

(temp fro.caderea regelui Ludovicu : doi pretendenti selupth pentru tronulu Ungariei Zapolya e Fer- ioupnfina:

cipatuluiTra nsilva-

nioi.

dinandu austriaculu, trei pentru principatulu Tran-silvaniei Zapolya , Ferdinandu e Petru dom-nulu Moldaviei. Acestu din urma suptu decur-sulu acestoru incurcaturi politice de unsprediece-ori intro. in Transilvani'a suptu diverse preteste,dar' cu scopu de a cuprendere Transilvani'a. Latota intrarea predh infricosiatu scaunele secuescie sasesci. Totdeaun'a viptoriosu se intorse in-deretru, dar' resbelele tole neincetate , ce aveaacumu cu acumu cu tatarii , acumu cuturcii, nu-lu ertara a se asiediare in Transilvani'a,

Resbcicle

c

polonii.,

44

IteserP.1 in XXXII. In lungulu decursu alu resbelelorucare caduseTransilvd- celoru crunte e prepeditorie, In cari luara parte

"rd. insemnata si turcii, casiunate prin arnbitiunea acc-storu pretendenti devenise tier'a la meseri'acea mai de pe urma. 0 foinete ne-audIta raplmai multe mui de omeni. Istoricii spunu, ca mue-rile 'si manch, pruncii, omenii se nutria cu carnede omu. Locuste se preambla prin tiera intr'ocatIme, precumu nu se mai veduse, nici audhe.Urrna pestilentia infricosiata.

Ungan'a ca- XXXII" In urma Ungari'a se asicdia suptudedede suptuaAnua: domnra casci austriace. Ternesior'a, (1552) e maitit"' suptu totu Banatulu cada in man'a turciloru. Transil-lurch Tran-siivania in- vani'a se fete independente. Joane Sigismundudependente. fiiulu lui Zapolya, ajutatu mai vertosu de domnii

principateloru romanesci e recunoscutu de statu-rile ticrei (1556), se asiedia de princepe indepen-dente alu Transilvaniei e partiloru impreunate dinUngari'a, pe Tanga tote staruintiele lui Ferdinandue urmatoriloru, ch, dupa, invoel'a facuta cu Zapo-lya la a. 1537. se iee si Trausilvani'a impreunacu Ungari'a suptu domnirea sea.

An/It:10a XXX7V. Patemile e suferintiele romaniloruremantioru suptu principii independenti in cursu do unu seelusmall prin-C11)11 lilde e giumetate sunt preste tota intipuirea. Acumuprudent'.

se desbraca romanii formic de tote drepturile tic-rei : natiunea c relegiunea romana se consideranumai do suferita in tiera: pe romani i constringuse acepteze legea calvinesca: episcopii e popii semaltrateza din caus'a acest-a in tipulu celu maitiranicu: tieranii traptati dupa decretulu lui Ula-dislau : pentru ei nu se facea alto legi , de catusums de articli pentru repetitiunea iobagiloru.

45

XXXV. Unu romanu mare erg, se pona Ca- Mihaiu

petu suferintieloru a, tota romanimea. Acest-a fuEroulu.

domnulu tierei romanesci eroulu eglori'a romaniloru, care jurase se scape crestine-tatea de turci, si-si propuse forte, eh se unescapre toti romanii din tota Daci'a intr'unu corpunatiunale, precumu fusesera o-data.

Elu in intielegere cu imperatulu Rudolfu II.intra in Transilvani'a in contr'a princepelui An-dreiu Bathory, care tienea cu turcii inemicii cre-stinetatei, e facuse legatura, cu Jeremia AIoviladomnulu Moldaviei in contr'a lui Mihaiu. In ba-tai'a cea memorabile e sangerosa intro Sabiniu eSehellitnberg , ce tienit dela diece ore de dema-netia pen' la optu ore de sera, bath pe unguriinfricosiatu si-i alunga cuprendendu-le tota mu-nitiunea e trei-dieci-si-doue de tunuri, cadendu deamendoue partile pen' In doue-dicci mii de orneni.Candu incepura lupt'a acete done glote: multe un-guroici veduve au renzasu. Multu sange se versapen' de cu sera de sabi'a lui Mihaiu Eroulu, ca-ciineguratu -s'a ceriulu si se fece intunerecu de unguriicei multi, cari s'au dusu la 'ladle canta unu poetucontempuranu.

Acdsta yiptoria stralucita fece pe Miltaiu dom- tataiu cu.nu peste Transilvani'a. Plecit catra Alba-Julia eintro, in triurnfu in capital'a Transilvaniei. (1. no-vembre 1599.)

Principele Bathory fit prinsu e ucisu de se cui.Capulu lui se aduse in Mihaiu. Dar' Mihaiu puntpe ucigutori cu mote, er' pe Thithory imor-mentit cu pomp'a ce se cuvenl until princepe. De

Mihaiu

prscini:Ineulv'ratu.

'1u

46

asupr'a mormentului i-a pusu o marmure cu in-scriptiunea : aicea zace rine( f ele Andreiu, pe care1'a invinsu Mihaiu.

Tota Transilvanni se incbina lui Mihaiu. Un-gr-ii, secuii e sasii i jurara credentia. Dar' bu-curi'a romaniloru era mai mare de catu a tuturor-a,ca-ci era se scape acumu de lungele suferintie.

Aelsiterea Mihaiu pucinu dupa acea-a bath si pe Moviladomnulu Moldaviei, 'Iu altinga afara cl;n tiera, ecuprense si Moldavi'a. De acumu inainte luaMihaiu Eroulu titlulu de principe alu tierei roma-need, alu Moldaviei e alu Transilvaniei. Elu aveaacumu suptu domnirea sea cele trei provencie prin-cipali ale Daciei. I mai lipsea anca Banatulu epartile Ungariei. Elu le cera si aceste-a dela im-peratulu Rudolfu, afara de acea-a titlulu de prin-cep alu imperiului romanu pentru sene e fiiu-seu.Glori'a gentei romane ajunse la culmea sea. Steu'aromaniloru se parea a fl resaritu, dar' ea se aretanumai in stralucirea ei, si indata si apuse

Fortun'a incepe parasire de aci inainte peMihaiu. Ungurii e sasii lucrk pe suptu mana, inurma se sculara asupr'a lui. Basta generariuluimperatescu i era inemicu de morte, cu care, cis,se nu se arete tradatoriu catra imperatulu , selupta cu anim'a de giumetate. Dupa o lupta ne-fericita Mihaiu fit reimpinsu din tiera (18. sep-tembre 1600). Movila prin ajutoriulu poloniloruse rcintorse in Moldavi'a. Mara de acea-a cur-tea imperatesca anca nu era cu incredere catraMihaiu: se temea de geniulu cola mare alu ro-manului.

a-la

47

Dar' pe Mihaiu Eroulu nu-lu aduce ladesperare. Pupa o infaciosiare cu imperatultk Ru-dolfu In Prag'a 31i11aiu erasi se intorce in Tran-silvani'a. Iute-si improvisa o armia de doue-diccimii de omeni. Pucini era la numeru, dar' insetoti alesi, pentru-ca la Mihaiu alerga toti cei bravica balaurii e ca leii , pentru-ca era renumitu deerou, si on uncle s'a luptatu a esItu cu onore.Cu acesti bravi cuprense din n. ouu Mihaiu Tran-siva,ni'a. Dar' inemicetiele intre Mihaiu e Basta,en care se impacase, drnsi incepura. Basta de-termine se-lu perda pe Mihaiu. Acea-a ce slfete, candu Mihaiu se aflh, singuru in cortulu seulanga Turd'a in campulu lui Traianu in 19. aug.1601. Dupa acestu omoru infricosiatu militi'aromana vent in confusiune. Se scula asupr'a luiBasta, ch, se resbune mortea domnului seu, dar'Mihaiu nu mai era, care se o comande. De mul-timea nemtiloru fa constrinsa a se retragero inRomani'a.

Asia cada prin mana de ucigutoriu accl -a: decare tremurh toti inemicii lui; acelu erou mare,care singuru dupa romanulu Uniade a sciutu bagh,spaima c tremuru in turci; acelu geniu militarc

politicu, care era se maresca numele, glori'apoterca romaniloru. Cati-va ani mai multu dinvieti'a lui Mihaiu, e nu numai romanii, cl toturesaritulu alta facia ar' aye asta-di I Elu lucrain contielegere cu Austri'a, alu carei generariuBasta '1u ucise. Se spune, ea lui Rudolfu i partreu de mortea lui Mihaiu, dar' pe ucigutoriu nu-lu puni.

ljelderealui

Eroulu,

'Mule

o

48

XXXVI. Transilvani'a e mai alesu romaniidin Transilvani'a erh aprope se scape acumu dedespotismulu principiloru unguresci acestorutirani mici dar' crudeli. Dar' pote nu erh ancaplenu pacharulu suferintieloru romaniloru. Acest-ase implit suptu urmatorii princepi calvini, suptucari au mai gemutu anca unu seclu.

Apobatae e XXXVII. Cine vre se cunosca, starea roma-compilatioconstitutio- mloru athtu politica e sociale, chtu 81 cea bese-in; Transit- ricesca suptu acesti princepi unguresci : deschida

on -care foiu alu aprobateloru e compilateloru con-stitutiuni 1); deschida istori'a besericesca a roma-niloru mai alesu suptu principii Rakotzesci e Apa-fesci, se lega e se se mire de patemile, chtu si decumpetulu acestui poporu nefericitu.

Dela uniunea celoru trei natiuni a unguri-loru, secuiloru a sasiloru asiapea romaniloru, ace-ste trei natiuni facu tier'a Transilvaniei, aceste-asunt staturile e ordinile tierei, aceste-a aunt regni-colae. Asisdere cele patru relegiuni : catolic'a,calvin'a, unitari'a e luteran'a, cari le profitea cedetrei natiuni, era singure recunoscute in tiera.

Cartile de ]egi: Aprobatae et Compilatae constitutiones Tran-silvaniae cuprendu articlii de legi asiediati suptu prin-cipii transilvani de mai nainte pen' pe tempulu Iui Ra-koczy II. e Apaffy, suptu cari s'au compilatu e s'aupusu in rOndulu , in care-i aflamu in numitele carti delege , dintre cari con dantaia se aprobft de Rakoczy II,la anulu 1653, a dou'a de Apaffy la anulu 1669.Asiadar' din aceste carti de legi, cari au statu in poterepene in anulu 1848, vedemu starea politica e besericescaa romaniloru pene in a. 1848 nu nurnai dela Rakoczye Apaffy incoce, ci si cea mai de nainte do acesti -a.

')

49

In c'atu pentru natiunalitatea e relegiunea ro-maniloru 4ca cumu suna legile tierei :

.... Cei de septa romaniloru nurnai pen' launu tempu se suferu, pen' va place principiloru eremnicoreloru" 1).

,,Mecar -ca natiunea romana in acosta tiers nicinu s'a numeratu intre staturi , nici relegiunea lorunu este dintre cele recepte: cu tote aceste-a, pentrufolosulu tierei, pene candu se voru mai suferi, sta-tulu besericescu alu romaniloru de aceste-a se se

tiena" : etc. 2).,,Mecar-ca natiunea romana pentru binele publicu

s'a suferitu (admisu) in patri' a acOst-a: totusi neluandu in consideratiune fientia cea de giosu a sta-rei sele" etc. 3).

Fiind-ca nici relegiunea natiunei romeme nu estedintre cele recepte" etc. 4).

Dupa unu altu articlu 5) popii romanced pe anu

') A. C. p. I. t. 1. a 3 Az olah vagy gtirtigiik sec-tiljan lova , kik pro tempore szenvedtetnek usque bene-placitum principum et regnicolarum."

2) A. C. p. I. t. 8. a. 1. Noha az oldh natio ez hazdbansem a' stdtusok kozzt nem sztinddltatott, sem valldsok, nema' recepta religiok ktizziil val6 ; mindazaltal propter regniemolumentum , miglen patidltattnak , az oldh egyhazi ren-dek ehez tartsak magokat" etc.

2) A. C. p. I. t. 9. a. 1. Noha az oldh nemzet propter bo-num publicum admittdltatott ez hazdban, mindazaltal nemvevdn eszdben allapotjaak allacsony voltit" etc.

4) A. C. p. III. t. 53. a. 1. A' minthogy az olah natio-nak valltisais nem a n6gy recepta religiok kozziil valo,ugy" etc.

`) A. C p. I. t. 8. a. 3.1st. Rom. t. I. edit. 2. de A. Papie. 4

50

sunt detori proprieiariloru cu unu anunzitu onora-riu, era fzii popiloru, ca-ce se insora, sou locuescuseparafu, se potu repeti, ca si alti iobagi. Altu ar-ticlu de lege 1) atatu pre popii, catu si pe nobiliiromani din comitatulu Unedorei i face hoti pu-blici e telhari.

Apoi tine este in stare se mai citeze toti ar-ticlii de lege cei rusInatori e batjocuritori de ro-mani , in cari romanii se numescu vagabundi , e

preotii romani hoti e tienutori de hoti 2) , e preotiisi numai la prepusu se potu aresta de deregutorielecivili 3), dupa can romaniloru nu le este ertatua amblare cu pusca, cu sabia, cu palosiu, cu darda,e cu alte arme4), dupa decretulu lui Uladislau 5)tieranului , dem va aye puma , se i se tale man' adrepta; dupa cari articli pe romanu si la singur'asuspiciune 'lu pote prinde ai unu nobile privatu6);

') A. C. p. V. E. 39.') A. C. p. V. E. 38. et A. C. V. 39: Hunyad vtirme-

gyeben felesegek utan nemes funduson lakd muntyanoka' nemessegnek szine alatt lopast, gyilkossagot es egyebbczegeres vetkeket cselekedven , hogy az 1624. a' latorolah papoknak megfogisarol irott articulus szerentconverts rei veritate arestaltassanak" etc.

a) A. C. p. V. E. 42. Az °la papokat, kiknek orgaz-dasagok vagy egyebb ezegeres vetekben vale eletek fe101bizonyos suspicio vagyon, a' tisztek megfoghassdk" etc.

4) A. C. p. V. E. 44. Olasdg pusktival, tegezzel,karddal , csektinnyal , dardeval es egyebb fegyverekkeljdrni ne mereszeljen."

5) Deer. VII. Ulad. art. LX. Rnsticus, si pixidem habuedextra mann truncetur."

*) A. C. p. III 47. 3. Csak privatus nemes emberis au-spiciora a' paraszt embert megfoghatja."

rit,

,

.....

51

dupa cari romaniloru nu le este ertatu a portarevestmente de panura, nisi pantaloni, nici cisme, nicipelaria dupla e de unu fiorinu, nici camesia de giol-giu, atari vestmente nici-de-cumu se nu cutedie a por-tare dice legea I); dar' apoi legile cele nenume-rate despre datlele iobagiloru perpetui, despre re-petItiunea acestor-a etc. etc.

La tote aceste-a nu debe comentariu.XXXVIII. Cine vre se cunosca persecutiu-

nile besericesci cele infricosiate ale romaniloru dinpartea calviniloru suptu principii unguresci: cumumetropolitulu e sinodulu romanu devenise suptucensur'a superintendentelui calvinu, cumu se tie-nea sinodele besericei romane suptu presiedenti'aacestui-a, cumu era constrinsi protopopii romanise-lu porte pe umerii loru in leptica, cumu alpreotii romani se supunea la lucru iobagescu, cu-mu spre mai mare batjocura i ponea domnii pepopii romanesci se le erneze canii de venatu, cu-mu era insarcinati se invetie pe poporu, ca vine-rea , mercurea e in posturi se mance de dulce,cumu se tramitea visitatori spre scopulu acest-a;care vre mai incolo se cunosca spre esemplu pa-temile metropolitului romanu Sava pentru zelulucatra credenti'a resaritena: cumu se aruncft ace-st-a in carcere: cumu se scotea din carcerea Vin-tiului in tots vinerea de se batea cu toiage pen'la morte s. a. s. a.: lega istori'a besericesca a lui

') A C. p. V. E. 47. Paraszt ember poszto ruhat , na-drtigot, csizmat, dupla ds forintos siiveget; gyolcs ingetviselni sernmilappen ne mereszeljen."

4*

Persecutiunile beseri-

cesci.

52

Petru Maior. Multi nobili romani, spre a sea-pare de persecutiuni calvinindu-se in perio-dulu acest-a se fecera unguri.

Traducerea XXXIX. Intre athte patemi totusi si unueartiluru be-sericesci in bene pe nevrute dela inemicii romaniloru. Prin-miriattreoa-i. cepii unguresci fecera a se traducere eartile be-

vial. sericesci in limb'a romana. celu dfinthiu pasumare in literatur'a romana cu cugetu , ca in-tr'acestu tipu voru pote producere eresuri intreromanii de relegiunea resaritena. Ungurii nu-siajunsea scopulu ; dar' romanii scapara prin ac6-st-a de blastemulu celu mare alu limbei slovane,care de mai multe secle dela petrecerea roma-niloru cu bulgarii si atingerea, loru cu alte na-tiuni slavice intro, in beseric'a romanesca: in-grosifi, intunereculu nescientiei : domn1 cii, unusceptru de feru asupr'a romaniloru : unu poporu,chiaru liberu fiindu, suptu liinba straina gemesuptu o supunere amara.

Candu voru scaph o-data romanii si de slove,cari, dupa cumu dice fericitulu Petru Maior, anacoperitu cu atht-a funingine boeresc'a facia alimbei romane, si ch intr'o negra capsa fara spe-rantia de scapare amaru o tienu inchisa!

Romanii XL. Romanii din Ungari'a, tienendu-se indela Crisis periodulu acest-a mai totu de Transilvani'a teri-

toriulu locuitu de densii, au totu acea-asi istoriacu transilvanii.

Ce se tiene de Banatu: pene candu romaniiBauatu. transilvani gemea suptu despotismulu princepiloru

unguresci: banatianii dela mediloculu sec. XVI.,a fara de nude parti de catra Transilvani'a, cari

53

adese veniet suptu principii transilvani , portarajugulu turciloru, de care de abi& in sec. XVIII.scapandu Banatulu curatItu de turci coloni-sandu-sb cu serbi de preste Dunare romaniicadura suptu despotismulu besericescu alu ace-stor-a, de care nici pene aster -di nu scapara.

-.034)*(8,30--

CAPE- V.

Remand suptu cas'a austriaca. Diplom'a Leopoldina. Mumma roma.niloru cu beseric'a Romei. Folosele e perderile uniunci. Caus'anatiunale. Articlulu 6. dela a. 1744. Josafu II. Revolutiunea Herm.(a. 1696 1791.)

Er' antra de &eel° pats pante ninth se nu es screw.Conclusulu slnodulul celul snare dela 1100.

0 meteahna strains sal oh romanil no ea deefasa In dour,part/ (In unit( o neuniti).

Fertcltulu Petry. Mato,

Pe roman! Mel unfree old neunirea, cl numal ei 'Maurospiretula nationals el patriotieu I va enaph de aureolelnemidloru.

Tenerll romanl din Vlen'a entreeplscopulu Sagan..

Transit's- XLI. tu finitulu seclului XVII. vent sl Tran-nra suptu silvani'a suptu domnirea casei austriace.Austrl'a.Diplom'a Diplom'a Leopoldina, in care se cuprendu con-

Leopoldina. ditiunile supunerei Transilvaniei, in puntulu II.intaresce tote cartile de legi de mai nainte aleTransilvaniei, precumu Verboczy, aprobatae e com-pilatae conetitutiones , in poterea caror-a romaniiera sierbi e tolerati in patri'a propria; era in pun-

55

tulu V. 1) alu acestei carte fundamentali a Tran-silvaniei imperatii se oblega, ca la tote deregu-toriele tierei voru pone numai unguriv secui e sasi,Jr nu fiii natiuniloru straine, seu cari se considerade straine e neaveri (intielege romanii) ; cu toteaceste-a sortea romaniloru cu trecerea Transilva-niei suptu cas'a austriaca numai de catu luft oalta facia.

XLII. Numai de cfitu cu venirea Transilva- untu%niei suptu cas'a austriaca , imperatulu Leopoldu bmeasnenea Re:cu catolicii parte eh, se Sc intaresca 81 catoli-

vmelealu.

cii, can anca era forte asupriti suptu calvini, parteinse spre a avere in romani unu contrapondiuasupr'a prevalentiei unguriloru , pe can numaiacumu i capetase, si anca nu era destulu de tariin credentia, starul, eh romanii cei de bese-ric'a resaritena se se unesca cu beseric'aeh asih , fiindu constitutiunea tierei razemata petrei natiuni e patru relegiuni recepte , 4r. natiu-nea e relegiunea romana tolerata , pe tale legalese pota lute 81 romanii parte la traptarea negotie-loru tierei: de alta parte romanii anca, partespre a scapare de persecutiunile cele mare alecalviniloru , can nici acumu nu incetasera anca,parte ch, se castige si ei drepturi politice, cumu

1) in omnibus sive ad policiam sive justitiam veal oecono-miam administrandam neeessariis ofaciis, "demur indige-nis transilvanis, hungaris nempe, siculis et saxonibus nullohabito religionis respectu, neque exterae nationes, nutquae Nobiscum ab illis inter exteras et inhabiles digno-trantur, quotiescunque ea vacare contigerit , praevale-bunt ... p. V. Diplom. Leopoldin.

ro-

Hornet,

56

dlcu, numai de chtu in anulu urmatoriu dupa su-punerea Transilvaniei, in sinodulu generale tienutuin lun'a lui februariu a. 1697. fecera paptulu deunire cu beseric'a Romei.

Cond'hunile XLIII. Unirea se acepth numai in cele patrupunte cunoscute : de altmentre in siedenti'a II. aacestui sinodu se determina, a beseric'a romanala altu ceva afara de cele patru punte suptu nici-unu stematu se nu se constringa; eh in judecatise nu se purceda dupa dreptulu canonicu alu la-tiniloru, el dupa canonele e datinele besericei re-saritene ; ch clerulu romanu unitu se aiba totuacelesi drepturi, privilegie, scutiri e libertati , decari se bucura preotii romano-catolici; poftira siarea -a, romanii se nu se mai considere dg sufe-riti, de fii recepti ai patriei, si se se inainteze latote deregutorlele etc. Aceste-a fura conditiunilede frunte, suptu can se invoira romanii la paptulude unire cu beseric'a Romei.

['angel° XLIV. Intr'acea-a natiunile cele privilegiate,ungurnoru. e cu distintiune ungurii, vedea unu mare periclu

pentru sene in uniunea romaniloru cu beseric'aRomei, temendu-se, ca romanii prin uniune afarade libertatile relegiose voru capeth 81 drepturi po-litice. Deci misch tota petr'a spre a impedecareuniunea. Ce 6 mai multu, ungurii catolici cu cal-vinii se intielesera , eh se-i faca pe romani partecatolici parte calvini, eh in acestu tipu ei amen-done septele se se intaresca, dr' pe romani totumai tare se-i debiliteze. Romanii precepura binemaestriele inemiciloru, e stetera nemiscati pe langauniunea cu beseric'a Romei cu tote aceste-a prin

unitmeL

el

57

diversele techne, ce facea inemicii prin tiera, adu-cea in turburare animile romaniloru, e uniuneanici de cumu nu se potea consider, anon de faptacomplenita.

Drept-acea-a metropolitulu Atanasiu conchia- shithiniucoin mare

ma pe 4. septembre 1700. unu sinodu generale ,lei 1700 isin Alba-Juli'a. Acestu sinodu fit celu mai mare Alba-Juli'a.

din sate sinode se tienura in Transilvani'a, Afarade protopopii e preotii din Transilvani'a e Mara-muresiu, si afara de elite trei deputati mireni dintotu satulu se adunase multime de mireni dintote partile, si numai dupa-ce se convinsera, caritulu e dreptulu e datenele besericei nostre resa,-ritene voru remane ne-atacate, aceptara uniunea.Istoricii spunu, ca 200,000 de familie subscriserain acea di uniunea.

In acestu sinodu grandiose se acepta dar' uniu-nea definitivu , dar' numai in acele patru punte,si asia, ca afara de aceste-a nimic' se nu se maiacepte. Siedinti'a din 5. septembre.

In asta forma fecera romauii uniunea cu be-seric'a Romei. care a fostu unu adeveratu paptucu conditiuni cu catolicii transilvani, cari ancaera forte asupriti pe atunci de catra calvini: dealta parte se pote considerare de unu aptu curatupoliticu din partea romaniloru asupriti, cari cre-dea, ca prin acest-a nu numai voru scaph de per-secutiunile cele grele, el voru castigh si drepturiecari cu celelalte natiuni e relegiuni din patria.

XLV. Dem cautamu In folosele e perderile, Folosele eperdorilocari au urmatu pentru romani prin unirea cu be-

seric'a Romei ailamu , ea folosele uniunei fura,: canaille prinU11111110.

58

ca romanii avea acumu mai ruulta trecere la curie,dela care mai capeth ate o resolutiune; prin unirese redicara stole romanesci mai curendu; se tra-misera teneri in Rom'a, de unde venira barbatiicei mai invetiati ai romaniloru , unu Georgiu deSinca, unu P. Major, unu S. Miculu (Klein) s. a.;romanii deca nu se unity cu beseric'a Romei, prinpersecutarea toturoru fara dubiu remanea anca simai inderetru in cultura: dar' de alta parte prinunire, afara de scutirile unoru persone besericesci,nu cdstigara romanii nici-unu dreptu, bh, asih-sisciura bate jocu ungurii e sasii de tote decretelee resolutiunile imperatesci, in ciltu ei totu de to-lerati se considerara si dupa unire pen' in 1848.,e la deregutoriele tierei, can se impartih, dupacele trei natiunalitati e patru relegiuni recepte,forte a rare-ori se ponea si ver-unu romanu unitu,fiind-ca (Ikea ungurii: acumu totu atilt -a este, s'apusu unu catolicu, voi anca catolici sunteti", e decase ponea ver unu romanu unitu, debea se se denu numai de unitu, ci chiaru de catolicu, si prinacest-a se facea unguru. Suma de intielegentiromani, can apucara la ce-vh deregutorla, se un-gurira cu tipulu acest-a, si apoi ca toti lapedatii(renegatii) erg, anca mai periculosi pentru romanide catu chiaru ensisi ungurii. Dela unire incocese perdu dreptulu metropoliticu alu romanilorudin Transilvani'a : archi-episcopulu dela Strigo-niu cu pretestu de proteptoratu 'si aroga dreptude inetropolitu peste romani; era in costele epi-scopului std, teologulu jesuitu ordenatu de epitropuoresi-care alu clerului , cuinu se (Ikea , pentru

starea cea de giosu de invetiatura, in care se afiaacel-asi remasu de suptu epitropi'a grecesca din-preuna cu poporulu, suptu a carui jesuitu cen-sura beseric'a romanesca nu era, mai pucinu de-pendente , de catu pe tempulu censurei superin-tendentiloru calvini, si deca si parentii nostri seadoperara in totu tipulu a impedecare influenti'acea mare, ce si-o pretendea catolicii asupr'a ne-gotieloru besericei nostre; deca si in sinodulu celumare dela 1739. ruaiu 25. la numerulu 5. se de-termini cele patru punte, can cuprindu sant'aunire, pururea si nelasatu le va tiene venerabi-lele nostru cleru, dr' la mai multe cu nici unu ster-matu se nu se constringa" ; e la numerulu 6 : legeacanonica (pravila) se remana in 2 oterea sea, si du-pa acea-a se amble judecatile" ; la nrulu 12:multu onoratulu parents teologu insciintiari dauna-torie si pre ascunsu spre reulu onoratului cleru ple-cate nimerui se nu tramita, nici impreuna-intielegeride aceste-a onoratului cleru stricatorie cu domniitierei se nu aiba , ci se se intielega cu pre-lumina-tulu domnu ei iscopu si cu onoratulu cleru"; si decasi dupa mai multe certe prin staruintiele episco-pului Gregoriu Maior scapa de abih, beseric'a deacestu epitropu: cu tote aceste-a prin influen-ti'a acestor'a e preste totu a catoliciloru nu po-tura se nu se introduca datene straine in bese-rica, mai tardiu se neglese tienerea sinodeloru;dar' ce 6 dreptu nu tote aceste rele au cursu ne-medilocitu din unire, ci 81 din lasItatea, poft'a dedomnire e reutatea unoru mai mari ai besericei.

XLVI. In urma dela unire incoce de o parte

so

er'

60

vedendu romanii, ca, prin unire mai multu perdu,de chtu eftstiga, e amarindu-se de portarea ceaarogatoria e scandalosa a jesuitiloru , apoi sumu-tiati si de straini, caroru nu le placea, ch roma-nii se fia toti intr'uniti (cumu dice P. Major: ometeahna straina vol ch romanii se se desbine indoue parti), mai adaoge si fanatismulu nutritunu numai de straini, cl si de nescientia, incepuraa se abatere dela, facut'a unire, misiunari din tier'aromanesca e dela serbi amblh prin tiera spre a-sicastigare proseliti ura nespusa, certe sangerosese nascura intre fratii de unu range din caus'aunirei e ne-unirei ; e deco, al nu pote fi vorbaintr'unu restempu mai multu de 50 ani dela fa-cut'a unire de beserica ne-unita in Transilvani'a:totusi numerulu ne-unitiloru drasi cresch inte-athtu , chtu in mediloculu sec. XVIII. imperatl'aconcese si romaniloru ne-uniti din Transilvani'aunu episcopu. Dupa patru serbesci , ce avura,abia la anulu 1810. castigara sl romanii ne-unitidin Transilvani'a dreptulu de a-si alegere episcopuromanu din sinulu seu. In acestu tipu se intaride maiestate de episcopu romaniloru ne-uniti dinTransilvani'a in sinodulu dela 1810. in al doilelocu candidatulu parochu din Sas-sabesiu VasiliuMoga; dar' capetft o instruptiune , firesce in in-tielesulu art. 60. 1791, dupa care in fapta rele-giunea ne-unita totu de tolerata se considerit intiera pene in 1848.

XLVII. Au trecutu acumu mai multe diedani, de candu incetasera intre romani certele

tole seci pentru unire e ne-unire nutrite do

:

13 I

straini pentru romani mai periculose si de catuchiaru ensisi strainii: si durere asta-di in ace-stu seclu alu luminarei, asta-di, candu romaniin'au tempo de a se certare despre secaturele celeintunecate ale teologiloru celoru obscuranti , carin'au, s6u nu vreu a lucrare altu ce -va mai folo-sitoriu pentru umanitate: cl romanii au de a im-braciosiare e aperare caus'a cea de trei-ori santaa natiunalitatei , care se afla in periclu mare detote partile de catra inemicii romaniloru, asta-di dorere I nisce romani mai multu rei e uneltestrainiloru, de eatu bigoti erasi au de cugetua semenare sementia de desbinare intre romani-din caus'a acest-a, a reinviare aceste nefericitecerte relegiose.

Aduca-si a mente romanii, ca au trecutu acu-mu de multu tempulu resbeleloru e certeloru re-legiose: e acumu acel-a , care vre se folosescanatiunei e patriei, se nu mai intrebe pe conatiu-nalii sei de ce confesiune 6, cl ce anima de ro-manu are? si ac6st-a nu insemneza indiferentis-mu relegiosu, el insemneza natiunalismu e patrio-tismu adeveratu. E nicairi nu este atat-a lipsade acesta unire fratiesca e spiretu natiunale, cachiaru la noi, uncle o parte a romaniloru in se-clele mai de curendu trecute, cu scopu eh, se ca-stige sl ei ce-va drepturi politice , find -ca eranumai ei tolerati in tiera usque ad beneplaci-turn se unira cu beseric'a Romei in patru punte,si asia desfacundu-se romanii in done parti, uniidin inernicii romaniloru urn vie acumu se-i facape romani se creda, ca este mare differentia intre

1

62

amendouele confesiuni, cu scopu eh mai taer se-idesbine ; dr' alti inemici aru vre se-i subjuge peromani parte la Strigoniu parte la Carlovetz.Noi eh romani i tienemu de inemici ai romani-loru pre neei-a, cari ar' vre sou se-i unesca settse-i desunesca pe roman, (pe romani nici unirea,nici ne-unirea, el numai si singuru spiretulu na-tiunale e patrioticu i vi;, scaph de cursel e inemi-ciloru), inemici, can aru vre se-lu faca pe po-poru se creda, ca este diferentia intre aceste con-fesiuni pentru acele patru punte noi scimu,ca crestinii nostri romani pen' asta-di nu veduacolo, unde nu este, nici nu vreu se scia nimicude vre o diferentia, el numai atat-a , ca preotuludin cutare Bata seu din cutare parte a satului setiene de Sabiniu, pentru-ca 6 santitu la Sabiniu,dr' celalaltu de Blasiu, pentru-ca 6 sanfitu la Bla-siu. Apoi scimu de alta parte din sperienti'ade pen' acumu, ca preotii uniti cu cei ne-uniti ser-via (e servescu) impreuna, eh adeverati frati inCristu, far' ea se vre a scire ce-va de subtirile esecele dispute ale scolasticiloru despre purgato-riu e. a., deci bigoti sdu inemici ai romaniloruaunt toti acei-a, can aru incercare se strice intreromani aeesta fratietate Banta. Mai incolo scimusl acea-a, ca ur'a, ce o desceptasera singuru in-trigele inemiciloru intre romanii nostri uniti e ne-uniti, a fostu caus'a jugului ungurescu, suptu careau gemutu parentii nostri (e noi) gene mai deuna-di, acdst-a inse a incetatu in animele romani-loru, pentru-ca ei au cunoscutu, unde era se oscota intrigatorii cu maestrlele sele, e romanii au

-

pusu juramentu, ca nu se voru mai url unii pealtii, ci se voru ame, fratii e se voru ajuta, im-promutatu, si de-o-data cu acest-a a incetatual acelu jugu apesatoriu. Acumu o noua ura ces'ar' mai nasce intre romani din caus'a confesiu-nei, de care s'aru bucurit inemicii romaniloru, ar'fi caus'a unui nouu jugu Noi inse credeniu,Ca romanii-su satui de juguri straine , ce seclele -an portatu si nu (amu vre se) credeniu, ca maieste romanu, care se de ocasiune unoru atari di-sensiuni , din can ar' urmh, ruinarea totale a na-tiunei. Deci romanii cei buni e intielepti se lasecertele aceste-a teologiloru, popiloru, episcopiloru,cari pote n'au alta de lucru sdu tragu chiaru fo-losu dintr'ensele, lase certele acestor-a pen' nuvoru mai pote, dr' romanii cei adeverati se im-braciosieze, cumu am' disu, caus'a cea santa anatiunalitatei , a unitatei e independentiei natiu-nali-politice e besericesci , fiindu-ca cu aceste-atote le-amu cAstigatu.

Cu aceste e alte asemeni descoperiri de sem-tiemente natiunali gratulara tenerii romani dinRomanl'a austriaca, studiosi Ia universitatea dinVien'a, pe episcopulu Saguna in cuventulu debunavenire, ce i I'au tienutu la venirea-i in Vien'ain a. 1850 ').

Dupa acesta digresiune se ne intorcemu Iafirulu lasatu alu istoriei nostre.

') Vcdi acestu cuventu rostitu in nurnele tenerimei de J.Hodosiu Castorianu, tiparitu in Sabiniu, e in Foi'a Ga-zetei a. 1850. Nru. 17.

eh

Caus'a na-tiunale.

Uniunca edaptu poli-ticu-natiu

64

XLVIII. Precumu scimu din cele pene acumu(rise, natiunea e relegiunea romana dela conjura-rea celoru trei natiuni asupr'a romaniloru, si maialesu suptu princepii calvini se consider& numaide tolerata in tiera. Asia totu razemulu esisten-tiei romanului fh in beseric'a resaritena, care an-ca attltu de infricosiatu era persecutata, e maialesu in constitutiunea cea sinodale a besericei re-saritene, care de si era suptu censur'a calvini-loru , dar' totusi nici de calvini nu fi de-adrep-tulu atacata, e in poterea carei-a romanii, cleruluimpreuna cu representantii mireniloru (poporului),se mai potea intielegere despre causele besericeie natiunei. Dar' afara de cerculu besericei, ro-manii era scosi cu totulu dela legelatiunea e ad-menestratiunea ti3rei; ca-ci, (Idea al nobilii faradistintiune de natiunalitate era ecari, dar'mea de nobili romani in urma, parte ca era delegea resaritena (tolerata) n'avea nici-unu dreptupoliticu, parte in urma seu Cu totulu se ungurira,seu celu pucinu politice se considers de unguri,si ac4st-a anca inainte de domnirea Austriei, asiacatu mai multu nici in legi nu se mai diem no-biles, ci hungari, hungarica natio, suptu care seintielegea toti nobilii si cei romani. In acestutipu se ungurira multi din nobilii natiunei roma-ne, cari apucara la deregutorli mai de frunte.

XLIX. Dupa ce veni Transilvani'a suptu eas'aaustriaca, vedendu romanii aplecarea casei au-striace, cu care se areth catra romani, mai alesudupa facut'a unire, incepura a capetare curagiunate.

mula-

65

e a cerere de-adreptulu recunoscerea e receperearelegiunei e natiunalitatei romane.

Caus'a natiunale a romaniloru din Transilva-ni'a, care nici pen' in diu'a de asta-di nu 6 scosaanca la tale, se dateza dela unirea romaniloru cubeseric'a Romei. Anca in sinodulu de suptu Teo-filu determenara romanii, ca se unescu , dar' ro-manii se se recepa. Unirea ensasi anca nu fitalta de cfttu unu aptu curatu politicu din partearomaniloru ; unu aptu alu prudentiei politice ezelului natiunale alu parentiloru nostri, caH cupucina invetiatura unite cu atfltu mai multa e maiferbente amore catra natiune, e grige neadormitade sortea ei. De aci vedemu pe urmatorii epi-scopi, caH erg, singurii romani, in can avea dea se razemare natiunea, lucrandu cu tote poterile,eh natiunea e relegiunea romana (in Transilva-ni'a se impartih, deregutoriele nu numai dupa celetrei natiunalitati, el el dupa proportiunea celorupatru relegiuni recepte) se se recepa in tiera.

L. Mai alesu nemuritoriulu episcopu Inocen-tiu Miculu (Klein), care prin inflacaratulu seuzelu natiunale si-a chstigatu nume nemuritoriula romani, starui neostenitu la curte pentru recu-noscerea natiunalitatei e relegiunei romane pe pe-cioru ecare cu celelalte natiunalitati e relegiuniale patriei. Asih acestu episcopu teneru, natiu-nalistu inflacaratu, vedendu ca fara libertate na-tiunale romanii nu potu face nici-unu pasu securuspre una vietia mai fericita, fa celu d'hntftiu ro-manu, care avit curagiulu a facere pasi pentrureedefecarea casei cei politice a natiunei romane,

Ist. Rom. t. I. edit. 2. de A. impai. 5

InocentioMieulu.

Artie lulu 6dela ellniU

1744.

66

surupate de unguri, sceui e sasi. Cate conjura-tiuni nu fecera ungurii, secuii e sasii asupr'a ro-maniloru dela anulu 1437 in cursu de vro 300

de ani, e totusi pen' la Miculu carui romanu i-avenitu in mente, ca se lucre sl romanii a intrare,ca natiune ca romani, in cas'a politica e comunea patrieiN . . One nu se va mira de menteacea mare a nemuritoriului Miculu, care pe la1740., candu romanii se afla intr'o stare athtu degiosu a culturei, pretendea pentru romani drep-turi natiunali : candu chiaru el in anulu 1848.,

chti romani nu era, cari 'si batea jocu de natiu-nalisti, e (Ikea, ca ce ceru romanii nationalitasiu I?. . . Intr'acea-a Inocentiu pucinu poth scote latale, ca-ci inemicii lui e ai natiunei medilociradepartarea lui din episeopia, asia murl acesturomanu adeveratu in esiliu la Rona'a.

LI. La petitiunile lui pentru recunoscerea na-tiunalitatei e relegiunei romane se respunse cuarticlulu 6 din anulu 1744 de suptu Mari'a The-resi'a, prin care, afara de acea-a, ca romanii nuchstiga nimica, de chtu ce au avutu si mainainte, se pone acumu temeiu formale prin le-gea tierei la sugrumarea totale a natiunalitateiromane. Ca-ci resolutiunea M. Theresiei data lapetitiunile lui Miculu, in care resolutiune imple-tecitu se recunoscea natiunalitatea romana, in ur-matoriulu tipu o interpreteza diet'a prin susu-ci-tatulu articlu de lege: ca adeca I) terminii din

') Art. 6. 1744 . . Terminos autem graeci ritus unitorummentionato resolutionis regine paragrapho insertos ad

.

67

memorat'a resolutiune a unitiloru i intielege nu-mai pentru personele besericesci e pentru nobili,cari chiaru asia se considera, eh ceialalti cetatianiai patriei, e can acelei natiuni se anumera dintrecele trei recepte ale tierei, unde sunt asiediati cuposiesiunea loru, asih-dar' fara a redicare a pa-t?' a natiunalitate, pentru-ca dice acea lege , cadr ca s'ar' recunosce si natiunalitatea politica a ro-maniloru, s'ar' resturnare constitutiunea tierei de oparte, dr' de alta parte plebea romaniloru e altoruvenetici si-ar' facere locu intre natiuni e ar' peri-clitare drepturile, privilegiele, imunitatile e prero-gativele celoru trei natiuni recepte.

Asia dupa acestu articlu de lege romanii dincomitate se considerara ch, lipituri ai unguriloru,sett eh unguri; cei din fundulu regescu eh sasi;cei din secuime ch. secui dupa apriatele vorbeale legei; dar' al acest-a, numai dem erk nobili,seu liberi e uniti. Asia se ungurih, romaiiii ceimai de frunte din di ce merges prin acesta iso-lare totale dela celalaltu corpu alu natiunei, e prin

ecclesiasticos solum, et nobilitari praerogativa gaudentes,quorum conditio ea est, quae reliquorum patriae civium,et qui eidem nationi e tribes receptis systhema hujusprincipatus constituentibus, ubi per adeptionem bonorumsedem sibi fixerint , hoc ipso absque quartae nationalita-tis erection, ac constitutione annumerati sunt, referri, nonvero ad plebeos vel filios poparum e plebes sorte assum-torum extendi posse aut debere, ne systhema hujus prin-cipatus evertatur, , neve plebs valochorum aliorumve ad-

venarum numerum inter nationes facial, ac vel ulli triumnationum, earumque juribus, privilegiis , immunitatibus,et praerogativis praejudicio sit, intelligimus.

5*

Joseru II.

68

acesta alipire formale de unguri prin legea tierei;ca-ci, caH nu se unguri t, nu se recepea nici lao deregutoria, si romanulu asupritu nu se poteae n'avea la tine se plangere , pentru-ca natiunearomana nu esistea; si ungurii respundea nobileluiromanu, ca au asemeni interese, pentru a caroruaperare nu 6 de lipsa a se representare nobiliiromani ca romani, cu atatu mai pucinu tota ple-bea romana ; er' unitului i respundea catoliculu un-guru, ca erasi nu 6 de lipsa a se representareunitii distintu de catolici, ca-ci au asemeni inte-rese, e acumu facu una relegiune. Asia nobiliiromani imultia numai numerulu e poterea nobili-km unguri, er' unitii numerulu e poterea cato-liciloru unguri.

Romanii liberi din pamentulu regescu, undedomnih privilegiat'a natiune sasesca, nu se sa-sirs, dar' nici nu se memoreza se fia fostu cand-vk vre unu deregutoriu romanu in sasime nicimecar sierbitoriu de cancelaria, pe langa tote de-cretele cele aspre ale curtei in acestu obieptu.

LII. Sortea romaniloru suptu marele imperatuJosefu II., pe care nu-lu mai uita romanii, in-cepa a fl mai mangaiata. Imperatulu caletorlprin tiera, pretotinde lasandu la romani urme ebenecuventari de parente alu patriei. Acestu im-peratu se laud's inaintea romaniloru, ca elu esteimperator romanorum", descepth e reinviia in ro-mani ideile de Dada. Caletorra lui prin Tran-silvani'a 6 representata prin o romana imbracatain vestmente romane cu inscriptiunea Felicitas

69

Daciae" (Fericitatea Daciei), precumu se pote valepre statu'a lui din forulu lui Josefu in Vien'a.

LIII. Josefu II. introduse o noua sistema po- Institutiu-

litica in Transilvani'a , care resturna, privilegiele nsiorreu eusi tojr°:

celoru trei natiuni , si introduse concivilitatea pni:vt?fieiota

universale. Acosta sistema pentru atunci era se 3.celoru

imbunatatiesca starea politica a romaniloru. Den-sulu publics, decretulu tolerantiei.

Institutiunile lui Josefu nu potea se placa ce-loru trei natiuni privilegiate din Transilvani'a.Nemultiamirea generale a unguriloru este cuno-scuta; era buocrati'a sasesca, dupa ce mai tar-diu prin revocatoriulu lui Josefuz7-11. se puseraerasi inderetru lucrurile pe peciorulu celu vechiu, Plangerea

tramise o scrisoria de multiamita catra cancela- csoanstiiroaruacine.

riulu de curte e de statu principele de Kaunitz, s toturutizta-in care multi Lmia sasii, ca li s'a datu inderetruconstitutiunea loru cea vechia, care imperatuluJosefu II. prin o trasura de pena o nimicise, siensasi natiunea sasesca o dechiarase de stinsa".Din acea scrisoria se vede starea cea nemultia-mita a natiunilou privilegiate suptu Josefu II.,care facuse el pe romani partecipi din drepturilepatriei. Scrisori'a suna: Tier'a acea-a, care uniaintr'o comunitate tote cercuile, cetatile, urbile esatele cele libere sasesci, era disoluta. Fia-carecomunitate era rupta de legatur'a cu celelalte, simulte din aceste-a era supuse la legi, deegutori,judecatori e judecie staine, cari nu era de starealoru, nu era asiediati cu casele sole intre ei, nuera de sangele loru, nu era alesi de ei, bit le eranecunoscuti, adese pre-pucinu aplecati spe binele

de

3. netiuni.

coati's ace-

70

loru, de multe-ori nici limb'a nu li-o cunoscea,cu atiltu mai pucinu celelalte impregiurari aleloru. Scaunele de judecata erg, mai pucine .

Membrii natiunei 'si perdura cu incetulu prece-perea e poterea de a conlucrare in negotiele silucrurile cele mai momentose ale confratiloru sei.Natiunea ensasi fuse dechiarata de stinsa, cal si unumembru nefolositoriu in corpulu statului , si bu-nurile sele nobilitari fusera confiscate, ch al canduar' fl patratu cele mai maxi crime in contr'a sta-tului e princepiloru."

,,Documentele cele mai nepretiuite, pe cari serazeme, libertatile loru, proprietatea e constitutiu-nea loru, si cu cari 'si potea document, meritele,intreprenderile, traptatiunile e paptele cele me-moraveri, si monumentele cele venerande docu-mentatorie de gratiele princepiloru loru celorubuni le fura luate din mani e din archive, siprin acest-a nu numai natiunea fa impedecata dea-si pote aretare dreptatile sele, ci sl dinainteaurmatorimei fura subtrase tote fontanele ajutato-rie spre a se pote studere pre sene e istori'a po-porului seu."

Dreptulu de proprietate alu teritorieloru co-munitatiloru celoru libere regie sasesci nu numaiin casuri singuratice fit in multe tipuri vetematu,cl si preste totu in multe tipuri contradisu, farach se li se spuna acelor-a, pe cari i atingea, chse scia de atftt-a vetemare, si cumca li se scu-tura din temelia tota fienti'a."

Locurile unde era, asiediate deregutorieleloru, adeca cetatile e urbile, fura scose din lega-

71

tur'a cu celelalte comunitati, in care legatura seajutora impromutatu, dupa cumu avea mai multaseu mai pucina potere fia-care locuintia."

Noi retacemu celelalte calamitati multefarie,cari le-au trasu in urma-si institutiunile cele noue,parte ca se nu ye ingreuiamu cu descrieri nepla-cute, parte pentru-ca speramu, ca acele-asi acu-mu an incetatu."

Dupa cunoscenti'a cea profunda de omenicare o aveti, de sene veti pote precepere, ce atrasu dupa acne ac6sta desfacere a comunitatiloru,can era dedate a fire impreuna, si perderea, ceau suferitu. Cei buni e amatori de ordene ca-dura in merore, in superare, in grigi pentru ve-nitoriu, unii se stinsera, in durerile ce avura dea suferire pentru acelesi. Altii mai usiori demente, vedenduse acumu scapati de o preveghiaremai rigorosa , s'au datu la desordeni e estrava-gantie dupa plecarea loru. Chiaru si nouii de-regutori, necunoscuti fiindu cu institutiunile demai nainte , cu ratiunile casiunatorie e causeleacelor-asi, le neglegea, au strich nu a rare-oriMorii e disceplin'a se perdura ; unu modu devietia selbatica e desfrenata, potentiele e deselevetemari ale proprietatei se latIra din di in d'itotu mai multu."

Economi'a tierei preste totu, si a singurate-ciloru scapata. De aci urma despoterire prestetotu e in parte. Preste pucinu era se- urmezeperde rca a totu carapterulu natiunale , si prinacest-a nimicirea de totu a totoru ensusiriloruceloru bune ale acestui poporu. De abia, mai

lipiscoputuGrog-wit'

Major.

72

potea ici si colea unii capi singurateci ai comu-nitatiloru, cari totu mai avea sperantia de sca-pare, ch, se tiena in frenu pre omulu satenu, caresuptu greutatea atatoru adversitati venisera maila desperare, de abia i mai potea aducere, ch, semai suferia in pace e cu patientia"

Acestu documentu public& pop'a Roth laa. 1848 I) spre a aretare sasiloru, ca uniunea cutier'a unguresca asemeni nefericiri ar' trage inurma-si pentru sasi dicundu: asemene con-topire a totoru relatiuniloru, asemene amalgamarea totoru poporeloru (adeca asemene cumu ureasi ungurii in 1848. prin uniune) avea de cugetuse faca al Josefu II., numai cu acea diferentia,ca in locu de a facere predomnitoriu elementuluungurescu, cumu vreu astadi ungurii, atunci ele-mentulu germanu era se se faca predomnitoriu."

LIV. Suptu imper. Josefu II. avura romaniiepiscopu pe Gregoriu Maior, pe care-lu sciurascote ungurii din episcopla pentru curagiosulu eneostenitulu seu zelu pentru natiunea romana.Acestu episcopu caletoria prin tiera spre a latireuniunea intre romani, prin care credea romaniiatunci,, ca voru pote apucare la o stare politicamai bona. Cu acdsta ocasiune Gregoriu Majori invetia pe romani drepturile loru, si le faceacunoscute nedreptatile ce li se facu din parteaunguriloru. In acestu tipu, amblandu a dese sipredicandu prin tiera, atat-a popularetate e amore

') Vedi earticie'a : Von der Union and nebenbei ein WortOber eine mogliehe daeo-rornanisehe etc.

'1u

73

si-a cftstigatu la romani, cfau poporulu pene a-sta-di cants in versulu: ploua lloua prinpad; Major e prinsu la Muncaciu etc. Despre epi-scopulu Maioru se spune, ca fiindu o-data in vi-sitatiune in tienutulu Desiului, si plangundu-secredentiosii ca n'au beserica, nici nu capeta nici-de-cumu locu de beserica Maior episcopulurapitu de spiretu divinu 'si redid, manile catraceriu si eschiamft: Domne I aria -ti debe , dem aidatu tu totu loculu domniloru, de acumu n'ai niciatilt -a, ca se-ti redice omenii casa! Bobu, care-ierh atunci secretariu , '1u refleptft, dar' Maior idisc : tad . . . da tu se me inveti pre mene, ce sevorbescu !".

LV. Totu suptu imperatulu Josefu II. la a. flescol'a ro-1784. se sculara romanii asupr'a unguriloru suptuHoria si Closca, pentru-ca nu mai potea suferiretiranl'a unguresca. MultIme de unguri uciseraromanii ; dar' in urma fura invinsi; conduptoriiucisi fara scirea imperatului; dar' se usiurft pu-cinu sortea romaniloru, stergundu-se iobagl'a per-sonale, celu pucinu numele.

Dela rescol'a lui Horia pene asta-di de abilttrecura 68 de ani, cari suntu atatu de pucinu invietra unui poporu, si de atunci pene asta-di ni-me n'a descrisu acea rescola a romaniloru. Ro-manii nu potea se o descria pene au fostu suptujugulu ungurescu; ungurii scriu cu patema sidespretiu asupr'a romaniloru , cb, cartea Horapor-hada. In munti se mai afla anca omeni depe tempulu lui Horia, intre altii spune Janculu,ca se afla unu popa betranu, care a fostu si ca-

co

74

pitanu suptu Horia, acestu popa, precumu al altcontempurani , multe desluciri aru pote facere:asupr'a acestei recole ; dara romanii din munte,ai carom parenti au facutu acesta rescola, pen eacumu au aretatu destula nepasare in acestuobieptu. asib, remane istori'a romaniloru, dinlenea e nepasarea romaniloru, nescrisa e apoiuitata. bine ar' fl candu aru cerceta cu de-a-menuntulu si aru insemnh romanii din muntesi aru publica tote ale mai tienu omenii in men tedespre acesta rescola. candu a fostu Janculu inVien'a in a. tr. am vedutu la densulu literele (lc-natiunali , prin can se remunera vendutorii luiHoria, aceste litere anca art debt; publicate.Afara de acestea inainte cu vro 8. ani vedusemla unu amicu alu meu o cartecica , in care statiparite suma de relatiuni ale guberniului dinClusiu e ale comandei generali catra maiestatedespre rescol'a lui Horia. Unu francu intr'oistoria a sea, care spunu ca se afla in bibliotecadin Osiorheiu, anca descrie acesta rescola, daranot nu cunoscemu acesta carte. Noi avemu amana singuru descrierea, ce o face despre acestarescola contempuranulu .istoricu din Dani'a Chri-stiani, care o 81 reproducemu acl tradusa fidelediri limb'a germana:

Novembre Anca catra finitulu anului erupse in Tran-1.el8e

rosinat'. silvani'a o rescola, care la inceputu in pre-pu-p

pose ale re- cina consideratiune se luk si care preste pucinuscold."

se fete infricosiata. Unii (Ikea, cum-ca rescu-latorii sunt o adunatura de omeni blastemati, carin'au altu scopu, de catu se rapesca si se ucida.

75

Altii (Ikea, cum -ca rescol'a ar' 11 o urmare a ne-multiamirei universali, care domni mai in toturegatulu Ungariei din causa, ca nu potea sufe-rire o conscriptiune militare ordenata de impera-tulu, si totu de-o-data era nemultiamiti cu uneleschimbari ce s'au fostu facutu in admenestratiu-nea dreptatei, precumu si din caus'a tramandareiincoronarei regelui si adunarei staturiloru tierei.In urma, altii cercb, caus'a acestei rescole numai in caus'a cea

asemeneapesarile cele nesuferite si in tiranl'a unoru p0- adeverului.

siesori e domni de pamentu asupr'a supusilorusei, e preste totu in drei turile e libertatile celepreste mesura ale nobilimei, spre a caroru restrin-gere de multu lucra imperatulu, dara pene acumucu pucinu resultatu. Si acest-a se pare a fl caus'acea adeverata a rescolei, care consuna al cu erum-perea e modulu, cumu s'a faculu rescol'a."

Toti acesti rescolatori era romani sdu omeni, ',Best:elate-

cari se tragu din coloniele cele vechi romane a- inmealr,°-duse in Dacia, partea cea mai mare urmeza cre-denti'a grecesca, si sunt primitivii locuitori aitierei. Sunt omeni de struptura frumosa, ver- ,,Sort de-

spre acestatoss; dara crudi e acoperiti de nescientia , care natiunc."

urmeza din gradulu celu mai estremu alu sierbi-tutei, in care se tienu de catra invingutorii lorude mai nainte de catra unguri. Ei n'au niciproprietate nici drepturi. Sierbitiele ce debe sefaca domniloru sei de pamentu, nu le lasa nicimecar' atat-a tempu , ca se-si pota lucrare bu-cafic'a de pamentu, care li o asemna domnii lorude pamentu spre a-si pote sustienere vieti'a, si

pe langa acest-a n'au de a a sceptare nici cea mai

Apesarileeel° dure

din parteadomnilorusei de pa-mentu i in-teritu In re-

scola.

,,Ocasiunole du con-scriptiu-

nee."

Florio con-duptoreloloru."

Iloria con-ring° pre

500 omeni,cum -ca elu

ar' fi trami-su de clamimp ratilin,ea se i IncaMerl prinsubingarea

mug uri-lorn."

76

pucina crutiare e ertare din partea tiraniloru sei.De aci nu este de miratu, deca densii sunt dus-mani ungurului din tota anim'a ch unui po-poru strainu, care i-a subjugatu, si care urmezacredenti'a catolica, care densii o urescu. Siacest-a si este fontan'a furorei e fapteloru ne-omenesci, ce au esecutatu densii in acesta re-scola, ce at &tu de rapede s'a latitu. De multu'si aretasera ei cu diverse ocasiuni si intr'unumodu preste mesura inflacaratu nemultiamireacu starea presente, fara de a-i luare omulu premultu in consideratiune. Loru inse nu le-a lip-situ altu ce-va spre a se rescolare , de catu oocasiune benevenita e unu conduptore. Cea

li-se dede prin conscriptiune, prin acest-asperh ei, ca voru scaph de tiranii loru, si chiarupentru acea-a se si indesh forte la conscriptiune.Pe conduptore '1u aflara intr'unu cameradu alulora a nume Horia, cu care se ins,* unu a nurneCloses asemene romanu seu tieranu. Acesti doi,dintre cari celu d'ilntaiu se spune ca anca de mainainte si-ar' fl perdutu dreptulu la vietia pentrumai Inulte crime, fura conduptorii a tota glot'a."

Rescol'a, se areal, mai anttriu intr'una di, incare se adunasera pe campulu liberu langa opi-dulu Bradu in comitatulu Albei pene la vro 500.romani. La acesta glota adunata vent Horia, sidisc, cum-ca elu ar' fl tramisu de imperatulu,pentru-ch se-i scape de tiranl'a domniloru loru,si ca, prin subjugarea unguriloru, se-i faca omenideplenu liberi, d6ca i voru urmare lui. Spre in-tarirea diseloru sele le areta, o moneta cu tipulu

d'an-dtia

77

imperatului, una truce aurita, care pendea de ocatena, asemene aurita, le areta sl unu patente,care, spunea, ca ar coprende in sene plenipoten-ti'a sea, care inse era numai unu patente pentrudreptulu de tirgu alu unui locu din Transilvani'a,care inse compatriotii sei cei ne- sciutori nu-lupotura legere. Elu vrea se-i duca la cetate laAlba-Juli'a, unde ar' fi se capete arme la man-datulu imperatului, pentru-ch se se stole asupr'anobililoru. Pe acesti omeni interitati si usiorucredutori fara greutate i pota convingere, si separara intr'adeveru, se-i urmeze la Alba-Julia.Numerulu loru se imultia la totu satulu pe undetrecea. Ca-ci credura, cum-ca sunt taxi destulu,nu mai tienura de lipsa , ca se iee mai antaiuarme din cetate, cl anca in acea-asi (11 si ince-pura a-si esecutare propusulu ; pe nobili e cei cese tienea de densii, unde-i afla, i toca in capu,ecru i mutila, si totu ce era, a acestor-a, da focu-lui sett intr'altu tipu nimicia, deca ensisi nu lepotea folosire, facundu crudelitatile cele mai in-fricosiate de totu genulu. Acest-a urma vro ca-te-va dile dupa olalta. Indata cresca numerululoru la 5000, toti fugia dinaintea loru in urbilee cetatile vecine. Dara nici aci nu era omulupretotinde securu de ei. Resculantii avura cute-diarea de a atacare de doue on cetatea Devei delanga Muresiu, dara de ambe-datele fura batutiinderetru, e multi dintre ei, cari se prinsera, furapublice puniti cu morte. Acest-a inse nu-i in-spaimenta. Aprinderile, uciderile si faptele vio-lent durara si mai incolo. Se latIra peste tota

Gtot'a seimultiesce

torte."

Incept' aucide pcnnbili a

aprinde e aprcdA."

In 5. nue.aunt 5000,si ataca nMate, citare recut-

tutu."

ca

78

tier'a, depredh totu e ucidea pre toti, cari nu tie-Rescora nea cu densii. Numerulu lora totu crescea incresce e se

1st lesee pre- Iota diu'a , e in urma, spunu, se se fia suitu latotinde. 15,000, can cu atfttu erg, mai temerari, pentru-ca

se neglese dintru inceputu, a sugrumare rescol'aprin despusetiuni seriose."

mesurne Imperatulu, care se incunoscintift despre totuimperatuluisi unu par- decursulu lucrului, demand indata, ch se piecer1;;T igaedZu asupr'a resculantiloru regimentele, ce se afih. dein-

erasi la demana, dara cu acea ordene, ch. chtu a prin po-ascultare

pre unii re- tentia, se-i crude. Publicft pardonu generaleseulanti." pentru toti acei-a, cari se voru intorce la ale sele

si se voru portare paciuitu, luandu totusi afarapre conduptorele , pre alu carui capu se pusepretiu de 300 galbeni. Mesurile aceste-a pre-cumu si admonitiunile preotiloru sei atat-a po-tere avura asupr'a resculatiloru, in chtu multi seintorsera 4rasi a casa. Cu tote aceste-a condup-torii resculatiloru pre athti-a sciura tienere ancaTanga sene, in chtu se batura de mai multe-ori

Condupto- CU trupele imperatesci, in urma se trasera inrii se tragu

munti unde nu se potea omulu se se apropieIn munu enasih usioru de ei. Intr'acea -a o parte a trupe-undo se afla

incunglu- loru le urma sl ath, si cu incetulu totu mai tarerati" . , pene ce in urma i inchise intr'unu

distriptu micu, unde n'avea din ce se traesca,pentru-ca ensisi predasera tote impregiuru."

Ei vedu ,,Romaniloru acumu incepura a li se deschidecum-ea llo.ria i-a Insie- ochii asupr'a conduptorelui, e spuneriloru lui ce-

latu." loru de nimica, dupa-ce incepura a fl persecutatide trupele imperatesci, despre cari densii dupapromisiunea lui Horia de mai nainte, crede'a, ca

col-4816'

79

vont se le de mana de ajutorin. Ei acumu in-cepura a tienere in ochi pe conduptorele loru,nu cum-Nth se fuga, si se-i lase numai pe ei sin-guri in manile soldatiloru. Dupa acea-a trami-tendu-se mai multe regimente asupr'a rom aniloru:cea mai mare parte se supuse de buna voia, era Partea cea

mai moreimpregiurulu lui Horia mai remasera anca unii dose

pucini, Cu cars cerdt densulu se scape. Si intru Luna vole."

adeveru, ca Horia se si potit ascundere impre-una cu sociulu seu Closca iu cele mai dese pa-duri ale muntiloru. Dara chiaru din omenii seise aflara siese ensi, can i vendura trupeloru _m- Pe Horia e

Cloaca i ven-peratesci , mersera asupra-le, si-i dedera in ma- du orneniinile soldatiloru. Acumu inchisi furs, dusi la torn si se

ucidu."Alba Julia, acolo mai fintiliu i ascultara fortepe largu si cu de-a-menuntulu, si dupa acea-a

28 fcbr."fura franti cu rota."Asia lug capetu acesta rescola infricosiata,

in care se spune, ca 3. pene la 400. de omeni'si perdura vieti'a prin ebeli. Acesti neomenifecera crudelitati necredute. Ei nu se multiamiaa ucidere pre omeni, cl se intrecea intru aflareade totu genulu de morti totu mai crudeli e maicrucitorie. Tienutele, pre uncle si-au versatu fu-ri'a, anca lungu tempu voru pastry urmele pre- ..Ecemplu

datiuniloru loru. Intr'acea -a istori'a acest-a comatu,darn plena

unu nouu documentu, ce urmani infricosiate pote de i""ti°tn'ra desprese aiba apesarea e drat-11'a celoru mai marl asu- StriCatimica

apesarel ti-pr'a supusiloru sei , deca cet apesati cerca se ranice."

scuture greutatea, care n'o mai potu portare."Asih descrie istori'a lui Horia contempuranulu

a

-I'M 4

80

istoricu din Dani'a Christiani 1). Ackta descrierea lui Christiani aru debe se o conferesca rotnaniidin munte cu naratiunile contempuraniloru luiHoria.

Imperatulu Josefu II. mud la, a. 1790 la-sandu-si nume nemuritoriu la romani. Cu elu seimormentara si institutiunile lui cele fericitorie depopore.

') Vedi Des Herrn AAA Millot,.Universal-Historie alter,mittler und never Zeiten , aus dem FranzOsischen , mitZusatzen and Beriehtigungen von Wilhelm Ernst Chri-stiani, kanigl. diinischen wirklichem Justizrathe und ord.Prof. der Weltweisheit etc. an der k. Universitat zu KielLeipzig 1793. 12. Theil. pag. 885-90.

--44)4411861.

CA PU VI.

Starea politica e besericesca a romaniloru din Daci'a superiore pens Isa. 1848. Caus'a natiunale In a. 1791. Petitlunea data in numeletotoru romaniloru. Resultatulu. Episcopulu unitu Balm Resturna-rea constitutiunel besericel romane. Petitiunea episcopiloru Leme-nyi e Moga la a. 1834. Ungurisinulu c romanii. Caus'a cu sasiila a. 1842. Romanii dela Temesiu e Ct rain. (a. 1791 1848.)

Fern natlunalitete ei republic's no este, de °Maunu dempotlemn ifierleitu.

EIIU Roetsemu.

LVI. omanii bene vedea, Ca prin art. dela1744, nu numai, ca n'a cestigatu nimicu, cl prinalipirea cea formale, santiunata prin lege, natiu-nalitatea romana din dl ce merge totu la mai maripericle este espusa; deci la a. 1791 , la 7. anidupa rescol'a romaniloru, folosindu-se al de mis-carile europene de atunci , romanii cei intieleptide atunci fecera acea memoravere e energiosa ro-gamente in numele a tota natiunea romana dinTransilvani'a (Clerurile de amendoue riturile, sta-tulu nobilitare, civile e militare), care ar' pote

lit. Rom. t. I. edit. 2. de A. Popiu. 6

4P

82

se servesca de cinosura totoru cereriloru romani-loru acumu si in venitoriu. Fericitii nostri pa-renti de atunci cerura acea -a, fara ce 6 perduturomanulu : natiunalitate, adeca se intre sl romaniiin constitutiune, cb. ronzani e ca, natiune de sene-statatoria, 6r' nu ca lipituri ai unei-a si altei-anatiuni.

Noi traducemu din acea rogamente 1) din cu-ventu in cuventu puntele, pe lamp cari se intorcerogamentea intrega.

Acele-asi suet :Natiunea romana se apropia pre-plecata e

umilita la tronulu maiestatei vostre (Leopoldu II.),e cu tota cuceri'a si supunerea cere si se rogapentru urrnatoriele :

Puntele pe- 1. Ch, numiturile uritiose si plene de batjo-Stiunei fla-tland' dela cura, cumu suferiti (tolerati), admisi (admissi),

a. 1791. intre staturi nerecepti (inter status non reputati),e altele eh aceste-a, cari ca nisce macule strainefara dreptu e dreptate s'au afiptu natiunei ro-mane, acumu se se redice cu totulu, si ca inju-rie nemeritate publice se se retraga e se se ster-ga ; apoi asia prin grati'a maiestatei vostre sacra-tisime reinviat'a natiune romana se se reasiediein, usulu tuturoru drepturiloru civili e patriotice.

2. Natiunei rogatorie se i se rale intre na-tiunile patriotice acel-asi locu , care Pa tienutu,precumu areta documentulu adusu dela 1437,

') Rogamentea s'a tiparitu latinesce atunci indata la 1791 inClusin la Hochmeister criticata cu note de J. C. Eder,e censurata de comitele Eszterlizy, si la Jasi in 8°

83

din archiv'a conventului adormirei matrei dom-nului de Clusiu-monosturu.

3. Clerulu acestei natiuni tienendu-se de ri-tulu orientale , fara distintiune , 'leen este unitus6u ne-unitu intro tote cu beseric'a apusena, cu-mu si nobilimea e poporulu atli.tu la urbi citu

al la sate se fia consideratu e traptatu chiarn cutipulu cumu este clerulu e poporulu natiuniloru,sari stint cuprense in sistem'a uniunei, e se ieeparte din acele-si folose.

4. In comitate, scaune, distripte e in alte co-munitati, cu ocasiunea alegerei deregutoriloru edeputatiloru la dieta, cumu sl candu se facu re-stauratiuni la dicasteriele de curte e provenciari,se se faca drepta consideratiune si la ensii, cariaru fl a se aplecare din act sta natiune in nu-meru proportiunatu.

5. Acele comitate, scaune, distripte e count-nitati , in cari romanii intrecu pe celelalte na-tinni cu nurneralu , se-si aiba si numirea delaromani, intr1 can intrecu alte natiuni cu nu-merulu , se aiba numirea dela acele-a, s6u seporte numele mestecatu ,unguro-rornanu, saso-romanu s4u stergundu-se cu totulu numirealuata, dela o natiune vre se-si pastreze nu-mai acelu nume de comitatu e scaunu or di-striptu, pe care l'an avutu pene acturtu dela Huriski cetati, si toti locuitorii principatului fara nicio distintiune de natiune s4u relegiune se fia de-chiarati a avere scutintie e folose ecari dupa sta-rea e conditiunea loru, si se fia detori a portaredupa mesur'a poteriloru acele-si sareini s. a. s. a.

6*

4r'

alea,

$4

Acesta rogamente o presentara in numele na-tiunei amendoi episeopii de atunci Joane Bobue Gerasimu Adamovicin imperatului Leopoldu II.

Rescriptutu LVII. Imperatulu la propusetiunea presidialeregescu in a cancelariului transilvanico-aulicu prin rescriptulucaus'a peti-

tinnei roma- regescu din 18. maiu 1791. o tramise dietei dinno tramisu

la diets. Transilvani'a cu acelu scopu 1) ca brandu de basee cinosura art. 6. din 1744, se desbata cererile ro-maniloru si se arete medilocele, curnu s'aru p toimpartesIre prin lege publica si rornanii din drep-turile tierei am esuratu cu sistern'a Transilvaniei,fara distintiune de confesiune etc.

Atte petitiu- LVIII. Pucinu dupa acea-a se dede la maie-ni e memo- state o alta cerere a clerului unitu , in care seFlail ale ept-scopilorn in

Re.

cere, ch redicanduse numitur'a de suferitu, dupacaus'a na-

inmate. diplomele dela Leopoldu se se impartesiesca din.uaituniacelora. acele-si drepturi e folose. SI ac4st-a prin re-

scriptulu din 28. juniu 1791. se tramise dietei, catotu pe basea memoratului art. se se faca destulurogatoriloru, ch, caus'a plangeriloru se inceteze.Afara de aceste doue rogamenti se mai dede si

') Ut assumpta pro basi et cinosura art. 6. a. 1744 dispo-sitione, exposita gravamina et postulate supplicantium pe.nitius expendantur, et post maturam deliberationem opor-tuna proponantur media, qualiter ex consideratione bonipublici memoratis provinciae incolis segue et systhematiTransilvaniae conformi ratione consuli, illisque usus be-neficiorum concivilitatis una cum libero religionis exer-citio sine distinctione ritus pro futuris temporibus legepublica sanciri, sinqulque intertentioni cleri utriusque ri-tus convenienter prospici, ac una rudioris plebis vala-ehicae cnitura promoveri ac cum successu propagaripossit.

85

a trei'a in numele tuturoru romaniloru , in carese cere , ch romanii se se apiece la deregutorielepublice dupa proportiunea numerului ; dar' ac4stainstantia in urm'a propusetiunei cancelariei se pusela o parte.

Dupa desbaterea peritiunei in dieta e redege-rea proieptului de articlu , dar' inainte de a sedecidere caus'a definitive : episcopulu ne-unituG. Adamoviciu s'a rogatu de curte, eh se-lu re-cunosca de deputatu a tota natiunea ; dar' la ace-st-a i se respunse, ca amendoi episcopii se con-sidera numai de rogatori pricati, er' nu de deputati(unu lucru pre-firescu , cumu potea densulu secera acesta recunoscere dela imperatulu e delaguberniu , candu dela natiune n'avea nici-o im-puterire 1) ; pucinu dupa acea-a totu in caus'a na-tiunale amendoi episcopii bagara la curte unu me-moriale, la care li se respunse seriosu, ca densiifara legitimatiunea misiunei sele in obversulu re-solutiunei regesci au traptatti despre causele na-tiunei in numele a tota natiunea, despre cari nu-mit'a natiune nici nu scie nimica, afara de acea-aau cutediatu nu numai a atacare staturile e orde-nile cu espresiuni necuvenintiose, dar' a velicarechiaru si legile e resolutiunile regesci; deci pelanga ce li se impune responsaveretatea despre tie-nerea in lenesce a poporului romanu se asecu-reza, ca maiestatea sea vh porta de grige, ro-manii se cestige totu acea-a, ce este amesuratu le-giloru fara prejudeciulu celorlalte natiuni e relegiuni.

LIX. Intr'acea-a prin miscarea romanilorucele trei natiuni unite se legara 81 mai strinsu

ch

86

Incordarea intre sine asupr'a comunelui periclu, ce le ame-celoru trei

flatten' spre. .

recunoscerea natiunalitatei romane ; decirce:rtearriniaorre: lucrara cu poteri unite ungurii cu sasii sasuluromaniloru.SasuluEder.

Eder refuti petitiunea romaniloru cu sofismeleEpiseopulu cele mai malitiose , de alta parte ungurii parte

lingusira, parte spariara pe episcopulu Bobu in-tr'atfitu, catu acest-a temendu-se, ca, se nu in-cura not'a nefideletatei, cerendu pentru romanidrepturi, cari nu consuna cu constitutiunea tierei,

cintate chiaru spre resturnarea ei dupa art.delit 1744, dechiara in mediloculu dietei , ca pe-titiunea data in numele romaniloru efacuta numaide niece turburatori: foetus quorumdam inquietorumingeniorum.

Attu dupa bases, pe care avea a se razemaredupa resolutiunea imperatesca desbaterea causeiromane in dieta, adeca articlulu 6. dela 1744, clitusl dupa acl memoratele precedentie, lesne se poteaprevede , ce resultatu va se aiba caus'a romani-loru, cea cu at&ta .energla inceputa.

Respunsulu LX. Diet'a nu respunse de-a-dreptulu la pun-celoru treination' la tele petitiunei romaniloru, ci acele-asi le redusepetillunea la urmatoriele patru momente , cari le desbatu erumaniloru.

le resolvl , adeca :

1. Cumu s'ar' pote concedere romaniloru be-nefeciulu cetatianlei.

2. Cumu li s'ar' admitere liberulu esercetiu derelegiune.

3. Cumu s'ar' pote provedere despre cuvenin-tios'a intretentiune a amendoue clerurile.

4. Ce mediloce aru fi de a se Mare spre Luis-

hh-su

87

carea e cu tempu inaintarea culturei plebei ro-mane rudiori.

Prin representatiunea cea lunga a dietei in fien-tia la puntulu 1. se respunde cu art. dela 1744;in alu 2. cu art.v60. din 1791, prin care pentrulegea neunita se determina, ca acest-a se aiba eser-cetiu liberu, adeca, ce atat-a insemneza, se fia cu-mu a mai fostu tolerata; la puntulu 3. e 4.se mangaiara cu speranti'a in operatele deputatiu-niloru remnicolari , Cali nu s'au mai facutu nici-o-data. In urma in respeptulu iobagiloru ancase fete o lege (art. 26.) de emigratiune.

LXI. Dar' se vedemu mai cu de- a- menun-tulu ratiunarnentulu celoru trei natiuni unite asu-pr'a romaniloru in caus'a peritiunei romane.

La puntulu 1. Dupa ce denega originea ro-mana a romaniloru si-i face venetici din tierilevecine dim staturile e ordenile, ca a) romaniidin comitate fiindu sett nobili 84u libertini s6u co-loni, ca nobili, deca se tienu de un'a din cele pa-tru relegiuni recepte, au asemeni drepturi cu un-gurii ; ch, libertini e tierani (coloni) asisderea auasemeni drepturi e greutati. Asisderea b) in se-cuime. De unde apriatu se vede dar', ca plan-gerea rogatoriloru, on aru fi nedreptatiti romaniide catra unguri e secui, este cu totulu nedrepta.Asiadar fiindu romanii din comitate e scaunelesecuesci pen' acumu intru tote ecari ungurilorue secuiloru , nimicu alta nu li se mai pote dare,fara dor' acea-a, ca, se se redice la a patr' a na-dune , dar' acest-a 6 contrariu atittu legiloru econstitutiuniloru Transilvaniei , e mai alesu anti-

88

clului din 1744 , catu sl pre-inaltei intentiuni amaiestatei regesci , dupa care cererile romaniloruan a se pertraptare pe basea e cinosur'a precita-tului articlu."

Ce se tiene de romanii din fundulu regescudeputatii sasiloru in urmatoriulu tipu s'au dechia-ratu in dieta: romanii din scaunele sasesci Buntparte venctici din tierile vecine, parte iobagi fu-giti dintr'alte parti ale Transilvaniei si suptu anu-mite conditiuni admisi (ingaduiti) intre densii pre-cumu se scie acest-a dupa documente credentiose;e romanii dintre sasi nici n'au fostu admisi ladrepturile cetatianesci pen' la a. 1781. suptu -Jo-sefu II., care introdusese concivilitatea universale,care dreptu rose in catu pentru romani se stinseprin revocatoriulu din 28. ianuariu 1791." Maiincolo au dechiaratu deputatii sasesci, cum-ca den-sii nu sunt in contra, ca se se imbunetatiesca 80r-tea romaniloru, si se li se de drepturi cetatianescifara convulsiunea sistemei constitutiuniloru interneale sasiloru (ascultaI); dar fiind-ca densii intr'unulucru de atatu de mare momentu nu cutedia a-sidare parerea fara scirea tramitietoriloru sei , asiase se cera dela maiestate , ca caus'a romanilorudin sinulu sasiloru se se suspenda pen' la diet'avenitoria."

La puntulu 2. Staturile e ordenile se mira,pentru-ce clerulu unitu a mai facutu cerere lamaiestate, candu acest-a dupa art. de 1744. arecu totulu asemeni drepturi cu catolicii. Altmentesta lucrulu cu ne-unitii, ca-ci din ce ora si-stem'a principatului Transilvaniei sta din trei na-

89

tiuni e patru relegiuni, d4ca s'aru multeplich ace-ste-a, s'aru reAurnare legile e constitutiunile fun-damentali ale patriei: deci in respeptulu ne-uni-tiloru celu mai bunu remediu s'ar' vede, ch pre-cumu relegiunea unita s'a alipitu de cea catolica,asih relegiunea ne-unita se se lipesca de un' a dintrecele patru relegiuni recepte (pen' in 1848. cerch un-gurii ch ne-unitii se se lipesca de calvinil) ch nucum-vh, cu convulsiunea sistemei Transilvaniei sese admita a cincea relegiune recepta, in tiera. In-tr'acea-a precumu pen' acumu n'a fostu turburataac4sta relegiune in liberulu esercetiu : asih vreuss. e oo. ch nici pe venitoriu se nu se turbure,far' ch se se dechiare pentru acea-a prin lege pu-blica de relegiune recepta."

,,La puntulu 3. Precumu pene acumu, asiasl de acl inainte de sustienerea clerului se ingri-gesca credentiosii respeptivei relegiuni. Afara deacea-a episcopulu unitu a facutu acea pretensiu-ne , eh preotiloru romani din fundulu regescu seli se de decime dela credentiosii loru, ch pasto-riloru sasi; dar' deputatii natiunei sasesci aretara,ca tote decimele se cuvenu pastoriloru loru in po-terea privilegieloru e sententieloru judecatoresci.Asia poftei episcopului unitu nu s'a potutu facedestulu, cl s'a indreptatu la calea legei."

,La puntulu 4. Causele ruditatei romanilorunu venu de aiure, cl numai din nescienti'a e ru-ditatea preotiloru loru, can aru debe se invetiepe ascultatorii loru la preceptele morali, la deto-rlele cetatianesci e omenesci, si se merga inaintecu vorb'a e fapt'a, dar' densii sunt a dese-ori au-

90

torii fapteloru celoru rele, pentru acea-a deputatiu-nea remnicolare are de a lucrare planu despre ti-pulu culturei clerului athtu unitu, chtu 61 neunitu."

Aceste-a au cestigatu romanii la petitiuneadela 1791 , adeca , ce cestigasera la 1744 , adecanici mai multu nici mai pucinu de chtu au avutudela conjurarea celoru trei natiuni in sec. XV.,adeca cu o vorba: se remania tolerati fara drepturaca sl mai nainte.

Co as gre- LXII. Nefericirea romaniloru dela 1791. fir,situ romaniidela 1791? ca, caus'a ronana o portara numai episcopii de

capulu loru. Ei pre-firesce numai episcopi ne-cumu natiunea intrega, dar' dupa constitutiuneabesericei resaritene nici chiaru clerulu nu-lu re-presenta, pentru acea-a a fostu absurdu din par-tea loru a pretendere, ch, se se recunasca de de-putati ai natiunei fara a avere credentiunali delanatiune; de alta parte pre-firescu din partea gu-berniului , ca nu-i recunosca de deputati natiu-nali, cl-i infrunta.

Afara de acea-a episcopulu Bobu vendir caus'anatiunale.

nvetkitura. Invetiati o-data romaniloru a nu ve mai in-credentiare causele cele marl, dela cari dependemortea sett vieti'a natiunei e besericei, singuruepiscopiloru e altoru privati, pe cari lesne-i potuiusielare, corumpere seu 61 spariare , cl le incre-dentiati la omeni probati alesi din sinulu vostrue respundetori vouel....

SI zelosii romani dela 1791, (leen, n'au potutuaye adunari natiunali , deca n'au potutu culegesubscriptiuni dela, comunitati, dela natiune: pentru

e1

91

ce nu fecera pet'itiunea loru in sinodu , in careera representatu clerulu e poporulu romanu, si seo fi incredentiatu nu numai episcopului, ci sl al-toru babati besericesci e mireni alesi de sinodu?Dar' pote acestu lucru nu se una cu ambitiuneaepiscopului de atunci.

LXIII. Episcopulu Bobu dupa acea-a nu si-a Resturnareaonstitutiu-mai sfermatu capulu cu caus'a natiunak, ci in- hosed-

cepa a resturnare asiediamentele cele vechi ale cesci prinepiscopulu

besericei romane. Elu resturnk din temeiu con- Brm.

stitutiunea besericei : in loculu sistemei celei si-nodali, care face firea cea adeverata a besericeiresaritene, introduse sistem'a cea despotica-ierar-chica a catoliciloru : in loculu calugariloru inte-mei& capitulu ca la catolici : in locu de a chia-mare sinode in causele besericei se sfatuih numaiCu capitularistii : in loculu protopopiloru celoruaptuali , cari dupa constitutiunea besericei nostreavea drepturi marl, cu cari potea infrenare dispu-setiunile cele arbitrarie ale episcopiloru, cari cu-mu muria, nu ponea protopopi aptuali, ci adme-nestratori , notari, inspeptori , si nici pe acesti-apeste totu protopopiatulu, ci impartia traptele pro-topopesci intre mai multi inspeptori e admenestra-tori , cari toti era creature de ale lui, si in spe-rantia ca se ajunga protopopi nu cutedih a dicenimicu in contr'a abusuriloru episcopului : a farade aceste-a incepu a recunosce supremati'a metro-politului ungurescu dela Strigoniu, surupandu prinacest-a libertatea esterna a besericei romanemai alesu de pe la a. 1821, candu Bobu adunksinodu mare in demandarea primatelui besericei

92

unguresci 1). Pe barbatii e protopopii acei-a, caricutedih a-i aduce a mente Ca surpa tote dreptu-rile besericei, i persecuth infricosiatu: aria eh setacemu de altii, persecuta, pe renumitulu Geor-

Persocutarea de Sinca, barbatu eh care mai invetiatu n'auInvetiatuluiG. do Shwa avutu romanii, autorele cronicei celei renumite a

romaniloru, acestu barbatu nemuritoriu se arun-turburatoriu in prinsoria, undo se batjocu-

rih, de straini : asih fn constrinsu Petru Major,Major. istoriculu romaniloru pe care unu romanu '1u

numesce verg'a lui Moise, care despicandu valu-rile marei a deschisu natiunei sele tale spre esi-

Aci insemnamu, en in sinodulu acest-a, care se tienh lademandarea primatelui besericei unguresri (ecclesiae hun-garicae cumu singuru se numesce pre sene) spre in-dreptarea naravuriloru , dentin romans a aflatu, ea de-feptele domnitorie in beserica sunt mai vertosu acestedoue: nescienti'a e betra : si cumu nescientra nu se vizpote vindecare pene candu an se viz mutare seminariulucatoliciloru din Alba Julia la Clusiu e voru merge acolosi clericii romaniloru dela Blasiu , ca se aiba totu acei-asi profesori, nuntai rep fore distintu pentru destintiu-nea ritului. Ce intieleptiune! ea sl cumu profesorii ea-nonici e ne- canonici din Alba- Julia aru fl fostu ver-o-data mai invetiati de Cam amendoi Caiani , Filipanu,Stoica, Todor, Lemenyi, .Ratiu s. a. earl au fostu profe-sori in Blasiu la teologia , dupa ce si-au facutu cursuluteologicu pe IR e alte institute straine. Lips'aculturci n'a fostu din lips'a profesoriloru , ci din altecause, cari cu stramutarea seminariului la Clusiu nu sepotea vindecarc, ci era numai unu pasu din buna ore alucrare pe inane unguriloru, cii si seminariulu din Ur-bea-mare, care n'a fostu nisi nu vii f9 nici-o-data folo-sitoriu pentru romani. Ce se tiene de betia: pentru -casent si popi befivi acest-a ancu nu este not'rt clerului.

giu

ell ct1

)

Vien'a

'Iu

do'

93

rea din perire, acestu romanu fh constrinsu din-ain tea persecutiuniloru episcopului a se departaredin diecesa, e a trecere in Ungari'a la Bud'arevisore de carti: asih vicariulu Ciopa s. a. s. a.Protopopii cei mai alesi 'si redicara cuventuluasupr'a mesuriloru episcopului, dar' cumu diceP. Maior : i intra pe o urechia si-i esih pe alt'a.In urma suptu lung'a sea pastorire implu clerulutotu cu creature sierbili.

LXIV. A cestu episcopu trase la sene toteveniturile clerului , monastirei e ale seminariului,si adunandu o suma insemnata de bani redid,beserici , intemeia si fundatiuni scolastice pentruteneri , redid, capitululu din Blasiu statatoriudin siepte canonici (a. 1807). Candu a descope-ritu Orosz secretariulu guberniale betranului gu-bernatore Georgiu Nally intentiunea episcopuluiJoane Bobu, cum-ca adeca acest-a voesce a redi-care capitulu, dupa cumu au si romano-catolicii:gubernatorele i-a respunsu mind szent dolgok, deegyobbre lenne szaksggOk az olciltoknak (tote aceste-aaunt lucruri sante, dar' de altele aru aye lipsa ro-manii), adeca de institute pentru maestrii"; dupaacea- a si scrisoria a tramisu acelu gubernatorecatra J. Bobu in limb'a latina, in care-i areta epi-scopului, alta lipsa au romanii de unu institutupentru invetiarea maestrieloru , cad romani inve-tia la scola, si totusi catu de pucini se folosescudupa invetiatura; era den, aru invetia maestrli,atunci 81 in natiunea romana anca s'ar' redich oclase de cetatiani, o clase de medi-locu, si al-tele asemeni aducea gubernatorele episcopului ;

Beni(eptscopului

Bobu.

eh

94

acest-a inse fiindu determinatu a intemeiare ca-pitululu, n'a vrutu se intielega cele ce-i spuneagubernatorele.

Bine a facutu Bobu, ca a adunatu acea sumade bani: in patru-dieci-si-optu de ani, cfttu a pa-storitu , potea se adune si mai multi : multi l'auinculpatu si-lu inculpa , pentru-ce n'a cumparatumosli , ca folosea mai multu clerului e natiunei,de cfttu dandu banii impromuttt pe la magnatiiunguresci, alu caroru titlu a fostu totdeaun'a mo-ms/ debitores", adeca solvitori rei, asia chtu acu-mu pote se aiba clerulu pe la unii eh acesti-ausura restante peste 40,000 fr. mc. 1).

Candu 6 vorba de sum'a adunata de episco-pulu Bobu, e vre istoricnlu se judece meritulu fia-carui-a dupa dreptate atunei 6 contrinsu a re-cunoscere, ca precumu nu se pote negare fara in-vedia meritulu episcopului J. Bobu intru cele cea facutu pentru natiune r pe langa tote scaderile,cari nimene nu le pote aprobare: asia 6 constriusua recunoscere totdeodata,. cum-ca mexituln adu-

') cu acesti bath ar' pote confaptuiro clerniu dinepreuna cu tota natiunea p- e. la redicarea unei facultatifilosofice-juridice, de care asta-di chiaru attita lipsa aresi clerulu, Oita au ceialalti romani civili, fiind-ca acumus'a stersu privilegium furl pentru preoti , de acumu in-ainte nu, se voru mai pote judech preotii inaintea pro-topopului a a consistoriului , cumu era mai nainte , citoti sunt supusi la unulu si acel-asi tribunals, si asiaau mare lipsa si preotii de cunoscinti'a legiloru sipentru sine , ca se-si pots, aperare person'a e avercasi pentru feciorii sei, eh se aiba unde se se pota pre-parare pentru sierbitiulu statului.

Asta-di

95

narei baniloru e alu totoru lucruriloru bune, caris'au facutu cu banii acesti-a, nu este alu lui Bobusinguru, ei si alu romaniloru dirt dominiulu epi-scopescu e seminariale, la cari criticii nici o cau-tare n'au facutu, adeca alu vesaniloru , ciufuda-niloru, spataceniloru, cergananiloru, turaniloru (no-mani e unguri tierani), petrifaleniloru (unguri),naanaradianiloru (romani e sasi) etc. si alu roma-niloru cuteni, cari dupa sistem'a iobagiei de atuncilucre, mosiele in folosulu episcopului e clerului,si in locu de mercede e mancare capetit bataia.

LXV. Dela a. 1791, pen' dupa mortea epi- Petttiuneascopului J. Bobu, pene la a. 1834. nu se vede a efeismcoepnlylioreu

se fire facutu nici unu pasu in caus'a natiunale pen -truMoga

attuna-a romaniloru din Transilvani'a cu atfttu mai litate to

a. 1834.pucinu a celoru din Ungari'a. La a. 1834. epi-scopii romaniloru tra,nsilvani Joane Lemenyi eVasiliu Moga, razemandu -se pe afidatiunea im-peratesca data episcopiloru Joane Bobu e Gerasi-mu Adamoviciu la a. 1792 despre usiurarea sor-tei romaniloru, e din indemnulu responsabilitateidespre tienerea in lenesce a poporului romanu, ces'a impusu atunci antecesoriloru sei si s'a deri-vatu intr'ensii in poterea deregutorlei, reinoirapetItiunea romaniloru dela 1791. pentru natiunali-tate , dupa unu intrevalu de 41 ani, in care ro-manii nu esperira nici-o usiurare, asternendumaiestatei o rogamente in numele natiunei, insedorere I fara scirea acestei-a, in care ceru episco-pii natiunea romana , care intrece cu mula-mea pe celela'te natiuni, si porta in mai mare me-aura, tote greutatile resbelului e pacei, far' a aye

ch,

Roeptinsulaungurilorue sasiloru.

96

vre-unu dreptu eetatianescu, se se recunosca de na-tiune de sene-statatoria si intru tote ecare celora-lalte trei natiuni recepte , cu atfitu mai vertosu,ca romanii nu numai dela natura , dar' nici prinlegi n'aru fl de-a dreptulu scosi dela drepturilecetatianesci, cu atatu mai pucinu nu se pote corn-probare asupr'a loru ver o crime patrata , ce ar'trage dupa sene atirta certare. Si de tolerata in-desiertu se considera natiunea romana, ca-ci denu s'aru tiene romanii de constitutivulu principa-tului , aru aye voia libera de a emigrare , dar'ac4st-a nu se erta, ne-cumu intregei natiuni, cinici particulariloru; fara dubiu din acelu temeiu,ca n'ar' fi tine se ocupe desiertele locuintienumai spre portarea greutatiloru , far' a se im-partesire si din drepturile e folosele statului. Maiincolo episcopii in acesta peritiune , afara de do-cumentele provocate ill petitiunea natiunale dela1791, mai produsera unu documentu, in carese areta, ca romanii in congregatiunea celebratainaintea regelui Andreiu III. catra finitulu sec.XIII. e inceputulu sec. XIV., au siedutu la ju-decata impreuna cu nobilii, secuii e sasii. Inurma aretara, ea, dupa ce ss. e oo. atatu la 1744.cab.' sl la 1791. recunoscura ecaretatea intre no-bilii romani e unguri, e sasi , nimicu nu stain contra, ca se nu constituesca romanii si acu-mu, ea in vechime, natiune de sene e in numeleer' nu alipitura a celoralalte trei natiuni recepte."

LVI. Precumu petitiunea episcopiloru aster-nuta imperatului era intru tote asemene celei dela1791: asia si respunsulu unguriloru e sasiloru,

seu,

97

carom s'a, data dela elute petitiunea spre cerce-tare e relatiune, fa asemene respunsului ss- e oo-loru de la 1744. e 1791. De atunci pene acmnunu fecese anca la densii nici-o intiparire spire -tulu tempului de a recunoscere drepturile umani-tatei el la alte natiuni. Ungurii e sasii in respun-sulu loru la petitiunea episcopiloru denegara 81acea-a, ca romanii aru porta in mai mare mesura,de catu celel dte natiuni greutatile tierei, din causa,ca romanii partea cea mai mare, eh iobagi, lo-cuindu pe pamentele domniloru , dupa aceste-adau dares e porta greutatile tierei." La merituluperitiunei pentru natiunalitate respunsera dupa art.dela 1744 , ca acest-a romaniloru nici-de-cumunu se pote dare fara resturnarea constitutiuneitierei, nici nu li s'a promisu ver o data. Cum-ca episcopii , fara macul'a ingratitudinei nu potudice, cum-ca dela 1791. pen' acumu nu s'a facutupentru romani nici-o usiurare. In urma sfatuirape imperatulu eh se indrepteze pe episcopi prinunu decretu: kie ascepte in linisce conchisele die-tei , e se se adopere a se facere demni de favo-rea e grati'a maiestatei."

LXVII. Asiadar' acesta petitiune a episcopi-loru anca n'a avutu , precumu se scie, nici-unuresultatu pentru romani, ca-ci, a fara de altecause, pentru can nu se induplech ungurii e sa-sii a recunoscere natiunea romana , de aoumuinainte incepu planurile ungurismului, ce nu con-sunk cu principiulu natiunale : dar' erorea ceamai mare , pentru care act sta petItiune nici-unuresultatu bunu nu potea se aiba , era din partea

let. Rom. t. I. edit. 2. do A. Pomo. 74.

Ultra-ungu-risninth inUngdri'a.

93

episcopilortt, fiind ca o asternusera lama de scireanatiunei, de mule firesce urtat, ca ungurii e sa-sii nu se voru pleca a recunoseere drepturile ro-maniloru numai la polt'a episeopiloru , vedenduca pretensiunile acestor-a nu stint intemeiate pemultu eurnpanitori'a insarcinare speciale din par-tea natiunei, de nude apui Ca natiuneanu cunosce lips'a lucruriloru ce se cerea in nu-mele ei, si pentru area -a nisi nu se tienea inde-torati a implenire nisce dorintie, pe can le con-siderit a fire numai scorniturile unoru capete ne-stemperate . . . . Politie'a a lucratu e va lucrittotdeaun'a dupa masim'a ce dice: ca precumu6 lucru de periculosu a nu implenire dorintiele eindigentiele poporului cele ce le are intru ade-veru: aria 6 de nebunu lucru a desceptare in-tr'ensulu indigentie, can nu le are" . . .

LXVIII. Pen' la a. 1834. caus'a natiunalenu s'a potutu scote la cale, parte din caus'a ero-riloru comise din partea portatoriloru causei na-tiunali, parte din caus'a privlb gieloru natiunaliaristoeratice-burocratice ale celoru trei natiuni,can nu vrea se se abata dela acele privilegie cuver-ce pretiu. Dela 1834. incoce amenintia causeinatiunali unu altu periclu si mai mare: ultra-ungurismulu 1).

Ungurii cei din tempurile de de multu n'a-vea cugetu de a ungurire pe natiunile locuitorieimpreuna cu ei, ba mica regele loru s. Stefanu

') Slavismulu , ungurismulu e romanismulu e traptatu prelargu in Introduptiunea In tom. II.

incheih,

99

dice ca ?mins limmae imbecille et fra-gile est." Suptu iutp. Joseftt IT , vedendu ungu-rii chtu de amaru este a d asupritn in respeptulunatiunale, an ineeputu a se ingi igire mai mriltupentru inaintarea natiunalitatei loru unguresci,fara inse se le treca prin mente a nitnicire prevre o natiunalitate. In tempurile mai re 'enti ve-dendu ungurii, ca natiunile colocuitorie din Un-gari'a e Transilvani'a ai carom nobili panemare, in decursulu tempului, far' a fire constrinsila acest-a, singuru din caus'a eomuniloru interesearistocratice se ungurii a, prin inaintareaculturei generali e spiretului tempttlui ineepu ase desceptare si a-si reebiamare drepturile natiu-nali; de alta parte vedendu, ca spiretulu tempu-lui de acumu nu mai apromite nici-uttu venitoriuprivilegieloru aristocratice, cari era singurulu ra-zemu alu suprematiei unguriloru peste celelaltepopore dela venirea loru pen' in 1848 ; vedendumai incolo, ea prin o recunoscere a drepturilorueelorlalte popore, ei ungurii prin pucinetateanu-merului loru facia cu celelalte popore, si prinacea impregiurare ne-fericita, ca si acestu nu-meru mica nici-decumu nu forma o masa cona-papta , ci 6 resipitu pintre celelalte popore dealta limba, aru dispare cu totulu in Ungari'a, sisi -aru perde tota insemnetatea e glori'a istotica:incepura a se cugetare seriosu despre medi-loelesustienerei suprematlei unguresci si pe venitoriusi la intemplare, candu aru 11 constrinsi a-si ce-de privilegiele constitutiunei aristocratice- feudali.Asik se forma in Ungari'a partit'a ultra-ungu-

7*

.r.paum

TOO

resca sgu liberate, care numai intru acea-a sedestingea de partit'a unguresca conserbativa-ari-stocratica, Ca pene candu acdst-a, deca 81 invoitacu planurile ultra-unguresci , vrea se-si sustienape langa aceste-a si privilegiele aristocratice:ceaalalta partit'a ultra-unguresca liberate ,dreptu recoinpensa pentru abnegarea natiunalitateie ungurire, vrea se faca acumu pe poporele colo-cuitorie partecipi de tote drepturile politice e ci-vili , e se sterga sl iobagl'a. Acestu plant' gigan-tieu de ungurirea toturoru poporeloru din Un-gari'a e Transilvani'a, ce se cocea de mai nainte,e se conducea prin politic'a cea maestra a comi-telui Stefanu Szechenyi, mai vertosu dela 1836.incoce incepura ungurii a-lu dare pe facia faranici-o sfiela. La acestu anu fecera lege unguriiin diet'a Ungariei ca in tote scolele e institutele,ce se Oa pe teritoriulu Ungariei, se se introducalimb'a unguresca de limb'a instruptiunei publice."De ad inainte tote paginele gazetei unguresci,ce se dIcea Pesti Hirlap", redapte de ensusiKossuth , erh plene de cele mai ferbenti provo-catiuni catra unguri, di, sdu se le topesca pe totenatiunile Ungariei si se faca din tote o natiune un-guresca mare si tare , sdu de nu , ungurii cauta sepera." Ungurii se provocit, la romanii cei vechi,can imponea limb'a latina barbariloru, e la fran-cii de asta-di, can contopira in franci pe toti co-locuitorii , e vrea se arete, ca 81 ei ungurii audreptu se faca acest-a cu colocuitoriele natiuni.Toti, cari cutedia a facere numai vre o obserba-tiune la aceste planuri, se infer& in ac4sta gazeta

101

de vendutori de patria. Se cutedia ver-unu pro-fesore slava in cutare seminariu se faca ornile-tica tenerimei, ce se prepare la statulu preotiescu,in limb'a slava: Kossuth se apuch de elu in PestiHirlap, si dupa ce-lu scarminh si-lu descriea ehpe unu vendutoriu de patria, apoi i spunea , canici acumu, nici in saecula saeculorum nu va su-feri, ca in vre o scola de suptu coron'a Unga-riei se se propuna invetiaturile intr'alta limbsafara de cea unguresca. Cu catu se lupth m iivertosu slavii in contr'a ungurismului : cu atatuse inversiunh ungurii mai multu asupr'a loru, seintaria in planulu loru de ungurire, si diem Kos-suth in Pesti Hirlap , ca seri i voru contoplpe toti si-i voru face unguri: seu voru pert totiungurii, ostindu-se in strimtorile Tatrei in con-tr'a slaviloru."

LXIX. Tote miscarile politice ale ungurilorudin Ungari'a dela inceputu au avutu totdeaun'ainfluentia sl asupr'a Transilvaniei; deci nu potea-11 nici-o indoela, ca sl ungurii transilvani si ancacu atatu mai cu mare infocare voru adopth pla-nurile ultra-unguresci , cu catu , fiindu unguriitransilvani si mai neinsemnati la numeru, supre-matra pe venitoriu le era si de mai mare pericluamenintiata. Deci si partit'a ultra-unguresca dinTransilvani'a, in capulu ei baronele Wesselenyi

frate de truce cu Kossuth 'si frementa Ca-pulu, cumu ar' pote facere din roman in dieceani unguri? ; dupa cumu se vede din desbateriledietali dela 1834 (cea d'antaiu dieta dela 1812,care inse de abia tienu dela 24. maiu 1834. pene

Wira-ungu-rismulu inTransilva-

ni'a.

102

in 6. febrttar. a. u. si fara a fi facutu ce-va afarade dechiamatiuni fulgeratorie in contea guber-niului, se inchise prin unu fulminatoriu impera-tescu), 1836, ba si din cea dela 1842, si erasidin cartile, cari le-a datu afara Wesselenyi s a.,vrea acumu se-i elibere pe romani de iobagia,dar' suptu conditiune , ca voru invetia unguresce,care statu ca-ce se va ungurire, se scape de iolia-gia" dice b. Wesselenyi in cartea sea (13a1 itele-tekrol). Afara de acea-a se se redice scoli intote satele romanesci (Kisded-ovo) cu dascali deunguru, in cari baiatii se nu invetie, nici se vor-besca intr'alta limba, de catu in cea unguresca.Ungurii , foile periodice ale loru vorbia despreaceste planuri e le desbatea cu tota naivitatea sifara nici-o sfiela; bh unu deputatu unguru avlifruntea a provocare pe episcopii romani in po-terea vertutei patriotice, se prefaces cartile beseri-cesci pe unguresca. Atka incredere aveaungurii in episcopii romani 1 . . . Mai incerchungurii si alte mediloce de ungurire parte vio-lente, parte lingusitorie.

Asia profesorii unguri unguria in scat nu-mele studentiloru romani: din Olariu" facea,,Fazekas" , din Popescu" Papfy" etc. Canduer4m eu gimnasistu la Osiorheiu aveam unu con-scolariu Duca, profesorele secuiu vrendu a-i un-gurire numele si nesciendu ce insemneza cuven-tulu romanescu duca, cugetandu ca 6 nume stri-catu din ,cuventulu dunga '1u boteza Pcir-kdny"! . . . ; pe toti studentii bine-invetiatoripartea cea mai mare romar,i i numia unguri:

103

pre toti invetiatorii mai debili fia unguri, fin, ro-maul in batjocura i chiatna romani. Cu dis-tintiune in Ungari'a in rubric'a natiunalitatei atestimonieloru scolastiee toti studentii de ver-cenatiune se insemnh hungarus sou magyar 1).

Ungurii transilvani legea de limba, ce in Un-gari'a se fete in a. 1836, in Transilvard'a n'o po-tura aduce pen' la a. 1847, cu tote Ca esopera-sera anca la a. 1840. dela curte unu decretu, ehse se redice stole prin tote satele romanesci, incare decretu intre alto dispusetiuni era sl ac4st-a,ca in tote scolele satesci se se invetie limb'a un-gu'esca. Dupa, artielulu I. despre limba inta-ritu la a. 1847. legile au a se facere de adinainte in limb'a unguresca; dar' pentru sasi se

Avemu sl asta-di esemple cum-ca tenor; romani studio-si la universitatea din Vien'a capetara de curendu dinpatria testimonie scolastice, in can peste voi'a lorustint scrisi unguri. Asiit unu juristu romanu de aici intomn'a a. 1850 ponendu unu esame Ia Posoniu, profe-sorcle unguru '1u Bodo unguru in testimoniu ; indesiertui spuse tenerulu romanu, ea nub unguru, profesoreledisc, ca elu se tiene de lege, care anca nu a stersa . . . .

Unu altu juristu din Vien'a romanu din Banatu serisein patria tutu in a. 1850 dupa unu testimoniu, si-i scriseapriatu profesorelui unguru se nu-Iti pona unguru ci ro-manu in testimoniu: ungurulu cu tote aceste-a puseunguru : juristulu i tramise inderetru testimoniulu, si poftlse-lu pona romanu ce este, nu unguru. De abii" acumu:Iseult& ungurulu si-i tramise altu testimoniu, in care-lupuse romanu, scricndu -i tot-de-o data profesorele juristu-lui, ca aeest-a i-o face singuru pentru-ca asiit tare do-resce se se scia de romanu. Si aceste-a se facu asta-didupa ce cadit Kossuth!

'Iu

104

se traduca si in limb'a germana. Asisderea inlimb'a unguresca pertraptatiunile .dietali, ducereaprotocoleloru, corespondentiele cu comisariulu re-gescu, representatiunile catra maiestate. Tota ad-menestratiunea tierei politica e judiciaria, impreunacu pertraptatiunile adunariloru marcali de co-mitatu, afara de jurediptiunile sasesci, au de acurgere totu in limb's unguresca. Afara de sa-sime matriculele , unde se tienu cuventarilebesericesci in limb'a unguresca, in acesta limbase se duca, totu in acesta limba se se faca elcorespundentiele jurediptiuniloru besericesci cucele civili."

Acesti articli de limba, ale caroru despuse-tiuni se intensera apoi in 1848. nu

intendanumai si pen-

tru scolele satesci, cl erh se se chiaru slla cele mai private relatiuni ale poporeloru, cenu erh de limb'a unguresca, in beserica bh sl incasa, precumu se vede acestu planu ungurescudesfasiuratu in diurnariele unguresci e in desbate-rile dietali, ba in parte al in articli dietali,aceste legi era se sugrume de totu tota cultur'alimbei natiunali, tota cultur'a e desvoltarea na-tiunei: limb'a romana debea se se de cu totuluuitarei: romanulu, deca vrea se apuce la ce -va,era constrinsu a se ocupare singuru cuunguresca cea grea e necultivata, alu carei-a stu-diu poftesce cite 12. ani, far' a o pote totusi in-vetiare perfeptu. Si acest-a debea se o facaromanii cei numerosi pentru o mana de aristo-crati unguresci.

LXX. Incercarile unguriloru de a-i ungurire

105

pe romani intr'adeveru el facusera mari inaintari. Plecarea ro-Cea mai imbucuratoria inse pentru unguri e mai sparenuanogruu.

periculosa pentru romani erg, amorea romaniloru rire.

e plecarea loru spre limb'a unguresca e datineleunguresci. Ast-a o sciura baggy, ungurii in ro-mani cu poterea e precumpanirea, ce o avea, chasupritori constitutiunali, asupr'a romaniloru ce-loru ommiti politice prin legile unguresci. Ro-manii de a rondulu nu se mai tienea omeni de-pleni e destulu de civilisati pene nu vorbib,unguresce. Romanulu nubile de Cetatea-de-petrae vici-spanulu si szolgabiraulu romanu dela Ma-ramuresiu, sl candu vorbia. romanesce, dicea nom-szedule in locu de vecine, ca se treca de omu maidemnu de consideratiune, pentru-ca mesteca aleunu cuventu ungurescu. In curtea episcopuluiLemenyi, care la a. 1830. a tienutu predica un-guresca la mortea episcopului J. Bobu in bese-ric'a mitropoliei din Blasiu cea d'itnttau pre-dica unguresca in ac4sta beserica! in curteaepiscopului Lemenyi nu mai audiai alta limba, dechtu cea, unguresca, in chtu se Si numih kis ma-gyarorszdg (ungari'a mica); locuitorii curtei ace-stei-a nu se salutit altramente, de clitu cu ungu-resculu ,,akiz-szolgcija", cumu dice unu corespun-dente de pe atunci in Gazet'a de Transilvani'a;protopopii e preotii cei mai de frunte 'si trami-tea fetele la cultura unguresca la Clusiu, Osior-heiu etc. si deco, invetia, acolo unguresce si lua,portulu ungurescu : apoi nu le mai el.& indemanaa vorbl cu feciorii romani, ci conversit mai bu-curose cu unguri curteni ; in seminariulu teolo-

106

giloru din Blasiu era lege, care opriii, pe teologise nu vorbesca. romanesce suptu pedepsa decarentia, scopulu legei, ce 6 dreptu, era, cit

se se deprenda, teologii in limb'a latina, in carese propunea studiele teologice, si deca n'aru ayealtu scopu vieti'a e crescerea seminaristica, decritu acdst -a, ca din feciorii romaniloru se facateologi buni in limb'a latina, apoi se-i tramita,eh, naisiumri pe cea-alalta lurne, acolo se-luintorca la legea crestinesca pe Roniulu, Ciceronee Traianu si pe cei-alalti strabuni ai nostri, cariau repausatu, ca pagani fia-le tieren'a usiora!:

atunci legea e institutiunea acest-a a sernina-riului din Blasiu ar' f3 fostu buna; dar' fiind-easeminariulu cu tota institutiunea sea 6 numai unumedi-locu pentru cultur'a cea morale- relegiosapoporului romanu, care nu vorbesce e nu intie-lege latinesce; asiadar' Blasiulu numai atuncisi-ar' pote desculpare inaintea mentei celei sane-tose acesta inesura, de institutiune , candu i-ar'pote facere pe ronia,ni se creda, Ca preotii e da-scalii romaniloru mai lesne-lu voru pote invetiarepe poporulu romanu atunci , candu ei 'si voru 11facutu cursulu scientieloru in limb'a latina, decatu candu le aru fi invetiatu sl ei tote scientieleromanesce, asia, teologii, can de fiic'a caren-tiei nu vorbie. romanesce, dar' nici latinesce deur'a, ce o avea catra limb'a latina, de candu man-case bataia pentru hic nomen laudabile, vorbia maibucurosi unguresce, si unguismulu attitu de tareapucase in seminariu pe la. a. 1833, in alit afarade cantarile cele prescrise nu audiai alte cantece

eh,

eh

107

natiunali in serninariu , far' numai Kis-Komdrom,Nagy-Komdrom

Romanii civilisti cei mai alesi mai toti se ple-casera spre ungurla , ce, se pota traire e apucarela ce-vh mai pe usioru. Unu romanu de frunte,dar' aperatoriu inflacaratu alu ungurismului, pe laa. 1841-42. trenti unu articlu in gazet'a ungu-resca dela, Clusiu asupr'a Gazetei de Transilva-ni'a inculpandu-o, ca acdt.t-a ar' tiene cu sasii,pentru-ca se luptit in contr'a ungurismului, despreredaptorele gazetei de Transilvani'a totu in aceluarticlu vorbesce cu despretiu numindu-lu Gdzetabardtocskdm , 'si batea jocu totu acol ) sl deistori'a romaniloru, si de domnulu romaniloru Ge-lou, care cadb. in lupt'a cu ungurii la venirea ace-stor-a, mai incolo totu acel-a 'si batea jocu side tenerii clerici dela Blasiu, pentru-ce scriu ro-manesce, si facea si alte rninuni multe, ce. se-idescuragieze pe studentii romani si se-i abata delastudiulu lirnbei romane la alu celei unguresci.

LXXI. Limb'a unguresca incepuse a se in-troducere chiaru si in admenestratiunea interim abesericei romanesci. Episcopulu Lemenyi pe laa. 1841. a cerutu voia dela guberniulu transilvanude a tiparire in limb'a unguresca nisce carti li-turgice romanesci traduse in unguresce de unupreotu romanu dintre secui, ce necapetandu delaguberniu, care-i dede respunsu, ca guberniulu nuse mesteca in riturile besericesci, episcopulu seintorse cu rogamentea sea catra archi-episcopulubesericei unguresci din Strigoniu, care nesciendu,ca preotii e poporulu romanu de secle intregi se

-

105

roga e cants iu limb'a natiunale, '1u intreba : cuce dreptu se sierbescu romanii cu limb'a romanescain cele dumne-dieesci? (quo jure utuntur Valachi insacris lingva valachica?) , aria necapetandu voiade nicairi constrinsu a lasare lucrulu inteatht-a,unu lucru ! de care si ensusi Rakotzy, candu s'ar'sculh, din morti, s'ar' mirk, cumu s'au schimbatuternpurile, de acumu episcopulu romaniloru cerevoia dela unguri a traducere cartile besericesciin unguresce, candu inainte de 200. ani unguriii facuse pe romani a-si traduce liturgl'a in limb'anatiunale!

La episcopra Blasiului merges multe instan-tie dela romani scrise unguresce, sciendu suplicantiipre-bene, ca nu facu cu acest-a lucru neplacutunici consistoriului, cu atiltu mai pucinu episco-pului. Unii protopopi incepusera a ducere si protocolele in limb'a unguresca. Amu pote adurereesem' ple, dar' nu vreinu. Articlulu de limba dela1847. nu impedeck pe besericele roranesci a du-cere protocolele e matreculele in limb'a romanesca;ca-ci, deca si acelu articlu 6 facutu cu scopu, cacu tenapu se se introduca limb'a unguresca in totenegotiele ale tuturor-a, si cu tote ca de beseric'ae limb'a romanesca tace cu totulu: totusi anu cu-tediase anca ungurii a introducere limb'a ungu-resca in tota beseric'a, romanesca, ca-ci §. 6. aluacestui articlu dice, ca matreculele in acele lo-curi se se duca in limb'a unguresca, uncle cuven-tarile besericesci se tienu in limb'a unguresca" :acumu in tota beseric'a romanesca, afar' de se-cuinae, cuventarile besericesci se tienu in limb'a

fii

...

109

romanesca , nu unguresca cu tote aceste-a in1848. chiaru si episcopl'a Sabiniului incepuse aducere protocolele in limb'a ungure.,,ca, asia-dar'facit atatu pentru unguri, cittu nici chiaru ensisiungurii nu cutedia a pretendere dupa lege.

LX_XII. In fundatiunile natiunali desprecan se plunge Wesselenyi in Sz6zat, ca aunt fa-cute in spiretu romanescu e impedeca planurileunguriloru pe la a. 1847. e inceputulu a. 48.se afla numai romani de cei unguriti, dintre cariunii nici nu scia romanesce, unii ca acesti-a sesuscepea cu preferentia la fundatiuni cu scopu, caapoi la tempulu seu, dupa ce voru invetia cu spe-sele romaniloru , se pota £1 inaintatori inflacaratiai ungurismului, batjocuritori de romani mai reisl de cfttu ungurii, e unelte ale unguriloru spreasuprirea romaniloru. Pe cleru '1u oblegaseformale episcopulu anca in sinodulu dela a. 1838.pentru unguri, facundu-lu, se depuna juramentuluceloru trei natiuni facutu a nume asupr'a romani-loru, asiadar' se conjurft si clerulu serbatoresceasupr'a romaniloru, fiiloru sei sufletesci

LXXIII. Prin tote aceste-a ungurii capetitcuragiu nouu spre infientiarea planului loru celuinedreptu de a-i ungurire pe romani, e le cresceaanim'a vedendu ce inaintari face procesulu ungu-rismului, ce curge anca dela primitiv'a petrecerea romaniloru cu ungurii suptu regi ungurindu-se romanil din lips'a semtiului natiunale e maialesu ca nobili adeca ca lipituri ai unguriloru, caunguri politice rupti de catra cel-alaltu corpualu natiunei; suptu principi din caus'a persecutiu-

Opusetinnearomaniinra

din Tranni'aIn contr'a

ungurismu-tut.

Gazet'a deTruusilva-

nra.

110

niloru relegiose; dela domnirea casei austriace chlipituri ai catoliciloru; dela art. dela 1744. ca li-pituri formali ai unguriloru; in tempulu mai re-cente dela planurile ungurismului incoceprin tote medi-locele unei sisterne de coruptiune,lingusire e fortia.

LXXIV. In aceste impregiurari triste, ce arne-nintia stingerea natiunalitatei romane, nu numaidin partea unguriloru, ci chiaru al din partea ro-maniloru, cari din di in di tutu in mai mare me-sura se unguria, i cuprense mare solecetimepe romanii cei bene-sernatori din Transilvani'apentru venitoriulu lora natiunale, deci si acesti-aanca se eugeta asemenea slaviloru din Unga-ri'a, cari facea cea mai energica opusetiune incontr'a ungurismului: croatii in dicta , cei-alaltiprin scrieri e deputatiuni in imperatulu, se cu-geta, si romanii cei adeverati din Transilvani'a, ince tipu s'ar' poth abatere acesta tempestate arne-nintiatoria de natiune.

Dar' cumu se se pota opunere romanii ungu-riloru? romanii esistentia politica n'avea. Asiatota scaparea natiunalitatei nu remase aiurea, decatu in scrierile literatiloru, in beserica e in sco-lele din Blasiu.

LXXV. Chiaru pe tempulu, candu cocea un-gurii planulu de a contopire in caldarea panun-gurismului tote natiunile colocuitorie, esl mai an-tiiu la lumina (a. 1838.) Gazet'a de Transilvani'asuptu redaptiunea lui Georgia Baritiu. Nicairin'a fostu vre-o-data unu organu de publicitatemai benevenitu, de catu Gazet'a, de Transilvani'a

1 I 1

chiaru atunci in medi-loculu natiunei romane. Ca-ci inteatittu ingropasera acumu ungurii cu con-stitutiunea loru cea egoistica totu spiretulu in ro-mani, si athta frica sclavesca bagasera in ei:cfttu ar' fl credutu tine -vh, ca nu pote se senasca vre-o-data romanu cu sufletu atfttu de mare,ca se cutedie mecar' a vorbl de natiune romanssuptu corona e constitutiune unguresca e pe pa-mentu ungurescu, si ce 6 mai multu, se aiba cu-ragiulu de a aperare in publicu, ca o natiuneaclst -a are drepturi ecari cu cea unguresea!unele ch aceste-a trecea chiaru si la romani acu-mu de absurditati curate e de lucruri cu nepo-tentia, si cumu potea se si fia altramente, can-du, precumu veduramu, mai toti romanii cei in-vetiati se imbetasera cu totulu de spiretulu un-gurismului , de credea , ca ungurii potu se facacu romanii ce voru vr6, potu se le scota chiarusi limb'a din gura., far' se aiba dreptu a o ape-rare in contea unguriloru domniloru sei.In atari impregiurari fatali esi redaptorele G. Ba-ritiu la largulu publicitatei cu gazet'a politica efoi'a literaria. Acestu organu natiunale i-a trasupe romani dela indiferentismulu politicu, in care-icufundase constitutiunea unguresca cea barbara,la campulu vietiei politice, ch se lucre in masapentru unu venitoriu mai fericitu. I-a invetiatuse nu-si ascepte indreptarea sortei de-a-dreptuludin ceriu prin minune, cumu ascepta Sichastruludin desiertulu Egiptului, sou dela orb'a ursita, ehdervisiulu calugaru mahomedanu ci se-sicerce conditiunile vietiei publice in sene ensisi

ce,

...

112

aducundu-le a mente, ea de nu se voru feriel eipre sene, nici dumne-dieu nu-i va, feria I-a de-sceptatu pe romani a se intielegere intre sine ea facere cu poteri unite lucruri, ce unulu eftteunulu nici-o-data nu le pote facere. Gazet'a deTransilvani'a atunci, candu romanii n'avea nici-oscola politica , era singur'a scola politica, ce-icrescea pe romani, eh se nu-i afle tote metamor-fosele politice in etatea copilariei , cumu i aflk.mai nainte.

Dar' meritulu celu mai mare (care nici-de-cu-mu nu se micsioreza prin acea-a , ca a une-oricite -unu articlu nu consuna cu scopulu e cu prin-cipiele Gazetei ensasi) alu Gazetei de Transilvani'ain deceniulu trecutu, candu ungurismulu publicasententi'a de morte totoru conatiuniloru, 6, ea afacutu cea mai potente opusetiune ungurismului.Candu facea legi dietele unguresci e proiepte delegi, c se impedece cultur'a umana intre romani

rapindule natiunalitatea, fara care nici-o cul-tura nu se pote cugetare ; candu scriea gazeteleunguresci cu atata arogantia despre natiunea un-guresca, e cu atatu despretiu despre celelalte: incatu ai fl credutu, ca genulu omenescu s'a ince-putu dela Atila nu dela Adamu, ba, aroganti'aunguresca pen' acolo ajunsese , de se afla si un-guri de acei-a, sari pretendea , ch totu omulu aefia omu si unguru (minden ember legyen ember esmagyar), apoi suptu coron'a unguresca nu vedeaalte natiuni, de catu natiune unguresca, nici altedrepturi, de catu numai drepturi unguresci ; can-du tot -de-o-data intielegentii romani partea

113

cea mai mare se unguria in tipulu, cumu areta-ramu mai susu, lapedandu-se de numele celu stra-lucitu si de limb'a romaniloru strabuniloru sei:atunci gazet'a de o parte infrunta pe renegati cucuventele marelui Herder, care dice, ca celu ceama mai multu limb'a straina, de eau sunetele celedulci ale limbei matre-sea: unulu ca acel-a nu edemnu de nume de omu" ; de alta parte pe ungu-rii cei nedrepti acumu i ducea la fontan'a cealimpeda a dreptului eternu : acl le areta, ca un-gurulu nu 6 mai multu de catu romanulu, cl toteindividuele e natiunile aunt ecari; acumu i adu-cea erasi la istoria , e petrecundu-i dela Romulupen' la Mihaiu eroulu s. a. he areta, Ca numai cuAtila, cu Zolta e cu Arpadu nu voru pote stin-gere spiretulu unei natiuni nascute din semi-diei; si acea-a anca le spunea gazet'a de multe-ori , ca ratecescu ungurii forte, candu numescuUngari'a e Transilvani'a hot magyar haza (douetieri unguresci): pentru-ca in tierile aceste-a siromanii anca chiaru asia, aunt de buni proprietari,c si ungurii: ca patriele aceste-a nu le-au ape-ratu numai Geyza, Bathory, Rtikoczy cu ungurii;dar' si Joane e Mathia Corvinulu, Mihaiu eroulue Paulu Cnezulu anca s'au batutu cu romanii lorude au umilitu semi-lun'a, si cum-ca nu ungu-rii, cl romanii din Maramuresiu stinsu o-datape tatari, candu acesti-a era se-i prepedesca peunguri.

Astforma deslucia, gazet'a de Transilvani'adrepturile romaniloru, si cu tote ca superbi'a un-gurului nu-o potea vindecare , precumu nu pote

1st. Rom. t. 1. edit. 2. de A. Paptu. 8

i-au

114

albl nemene faci'a negrului din desiertulu Africei:totusi bags grige in capulu unguriloru , ca diceo gazeta unguresca (Tarsalkod6) din Clusiu depe atunci catra ungurii sei vinciznunk kell, mertmdr olcih, lapokis lOteznek hazdakban" (se avemugrige, ca acumu esistu si gazete romanesci in pa-tri'a nostra)

Protcstulu LXXVI. Nu mai mica opusetiune &ch. un-blastaniloru gurismului in Transilvani'a la a. 1842. consisto-in contra

legal do riulu unitu dela Blasiu.limbs laa. 1842. La a. 1842. natiunile recepte din Transilvani'a

fiindu adunate in Clusiu la dicta, catra finitulu luiianuariu unu unguru din Zarandu a nume KozmaD4nes roga lege : ca se se introduca limb'a un-guresca in tote ramurile vietiei publice a Transil-vaniei , asemene celei din Ungari'a dela a. 1836.In urm'a acestei rogari (motiuni) se fete proieptude lege, care fit publicatu in gazetele unguresci(Erdelyi Hirad6) din Clusiu. In acelu proieptuse ponea terminu de diece ani, in care era deto-riu fia-care, care doria a portare vre-o deregu-toria, fia politica, fia besericesca, a invetiare lim-b'a unguresca, pentru-ca peste diece ani era, sese scota limb'a latina din sfer'a legiloru si a ad-menestratiunei tierei , e se se introduca cea un-guresca , nici in beserica anca nu dl proieptulugratia natiuniloru ne-unguresci a se folosire culimbele loru , ca-ci si aici anca era, se se ducatote numai unguresce, precumu 81 in stole era, sese faca invetiatur'a numai in limb'a ungurescapretotinde, e a nume de scolele romane din Bla-

115

slu (Ikea proieptulu in specie , ca tote scientielese voru propune intr'ensele in limb'a unguresca.

Candu a ajunsu faim'a la Gelou despre veni-res lui Tuhutum in Transilvani'a inainte de o miede ani, nu va fl facutu mai mare miscare in elue in ministrii lui acea fairna : de cfttu facir nu-mitulu proieptu de lege in consistoriulu e in co-legiulu profesoriloru din Blasiu ... Fia-care ve-dea in acelu proieptu de lege -sententi'a mortei,ce se prepara natiunalitatei romane in Transilva-ni'a: atunci Simeone Crainicu prepositulu ca-pitulare, vicarkulu generale e prodireptorele liceu-lui chiamft indata la siedentia nu numai pecanonici, dar' dimpreuna pe totu colegiulu profe-soriloru, atfttu pentru insemnetatea cea mare alucrului, cfttu si pentru acea -a, eh se nu se im-pedece cum -vi, conseliulu celu bunu prin fric'aunor-a, cari suptu despotismulu celu indelungatuse invetiasera a credere , ca chiaru sl aperareadreptului ar' fl crime, asternir lucrulu inainteaacelei adunari, care decretft cu unanimitate: a sefacere o protestatiune respundetoria la acelu pro-ieptu alu dietei unguresci.

protestatiunea ac4st-a spune Consistoriulu,ca dreptulu natiunei romane de a se sierbire culimb'a sea in beseric'a e in scolele sele 6 unudreptu, care nu i-lu pote luare nemene far' dea-i vetemare personaretatea natiunale e far' dea-i nimicire un'a dintre libertatile omenesci celemai de frunte, adeca libertatea de a se cultivarepe sene, din acestu fundamentu naturale spuneconsistoriulu in acea protestatiune , ca natiunea

8

In

116

romana nu numai peste diece ani, dar' nici pestediece secle, bh nici-o-data nu se va tiene indeto-rata a ascultare de o lege eh acea-a, prin care ise prepara perirea natiunale ; din respeptu poli-ticu anca areth, consistoriulu, ca ar' fi lucru pe-riculosu a mai atItiare ur'a, care este intre ele-mentulu romanu e intre celu ungurescu , si caatari intreprenderi ar' pote se traga dupa sine cutempu nisce urmari, caH pote ca nici ungurilorun'ar' aduce ver-unu folosu.

Consistoriulu din Blasiu pre-bine cunoscea ne-cesitatea de a facere pasi de aperare cu poteriunite in contr'a proieptului ungurescu amenintia-toriu : pentru acea-a a sl determinatu , eh prote-statiunea acest-a se se cuminece cu consistoriuludin Sabiniu; era episcopulu unitu se se provocea chiamare sinodu, ca-ci consistoriulu credea, caepiscopii anca se voru petrunde de necesitatea ceamare, ch, se apere caus'a natiunale la tempulu seu,voru facere pasii cei cuvenintiosi , voru apucaretote medi-locele cele legali de aperare: adeca voruadune, sinodu e voru lucra si ei pe facia, cumulucrh pe facia ungurii in dieta facundu sfatu cumuse ucida natiunalitatea romana.

Cei cari au fostu de facia in acea adunareconsistoriale, spunea, ca nu s'a mai memoratu inconsistoriulu din Blasiu se se fia aceptatu ore-candu vre-o determinatiune cu athtu entusiasmu:cumu fa aceptata acesta protestatiune; deci se 81tramise episcopului la Clusiu, unde acest-a eramembru alu dietei eh regalistu, dar' d4ca s'atramisu si consistoriului din Sabiniu n'am aflatu;

117

atftt -a inse 6 adeveratu, ea nici acestu consistoriuau episcopi'a din Sabiniu n'a facutu ver-unu pasuin acdsta causa , nici episcopulu din Blasiu n'aaflatu cu cale e de lipsa chiamarea sinodului.

=CV)" Cu tote aceste-a opusetiunea in con- opusetiuneatr'a ungurismului se latih: cu eiltu se incordh, contra un-mai tare ungurii a-lu pone in lucrare, e cu cfitu gurtsmulut.

se areta episcopulu unitu mai plecatu spre inain-tarea lui. Romanii cei adeverati atittu din cle-rulu diecesanu, catu sl dintre profesorii din Bla-siu nu se potea uita cu nepasare: cumu tramiteepiscopulu la Strigoniu causele de casatorla e altecause, cumu tramite totu acolo informatiuni de-spre portarea teologiloru e despre scientiele teo-logice din Blasiu, ce nu mai facuse nici unu epi-scopu pen' atunci ; cumu a recunoscutu pe stri-gonianulu de metropolitu peste beseric'a romani-loru; cumu spre esemplu neauditu .mb1 se tra-duca, cartile besericesci despre limb'a romanescain cea unguresca s. a. s. a. In asemeni m:,ssuriale episcopului, romanii cei bene-serntitori nu ve-dea, de caw numai niece intrependeri de o partespre inaintarea ungurismului, de alt'a spre debi-lita,rea, e stricarea besericei e natiunei romane :pentru acea-a , precurnu se vede din aptele pro-cesului cu episcopulu , aeci protopopi , preoti eprofesori s'au sl pusu cu tota energra in contr'aacestoru apucaturi , cc erg, se aduca atka strica-tiune natiunei romane; au datu protestatiune incontr'a metropoliturei unguresci dela Strigoniuasupr'a besericei romanesei, 'e a ver-ce influentiastraina in beseric'a romaniloru; pe episcopu 'In

118

poftira, ch, se se tiena de canone, pe cari 6 fun-data beseric'a, e se tiena sinodele pronuncite decanone, ca se-si pota aperh natiunea interesele edrepturile sele natiunali-besericesci atatu in con-tr'a strainiloru , catu si in contr'a episcopului.Firesce, ca cu acesti pasi si-au trasu asupra-siur'a episcopului si a mariloru unguresci, cari nupotea se vedia cu ochi buni inviiandu spiretulunatiunale in romani , pe cari ei i considerh, desclavii loru constitutiunali ; pentru acea-a si lu-crara dimpreuna cu episcopulu cu poteri unite,de-i scosera din deregutorle, credendu : ca-i vorusparia cu pedeps'a, si deca voru inceta a amblareacesti-a pentru drepturile besericesci e natiunali:atunci ungurii cu ajutoriulu episcopului si alualtoru unguriti voru sterge numele romaniloru dincartea natiuniloru viie, si voru infientia intr'unuanu imperatl'a lui Atila; dar' urmarea a aretatu,ca sufietele santite e consacrate pentru libertateanatiunei nu se sparia, ci anca se intarescu in pe-riclu: e inemiculu cu atatu 'si strica mai multu,cu catu se pone mai tare in contr'a naturei, fiind-ca la urma, de si pe incetu si dupa multa lupta,dar securu totusi vh debe se invinga libertateacea adeverata.

Scolele din LXXVIII. Scolele natiunali din Blasiu auBlasiu. formatu totdeaun'a opusetiune firesca in contea

ungurismului chiaru pentru-ca era stole na-tiunali ; si precumu inainta scientiele mai multuau mai pncinu dupa impregiurari: asia se intariasi natiunalitatea , cake 6 in legatura firesca cuscientiele. Si studentii, cari au eatu din scolele

119

diu Blasiu, s'au aretatu unii dintre cei .mai in-flacarati natiunalisti la tempulu seu.

LXXIX. In Ungari'a, de candu a inceputuultra-ungurismulu, in tempurile mai noue nu s'aaretatu nici o opusetiune formale in contr'a ace-lui ungurismu pen' la a. 1848. Din contra epi-scopulu unitu dela I:rbea-mare a aceptatu e a pu-blicatu in tota beseric'a de acolo legea pentrulimb'a ungnresca, indetorandu pe preoti a ducerematreculele e alte lucruri in limb'a unguresca, pre-curnu se vede din gazet'a de Transilvani'a, undepe acelu tempo spune cu gele unu a nume Mol-dovanu, pote preotu , cumu s'a publicatu acestadeniandare in tota beseric'a romanesca dela Urbea-mare. Episcopulu e consistoriulu de acolo nicin'a tramisu deputatiune la imperatulu cumu autramisu slavii din Ungari'a vro 200. de preoti, Ca-roru le-au amenintiatu pentru acest-a ungurii cuaptiune fiscale, nici n'a datu protestu, ca consi-storiulu din Blasiu, si apoi cc s'ar' 11 potutuasceptare dela alti romani mai ne-preceputi: can-du nici mai-marii besericei nu-si aperh limb'a be-.sericei sele?! Acl are locu dis'a scripturei: voisunteti sarea pamentului : deca se va imputi acest-a,cu ce se va sara2

LXXX. Cu tote aceste-a nu debe se uita-mu, ca poporulu romanu, incependu de la tier'aBersei pen' la Tisa, precumu in tempurile celevechi a fostu singurulu aperatoriu e pastratoriufidele alu limbei natiunali, ce o a adusu din Ita-li'a suptu Traianu inainte de 1700. e atati-a deani, asupr'a barbariloru: gotiloru, huniloru,

Romanudela Tisa.

Poporuluromauu.

120

avariloru, bulgariloru s. a.; precumu a fostu sin-gurulu aperatoriu alu limbei natiunali atunci :candu preotii e intielegentii romaniloru deschideausiele e ferestrele besericeloru romanesci, ch, seintre gospodi pomilui, premodrosti prosti e alteprostii (pentru cei ce nu le intielegea); precumuin acele tempuri tristi singuru poporulu, para-situ de cei culti din sinulu seu, stete aperatoriuneinvinsu si fly scaparea limbei e natiunalitateiromane precumu atunci casele familieloru ro-mane era scolele natiunali, e mamele doptorii ro-maniloru : asia si in anii de curendu trecuti, canduamenintia ungurismulu limb'a e natiunalitatea ro-mana . cea mai potente opusetiune de catu tote,opusetiunea cea mai neinvinsa ungurismului, de-ea, sl pucinu considerata de cei invetiati , formapoporulu romanu, familiele romane, de si n'aufacutu acesta opusetiune in forma. Candu in aniitrecuti o suma a invetiatiloru romaniloru 'si tie-nea onore a se dare de unguri , tienendu-se maionorati a fire cod'a altoru natiuni straine, de clitufruntea natiunei sele: drasi poporulu era impede-camentulu celu mai mare alu ungurismului : eluse porta cu relegiune e cu credentia nenfrantacatra limb'a, datenele, traditiunile, cu unu cu-ventu catra natiunalitatea romana, cea mai vechiade doue mii de ani si se va porta, totdeaun'a,candu dora preotii e intielegentii romaniloru erasis'aru imbeta de amorea strainiloru, e s'aru abatedela credenti'a catra natiunea sea. . . .

LXXXI. La a. 1842. ungurii prin episcopuluLemenyi folosira acea politica, ch se-i incurce

121

pe romani in procesu cu sasii, cari se opunea, caus'a epic-planuriloru unguritorie, aria romanii cuprin- sa:aTtpwaunt2dendu-se cu caus'a asupr'a sasiloru (cii, in Ba- rofunelaien:Ie

re-

natunatu asupr'a serbiloru) se-si uite de caus'a gescu.

generale-natiunale, de alta parte, cit densii un-gurii se-si castige simpathli la romani aretandu-se, ca-i apera asupr'a sasiloru, Episcopulu Le-menyi 81 dede in caus'a acest-a o petitiune sub-scrisa el de episcopulu ne-unitu Vasiliu Moga ladiet'a din 1842. Asia se abatura episcopii delacaus'a cea generale a natiunei la provocarea un-guriloru, far' a-i fi vrutu seu potutu ajutare in-tr'adensu ungurii, pen' ce sta in potere constitu-tiunea celoru trei natiuni.

Dar' cu caus'a acest-a cu sasii vremu se necuprindemu cevasi mai pe largu.

LXXXII. Ungurii le- au rapitu romaniloru Prenotetie

tote nu atatu cu insieletiunea, cfitu cu poterea: politics

dar' sasulu I -a despoiatu pe romanu de tote nu e au sa I r

cu poterea, cl cu insielatiunea, cu vafritatea. Sa-sii au sciutu storce prin maestriele loru suma deprivilegie e diplome asupr'a romaniloru strave-chiloru locuitori e eredi ai acelui pamentu. Sitote aceste-a nu le fecera sasii de-o-data, ci cuincetulu e pe ne-semate. Romanii se desceptaranumai, ca nu mai an nimicn, nici dreptatile, canle insiela sasii, seu in tempuri de resbele le lullacesti-a spre pastrare in archivele loru sprea nu le mai dare inderetru, nici padurile e pa-menturile, ce se razerna, pe acele dreptati, nicidrepturi politice etc.; ba, si alte stricatiuni moralise lipira de romani prin comerciulu cu sasii: astu-

cadin

(widen'

istorice-in

Cusushi.

122

ti'a, moletiunea, egoismulu s. a. , de alta partestinsera in romanii de ; colo totu spiretulu de via-tin publica. Sasii au insielatu 'de nenumerate-ori si pe unguri , cari tu chiamatu in tiera, ele-au daruitu pamentulu de ereditate alu roma-niloru.

Candu au intratu ungurii in Transilvani'a, nucuprensesera tota tier'a, ci mai numai pen' la Clu-siu : in partile de media-di ale tierei totu romaniidomnia, bb, si dupa venirea ospetiloru sasi duceleNegru, care apoi a trecutu in Romani'a, si ante-cesorii sei, era duci de sene-stetatori. Sasii i-auaflatu pe romani pe acelu pamentu, unde locuescusi asta-di. Numile cele istorice ale cetatiloru eurbiloru din fundulu regescu pen' in diu'a de asta-di sunt romanesci: Sabiniu , Brasiovu, Mercurea,Sabesiu s. a. Romanii i-au cuprensu pe sasi,pe nisce ospeti, e si-au imparatu cu ei selbeleproprietatile loru: asia dupa privilegiulu andreanu(a. 1224.), pe care 'si razema sasii pen' asta-ditote pretensiunile lora , si care alttnente nu daaltu ce-vit sasiloru, de catu ce avea si romaniimai nainte romanii propriele loru selbe (sylvaBlachorum) le dedera spre folosintia comune sisasiloru. Procesele romaniloru cu sasii si in-cepura nunaai de catu cu venirea acestoru ospeti :asiit dupa unu aptu dela Bistritia din a. 1366.portara procesu romanii de villa Petri inaintea re-gelui Ludovicu, pentru -ca sasii disput teritoriuluromaniloru ace-lu posiedea romanii mai bene de unanzie de ani rescumparatu de mai multe -ori eu san-!fele seu si alu strabuniloru sei" (territoriztm ultra

cb

c

i-

123

mille cantos possessum per se et majores suos multisvicibus sanguine redempturn) : romanii cu tote cacastigara procesulu, totusi atfttu fura de buni, incatu singuru, ch, se nu supere animele ospetiloru,le dedera acestor-a in testirnoniu de amicetia (intestimonium amicitiae) lcinne de lipsa, multia-mindu-se cu multiamitele ccle marl facute dinpartea, ospetiloru (hospites theutonici pro amicabilioferto hoc Valachis magnas dicunt gratias).

Cu incetulu, cu incetulu, cumu dIeu, i despoiarasasii pc romani de tote drepturile, dar' mai ver-tosu incepe acesta despoiare de drepturi dela uniu-ilea celoru trei natiuni (1437). Si Cu atatu maicu resultatu era sasii intru despoiarea e asupri-rea romaniloru , cu catu ei nu numai cu unguriiera conjurati asupr'a romaniloru, cl intre ei ensisianca fecera juramentu natiunale spre sustienereaprivilegieloru sele, cari nu era alt-ceva, de catuprivilegie de a apesare pe romani. Suptu prin-cepii calvini folosindu-se sasii de ur'a intre ro-mani e unguri din caus'a relegiosa continuaraaceste asupriri. In urma pamentulu regescu epoporulu de acolo '1u vedemu figuranclu numaisuptu nume de sasu, precumu pamentulu din co-mitate cu romanii indreptatIti de acolo suptu nu-me de singuru. SI mai incolo mersera sasii; cevedea , ca face conjuratii sei unguri cu romaniidin conaitate: acea-a facea, seu celu pucinu seadoperh, a facere si densii cu romanii din funduluregescu: asih, s'au adoperatu a-i facere pe acesti-aiobagi din omeni liberi : asia i-au supusu la de-cime si pe poporulu unitu ba si pe popii ne-

124

uniti, cu tote ca dupa privilegiulu andreanu de-cimele se cuvenih popiloru sasesci numai dela sasiiloru. Sacerdotes vero mos libere eligant et ipsisdecimas persolvant. Candu au luatu parte roma-nii la alegerea popiloru sasesci 71 Decimele, ce bededea romanii catoliciloru , se stersera anca petempulu lui Mathia e Uladislau: luteraniloru sa-sesci le-au datu pen' in 1848. Dar' romanii deacolo erg, liberi e proprietari ; pentru acea-a art.dela 1744 da al romaniloru drepturi ecari , dar'nu eh la romani , el eh sasi eidem nationi ad-mumerantur etc. dice art. dela 1744.; ei 1 dar' re-legiunea neunita nu erh recepta , e pentru acea-adupa legile tierei avea tale sasii de a nu-i acep-tare pe romanii ne-uniti la deregutorli. SI decre-tele regesci date in favorea romaniloru din fun-dulu regescu (la cari se provoch episcopii) numai

sasi dau drepturi ecari romaniloru din fun-dulu regescu (tacundu despre acea-a, ca decreteleregesci nici n'avea potere de lege dupa consti-tutiunea tierei ; legile dela 1791. statorescu , ehtier'a se nu se guberne dupa patente , cl dupalegi dietali): asih decretulu dela 1819. dice 1).Este certu, ca romanii s'au aflatu in Transilva-ni'a cu multu mai nainte, de chtu veneticii e ospe-tii sasi, deci precumu acei-a, cari aunt nobili se

') Valachos longe ante advenas et hospites saxones in Tran-silvania praefuise certain est, et prout tales, qui nobili-tari pracrogativa gaudent, inter hungaros referuntur, itain fundo regio degetttes pro saxonibus eo a fortiori cen-seri debent, quod natura fundi regii diversitatem juriumexeludat."

ca

125

considera de unguri : asia romanii din fundulu re-gescu cu atdtu mai vertosu del e se se considere desasi, cu catu ca natur'a fundului regescu nu sufere diversitate de drepturi." Romanii din comi-tate, cari se fecera unguri, incapura la deregutorli,altii nu: romanii din fundulu regescu nu se fecerasasi, day' nici nu-i lasara sasii la, nici unu ramude deregutorle, cu tote ca si numai ca politice sasiavea drepturi ecari (se inticlege deca era uniti).Asuprirea in tota intemplarea IA mare, ba respep-tive mai mare si de cAtu a romaniloru din comitate.

LXXXIII. Cu tote aceste-a din aceste scurte Critic'a poi.prenotetie istorice-juridice 6 pre-invederatu, ca ro- la rperio !no

gamentea episcopiloru dela 1842. pentru romaniidin fundulu regescu, (Idea a si fostu drepta caus'aromaniloru din fundulu regescu, totusi n'avea niciunu temeiu legale-positivu , si areta si o mare ne-intieleptiune politica; fiind-ca caus'a romanilorudin fundulu regescu nu se potea decidere sepa-rata de caus'a celorlalti romani din Transilvani'a,fiind-ca dupa legile tierei toti romanii din tota Tran-silvani'a fia nobili fia liberi, ca romani, era toleratie n'avea nici unu dreptu de statu: asiadar' cumupotea se cera episcopii numai pentru romanii dinfundulu regescu drepturi politice, si anca, ca seaiba representanti la dieta e deregutori publici dupaproportiunea numerului I), ca-ci aC4st-a insemna aredicare la natiune romanimea din easime, si apoiprin acht-a chiaru asia se resturna sistem'a prin-

') Vedi de state -ori memorat'a petitiune tiparita atunci laSabiniu si romanesce.

126

cipatului, precutnu se resturna prin cererea natiu-nalitatei pentru toti romanii, dupa cumu (Ikea un-gurii e Basil la 1744. e 1791. si 1834. etc. Pen-trtt neea -a debea se rida de acestu procesu chiarusl ungurii , sari cu tote ca se areth. a partenirecaus'a romaniloru in contr'a sasiloru, dar' nu po-tea se ajute intr'adensu parte in poterea juramen-tului facutu Cu Basil in contr'a romaniloru, dar'parte si mai alesu nu potea e nu urea se ajutedin propriulu interesu, adeca de frica, eh nu cum-\ h apucandu romanii din sasime in potere poli-tica, in urnia se faca asetnene si ceialalti romanidin comitate, eari erh sl mai asupriti, dar' si maimulti , si mai energiosi, sl cu mai multa intiele-gouda. Asih nici la 1842., nisi in 1847.1) nu s'a

') In 9. nor. 1847. poftI episcopula Lemdnyi, eh caus'aromans -sasa se se iee inainte coin pncinu in diet'a we-nitoria. Ace,tu proicptu alu episcopului Fu aceptatu.Cu acesta ocasinno Norbira si unguri si sasi. Unguriiyorlx it din interesu cn iutentare asupr'a sasiloru si farautc . in tenteitt, ea theca Ca &mai anca aru debt se facace -tit pentru romani , candu nn; trii atate sacrefecie fe-

pentru tot1/494.-ai lorm B de insenmatu, ca acesti au-gurs feeent urburtuln dela 1647 Sasii vorbira forte in-temeautu tunItt itse: si en dorescu ca, in caus'a ro-ut= E u se se lava, lespusetiume le,elatiya aruestaatatarAVAtt4 4u ream a fire cu tale a despartire caus'aroma.= dm pirmenty.lu salescu. c14 caus'a cebrIald ro-man ^ AIn sum deputs.tolt Sabmiului) stramt ra peepscupu se axote pleropo. enna dela romazimea dam, pautgututta sasescu peat stand Irk se coatradica per-toruptaret, acestet cause , mai iacoio dace acestit sate :cum-ea roman/ due sasi sums in stixes cea mai buns.e ainurento dm cars, proycu unbar alum ail doummlui

ekra,

, Ii

,

127

facutu niuiica in dieta in caus'a romana-sasa, pen-tru-ca ungurii numai sumutia pe romani in con-tr'a sasiloru, dar' nici nu vrea din interesulu loru,nici nu potea in poterea constitutiunei se-i ajute,candu altmente, dem nu avea ungurii alte sco-puri cu caus'a acest-a, ce nu potea densii decre-tare in dieta cu majoritatea cea mai multu deefitu absoluta, de care se buctuit in dicta, eh, de-putati ai comitateloru, scauneloru secuesci enmas'a de regalisti facia cu 22 deputati sasesci ?!Dar' ungurii n'o facea acest-a, ca-ci prin acest-acauth se se restorne constitutiunea; deci ei, pre-cumu s'a mai disu , numai sumutia pe romaniasupr'a sasiloru, si candu inainte ver-unuprocesu alu unui particulare romanu, care vrease apuce la vr'o deregutoria intre sasi, sell se in-tre in vre o ceta industriale: atunci acestu romanupurtit procesu cu sasii indesiertu ate 15. ani, eraungurii se areta ca vreu se-lu ajute asupr'a sasi-loru fara a-lu pote inse ajutare in poterea con-stitutiunei. Numai unu esemplu aducemu: La Procesutu3. sept. a. 1844. Constantinu Secarianu fiiu de tuntuSitu.carruia-

sash'.

episcopu de Fagarasiu", totu acestu sasu la meritulucausei pre-bene dIse in intielesulu legiloru, ca: pe pa-mentulu sasescu in sensu constitutiunale nu cunosce na-tiune romana ; pe pamentulu ungurescu nobilele b no-bile ungurescu , fia de on -ce natiune vb. fl, asil se

pre pamentulu sasescu numai eetatianulu sasu pote portarederegutoria." Din tote aceste-a se vedea ca caus'aromana-sasa nu era, se esa nici pe venitoriu , ca-ci eanu avea nici-unu temeiu in legile tierei. Asia, se in-temple de regula cu ver-ce causa, fia on -chtu de drepta,dt:ca legile-su rele, si b portata reu.

venib,

128

cetatianu e negutiatoriu din Brasiovu dede roga-mente catra magistratulu din Brasiovu , ca se-luacepte c& prapticante langa magistratu , ce, preunulu, care a absolvitu studiele filosofice e juri-dice, si are al cunoscenti'a limbei germane. Ma-gistratulu sasescu i dede resolutiune in 11. sept.1844. ca nu-lu pote asume din causa, fiind-cadupa legile fundamentali ale patriei e dupa, arti-clulu novelare 15. din a. 1791. numai acele indi-vidue au dreptu la ofeciele publice, cari se tienu deun'a dintre cele patru relegiuni recepte, era suplican-tele e ne-unitu." In urm'a acestei resolutiuni Se-carianu recurse la guberniulu din Clusiu, adu-cundu inainte acea-a cumca art. nov. la care seprovoca magistratulu, numai acea-a spune, ca inofeciele publice numai fiii patriei potu tl admisi,era recurentele 6 nu numai fiiu alu patriei , ci 6al cetatianu sasescu, care 6 si cu posiesiune pro-vedutu in fundulu regescu, mai incolo , cum-ca aunt mai multe esemple, can areta , cum-caindividuele de relegiunea ne-unita fura admise caprapticanti pe langa dicasteriele respeptive." Gu-berniulu din Clusiu areth acestu lucru cancela-rlei de curte din Vien'a cu acea parere ,,cum-cadupa intielesulu art. dela a. 1791. combinatu cucelelalte legi ne-unitii se potu admite la atarideregutorli si sierbitie, can nu aunt apriatu su-puse alegerei din cele patru relegiuni recepte,cum-ca prin urmare si Secarianulu s'ar' pote ad-mitere prapticante langa magistratulu din Bra-aiovu." Cancelarl'a de curte lua de buna parereaguberniului, si demands prin acest-a magistratului

ch.

129

din Brasiovu , cit, se-lu suscepa pe Secarianu citprapticante. In urmarea acestor-a Secarianu so-Bela magistratulu, co., se-lu jure de prapticante ;magistratulu inse in 25. juniu 1845. i dede reso-lutiune, ca nu i se pote face destulu , fiind-cacomunitatea centumvirale din Brasiovu a inse-nuatu recursu la preinaltulu tronu in contr'a de-terminatiunei cancelariei de curte. Suplicantelede nou recurse la guberniu , rogandu-se de ace-st-a , eh, se faca despusetiuni eficaci spre a flasumptu. Guberniulu demand, magistratului, cadeca nu este alta causa in contr'a asumtiunei luiSecarianu, afara de recursulu insinuatu prin co-munitatea centumvirale, atunci magistratulu se-sitiena de cea mai strinsa oblegatiune , ca pe nu-mitulu suplicante de locu e de fapta se-lu admitala prapsa. In urmarea acestei determinatiuni ma-gistratulu respunse guberniului: cum-ca in po-terea legiloru fundamentali ale patriei numai acei-apotu fl deregutori publici, cari se tienu de un' a din-tre ale 4. relegiuni recepte; era romanii de legeane-unita dupa legile de pene acumu nici intre sta-turi e ordeni, nici intre relegiunile cele recepte nuse numera, si asia ei stint eschisi dela portarea de-regutorieloru publice ; act sta constitutiune funda-mentale a patriei cu cuvente destulu de lamuriteo areta AC. p. I. t. 1. a. 2. 3; p. I. t. 8. a. 1;p. I. 9. a. 1 ; p. M. t. 1. a. 1; cum-ca acdstafacultate la deregutorli se cuvene singuru (esclu-sive) celoru patru relegiuni recepte., nu numaiprin dipl. leopoldina p. 1. 2. 3. 5. s'a increden-tiatu e prin art. diet. 15. din a. 1791. de nouu

let. Rom. t. 1. edit. 2. do A. Papiu. 9

130

s'a asecuratu, el s'a intaritu si prin usulu de maimulte secle intemeiatu pe memoratele legi, acest-anu se pote trage la indoela, respunse mai in-cok magistratulu, ca din ce ora determinatiuneacancelarlei de curte 6 abatuta dela legile funda-mentali ale patriei, era magistratulu si prin jura-mentu 6 oblegatu a conserbare legile patriei si aaperare constitutiunea municipale a natiunei sa-sesci, si afara de acea-a, din ce ora comunitateaBrasiovului atatu centumvirale, cfitu si distriptualea inaintatu acumu insinuatulu recursu la prein-altulu tronu: se tiene oblegatu prin conscientiaa lasare in statulu quo pene la determinatiuneapreinalta unu lucru de atatu de mare momentu,unde se lucra despre conserbarea drepturiloru con -atitutiunali ale natiunei sasesci, precumu si de-spre legile positive ale patriei, cari numai pe calelegelativa se potu muth.." La acesta relatiune arnagistratului guberniulu de nouu i demand& in3. opt. 1845., ca pe langa, tota acesta contradIp-tiune se-si tiena totusi de detorla a -lu susceperepe Secarianu. Secarianu cu acestu decretu gu-berniale de nouu solicit{ pe magistratu, ca se-lususeepa; era magistratulu i respunse, ca: recur-sulu comunitatei intru adeveru s'a inaintatu, siprin urmare pene la preinalra decisiune a maje-statei nu i se Ipote facere destulu. Suplicanteleerasi recurse la guberniu, ch se adstringa acest-apre magistratu la ascultare. Guberniulu i re-spunse lui Secarianu, ca: comunitatea Brasiovu-lui a inaintatu efeptive recursulu la majestate ;deci nu remane alta inderetru, de clitu ch, si Se-

131

carianu se-si inainteze docurnentele sele la ore-inaltulu tronu. Recursele comunitatei cetateisi distriptului Brasiovului, precumu si ale magi-stratului din.Brasiovu si ale Universitatei se ra-zema pre acea-a, ca ronrianiloru in poterea legi-loru patriei nu le este ertatu a portare nici-o de-regutoria in tiera, nu numai pentru-ca aunt ne-uniti, cl el singuru pentru acea-a, ca aunt romani,acesta constitutiune a patriei debe se o custodescasi poterea esecutiva , din ce ora acesta constitu-tiune anca nu 6 schimbata prin. poterea legela-tiva; dintre motivele aduse de sasi asupr'a susce-perei Secarianului numai unulu mai memoramu:ssuptu cursulu de siepte secle dice magistratuluBrasiovului de candy fura chiamati in tiera ospe-tii teutonici prin regii Ungariei cei de pia memoria,si de candu facu natiune destinta in 7 oterea privi-legieloru e imunitatiloru, ce li s' au data: tote dere-gutoriele publice le portara in 7 oterea privilegieloruesclusive sasii, fara de a fi apucatu ver-o-data incursulu aces' oru secle, cari cul rendu 24. generatiuni,nisi mecar unu romanu la vre-o deregutoria publi-ca, deci si magistratulu anca se roga, ca se sede locu recursului comunitatei, nu cum-va altmentein contr'a legiloru e privilegieloru aperatorie de in-tregitatea natiunei sasesci, se se ruineze si se se apesesasii prin gentea romans." Suplicantele Secarianuin suplic'a sea asternuta inaintea personei maje-statei , pe langa aretarea documenteloru sele, seroga, ca majestatea sea luandu in consideratiuneparentesca, ca comunitatea Brasiovului numai pen-tru acea-a a inaintatu recursu la majestate, ca in-

9*

132

tru acestu tipu se-i casiune spese e ostenele sipentru ce., se-i tramande susceptiunea, si fiind-carecursulu comunitatei 6 contrariu nu numai legi-loru patriei e benemneloru ordenatiuni regesci, cisi legiloru naturei : se benevoiesca a dare orde-natiuni gratiose , ch. ne standu contra recursulucomunitatei, suplicantele se se suscepa de prapti-cante la magistratu." In urma guberniulu dinClusiu in relatiunea sea anca stete nemiscatu pelanga parerea sea de mai nainte in favorea Seca-rianului. Tramitenduse tote aceste documenteprin guberniu la imperatia : cancelarl'a de curte'si dede parerea sea catra imperatulu in acestuobieptu, ce, A mai nainte, in favorea Secarianului ;cancelarra dice catra imperatulu: art. dela 1791.spune, di, si ne-unitii se se trapteze dupa condi-tiunea loru asemene celorlalti locuitori ai patriei ;era conditiunea lui Secarianu, care 6 posiesiunatuin Brasiovu, si cunosce limb'a germana, care eo cerentia necesaria pentru unu oficiale sasescu6 atare , in catu Secarianu acumu se pote conside-rare de sasu, prin urmare se pote suscepe ch. prap-ticante." Referentele sasescu dela, cancelarl'a decurte Conrad de Conradtheim 'si dede contra-parerea razemandu-se pre acea-a, ca art. dela 1791.numai liberu esercetiu de relegiune da romani-loru; ca numai cele trei natiuni e patru relegiuniau dreptu la deregutorli; ca al deca fura unii din-tre roman suscepti la alte dicasterie , dara sasiisi-au sustienutu puritatea institutiuniloru e drep-turiloru loru, si vreu se si-o sustiena si pe veni-toriu." Acestu procesu '1u apucti, anca nedecisu

133

a. 1848. Ad nu ne este scopulu de a mai are-tare, ca ungurii se fia si vrutu intr' adinsu a aju-tare pre romani, nu potea se-i ajute, de catu nu-mai suptu nume de unguru au de sasu dupaconstitutiunea unguresca, cumu se vede si dinpropusetiunea cancelarlei de curte, unde dice deSecarianulu, ca dupa caretatile, ce le are, se poteconsiderare ca sasu; ci not aci voimu se in-semnamu urmatoriele doue lucruri: cumu poneasasii in miscare tota natiunea, incependu dela co-munitatea locului, a distriptului, dela magistratue universitate pene la cancelari'a de curte si pen-tru cea mai mica causa , care taia in vieti'a lorunatiunale, si cumu prendea lucrulu toti de totepartile, ca se-si apere drepturile loru ; dara cutote acestea mai incolo, cumu nu si-aru fi potutuopera, necumu privilegiele cele nedrepte, cl necidrepturile cele adeverate, se nu erg, organati pretemeiu natiunale, adeca se nu avea deregutori alesidin sinulu loru la comunitate, la guberniu , lacurte etc.

LXXXIV. Episcopii dar', d4ca au vrutu si ce debea

ei se faca ce-vh bene pentru romani, preste totu episcopiiln

debea se urmeze acea-a, ce au fostu inceputu caus'a ro-mamloru

predecesorii loru anca inainte de a. 1744. e la a.1791.; 6r' nu se despartia caus'a comune a natiu-nei , si se se faca unelte unguriloru e de risuchiaru al inaintea acestor-a, si inaintea totoru pre -ceputoriloru de lucru.

Totu ce potea dar' cere episcopii distintu pen-tru romanimea din fundulu regescu, pe calea, pecare au fostu apucatu , si dupa temeiurile, pe cari

134

se razerna , era : ca romanii de acolo se se facasasi, e ea sasi se se acepte la deregutorli in fun-dulu regescu, precumu in comitate se faces ungurie apoi ca unguri i acepth la deregutorli. Asiasunk, art. dela 1744. e decretele regesci , pe canera basata rogamentea episcopiloru. De acl sepote vede atu de neintieleptiesce fa inceputa edusa acea causa a romaniloru din fundulu regescu.Tacundu cu totulu despre acea-a, ca avea totudreptulu Basil, candu arunca episcopiloru, ca nusunt representanti ai romaniloru. Si intr'adeverutine i-a fostu impoteritu pe episcopi ca se trap-teze causele romaniloru fara scirea acester-a ?n'au potutu se tiena congrese natiunali? n'au potutuculegere subscriptiuni? dar' sinode tine i-a impe-decatu a tienere ? hei I numai de sinode se nuvorbesci episcopiloru, e de diete (adunantie detiers) despotiloru I

Totu, ce potea cere episcopii d4ca chiarunu urea se se de cu totulu nepasarei in causeleromaniloru nu numai pe temeiu legale, dar'nevetemandu nici intieleptiunea politicei in caus'anatiunale, destintu pentru romanii din funduluregescu, era : stergerea decimeloru, ce cunedreptate strigatoria Ia ceriu le de, popiloru sa-sesci totu poporulu romanu din fundulu regescuunitu ne-unitu, ma chiaru si popii ne-uniti, ast-ase potea cere si destintu pentru romanii din fun-dulu regescu, si redicarea si incetarea altoru ape-sari private e nedrepte; dar' caus'a comune-na-tiunale , care dupa aprobate e compilate n'aveanici-unu temeiu legale, cl temeiulu ei era e este

atata

I

135

dreptulu celu eternu alu firei, legea cea, Banta aratiunei e politic'a cea sanetosa a tierei, acdstacausa natiunale inceputa de nemuritorii nostri stra-buni anca in sec. XVII. , urmata cu sinceritatee constantia in totu sec. XVIII. acesta causaBanta a o parasire in sec. XIX era o rusine, omacula pentru natiune, o crime in contr'a natiu-nei pentru individele, cari nemultiamite a o pa-rasire, a o lasare neatensa, cutedia a o bucatIre

Bea starea politica a romaniloru din Trans&vani'a pen' la a. 1848.

LXXXV. Ce se tiene de starea besericescasuptu episcopl'a lui Joane Lemenyi (1832 1848)nu numai ca n'a inaintatu libertatea besericei, cl dincontra propera spre cadere cu pasi totu mai iuti;ca-ci precumu mai veduramu intru altu locu,suptu acestu episcopu incepura a se tramitere maiilntaiu causele de casatoria la Strigoniu spre revi-siune e pre apelatiune , care lucru mai inaintesuptu Bobu nu era in usu ; a se tramitere infor-matiuni despre portarea teologiloru ; a se recu-nosce strigonianulu de metropolitu peste metro -poli'a romaniloru etc. etc. ; et.' in la-intrulu bese-ricei sistem'a eredita dela Bobu, de a imultIrenumerulu proto-popiloru, se intense si mai incolo;sinode nu se tienura afara de sinodulu de insta-latiune dela 1838 , candu a depusu clerulu ro-manu juramentulu celoru trei natiuni unite asupr'aromaniloru, care juramentu era sl in contr'a na-tinei si in contr'a besericei romane; aria netie-

I

136

nendu-se sinode regulatu, nu se potea facere nici-oratiune despre admenestratiunea averei besericei,precumu nici despre averea besericeloru particu-lari, ne dandu ratiuni nime nimerui: in acestadiecesa nu era esaptoratu diecesanu , ca in altediecese, si dependea tote dela buna s6u rea voin-ti'a episcopului, canoniciloru, vicariloru, proto-popiloru , preotiloru e curatoriloru: mai adaugepe langa aceste neregularitati pompele e speselecele necumpetate e neamesurate cu starea e ave-rea besericei romanesci, e insocite totdeaun'ade scaderea moriloru celoru buni, can causarade se desiertara forte casele clerului: aceste-ae alte asemeni mesure produsera nemultiamirein cleru e dedera causa la procesulu clerului incontr'a episcopului (a. 1843 45) , care procesua ajunsu pen' la curte. Nu ne erta natur'a acesteiistorie scurte a descriere acestu procesu cu toteimpregiurarile, ce merita; ad insemnamu numaiatftt-a, ca acestu procesu a desceptatu vieti'a na-tiunale in cleru e in tota natiunea romana dinTransilvani'a: i-a lamuritu pe romanii cei ade-verati si i-a alesu din cei unguriti : asia cfttu cubuna convingere se pote dice, ca fara de acestuprocesu romanii nu ajungea la gradulu conscien-tiei natiunea, care s'a manifestatu in 1848., nicinu mergea pe calea acea drepta, pe care an mersu.

LXXXVI. Nu pucinu patiml libertatea bese-ricei in tempulu mai noun prin introducerea bra-neloru rosie intre protopopii uniti din Transilva-ni'a, unu lucru de pucina insemnetate la parere,dar' intro adeveru unu medi-locu de a introdu-

137

cere sierbilismulu in cleru , ca dupa introducereaacestei datene proto-popii nu mai catch in urm'aproto-popiloru din vechime , cb, se apere liberta-tea e drepturile besericei: ci au inceputu a hmblarepe la toti, despre can credea, ca au influentiala episcopu, pentru-ch se capete brh,nu rosiu, cenu consunh nici-decumu cu starea cea mesera apopiloru e proto-popiloru romanesci.

LXXXVII. Ce se tiene de ne-uniti, episco-pulu Moga n'a recunoscutu pe metropolitulu ser-bescu, in poterea decretului 111.triei Teresiei, princare metropolitului serbescu nu i se erta nici-oinfluentia in beseric'a romanesca din Transilvani'a.

LXXXVIII. Monasteriele cele multe, ce era,mai nainte in Transilvani'a, au incetatu si la uniti

afara de cea din Blasiu e unele pucine nein-semnate de pe sate , si bene au facutu, ca auincetatu, ca in tempulu de asta-di monasterielenu aunt medi-loce spre cultura, cl numai spre alatIre intunerecu e superstitiuni in poporu: asihchtu nu pote se ascepte clerulu e natiunea in diu'ade asta-di nici o lumina fericitoria dela episcoiiiacei-a, can mai facu si asta-di calugari e archi-mandrigi.

LXXXIX. Ce se tiene de romanii din tienu- Romanii dintulu Crisiului, lips'a desvoltarei intieleptuali e a cur=liu.spiretului natiunale 6 caus'a, pentru care romaniide aici necumu mai nainte, dar' nici in tempurilerecenti nu fecera mai nici unu pasu in caus'apolitica-natiunale. De altmente dupa constitu-tiunea unguresca sl nobilii romani de aici avea

138

drepturi de statu, se intielege, ca politice unguri,in care caretate se unguriit. Tieranii era. trap-tati , ca sl in Transilvani'a, scosi dela tote drep-turile tierei , supusi arbitriului domniloru. Prinuniunea cu beseric'a Romei favoriti de guberniu,deca sl nu ajunsera la acelu gradu de desvoltarede spiretu natiunale, cit transilvanii; totusi prinstaruintiele celoru doi episcopi Darabontu e Vul-canu (amendoi transilvani) incepusera si romaniide aici a facere pasi mai rapedi intru cultivareanatiunale. Asia se intemeia de imperatla prinstaruintiele lui Darabontu la Urbea-mare semi-nan'ulu celu micu pentru tenerii romani de in-vetiatura cu cugetu , ca totu acl se se preparetenerimea (clerulu teneru) 61 pentru preotia. Dar'spre mare nefericire se asiedia dupa acea-a cle-rulu teneru alu romaniloru uniti intr'unu locu cu

unguriloru catolici. Prin acest-a nu numai sedede ocasiune, cit fiitorii preoti romani acumu deteneri se suga tota sistem'a cea absolutistica acatuliciloru, neglegendu cu totulu invetiarea dre-pturiloru e dateneloru besericei sele resaritene:el dorere se mai dede ocasiune spre a se ungu-rire acumu de teneri chiaru sl preotii romani,cari au fostu pene acumu razemulu natiunalitateiromane , dupa ce nobilii natiunei era unguriti nunumai politice, dar' si in fapta. Acestu periclumare atatu pentru beseric'a romana-resaritena,catu si pentru natiune provenitoriu din acestapre-strinsa legatura e alipire a clerului teneruromanu cu clerulu teneru alu unguriloru catolivi'1u precepea pre-bene episcopulu Vulcanu ; dreptu-

a!tr

139

acea-a in anii cei din urma ai pastorirei sele adose 'si dechiara tarea vointia de a separare peseminaristii romani de cei catolici , e casele delanga resiedenti'a episcopesca, se vorbia , ca arufl destinate pentru seminariulu clerului teneru ro-manu. Dar' acestu propusu fericitoriu de bese-rica e natiune prin mortea betranului Vulcanuremase ne-efeptuatu pen' asta-di, si sl asta-dianca invetia In Urbea-mare clericii romani de be-seric'a resaritena intr'unu locu cu ungurii catoliciconstitutiunile besericesci ale catoliciloru unguri,in locu de ale romaniloru, in limb'a latina, inlocu de cea romana. Fiitorii preoti romani acumude teneri imbeu spiretu ungurescu suptu profe-s)ri e cu colegi unguri in locu de spiretu evietia natiunale.

Xe. Episcopulu Vulcanu (contemporanuluepiscopului Bobu) fete multe bune pentru roma-nii din Ungari'a. Elu intemeia gimnasiulu roma-nescu dela Beiusiu singur'a scola natiunale aromaniloru din Ungari'a dotandu-o cu o morade unu venitu anuale de vro 800 fl., care insenici pene asta-di n'a apucatu in posiesiuneagimnasiului. Cumpera o gradina pentru semina-riulu micu din proprii bani, care apoi folosindu-ocasual, da arenda seminariului. Intemeia prepa-randia pentru invetiatori satesci cu salariu. Me-ritulu lui Vulcanu este mare in respeptulu intie-leptuale: toti barbatii cei invetiati ai transilvani-loru persecutati de episcopulu Bobu, toti teneriitransilvani afla adapostu in episcopulu Vulcanula Urbea-mare. Cu destintiune invetiatulu Geor-

140

giu de Sinca, dupa cumu spune ensusi Vulcanuintr'o scrisoria a sea catra unu romanu, mersedupa daten'a sea pe giosu cu desagii in spate,in cari port cronic'a sea cea faimosa, la episco-pulu Vulcanu; candu intra in curte i else: ,, Sa-moile! (era cunoscuti din copilaria) se me pri-mesci in curte-ti, nu pe nemica, ci voiu se-tifacu e copla din cronic'a mea, pentru-ca me veitiene." Episcopulu Samuele Vulcanu '1u premibucurosu, e petrech Sincai lungu tempu la den-sulupen' ce-i decopia o mare parte a cronicei,dar' se depart{ apoi sl de aicia. Vulcanu adunamulte manuscripte de ale invetiatiloru romaniloru,si nu crutia banii pentru densele.

XCI. Constitutiunea besericesca resaritena,datenele besericei resaritene la romanii uniti dinUngari'a prin uniunea cu beseric'a Romei maica se dedera uitarei. Sinode nu se tienura. Epi-scopii nu se alesera dupa constitutiunea besericeiel se denumira. BA, nici popii e proto-popii nuse alegu si de mireni, ci se denumescu de mai-marii besericei. Reutati, ce stau pen' asta-di,dorere I ca si unii din cei mai natiunalisti popiai diecesei Urbei-mari apera pen' asta-di aceste in-stitutiuni absolutistice , contrarie constitutiuneicelei primitive a besericei resaritene prantisatepen' in diu'a de asta-di in mai multe parti alebesericei romanesci, care constitutiune a remasuneatensa prin paptulu uniunei. Tote aceste efluen-tie ale besericei unguresci-catolice se nutrescu indieces'a Ungariei 81 prin acea impregiurare, caclerulu romanu iea salariu din fondulu eclesia-

141

sticu alu catolicilocu. Celu mai securu medi-locude a rumpere clerulu de catra poporu.

%CIL In Urbea-mare libertatea besericei ro-manesci n'are nici unu patronu pen' in a. 1848;ca nu se scie se se La tienutu sinode pentru nego-tiele besericesci e se fia cugetatu tine -vb. a sesubtragere de suptu beseric'a unguresca e a seunire suptu metropoll'a romaniloru, eh se aibagrige de indreptarea e inaintarea besericei roma-nesci cu poteri unite prin sinode legali, compusecumu se cade din cleru e din poporu (ex clero etpopulo).

XCIII. Romanii din Banatu, se nu etit atfitu Romanii dinBanat%de espusi incurgeriloru esterne, in seclele trecute

neincomoditati de elemente straine in medi-loculuseu, potea mai usioru se-si sustiena mai intregaautonomi'a provinciei e individuaretatei loru na-tiunali, de chtu fratii loru transilvani e ungu-reni. E intr'adeveru, ca romanii din Banatu 'sial sciura pastra, independenti'a loru provincialeasecurata prin traptatele primitive incheiate cuungtuii 1) si suptu regii unguresci e domnl'a tur-ciloru, e in parte a princepiloru transilvani. Dar'privilegiele garantitorie de independenti'a lore

') Vedi c. I. pag. 11. in acdsta istoria.2) In poterea privilegiului romanilorn din Banatn capetatu

dela regele Ladislau la a. 1457. in care privilegin se in-tarescu tote prerogativele , libertatile e drepturile Loradate de regii de mai nainte , comitele romaniloru dinBanatu avea jurediptinne peste distriptele: Lngosiu, Se-besiu, Mehadia, Halmasiu, Crasiova, Berzava, Comiatu,Iliada. In acestu privilegin (in multe conforrne privile-

.

142

natiunale, castigate prin bravurele e faptele eroiceprobate asupr'a turciloru, suatienute pen' Incapetulu seclului XVII., e inceputulu secl. XVIII.,

se invechira din caus'a intunerecului celui grosu,ce-lu produsera resbelele cele neincetate e ape -aarea cea lunga a turciloru, suptu can gemura,

precumu 81 din caus'a debilitatei romaniloru.Asia banatianii,scapandu de turci in secl. XVIII.,nefolosindu-si , bit uitandu-si de privilegiele elibertatile loru in contrastu cu aceste privile-

giului andreanu alu sasiloru) intre altele se dice : E chnobilii romani judecatori e toti ceialalti romani, cn uniteintre sine poteri cu atiltu mai bene se pota continuareintre sene disele sierbitie ale nostre e ale regatului no-stru intru aperarea vadurilorn Dunarei amu decretatu :a nu donare nemenui de aci inainte sate e ereditati indisele optu distripte, de chtu numai celorn, cari pentrucredentiosele loru sierbitie se voru recunosce de bene-meritati prin disii romani, e aceste optu distripte nici-o-data nu is vomu despartire dela o-lalta nici donare vercui-vh ver-unulu dinteensele" etc. Prin aceste vorbe aleprivilegiului se garantesce sustienerea intregitatei Bana.tulni pentrn romani. Mai incolo se dice in acestu pri-vilegin: pe langa acea-a ne-amn invoitu, ch pe romaninobili e deregutori se nu-i judece altuln nime, de chtupe unu tempo alesulu loru comite; a deca ei nu voru flmultiamiti cu judecat'a lui, se pota a se cutedie a ape-lare procesele lore la jndele curiei nostre , si de acolola presenti'a personale a raaiestatei nostre regesci."Acestu privill giu a intaritu si de principele Transilva-niei Gabriele Bathory la 3. aprile a. 1609.

Aceste privilegie s'au fostn perdutn intr'unu podualu unei beserici , cumu se spune; acumu s'au aflatu,si in parte s'au si datu la lumina. Vedi Fora GazeteiNru. 21. 1851.

143

gie eapetara ospeti pe pamentulu de ereditatealu romaniloru, coloni serbesci e nerntiesci.

XCIV. In seclulu trecutu , candu relegiuneaerh criteriu politicu, mai alesu cea catolica laguberniulu austriacu, banatianii remasera con-stanti e credentiosi relegiunei loru strabune, ceo pastrara suptu barbari. Ne-capetandu episcopinatiunali, cu incetarea metropollei romane dinTransilvani'a din caus'a facutei uniuni: banatia-nii cadura suptu jurediptiunea besericesca a vene-ticiloru serbi corelegiunariloru sei: romaniiaceptara atunci acdsta jurediptiune tacitamente,constrinsi de impregiurari amenintiatorie relegiu-nei sele: una beserica, eh sl unu poporu, asu-prita cerea scaparea acolo, unde o afla, sl lastraini: se supusera atunci serbiloru de buna voiapentru pastrarea credentiei: buna ora cumu cerea,totu pe aceste tempuri, sl romanii din Brasiovu(pen' nu capetasera romanii neuniti din Transil-vani'a episcopi) aperare e supunere la episcopiidin Romanl'a , ce inse nu le concese guberniulu.

Jurediptiunea serbesca- besericesca peste pucinuse faca nesuferita romaniloru : romanii satui depreoti straini, a caroru limba nu o intielegea,cari nu nutnai nu era in stare a luminare pe ro-mani, el din contra intr'adensu lucra intr'acolo,ch se propage intunerecu intre romani spre a-sipotere mai cu inlesnire asecurh supremati'a si pevenitoriu, romanii din Banatu asupr'a acestuidespotismu besericescu alu serbiloru urgisitu delainceputu, acumu far inceputulu seclului presentese relupta cu tote energl'a. P. Major in istori'a

144

sea (a. 1812) in mai multe locuri plange amarusortea banatianiloru asupriti de ierarchl'a serbesca.Prin aceste lupte cu serbii se desvoltft in cat-v ,

spiretulu natiunale-romanu. Dar' de serbi totun'au scapatu.

In respeptulu intieleptuale banatianii fecerapasi tempuriu, in cfttu P. Maior la a. 1812. 'sifacea sperantie, ca banatianii cu tempu se vorunumerft intre romanii cei mai cultivati. Dar'suprematl'a serbesca avh medi-loce destule de aimpedecare desvoltarea intieleptuale. Banatianiiasupriti de serbi besericesce, aretara in tempurilemai recenti o plecare pre-mare spre ungurismu.

CAPU VII.

Stara tieraniloru roman' din Daci'a superiore pen' Is a. 1848.

Pr IvIlepielo voru wide, dar' poporulu centime elem.311frabeaul.

XCV. Tentru meserii romani din comitate,cei mai numerosi, cei cu intielegentia mai multa,dar' cei mai asupriti , fara proprietate iobagi,fara nici-unu dreptu ; dar' incarcati cu tote greu-tatile cele neportaveri , cari da darea singuri, fa-cea drumurile tierei, e apoi ei cla si vam'a, ba eidedea .nu numai cele necesarie pentru militia, clchiaru al militi'a, pentru acesti romani asupritinu porta nime nici-o grige: episcopii era ocupaticu caus'a cu sasii: sortea iobagiloru romani ce-loru uitati de ai sei era lasata arbitriului domni-loru unguresci.

Intrebatiunea urbariale inainte de 1848. eracea mai momentosa intrebatiune sociale in Unga-ri'a e Transilvani'a, care atingea mai de-a-propede catu ver-care alta intrebatiune tote intereselerornaniloru , si care pene asta-di anca-si are in-teresulu seu prapticu.

lot. Rom. 1. I. edit. 2. de A. Pawn. 10

-at-

146

Evolutiunea istorica, a iobagiei o petrecuramuin capulu II. alu acestei istorie. Ac9 vomu se necuprendemu numai cu istori'a relatiuniloru intreproprietari e tierani, si cu evolutiunea intrebatiu-nei urbariali. Pentru nepsu tote ce s'aru fitienutu de altmente de periodele precedenti letrecemu ad.

Aristocratl*a XCVI. Nu este nici-o tiers,, in care se se fit,sustienutu cast'a aristocratica a,tfttu de isolata de

Per4te"""e catra celalaltu poporu, c6 in Ungarra e Trans&supuse.vani'a atatu in legelatiune , cku si in vieti'acivile. Nicairi atkta alipire de dreptulu istoricue da,tenele evului mediu , cit la acesti aristocrati.E intr'adeveru, deca consideramu relatiunile isto-rice ale acestoru aristocrati atittu in trecutu,cittu si in presente, nu 6 de miratu acest-a. De-dati fiindu dela venirea loru din Asi'a e cuceri-rea tierei a tral din sudorea poporatiuniloru sub-jugate; ambitiosi pe o istoria plena de fapte me-moraveri esecutate totdeaun'a impreuna cu popo-rele supuse dar' suptu numele loru ; vedendu-se singuri e pucini la numeru in acesta parte alumei , incungiurati de eleruente straine: totuvenitoriulu seu si-lu vedea intr'o apesare cAtu maiprofunda a vecbiloru locuitori ai pamentului cu-ceritu , si ac4st-a cu atku mai vertosu, cu cittuin Ungari'a e Transilvani'a cast'a aristocraticacu pucina esceptiune form's o natiune intrega,nu cit intr'alte tieri, unde cast'a aristocratica etain Iegaturi de sange, relegiune , clatene etc. cucelalaltu poporu. Cu distintiune in Transilvani'afiindu sl mai pucini Ia numeru facia cu numero-

147

setatea romaniloru 'si vedea scaparea unguriisinguru e numai in cea mai strinsa alipire de totedrepturile e datenele istorice-aristocratic6 ale evu-lui mediu; prin urmare in cea mai adunca ape-Bare a romaniloru ; si spre acest-a in cea maistrinsa legatura cu secuii e sasii asupr'a roma-niloru , pe cari-i consider de inemici comuni.Actste-a era e aunt pen' asta-di lineamen-tele politicei , dela care 'si vedea aternata esten-ti'a sea aristocratii unguri. Cu mai multa con-secentia n'a potutu nici o aristocratla se-si urmezeo precumu si-o urmara aristocratii un-guresci ac4sta politica detestanda de asuprirearomaniloru.

XCVII. Constitutiunea aristocratiei unguresci cons:anewadeca a tierei atatu politica catu si civile fedale.

erg, feudale per eminentiam, dela care nici in diet'adin 1847. nici-unu firu de peru nu vrea a se aba-tere ungurii. Intorcerea loru in 1848. a fostuo necesitate a impregiurariloru. De altmente, pre-cumu vomu vede mai tardlu, afara de eliberareaiobagiloru in parte, suprematl'a aristocratica-un-guresca era asecurata sl dupa 1848. Institu-tiunea feudale, cea mai placuta aristocratiloru, ceamai proventuosa pentru densii, cea mai garanti-toria de estenti'a loru, temeiulu a tota constitu-tiunea unguresca : de alta parte pentru romanicea mai triste, cea mai apesatoria, si caus'a prin-cipale a tote relele politice , civili e morali , incari jacea era iobagi' a. Nici-o aristocratla prepamentu n'a asupritu pe tierani intru atata me-aura, nici si-a sustienutu e maritu ver-un'a drep-

10 *

-

p9litica

148

turile asupr'a tieraniloru cu athta cerbicia te-nace pen' in tempulu celu mai recente, aristo-crati'a unguresca. Si in diu'a de astadi firma arrestitul iobagi'a, de i-ar' sth in potere.

Dreptulu Noi inseinnaramu intr'altu locu (cap. II.) , eah," in inceputu sortea tieraniloru erh mai de suferitu :

11"°"Ile tieranulu avea dreptu de proprietate si dreptu delucepulth

migratiune libera; dar' dupa legile unguresci maitardie tieranii precumu se desbracara de tote drep-turile politice asih in urma se despoiara de totedrepturile civili si de dreptulu de proprietate.Dreptulu de proprietate deveni dreptu eschisivualu aristocratiloru. Cum-ca tieranii, si dupa in-troducerea iobaglei, afara de pamentulu colonicale,pentru care facea sierbitie domniloru, avea si pro-prietatea loru imobile: ensesi legile unguresci nulasa nici-unu locu indoelei. Acestu dreptu alutieraniloru areta in mai multe locuri decreteleregiloru, totdeodata 81 acea-a, cumu se adoperadomnii a-i despoiare pe tierani de tota proprie-tatea. S. Stefanu dice : amu decretatu, ch fia-care se despuna liberu despre lucrurile sele", maiincolo dice: vremu, eh precumu celorlalti leamudatu facultate de a domnire peste lucrurile Bele:acest-a se se intielega si despre lucrurile sierbi-loru e militiloru , si nemene se nu le rapesca ce-vh." Andreiu II. 2) dice: ca nu va face nici-ocolepta in prediurile sierbientiloru 3), si d4ca

') D. L. II. c. V. et VI.2) D. a. III. IV. XIII. XIV. XXII. anno 1222.") Diferenti'a intre mobile e liberu s'a potutu vedere in cap. II.

ch

r.

'1u

1)

dr'

149

vh murl sierbientele fara fliu , a patr'a parte dinposiesiune se-o capete fiia-sea: de residuu se des-puna, cumu i vet place, si deca prevenindu-lu mor-tea n'ar' pote desponere, se treca la cei mai de aprope ai sei, si deca nu via, aye nici o generatiune,la regele." Din acestu decretu 6 pre-chiaru, en-mu avea tieranii al facultate libera de despusetiunetestamentaria asupr'a proprietatei imobili, si cumuin casulu, candu tieranulu n'avea nici-unu urma-toriu, trecea la fiscu, er' nu la domnulu pamen-tescu , precumu a'a facutu mai tardlu. Totu indecretulu regelui Andreiu II. se dice : eh porciiregali se nu se pasta in selbele sou pratele sierbien-tiloru", va, se (tea tieranii 'si avea selbele e pra-tele loru, mai incolo totu acestu rege dice : no-bilele , care va strict, seu despoil, pe tieranu , sese despoie de demnitatea sea inainte a tota tier'a,dandu inderetru, ce a luatu", de unde se vedeplecarea cea mare a domniloru de a despoiare petierani. Regele Colomanu 1) dice: colonii mai ve-chi scosi din ereditate: se se intorca la pamentuluseu, etc. etc. Bh chiaru sl decretulu verbiiczyanu,carte de lege esita in urm'a decretului lui Uladis-lau, candu se fecera tieranii astrinsi de glia (gle-

alu acestei istorie : ael insemnamu, ca in decretele re-giloru servi, milites, servientes, mai tardlu coloni, ioba-gyones, rustici stint sinonime.

0 D. 1. I. c. XIX. De terris ocupatis colonorum ejecto-rum. Veteres coloni ejecti , terram non habentes alibi,ad seam revertantur: si lumen terra eorum data cat mo-nasteriis vel ecclesiis et ipsi aliam habent , hoc inviola-biliter ita permaneat.

150

bae adscripti), mecar-ca dice I): tieranulu afarade mercedea lucrului seu, n'are nici unu dreptu inpamentulu domnului seu: vorbesce totusi in maimulte locuri despre bunurile imobili ale tieraniloru,asia (III. 26. 5.) se educe casulu , candu iobagiie familiarii nenobili ai nobilelui, c si nobilele, secondamna la perderea capului e a tote bunurilesele, adeca mobili e imobili 2), si erasi (26. 11.1:condamnatu fiindu iobagiulu la perderea, capuluie totoru bunuriloru sele mobili e imobili: doueparti ale acestoru bunuri se treca In domnulu pa-mentescu, ca judecatoriu, e a trei'a parte la apto-riulu." Totu decretulu verbOczyanu (III. 26. 15.):,de ar' fugl iobagiulu : in casu ch acest-a uni-verse lucrurile si verse bunuri adeca mobili eimobili ale acelui-asi aflatorie e zacutorie in teri-toriulu domnului : acest-a liberu le vi} pote ocu-pare pentru sene", si erasi (26. 16.) : ereditatilee bunurile imobili ale ensusi tieranului debe esti-mate e a trei'a parte a estimatiunei aeelor-asi ere-ditati debe asemnata aptoriului. Titlulu 28. vor-besce ce este de a se facere cu iobagiulu con-damnatu, candu acest-a n'ar. aye nici lucruri mo-bili, nici ereditati, eh se pota facere destulu. Titlulu29. suna despre impartIrea bunuriloru mobili eimobili ale tieraniloru, si dice: de vh nasce tie-ranulu fiiu si va aye si feta ne-maritata: atunci

') Rustieus praeter laboris mercedem, in terris domini sui,quantum ad peipetuitatem nihil juris habet."

') . . et bonorum suorum quormnlihet mobilium scilicetet immobilium ad portionem ipsorum eedentimn.

151

amendoui sucedu cu dreptu ecare in bunurile at&tumobili catu si imobili, si erasi: deca tatalu, mu-rindu-i muierea dInthiu, vb 1ub alt'a: atunci fiiulunascutu din muierea cea d'authiu, de cum-vh s'aimpartItu cu tata-seu din tote bunurile mobili eimobili, vb aye voia libera de a despunere dupa pla-cere, ne avendu nici muierea a dou'a a tata-seu,nici fratii sei din acesta a dou'a muiere , a pre-tendere pentru sene portiune din portiunea fiiu-lui." Tote aceste-a areta dreptulu tieraniloru deds'sy onere peste proprietatea imobile. Titlulu 30.da dreptu tieranului a testare despre medietateabunuriloru sele imobili castigate: cea-alalta medic-tate, ne-avendu tieranulu erede, trece la domnu.De a muritu fara testamentu (intestatu) e fara eredelegitimu , trece totu bunulu mobile e imobile ladomnu." Totu in acestu titlu dice Verboczy, caprecumu sortea tieraniloru, asih si daten'a juri-dica este multefaria, care dupa vechiulu usu alulocuriloru este de a se obserbare." Er ce diceVerboczy totu in acestu titlu , nu sta nici intr'ocontradicere cu cele mai de susu; ca-ci Verboczy,precumu a disu, asih a si intielesu, adeca: tiera-nulu in pamenturile domnu-seu, er' nu in pamen-turile sele proprie, n'are nirnicu afara de merce-dea lucrului seu. Cu tote aceste-a domnii si mainainte rapih proprietatea tieranului, er mai alesudupa rescol'a lui Doz,a si decretulu lui Uladis-lau, si decretulu lui Verboczy s'a tienutu strinsude acea-a, ca tieranulu n'are nimicu afara de mem-redea lucrului , si cum-ca proprietatea a totu pa-mentulu se cuvene e se iiene de domnulu pamen-

152

tescu i). Asia pe langa dreptulu domniloru dejudecata e esecutare in causele urbariali '1u des-poiara pe tieranu in decursulu tempului de totaproprietatea imobile 2).

XCVIII. De altmente ni dreptulu de pro-prietate alu aristocratiloru nu era perfeptu ; ave-tecetatea itnpedeca pe aristocrati intru liber'a fo-losire a proprietatei: parentele (aristocratu) nu po-tea testare despre proprietatea nobilitare , ca-ciera si proprietatea urmatoriloru sei , alu carorudreptu se vetema: ereditatea era defipta e asecu-rata pentru totdeaun'a: acestu pamentu celu-multuse potea numai ingreuiare cu detorii opemno-rare, dar' vinde de totu nici-de-cumu nu se po-tea ; de ad incurcaturele cele multe posiesiunariee procesele de cente de ani, ce le producea ave-tecetatea; acesta staveretate a posiesiunei taia totasecuranti'a ipotecaria, fiind-ca nobilii dupa acdstasistema intr'adeveru era numai usufruptuari , dr'nu proprietari.

Asia nu numai prin eschisivele privilegie po-litice de legelatiunea e admenestratiunea tierei

') Totius terrae proprietas ad dominum terrestrem spectatet pertinet.

2) Mai conferesce despre bunurile imobili ale tieranilorn siaprobatele constitutiuni V. E. XXII. e deer. XVII. alitliti Ferdinandu I. art. 29. Deca tieranulu, care se stra-mute alure, vb fi avendu vie, pamenturi a prate proprie,ce an se tienu de cas'a an ereditatea, in care locuia , ci

cunt eredi'arie an estirpatitie: atari vie , pamcnturi attprate acel-asi colonn le pote posiedere e folosire liberu,earl inse domnulu le pote redeme dupo daten'a obscr-beta de de multu e dupa legca tierei."

i

153

era destinsi cu totulu ungurii de catra romani,ma sl prin aceste institutiuni e privilegie civili :proprietatea numai intre nobili potea cerculare, siintre ei anca numai dupa principiulu avetecitatei.Acestu principiu de staveretate, de conserbatismuin relatiunile civili posiesiunarie se areta in totecelelalte negotie politice e civili : acestu separa-tismu alu nobililoru nu era numai in solidu alutotoru nobililoru facia cu totaretatea tieraniloru ;ci sl intre ei ensisi nobilii erh, cea mai perfeptaautonomia, si acest-a nu numai in ditu pentrucomitatele cele-ce potea cate-o-data nimicire slconchisele dietali: dar' sl ensesi individele nobiliavea drepturi e privilegie individuali nemarginite.

Aristocratismulu, feudalismulu la unguri erain vigore pen' in consecentiele sele cele mai extre-me : nici unei natiuni nu se cuvene carapterulude natiune istorica e aristocratica cu atitta drep-tate, ca unguriloru. Unu nobile era unu adeve-ratu regulu in castelulu seu cu deplena potereregale nu numai peste pamentulu, dar' sl pesteperson'a iobagiloru sierbiloru sei. Nobilele era,domnulu, judecatoriulu, portatoriulu de grige etc.alu tieranului dela nascere pen' la morte. Litretieranu e statu nu era nici-o relatiune. Tieranuluera supusulu nobilelui intru tote fara nici-unudreptu de statu e de persona : si nobilii era stc-

?'usii statului.XCIX. Nobilii, in decursulu- tempurilorti parte

prin ageretatea sea, parte prin debilitatea, regi-loru sei dependenti dela alegerea nobililoru, 'sisciura asccurare drepturi , privilegie e libertati

e

"7;07aeon.

154

mari asupr'a regiloru, de aceste-a se tienea si setienura pen' asta-di mortIsi, precumu de tote dmdrepturi istorice-aristocratice. Prin marginireapoterei regelui, crescerea poterei nobililoru cre-scea apesarea tieranului, care era espusu arbitritt-lui imediatu e absolutu alu nobilelui. Nobilii ocu-pati cu maestri'a de resbelu, cu negotiele statu-lui, cu vieti'a de cetati, nu potea se se cuprendacu proprietatea: acest-a era lasata in spatele tie-ranului, si ingrigirei deregutoriloru seu arendato-riloru. Precumu proventulu a tota tier'a: asia cudestintiune alu nobililoru curgea numai din pa-mentu, care cerea poteri e capitale, ce nu era, sice de abia aeoperia spesele loru: asia nobilele eraconstrinsu a astringe pe tieranu totu la mai mariprestatiuni. Legi, can se defiga detorintiele tie-ranului eatra proprietariu, nu era, ca-ci legelato-rii aristocrati n'avea nici-unu interesu a aducereatari legi. Pucine, ce era, era facute de aristo-crats, se intielege in interesulu seu. Legea eraarbitriulu aristocratului e deregutoriloru sei decurte : arbitriulu e daten'a cea vechia buna 1) eracodicele celu a totu cuprendetoriu din vechi-me si pene in 1848. Totu pamentulu tierei seconsiders de proprietate eschisiva a nobililoru cu-ceritori: tieranii clase de omeni prasita pentru ari-stocrati. Tieranului se da spre folosintia atatupamentu , catu cugeta nobilele , ca a necesariupentru interesulu seu, ca se nu pera tieranulttspre a-i pote lucrare si pe venitoriu. Dela Lu-

') regi ,jai szokaa.a'

155

dovicu I. incoce dupa conchisulu dietei dela Turda(a. 1341.) aristocratii 'Si fe-era si' dreptu de vietiae 'none asupr'a sierbiloru Bei , care dreptu apoise intarl si prin aprobate e alte legi. Tieraniiromani la inceputu ne-dedati cu o atare stare ne-suferita, precumu veduramu in decursulu acesteiistorie, aducundu-si a mente, ca o-data ei erhdomnii e ereditarii pamentului e ai tierei , feceradese revolutiuni asupr'a veneticiloru e tiraniloru:tote fura fara resultatu e dedera numai ocasiunee pretestu domniloru spre totu mai amar'a ape-Bare a romaniloru. Tote incercarile unoru regiunguresci de a usiurare sortea tieraniloru prin li-ber'a migratiune, prin defigerea sierbitieloru etc.remasera fara nici-unu efeptu din caus'a a tot-potentiei aristocratiloru , cari facea legile, e delacan dependea nu numai tieranii, dar' si regii. Deabia Mathia infrena in cat-vit barbari'a unguriloru:si acumu suptu urmatorii regi cei Iasi arbi-triulu domniloru e apesarea tieraniloru erh in cul-mea sea. Rescol'a lui Dona puse cununa tiranieiaristocratiloru pe venitoriu ; de acl inainte in totelegile pen' in 1848. Be totu repetih legea verboczya-na : rustirus praeter mereedenz laboris sui nihil habet.

C. Intacea-a venindu Ungari'a suptu pote- NObiliiie tie:

statea Austriei, numai de catu suptu FerdinanduI. gari'a sulau

in diefa dela a. 1538. se determine, liber'a migra- Austre.k.

tigne rapita la a. 1514. Dar' domnii calch acestalege si acumu. Deci ht propunerea imperatuluiFerdinandu I. la a. 1547. erasi se decreta liber'amigratiune. Este interesante cumu motiveza I)

') in deer. X. art. 26. a. 1547.

ranii

156

aristocratii acdsta lege dicundu: flind-ca prinesemple varie 81 mai vechi si mai noue s'a are-tatu a dese on invederatu menl'a cea resbuna-toria a pre-marelui e pre-bunului dumnedieupentru oresi-care pecatu mare alu poporului I),si flind-ca nici-unu lucru n'a adusu atata stri-catiune de vro ani Ungariei celei o-datainfloritorie, ca, apesarea tieraniloru, a carorustrigare s'a redicatu susu inaintea faciei luidumne-dieu. Deci spre a intorcere menl'a pre -inaltului facutoriu a tote lucrurile, e spre a im-blandIre o-data bunetatea, pietatea e clementi'aacelui-asi asupr'a acestei tieri amarite: ss-le eoo-le incheia, ca se se restituesca meserilorutierani libertatea de migratiune. E de insem-natu, ca ungurii sl in decretulu lui Uladislauthou si recunoscu ca rescol'a tieraniloru suptuDozsa n'a, fostu alta, de cittu o bataia a lui dumne-dieu pentru pecatele aele. Dieu! dreptu au avutu:si rescol'a lui Dozsa si tote celelalte resole demai nainte si de dupu acea-a ale tieraniloruasupr'a domniloru precumu rescol'a dela 1437apoi mai de curendu rescol'a lui Horia e ceadela 1846. din Galici'a si altele tote au fostubatai'a e flagelulu lui dumne-dieu tramisu asupr'adomniloru pentru nedreptatile e tiraniele cele neo-menesci e nedumne-dieesci, ce facea asupr'a tie -raniloru; dar' thica cunoscea ei acest-a: pentru-cenu invetie, din atftte esemple e batai divine ur-

') Nomine pope& intellige (dice VerbOczy H. 4.) solum-modo dom'nos praclatos, barones et alios magnates, at-que quoslibet nobiles. sed non ignobiles.

eftti-va.

;

157

mate strigariloru meseriloru omeni, cari strigari aupetrunsu la ceriuri cumu dicu domnii in susu-citatulu deeretu / si pentru-ce nu invetia niciasta-di, de-si totu frementa capulu, in ce tipuaru pote: se aduca iobagl'a erasi indereru?! Nu,ei nu invetiara din tote aceste-a nimicu: bitchiaru la a. 1514, candu mai itntitiu cunoscuradomnii in lege publica, cum-ca dumne-dieu atramisu pentru pecatele loru seditiunea lui Dozsa,in locu de a usiurare sortea tieraniloru , i fecerasierbi perfepti: vh, se dica batendu-si jocu de me-ni'a cea resbunatoria a lui dumne-dieu; dar' dum-nedieu er' i bath cu intrarea turciloru , cu ca-derea Ungariei etc. Eca la a. 1547. domnii era'si aducu a mente in lege de menl'a a tot-poten-telui , dar' si uitara pen' in a. urmatoriu, candulegea de migratiune din anulu trecutu o stricaraprin deer. XI. art. 32. de a. 1548. In deer.XIII. art. 8. din a. 1552. dra 'si aducu a mentedomnii de meni'a lui dumne-dieu, ca-ci asiltincepe decretulu: cu. tote ca despre migratiunemulte au traptatu intre sene as -le e oo-le, e s'auadoperatu, ca dandu libertatea de migratiunetieraniloru sl pe pre-bunulu e pre-marele dumne-dieu se-lu imblandesca, si voi'a maiestatei se-oimplinesca : dar' din caus'a espeditiunei belicese amena determinarea pen' la conventulu pro-,simu." In conventulu prosimu dela a. 1553. seaceptit status quo. Er' la a. 1556. se fete decretu (deer. XVII. art. 27), care dice: se con-cede liber'a migratiune pentru a intorce in

totu tipulu meni'a dumne-diesca, e a conciliare

158

benemnitatea lui, e spre a implenire si voi'aonaiestatei." Intr'acea-a tieranii totu se apeske anca dupa curnu ne spune decretulu I. delaa. 156G. art. 26. atfttu de catra tiranii aristocrati,ctttu si de catra soldatii imperatesci, dela cari,dupa cumu spune decretulu, nu patimift tieraniimai pucinu, de chtu dela turci. Cu tote aceste-a in Ungari'a, atatu guberniulu se adoperfta usiurare sortea tieraniloru si de aci inainte:cittu si domnii , dem si apesli pe tierani, celupucinu i rodea conscienti'a, si-si aducea a mente,ca-i vii bate dumne-dieu.

In Transil- Cl. Cu totulu altmente sat lucrulu in Tran-venra suptupricopii in, silvanca, unde pe tempurile aceste-a domnia prin-depondenti cepii independenti.

Nici-o data nu fura traptati romanii cunatiunali-un-

atitacrudime, cb suptu acesti princepiguresci. Nici o lege determinatoria de sierbitieletieraniloru afara de legea cea firesca: ultraposse nemo obligator. ac6st-a era, pedec'a naturalea arbitriului aristocraticu nepoteveretatea fisica.Despre romani , afara de articlii cei batjocoritoriin aprobate e compilate, se mai aflit numai legilee procedur'a cea anumitu facuta pentru moduluref etitiunei iobagiloru: iobagii fugitivi adeca ehvit'a ratecita a proprietariului legitimu in cetipu se se cerce e se se repeta. Tieranii des-poiati de drepturi, de pamentu , supti, seraciti,acoperiti de intunereculu nescientiei, in care-icufundft, acea stare triste, e oprirea legale dea-si dare pruncii la scola se acomodara la totetiranlele aristocratice fara nici-unu prospeptu in

159

venitoriu, necugetandu la alta, de chtu , se-sipota tragere vieti'a de pe o dl pe alt'a. In urmanu le mai remase alta mangaiare , de catu acearesemnatiune desperata asia amu apucatu."

CII. Dupa ce veni si Transilvani'a suptuAustri'a la inceputu resbelele cu Turcii, rebe-liunea rakoczyana irnpedecara pe gulierniulu decurte a se ocupare cu regularea relatiuniloru intredomni e tierani ; si deca nu se ocuph guberniulu:dela dieta nu se potea asceptare nici-o usiurare,ca-ci in dieta avea scaunu nurnai aristocratii ceiincarnati: tieranii nu era representati; er' guber-niulu austriacu era interesatu din mai multe causemomentose a usiurare, celu-pucinu a regularerelatiunile tieraniloru, parte e mai alesu pentruregularea darei, care o dedea numai tieranii, deunde-i sl numesce legea unguresca in acei termenidorerosi: mi sera plebs contribuens (meser' a plebe con-tribuente), tieranii avea de a portare singuritote greutatile tierei in pace e in resbelu, deci erain interesulu guberniului a determine. acuratuprestat iunile tieranului , e in catu se potea a-luemancipare, a rescire cantetatea pamentului tie-ranescu , pe care avea a se aruncare darea 1);

1) Nobilii era liberi de dare. Verboczy dice: nobiles mi-litare duntaxat pro regni defensione tenentur", dar' ace-st-a era mintiuna dela caderea Ungariei incoce, pentru-ca ciim de atunci (a. 1526) aristocratii A cavaleresculudreptu e onore de soldatu nascutu 'lu strapusera in spa-tele meserului tieranu, care pen' atunci si chiaru si dupalegea dela 1526. numai tempera necesitatis era detoriue indreptafitu a militaro, ca desdaunare, ca-ci totu tie-

SuptuAustria.

Art. delaa. 1714.

160

avea mai incolo guberniulu interesu a regularerelatiunile tieraniloru si spre a castigare simpa-tiele poporului e cu distintiune ale rotuaniloru incon tr'a prepotentiei aristocratiloru.

Dreptu acea-a de candu vent Transilvani'aeuptu Austri'a nu lazs guberniulu o ocasiune setreca far' a incercare introducerea unui urbariu.Anca dela Leopoldu , dar' mai alesu dela Mari'aTeresi'a incoce decrete de curte, traptatiuni intrecarte, guberniulu provinciale e jurediptiuni, con-scriptiuni de pamentu, propusetiuni peste propu-setiuni regesci la tote dietele pene in 1848. in-clusive tote aceste -a, precumu vomu vale,fara nici-unu resultatu. Ungurii se sciura opu-nere cu tota cerbici'a incercariloru guberniului:urbariu nu se fete: sortea tieraniloru remase totucea vechia triste.

C111. La a. 1714. aristocratii fecera unu articludietale, care restrinse iobagi'a la 4. (rile pe sep-temana pentru coloni, la 3. pentru incilini. Dar'

ranuln portit si celelalte greutati mai pucinu cavaleresci;er' pentru sene 'si reserbara aristocratii pe langa privi-legie e deregutoriele cele grass e impilatorie mai pu-cinu onerosele lupte pe campulu de batalla alu congre-gatiunilorn marcali, aid 'si aperb en tota furorea aristo-cratica tote privilegiele in tempulu mai noun privile-giulu asuprirei tieranulni e libertatea de dare, in acesteadunari marcali se intemplit inainte de 1848. Cu ocasiu-nea restauratiuniloru de deregutorii e alegerei de depu-tati, forte dese batai crunte intre nobilii unguri: partit'aaristocratica, care exit in majoritate, redid, cu ocasiuneaacestoru adunari flarnure, pe can erb scrisu: nem ada-zunk adeca : nu damn dare.

161

fiind-ca legea nu determinase, cu vite au cupalm'a asih M. Teresi'a prin unu rescriptu(a. 1747) determink, : c& nobilii se nu cutedie a-iconstringere pe tierani on vit'a In mai multu detrei, cu palm'a la mai multu de patru dile. Dar'ungurii nu luara in considerare acesta determi-natiune de curte, el se tienura de vechi'a datenaintru constringerea e impilarea tieraniloru : acesti-aincepura cu grosulu a parasire pe domni e aetnigrare mai alesu din comitatulu Debuca e$olnocu. In urmarea acestoru faradelegi nesufe-rite ale aristocratiloru Mari'a Teresi'a ordenk(a. 1763) cercetarea asupritoriloru e asupritiloruprin direptoriulu fiscale , amenintik cu pedepsape domni, ca nu vh mai suferire apesarea arbi-traria a tieraniloru , promise revisiunea e repti-fioatiunea urbariului , ordenk in totu comitatulue distriptulu defensore pentru tierani (defensorsubditorum).

CIV. Asuprirea tieraniloru totu nu vrea se Puntele re-

incete. Neincetatele plangeri ale tieraniloru con- gulative.

strinsera pe Mari'a Teresi'a, dupa traptari inde-lungate intre jurediptiuni , guberniulu provincialee de curte a emitere prin rescriptulu de curte de12. novembre a, 1769. cunoscutele punte regula-tive (bizonyos punctumok).

Ad insemnamu , ca precumu sus- memoratuludecretu dela 1747: asik, 81 aceste punte, precumualte mai multe decrete de curte esIte in favoreatieraniloru , era, date Para dieta. Acest-a adeve-ratu, ca era, in contr'a constitutiunei tiereiadeca a aristocratiloru , in poterea carei-a tote

let. Rum. t. I. edit. 2. to A. Palm'. 11

162

aceste-a debea se se faca in dicta ; dais' impe-ratii e guberniulu de curte, chica era se se facace-va in favorea tieraniloru, debea se urmezechiaru in interesulu tierei pe ac4sta cale ne-con-stitutiunale; pentru-ca prin diet'a cea impetrituaristocratica, din care era scosu afara poporulu,nu se potea facere nici-o lege drepta pentru tie-rani. Pentru acea-a romaniloru nu numai deacdsta vetemare a constitutiunei le pareaci le-aru fi placutu se restorne Austri'a din te-meiu intrega acea constitutiune afurisita feudale,precumu era se faca imp. Josefu II.

Prin aceste punte regulative se pusera patinepedece prin lege unoru abusuri ale doniniloru:aria intre altele se demands, domniloru a nu con-stringere pe tierani in tempuri grele la vepturilungi , tieranii se nu se constringa a-si macinarenumai in morele domniloru, asia numitulu pens-ticu se nu li se storca in bani, se demand, dom-niloru a nu mai constringere pe tierani se ernezevitele domniloru, si, precumu dice legea, prestetotu alte pretensiuni e impilari ilegali. Dudede lucru: 3. cu vit'a, 4. cu palm'a pe septemana.

Dar' de aka parte acestu urbariu n'are rece-sitele cele de frunte ale unei legi: determinatiu-nile sunt vage, mance, ambigue: se provoca lalegile mai vechi e la usulu vigente de mai multiani, prin can tote se lasa porta larga arbitriuluidomniloru. Afara de acea-a lucrulu celu maide frunte determinarea cuprensului sesiuneicolonicali se amena pentru altadata , pen' atuncise lasa acesta determinare domniloru, cumu voru

benc,

lt3

afla densii mai intieleptiesce. Domnii se asecurezaintru portarea econonalei in contr'a casuriloru ne-favoritorie dandu-li-se dreptulu in atari casuria constringere pe tierani la lucru trei septemanifara nici-o intrerumpere. Domnii au dreptu dejuredIptiune asupr'a tieraniloru sei, si (14ca tiera-nulu ducea procesulu inaintea oficiatiloru de comi-tatu, acesti-a anca era toti proprietari alesi petempu scurtu totu de proprietari, inspeptiuneapeste acesti oficiati o avea guberniulu e cance-lari'a transilvanica din Vien'a, care anca era coin-pusa totu din domnii proprietari afar' de vrocati-vh sasi. La tine dar' se se planga tiera-nulu asupritu de domnu-seu al dupa acestepunte? I . . .

CV. Chiaru pe aceste tempuri se fete sl in Tieranii din

Banatu imparfirea acea fatale a pamentului cu Banatii.

tote tristele ei urmari , in poterea carei impartirise asemnara dupa fia-care casa 32. de juguri,dar' asia chtu posiesoriulu potea se capete 81 maimultu pamentu , demi void si deca era in starea-lu cultivare; nu numai comunii proprietari demai nainte ai pamentului : cl locuitorii de totestarile din cetati se indreptatIra a se impartegredin folosulu acestei repartitiuni. Ac4sta reparti-tiune se dicea, ca are de scopu de o parte chiarubenele tieraniloru, spre a-i facere mai industriosi,er' de alta parte imultIrea proventului erariale.Scopulu d'hnthiu nu s'a ajunsu; ca-ci tieranii nunumai ca concursera la pamentu chtu se potemai pucinu de fric'a darei de pamentu , dar' ca-dura si in iobagla, de care era acumu desvetiati

11*

ImperatulaJosefu

164

atfttu suptu turci , cfttu el suptu princepii dinTransilvani'a'), dintre can principele Rakoczy II.eliberft pe toti tieranii de iobagla, pentru ca sepota mai bene portare armele asupr'a turciloru 2).Scopulu alu doile adeca imultirea venitului era-riale s'a pre-njunsu, ca-ci concurendu tieranii defric'a darei la forte pucinu pamentu , o partepre-insemnata a pamentului impartitu in curieremase statului, care seu 'lu vendea seu 'Iu esa-renda, 3 ).

CVI. Suptu imperatulu Josefu II. avea totudreptulu romanii a credere, ca voru se scape acu-mu de lungele suferintie aristocratice. Impera-tulu dechiarft de stersa iobagl'a, apera pe tieraniasupr'a scoterei arbitrarie din pamenturile sele,Ii se concese invetiarea de maestrii, reduse pre-statiunile urbariali. Liber'a migratiune, mesura-rea tierei, numerarea poporatiunei, contributiuneaecare, ce era se se introduca s. a. adusera pearistocrati la cea mai mare interitare. Romaniianca ne mai potendu suferire tiraniele domniloru

se sculara cu arm'a asupr'a aristocratiloru. Dar'cadura prin vendiare. Imperatulu e guberniulu,deca vrea se pona cu totu de-a-dinsulu in lucrareaceste institutiuni umane : era constrinsi se pa-

') Lugosiu, Caransabesiu e o parte a Lipovei sl suptu do-mnI'a turciloru in Banatu mai totu de Transilvani'a s'autienutu.

2) Vedi privilegiuln Banatianiloru capetatu dela Rakoczy II.la a. 1655. 27. februariu.Vedi Grisellini : Geschichte des Temesvarer Banates.6. Brief.

I)

165

siesta pe tale revolutiunaria , in tota intemplareane-constitutiunale; ca-ci ungurii 'si recbiamh, cune-astemperu drepturile istorice pe Verboczy,aprobatele e compilatele. Imperatulu fit constrinsua-si revocare institutiunile cele benefacutorie deumanitate.

Ungurii de acl inainte se adoperara a tragerefolose din incurcaturile europene de atunci, casiu-nate prin revolutiunea francesca dela 1789. Acesteincurcaturi se folosira spre consolidarea feudalis-mului, acestui-a i se ascrise carapteru dinasticue monarchicu, De acl vine apoi, ca legelatur'ain caus'a urbariale dela a. 1791. incoce, in corn-paratiune cu reformele facute seu ce era se sefaca de Mari'a Teresi'a e Josefu, se pote numireregresu. Dreptu acea-a numai de catu

CVII. Dupa mortea lui Josefu II. Leopoldu II. Alija dataprin unu rescriptu de a. 1790. asecura sustienerea a. 1791.

totoru drepturiloru istorice. Prin acest-a erasidevenl tota admenestratiunea tierei e a comitate-loru in man'a nobilimei: tote reformele iosefine inrelatiunile urbariali se stersera. Arbitriulu domni-loru asupr'a tieraniloru erasi alma, de a supra.Pucinu luara in consideratiune ss-le e oo-le dela1791. puntulu 5. alu propusetiunei regesci , incare propune imperatulu Leopoldu: ce, dupa ceTransilvani'a n'are anca nici-unu urbariu: ancasuptu acesta dieta se se asiedie prin lege pu-blica unu anumitu urbariu prin invoire impro-mutata , e cu redicarea sierbitutei iobagesci acoloniloru, se incete pedepsele trupesci cele ar-bitrarie , e se li se de facultate de a desponere

166

de drepturile sele castigate" etc. Ungurii cumultu era mai amariti asupr'a romaniloru pentrurescol'a de curendu a lui Horia , pentru petitiu-nea natiunale , ce se asternnse chiaru la acestadieta: de alto, parte cu multu le era. mai placutna' rdgi jd szcads , de cfttu se pona multu pretiupe athita propusetiune regesca acumu si uri-tiosa, dupa ce fa repetIta anca de atate on deladomnirea Austriei. Cu tote aceste-a se denumio comisiune, carei se dede de uniculu obieptu deconsultatiune: wore pote-dar' concedere sou nu tie -runului dreptulu de migratiune libera ?" Comisiu-nea nu se pots intielegere cu diet'a, deci com-plauft guberniulu diferentiele incheiandu-se ineiedenti'a. de 18. ,juniu 1791. suptu certe condi-tiuni dreptulu liberei migratiuni. E de insemnatuintroduptiuneas acestui proieptu de articIu : me-car-ca oblegatiunea perpetua a coloniloru e ad-scriptiunea de glla , intemeiata in legile intariteprin diplom'a leopoldina' pentru coloni 6 maimultu folositoria, de catu stricatiosa e 6 impreu-nata cu tota securitatea loru etc. Resultatulutraptariloru intre guberuiu e dieta fura articlii 26.27. dela 1791. intariti de imperatulu Franciscu laa. 1792, in poterea caror-a in cfttu pentru presta-tiunile urbariali pen' la compunerea unui urba-riu in comitiele prosime au de a se obserbareprovisoriu puntele regulative. Liber'a migratiunepucina bucuria casiunh romaniloru, ca-ci era le-gata de preetatiunea totoru detorieloru de o parte,de alta parte (le acea indetorire, ca tieranulu sepona alto OM in loculu seu. Prin aceste con-

167

ditiuni apesatorie usioru potea nimicire domnulutota aptivitatea legei, avendu domnulu destule oca-sittni inteatAtu a-lu incarch pe tieranu de detorli,in catu se nu se mai pots stramutare nici-candu;tacundu despre aces -a, ca judecatile precumu intote causele : asia el in acdst-a se facea numaide aristocrati, cari, firesce, ca-si partenia. Ar-ticlulu 64. de a. 1791. denunti membrii comisiu-nei in cele urbariali.

Aceste-a fura resultatulu 01 alu propusetiuneiregesci dela a. 1790.

CVIII. Contisiunea in cele urbariali (in urba- Conusinnearialibus) dela a. 1791. fece unu proieptu de ur- in ert,::1"

bariu, care dupa unu rescriptu dela a. 1809. erh D8 10-1l

1et'a dein:

se se desbata in diet'a dela a. 1810-11. Dar'si ac6sta dieta dupa traptatiuni, ce tienh cu gu-berniulu asupr'a operattdui comisiunei, nu fecealta nimicu, afar' ca in siedenti'a de 26. juniu1811. promise, ca are de cugetu a luA la desbateresi intrebatiunea regularei urbariali.

De altmente cAtu avea de a asceptare romaniisi dela diet'a, din 1811. se vede din operatulu co-misiunei, care (sect. III. §. 1.) la intrebarea, eu-mu are de a fire carefecatu urbariulu , in urma-toriulu tipu respunde : urbariulu va fi legale,d4ca acest-asi asia se va defige, eb. prin tren-sulu se nu se veteme nici-de-cumu prerogativ'anobilitare; ba anca, dgca conserbandu intrege ene-atense drepturile eredItatei nobililoru, pe no-bill cu .nici-o greutate nu-i vh apesh; si afar'de acea-a d6ca dupa proportiune drepta farascurtarea emolumenteloru domnesci va, determenh

168

re prescrie aces -a, ce debe se lase domnulu pa-mentescu tieranului seu pentru sustienerea vie-rtiei sele , pentru care emolumentu , ce are de a,,remanere in manile tieranului seu pen' va place do-mnului seu pamentescu , tieranulu 6 indetoratu asierbire ; si deca asih va defige oblegatiunea tie-ranului, clL acest-asi se fia in stare atatu domnu-

rlui seu pamentescu a-i prestare cuvenintiosulusierbitiu, citu si pe sene e domestecii sei a-inutrire, cu unu cuventu va fi legale, d6ca Ira fiintemeiatu pe articlulu dietale de a. 1714, pen-tru-ca acestu articlu s'a facutu lege publica cupotere oblegatoria prin potestatea legelativa princonsensu impromutatu, si nu s'a schimbatu prinnici-o lege novelare , cu atfttu mai pucinu s'aabrogate : 41-' puntele regulative de a. 1769, cans'a demandatu a se obserbare prin art. 4. dera. 1791, sunt numai o provisiune interimale pen'la introducerea urbariului legale, prin urmareraft. dela 1714, pen' atunci pen' se va, face noualege, are deplena potere oblegatoria, mecar-ca domnii pamentesci n'au vrutu se obserbe curatftta rigore defipt'a mesura a sierbitieloru, cls'au portatu mai cu blandetie cu tieranii sei,dar' sl de altmente 6 cu totulu conforme impre-rgiurariloru moderne etc.

Din acestu operatu 6 pre-invederata machnireaunguriloru asupr'a guberniului austriacu , ca-ciacest-a athtu de vertosu staruih pentru facereaurbariului, machnirea pentru decretele date petale admenestrativa in favorea tieraniloru, precumuerh alu Mariei Teresiei dela 1747 , ce reduse

169

la 3. cele 4. dile determenate prin art. dela 1714,pe care vrea comisiunea se intemeeze urbariulu,ce era, de a se facere, e cu distintiune mach-nirea pentru puntele regulative ale Mariei Teresiei,cari anca era mai favoritorie pentru tierani , decatu memoratulu art. dela 1714, dar' nu era. aduseprin potestatea legelativa, cu tote ca legea dela 1791.le db. potere legale, deca si numai provisoria.

Din tote aceste-a usioru potea se prevedia ver-cine, ca pe calea legelativa nimica nu era de a se poteasceptare dela unguri pentru usiurarea sortei tie-raniloru. Mai era, pucina sperantia in curte, careavea multe interese de a usiurare sortea romani-loru acest-a firesce numai pe cale admenestra-tiva, cea mai multa sperantia in spiretulu ina-intatoriu alu tempului.

Dieta anca nu se mai tiena dela 1811. pen'la a. 1834 ; prin urmare pe cale legelativa urba-riu dupa promisiunea dietei de a. 1811. nu sepoth facere.

CIX. Intr'acea-a asuprirea tieraniloru era, ne- conscriptiu-marginita: plangerile ne-incetate asupr'a apesarei tduc

arbitrarie, asupr'a ingreuiarei cu robote , cari nu e 1819-2°.le potea implenire, asupr'a scoterei arbitrarie dinsesiuni. Cu ocasiunea trecerei imperatului Fran-ciscu (a. 1817) prin Transilvani'a tieranii din totepartile tierei '1u luara impregiurulu calescei , seplansera asupr'a nesuferiteloru asupriri ale ungu-riloru si-i implura calesc'a pe drumulu delaBistritia , Desiu pen' la Clusiu cu mil de in-stantie asupr'a domniloru. Imperatulu le dede luiCzyraky spre a-i facere relatiune. Necesitatea

170

ne-aperata pentru o regulare definitiva a repor-turiloru urbariali era semeitoria. In urmarea ace-storu plangeri ale tieraniloru guberniulu provin-ciale in poterea unui rescriptu de curte de 22.septembre 1817. puce pedeca prin o ordenatiuneunoru abusuri ale domniloru , publica din nouupuntele regulative spre a se obserbare strinsu, pre-cumu sl articlii dela 1791. Dar' aceste ordena-tiuni preeumu alte mai multe asemeni n'avuranici-unu efeptu. Ungurii nu le obserba partedin spiretulu loru celu inascutu de aristocratismue despotismu, parte de necazu , ca-ci era esitepe cale hdrnenestrativa.

In fine se parea anulu 1819 a fi menitu peu-tru introducerea urbariului. Din caus'a resbele-lora guberniulu era lipsitu de bani: mai alesuacesta causa spre a regulare darea de pamentu,dar' de alta parte si plangerile tieraniloru adma-nuate imperatului in Transilvani'a, repetite dupaacea-a la guberniulu provinciale e de curte, ape-sarea arbitraria, neleniscea insuflatoria de ingri-giare determinara pe guberniulu de curte a maiincercare introducerea urbariului in ver-ce.tipusi acest-a pe cale admenestrativa , fiind-ca pe calelegelativa nu potea se fia nici-o sperantia a indu-plecare, pe langa, tote propusetiunile e deeretele,pe aristocratii impetriti, acumu de la 1769. e mainainte. Drept-acea-a spre a se pote facere unuurbariu, inainte de tote era necesariu a rescirec a defigere marimea siesiuniloru colonicali sprea avere unu critcriu legate de destintiune intrealnclitc c eolonicatura , do o parte spre a pote de-

171

terminare dupa acesta marime anumita a coloni-caturei sl marimea detorintieloru tieranesci , dealta parte spre a punere pedeca atfttu celatiuni-loru de pamentu la scoterea darei, catu si arbi-triului de a lucrare dupa placu cucolonicatur'a c si cu alodiulu unu lucru, ceertt nu numai spre daun'a tieranului, care sedespoih de pamentulu seu dar' si spre daun'aguberniului; fiind-ca darea zacea pe colonicatura,

alodiulu era liberu de dare, si asia guberniulucu atatu mai pucina dare scotea , cu catu maipucinu pamentu se afla in man'a tieranului.

Deci spre acestu scopu se tramisera in tieracomisari spre conscrierea e c]asefecarea pamen-tului, ca dupa acesta conscriere resciendu-se acu-ratu cantetatea pamenturiloru colonicali (tiera-nesei) se se pota defigere sierbitiele tieraniloru.Nu numai tieranii , dar' si guberniulu avea inte-resu se esa colonicaturele or catu de maxi, ca-citieranulu cu atatu avea mai multu pamentu , eguberniulu en atatu mai multa dare. Dar' me-serii tierani nu-si precepura interesulu seu ; dom-nii superati pe guberniu, pe comisari pentru acestataiare in drepturile loru fara dieta, temendu-siprivilegiele, se respandira dela cetati pe sate,incepura cu intrigi e mintiuni a-i sparia, e indu-pie* ea se spuna catu mai pucinu pamentu, canointiuk vra se arunce dare mare asupr'a loru.Domnii adeca credea , ca folosele ce pote le-aruperde prin urbariulu, ce era se se faca , si-levoru supleni pc calea conventiuniloru asupr'a pa-menturiloru celate de tierani e sense de alodiu.

domnescu

:

er'

172

Tieranii insielati sou spariati de domni asia sfecera: de fric'a darei 'si celara pamenturile, 8411le spusera de alodiali la conscriptiune, si dead inainte in tabelele de dare, cari s'au luatuapoi de mesura a pamenturiloru colonicali, tot-deaun'a scrisera catu mai pucinu pamentu, celal-altu parte si-lu apropriara domnii, parte si-lupretendu pene astadi de alodiu.

Defeptele acestei conscriptiuni e clasefecari depamentu le cunosca pre-bene guberniulu: chiarupentru acea-a nici nu vrii se introduca urbariulupe temeiulu acestei conscriptiuni false e atatu demance.

Tota aperarea tieraniloru espusi totu arbi-triului domnescu remase dar' erasi numai pe ca-lea administrativa, o aperare cu atatu mai ne-

Asia,dorita, cu catu deregutorii totu domnii era.urbariu nu se pota facere nici-de-cumu nici inintielegere cu jurediptiunile, precumu nici mainainte in intielegere cu diet'a din caus'a per-tinaciloru aristocrati, cari nimicu nu vrea se lase,ce apucasera din evulu celu de auru alu feuda-lismului.

Fuea CX. In drn'a anului 1831. ungurii si-au fa-rilorla de na-lueirea anal eutu sPaima, ca romanii se scola asupr'a lorurescole a ro- in tota tier'a, ca in Blasiu celariele episcopesciminium In

a. t531. e stogurile sunt plene de arme e pulbere de puscalFugia, ungurii din tote partile inspaimantati lacetati. Se Iii vedutu , cumu se care, nobilii cucarafe incarcate de sad cu farina , slanina, vasecu vinu, lemne, ce nici nu apucasera a.le taiare incredentiandu tote ale sele judiloru

ungo-

bit 51

173

e economiloru sei, cari toti erh romani, si carile spunea domniloru, cari se depart, cu lacremelein ochi : dumne-dieu se ye duca in pace domni-loru, mecar-ca ati pote remanere a casa, ca nuse intempla nimica. Din Alba-Juli'a i-a scosuafara comandantele cetatei pe ungurii fugiti acolo,dicundu: ca n'are lipsa de atari aperatori. Ajun-gundu lucrulu la cunoscenti'a, guberniului pro-vinciale , s'a chiamatu inaintea acestui guberniuvicariulu generale din Blasiu Demetriu Caianu,care intrebatu fiindu, ce scie despre acesta re-scola, a respunsu, ca aceste tote sunt scorniturifara nici-unu temeiu, ca romanii suntu omeni depace, e nu 6 nici umbr'a unei fapte de ingrigiare.Ungurii rusInati au scornitu totusi, ca pop'a ro-manescu din Bal'a Rotariu a predicatu rescolaasupr'a unguriloru; deci el fa citatu bietulu popa,inaintea tablei judeciarie regesci dela Osiorheiu,pe care vedendu-lu ungurii , ensisi s'au rusinatuforte fiindu pop'a din Bal'a omu athtu de be-tranu, chtu abih se potea miscare.

Asih din totu lucrulu nu esi alta nimica, dechtu ca ungurii dedera o proba pre-chiara, cumu'si aduce a mente in totu minutulu omulu pe-catosu de infricosiat'a, vendepta a Nemesei pen-tru fara-de-legi , cumu tremura pecatosulu inain-tea tribunalelui conscientiei, cumu-lu infiorezasabi'a lui Damocle sl atunci , candu dora n'ar tinici-o causa intemeiata de lovitur'a ei, unguriitot-de-o-data dedera atunci si o proba de viteji'aunguresca. Se pote si acea-a, si 6 pre de ere-dutu , ch, ungurii se fia avutu de scopu pre-

Dientdela 1834.1837 - 38.1841 - 42.

174

cumu totdeaun'a se inegresca numai pe ro-mani inaintea curtei, si se-i arete nedemni deusiurarile, ce se propunca a se facere pentrudensii ; dar' nu si-au ajunsu scopulu, cl an re-masu numai rusinati ei, e inaintea lumei fricosispariati fara nici-o causa.

CXI. Intr'acea -a revolutiunea francesca delaa. 1830. constrinse pe curte a concedere diet'adela 1834. Ca la tote dietele, asih, si acesteidiete se propuse deslegarea intrebatiunei urbariali.Acosta dieta estravagante se inchise.

De ad inainte se dau pe facia planurile un-gurismului. In scopu toti aristocratii era invoiti.Dar' asia numit'a partit'a liberate, spre a tragerela sene pe poporele de alta limba, avea de cugetua eliberare pe tierani, numai se se faca unguri;partit'a cea mai mare impetritu aristocratica, d4ca81 era preinvoita intru sustienerea suprematleiunguresci e ungurirea celoralalte natiuni, dar' dinprivilegiele sele feudali anca nu vrea se erte nici-catu b negru suptu unghia. Jobagii de o-cam-data nu poftea alta nimica, de catu se veniao-data urbariulu celu promisu acumu mai benede o giumetate de seclu, incredentiatu deputatiu-niloru remnicolari la 1791 etc., pentru-ca asu-priti de domni nu era nimene tine se-i aperenici lege , nici omeni 1 Curtea repeti propuse-tiunile de mai nainte pentru regularea relatiuniloruurbariali la dietele dela 1837 38. e 1841 42,de abia la a. 1843. se denumi o comisiune insar-cinata singuru e numai cu elucrarea urbariuluidespartitu de ver-ce alte obiepte spre a se lua

175

In desbatere in prosimele comitic. A e 6sta comi-siune elucrtt unu proieptu de lege urbarialc, dupacare tieranii era se se faca proprietari ai pamen-tului seu, redicarea roboteloru singuru dinacea causa nu-o afia cu cale, pentru-ca in acestumodu nu s'aru pots acoperire poterile necesarie intruducerea econondei rurali, adeca, ce totu atat-ainsemneza: redicandu-se robotele, omenii n'arumai lucre domniloru pe nimica.

CXII. Pertraptarea acestui operatu se de- Dirt' a delamanda eh o misiune principale a dietei din Clu- a.1846-47.

siu dela a. 1846. si in propusetiunea regesca de11. juliu 1846. se demanda, opiniunea depu-tatiunei sistematice asupr'a regularei urbariali cudestintiune se se desbata, e resultatulu acelei con-sultari separatu de ver-ce alte operate se se asternaspre decisiune maiestatei. La ac4sta dieta dar'se lua la pertraptare seriosa urbariulu. Pote niciacumu nu se lui, dar' curtea era se introducadin nouu pe cale admenestrativa unu urbariu pro-visoriu la 1845, si aristocratii de frica se deter-minara a facere densii la a. 1847. urbariulu.

Aristocratulu Samuele Jo'sika cancelariu decurte Bela ingrigl din bunu tempu nu numaide o sums forte mare de regalisti, dar' lucre pediferite tali e medi-loce, de si deputatii juredIptiu-nali se alesera mai totu din partit'a sea.

In siedentra dietale de 4. januariu 1847. nu-mai ce capeta ordene si desbaterea urbariului.

CXIII. In totu anulu se totu desbatu, si in Urbariulucutu deurma esi acelu urbariu espilatoriu intaritu si de de

imperatulu , tramisu la guberniulu provinciale, a 1847.

ca,

dieni

Sr'

176

acest-a inse cu inceputulu anului 1848. de fric'aimpregiurariloru de atunci nu cutedik a-lu publi-care, dupa care tieraniloru era se le merga almai reu, ca mai nainte, era se se despoie chiarusi de aces proprietate, cata se conscrise eh colo-nicale la 1819, era se se faca din meserii tieranio masa de proletari cu sierbitie respeptive maimari ca mai nainte, ca-ci intr'adeveru acestu ur-bariu rapid pamentulu tieranului, e detorintiele lemaria. Acestu urbariu, afara de acea-a ca ra-pesce o mare parte din pamentulu tieranului far'de a reducere prestatiunile, dupa ce in mai multelocuri se provoca la legile mai vechi verboczyanee aprobatali , bk se provoca si la usu, prin caride nouu se lasa porta larga si pe venitoriu , casi mai nainte arbitriului domnescu, acestu ur-bariu in fientia nu este alta, de dint o lega-lisare , o codefecare a arbitrarietatiloru domnescide mai nainte. Si cumu potea se si fia acdst-aaltmente ; candu diet'a era compusa singuru dinaristocrati , 6r' cea-alalta parte tieranii nuera de facia ; si urbariulu in fapta nu e alta, decktu unu contraptu intre doinni e tierani : acumuconditiunile acestui contraptu be determin& numaio parte aristocratii, far' de cea-alalte parteadeca fara de tierani, can era scosi din dieta,

precumu al obserba unu aristocratu in diet'adela 1847.

Dar' se luamu intr'o mai adensa , ci scurtarevedere si acestu urbariu dela 1847.

a) Colonica- CXIV. Articlulu III. dela a. 1847. defige co-lonicatur' a.n"'

177

Care este colonicatur'a, urbarialitatea (urbdri-Beg)? adeca care si chtu este pamentulu tieranului9acest -a era intrebarea cea de frunte in fia-careurbariu, care dem nu vrea fi deslegata cumu secade, totu urbariulu nu ajungea nemica. A c6stadeslegare era intr'unu urbariu temeiulu totoru de-torintieloru tieranului, at.4st-a era se fia pedec'aarbitriului domnescu de a rapire dupa placepamentulu tieranului, de a-lu constringe la robotearbitrariu. Si chiaru acesta intrebare principalsin Transilvani'a nici-o-data n'a fostu determinatadupa lege, cl numai in fapta, in Transilvani'a nus'a facutu ver-o-data nici-o mesura de pamentu,nici-unu catastru seu tabela de pamentu n'a fostu,nici mecar' fasiuni, afara de cele minciunose dela1819 , va se dica nici-unu documentu decaretatea pamenteloru. Si acest -a e pre-firescu;ca-ci, dupa ce tota poterea statului era in man'aaristocratlei, ce interesu avea acdst-a a defige m-ama pamentului colonicale? legile verboczyanesi aprobatali , cari proprietatea a totu pamentulutierei o atribuescu nobililoru , singuru arbitriuluiacestor-a lash, cfttu pamentu se de al tieranului,ca tieranulu dupa estensiunea teritoriului ee nu re-mana fara pamentu 1), fara a determink a numecatImea pamentului tieranescu. Dar' tot-de-o-dataacele-si legi, dupa ce (Ikea in nenumerate locuri,ca tieranulu n'are nimica afara de mercedea lu-crului seu, sierbia de ocasiune domnului a facere,

') Ne rusticus pro ratione extensionis territorii sine terramaneret.

1st. Rom. t. 1. edit. 2. tie A. I'spiu. .12

178

cc vrea , cu pamentulu tieranului: a i-lu lua detotu e a-lu scotere din pamentulu de ereditate,si acest-a a-lu intruph cu alodiulu, seu a-lu darealtoru tierani chiaru si bucatItu intre mai multi,storcundu apoi dela fia-care dupa arbitriu totuatftte sierbitie, cite storcea inceputu dela unulusinguru; fiindu-ca urbariu nu erft, care se defigacarimea prestatiuniloru dupa marimea pamentului.Acestu arbitriu alu domniloru athtu asupr'a drep-turiloru reali , chtu si personali ale tieranului,afara de usu, care se considerft de lege, '1u inta-rift destulu urmatoriele legi verboczyane e aproba-tali , precumu si altele acestoru asemeni , asikiobagi'a este pedeps'a delipteloru, e iobagiulu nu,,pentru acea-a sierbesce domnului, ca se acepte ce-,,va dela densulu din oblegatiune, ci din acea causa,ca person'a iobagiului 6 obstrinsa domnului seupamentescu cu oblegatiune de a pururea,domnulu pamentescu are potere de a lucrare cu,,pamentele iobagiloru sei dupa cumu i place, find-ca proprietatea fundului se tiene de domnulu pa-mentescu, dr' tieranulu in bunurile domnului seu

pamentescu afara de mercedea lucrului n'are ni-,mica I). Si erasi: nobilele pote, candu i place,a luft inderetru fara nici-o greutate fundulu seudela iobagiu si-lu pote intorcere spre folosuluseu 2); si erasi: niobagiulu afar' de mercedeae premiulu lucrului seu in respeptulu proprie-tatei n'are nici-unu dreptu in pamentulu domnu-

') Deer. Trip. III. t. 30. 31. e Apra). Const. M. 35. 1.') Deer. Trip. III. 30. R.

be

179

lui seu, el proprietatea a totu panientulu se tienee se cuvine domnului pamentescu I). Ce se tienede person'a tieranului : acest-a era adeveratu sier-bu alu domnului seu, care judeca asupr'a totorudrepturiloru reali e personali ale tieranului, asia :domnulu pamentescu este judecatoriulu supusu.lui seu omului locuitoriu in fundulu seu , sianca asia , catu domnulu pamentescu pote se-lupedepsesca pe colonulu locuitoriu in fundulu seu,,de va merita dupa legi si, cu morte" 2), si al-tele mai multe acestoru asemeni legi, de cari eplenu Verboczy e Aprobatele , cari legi nu nu'mai, ca nu s'au abrogatu ver-o-data, cl unele anume se provoca e se intarescu si pe venitoriuin urbariulu dela 1847. Asia in art. urbariale III.din acestu anu se intaresce Verboczy I. 40, dupacare domnulu pote alodisare colonicatur'a; in art.urbariale X. se intaresce Verboczy III. t. 30, dupacare, cumu vedumu , colonicatur'a e proprietateadomnului.

CXV. Suptu cas'a austriaca, cu tote-ca ae4-st-a avea celu mai mare interesu a rescire a nu-me pamentulu tieranului, pe care zacea darea,anca nu se fete nimicu in acesta causa. Adeve-ratu, ca prin sistem'a betleniana dela 1754. se con-semnara in tabelele de dare pamentele fapticuaflate in manile tieranului: dupa acest-a i era incat-va, mai greu nobilelui a tragere la, sene pa.

') Deer. Trip. III. 30. 7.2) Aprob. Coast. Ill. t. 25. a. 29, e t, 47. a. 19, a IV,

t. 1. a. 25.12*

ISO

mentulu colonului ; dar' nici-de-cumu nu se puseprin acest-a pedeca despoiarei tieranului de pa-mentu , ca-ci VerbOczy e Aprobatele std, in po-tere, e domnii parte provocandu-se la aceste-ausioru potea tragere la sene e alodisare pamen-tulu colonicale chiaru sl peste voi'a tieranului,care n'avea nici-o dreptate, dar' parte 81 cu voi'atieranului, care lase, bucurosu se-i trees pamen-tulu de alodiale spre a scapare de dare. Le-gile dela 1714. 1769. 1791. lasa determinarea ca-timei pamentului tieranescu consideratiunei celei in-tielepte a domniloru, si cu tote ea prin art. 26. dea. 1791. se puse de principiu, ch. tieranii se nuse scota din sesiuni , cu tote ca mai alesu prindecrete de curte se demandft, ch sesiunile se nuse bucatiesca , cele desierte se se de altoru tie-rani : dar' pe langa tote aceste-a tine a potutuver-o-data impedece. arbitriulu domniloru de a nufacere abusuri ?1 Veduramu sl conscriptiunea ceamenciunosa dela 1819 cumu adeca se tramiseracomisari c. regesci in tiera spre a consemnarecolonicatur'a, cumu se tienura congregatiuni mar-cali, cumu se denumira comisiuni conscriitorie intote jurediptiunile , cumu-i insielara domnii petierani a-si celare pamentele de fric'a darei, fasiu-nile le facea tieranii in fienti'a de facia a domni-lora sei. Dar' nici pucinulu pamentu conscrisude colonicale la 1819. anca nu remase a locureatotu in man'a tieraniloru, sl acestu pamentu dela1819. incoce, in lips'a a totu urbariulu, in co-pi'a legiloru verboczyane e aprobatali, in a tot-potenti'a aristocratiloru, in dreptulu domniloru de

181

judecata e esecutare in causele urbariali, in lips'atieraniloru de ver -ce aperare, usioru le fh printote aceste-a domniloru a mai apropriare e alodi-sare el din cfttu le mai remasese tieraniloru la.

1819, fiind-ca sierbitiele remanea totu acele-asi,si asia domnulu prin angustarea moslei tieranuluin'avea nici-o scurtare in sierbitie ; usioru le fUa-i insielare pe tierani a-si spune pamentele pen'la 1847. de alodie libere de dare, a-i reduce inacestu tipu la stare de incilini, bit a-i insielare pecei mai seraci a se spune de curialisti, ca-ci atuncidh numai cei 18. cruceri dreptu dare, a le luarepadurile e locurile comuni dupa placu.

CXVI. Pe langa tote aceste-a de abih aseepth,aristocratii se mora o-data fatentii dela 1819; mu-rindu acesti-a, se n'aiba tine reprobh falsitateaconscriptiunei dela a. 1819. Acest-a este caus'ade frunte pe langa celelalte pentru care ari-stocatii tamandara eluerarea urbariului de atuncipen' la 1847 ; ca-ci avea tota caus'a de a se te-mere , ca tieranii , vedendu-si acumu erorea ceane-ertata, ce au facutu, insielati de domni la 1819,cu ocasiunea introducerei urbariului voru spune,din ce causa sta scrisu din pamentele loru athtude pucinu eh colonicatura in tabelele de dare.Pela a. 1847. nu mai traih betranii fatenti delaa. 1819. Deci fara nici-o frica potura aristocra- &ma col°tii la a. 1847. a luara de temeiu urbariului con- :up. u;ba-scriptiunea dela 1819. Singuru ac4sta base men-eiunosa a urbariului dela 1847. luandu-o in con-sideratiune 6 facuta sententi'a a totu urbariulu.

Operatulu comisiunei luase de base statulu quo,

riauvin

182

adeca pamentulu, care se afla acumu in man'a tie-ranului, seu care se afla, (er nu care se conscrise)la 1819. in manile tieranului , si despre care nupote documentare domnulu, ca e alodiu in strin-sulu intielesu a I. 40." Deputatii sasesci feceracu ocasiunea desbaterei o dechiaratiune si mai infavorea tieraniloru , schimbandu pusetiunea dinurma a operatului in urmatoriulu tipu: si desprecare domnulu n'ar' pot() documentare, ca i s'a ocu-patu cu poterea din alodiu" ; ca-ci intr'adeveru debese presupunemu judecandu starea lucrurilorude mai nainte ca totu ce se mai afla anca inman'a tieranului, pe dreptu se afla, ca-ci dupa atot-potenti'a domnului pen' in 1847. tine potesupunere, ca ar' fl potutu luare cu poterea tiera-nulu ce-va pamentu dela domnu-seu!: er' din con-tra, domnulu avea mil de tali si dupa Verboczysl dupa usu e arbitriu. Nu numai sasii : ma totapartit'a liberale a unguriloru se scula aspru asu-pr'a acestui articlu , ce ponea de base urbariuluiconscriptiunea dela 1819: Kemeny Denes, VerFarkas e alti deputati liberali parasira diet'a. Par-tit'a lui Josika era, in majoritate mare, e acepta,numai cu aplausu propunerile diptate de JosikaLajos fisnanulu Debucei dupa insuflarile capetatedela frate-seu cancelariulu de curte baronele Sa-nauele Josika din Vien'a. Nimica nu folosira de-chiarnatiunile regalistului Teleky Dom°. kos , careareta pe largu e descoperl in goletatea sea totafalsitatea conscriptiunei dela 1819, e profeta. ne-potenti'a e periculositatea ponerei in lucrare a4pestui urbariu intemeiatu pe o base, dupa care

153

aunt se Sc dcspoie tieranii si de pamentulu, ce lemai remasese. La finitulu desbateriloru urbarialitotu acestu Teleky Domokos trase la o criticaascutIta totu urbariulu intr'unu memoriale lungu,e areta , ca de se va si introducere cu poterea,dar' Ira produce o masa de proletari tierani, e vbportare in siuulu sea semburele revolutiunei.

CXVI. Majoritatea partit'a lui Josika Reptiflearea

nu numai aceptit de base acesta conscriptiune, co:eiscdreailtti:::

merse sl mai de parte determinandu (art. III. §. 1.): 1,8194:'',1e,ca deca cum-va doninii dela 1819. incoce aru f 1 0.1847.

alodisatu ce-va in poterea deer. verb. I. 40. 81 dinpamentulu conscrisu de colonicale la a. 1819: acestapamentu colonicale, dar' acumu alodisatu, se renta-nia si de aci inainte in man'a domniloru" ; er' pun-tulu 4 alu ace-tui §. urbariale da dreptu domnu-lui a mai blare 81 de acL inainte din pamentuluconscrisu la 1819, deca va documents, cum-ca faratale s'a conscrisu din alodiu (asculta !). Atatu prinacesta determinatiune espilatoria; cktu si prinarticlulu urbariale X, care se provoca la deer,verb. III. 30, care dice cum-ca si propric atecolonicaturei se cuvene domnului, precumu si prinarticlulu urbariale XI, care intre causele scote-rei tieranului din pamentu numera si casulu do-terminatu prin deer. verb. I. 40 , care da dreptudomnului a alodisare pamentulu tieranului e a -luscotere din pamentu: prin tote aceste determina-tiuni espilatorie se sustiene si in urbariulu debt1847. dreptulu domnului de a lucrare cu pamen-tulu tieranului dupa placu ck proprietate a sea..Afar' de acea-a acestu urbariu 6 intr'o contra,

el

184

diptiune curiosa cu sene ensusi , dupa ce ensusirestorna prin aceste determinatiuni si temeiuluasiediatu in art. III. adeca conscriptiunea dela 1819.

cameo se- CXVII. In articlulu IV. alu acestui urbariusiuniloru determina catimea sesiuniloru tieranesci ace-

ste-a se reducu dupa clasefecarea dela 1821-22.din araturi. din fenatie.

in clasea I. la 4 10. 2 4.in clasea II. la . . . 6 12. 3 5.in clasea III. e IV. la . 7 14. 4 6.juyuri = 1600. stensieni patrati." Ac4sta catime6 cu multu mai mica, de catu in conscriptiuneadela 1819, e in multe locuri mai mica si de cawpamentulu acumu aflatoriu in man'a tieranului,numai cAtu acumu trecea de pamentu domnescu(alodiu). Tieranulu dupa acdsta determinatiuneintr'adeveru era, se devina proletariu.

Indeplem- CXVIII. Articlulu III. §. 1. p. 3. alu urba-rem sesiuni- . .

lor u. areta , cumu se se indeplenesca edu intre-yesca sesiunile tieranesci. Aceste-a au a se inde-plenire din pamentele tieranesci , ce s'ar' afla, pestepamentulu conscrisu la 1819, in man'a tieranului,de nu cum-va s'ar' tiene acestu pamentu de ne-dubi-tatulu alodiu alu domnului." Dar' art. IV. §. 6. sidespre aceste intrecutorie dice : de sene se Mile-lege, ca, de cum-va dupa indeplenirea facutain mesur'a legale din pamentulu conscrisu la 1819s'ar' mai afia anea suptu ver-ce titlu pamentu Mire-cutoriu in man'a tieranului, acestu pamentu devineproprietate alodiale a domnului; dar' domnulura lasa acestu pamentu pe 12. ani la tieranu, fiindu-iacest-a indetoratu a-i sierbire dupa contraptu pen-

culunicali. se

'lu

185

On «eelu panzentu; or' dupa 12. ani are dreptudomnulu a-lu intoreere spre folosintia alodiale."Candu la aceste determinatiuni despoiatorie de-chiarara sasii in diets, eh, se nu se mai iee dela tie-rani pamentulu aflatoriu in mina -le : cei mai multidcputati e regalisti dechiarara fara nici-o rusine:cum-ca majoritatea are de a tienere inaintea °chi-loru interesele nobilimei libere de dare.

CXIX. In articlulu urbariale IV. §. 10. sedu dreptu domnului , cd dAca dupa lips'a o inles-nirea sea ar' poftire a face schimbu din alodiu cucolonicatura: acdst-a se-o pota facere , adeca cetotu atitta insemneza: ddca ar' aye domnulu ver-unu alodiu, care nu-Iu pote folosire de reu ceeste: acest-a se-lu de tieranului, si se-i iee pa-mentulu lui, demi 6 mai bunu.

CXX. Articlulu urbariale V. suns despre bene- lienefecieleurburiali.feciele urbariali , ce se cuvenu tieranului afara de

folosinti'a pamentului 1). Aceste benefecie facu oparte constitutiva a dotatiunei tieranului, 0 parte

I) Ffind-ca aceste benefecie facea o parte a dotatiunei tie-ranului, care pentru acele benefecie chiaru asik sierbia,ca si pentru pamentu: de sene se intielege, ca unele dinacele benefecie dupa a. 1848. chiaru asia trecu in pro-prietatea tieranulni, ca, si pamentulu, pentru esemplubenefeciulu paduraritului n'a incetatu pentru tierani dupe1848. fiind-ca acestu e alte asemeni benefecie era o do-tatiune a tieranului pen' sat iobagl'a, cu redicarea ioba-glei remanu totu drepturi tieranesci parte pentru

facute pen' acumu, parte pentru desdannare, undoare locu acdst-a. Fr' altele din fostele benefecie , pre-cumu ospetarilulu (earcimaritulu) , moraritulu etc. dupea. 1848. la not debe se devenia drepturi ecari pentru toil.

sierbi-tide

186

din aceste asih numite benefecie si-le apropriaradomnii siesi, precumu locurile comuni de pascutu,padurile satesci e tieranesci etc. etc. Dupa acestuurbariu din 1847. art. V. este a se rumpere pentrutierani o bucata de padure dupa mesur'a benefecie-loru avute, si dupa contraptu, ce au de a facerepentru acest-a cu domnii. Lemnatiunea (lignatio)numai in aceste paduri le vh fl ertata, er' in cele alo-diali numai dupa contraptu. Dreptulu de inspeptiunepeste tote padurile 6 alu domniloru." Prin toteaceste contrapte 'si potea cftstigare domnulu athte

chtu se suih. (Tilde de lucru cu multu mai susu,ce, inainte de 1847. pentru o sesiune mai mica.

Dreptulu ospetaritului , si dupa acestu urba-riu este eschisivu domnescu. Dar' domnii sprea-si aretare, dupa cumu dice legea, nesuinti'a dea ajutare tieraniloru, le lasa comunitatiloru urba-riali dreptulu de ospetaritu dela San-mihaiu pen'la craciunu." Acestu benefeciu nu erh, nouu, ca-citieranii '1u avea si mai nainte.

Dreptu domnescu e si macelaritulu. Singuruin tempu de lipsa pote taih came si comunitatea cuconcesiunei domnului. Unu parteculare, numai laacea intemplare, deca i s'ar' bolnavire ver-o vita."

,,Dreptulu moraritului e eschisivu domnescu."Tieranii pen' la 1847. tienea more a locurea

seu dupa contraptu, seu ne-prestandu nimica,razemandu-se acestu dreptu alu tieranului pe usu,care avea potere de lege dupa dreptulu ungu-rescu ; seu in urma dupa nescari privilegie."urbariulu din 1847. art. V. §. 9. pe atari comu-nitati seu tierani i despoia de acestu benefeciu,

dde,

187

danclu facilitate domnului de a-i pote oprire de amai tienere mora.

Dreptulu de venatu , de pescuitu, de pasera-ritu, de piatia, tirguri 9, vama etc. sunt eschisivudomnesci." Unele din aceste benefecie era ertatepen' acit el tieraniloru: dupa articlulu urbariale V.din 1847. numai dupa contraptu. Nouu medi-locude a-si potere domnii imulti prestatiunile e allelede lucru.

') Fiindn vorb'a despre bencfeciele tirgului e vamei no adn.cemu a mente de privilegiulu de tirgu alu Blasiului, careprivilegiu l'au capetatu blasianii dela princepele BethlenGaibor pe la a. 1621;. s'au ai folositu blasianii de privi-legiulu loru nu numai pene au fostu suptu unguri, ci sidupa ce an venitu suptu domnirea episcopiloru romani,

precumu se cunosee ac6st-a din protocolele cele vechiale Blasiului, in cari sta: cumu suptu episcopulu Ino-centiu Miculu vam'a tirgului o lua cetatianii Blasiului ;dar' apoi cam de pe tempulu episcopului Aaron s'auscosu blasianii din folosintia acestui dreptu alu loru,e bietii blasiani fura constrinsi de atunci pen' in a. 1848.a duccre procesu neincetatu cu episcopii far' se-sipota scotere dreptulu. Aptele acestui procesu se afla inman'a blasianiloru : no° nu no nob scopulu a ne ocuparead cu acestu procesu ; obserbamu numai, ea acelu dreptul'au luatu episcopii dela blasiani pentru folosulu bescri-cci catedrali , ea se aiba de uncle tienb beseric'a en lu-mini e cu tamnia etc. cumu dicea ei ensisi. Admene-stratiunca distriptuale dela Blasin asiediata suptu baro-nele Puchner in 1848. e 1849., cunoscundu dreptulu131asiului , l'au reasiediatu in usulu drepturiloru sele,Cumu sta lucrulu in acestu momentu: nu scimu. Sepote ca Blasiulu dr' se va ti privatu de dreptulu seu.Undo se vit asiedia dreptatea pe pamentu, d(!ea jufuescesi ensusi beseric'a catcdrale , care predica dreptatca!

188

Prestalitmile CXXI. Ce se tiene de prestatiunile urbarialiurbariali aceste-a se determina prin articlulu urb. VI ;

allele de lucru cu panea, carulu, aratrulu, grap'atieranului se reducu la un'a pe septemana pentruunu pamentu de catimea determinata prin acestuurbariu.' Ei dar' prin acesta reducere domniinu perdea nimicu, bh anca chstigh mai multu;ca-ci, dupa cumu

urbariu,aunt de mid croite sesiunile

dupa noulu ar' fl venitu dupa unu pa-mentu, cumu erh de mare in fapta mai alesupe campla, trei be, el mai multe dile pe septe-mana, afara de chide, ce prin diferitele contraptepentru benefecie de paduri etc. si-le-ar' fl sciutue potutu storce domnii dela tierani. Afar' deacest-a, in acestu articlu , precumu totu urba-riulu 6 forte ambiguu facutu , se da locu arbi-triului domnului, eh la tempu de lucru intetitoriu sepots duplecare &de lucrului de septemana cuvenin-tiose dupa proportiunea sesiunei, prin acesta adao-gere astuta: dupa proportiunea sesiunei" I) se po-tea intemplare, eh pamentulu fiindu mai marede catimea determinata prin acestu urbariu , nunumai se duplece sierbitiele : ci dupa proportiunese potea intemplare, ch tota septeman'a se-lu portela lucru pe tieranu.

Decimele. CXXII. Articlulu urbariale VII. §. 1. sustienein potere dreptulu domniloru de decima asecuratuprin legi. dupa §. 5. unde e datena, se se iee nona.Tieranulu se i-o duca a casa. Asupr'a rescum-

') tolki tillomitny aranya szerint jaroi hetenkati szolga-latut kettortettni.a'

189

pararei decimei , seu unde b in usu a nonei potefacere contraptu tieranulu cu domnulu.

CXXIII. Articlulu VIII. suna despre datiele Patlete maiim el.mai mici. Done gaini , doi pui , diece oue de-

toriu tieranulu domnului pe anu. Tieranulu se poterescumpera, de acestea cu 30. xri. m. c. pe anu.Vepturele cele lungi se redica pentru done dilede lucru. Fia-care tieranu de una sesiune legale6 detoriu domnului a-i aduce unu stensienu delemne din padure, avendu domnulu voia a intor-cere ac4sta detorintia intr'o di de lucru. Maiincolo are voia domnulu s4u a poftire decima dincanepa dupa cantetatea cftta s6mena tieranulu,sal se-i torca acest-a siese fonti din canep'a s6uinulu domnescu."

CXXIV. Articlulu IX. suna despre contra- Contraptele

ptele urbariali (§. 2). D6ca tieranii aru fl facutu urbanali.

contraptu de rescumpararea pamentului, prestatiu-niloru, decimeloru s. a., s4u d6ca prin contraptuaru fl fostu reduse de mai nainte dilele de lucrula numeru mai micu de cumu 6 determinatu prinacestu urbariu: in aceste casuri domnului i se dadreptulu a cere stricarea contraptului pe calealegei. §. 3. da dreptu tieranului a-si rescum-parare pamentulu e prestatiunile pe tempu maiindelungu; dar' §. 6. dice : ca dela contraptele derescumperare incheiate pe tempu nedeterminatuamendoue partile se potu abate." Vol se dica,dupa acestu urbariu tieranului i era taiata prinlege facultatea de a se pote rescumparare de totu.

DreptulaCXXV. Articlulu XI. modefeca pucinu le- migratiunei

gea de migratiune dela 1791, in catu adeca tiera- pe cp)a ne ireeni tdue.

P

Jurediptiu-neu d °mum-

lui.

190

nulu, de vre se se mute din cause cuvenintiose,nu debe se aduca altulu in loculu seu. Dom-nulu 'lu pote scotere pe tieranu din pamentu pelanga casurile nepotentiei tieranului, neascultareie reutatei lui, seu deca ar' fi judecatu la prin-soria, 'lit pote scotere si atunci, candu inpoterea decretului verb. I. 40. ar' voi domnuluse alodiseze pamentulu tieranului."

CXXVI. .Poterea judecatoria e pedepsitoria adomnului pamentescu asupr'a tieranului in pote-rea articlului urbariale XII. remane in vigore sipe venitoriu, afar' de causele urbariali mai marlrelegate la tabl' a urbariale, ce era se se asiediepe venitoriu firesce totu din domni. Dupaacestu articlu pe tieranulu neascultatoriu 'lu ju-deca domnulu adeca aptorele '1u pedepsescein bani seu in dile de lucru; dar' tieranului anca-ida dreptu legea a cere adeverentia dela domnu-seu, ca l'a pedepsitu.

CXXVII. In urma 6 forte de insemnatu inacestu urbariu, ca asia numitii incilini (dileri)se lasa mai de totu arbitriului domnescu; articluluurb. IV. §. 1. dice, ea: inciliniloru nu se cuvenecolonicitura" 1). Ce este colonu, incilinu, curialistu,nici-o-data nici-o destintiune chiara legale nu s'afacutu nici in respeptulu personei, ca-ci si asianumitii incilini se trapth asemene iobagiloru, niciin respeptulu pamentului, ca-ci, (Merl si acest-aera mai micu , facea sierbitie nu dupa mesur'apatnentului, ci dupa arbitriulu donmului; acest-a

') a' aselkireket ultahiban urbirisigek nem illetik.

incillnii.

191

se intemplh, chiaru si cu asia numitii conventiu-nisti. Cu attau mai pucinu nu facea domniidestintiune in traptarea coloniloru e inciliniloru,cu catu anca decretulu VII. alu lui Uladislauart. 22. clicea: ca toti incilinii . . . . debu se se co-loce e se se compute in sirulu e numerulu celoralaltiiobagi," legile aprobatali III. t. 41. a. 2. dim: in-cilinii anca sunt a se reduce la statulu iobagiloru",41-' articlulu dela 1714. se nu cutedie cineva a re-duce sierbitiele suditiloru la mai multe, dr' ale inci-liniloru la mai piscine dile." Aristocratii si obserb&aceste determinatiuni lcgali, si chiaru candu n'ar'fl statu asemeni legi tine -i impeded], pe domnipen' la 1847. e 1848. de a constringere si pe in-cilini la asemeni sie] bide cu colonii. Incilinii dar'se trapta c6. si cei-alalti iobagi, si iobagi era, nisinu erit alts diferentia intre iobagiu e incilinu, far'ca dora acest-a avea pamentu mai micu pen-tru a facere mai totu atitte sierbitie.

Acesti incilini parte sunt mai vechi, parte mainoui. E toti sunt asiediati parte pe locuri ade-veratu rusticali, dar' impartIte arbitrariu de domniintre mai multi tierani , caH locuri apoi meseriitierani insielati de domni e spre a scapare de darele spunea de don-mead, si asia domnii capeth oca-siune a-i considerk e a-i trapth ch incilini e cu-rialisti ; parte sunt asiediati pe stirpaturi e altelocuri comuni, dar' fire-aru asiediati chiaru sipe asia numitulu alodiu intrebare: ce destin-tiune acurata a fostu ver-o-data intre alodiu erusticaretate ? au dupa VerbElczy e Aprobate nutotu parnentulu 6 proprietatea domnuluifl atunci

192

apoi potu pretende domnii, ca toti tieranii se esadin locurile sele, ca-ci stint proprietate domnesca?!precumu facu intr'adeveru sl in dilele aceste-adomnii din Transilvani'a scotendu pe romanidin pamente, deca nu vreu se le fia sl astadi io-bagi. Nu tempulu de candu se afla ore-caretieranu fia suptu numele celu arbitrariu de co-lonu, incilinu, au curialistu, conventiunistu peore-care pamentu , nici natur'a pamentului ceanici-o-data determinata: cl modaretatea traptareiloru pene an fostu suptu jugu domnescu adecaacea impregiurare ddca an fostu constrinsi dupamesur'a pamentului lora la sierbitie e alte greu-tati publice e private determina libertatea lorude proprietari liberi dupa anulu 1848 ; ca-ci alt-mente ar' sta, lucrulu, candu proprietarii aru 11facutu contraptu pe unu tempu determinatu cutieranulu asupr'a pamentului, ce-lu pretendu asta-di de alodiale : atunci tine ar pote dicere, ca ataricontrapte e conventiuni legali nu debu obserbate ;6! dar' atari contrapte nu se afla , afar' de celestorse cu poterea e cu insielatiunea in 1848 siasia dar' nu s'au traptatu dupa contraptu, cl dupaarbitriu cb, toti iobagii. Tote aceste-a le-a re-cunoscutu el ministeriulu kossuthianu prin orde-natiunile din 21. aprile 1849. e 5. maiu 1849. pu-blicate 1) a nume asupr'a cerbicosiloru aristocratidin Transilvani'a adeca, cum-ca nu numai pa-mentulu acel-a e colonicale, care se afla in man'a ade-veratiloru coloni d'icea ministeriulu kossuthianu ,

') Vedi ,,Kozliiny" Nru. 85.

193

Cl el acel-a care se afla in man' a asia-numitiloruincilini, deca n'au facutu domnii asupr'a acelui pa-mentu de mai nainte contraptu pe unu tempu deter-minatu e reserbandu-si dreptulu dupa unu anumitutempu a poftl schimbarea prestatiuniloru; er' dewn'au facutu contraptu asupr'a pamentului , ce dicedomnulu, ca alodiale, e l' a traptatu si pentru pa-mentulu acest-a Ca pe iobagiu, chiaru de ar' fl adau-gatu 81 din alodiu , se time de colonicatura acumu,seu celu pupinu se supune a fire colonicatura." Ad-stocratii firesce ca aceste-a nu le lull, in conside-ratiune. Si aceste-a le antecipamu ad numai pen-tru acea-a, eh se aretamu, ce era se se intemplecu pamentele meseriloru tierani dupa 1848. la in-templare , candu s'ar' fl pusu in lucrare acestuurbariu din 1847, adeca cea mai mare parte apamentului colonicale dupa acestu urbariu treceade alodiale, acesti tierani asta-di toti s'aru con-stringe din nouu la iobagla, era colonii aru fl cupamente menuntiele bucafite dupa determinatiu-nile acestui urbariu, dupa cumu aretaramu.

CXXVIII. Atatu si despre sortea tieranilorupen' la a. 1848 , can pentru acea-a le insemna-ramu mai cu destintiune , fiind-ca domniloru un-guresci , can n'au invetiatu nici n'au uitatu ni-mica din cele trecute, si acumu anca le place ase provocare la legile dinainte de 1848, ce le fe-cera densii spre despoiarea tieraniloru , scotu peomeni din vetrele strabune, i constringu de nouula iobagla, si incepu domnii a visare erasi de-spre aducerea inderetru a starei celei vechi pla-cute , despre readucerea iobaglei. t de lipsa se

1st. Rom. t. I. edit. 2. de A. Pepin. 13

e

194

le cunosca aceste machinatiuni vechi e noue toturomanulu, ca se-si pota aperare proprietatea, caredin noun vreu se li o atace inemicii, cumu li oau atacatu din secle pen' ce-i despoiara peomeni de tote. Si asta-di totusi astutii domnianca ei au fruntea de a inferare pe romani decomunisti de comunisti pe acei-a, alu carorupamentu e tiera cu poterea li o rapira, din acaroru sudore sangerosa se nutrira o miie de ani,cari le lucrara domniloru pe nemica ca vita, egemura cb, sierbi fara nici-o aperare de athtuamaru de tempu suptu jugulu celu barbaru aluloru. Cine-lu vb, desdaunare pe romanu, petieranu de ne-dreptatirile politice e sociali deathte secle, cine-i va intorce inderetru lucrulue proprietatea rapita? ... Mai alesu din secluluXVI, candu cu incetarea in fapta a detorlei no-bililoru de a militare debea se incete numaide chtu sl detorintiele tieranului catra proprie-tariu; ca-ci dupa organismulu stateloru deatunci temeiulu iobaglei era greutatea de militare,ce zacea asupr'a nobililoru se iee nona noveriidela tierani, ca se pota sierbire mai bene")dice regele Ludovicu, apesarea tieraniloru delaseclulu XVI. incoce mai alesu , candu legatur'aintre tieranu e domnu indata debea se inceteeine o v desdaunare? Acesta desdaunare a tie -raniloru din partea aristocratiloru este unu dreptualu tieraniloru santu e ne-negavere ...

9 ut menus servire possint.

.0C:040:3110,

I

CAPU VIII.

-o-Sturea culturcl intieleptuali a romaulloru din Daci'a superiore, papa

la a. 1848.

]entru o natiune, care este caduta politice,cumu era, romanii din Daci'a superiore, nu mairemane altu medi-locu de a se redicare 4rasi, declitu numai cultur'a intieleptuale. Dar' romaniicei dintre Carpati e Tisa si in respeptulu acest-ase afla. intr'o stare atfttu de meseravere, in eaturaru se afla o natiune, carei-a asia se-i fia fosturapite intr'adensu tote medi-locele de a se potecultivare pe sene , eh natiunei romane inainte dea se unire cu beseric'a Romei, bene sciindu ine-micii nostri , ca usioru este a tienere in jugu peo natiune acoperita de intunereculu nescientiei.

CXXIX. Inainte de uniunea cu beserec'a Ro-mei, romanii stole nu potea se aiba : ne fiindu-leertatu nici mecar' se amble la scola, cu atatu maipucinu se-si redice ei ensisi ; tipografiele roma-nesci redicate de princepii calvini nu multu po-tea folosire : departe ch, se fia redicate cu scopude a luminare pe romani: scopulu loru era a in-

13.

Inainte deuniunea Cu

beset ic'aRoulet.

Dupauniune.

196

troducere c.Ilvinismulu intre romani: nici nu setiparie, alte carti afara de cele besericesci. Pu-cin'a lumina, ce ere, atunci intre romani, se stra-eura incoce pintre Carpati dela fratii nostri dinDaci'a inferiore.

CXXX. Prin uniunea cu beseric'a, Romei, desi remase numai pe charthla ecaretatea politica ejbesericesca promisa prin diplornele imperatesci, sedeschide totusi o noua epoca pentru cultur'a in-tieleptuale. Anca imperatulu Leopoldu demandkca se se redice stole mai inalte pentru romaniiuniti la Alba-Juli'a, Hatiegu, Fagarasiu, mai tar-diu si in Blasiu firesce tote aceste-a mai ver-tosu cu scopu de a propagare uniunea ; dar' autrecutu multi ani dela uniune, e sco]ele promise,dimpreuna cu celelalte drepturi promise, au re-masu numai pie desiderie. Cu atftta furia se opu-nea ungurii desceptarei romaniloru si dupa uniune:in c&tu romaniloru in fapta nici acumu nu le ere,ertatu a emblit la scola, cu tote ca diplorn'a din1699. ere, publicata si in diet'a tierei anca in acel-asi anu. Intr'o cercetare facuta din mandatu maiinaltu .pe la a. 1721. la plangerea romaniloru dintienutulu Albei e Ariesiului se spunu tiraniele,ce le facea domnii unguresci , mai alesu Kerne-nyescii, cu romanii din acele tienuturi : cumu nu-ilasa a mergere la scola, e deca scapa ore -care lascola, 'lu aducu inderetru cu manele legate in spate;asia l'au adusu pe feciorulu pot ei din Grindu delascola din Clusiu , si l'au pusu la bibolii domnesci,si dupa ce a fugitu erasi din curte, ca se merga lascola: curtenii baronelui Kemdny l'au persecutatu

197

pen' la Ariesiu , acolo a saritu in apa de frica.Fiindu romanii atatu de asupriti de catra unguri,ce mirare, deco, dupa mortea archiepiscopului Ata-nasiu I. unu popa invetiatu nu se afla in cleruspre a-lu alegere de urmatoriu: romanii fura con-strinsi a alegere de archiepiscopu pe unu jesuitu,Joane Giurgiu , romanu nascutu din Strambulu,de unde pe ungurla Pataky se chiamb, , dar'jesuitu, ca toti jesuitii, calugaru, ca toti calugarii

n'avea nici-o grige de luminarea romaniloru.CXXXI. Dupa mortea acestui-a (a. 1727.) Joane [no-

atfita lipsa de unu barbatu invetiatu se areta nt itl Ml.

erasi , catu romanii ne avendu pe altii au alesu meiatoriuluculture' ro-pe Joane .111iculu din Sadu , numitu Klein, care m, niloru.atunci era numai auditoria de teologia in alu treile 1732-1751.

anu in seminariulu catolicu din Tirnavi'a. Acestuepiscopu teneru prin faptele sele cele stralucitepentru fericirea natiunei selt-3 celei scapatate s'a fa-cutu neuitatu la gentea romana pentru totdeaun'a.Ca preotu romanu credentiosu besericei romanesci,cu tote ca a crescutu la jesuiti, mentea e anim'alui totusi remase nestricata de invetiaturele jesui-fice e calugaresci: apera libertatea e datenele be-sericei romanesci asupr'a catoliciloru. Ca romanuzelosu e invetiatu a pusu fundamentulu la totacultur'a, ce se afia asta-di la romani. Elu adecadupa ce cu multe e mari spese de 120,000cum spune ensusi intr'o scrisoria a sea tiparita inistori'a lui Major a medi-locitu schimbareadominiului Gherlei e Sarnbatei cu alu Blasiului,care intr'acestu tipu 6 legatu natiunei nu numaiprin diplom'a imperatesca, ci si prin acele spese

em,

193

marl de bani facute la esoperarea lui unu lucrula care bene se iee a mente rornanii ; dupa ce dicuMiculu fece acestu schimbu e se asiedia la Blasiu :se apuch de edefecie besericesci e natiunali, casepentru calugari, cari era se fia invetiatorii teneri-mei in scolele, ce urea se le redice; pentru acesteedefecie erasi capetil Miculu unu impromutu de10,000 dela erariu, care se arunch pe cleru. Totuacestu episcopu fa celu d'antaiu , care incepii atramite teneri roman la Rom'a pentru cursulufilosoficu e teologicu. Cei d'anthiu tramisi furaGregoriu Maior din Selagiu care Be fece apoiepiscopu, e Silvestru Caliani de pe Campia.Asia lucra Inocentiu pentru luminarea e redica-rea natiunei Bele: elu nu ascepth tote dela impe-ratu e dela guberniu : elu lucrh intr'acolo, ch, na-tiunea ensasi se se ajute pe sene : asia cu bathnatiunali redich edefecie natiunali : elu bene scia,ca o natiune, care ascepta, tote din ceriu e delastraini, o natiune, care nu se ajuta ea pe sene,nici dumne-dieu nu-o ajuta Intr'acea-a ungu-rii bene vedea, ca tenerulu e zelosulu episcopuromanu chtu este in stare se redice e se desceptepe romani: deci se sculara asupra-i la curte, siInocentiu dupa multe patimi scapandu la Rom'a

muri mai tardlu acolosi la a. 1768. Singurudespre acestu episcopu n'a potutu dice nemene,ca a resipitu averea pe pompe, ca ar' fl amblatudupa tali e decoratiuni; titlulu de baronla i-a fostudatu inainte de a se ordenare , pentru inaintareauniunei , er' ch, se fia amblatu elu dupa baronla,cumu au amblatu altii e ambla sl asta-di unii

199

venturosi acest-a despre Inocentiu Miculu nuse pote dice.

CXXXII. Scolele din Blasiu nu s'au ince- Episcopulnputu pen' la a. 1754. in acestu anu suptu episco- 175A2r_onie7.64.

pulu P. Pau lu Arone finindu-se edefeciele pentrucalugari e scolele incepute de Miculu , in urma-rea unui rescriptu imperatescu se deschisera sco-lele din Blasiu. Cei de finthiu profesori au fostu DeschidereeGregoriu Maior e Caliani. Dar' se nu cugete aiolKiills

tine -vh, ca aceste stole, cari mai tardlu se fecera a 1754'

apoi fiintan'a culturei, potemu dice, pentru totaromanimea se nu cugete, dicu, ca scolele dinBlasiu la inceputu s'aru fl potutu asemenare me-car' cu unu gimnasiu, nu, la inceputu tota in-vetiatur'a sta inteatatu, ca invetia rugatiunile, sa-cramentele s. a. se deprendea scolarii la legere, e inbeserica legea psaltirea. Cu incetulu incep Gre-goriu Maior a-i invetih, si dechinatiuni, care lucru'1u credea elu mare progresu; dar' gimnasiu de-plenu nu erh , cu atatu mai pucinu .filosofia, siG. Maior nu dorih nimica mai multu, de catu seajunga o-data invetiandu-se in Blasiu propositiomajor et propositio minor." Inse ac4st-a suptu epi-scopulu Arone n'a ajunsu, ci a invetiatu numaici m obieptele, ce se tienu de gimnasiu. De alt-mente episcopulu Arone forte multu s'a adope-ratu pentru inaintarea culturei romane: elu ve-dendu, ea din venitele dominiului episcopescu,care erh, pentru intretienerea calugariloru eh pro-fesori, e pentru inaintarea scoleloru, nu pote aco-perire spesele necesarie: eumpark dominiulu Cu-tului cu ajutoriulu clerului e cu alu credentiosiloru,

200

care apoi s'a el intaritu de imperatla la 1769, chperpetua fundatiune pentru aeminariu. Unu nounesemplu la fericitii nostri betrani, cari nu ascepthtote dela straini, ci singuri se ajuta pe sene. Dinacestu dominiu apoi si din celu episcopescu seda salarie profesoriloru e se Bluth tenerimea sco-lare, dar' profesorii capeth salariu atfttu de micu,cfttu nu se potea cultivare nici pe sene. Episco-pulu Arone tienea la scola la Blasiu 24. de teneriromani nobili, elu spera, ca de voru cresce acesti-ae se voru luminare: cb, nobili, voru apuca In de-regutbrli politice in tiera si voru fl spre ajutoriunatiunei. Intre acesti teneri se legu in protoco-lele scolastice din familiele: Para, Nopcia, Mo-tocu s. a. Dar' s'a insielatu intr'ensii, pentru-cacare cumu apnea, la vr'o deregutorla se facea pa-pistasiu , se unguria e se lapeda de natiune.Acestu episcopu in totu tipulu se 1uptt a lat1recultur'a intre romani: fiindu omu cu mare inve-tiatura din nouu traduse bibil'a pe romanla:redid, tipografla, in care inse numai carti bese-ricesci e pentru inaintarea uniunei se tiparia, cu-mu 6: Florea adeverului; ca-ci, cu tote ca era omuinvetiatu, dara fiindu calugaru credea, ca maipe urma tota invetiatur'a debe se folosesca maivertosu relegiunei e uniunei. Aceetu episcopu intestamentulu seu si-a lasatu tota averea sea de-rului e tenerimei scolastice, ca si dominiulu '1ucumparft, ca se fia de unde se ajutit aerman'ajunime seolastica" I). Din testamentu e din totefaptele lui se vede amore catra natiune.

') Paupercula juventus scolastica.

201

CXXXIII. Suptu episcopulu Atanasiu Red- Eplscopu1unice, mecar-ca era omu forte invetiatu in cele RA !ad

besericesci : asia cfttu in tote scrierile sele catra 1765-1772'cleru , calugari, si catra guberniulu tierei nunumai dicerile intregi a dar' si cuventele anca ledemunstra cu citatiuni din canone e santii pa-renti , asia catu dela sene nu scriea nimica, ne-credendu pote a fire ce-va adeveratu, de nu po-tea citare autoritatea ore-carui Bantu parente: cutote aceste-a, cultur'a intre romani suptu densulunemica nu inaintfi, ba potemu dice, ca acestu epi-scopu i-a intunecatu pe romani, deca ne uitamu

ce modu propaga elu uniunea prin tiera, caports cu sene icon'a sinodului dela Florenti'a, incare diavolulu intende cftrligulu se traga pe Fo-tiu la iadu, ac6sta icona o ports inaintea sea inmanunchii praporeloru, ce le lud omenii, cari am-bl elu a uneori cu poterea dela neuniti,casiunandu in acestu tipu procese pene si inain-ea guberniului, e certe intre frati.

t CXXXIV. Dupa mortea episcopului Rednicu Episcoptthtincepa mai antaiu a se invetia in Blasiu filosofI a G u

e teologra , fiindu cei d'antaiu profesori Samuele 1772-1782.Miculu (Klein) istoriculu, e Stefanu Popu amen-doi calugari. Suptu episcopulu Gregoriu Majors'a continuatu ac4st-a, asia catu si-a ajunsu do-rinti'a, cut, se audia invetiandu-se in Blasiu pro-positio major et minor (adeca logic'a). Acestu epi-scopu plenu de zelu e spiretu natiunale bene ve-dendu, ca romanii din caus'a seraclei, la care i-aadusu apesarea cea adunca politica e civilen'au cu ce-si portare fiii la scola: a intemeiatu

blt

cu

cu

EpiscopuluJosue BO'''.1782-1830.Intunerecuin cultur'aromaniloru.

202

in Blasiu fundatiune de pane pentru 200. de sco-lari din venitele episcoplei, monastirei e semina-riului, care fundatiune pene astadi sta. Mare aju-toriu a fostu ac4sta fundatiune pentru meserii sco-lari romani. Suptu episcopulu Major a ajunsula culme cultur'a romaniloru din seclulusi acest-a era, concentrata tota in calagurii dinBlasiu, cari mai toti invetiasera la Rom'a. Dintreacesti-a cei mai insemnati era,: ensusi episcopulu,Josafat Devai, Stefanu Popu, Filoteiu Las lo, Ger-manu Peterlachi, Samuele Miculu istoriculu, Pe-tru Maior, Georgiu de Sinca s. a., pe cesti doidin urma episcopulu Major i-a tramisu la Rom'a.Unii dintr'ensii era, profesori, a uneori totdeodatasi consistorialisti , altii misiunari pentru uniune,si toti natiunalisti mari; ca-ci cu tote ca invetiala Rom'a , dar' de acolo aducea nu atatu spiretucalugarescu, catu venia inflacarati de amorea na-tiunale, ce li-o inspira, in Rom'a monumentele celeeterne ale strabuniloru nostri. Persecutatu siepiscopulu Major , ca, Inocentiu Miculu, fh con-strinsu a se lasare de episcopia.

CXXXV. Suptu episcopulu .Joane Bobu ar'fl asceptatu omulu, ca, dupa atitte lupte e ince-puturi grele se merga inainte cultur'a cu pasisboratori: acumu era, omeni invetiati, nu ca, suptuMiculu e Arone: ce -va, ajutoriu era facutu si pen-tru tenerimea scolare : pe dreptu se potea ascep-tare progesu indoitu; dar' chiaru din contra seintempla: cu inceputulu episcoplei lui Bobu seface nopte in sfer'a culturei romaniloru: si bla-sianii au dormitu in 48. de ani, catu a tienutu

XVIII.,

203

episcopl'a lui Bobu ; ca n'au facutu profeptu maimare, de cumu a fostu suptu episcopulu Maior.Bobu era unu omu, care nu potea suferire pebarbatii cei invetiati; incepi a se certare cu calu-garii cei invetiati : toti fura constrinsi a luare lu-mea in capu dinaintea lui Bobu: n'au mai remasuomeni invetiati , can se pota fl profesori. Renu-mitulu Georgiu de Sinca, care anca a fostu ca-lugaru, cb. direptore alu scoleloru satesci in totatier'a redid, vro 300. de stole satesci, a ca-roru asta-di nici loculu nu se mai scie: a tipa-ritu carti scolastice gramatica romana cu literelatine pentru limb'a latina s. a.; inse nepotendu-seintielege cu episcopulu , fit constrinsu sl densulua lug, lumea in capu, si nemene n'a suferitu atatepatemi, eke a suferitu Sincai nemuritoriulu I far'se aiba vre-o culpa, de catu ca era omu fortedreptu e aspru in vorbe , e apostrofa admene-stratiunea cea rea a episcopului. Dupa Sincaiprotopopulu Vasiliu Nobili a urmatu in direp-tur'a scoleloru pen' la 1807. In urma a incetatutote scolele e in fapta si direptur'a, ca-ci celucu numele direptore Benedictu de, numai patentela dascali, can scutiti de tote greutatile nu in-yeti& nimica. Miculu istoriculu traducundubibli'a s'a rugatu de episcopulu Bobu se-i ajutetiparirea , acest-a nevrendu Miculu se intorse-catra episcopulu neunitu Gerasimu Adamoviciu,Bobu '1u areal, la guberniu, ca vre se tiparescabibli'a la neuniti , si-lu acusa de lenesiu intruderegutori'a, ce o avea ca predicatoriu in Blasiu,mecar-ca se scie, ca de candu 6 Blasiulu, pre-

Filipanu.

204

dicatoriu, eh Miculu, n'a fostu in urma totusia lasatu Bobu se se tiparesca bibli'a, dedicandu-oMiculu episcopului; n'a potutu totusi se petrecaMiculu cu Bobu, asi s'a dusu la Bud'a, undea muritu ce, revisore de carti. Asia a patIt-osl Petru Maior. Intr'acestu tipu a departatuBobu. din Blasiu e din cleru si pe alti barbatiinvetiati intre altii insemnamu pe Filipanuclericu de Lemberg e doptore de teologia, peacest-a departandu-lu din Blasiu l'a asiediatu deparochu la Baiutiu, unde neajungundu-se cu sa-lariulu, ce-lu avea acolo, era constrinsu a care cucarulu cu doi boi la magazinu ; dupa acea-a inpatochl'a Chiciudului. Acestu Filipanu mergunduo-data la Clusiu cu carulu cu bucate de vendutu,si acolo intielegundu, ca in Academia unu teneruface rigorose , intra si densulu in sala imbracatuin ciundra, ca popii de pe sate e cu sbiciulu peumeri. Cautatur'a lui cea maretia, ce doeumentasi suptu acestu imbracamentu unu barbatu inve-tiatu, barb'a lui cei veneravere trase asupra-iatentiunea totoru celoru de facia, intre can erasi gubernatorele tierei Georgiu Banfy. Cu catu

surprenderea totoru mai mare, candu Filipanuceru voia a ponere si ensusi propusetiuni din filo-solla esaminandului in limb'a latina. Filipanupe acele tempuri era celu mai mare elocente la-tinu in tota Transilvani'a. Dupa acestu esamegobernatorele '1u pofti la prandiu, dar' Filipanu,care chiaru prand7se pe rud'a carului pane cuslanina, multiami dlcundu ca a pranditu. Gu-bernatorele cunoscundu invetiatur'a lui Filipanu,

fit

205

eonstrinse pe episcopulu cu ocasiunea redicareicapitulului a-lu ponere intre canonici, asia apoiintorcundu-se Filipanu la Blasiu murl eh, prepo-situ alu capitulului (a. 1831.) Dupa ce Bobualunga, cumu vedumu, pe toti barbatii cei inve-tiati de langa sene : trace la sene totu mono-polulu scientieloru : elu a tradusu: Desiertatiu-nile l), Toma dela Campu, Tainele lui Turneli, de-spre cari a disu unu catolicu dela Alba-Juli'a,ca mai bene ar' fl facutu rote" (Major); bit, 81

dip tiunariu latino-romanu e alte carti besericesci.Suptu Bobu se asiediara norme imperatesci sistemIgarea

in Blasiu ; se sistemisa, gimnasiulu: profesorii r,:in n ub

gimnasiali se solvea din venitele monastireiegumenulu avea 300, cei-alalti 180 200 pe anu:din acesti bani nici tral nu potea, departe se sepota cultivare : uneori numai pentru mancarela seminariu, cei-ce nu era calugari, 16 fl., asiapentru vestmente , lumini, lemne, gustare, apoicarti s. a. le mai remanea patru-dieci a.ri pe luna.La unii dintre profesori debea se le aduca pa-rentii, cari avea parenti , de mancare de a casacu desagii in spate. Seracl'a i impinges pe uniiprofesori , de singuri debea se-si aduea lemnecu spatele din padurea episcopesca dela Nisca, talede o ora, pentru-ca peria de frigu ern'a ne-dandu-le episcopulu lemne din padurile sele epi-scopesci, si ei neavendu pe ce-si cumpara.Bobu aduna pe toti clericii dela Rom'a , Vien'a,Lemberg in seminariulu dela Blasiu, unde se tie-

') Didaeus a Stella de vanitate mundi.

206

nea din venitele Cutului e ale mOnastirei , dinaceste din urma venituri calugarii erb., indetoratia tienere 23. de alumni. Mai remasera 2. laVien'a in fundatiunea facuta suptu episcopuluMajor, si 2. la Pest'a. Ce 6 dreptu, Bobu dinbanii adunati din tote bunurile clerului e mona-stirei in 48 de ani a facutu sl fundatiuni pentruprofesori e la mai multe academii din Transilva-ni'a pentru scolari , si a lasatu frumosa suma debani, cu cari se potu folosi romanii pentru inain-tarea spiretului in scientie e maiestrii, dara fiind-ca Bobu a inecatu acelu spiretu se pote aseme-nare parentelui, care aduna avere pentru fiii sei,dar' negrigesce crescerea loru. Asiit a remasuclerulu de Bobu cu bani, dar' fara crescere.

Mlrttlu CXXXVI. Intru acestu intunerecu se areta treismio"Ior: luc4feri pe orisonulu literaturei romane: KLEIN,

SINCAI e MAIOR cei d'antaiu apostoli ai rege-neratiunei romane. Ce se dicemu despre acesti ro-mani cu invetiatura mare, caroru asemeni bar-bati anca n'a avutu gentea romanesca can prinistoriele loru cele nemuritorie , cit. prin unu toiagualu lui Moise au despicatu o mare de intunerecu,ce tienea pe romani de cindea pamentului prorni-siunei , i fecera se treca din col' de Egiptulumentiuniloru si se-si cunosca adeveratulu si mari-tulu loru inceputu." Cumu dice pre-invetiatuluromanu J. Eliade aprinsu de spiretulu recuno-scentiei catra acesti barbati. Deca nu er6, KleinSincai e Major : romanii asta-di istoria n'aruavere I

CXXXVII. Contempurani cu acesti-a respan-

:

207

dea intunereculu noptei in Banatu: Pau lu Jorgovi- Atli aposkoliai roma ins-ciu, Constantinu Loga, Joane Mihutiu, Demetriu Ci- mului.

chindealu toti profesori la institutulu pedagogicudin Aradulu-vechiu intemeiatu la a. 1812. de im-peratulu Franciscu I. dreptu recunoscentia pentrubravurele soldatiloru romani probate totdeaun'a simai vertosu in campani'a francesca. Fabulele celeplene de invetiaturi filosofice e politice ale lui9ichindealu aunt cunoscute romaniloru : ele potufl pentru romani, ct se traescu cu cuventele luiEliade 1), 7 entru totdeaun'a tablele legei aduse indesiertu. Cate rateciri e superstitiuni n'au sfer-matu acele-a , si ate n'aru fi sfermatu anca , dearu fi fostu latIte mai multu intre romani, ca-ciacest-a si alte asemeni carti n'aru debe se lip-sesca, din cas'a neci-unui tieranu romanu! pe laa. 1814. invetia parentele cichindealu: se fimunot toti romanii un'a: nu e aicea grecu seu latinu,unitu s. neunitu . . . un'a trebe se fia natl'a roma-nesca" . . . care a invetiatu in fabulele sele : min-tea (cultur'a) marita natia daco-romanesca in Ba-natu, in tier'a romanesca, in Moldov'a, in Ardelu,in tier'a unguresca, mintea! candu te vei luminacu invetiatur'a cu luniinatele fapte bune te vei uni:mai alesa natla pe pamentu nu va f i inaintea ta." . . .

Dar' apoi cumu bate parentele cicbindealu pela,1814. calugarismulu representantele intunere-cului poporeloru! Aceste fabule ale lui cichin-dealu interitara asupra-i superbi'a unguresca e

') Vedi prefatiunea lui Eliade la a dou'a editiune a Fabu-leloru lui Cichindealu. Bueuresei 1838.

208

fanatismulu serbescu, a caroru neomenosa perse-cutare i casiunara o morte prematurata lui e fiiu-lui seu , care atunci finise cursulu scientielorumai inalte.

Dupa acesti barbati nemuritori continuaralupt'a pentru luminarea romaniloru mai multi bar-bati meritati pe diverse tali. In Transilvani'arenumitulu advocatu e poetu Vasiliu Aaronu scrisePatirnile Mantuitoriului in versuri intru o limbaplacuta. Altii la Blasiu se lupth pentru esilareaserbismiloru din limb'a besericesca anca pela 1825,precumu prepositulu Simeone Crainicu, unuludintre intimii amici ai lui Major; Crainicu incepaa scote blagosloveniile si norodulu, si incepli abene-euventa poporulu; pe care apoi atatu in ace-ste-a , catu si intru introducerea litereloru '1u

ajutara Nicolau Maniu si altii. Gramatic'a luiJoane Alexi fete onore limbei daco-romane inain-tea strainiloru 1) ; in Banatu si Ungari'a inve-tiatii Murgu e Bojinca, Teodoru Aaronu e altii

') Dintre gramaticele limbei romane a lui Alexi a cea maiMats intre straini. Literatulu anglescu M. A. Bruce-Whyte (in faimosulu seu opu francesett: Histoire deslangues Romanes et de leur litt6rature depuis leer ori-gine jusqu'au XIVe- sibele. Paris 1841.) studiandulimb's nostra dupa gramatic'a lei Alexi, se convinse,cum-ca limb's romana este chiaea cercetariloru asupr'aoriginei totoru limbeloru romane: Nous voulons parlordu daco-roman , ou valaque (tel qu'il est parle par lepeople, et tel qu'il se montre dans la grammaire d'Alexi)que, sans la moindre exageration, nous pourrions appe-

ler la cle du probleme dont nous avons entrepris la so-lution." Non seulement nous renvoyons en toute con-

209

in urm'a lui P. Major apera originea cea maritaa romaniloru in contr'a strainiloru desceptanduastforrna spiretulu natiunale e cultur'a bare ro-mani. Zelosulu romanu Stefanu Neagoi tipari laPest'a unu carendariu populare istoricu cu litere.Romanii ninaiciti politice mai afla nutrementucelu pucinu pe campulu literaturei.

CXXXVIII. Prin miscarile literarie ale ace- Mason'stostoru e altoru mai multi barbati invetiati beseri- germdim

Bluetit.

cesci e civili catra mortea episcopului Bobu in-cepe a se respandire intunereculu e diorile uneinoue lumini a se reversare. Arica suptu Bobuintroduse profesorele Timoteu Cipariu in a. 1829.filosofi'a germana in scolele din Blasiu : apu-candu-se de studiulu limbeloru europene e orien-tali descepth pe blasiani la o noua vietia lite-.raria , introducundu-i in campulu literaturei euro-pene; ca-ci invetiatii blasiani pene atunci credea,ca cu clasicii latini s'a incheiatu tota scienti'a.

Dupa mortea episcopului Bobu veld facultate Internmareadela imperatia de a se deschidere la Blasiu liceu liecului din

Masai.

ch la Clusiu. La 1831. cei de antaid profesoriin liceulu din Blasiu fura : Simeone Barnutiu lafilosofia e istori'a universale, e Nicolau Marcu lafisica e rnatematica. La 1834. erg, patru profe-sori pentru scientiele , ce se propunea in liceu,

fiance au daco-roman, comme It la preuve la plus natu-relle et la plus directe de notre hypothese, mais encorenous le choisissons comma devaut nous guider infailli-blement vers l'origine et les principes essentiels de toutela famille romane." Vedi memoratulu opu t. I. p. 205.215. etc. etc.

ht. Rom. t. 1. edit. 2. de A. Papiu. 14

210

intre acesti - a Joane Rusu autorele ,,Iconeipamentului." De acl inainte atata inaintare faceinvetiatur'a in liceulu Blasiului, in catu acest-apeste pucinu, deca nu intrecea, dar' securu po-tea emulare cu ver-care altu liceu din Transilva-ni'a. Profesorele de filosofia Barnutiu anca laa. 1831: introduse in Blasiu dreptulu firei, era pela a. 1834, celu d'anthiu incepe a propunere

Introduce. dreptulu .firei in limb'a romana: la 1839. tradusered Umbelnatiundii in tota filosofi'a lui Krug si o propunea in limb'a

B le- natiunale chiaru pe acelu tempu, candu se pre-parit stingerea limbei e natiunalitatei romane indietele unguresci, invetiandu totdeodata pe teneriiromani drepturile cele inascute personali de liber-tate e ecaretate atunci, candu romanulu anca nuse consider& de persona dupa legile tierei. Bar-nutiu prin introducerea limbei natiunali pusetemeiu la o cultura adeveratu natiunale. De actinainte totu mai tari e mai profunde radecini in-cepe a prendere natiunalitatea in scolele din Bla-siu, si de acl in tota tier'a. Profesorele cipa-riu inavuti literatur'a teologica cu mai multe scien-tie facute de densulu in limb'a natiunale (1841

1842) p. e Introduptiunea in asiediamentuluvechiu e nouu, Ermeneutic' a s. scripturi s. a. chiaruobieptele cele mai grele in sfer'a teologica.Aceste esemple le urmara si ceialalti profesori,insuflandu prin acest-a amore de limb'a natiu-nale in animele teneriloru e facundu-i a studerecu usiuratate e profeptu in acea limba , in careougeta. Profesorele J. Russu repausatulu,prin a carui morte perdura, romanii o istoria uni-

tui.

211

versale, ce era se de la lumina, nu cu maipucinu spiretu propunea istori'a universale, si inacest-a istori'a natiunale. Profesorele DemetriuBoeru singuru dupa P. Maior incepa a propu-nere teologiloru din Blasiu, afara de dreptulucanonicu , sl dreptulu parteculariu alu besericeiresaritene-romane in limb'a romana, er' nu

teneriiin

limb'a latina eh mai nainte, in care nicinu invetia cu sucesu, si de alta parte limb'a ro-mana parasindu-o cu totulu e lasandu-o numaiin gur'a poporului. Nu barbati invetiati lipseamai nainte in scolele dela Blasiu: Filipanu, De-metrii Caiani, Demetriu Vaida, Stoica, Todoru,Ratiu e altii inaintea loru era pleni de invetiaturidela Rom'a, Vien'a e Lemberg s. a.; dara penecandu suptu densii domnia in scolele din Blasiudespotismulu limbei latine , metoduln jesuiticu,formalismulu celu ucidetoriu : profesorii sus-nu-miti incepura a dare vietia e spiretu scientieloruatfttu prin propunerile in limb'a natiunale, cfttu81 prin metodulu unei propuneri viie , ce incantape studenti, i indulcia pentru scientie aria, catustudentii sl cei mai debili studea cu celu maimare zelu scienti'a cea mai grea filosofi'a. Inacestu tipu se latIse renumele liceului din Blasiuin tota tier'a, in catu acumu pe la 1845. se imul-Vise numerulu ascultatoriloru de filosofia, precumunu fusese in Blasiu nevi -o-data, si intru adeveru,ca studentii , ce mergea dela Blasiu la celelaltelicee din patria, nici-o-data nu-si perdea nici inaceste-a loculu, ce-lu avea la Blasiu.

CXXXIX. Acestu progresu e deseeptare nu14*

212

Miami le potea ea se fia lucru placutu guberniului ungurescu :ung urilorue unguro- propuneri in limb'a natiunale, desceptarea, tene-

man"r" riloru pentru drepturile cele ratiunali e istoricecontealiceului. ale gentei rornane tote era, lucruri nesuferite

ungurului. Anca la a. 1833. emise guberniuludin Clusiu unu decretu catra episcopulu Lemenyi,eh s. e. istori'a universals se nu fia studiu oble-gatu ca-ci profesorii Barnutiu e Rusu i de-scepth pe teneri la maritulu inceputu e venitoriualu unei gente de asia inalta origine. EpiscopuluLemenyi a facutu dintru'ntaiu remonstratiune eapera liceulu Blasiului ; dar' dupa acea -a dorere Ito miri din ce motive d'icea e vorbia, publice, caliceulu debe se se sterga. intr'atatu respandisenecesitatea acest-a: in catu unu curt4nu , vor-bindu despre acestu lucru cu unu profesore, dupa,multe dispute pentru e contra in urma dIse:denique Carthago (adeca liceulu) delenda est. In-tr'acea-a liceulu totu stete pen' in a. 1848, deca81 perdh multu forte prin depunerea profesoriloruceloru mai averi in urm'a procesului cu episcopulu.

CXL. Despre Blasiu mai insemnamu, ca epi-scopl'a de aici anca de pe in a. 1829. in core-spondentiele oficiose cu clerulu se folosea culitere ; Theodoru Sereni, eh notariu consistoriale,incepA a scotere barbarismii din limb'a consisto-riului ; candu din contra episcopi'a Sabiniuluinecumu mai nainte, dara neci chiaru in diu'ade asta-di nu pote, bh nu vre se se desfaca debarbarl'a sloveloru , neci de pre si cinstiele vostre,de netovarosia e alti barbarismi. Profesorele Timo-teu cipariu tiparl carti besericesci cu litere cu

213

o ortografla dintre cele mai bune chte au esitupen' acumu. T. Cipariu incep la a. 1847. a pu-blicare in Blasiu Organulu Luminarei" , care, cafoia literaria , era cea mai insemnate in totaDaci'a. Numerulu I. al' acestei foie literarie fetemare turburare intru intunerecu, si indata inso-cindu-se nescienti'a cu orb'a cutediare i-a fa-cutu redaptorelui cipariu procesu pen' la guber-niu , si pentru-ce? pentru form'a tiune", adecapentru-ce scrie conditiune, rugatiune s, a. pen-tru-ce nu conditie, rugatie , ertatie si asia maiincolo aretarea la guberniu era subscrisa cufirm'a urmatorieloru fecie: Protopopu Fiilep, PapGabor s. a.; contrarii acestei forme 'si batea jocude acesta forma, .si recurgundu la limb'a ungu-resca asupr'a limbei romanesci, dicea: nagyoncsunrin hangzik az a' csunye (tiune); dar' redap-torele cipariu totu rugatiune, ertatiune scrise side ad inainte. Timoteu 9ipariu este unuludintre cei mai mall orientalisti in Europ'a, sirestaurarea teologiei la romani, ch, scientia, nu-mai dela, densulu se pote asceptare, ca numaidensulu pote ponere bibli'a la o noua revisiune,ca singuluru orientalistu la romani si mare cu-noseutoriu alu limbei romane. Asceptamu, cava reformare tote scientiele teologice amesuratucu gradulu de asta-di alu scientieloru, ca asia teo-logii romani se se faca invetiatori ai poporului,nu numai adinenestratori ai sacramenteloru, si case nu se implenesca la romani acea-a, ce a disumarele istoricu Rotteck despre beseric'a resari-tena, ca anca n'a petrunsu la dens'a nici-o radia

I

214

a culturei umane. Literatur'a limbei romane ancamultu are de a asceptare dela cipariu.

CXLI. Cu multu mai reu sth, in respeptuluculturei neunitii atfitu transilvani, catu sl bana-tiani. Si cumu potea se sl fia altmente , candupe langa, apesarea cea grea politica se mai inso-ciesce el apesarea besericesca din partea serbi-loru. Cu episcopi serbesci seu serbiti, earl scimudin P. Maior Cu chtu scandalu canta: caile nielenu-su ca caile vostre. si erasi , cumu predich:kako (adeca asiit) poruncesce beseric'a , kako legea,kako imperates'a, kako guberni'a s. a. cu atariepiscopi necunoscutori de limb'a poporului cumupotea se inainteze cultur'a! Cultur'a romani-loru din Ungari'a are de a se multiamire prepa-randiei din Aradu e zelosiloru profesori de acolo.

Scole popn- CXLII. Episcoplele romanesci nici in tern-lane

Treosilva- pulu mai recente nu fecera mai nimicu pentrunPa' redicarea scoleloru popularie. Singuru la a. 1841.

la neostenit'a staruintia indemnatoria a zelosuluiromanu Nicolau Baiulu , care a aretatu episco-pului Lem6nyi , ca se afla unu decretu de curtepentru scole de pe la a. 1821. striae episco-pulu Lemenyi pentru scole la guberniu, si asiaesl famosulu decretu dela 1841. pentru scolesatesci cu limba unguresca, care decretu 'lu me-moraramu la ultra- ungurisinu. Dar' scole popula-rie nu se redicara; numai candu se areal,lucrulu la curte cu ocasiunea procesului cu epi7scopulu : s'a redicatu scola la Blasiu e Veza. Elucru demnu de insemnatu, ca Blasiulu se aflain posiesiunea episcopiloru romani de vro 120.

in

totu

...

215

de ani , si acestu tempu n'a fostu de ajunsu, cisse redice episcopii o scola de comunitate in Bla-siu , sett se indemne la acesta. Ore 6 ap'a Tir-naveloru de ajunsu se sterga acesta rusIne?!Inteacea-a 6 demnu de tota laud'a zelulu maimultoru parteculari e comunitati pentru infien-tiarea de atari scole pentru luminarea poporului.Intre altii repausatulu vicariu dela Nasaudu Ma-rianu a fostu unu fenomenu raru pentru infien-tiarea scoleloru populari: in tota Transilvani'an'au fostu scole , cele ce le-a redicatu vica-riulu Marianu in tote satele regimentului romanuII. de margine. Prepositulu Crainicu intemeitt scolesatesci din proprii bani la Habicu , Urisiu s.a. Comunitatile Brasieu; Reghinu unde eraprofesore fostulu protopopu Mate, si unde Buntdemne de tota recunoscenti'a sacrefeciele ceta-tianului Lupulu; zelos'a comunitate ResInari dinpropriele spese 'si intemeih scola de petra; si altemai multe comunitati romane, tote pasIndudin acelu principiu salutare, ca romanii se n'a-scepte totu dela straini, cl ensisi se-si caute defericirea sea. Dr. de medicina Simeone Ro-mantzai de Romantia la a. 1843. a testatu unucapitariu insemnatu de 44.000 fl. m. c. pentrucrescerea tenerimei romane intru tote raznurilescientieloru, in institutele din patria cu 60., 80.1m. c., era in institutele afara de patria, cu 300 fl.m. c. pe anu; lasandu de administratore funda-tiunei pe episcopulu romanu din Blasiu d'impre-una cu capitululu de acolo. Acl nu 6 de lipsa semai adaugemu, ca fapt'a acest-a fundatorelui

Fundatiuisealul Homan-

ca

216

este monm»entu pentru tota eternitatea; altoruromani cu stare indemnu la asemeni faptencmuritorie; era tineriloru , cari traescu din ace-sta fundatiune facuta de romanu din bani roma-nesci cestigati in Moldavi'a, indetorire santa sprea-si aducere a mente totdeaun'a, c6, se fia sprefolosulu natiunei, si nu alu strainiloru, ch tenerii,ce i-a fostu crescutu episcopulu Aronu cu scopu,ch, la tempulu seu se fia de ajutoriu romaniloru,era ei se fecera unguri, dupa ce fura crescuti cubanii romaniloru.

in II Inatu a CYLIII. Ce se tiene de cultur'a poporuluiBibarra.

din Banatu e Ungari'a, afara de cele ce amu maiinsemnatu in alte locuri , in tempulu mai nouunimicu mai multu nu scimu. Mai alesu la Urbea-mare dela pastorirea episcopului Erdelyi incoce

scriitoriulu ar' debe se faca acolo in faci'a lo-cului o cercetare spre a potere insemn& ce-vh sidespre ei. Omenii acesti-a nu scimu se lucre ni-micu pentru publicu. De nu se temu, pote le 6rus1ne se faca cevh: candu vorbimu despre ceidela Urbea-mare , ne vinu a mente intru aseme-nare cei doi filosofi din dialogulu lui Platone, ca-rom le erg, rusIne a-si spune ratecirele parerilorusele. Maramuresianii anca nu fecera nimicupentru cultur'a poporului, de candu rupendu-sesuptu episcopulu Miculu de transilvani, se legarade rusi besericesce, ci politice de unguri.

Wurt'a de CXLIV. Afara de romanii de langa episco-Trail 111,11-

aa. piele romanesci en destintiune de langa ceadin Blasiu si intr'alte parti mai multi romanirentuniti se Ittpth pentru cultur'n, natiuna]e. Lo-

217

culu anthiu se cuvene si ac) redaptorelui Gazeteide Transilvani'a Georgiu Baritiu. Meritele gaze-tei pentru cultur'a e desceptarea natiunale nerninenu 6 in stare a le pote descriere dnpa cuvenin-tia. Redaptorele Baritiu cu multa intieleptiune 'sisci11 alegere de scamnulu redaptiunei Brasieulu,ai carui locuitori romani in tota Daci'a superioresuntu cei mai culti, cei mai zelosi, cei mai avuti,portatorii negotiului orientale. Singuru intre atariromani, si intr'una urbe romana de asia pusetiunepotea se se faca gazet'a scola politica e literariaa tota Daci'a. Nici conlucratori mai buni eh Mu-resianii Jacobu e Andreiu nu potea redapto-rele Baritiu se-si alega. Poesiele lui Andreiu Mu-resianu au aretatu o direptiune noua patrioticae natiunale totoru celorlalti poeti romani, ce seocupa numai cu versuri de amoru. Poesiele luiMuresianu,precumu: D escepta-te romane" e acea-adin care puseramu not ch motto in acesta istoria,singure merita a-i facere nemuritoriu nurnele laromani. Dar' multe au anca de a asceptare ro-manii dela poetulu Andreiu Muresianulu.

CXLV. Carte de limb'a romana, eh clasiculuopu alu lui A. Treb. Laurianu Tentamen criti-cum in lingvam romanicam" tiparitu in Vien'a laa. 1840 anca, nu s'a aretatu in literatur'a lim-bei romane. Acosta carte e o analise atku deprofunda e agora, la care numai Laurianu a deprofesiune matematicu e ingineru, celu mai marecunoscutoriu alu limbeloru ocidentali la romania potutu strabate. Toti cei-alalti grarnatici, e&tis'au aretatu pen' acumu , intru asemenare sent

Tenth mencritieum iulinpam ro-

niamestiu.

218

numai , eh caratorii de caramide pe langa archi-teptorele unui palatiu imperatescu.

Mecar' dieu despre limba, e cu destintiunedespre ortografra latina-romana athti-a au scrisu,chtu pe la a. 1842 43, candu se incinsese unuresbelu formale intre ortografi s1 cei-ce nu erhin stare se stria, dh planu cumu se se striaAr' fl de doritu, ch, se se intemeieze sl la romanio societate erudita; dr' pen' atunci in lucruri lim-bistice, ortografice se se mestece acei-a, pe carii taia capulu la atari lucruri , si se nu ambletoti nechiamatii a facere planuri de ortografli

MdgazInulu Magazinulu istoricu pentru Dace a de A. Treb.Istorteu pen-tru Ducea. Laurianu e Nicolau Balcescu fete epoca in lite-

ratur'a istoriei Daciei. Acestu magazinu istoricu6 unu tesauru perpetuu nu de adi pene mane,ci care in tote tempurile fara intrerumpere ar'debe se se continue, unu tesauru pentru isto-ria, politica, beserica, literatura s. a., unu mo-numentu, care cu alta caldura ar' debe se-lu im-braeisieze romanii, acest-a nu 6 de a se arun-care dupa cuptoriu seu in podu, ch. ciaslovele po-piloru , el o carte atatu de scumpa, chtu n'ar'debe se lipsesca nici-unui romanu intru nici-oparte sell ramu alu vietiei publice.

CXLVI. Noi insemnaramu pen' aci pe ceimai de frunte invetiati ai romaniloru, pe" cari-icurioscemu parte din scrierile loru, parte din ga-zete. Multi preoti e civili romani anca, afara deacesti-a, lucrh in deceniulu trecutii pentru lumi-narea e desceptarea romaniloru. Desceptarea po-litica-natiunale apucase dar' in scurtu tempu unu

I

...

219

sboru imbucuratoriu. De candu-su romaniiatati-a nu s'au prenumeratu la o carte, Si cu atatasete, cad e cu cata s'au prenumeratu la renumi-tele opere ale lui Sincai e Klein. CA,ta luminaera se reverse intre romani acestu opu giganticu

cea d'antaiu istoria a tota romanimea , decaac4sta proprietate scumpa a natiunei romane nuse facea obieptu de speculatiune alu unui-aDomnulu editore A. Gavra cu multu mai intie-leptu speculante era, de tiparia curendu acea isto-ria, Ca banii capetati si-i-ar' fi potutu elocareatunci cu mare profitu .... Dar' aria dumnealuiremase cu mai pucinu castigu si cati betraniInflacarati n'au muritu inainte de a-si stemperadorulu celu infocatu cu legerea acestoru opereacumu de atati ani publicate! Asta-di domnuluGavra a incetatu a mai tiparire pote din ne-cazu pe publiculu romanu! Vida din Moldov'a,care tiene ingropatu la sene talentulu lui Sincai

anca-si va, castigh nume nemuritoriu casierbulu nedemnu din evangeliu, de nu va, con-tinuare tiparirea opului lui Sincai, care, se dice,Ca numai la densulu s'ar' afla intregu. Cu lite-ratur'a mergea pasi paraleli desvoltarea natiunale,si romanii nu potea mai mUltu se despereze intreatari impregiurari de venitoriulu celu mare alugentei romane; cu tote ca, precumu veduramu laloculu seu , ultra-ungurismulu amenintia perirenatiunalitatei romane nu nut-1mi dinafara dinpartea unguriloru , ma pe langa tota acesta de-sceptare chiaru si dinlaintru in sinulu natiunei launii romani rateciti.

220

Innuentl'a CXLVII. In urma mai insemnamu , ca spi-culturei na-tiunali din retulu e cultur'a natiunale ce apucase la romanii

Daci'd save- din Daci'a superiore, avii influentia, forte mare siriore asu-pr'a Dacia( asupr'a culturei romaniloru fratiloru nostri dinin

Daci'a inferiore. Aci numai de chtu pots se ieealtu sboru. Romanii cei inflacarati din Daci'a su-periore persecutati de straini in patri'a sea, in po-terea unei constitutiuni afurisite, nepotendu apuchad la nimicu ch romani erh constrinsi a treceCarpatii Ia cei-alalti frati romani, uncle ch a casa,ch intr'ai sei erh aceptati , si impartesIra cu eicultur'a natiunale pe unu pamentu mai fecundu

dreptu reintorcere de impromutulu, ce le era-.mu detori not cei din cote de Carpati de suptuprincepii calvini. Dar' se lasamu se urmeze acleuventele cele frumose ale invetiatului J. Eliadedin Romania : Cei din col' de Carpati ne-au adusunoue luminele din isvorulu filosofiei germane. Dar',fratiloru rumani, mari barbati au esitu dintre voidin cold de Carpati, si de-a-colo a venitu si in zi-durile derapenate din santulu Sava nemuritoriulunostru Georgiu Lazaru, care . . . s'a pusu se aruncesementiele natiunalitatei intr'unu pamentu nelucratusi plenu de rodnicia. Cetiti, teneriloru , pe PauluJorgoviciu, Petra 111a-ior, Cichindealu, Sincai siyeti invetia intr'ensii si limb' a vostra, si cea-a ce aufostu mosii vostrt, si cea-a ce veti pote fi, de veti urmainvetiatureloru loru. Acesti-a toti an fostu jertf'ai,+chinarei loru intru slusb' a natiei. Si mortea lorupote fi o vecinica dovada a inaltei loru solii si a

ei cu desevirsire"1) 8. a. s. a. Blasiulu

') J. Elinde in prefatinnen In Fabulde hii Cichindealu. Bit-cut 1838.

inipliiiirei

221

era fontan'a intielegentiei romane: era Bucuresciie Jasii dela inceputu scaparea romaniloru din Da-ci'a superiore. Lazaru transilvanulu puse temeiuluculturei in Bucuresci cu inceputulu seclului pre-sente : si lui dupa acea-a urmara mai multi ro-mani din cove de Carpati atatu in Bucuresci,catu sl in Jasi. Pe la a. 1820. se afla in scoleledela Jasi Vasiliu Popu Dr. de filosofia e medi-cina unulu dintre cei mai invetiati romani inseclulu XIX. acest-a ca direptore alu scole-loru din Jasi ; ca profesori Fabianu, Coste, Manfys. a. (Iasi de boer. Asachi in Moldavi'a, maitardiu Dr. Murgu , jureconsultulu Bojinca e Dr.Campianu. In Romani'a intre cei mai insemnatimai trecura cei trei barbati invetiati ai roma-niloru : Arone Florianu autorele ,,istoriei tiereiromanesci" e alu mai multoru carti scolastece ,Joane Maiorescu e A. Treb. Laurianu. Cei doid'antaiu ca profesori de istoria : Laurianu ca pro-fesore de filosofia prin invetiaturele loru cele in-alte indemnara si pe romanii de acolo la scientieseriose, candu inainte de acest-a romanii din tierase temea de filosofia, ca bufnitiele de lumina. Asiain patria curatu romana tenerimea romana cu atarie acestoru asemeni barbati facea pasi gigantici indesvoltarea intieleptuale. Cu ocasiunea reorga-nisarei scoleloru din Bucuresci in 1847, cei treitransilvani : Arone, Maiorescu e Laurianu se de-numira de catra guberniulu de acolo de inspep-tori peste cele trei distripte scolastece, in can eraimpartita Romani'a. Ch profesori in Romani'amai era din diverse parti ale Daciei superiori :

-

222

Nicora, Balasiescu, Gabriele Munteanu, Joane Su-ciu , Vasiliu Maiorescu , si altii mai multi, cariparte intemeiara parte sistemisara scolele din Ro-mani'a, si petrecea acolo parte tit inspeptori, parteca profesori.

CXLVIII. Acest-a era starea culturei roma-niloru din Daci'a superiore : si acest-a era con-ditiunea intielegentieloru loru cu erumperearevolutiunei din a. 1848I Acdsta cultura era unuproduptu propriu e imediatu alu natiunei romane,nu guberniulu ungurescu , alu carui devisa era :intunereeu pentru romani; cu atatu mai pucinu con-stitutiunea patriei , care condamna la sierbitute peereditarii tierei au fostu matrea acestei culture.Si deca o natiune sierba atatu de apesata ea ro-manii fa in stare in pucinu tempu , cu pucinemedi-loce tote ale sele a producere din sene en-sasi atat-a : catu nu era in stare romanii se selumineze, se avea episcopi mai inflacarati pentrubenele publicu alu natiunei, nu ca Manuiloviciu,Putnicu e alti episcopi romani renegati e serbitiin Banatu , e chiaru si in Transilvani'a e TJnga-ri'a unguriti?! In scolele strainiloru invetiaromanii: catu nu potea propasire cu stole natiu-nali?! S'au deschisu acumu alte tempuri, tem-puri libere e mai lurninate , cari striga si roma-niloru se lucre e se se lumineze, ca se merite sor-tea, ce o pasreza provedenti'a pentru gentea ro-mana. Va yea lumea, deca romanii din acestuseclu luminatu sci-voru facere acea progresiuneaesurata tempului, lipseloru e medi- loceloru deasta-di , face-voru acelu progresu pe venitoriu,

223

care se respunda in marime intreita cu inceputelefacute de mai bene de unu seclu! Deca strabuniiostri, cei mai meseri e mai apesati de o mie deon nisi multu de cfttu Doi , au fostu in stare ane redicare din propriele sudori scole cele dinBlasiu, a ne crescere barbati, precumu veduramu:atunci generatiunea de asta-di nu vh, fi dernna denumele de romanu, de nu Ira sd facere progreseindiecite dupa mediele, ce le are acumu a mana.Cultur'a, cultur'a v sca$ pe romani, si cultur'anumai natiunale pote fl. Scole natiunali dar' pen-tru romani cu profesori natiunali e limba natiu-nale dela scolele cele satesci pen' la universitatenatiunale-romana: scole natiunali pentru romani:nu unite nici neunite dupa mintea unoru intu-necati, nu unguresci nici serbesci s. a., ci scolenatiunali, si atunci romani cumu dice nemurito-riulu Cichindealu natiune mai alesa nu va fi pepamentu inaintea nostra! Mai alesu asta-di dupace acumu au pasItu si romanii in vietia politica:vieti'a loru politica asia nu se pote cugetare farao universitate natiunale: cumu nu se pote cuge-tare omulu, dupa ce a esItu pe lume, fora nutre-mentu. Far' una universitate natiunale-romana,in care se se cresca junimea romana cea matorapentru scientiele cele mai inalte in limb'a natiu-nale ca-ci romanulu nu cugeta nemtiesce, niciunguresce, nici latinesce fara una mare uni-versitate natiunale: romanii er' voru remanere inetatea copilariei batjocura strainiloru. Romaniiin momentulu de facia n'au atftta lipsa de gimna-sie, ata au de scola juridica-politica; ca-ci preli-

ca

Ineheiare.Conspeptugenera le.

224

minariele gimnasiali le potemu invetia si la straini:dar' dreptu e politica cu folosu pentru natiune nu-mai in universitate natiunale se potu invetiare. Siore se areta romanii astadi pentru infientiare unuiatare institutu mecar' cu atiltu zelu e eneigia, cututu se lupth fericitii nostri parenti pentru inte-meiarea scoleloru din Blasiu, care lucru dupa itn-pregiurarile de atunci a fostu fara asemenare maigreu, de tutu pentru romanii de asta-di redicareaunei universitati natiunali ?I Pe o natiune , careensasi nu face totu tutu pote, care nu se ajutaea ensasi pe sene, el ascepta tote dela altii , peo atare natiune altulu se-o ajute nu a &mita!

tea starea politica, civile, besericesca e intie-leptuale a romaniloru din Daci'a superiore delainceputu, si in care i-au aflatu grandiosele eve-nemente din a. 1848.

Cu acest-a flniramu istori'a romaniloru pen'la a. 1848. Noi n'ainu avutu de cugetu a tiesereintrega e cu de a menuntulu istori'a vechia a ro-maniloru : cl insemnaramu cu distintiune numaiacele lucruri , cari au contribuitu la evolutiuneaevenementeloru din 1848. mai a'esu in Daci'a su-periore.

CXLIX. Istori'a romaniloru din Daci'a su-periore n'a fostu alta , de tutu o asuprire nein-trerupta a romaniloru din partea unguriloru : o

lupta continua intre aceste doue elemente. Nefe-ricirea natiunei nostre a cursu din apesarea ei;4r' d6ca cercamu causele acestei apesari: ace-ste-a le aflamu nu numai in inemiceti'a straini-

225

loru, ci se marturisirnu adeverulu si in deve-retatea romaniloru. Pe dreptu potemu aplecare laromani dis'a lui Rousseau : ca forti'a i-a aruncatuin sierbitute, er' lasitatea i-a facutu sierbi perpetui.

Numai de catu dela inceputulu caderei roma-niloru suptu unguri i vedemu pe romani lup-tandu-se a dese e cu mare eroismu pentru liber-tatea cea perduta a natiunei : banatianii indatasuptu s. Stefanu se lupta a scuturare jugulu un-gurescu, de alta parte in Transilvani'a luptelecele necurmate ale romaniloru asupr'a unguri-loru dela inceputulu domnlei unguresci, e cu dis-tintiune revolutiunea dela 1437, rescol'a lui Horias. a. areta , cum-ca romanii nici-o -data nu-siuitasera, ca acesta tiera pamentu romaneseu ;dara candu vedea strainii, ca nu-i potu invingerepe romani cu armele : atunci arunca intre densiisementia de desbinare, tragea la sene pe cei maide frunte romani din partea besericesca e civile

eh se supuna prin acesti-a tota natiunea . . .

asia s'a intemplatu dorerel de, nobilii romani lape-dandu-se de sangele seu natiunea romana nu maiavit tine se-i apere caus'a in tiera. Asia a remasunatiunea romana afara din tote uniunile e constitu-tiunile, can era facute asupr'a ei , scosa dela totedrepturile tierei. Cate adunari, cite legi, ate con-ventiuni, eate traptate politice au facutu strainii delavenirea lora pen' in a. 1848 in Daci'a superioresi anca totu legi e traptate, prin caH , precumu6 si faimos'a diploma leopoldina, i scotea pe ro-mani dela tote drepturile politice ; si totusi, afarade rescolele poporului , elite le veduramu in de-

bit. Rom. t. I. edit. 2. de 4. P iplu. 15

6

226

cursulu aeestei istorie , ore aflarau-i ver-o-datapasIndu la medilocu irnpreuna cu poporulu si pecei mai de frunte ai natiunei luptandu-se cupoteri unite intr'acolo, candu facea asemenilegi e traptate strainii in tier'a nostra , se aibavotu sl romanii, se prevegbieze, Ere protesteze ese puna pasii cuvenintiosi inaintea regiloru , im-peratiloru e dieteloru pentru drepturile natiu-nei romane? dorere! ac6st-a n'o aflamu lanobilii e toti cei mai de frunte ai natiunei nostrein cursu de atftte secle! ... Au dor' se nu fia,avutu romanii in tempurile vechi barbati, caris'aru fl potutu intreponere cu sucesu pentru na-tiunea romana? bit au avutu, ca-ci StefanuJosika, pe care l'au ucisu la Satmare, StefanuDobo, Dengeleghi, Getzi s. a. au fostu romani,si au fostu eft gubernatori ai Transilvaniei; dar'se lasamu pe acesti-a si se ne aducemu amente, ca Janculu romanulu, pe care ungurii'1u numescu Hunyady Janos, a fostu gubernatorea tota tier'a unguresca, si omu atfttu de potentein fapte, catu numai de elu se temea stamboluluturcescu, de care tremurft, Europ'a, si fiiuluseu Mathia Corvinulu , celu mai mare rege aluUnguriloru si ce au folositu toti acesti romanipentru natiunea loru, au redicatu ei gentea romanala onorea, care i se cuvene in patri'a sea? a aju-tatu Janculu la a. 1437. e 38. pe romanii deatunci, cari nu mai potea suferl barbatiele ungu-riloru? a ajutatu a impedecare atunci conjuratiu-nea celoru trei natiuni asupr' a romaniloru

chiaru sl in tempurile mai noue luptatu-s'au

eft,

ba

227

vre-o-data numerosii noveri romani, ch se numaresca numerulu strainiloru, cl in adunarile detiera se siedia ch roman, nu ch unguri, seapere interese romane , nu straine: cumu faceanoverii unguri e croati, si sasii; seu celu pucinuin cele mai noue tempuri ajutat-au vre-o-datanoverimea e cei mai de frunte ai natiunei mecar'pe episcopii romanesci, pe cari singuri i mai ve-demu din candu in candu a se ocupare cu caus'anatiunale, si cari ajutati de noverimea romana ceanumerosa cfttu nu potea scote la cale? nimicudin tote aceste-a, din contra scimu , ca floreanoverimei, florea natiunei romane se lapeda deromani si se alipi de straini 1 Si acest-a dela in-ceputu totu aria a cursu pen' la a. 1848.

CL. Acestu anu pe care-lu saluta omeni-mea tots, cal pe primaver'a intenerirei sele ne

areta: dem ungurii, can pen' ad avura ceamai mare influentia in sortea natiuniloru monar-chiei austriace, au cunoscutu intr'adeveru spire-tulu tempului inteneritoriu , si deca au lucratudupa insuflarea acestui spiretu santu: seu dorachiaru au pusu pedeca omenimei doritorie de apropasire in cultura, si cumu, pentru-ce e inatu au fa'cutu acest-a? in acestu anu e delaacestu anu incoce vomu yea sl pe romani, ceenergla au desfasiuratu, cu ce constantia e cuce fratietate s'au luptatu e se lupta pen' in diu'ade asta-di, eh se ajunga la libertatea politica,care li se cuvene, si prin tr'ens'a la cultur:a, efericirea acea-a, spre care sunt chiamati dela us-tura ; ore mai rusineza-se romanii si acunm de

15*

228

limb'a romana, de datenele, de portulu e de nu-mele romanu, mai lapeda-se 81 acumu de gintealoru pentru deregutorli e alte folose private:cumu facea pe tempulu asuprirei unguresci; sicari aunt acei romani, ch. se-i dee istori'a la jude-cat'a generatiuniloru venitorie; mai suferu a seinsielare de straini, ch, se perda tempulu in nelu-crare , au sl certandu-se intre sene asupr'a unorulucruri forte merunte si pre de nimicu , si separasesca caus'a natiunei intregi: an dora acumulucra pentru cultur'a e fericirea, pentru vieti'apresente e pentru cea venitoria a tota genteaVIRIBUS UNITIS" ?

--4**0.131804-

DOCUMENTELA

TOMULU I.

I.(la pag. 95. 96. 97.)

Humil lima Propositio Cancellariae Trannico-suli-cae in objecto precum J. Lemeny G. C. etB. Moga N. U. Valachor. Eppi aggravia GentisValachicae pro esequend. jurib. civilib. a. 1791altmo loco exhibita modernis in Comitiis reas-summi et tm Clerum qm ipsam Gentem V.voti cpotem reddi petentium.

ddo. 6. Aug. 1834.Missa ad Exp. 23. Aug.Prom. 3. Sept.

Sacratissima Majestas!Demisse advolutum supplicem Libellum Joannis Lentenyi

Gr. Catholici, et Basilii Mega Non-Unitorum in TransilvaniaEpiscopi, tenore cujus iidem, qua repraesentantes Valachorum,aggravia et postulata Gentis suae nomine, pro csequendis, quaeolim praehabuissent, juribus civilibus anno 1791 altissimo locoexhibita, modernis in Comitiis reassummi, cum suppletoriisper denatos in munere episcopali antecessores suos substratisdilucidationibus et documentis combinari ac quoad omnia tamClerum, quam ipsam Gentem Valachorum voti compotem reddipetunt, dignata est Majestas Vestra Sacratissima medio b.litterarum manualium de dato 12. Julii anni currentis exara-

230

tartan, reverenter isthic adnexarum, fidelissimo hale Dicasterioaulico eo cum mandato clementer transmittere, ut refiexe adanteriores hoc in objecto interventas pertractationes, exactameodem altefatae praestet informationem, ac super petito ma-ture perpensam depromat opinionem.

Fundamentum praesentis supplicis Libel li constituunt mo-menta aggraviorum gentis Valachicae anno adhuc 1791 por-recta , ad quae dicti etiam Episcopi se provocant. Ob ar-etutn igitur, qui ills inter, et recentem hanc expositionem sub-versatur nexum, fine item illustrandae in suo complexu hujusmateriae priora per apices recapitulanda veniunt.

Sub cursu Comitiorum anno 1791 in magno Transilvaniaeprincipatu celebratorum, nomine universae in ditto principatuValachicae nationis supplex quidam in copia h. isthic advo-lutus, typis quoque impressus, divo Leopoldo Majestatis Ve-strae Sacratissiume piae memorise genitori substratus fueratLibellus, in quo gens haec se pro regnicolari natione decla-rani, et ad usum munium jurium civilinm, ex quo temporumduntaxat injuria se excidisse exposuit, reponi, ac in speciejuxta ipsissima Instantiae verba, sequentia sibi concede petiere:

1) Ut odiosae et ignominiae plenae nomenclationes tolerati,admissi, inter status non reputati aliaeque hujusmodi, quaetamquam externae maculae sine jure et auctoritate nationiValachicae affixae fuerunt, prorsus demantur, atque velutiindignae, et injuriae publice revocentur ac deleantur, sicquerediviva Natio Valachica ad usum omnium jurium civilium etregnicolarium repouatur; proinde

2) Nationi supplicanti inter regnicolares nationes idem lo-cus, quern ipsa juxta provocatum (ex Georgii Pray disserta-tionibtts historiae criticae in annales Hunnorum etc. pag. 163)testimonium Conventus B. M. V. de Clue Monostra a. 1437tenuit, restituatur.

3) Clerus hujus nationis orientali Ecclesiae addictus, abs-que discrimine an cum Ecclesia occidentali in omnibus idemsentiat vel minus, nobilitas item et plebs tam civica, quamninths eodem plane modo ac Clerus, nobilitas et plebs na-tionum, systhema Unionis constituentium, consideretur et tra-ctetur, eorundemqne beneficiorum particeps reddatur.

231

4) In Cotnitatibus, Sedibus et Districtibus, civicisque corn-munita tibus , occasione electionis officialium , et ad Comitiadeputatorum, spud aulica item et provincialia Dicasteria oc-curentibus officiorum restaurationibus et promotionibus appli-candorum ex bac natione proportionato numero individuorumjusta reflexio habeatur.

Supplex hic Libellus in sequelam altissimae Resolution'sRegiae erga d. adnexam sub Nro. 4004 1791 praesidialempropositionem elargitae medio b. Rescripti Regii sub 18. Maji1791 SS. et 00. eo fine transmissus exstitit: ut assumptapro basi et cynosura artic. 6ti anni 1744 dispositione, expo-sita gravamina et postulate supplicantium penitius expendan-tur et post maturam deliberati onem opportune proponantur me-dia, qualiter ex consideratione boni publici memoratis provin-ciae ineolis aequa, et Systhemati Transilvaniae conform; rationeconsuli, illisque usus beneficiorum concivilitatis una cum liberoReligionis exercitio sine distinctione ritus pro futuris tempo-ribus lege publica sanciri, simulque intertentioni etiam Clan'utriusque ritus convenienter prospici, ac una rudioris plebisvalachicae culture promoveri, ac cum successu propagari possit.

Excepere mox attactum supplicem Libellum aliae ipsiusCleri Gr. Catholici preces, sub Nro. 3454. 1791. homagiali incultu isthic adnexae, ac super eo fusae, quatenus idem sublatatolerati nomenclatione juxta Diplopata (annis 1699, 1701, 1708)b. sibi concessa, tractetur, at eo prorsus modo, quo reliquiPatriae Cives, communium beneficiorum particeps efficiatur.

Cujusmodi preces pariter SS. et 00. ope Rescripti Regiisub 28. Junii 1791 exarati cum altissimo annutu erga d. ad-jacentem sub Nro. 4132. 1791 propositionem clementer pate-facto , in nexu anterioris supplicis Libelli eo scopo trans-missae exstitere ut his quoque Cleri Gr. Catholici Transil-vanici desideriis , et dispositione praecitati articuli pro basiposita , consilia ineant , sententiam suam de eo : qua rationesupplieantibus pro justo et aequo subveniendum querelarum-qua causa tolleuda sit , pro altissima resolutione regia sub-missuri

Accessit in supplementum praeexposiforum binorum suppli-cium Libellorum tertia quoque Valachorum , individua suae

232

nationis competenti proportions ad officia publica applicariorantium Instantia penes altissimas litteras manuales exmissa,heicque sub Nro. 4984, 1791 hie adnexa, ac in sequeltun al-tissime resolutae numerum 5167, 1791 praesefcrentis reveren-ter pariter adjacentis propusitionis, usque ad adventum Re la-tionis a SS. et 00. in substrato depostae, seposita.

Rementionati SS. at 00. reflexe ad utriusque ordinis pre-ces, ductum praecitatorum Rescriptorum Regiorum secuti, con-siderationes sues tenore d. advolutae Repraesentationis suaein sequentibus manifcstarunt:

Quatuor esse momenta, quae in deliberationem summendaipsis proposita fuissent, et quidem:

1) Id: qualiter supplicantibus benefizium concivilitatis con-cedi , qualiter item

2) Liberum eisdem religionis exercitium admitti et3) quomodo de congrua Cleri utriusque intertentione pro-

videri possit, ac4) quaenam media ad promovendam rudioris plebis Va-

lachicae culturam, hancque cum successu temporis propagan-dam adhibenda sint

Quod primum attinet: de adnittendo supplicantibus con-civilitatis jure , antelati SS. et 00. praetermissis illis, quaesupplicantes de origins sua louga narratione ex historicis qui-busdam scriptoribus, ut plurimum inter se discrepantibus, necnisi historicam, quae tenuis admoduin est fidem merenti-bus , depromtarum serie adducunt , et vol simplici negationerefutari queunt, assertionibus, declarant , Systema Tran-silvaniae Legibus, diplomaticisque Sanctionibus firmatum, con-stituere ties in eodem Principatu Nationes, Hungaram utpotein Comitatibus , Siculicam in Siculicis , et Saxonicam in Sa-xonicalibus Sedibus habitantes, tribusque his corpus politicumconstituentibus nationibus immixtos esse praeter alterius gene-ric et nationis imeolas Valachos etiam non quidem a primesillis Romanorum reliquiis , quorum supplicantes in Bede pre-cum stutrum rneminerunt, originem trahentes, quales existerenullo evinci potest documento, verum nt plurimum advenartn,qni e finitimis Provinciis in Transilvaniatm se recipientes, boahabitationis suae ibidem fixerunt successores.

233

Praernissa generali hac declaratione iidem SS. et 00. re-censent in particulari conditionem Valachorum in gremio di-ctarum trium nationum domiciliatorum, et juxta bane partitio-nen, dicunt, et quidem

Relate ad Comitatus: Valachos in his degentes vel esseNobiles aut Libertinos, vel denique Colonos jurisdictioni Do-min Hum terrestrium subjectos. Nobilitatem seu sit origineHungara, seu Valachica, dununodo aliquam e quatuor recep-tis profitentur religionem , una eademque nobilitari praeroga-tiva gaudere, iisdemque frui libertatibus , beneficiis et immn-nitatibus, posteaquam enim, quispiam Valachorum positis proPrincipe et Patria meritis e plebea sorte in coetum verorumRegni nobilium cooptari meruit, eum neque a bonus, juribus-que possessionariis adipisceudis , neque a gerendis publicismuniis arced, ad quod probandum luculenta saris exstarenttam remotiorum , quam recentiorum temporum testimonia.Libertinorum vero tam Hungarorum gram Valachorum unameandemque esse tam libertatem , quam publica onera ferendiobligationem, et quemadmodum Sungari Libertini: ita ejusdemconditionis Valachi tam in pendenda contributione, quam veroaliis Communitatum, in quarum gremio commorantur, oneribussupportandis, parem experirentur sortem. Rusticos deniqueseu sint origine Hungari , quales non pauci reperiuntur, , seuValachi, praeter publica contributionis solvendae, aliaque Corn-munitatum onera, quae supportare, instar Libertinorum tenen-tar, servitiis etiam dominalibus praestandis esse obnoxios.

Quod sedes Siculicales attinet : In his perinde Nobiles,Libertinos, et Colonos occurrere, et praeter Nationem Siculi-cam alios etiam incolas et Valachos etiam licet pauco numeroibidem reperiri, hos tamen Valachos non alteri, quam Colono-rum conditioni adscriptos ease, et non secus ac ipsos SiculosColonos ad fereirda onera publics et praestanda quoque ser-vitia dominalia adstringi.

E quibus luculenter patere expositionem Supplicantium,qua se ab usu beneficiorum, juriumque eoncivilitatis exclusosesse, altissimo loco conquesti sunt, qnoad illos , qui in gre-mio Comitatuum Sediumque siculicalium stint constituti , etaliquam a quatuor receptis religionibus profitentur a veritate

234

prorsns alienam esse. Nobilem enim origine Valaehum earnnobili Hungaro vel Siculo iisdem gaudere, ut praemisstun cat,libertatibus , privilegiis et immunitatibus, Libertinorum cujus-curnque sint nationis eandem ease tam libertatem, quam one-rum ferendornm obligationem, Colonos pariter iisdem et nonmajorIbus obnoxios ease praestationibus. Cumve juxta prae-missa in gremio Comitatuum Sediumque siculicalium degentesValachi jam antehac obtinuerint aequalia secundum conditio-nes suas cum ceteris incolis jura, ampliorem concivilitatis gra-dam its tribui posse, se non videre, nisi eis quartae Nationa-litatis erectio tribuatur, quod quemadmodum legibus , consti-tutionibusque Transilvaniae signanter articulo 6. anni 1774, quiid disponit : ut Nobiles et Ecclesiastici Uniti (alia enim essetratio Non- unitorum) trium in ditto Principatu nationum,ubi per adeptioncm bonornm sedem fixerint, absque quartaanationalitatis erectione, annumerentur, , adversatur, ita altissi-mae quoque intentions Regiae, siquidem juxta eandem grava-mina et postulate Supplicantium assnmpta pro basi et cy-nosura praecitati Articuli dispositione pertractanda fuerint,contrarium foret.

Quantum porro concernit nationem Saxonicam, deputatosejusdem in consessu regnicolari declarasse: Valachos in Sedi-bus Saxonicalibus constitutos ease parti.n advenas e vicinisProvinciis, partim Colonos profugos ex aliis Transilvaniae par-tibus, sub certis conditionibus eo admissos, prout hoc fide do-cumentorum constaret, nec prius ad jura concivilitatis admis-sos fuisse Valachos spud Saxones, quam anno 1781 , intro-ducta per divum,Tosefum II. Imperatorem in nationem Saxo-nienin universali Concivilitate, quale jus post revocatorium dedato 28. Jan. 1791. exaratum rescriptum regium relate adValachos exstinctum esset. Declarasse praeterea eosdem de-putatos : se hand esse alienos, ut conditio Valachorum meliorreddatur, iisquc jus concivilitatis absque convulsione Systhema-tis internarumque nationis Saxonicae constitutionum in nationeSaxonica quoque admittatur, quia tamen in re tanti moments,inconsultis Sedium Districtuumque, quos repraesentant, corn-munitatibus , opinionem suam depromere, integrum sibi forebaud existimarent altissimo loco id clementer indulger! pe-

/Hi

23

tiisse ; ut negotium Valachorum in gremio sui degentlum adfutura usque Comitia in suspenso relinquatur.

Ad secundum petiti momentum; ut nimirum its liberum re-ligionis exercitium sine discrimine ritus admittatur: SaepefatiSS. et 00. reflectunt : religioni Graeci ritus unitae , postea.quam haec tenore artienlorum 6. 7. 1744 cum religione Ro-mano-Catholica conjuncts fuisset, juribus et beneficiis religio-nis illius abunde prospectum esse, adeo: nt rationem prorsusnullam videant, cur Clerus Graeco - Catholicus novas intuituhalite altissimo loco fuderit preces. Allem vero ease ratio-nem Religionis Graeci ritus non-nnitae, Systhema enim Prin-cipatus Transilvaniae consistere, ut saepe jam attactum est,e tribus nationibus, quatuor praeterea lege receptis religioni-bus, quae si multiplicarentnr, everterentur leges fundamenta-lesque patriae constitutiones, quare respects Dis-unitorum re-ligionis opportunissimum videri remedium; ut quemadmodumReligio Graeci ritus units se Romano - Catholicae religioni as-sociavit : ita Religio Dis-unitorum alicui e quatuor receptisreliyionibus se adjungeret, ne cum convulsione SysthematisTransilvanici quinta lege recepta religio in Principatn admit-tatur. In'erim quemadmodum hactenus religio haec quoadliberum exercitium turbata non fuit : ita ne in eo deincepsquoque turbetnr , absque eo , quin illa pro lege recepta reli-gions lege publica declaretur, speciali articulo desuper con-dito, eosdem SS. et 00. cautum ease voluisse eamque se proaltissima confirmatione anbmisisse.

Quoad tertium punctum de eo sonans : ut ratione interten-tionis cleri utriusque convenienter prospiciatur, SS. et 00. sensasua eo manifestant, quod cum bona ecclesiastics temporibusIsabelae Reginae secularisata , intertentioni ejusdem Reginaeejusque filii (Joaunis Sigismundi Zapolia) communi Principleet SS. consensu destinata fuissent , ab eo tempore parochiasui ritus necessaria sustentandae vitae media quaelibet religioipsamet suppeditet, quae delude successu temporis munificen-tia Principum et liberalitate privatorum aucta aunt, hint nonaliud intertentionis etiam cleri Graeci ritus seu Unitoruni seu1)is- unitorum medium superesse videatur, quam ut de congruaeorion intertentione cujubvis Cleri respective Religionis Hese-

236

clue prospiciant; formasse praeterea Episcopum Graeco-Catho-licum medio insinuate sui deputationi regnicolari porrecti illampraetensioncm, ut parochis Valachis in fundo regio constitutisdecinute ita prout pastoribus religioni Augustanae confessioniaddictorum penduntur ab auditoribus adrninistrentur, , astcum deputati nationis Saxonicae universas dectmas pastoribussuis vi privilegiorum et sententiarum judicialium competerecontendissent, hive desiderio fati Episcopi Gr. Catholici deferrnon potuisse eumdemque ad viam juris cum hac sua prae-tensione relegatum extitisse.

Quoad guartum punctum : quo altissime praecipitur, ut adpromovendam plebis Valachicae culturam media proponantur

et 00. semet eo enunciant , rood cum rationes ruditatisgentis hujus non aliunde repetcndae sint , quam ab imperitiaet ruditate parochorum, qui pro destinatione sua quidem audi-toribus suis praecepta morum tradere , officiaque civis et ho-minis in humana societate constituti explanare , atque verboet exemplo facem praeferre deberent, ast ipsi ad committendafacinora saepe auctores essent. Hinc ad promovendam gentisculturam ante omnia necessarium sit educationi Cleri Valachiciprospicere, ideoque deputationi pro elaborandis ad futura co-mitia ecclesiasticis objectis ordinatae inter alia eidem comissaobjects, illud etiam praescripsisse, ut de eo, qualiter de con-venienti Cleri Religionum Graeci ritus tam unitae quam non-nnitae educatione provideri possit, modum invenire elaboran-dumque eatenus plenum , ipsis SS. et 00. substernere baudintermittat post instituendam desuper ulteriorem comitialem de-liberationem altissimo conspectui substernendum, et haec re-praesentatio SS. et 00. medio humillimae de dato 10. Martiisub praecitato Numero 5495 anni 1791 uti ex advoluto Ma-jestas Vestra gratiose perspicere dignabitur, altissimae substratafait resolutioni Regiae.

Tempore intermedio, donee scilicet erga praedeductam SS.et 00. relationem altissima subsecuta fuisset resolutioDis -unitus Valachorum Episcopus Gerasimus Adamovits idsibi indulgeri petierat, nt in qualitate Deputati universae na-tionis Valachicae negotia ejusdem spud augustam aulam pro -moturus sursum accedere possit sed huic petito teste d. ad-

Si.

Regia,

237

nexa sub Nro. 7279, 1791 propositione ea solum rations de-latum fuit: quod earn utrique Graeci ritus Episcopi licentiamViennam accedendi jam obtinuissent, hint lidem nonnisi quaprivati supplicantes, non autem qua deputati considerandi sint.

Paulo post supervenit Mind dictorum Episcoporum memo-riale altissimam signaturam nactum, et isthic sub Nro. 1340,1792 reverenter adlateratum, ope cujus occurentes sibi quoadRepraesentationeru SS. et 00. erga priorem nomine univusaenationis Valachicae porrectum supplicem Libel lum praestitam,exhibere animadversiones accluso uno extra. to documentorumin comprobationem assertorum servientium, cujusmodi memo-ride in sequelam d. pariter advolutae altissime resolutae ob-sequentissimi Dicasterii hujus aulici propositionis numerum2132, 1792 praeseferentis eo superatum est: quod tenore de-creti ad antelatos Episcopos de dato 26. Maji 1792 exaratiiisdem serio expositum exstiterit, quod absque legitimationemissionis suae in obversum b. resolution's Regiae nomine to-tius nationis Valachicae de talibus egerint negotiis, de quibusdictae nationi Dec constare potest, praeterea vero non modoSS. et 00. inconvenientihus expressionibus afficere, sed etiamLeges, Resolutionesque Regias et Diplomata Regia vellicarepraesumserint , unaque penes impositam ipsis quoad populumValachicum in obsequio teneudum responsabilitatem. ilia dataeis fuerit assecuratio: quod Majestas Vestra Sacratissima Gen-tem quoque Valachicam cum suo Clero inter eeteros fidelesmos subditos dementia Regia complecti et fovere, omnibusqueillis beneficiis, quae leges citra praejudicium aliarum Nationumet Religionum admittunt, beare velit.

Antelati Episcopi factam sibi ob id : quod negotia Natio-nis suae absque credentionalibus agere praesumserint, seriamexpositionem , medio reverenter adlaterati supplicis LibelliNro. 2812, 1792 signati diversa eatenus adferendo motive, de-precati stint, et in effectum prectim suarum consolatorias progente Valachica elargiri petiere resolutiones. Qualiter haeetiam preces superatae sint, Majestas Vestra Sacratissima ereverenter accluso sub Nro. 2812, 1792 concepts decreti adsupplicantes Rpiseopos exarati, priori ad illos expedito Deereton potiori conformi eletnenter perspieere dignabitur.

238

Superius recensita SS. et 00. relatione cum d. obsequen-tissimae Cancellariae hujus aulicae opinione altissimo conspe-ctui substrata, submissoque e comitiis projectato quoad liberumReligionis Die-Unitorum exercitium articulo, in conferen-tialiconsilio, uti h. adnexae sub numeris 2062 et 2075, 1792Literae manuales cum marginali in propositions Nro. 2073,1792 signata, legibili notatione combinatae repandunt, diebus10. et 16. Aprilis 1792 discussis , Majestas Vestra Sacratis-sima respects subversantium gentle Valachicae precum ilium,qui in serie articulornm de anno 1791 60. est, b. confirmaredignata est , juxta quem Religio orientalis Graeci ritus nonunits , hactenus inter tolerates religiones recensita, in liberosuo exercitio eomodo confinnatur : ut omnes hujus religionisasseclae ab Episcopo sui ritus per Majestatem Vestram Sa-cratissimam denominando dependeant, et pro sua conditionsad instar reliquorum Incolarum tractentur, , neque in ferendispublicis oneribus, aliisque praestationibus prae aliis graventur,juribus Vestrae Majestatis circa negotia Cleri, Ecclesiae, tun-dationum, et educationis Juventutis porro quoque in salvo re-lictis. Quantum vero applicationem dis-unitorum Valachorumad officia publics respicit: hujus intuitu virtute b. RescriptiRegii sub 26. Maji 1792 exarati, isthicque sub Nro. 3167 1792hie copialiter adnexi, juxta punctum illins 46 dignata est Ma-jestatis Sacratissima clementer resolvere: illos etiam si requi-sitis qualitatibus instructi fuerint ad omnia ilia officia , quaeper leges ad quatuor receptas Religiones restricta non sunt,admovendos ease.

Interventis respectu anteriorum Gentis Valachicae precumofficiosis pertractationibus sun serie recapitulatis, jam ad ipsacontents supplicis per Episcopos Lemenyi et Moga porrectiLibelli animus advertendus est.

Praefati Episcopi in limine harum suarum precum decla-rant : se fundamento affidationis Regiae Joanni Babb et Ge-rasimo Adamovits sub 26. Maji et 21. Julii anni 1792 , utisuperius jam praemissum habetur, de allevianda plebis Va-lachicae sorte datae, motiva item responsabili:atis ante-cessoribus suis impositae, et vi muneris in se derivatae, hassuas preces, post intervallum 41. annorum, intra quod gene

239

Valachorum, quae reliquas Transilvaniae nationes frequentiasuperat et omnia belli pacisque onera rnajori prae ceteris men-aura supportat, nullum tamen experts est alleviamen, pro me-dela reiterare , praeallatarumque precum et poatulatorumde veritate se tanto magis convictos ease in ulteriori contextuhujus suae Instantiae ennunciant:

a) quod Valachi nec a nature, neque per Leges a Juribuset Beneficiis regnicolaribus exclusi sint; a natura enim eosdemquoque qualificatos ease : ut juribus concivilitatis ac omnibusBeneficiis praerogativisque inde profluentibus utatur luculen-ter evinceret usus, antiquioribus temporibus eatenus jam prae-habitus, Lex autem positiva, vi cujus ab exercitio jurium, inhumana natura radicatorum, privata esset, dietaliter lata nullareperiretur, eominus patratum facinus tantam poenam post setrahens adversus illos comprobari posset.

b) Quod Gene Valachica nec inter toleratas , pro pallvulgo habetnr, reputari possit, nam qua tali adeoque ad con-stitutivum Principatus Transilvaniae haud spectanti, facultasemigrandi salva manere deberet , jam vero emigratio ne qui-dem singularibus individuis, multo minus integrae nationi ad-mitteretur, , procul dubio illo ex fundamento: quod supponibaud possit in locum Valachorum tantam multitudinem, quan-tum illi efficiunt, ad bajulanda segue tot onera, desertas se-des, absque en, quin jurium civilium particeps redden., oc-cupaturam.

c) Quod modernum Systhema Transilvaniae cum Valacho-rum exclusione introductum, antiquioribus seculis haud vigue-rit, praeter documenta enim in supplici libello ejusdem natio-nis anno 1791 porrecto, provocata et partim adnexa Trans-sumptum Literarum, quod familia Herszenyi in processu perFiscum regium ratione bonorum in Districtu Fogaras proerectione militiae limitaneae occupatorum , ad productionemadstricta Transmissionalibus suis inseruit, perhiberet: Olahos,id est Valachos in congregatione coram Rege Huftgariae An-drea III. circa finem seculi 13. et initinm 14. celebrata cumuniversis Nobilibns , Siculis et Saxonibus pro Tribunali se-disse. Quod porro SS. et 00. Transilvaniae in reflexioni-bus suis ad communicatum secum supplicem Libellum Vala-

240

chorum depromtis , ipsimet agnoverint, Systhema modernumrecentioris nevi esse , dum declarant : Supplicantis Nationispctito absque convulsions Systhematis ab aliguod seculis(idest a quo ad tres Nationes et quatuor religiones restric-turn est) vigentis , deferri non posse; quod denique iidetnSS. et 00. eoquoque semet declaraverint: ut prout in Conti-tatibus, Districtibus et Sedibus Siculicis nobiles Valachi eadempraerogativa gaudcnt , qua nobiles Bunged et Siculi, liberiporro Valachi eadem libertate, qua liberi Hungari et Siculi,ita etiani in Sedibus Saxonicalibus, fundo quippe Regio, Saxoprae Valacho nullam praerogativam praetendere possit, sedomnes ejusdem Incolae pro uno populo, iisdem juribus et Be-neficiis gaudente, haberi debeant.

d) Quod spectate aequalitate per SS. et 00. praedeclaratomodo recognita, non videatur, , quid obstare possit; ne etiamValachi ad instar Hungarorum, Siculorum et Saxonunr suonomine, sicut antiquitus, ita nunc quoque Nationem consti-tuent, nec turbaretnr Systhema Transilvaniae, si Valachi proquarta Natione declararentur.

Opinio.Praedednctum Episcoporum Graeco-Catholici Fogarasiensis

et Dis-unitorum supplicem Libellum obsequentissima haec Can-cellaria aulica in nexu praernissarum pertractationum ea de-missa cum opinione substernere sustinet: quod Eadem

1) quoad motive per supplicantes in fulcimentum petiti suiaddncta, et respective e supplicibus Libellis sub Nris. 4004.1791. 1340. 1792 d. acclusis, reiterate, semet ad has propo-sitiones sub 1. Aprilis anni 1791 , 10. Martii et 11. Aprilis1792 praestitas ac sub Nris. 4004. 1791, 5495. 1791 et 1340.1792 d.'acclusas provocare sustineat, id unite adhuc refle-ctendo : illud supplicantium argumentum, quod Valachi Tran-silvani onera belli et pacis prae tribus nati nibus per legesdiplomaticasque Sanctiones firmatum totius Magni PrincipatusTransilvanine corpus et Systhema constituentibus majori inmensura bajulent pro fundato recognosci nequire : maximaenim praelatorum Valachornm pars colonicalis est conditionis,qui in bonis fiscalibus et nobilium Hungaricae Siculicae ac

241

etiam Valttchicae originis, cadem nihilominus nobilitatis prae-roga iva gaudentium jure successionis, ac maxima in parte vidonationalium a'legitimis Transilvaniae Regnantibus adeptorumpossessis dispersim habitantes , prout paris conditionis ColoniHungari, Siculi et Saxones, absque ulla inter ipsos observatadistinctione , pro beneficiis a Dominis suis terrestribus juxtavigentem usum, vigore item praeexistentium Urbariorum acsecundum praescriptum punctorum regulativorum anni 1769emanatorum et vigore nov. articuli 28 de anno 1791 provi-sorio modo robore legali gaudentium obtentis penes praestatio-nes urbariales juxta spiritum legum patriarum edam oneracommnnia supportare tenentur.

2) Quoad mcritum petiti supplicantium illamque querulosamexpositionem, quod licet SIM Majestas Sacratissima medio bb.Resolutionum Regiarum, quas sui praedecessores sub 26. Majiet 21. Julii anni 1792 obtinuerunt, clementer polliceri dignatasit : Valachos Transilvanos omnibus illis beneficiis, quae le-ges citra pracjudicium aliarum nationum at religionum admit-tunt , clementer beare velle , eosdem altissime appromissamGratiam jam per 41. et quod excedit annos quiete etiam prae-stolari, quin sortis suae meliorationem hucadusque experiendifortunam habuissent, humillime repraesentare partium suarumesse ducat: quod haec supplicantes sine macula ingratitudinisasserere nequeant, nani

A) Valachis id, plod ipsis, qua quartae nationi beneficiumconcivilitatis concedatur nec appromissum esse, nec absqueconvulsion Magni Principatus Transilvaniae leg-tills Systhema-tis, prout id articulo 6. anni 1744 pronunciatum habetur, eis-dem concedi posse. Alioquin

B) In libero religionis exercitio non solum ValachosGraeco-Catholicos iisdem cum lege receptae Romano-Catholi-cae religionis fidelibus juribus et immunitatibus gandentes,verum vigore articuli nov. 66. 1791. sub certis cautelis etiamValachos Graeci ritus Die - unitos confirinatos , ac virtute b.rescripti regii sub 26. Maji nnmeroque 2893 anni 1792 ema-nati (cujus conceptus sub numero 12. demisse acclusus babe-tur) altissime resolutum extitisse illos etiam idest Graeci ritusDisnnitos, si requisitis qualitatibus instructi fuerint, ad omnia

let. Rom. t. 1. edit. 2. de A. Peptu. 16

242

ilia officia, quae per leges ad quatnor receptas religiones ad-s tricta non sunt, admovendos esse.

C) De congrua Cleri utriusque intertentione, et de promo-venda rudioris plebis Valachicae cultura, eaque cum successu tem-poris propaganda, SS. et 00. 1790-91 dietaliter congregatossollicitos quidem fuisse per (subseq. altissime confirrnatum)nov. articulum 64. ejusque p. 6. Systhematicae deputationi inEcclesiastic's objectis ordinatae, Mud etiam praescribendo, utde Parochorum cujusvis Religionis intertentione et de eo,qualiter de convenienti Cleri Religionum Graeci ritus tamunitae, quam non unitae educatione provideri possit , moduminvenire , elaborandumque eatenus planum, SS. et 00. sub-sternere hand intermittat, post institnendem desuper ulterio-rem deliberationem Suae Majestatis Sacratissimae conspectuisubsternendum, quod operatum praeallatae deputation's interimper SS. et 00. adhuc revideri nequivisse, sperare tamen licere,quod in sequelam b. Rescripti regii sub 15. Julii numeroque3407 anni currentis recentius ad SS. et 00. actu dietalitercongregatos altissime demissi, congrua adornabuntur: quo satoordine quaestionatum etiam operatum revideri, ac salutareseatenus quoque ferti possint leges. Quod nihilominus prae-missis non obstantibus Sua Majestas Sacratissima pro innatadementia ac paterna sollicitndine ad felicitatem populoramsuorum directa, vigore bb. Rescriptornm Regiorum quoad in-tertentionern Parochornm, regulationem Ecclesiarum ac Scho-larum trivalium sub 10 Maji anni 1816 Nro. 1281 emanato.rum salutares Plebis Valachicae gratitndinem merit° prome-rentes, quas supplicantes Episcopi grato animo recolere debe-rent, adornare dignata sit dispositiones , quarum uberior ex-planatio in sequelam precum per concernentes Episcopos , si-gnanter per defunctum Episcopum Graeco-Catholicum Fogara-siensem, altissimo loco exhibitartun , actu in officiosa consti-tuitur pertractatione. Quod denique

E) Praemissormn consideratione supplicantes Episcopi perDecretum ad eosdem dimittendum eo inviandi forent, ut ipatauditoresque sui alioquin beneficio legum nov. art. 6. de anno1744, et 66. 1791 item b. Resolutionis Regiae sub Nro. 2893anno 1792 emanatae fruentes, resultatum uberioris SS. et 00.

243

dietalis pertractIttionis occasione revisionis operati concernen-tis Systhematicae Deputationis snscipiendae ac edendam eate-nns altissimam resolutionem regiam quiete praestolentur, acsemet porro quoque altissimi Suae Majestatis Sacratissimaefavoris ac vere paternae gratiae dignos roddere satagant.

V i ennae 6. Aug. 1834."

H.(la pag. 115. 116.)

Protestulu Consistoriului din Blasiu in contealimbei unguresci la a. 1842.

Illustrissime ac Reverendissime Domine Epi-scope, Domino Praesul, et Parens nobis Gratio-

sissimelPrimum e publicis ephemeridibus de projectato proximis

diebus in Comitiis diaetalibns articulo circa introducendum,non modo in civilibus ac militaribus, sed etiam ecclesiasticisjurisclictionibus, neque in mutuis tantum earum corresponden-tiis, verum in ipsa quoque Dioecesium administratione ac ju-ventutis institutione, diplomaticum et nniversalem linguae hun-garicae usum, sole tantum natione saxonica, in internis suisnegotiis lingua germanica dirigendis permissa, edoctum, atqueserifs consequentiis introducendae ejusmodi sanctissima quae-piam jury naturalia in periculum adducentis innovationis, ex-territum hocce Consistorium, vi incumbentis sibi obligationisquoque circa jury et privilegia hujus Dioeceseos, cujus inte-rior administratio in parte concredita eat, in vigilandi , atqueplena fiducia eandem Illustritatis quoque vestrae in hoc ne-gotio esse mentem, officii sui esse duxit, Illustritatem vostramtenore praesentium humillime rogare, quatenus , antequampraeattactus articulus diaetalis sacratissimae suae Majestatisassensu, vim legis obtineret obligantem, eandem sacratissimamsuam Majestatem humillimis precibus exorare dignaretur, qua-tenue Clerum huncce graeco-catholicum, tam quoad internamhujus Dioeceseos administrationem, quam juventutis et populi

16*

244

institutionem, porro quoque in nsu vernaculae linguae vala-chime, matrisque latinae clementissime manutenere dignare-tnr, eo, quod Clerus hicce, qni per suam cum ecclesia catho-lica romana unionem articulariter receptus, aequalibus cumcaeteris receptis religionibus, juribus gandere deberet, in Co-mitiis dinetalibus nub() modo repraesentatus , neque etiamquoad hoc tanti momenti objectnm, jus scilicet Materna sualingua in propriis negotiis utendi, juri subsistentiae personalissupper, inalienabile, et inpraescriptibile, consultus et anditussit, turn quod etiam usus hujus, alteriusve linguae nulla om-nino ad speciem proxima cum religione connexio sit; quiptamen Clerus hicce, propriam suam nationalem linguam, usuquoque religioso in sacris longo jam saeculorum decursu, con-secratam possidet, cuique unice lentos illos quidem proh dolor!minime tamen spernendos, in culture et institntione passus inacceptis referendos habet, facile praevideat hocce Consistorium,si in locum illins, atque doctae latinae matris, lingua bungs-rica substituatur, quae tamen nec ipsa satis adhuc exculta est,neque copia bonorum librorum abundat; nationi vero va-lachicae e cujus gremio Clerus hic unice sua individna de-summit, fere penitus ignota, imo ob praeponderantem nostro-rum popularium multitndinem, atque exiguum respective hnn-garorum numerum plerumque sedes siculicales extra consortiumnostratinm incolentium nullis etiam mediis notior reddenda,. non modo nullum deinceps sperari ulteriorem posse pro-gressum; sed e contrario ob continua duplicis hujus inviceminfensi elementi, aliaque nefors occurrentia impedimenta, me-tuendum ease, ne in pristinam barbariem, e qua vix, etnonnisi expulsa lingua sclavica, aliquantulum Clerus et Natioeluctari potuit, -- misere relabamur.

Sed etiam nulla alia plane in bonum Principis, Patriaeac Religionis ex nniversali hoc linguae hungaricae in hocPrincipatu usu redundans ntilitas major perspici potest, quodsi vero tali institutione hungaricae nationalitati robur fortemajus, majorqne soliditas aceresceret, earn tamen institn-tionem vix alleviationi onerum nostrornm, neque etiam mu-tuae inter diversas has nationes augendae concordiae inservi-turam; sed majoris potius odii ob coactiva media, quae a

245

parte nationalitatis hungaricae contra reluctans naturali in-stinctu pro materna sua lingua valachicum elerneutum, si le-gis quoque accedat obligatio, certo adhibenda praevidentur,novum tantum fomitem, acerbiusque fore incitamentum, tamipsum hocce credit Consistorium, quam edam omnes cordatosviros, quibus mutuae harum duarum nationum relationes co-gnitae sunt, idem censere sibi persuasum habet.

Quodsi vero porro projectati articuli diaetalis punctum 7.et 8. attentius consideremus, quibus 1. linguae hungaricae co-guitio, post decem annos exclusiva conditio ad galley's offi-cia ecclesiastica suscipiendorum decernitur. 2. Scientiae inscholis blasiensibus itidem post decem annos nonnisi idiomatehungarico proponendae decernuntur; et 3. linguae hungari-cae institutio etiam in scholia pagensibus introducendastatuitur, diffiteri non possumus , grave noble , ecclesiae no-strac, et nationalitati periculum imminere, nam:

Quoad 1. praevideri non potest viros ad officio ecclesia-stica caeteroquin dignissimos et aptissimos, semper etiam lin-guae hungaricae gnaros fore; verum prouti nunc, ita dehincquoque erunt non pauci digni aptique ad officia , linguarumitem aliarum, latinae, germanicae et valachicae gnari, qui non-nisi cum gravi ecclesiae et nationis detrimento ab officiis ec-clesiasticis excluderentur ; quid quod reperiantur tractus inmag. Trans. principatu, in quibus cognitio linguae hungaricaenulli usui est modo, neque futura, verum germanica opus estat valachica.

Quoad 2. Finis scholarum blasiensium juxta benignam di-vorum Austriae Imperatorum intentionem , paternamque pro-pensionem fuit: ut scholae istae essent Institutum nationale,culturae morali, religiosae et litterariae inter valachos promo-vendae inserviturum, at intime persuabi sumus hide fini obti-nendo nullum medium superesse aptius lingua valachica, ut-pote materna, hoc medio usi fuere etiam majores nostri sem-per, utimurque hodie, hac lingua imbuti sacerdotes ac edoctiscientias ad nobilem ilium finem necessarias, ipsi etiam vir-tutem et religionem coluerunt; est igitur evidens, linguamhanc e scholis blasientibas nisi cum poriculo morum ac re-ligiositatis, et quod nobis non minus dolorosum est, cum ruins

246

charae nationalitatis eliminari non posse; fatemur autemsincere, non tantunt post decent winos, sed negue post decentsaecula, into nub unquam tempore, nos, nationemgue nostramlege obligari posse, quae moribus, ac religiositati periculum acobicem, nationalitati vero rninam parat ac interitum. Proculabest quidem a nobis odium linguae hungaricae, imo ceuunum ex idiomatibus patriis, huensque discimus , didiceruntmulti valachorum et discent, quicunque ad officia et propiorescum hungaris relationes aspirabunt; ast nequaquam cum de-trimento linguae maternae, eique superstructae nationalitatis,sed potius hanc semper amabimus et excolernus.

Quoad 3. Persuasi sumus introductionem et institutionemlinguae hungaricae, in scholis pagensibus cultnrae popnlarinon subsidio at adminiculo , sed plane impediment° fore; inscholis enim pagensibus juventus ante omnia moralitatem etreligiositatem doceri debet, et quidem ope linguae maternae,plurium vero linguarnm cognitio , utpote sublimiori culturaconnexa, haud ad populum pertinet, cujus maxima pars sem-per agriculturae operam dare, et publica patriae onera por-tare debebit ; non igitur illi supererit temple, in plures linguaeincumbendi, sed felicem se reputabit et sufficiet, si lingua ma-terna virtutem et religionem , oeconomiam et alia, quae suaesphaerae aunt, didicerit, at utinam de adminiculis provideretur,quibus populus scholar erigere, et hos fines adeo necessarios,melius, quam hactenus contigit, efficere possit; hoc enim estantiquum non modo hujus Consistorii, sed et totius Cleri etNationis, carte et Buse Majestatis sacratissimae desiderium.

Quodsi demum insuper dignum Illustritati vestrae videatur,ipsius quoque Cleri hac super re audire sententiam, eo ala-crius Illustritatem vestram eatenus quoque, ut pro convocandahunt in finem synod° dioeeesana facultatem ab altissimo locoexoperari dignaretur, bocce Consistorium exoraret. In reliquoIllustritatem vestram idem Consistorium humillime rogans,quatenus, una cam demissis his precibus inconcussa quoqueet perpetua ejusdem homagialia fidelissima obsequia altissimoThrono substernere dignaretur, in perpetuo cultu perseverat.Blasii 15. Febr. 1842. Consistorium Blasiense Simeon Krajnikm. p., vicarius generalis, Stephanus Manfi m. p., Notarius."

247

(la peg. 123.)

Confaederatio et unio Saxonum Transilvanien-sium anno 1613. celebrata , et annis 1636. et1675. renovata.

Nos Consules Regii, et Sedium Judices, ceterique juratiSenatores, et inhabitatores Civitatum Saxonicalium Cibinien-

sis, Schaesburgiensis, Coronensis , Mediensis , Bistriciensib, etSabaesiensis una cum reliquis Sedibus Suxonicalibus NagySink, Rupes, Szeredahely, Ujegyhaz, et zilszviros memorisecommendamus tenore praesentium significantes quibus expeditUniversis: quod nos considerantes ingens, et irreparahile dam-num Nationi Saxonicae per avulsionem et abalienationem Ci-vitatis Cibiniensis a reliquis civitatibus, scissionemque et di-stractionem saxonum ab se invicem sub brevi temporis, etdisturbiorum intervallo illatum, Ligam, Unionem, jurisque ju-randi sacramentum, quo Majores nostri Inclytae memoriae in-vicem in perpetuum se se obstrinxerint Libertates, privi-legia saxones concernentia, modo de novo ad perpetuam om-nium nostrorum , ac posteritatum nostrarum conservatiouemet utilitatem, vigore harum literarum sequenti modo reno-vanda , confirmandaque esse duxerimus: quod nimirum nosa dato praesentium aureas libertates, privilegia, Consuetudi-naria jura, bonum utilemque ordinem, possessionesqtte bono-rum, quae majoribus nostris saxonicae nationis propter egre-gia ipsorum facinora per divos olim Reges, Imperatores, etsacri Romani Imperil Principes donate, et collate sunt, om-nimode in omnibus necessitatibus omni tempore conservare,et manutenere studebimus. Imo promittimus , et spondemusper nostram veram Augustanam Confessionem in propheticis,et apostolicis scripturis fundatam rectam christianam fidom,per honestum nomen saxonicum, obstringimusque nosmet addefensionem conservationemque saxonici sanguinis memorato-rtunque privilegiorum, libertatum, manutenendamque posses-sionem locorum totius unive sitatis, et praevertenda insolita

111.

248

aggravia, quae civitatum, sediumque Saxonicarum quarumvislibertatibus repugnant, ad avertenda omnia pericula, quae no-bis sive separatim, sive coniunctim imminerent adversus omnesadversarios nostros, et turbatores Saxonicarum libertatum, qui-cunque illi fuerint sive manifesti, sive occulti, amicorum amici,inimicorum inimici erimus, omnia omne in communi, vel etiamseparatim agere, promovere, tractare, concludere , pacificare,et opponere obstricti erimus. Et eapropter expensas in ejus-modi casibus simul supportabimus, et administrabimus, quaevisetiam sedes, et civitas pro sua possibilitate juxta facultatismensuram sub amissione honoris, et libertatum Saxonum."

VI.(la pag. 127. 128. 129. 130. 131. 132.)

389.5./1846.

Humillima propositio Cancellariae transilvanico-aulicae, medio cujus altissima manu b. signatisupplices libelli communitatis districtus et ci-vitatis coronensis , necnon universitatis natio-nis saxonicae , adornatam assumptionem gr.ritus non-uniti Constantini Secherianu, ad pra-xim penes magistratum Coronensem haurien-dam, usque edendam in substrato altissimamdeterminationem regiam, suspendendam b. de-cerni orantium, humillime substernuntur.

ddo. 31. Julii 1846.Dignata est Majestas vestra sacratissima altissima manu b.

signatum demisseque advoluturn supplicem libellum Communi-tads Districtus, et Civitatis Coronensis, adornatam per r. Gu-bernium g. ritus n. uniti Constantini Secherianu pro hauriendapenes Magistratum eiatem praxi assumtionem et adjurationemusque edendam in substrato altissimam determinationem regiam

249

suspcndendam decerni petentis, nec non altissime b. signa-tas, reverenterque advolutas preces Universitatis nationis sa-xonicae , praevio Communitatis Districtus , et Civitatis Co-ronensis petito b. deferri orantis, obsequentissimae huic Can-cellariae aulicae b. communicare.

In humillimum obsequium duplicis ordinis hujus b. signa-turae, obsequentissimum hocce Dicasterium aulicum super ver-tente in quaestione objecto Majestati vestrae sacratissimae se-quentia humillime referre :instinct:

Constantinus Secherianu , filius civis, at mercatoris Coro-nensis absolutis studiis philosoficis et juridicis, comparata-que sibi linguae etiam germanicae cognitione , medic: sup-plicis libelli magistratui coronensi sub 3. Sept. 1844. exhi-biti, semet in coetum honoratiorum practicantium magistratua-lium ejatum assummi Retiit; et posteaquam magistrates coronen-sis per resolutionem sub 11. Sept. 1844. elargitam, his precibusex eo haud detulisset, quod jnxta fundamentales patriae le-ges , novellarernque articulum 15. anni 1791. ad assequendapublics officia, solum individua quatuor receptarum religionumjus habeant, memoratus supplicans ad regium Gubernium re-currendo, semet cum alteratione praeviae decisionis magistrartualis, in practicantem penes dictum magistratum assummen-dum disponi solicitavit , adducendo, quod in citato per magi-stratum coronensem artic. novellari de eo solum mentio fiat:quod ad publica officia tantum patriae filii admittendi sint;recurrens vero non tantum patriae filius, sed respectu liberta-tis sit Civis etiam saxonicus , in fundo regio possessorio pro-visus, porro quod pluribus gubernialibus et aulicis ordina-tionibus praeceptum habeatur, , ut incolae fundi regii , absquenationis descrimine ad supportanda onera et beneficia aequa-liter admittantur, et denique quod plura adsint exempla, in-dividua religionis g. rites n. unitae ad praxim penes respe-ctiva Dicasteria exercendam admissa esse evincentia.

Regium Gubernium, audito praevie in substrato magi-stratu Coronensi , dictum supplicantcm cum incongruo suopetito ex eo amoveri petente , quod idem in obversum con-stitutionis fundamentalis, legum ac privilegiorum patriae na-tionisque saxonicae, sui pro practicante magistratuali susccp-

250

tionem sollicitet, illegalemque innovationem praetendat, me-dio humillifne advolutae repraesentationis , sub 23. Januarii1845. exhibitae, objectum hoc pro edenda eatenus altissimadeterminatione regia ea cum opinions submisit: quod r. gu-bernium in sensu artic. diaetalis 60. a. 1791. combinative cumreliquis legibus quatuor receptarum religionum individuorumjura et applicationes ad officia evolventibus, sumto g. ritusn. Unitos ad talia officia ac servitia, quae expresse electioniex quatuor receptis religionibus instituendae baud Bunt obno-xia, sequaciter etiam supplicantem, quamvis g. ritus n. uni-tum, ad praxim penes magistratum coronensem hauriendamadmitti posse censeat.

Hac r. gubernii opinione , qua citati artic. novell. sensuicongruente per obsequentissimum quoque Dieasterium hocceaulicum approbata, praeviaque ejus relatione pro statu noti-tiae suscepta , magistratui coronensi per r. gubernium injun-ctum exstitit, ut supplicantem Constantin= Secherianu ad pra-xim ibidem exercendam suscipiat.

Quibus taliter constitutis, posteaquam mentionatus suppli-cans in sequelam hujus ordinationis sui adjurationem apudmagistratum coronensem sollicitasset, abinde vero sub 25. Junii1845. illam obtinuisset resolutionen, quod siquidem Communi-tas ejas centumviralis in obversum praeviae determinationisobsequentissimae hujus Cancellariae aulicae recursum ad al-tissimum Thronum regium insinuasset , precibus ejusdemdeferri non possit ; idem denuo ad r. gubernium recurrendo,quoad sui assumtionem efficaces ad magistratum coronensemedi sollicitavit dispositiones.

Preces has r. gubernium sub. 14. Julii 1845. magistratuicoronensi ea cum ordinatione communicavit ut desuper, qui-busnam signanter e motivis magistratus supplicantis ad pra-xim assumtionem denegaverit ? Gubernium r. absque morainformare , et si supplicantis adjurationi insinuatus duntaxatper centumviralem Communitatem ad personas Majestatisvestrae sacratissimae recursus effeetuationem determinatio-nis in substrato in linea politica latae baud impediens obsta-ret, Supplicantem illico et de facto ad praxim ibidem ad-mittere strictissimae suae esse ducat obligationis.

251

In sequelam hujus ordivationis gubernialis, magistratuscoronensis sub 6. Augusti 1845. retulit quod e dictaminelegum patriae fundamentalium consortes solununodo quatuorde loge receptarum religionum, ad obeunda publica status mu-nera in Circulis , Civitatibus, et locis taxalibus admissi sint,ab adverso autem valachi g. ritus n. uniti tenore legum pa-triae huedum neque regni statibus et ordinibus, neque receptisreligionibus adnumerati a suscipiendis publicis muneribus prae-clusi fucrint; constitutionem patriae fundamentalem disertis ver-bis referant leges A. C. P. I. t. 1. a. 2. 3; I. 8. 1: I. 9. 1. III. 1. 1.imo facultatem bane respectu subeundorum publicorum offieiorumtenore praeadductarum legum quatuor religionibus receptis ex-clusive competentem non solum b. diplomatis Leopoldini puncto1. 2. 3. 5. affidatam , ac medio artic. diaetalis 15. de anno1791. denuo assecuratam , verum etiam plurium saeculorumusu praerecensitis legibus innixo corroboratam ease in dubinmvocari nequeat; porro idem magistratus quum mentionatam ob-sequentissimae hujus cancellariae aulicae determinationem ar-tic. 60. a. 1791. superstructam, a citatis legibus fundamenta-libus aliquatitum divergere censeat , et juramenti vinculo adconservandas leges patrias , tuendamque constitutionem natio-nis saxonicae municipalem obstrictus sit; praeterea vero com-munitas ejas tam centumviralis quam districtnalis insinuatumin substrato ad sacratissimae Majestatis vestrae personam re-cursum de facto jam prosecute sit, sibique pro quavis ulterioriin substrato usque ad subsecuturam b. abtiasimam resolutionemregiam fienda dispositione responsabilitatis onus imposuerit,conscientia ipsa se obligaturn existimet , rem tanti momentiusque ulteriorem ab altissimo oraculo edendam b. determina-tionem regiam in statu quo relinguere; denique quod te-nore praevigentium altissimorum ordinum recursus in rebusmere politicis effectuationem ordination= politicarum quidemimpedire nequeat ; ast in praesenti casu non de quadam de-terminatione politica, verum de conservandis juribus constitu-tionalibus nationis saxonicae, aeque ac positivis patriae legi-bus, quae e dictamine legum patriarum via tantum legfslativaimmutari queunt, agatur, praeterea restitutio in statum pri-stinum impossibilis sit ; quibus e motivis petiit , differentiam

252

bane, usque ad subsecuturam altissimam resolutionem regiamin statu quo relinquendam , magistratumque ab adjurationeConstantini Secherianu eo usque relevandum decerni. Ergahane relationem per r. gubernium sub 3. Octobris 1845. ma-gistratui coronensi injunctum exstitit, ut non obstante contra-dictione juratae Communitatis ejatis, supplicantem ConstantinumSecherianu, in sensu ordinationis regiae sub 28. Februarii a.1845. editae, ad praxim illico assumere partium suarum esseducat.

Constantino Secherianu deinde in sequelam praeviae ordi-nationis gubernialis sui assumtionem a fato magistratu sollici-tante, abinde vero sub 22. Octob. 1845. earn resolutionem ob-tinente, quod cum communitas ejas recursum suum ad al-tissimum Thronum regium insinuatum, jam effective promo-vet it , usque edendam in substrato altissimam determina-tionem regiam, precibus ejusdem deferri nequeat, supplicansrursus ad reg. gubernium confugiendo, dictum magistratumad obedientiam adstringi , semetque ad praxim ibidem exer-cendam assummendum disponi petiit , per r. gubernium verosub 22. Januarii 1846. eo inviatus exstitit: ut siquidem vertensin quaestiono recursus Communitatis coronensis ad altissimamThronum regium promotus , magistratui ejati pro praestandainformatione sub 11. Decemb. 1645. communicatus sit, et proilla submittenda dies 15. Martii 1846. sub responsabilitatemagistratus pererntorie praefixa sit, documenta sua via ma-gistratus exhibeat altissimo loco substernenda.

In hoc rerum situ r. gubernium, cui initio attacti suppliceslibelli Communitatis Districtus et Civitatis coronensis , necnon universitatis nationis saxonicae, altissimam signaturamnacti , per obsequentissimam hanc eancellariam aulicam propraestanda adaequata , omnibusque numeris absoluta informa-tione, re interea integre servata, communicate exstiteruntiope humillime advolutae relationis sub 25. Junii a. c. praestitae,penes readnexionem altissime signatarum instantiarum , rela-tionem magistrates coronensis sub 6. Maji a. c. exaratam, precesitem Constantini Secherianu ad Majestatis vestrae sacratissi-mae personatn directas , una cum cunctis actis objectum hocferientibus pro ferenda altissinna determinatione regia submittit.

253

Communitas Districtus et Civitatis Coronensis in altissimeh. signet° supplici suo libello de dato 2. Augusti 1845. exa-rato , huicque acclusa instantia sub 16. Julii 1845. expedite,cum alteratione ordinationis obsequentissimae hujus Cancella-riae aulicae sub 28. Febr. 1845. latae, approbationeque cita-tae resolutivae magistratus coronensis determinationis , Con-stantinum Secherianu cum suis precibus intuitu ejus ad pra-xim penes fatum magistratum exercendam assumtionis prolatis,amovendum b. decerni orat ; et praeter motive per magistra-tum ejatem in relatione sub 6. Aug. 1845. praestita, adducta,sttperiusque recensita sequentia adhuc in fulcimentum hujuspetiti adfert argmmenta :

1. Quod per articulum 60. an. 1791. pro fundamento de-cisionis obsequentissimi hujus Dicasterii aulici deservientem,valachis solum liberum religionis exercitium assecuratum, ne-quaquam vero jus ad munera publica, seu penes Dicasteria,sive vero in gremio jurisdictionum obeunda tributum sit; econtra vero universae leges, quibus fundamentalis constitutiomagni principatus Transilvaniae superstructa eat, prout illaede valachis sonantes diserte contineant, iisdem jura individuisreceptarum religionum et nationnm tributa hand competere,haec vero fundamentalis patriae constitutio per citatum artic.60. an. 1791. nulla ex parte vel minime sit mutata ; imo ob-sequentissima quoque haec cancellaria aulica medio decretiaulici sub 24. Sept. 1824. editi , enunciaverit, mentionatumarticulum solum ad religionem valachorum applicationem ha-bere in his verbis: ,,Siquidem vigore articuli 60. a. 1791. dis-unitos in libero solum religionis exercitio confirmantis, iidemin numerum lege receptarum religionum elevati minime sint."

2. Quod juxta usum a pinribus aaeculis vigentem in Tran-sylvania omnia officia, altiora , segue ac minora absque di-scrimine an electioni subsint, necne, per individua trium na-tionum, et qnatuor receptarum religionum gesta sint, nullaquepraeexistat lex, fundamentalem hanc constitutionem alterans ;imo vigore quoque decreti aulici sub 1. Junii 1837. editi,precibus valachorum disunitorum se ad gerenda officia publicaadmitti orantium delatum non sit in verbis Porro cum vi-gore fundamentalis mag. princip. Transylvaniae constitutio-

254

Ms, innuente etiam reeentiori lege , artic. quippe novell. 15.1791. officia publica in hoc magno principatu tantum re-ceptae religionis individua consequi valeant ; hinc recurrenti-bus viam ad officia publics civitatensia tantum in illo casupatere posse : si praeter alias ad id desideratas qualitates inpraevio quoque respectu in sensu legum gerendi muneris pu-blici capaces essent."

3. Quod stante praevia interpraetatione artic. 60. 1791.leges fundamentales aliam relate ad nationes hungaricam etsiculicam, in quarum gremio etiam relate ad minoris categoriseofficia sive via electionis restaurantur, sive non, proportio re-ligionum stricte semper observatur, ac proinde ad eadem offi.cia non alii nisi asseclae receptarum religionum exclusis dis-unitis admoventur, et aliam relate ad nationem saxonicam,ubi neque ad officia majors electio distinctim e singulis re-ceptis religionibns suscipitur, subirent applicationem, quumeadem interpraetatione G. ritus n.-uniti in obversum legum fun..damentalium 'ad omnia in gremio nationis saxonicae nninerapublica admitterentur, dum e contrario interpraetatio ilia alte-ras binas nationes nulls rations attingeret.

4. Quod in gremio nationis saxonicae absque alterationsfundamentalis ejusdem constitutionis , non solum disuniti, sedin genere valachi ad officia publica assummi nequeant; etenimtenore privilegii andreani , jus civicum et libertas in fundoregio exclnsive saxonibus (hospitibus thentonicis) collata ha-beatur, et in reliquis etiam privilegiis a divis regibus hunga-rice obtentis, mentio solum de natione saxonica fiat, porropod etiam gloriosae reminiscentiae regina Maria Theresia vib. rescripti regii de dato 8. Junii 1774. editi determinaredignata fnerit, ut ad gerendum in gremio nationis saxonicaeofficium irremissibiliter origo germanica requiratur, , itemquod piae memorise Imperator Josephus II. valachis solum-modo jus territoriale concesserit , et denique quod nobilitatihungaricae quoque jus Concivilitatis in civitatibus saxoniciseo solum modo concessum habeatur, ne per hoc leges, et con -stitntiones nationis saxonicae decurtsntur, Denique

5. Quod ex his omnibus eluc'escat , hic de fundamentalinationis saxonicae constitutione agi, quae in tali casu speciali,

0,

255

per editas eatenus ordinationes in uno alterove circulo alterarinon possunt, sed eousque, donee subsistunt, etiam per potesta-tern executivam, in suo vigore sustentari debeant.

Universitas nationis saxonicae in citata sna instantia seguealtissime b. signata motivis his per communitatem Districtusat Civitatis coronensis in medium adductis per totum adsti-pulando, precibus ejusdem superi us adductis , b. deferendumdecerni supplicat.

Magistratus coronensis in relatione sna sub 6. Maji a. c. reg.gubernio praestita , inotivis per toties fatam Communitatemadductis, et a sua quoque parte in omnibus secnndatis ad-unxit , quod sub decursu septem saeculorum , a quo hospites

theutcmici per piae memoriae reges Hungariae vocati , vi pri-vilegiorum et immunitatum iisdem elargitorum distinctam intercaeteras mogul ejatis principatus constituerunt nationem, cujusnegotia publics vi privilegiorum in gremio suo per ipsos originesaxones exclusive hucdum procurata sunt , quin sub horum de-cursu 24. generationes complectente , ullus in gremio nationissaxonicae valachus munus publicum unquam obiisset , ideoqueipse etiam magistratus , ne saxones per gentem valachicam inobversum legum et privilegiorum, integritatem nationis saxonicaedefendentium, obruantur et opprimantur, saepius memoratis pre-cibus Comtnunitatis districtus et civitatis Coronensis , b. locumdari petit.

Supplicans Constantinus Secherianu in supplici suo libelload personam Majestatis vestrae sacratissimae directo , penesexhibitionem documentorum suorum petit, quatenus Majestasvestra sacratissima paterne perspiciendo , quod quaestionataCommunitas coronensis recursum ad altissimum Thronum re-gium ideo solum insinuaverit: ut hac rations sibi expensas etfatigia causare , suique ad praxim susceptionem procrastinarepossit, recursusque hic non solum legibus patriis, et b. ordi-nationibus regiis , sed legibus quoque naturae adversetur, easgratiosas edere dignetur ordinationes, ut non obstante recursuCommunitatis coronensis supplicans quantocyus ad praximsuscipiatur.

Denique r. gubernium , in superius attacta sua relatione

j,

216

declarat , quod idem priori suae opinioni hoc in parte de-promtae, nunc quoque ex asse inhaereat.

Opinio.Obsequentissima haecce Cancellaria aulica dum praesens

objectum per r. gubernium medio superius d. advolutae opi-nativae repraesentationis pro ferenda altissima determinationesubmissum fuisset , e combinatione actorum et respective esupplicantis Constantini Secherianu de denegata per mag,istra-turn coronensem sui ad praxim penes magistratum haurientlamadmissione , coram r. gubernio conquerentis expositione , perfatum magistratum hand oppugnata , quin imo tacendo suoloco relicta, comperit : memoratum supplicantem g. ritus n.unitum esse Coronae possessionatum, linguae germanicae gna-rum, et absolutis de ordine praescripto in lyceo r. claudiopo-litano studiis juridicis, coetui cancellistarum r. tabularium jameffective incorporatum , magistratumque coronensem ejusdemsupplicantis petito cum provocatione ad artic. dietalem 15.a 1791. de applicatione patriae civium e soils tribus lege re-ceptis nationibus ad officia publica sonantem , ex obtutu reli-gionis, quam supplicans profitetur, medio resolution's sub 11.Septemb. 1844. expeditae hand detulisse.

Quum tamen artic. diaetali 60. de anno 1791. praescrip-tum habeatur: ut omnes religionis g. ritus n. unitae asseclae,pro sua conditions adinstar reliquorum incolarnm tractentur,conditio vero Constantini Secherianu, eo, quod Coronae sitpossessionatus , et linguae germanicae , pro official' saxonicoessentialem requirentiam constituentis, gnarus, omnino evaserittails, qualis eundem, adepts Coronae concivilitate, jam pro Sa-xone habendum ad praxim coram magistratu coronensi hatt-riendam in nexu cum reliquis, qnibus gantlet qualitatibus,reddit omnino qualificatum, obsequentissima haecce Cancella-ria aulica spectato eo, quod opinio r. gubernii hoc in meritodepromta sensui artic novell. 60. a. 1791. conditi, congruat,perhibente humillime advoluta philera referadali , relationemr. gubernii. in subversantibus his circnmstantiis, pro statu no-titiae suscipiendam , et respective determinationem per idemgubernium r. propositam suo loco relinquendam invenit.

257

Obmotis jam nunc tam per CommunitatPm Distrietus Co-ronensis, quam etiam per Universitatem nationis saxonicae, insupplicibus Buis libellis altissima manu b. signatis , in obver-sum citatae detenninationis objectionibus, cum singulis actisdenuo ccenbinatis fidelissimum hocce Dicasterium aulicum modoquoque sufficientem , a priori sua determinatione , per appro-bation= opinativae relationis r. gubernii lata recedendirationem eo minus inveniendo, quod argumentationes Univer-sitatis nationis saxonicae, et publici coronensis claris articul19. et 60. 1791. tenoribus usu tam in jurisdictionibus hunga-ricis et siculicis, quam penes altiora quoque m. Principatus Di-casteria roboratis praevalere nequeant praesens objectum,ex incidenti b. altissimae signaturae Majestatis vestrae sacra-tissimae pro clementer edenda altissima resolutione regia de-mise° proponere sustinet.

Humillime infrascriptus Referens ordinarius , quemadmo-dum occasione latae per Cancellariam aulicam, die 28. Febr.1845. Nr. 1606. determinationis, ita modo quoque a conclusoCancelladao diversam fovendo opinion= , ex intima animconvictione , quod provocatns , et in eerie actorum exhibitusattic. diaetalis 60. a. 1791. conditus, cum unite de libero re-ligionis gr. tans disunitorum exercitio , nequaquam vero devalachorum n. unitorum ad publica officia applicatione agat,nec ad praeeentem casum quadret, nec vero valacho disunitoConstantino Seeberianu ad praxim coram magistratu corimensihauriendam jus tribuero possit; quod porro leges et Patriaeconstitutiones, in genera publica officia, non aliis , nisi legereceptarum nationum et religionum iudividuis conferenda easestatuant, quodve signanter privilegia et sacra diplomata, juraet fundamentalem nationis saxonicae constitutionem respicien-tia et firmantia, competentiam ad publicam administrationemin gremio ejusdem nationis tractandam solis saxonibus tri-buant , quod itidem , etsi diversarum etiam nationum et reli-gionum individua longo temporum tractu , identidem nationisaxonicae quoad civicam correlationem , non vero quoad jusad publica officia aspirandi, incorporate reperiantur, tamennatio saxonica , quae fundamentalem, eamquc privilegialemhabct constitutionem, ab usu tam in jurisdictionibus hunga-

tat. Rain. t. 1, edit. 2 de A. Nide. 17

28

ricis et siculicis, gum penes altiora etiarn magni PrincipatusDicasteria vigente, lotge diversam relate ad publicam admi-nistrationem jurisdictionalem, puritatem bibi lege attributamnunquam amiserit , magistratualibus et eircularibus officiis,quemadmodum a saeculis , ha hodie adhuc penes solos saxo-nes nativos, quibus de jure exclusive competunt, stantibus ;cprod non absimiliter natio saxonica, seu teutonira, quoad ori-ginem aeque ac linquam talis, hoc suo jure in legibus et con-stitutionibus, privilegiisque generalibus fundato, per determi-nationes in casibus specialibus via politica lata, tali quaestionead corpus legislativum pertinente , privari absque gravi jurislaesione non possit , et quod deniqtre status quoque politiciratio, nationem saxonicam, in jure suo officia magistratualiaat jurisdictionalia exclusive subeundi, manutenendam, purita-temque ejus, cum exclusione alienae nationis et hand recep-tee religionis, sense legum sarte tecteque servandam suadeat,ex intima inquam animi convictione e praerecensitis principiis,legum et privilegiornm dictamini superstrnctis, hansta, deter-minationem magistratus Coronensis sub 11. Sept. 1844. Nro.3306. latam, tenote cujus Constantinum Seeherianu , cum pe-tito de sui ad praxim coram magistratu coroncnsi hauriendamadmissione prolato amovit b. approbandam, suoque loco relin-quendam ease humillime infra scriptus Referendarius demissecenseret. (subscrisu Referentele, Conrad.)

Viennae. die 31. Julii 1846.

FINEA TOMULUI I.

Indreptari.

rag. 1. ord. 9. in locu de:21. 11.

barbar loge: barbarenare, Mist: lc ge : Dunare, el

,, 23. 9. ace: loge: ace-,, 23. ,, 10. asi- asia

23. 11. tieria tieri62. 1. tsar tare

,, 74. 1. alt alti74. 3. recole rescolo

,, 75. n 17. ,, fsculu facutu,, 102. 8. statu satu,, 135. ult. uatinei natiunci/7 172. 77 1. ,, 17 17 a si

172. 27. 7/ ,, pascal pusca.,, 222. 28. pasroza pastreza

rag. 246. ord. 7. la Inca dc : discinius le go: didicimus246 17. vuhiumioni cum sublimiorl248 12 , VI. IV.

42Dec-630:30,--

,,

It PI PI

,

..