ti • .

Anulu III — Nr. 119. Viena, dominecâ 17/29 noemvre 1868. E s e de t r e i ori in septemana: M e r c a r i - a, Vi n e i r i-a si D o m i n e c'a, candu o cóla in­tréga, candu numai diumetate, adeca dupa

momcntulu impregiurariloru.

Pretiulu de prcnnmeratione: pentru Austria:

pe anu intregu 8 fi. v. a. „ diumetatu de anu • • • • 4 „ „ » n patrariu n n n

pentru Rmnani'a si strainetate: pe anu intregu 16 fl. v. a.

» diumetate de anu • • • 8 „ » n „ patrariu „ „ . . . 4 n „ „

ALBINA Prenumerat iuni lesefaoula toti dd. corespun-dinti a-i nostri, si d'adreptulu la Bedactiune J o s e f s t a d t , L a n g e g a s s e r V r . 4 3 , u n d e suntu a s e adresa si corespondintiele, ce pri-vescuRedactiunea, administratiuneaseu spe-ditur'aţcate vorfi nefrancate, nu se vor primi,

éra cele anonime nu se vor publica.

Pentru anuncie si alte comunicatiuni de in-teresu privatu — se respunde cate 7 cr. de linie repetirile se faeu cu pretiu scadiutu. Pretiulu timbrului cate30cr. pent. una data,

se antecipa.

V i e n a 1 6 / 2 8 noem. 1868. In loculu dlui Beust, br. Orczy a

respunsu la interpelatiunea lui Zsedényi in delegatiunea ungurésca. Regimulu di­ce intre altele:

„Ce se atinge de pusetiunea ce a luat'o ministeriulu de esterne fatia cu principatele dunărene, va fi de ajunsu a provoca la aceea, carnea ministeriulu si in asta causa casi in altele a tienutu cu constantia la^principiulu seu de a păstra o relatiune buna catra vecini. Ministe­riulu are convingerea deplina cä a do­veditu pururea imparţialitatea cea mai mare corespundietória intereseloru mo­narchiei si respicateloru principie de neutralitate; ma chiar a fostu invinuitu cä spriginesce înarmarea principateloru dunărene de órace a permisu se tréca arme pe teritoriulu monarchiei. Sub neci unu pretestu nu se póte din acestea a se deduce afirmatiunea cumca monar­chi'a austro-ungurésca ar avé intentiu­nea d'a posiede ori d'a anessá principa­tele Dunărei. Trebue se dechiaru catu mai respicatu in nuniele ministeriului câ neci o ideia nu i-a fostu mai străina de catu aceea a cuceririi principateloru du­nărene. Guvernulu austro-ungurescu cere de la aceste tieri numai ca ele se stimeze acele tratate cari forma bay'a e-sistintiei loru de statu.

„Ce se atinge de inarmare si de urmările ei, nu se póte negá cumca au causatu o stare ce periclita pacea si li-niscea Europei, asisdere nu se póte negá cumca portarea locuitoriloru din' aceste tieri nu corespunde conditiuniloru sub cari pacea s'ar poté sustiené nevatemata. Imputarea pentru acésta inarmare atinge mai vertosu pre acele tieri, a caror'a pros­peritate se ruina sub sarcin'a acestei in-mari. Mai departe, nu lipsesce ingrigirea câ înarmarea ar poté esserciá o influin­tia daunatória pentru relatiunile ce tra­tatele le-au stabilitu intre principate si Turci'a.

„Din aste cause, ministeriulu co­munu alu monarchiei nóstre casi guver­nele altoru state, petrece cu atenţiune miscamintele din numitele tieri. Era ce se atinge de periclulu care din asta in­armare s'ar poté nasce pentru monar­chia si pentru interesele ei, guvernulu a crediutu câ nu e de lipsa se faca despu-setiuni straordinarie, de órace suntemu in stare a intimpiná in liniscire veri-ce eventualitate."

Asie' vorbi d. Beust prin gur'a lui Orczy, éra diurnalele dualistice de astadi publica unu telegramu privatu din Pe­st'a, unde se afirma zi\ a sositu scirea de la Bucuresci cumca d. Brateanu si-a datu demissiunea, éra Mai. Sa Domnulu a pri-mit'o si a insarcinatu pre Cogalnicianu cu formarea unui nou ministeriu.

Dualisticele cânta osana acestui e-vinementu, si-lu caracteriséza apriatu de unu triumfu alu diplomaţiei austriace. Va se dica, Austri'a s'a amestecatu, — dar cum incape amesteculu cu dechia-ratiunile despre imparţialitate si neutra­litate respicate de d. Beust?

Stimâmu multu relatiunile bune ale Austriei cu Romani'a, le dorimu catu mai amicabile. Dar asemene amestecu daca ar esiste, nu ni póte procura ami-cétia. Si daca amesteculu ar merge pana a restorná unu ministeriu, romanii de a-colo ar considera resturnarea de impusa de străini, va se dica: de o umilire na­tiunala, si apoi — unde vorbesce istori'a câ ti-ai poté face amicu pre cel'a ce-lu umilesci?

Noi cunóscemu omenii de la guver­

nulu României din faptele si cuventarile loru. Totu asié cunóscemu pre d. Cogal­nicianu din faptele si cuventarile lui. Daca cumva se póte se fie intre aceştia o mica diferintia de păreri, nesmintitu câ in căuşele mari convinu intru tóte, a-sié vor conveni pururea in cestiunea o-norii natiunali. Si precum unu Brateanu n'ar fi capace a cede cutarei influintie străine pentru a-si dá demisiunea prin care ar umili naţiunea sa, totu asié unu Cogalnicianu n'ar fi capace se primésca formarea unui ministeriu ce s'ar nasce din asemene umilire natiunala. — Com-plimintele ce dualistele facu lui Cogal­nicianu, i potu inspira desplacere, dar de magulitu — fie secure câ — nu-lu vor măguli.

Éca de ce am dori ca dualistele se nu vorbésca despre amestecu, ci se spu­nă guvernului cu sinceritate câ in Ro­mani'a cu amesteculu nu se mai facu treburi, — si câ despre ministeriu jude­ca numai Domnulu si camer'a, amenduoi faptori natiunali. —

Ar trebui se completâmu revist'a nóstra prin unu articlu din diurnalulu francesu „Le Siécle," care combate cu arguminte agere acusatiunile contra Ro­mâniei, — si cu altu articlu din diurna-lalu italianu „L'Unitâ Cristiana" care se ocupa de caus'a multu cercetatei Tran­silvanii; dar ămenâmu publicarea ace­storu article câci pentru acum spatiulu totu ni-lu pretindu interesantele desba-teri de la diet'a din Pesta in caus'a de natiunalitate.

De la diet'a Ungariei.

Siedinti'a casei representantiloru din 26 noemv.

Dupa autanticarea protocolului se ie in desbatere bugetulu ministrului pe finantie, si apoi se trece la ordinea dilei: continuarea de-sbaterii generale in caus'a -de natiunalitate.

P. H u n f a l v y partinesce proieptulu ma-joritatei. (Vine notariulu casei de susainsciin-tiá câ magnaţii au primitu tarifa vantala dal­mata, proieptulu pentru contributiunile perso­nale, vinu, canre, si modificatiunile prodeurei civile. Se trece érasi la caus'a de natiunalitate.)

J. H o d o s i u partinesce proieptulu mi-noritatei. Proieptulu comisiunei centrale va causá nemultiamire intre natiunalitai, câci cu­prinde in sine germinele nemoralitatei. (Pre­siedintele lu chiama la ordine. Sgomote. Vom publica cuventarile deputatiloru natiunali in-trege.)

V. D a p s y partinesce comisiunea cen­trala.

L. K v a s s a y cu cunoscutele insulte a-firma câ proieptulu comisiunei va multiami pe naţiuni, numai pro deputaţii natiunali nu.

A. V l a d u partinesce proiectuluminorita-tei. Comisiunea| centrala a datu in deretru, câ­ci proieptulu din 1861 erá mai liberalu.

S t e f a n i d e s e cu majoritatea. Desbaterea se va continua mane.

Pesta 27 noem. 1868. (u) In siedinti'a de astadi a casei

representantiloru, desbaterea o incepü a-cum Petru M i h á l y i (romanu marmatianu) carele desfasiurâ intr'o vorbe lunga părerile sale fatia cu cestiunea nationalitatiloru. Amin-tesce, câ diet'a inca in 1861 sa espresu, câ doresce deslegarea cestiunei de naţionalitate pe bas'a egalei îndreptăţiri, precum o vede in votulu separatu a dlui Ales. Mocioni. Princi-piele respicate in 48 despre egal'a îndreptăţire s'ar reálisa prin acceptarea votului separatu; dreptaceea elu votéza contra proieptului co­mis, centrali,

Rann ich er (sasu) acentuâ egal'a îndrep­tăţire aloru 3 limbe din Transilvani'a si do­resce, ca proieptulu de sub cestiune se nu se estinda si supra Transilvaniei.

Ales. R o m a n u incérca in vorbirea sa a reflecta pe mai mulţi antevorbitori, si com-batendu proieptulu corn. centrali cu arguminte plausibili, partinesce pe Dr. Ales. Mocioni.Mai vorbiră S z i l á g y i contra, éra S t o j a c s k o v i c pentru votulu separatu.

Acum vine F a b e s i u , si intr'o vorbire lunga, intrerupta adese ori de celu mai mare sgomotu sicontradiceri, combatendu principiele false ale contrariloru cu o logica agera ce pro­ducea la magiari contradiceri sgomotóse — j partinesce pe diu Dr. Ales. Mocioni. Miletici Dobrzansky si mai mulţi deputaţi naţionali grabescu a-i stringe man'a. (Vorbirea in nr. vii­toriu.)

Diu Florianu V a r g a pleda asisdere cu bine pentru votulu separatu, ilustrandu-si aser­ţiunile sale cu esemple luate din viétia.

Cu deosebire a facutu irnpresiune buna in deputaţii nostri naţionali, acea aserţiune pré nimerita a dlui Varga, candu dise, câ pro­ieptulu com. centrali c „mórtea" natiuniloru nemagiare, la cc magiarii erupsera in cele mai sgomotóse contradiceri. (Vorbirea in nr. ven.)

Mai vorbiră B o h a t i e l u si P u s c a r i u cam in sensulu lui Rannicher, si apoi se scolâ renegatulu marmatianu Simeone Pap, si intr'o vorbire fdrte lunga si-implini detorinti'a de re-negatu. Nu merita se ne ocupâmu de densulu. E de insemnatu câ magiarii au angagiatu toti renegaţii se vorbésca contra votului separatu a dlui Dr. Ä. Mocioni, dar si si-implinescu de­torinti'a. Asié vorbiră Justh, Stefanides, S.Pap si longus est ordo.hoc decus petentium.

Pesta, in 26 novembre n. —

(p-) Die redactoru! Discusiunea in caus'a natiunalitatiloru decurge acum de patru dile cu o energia admirabile — si din partea ma­giariloru si din a deputatiloru natiunali. Siedin­ti'a de mane — credu câ va fi inca tóta ocu­pata de acésta discusiune si — abié luni se va votisá in generalitate: deputaţii natiunali apoi, cadiendu proieptulu loru, vor dechiara prin diu Dr. Al. Mocioni, cumca primindu-se de base unu proieptu carele nu cuprinde prin­cipiulu de egalitate' natiunale, prin urmare care nu li recundsce esistinti'a publica in statu, ei nu potu intra in desbatere speciale ci pare-sescu diet'a. De aci in colé deputaţii nostri numai inca in cestiunea uniunei vor luá parte la desbateri, daca acést'a ar mai poté se vina la ordinea dilei, cc inse este anevoia de cre­diutu. Astfelu si-incheia —• încărcaţi de onóre deputaţii nostri aptivitatea loru in acésta dieta pocită a Ungariei.

Despre portarea de pana acum, arun-candu unu velu negru asupra desertarei ce­loru cinci: Pusciaru, Bohatielu, Maniu, Popu Sig. si Mihályi, cari in minutulu candu erá se iee pusetiune facia cu contrarii, pare­sira taber'a fratiloru sei si trecură din colo, — (Ddieu se li ierte!) — peste totu trebue se-mi descoperu cea mai viua plăcere si mul-tiumire. Sofismele, denunciarile, provocările si vatemarile insolinti nu sunt in stare a-i scote din flegma; si-facu detorinti'a ca omeni de omenia din crescetu pana in talpe.

Am totuşi se Vi facu, die redactoru si unele observatiuni comice. Dnii stepanitori au aflatu cu cale, a ingagiá — nu sciu prin ce medilóce — pe toti renegaţii din dieta in con­tra deputatiloru natiunali; ieri si adi totu pa-feri de acestea cântară ariele loru, firesce mai totu slovaci renegaţi; dar astadi li puse co-rdn'a renegatulu nostru din Marmati'a, Sim. Papu, carele, candu este se dee in romani si natiunalitati, de o data se face romanu ,* alta data este magiáru cu trupu cu sufletu! Atate tréncuri-fléncuri, pătrate si rotunde vomi a-

stadi in contr'a natiunalitatiloru, anume contra romaniloru, pana li se cam uri si magiariloru; cu tóte inse i strigară de-lu imbetara cu vi-vate! Astfelu de fapture plăcu magiariloru, dar ruşinea e — a alegatoriloru din Marmati'a.

Cuventarea deputatului Dr. Alesandru Mocioni

in siedinti'a de marti 24 novembre in diefa ung. la deshaterea causei de

natiunalitate. (Urmare si incheiare din nulu tr.)

Disei câ in posibilitatea desvoltarii ge­nului omenescu aflu motivulu alu doilea pen­tru îndreptăţirea ideii de natiunalitate. Fie­care naţiune posiede calităţi si inclinatiuni proprie, fie-care naţiune este casi unu organu naturalu spiretuale alu genului omenescu, éra meni tiunea acestui organu jace intru îndepli­nirea unoru funtiuni anumite ce competu nu­mai lui, — si precum scopulu [supremu alu libertăţii individuale séu a drepturiloru natu­rali nu potc fi altulu de catu desvoltarea cea mai mare posibila a individului . si medilocitu a genului omenescu, éra caus'a finala si cea mai profunda nu póte fi alt'a de catu nemar-giniti'a diferintia ce esiste intre individi: ast­felu este si cu idei'a de natiunalitate, carea nu o de catu aplicarea la naţiuni a acestei teorii despre drepturile neprescriptibile; scopulu fi-nalu si celu mai sublimu nu e alta de catu suprem'a desvoltare posibila a natiunei si me­dilocitu a genului omenescu; caus'a finale si cea mai profunda nu e alta de catu nemargi-nit'a diferintia ce esiste intre singuratecele naţiuni.

In respectulu acest'a asié credu câ fie­care naţiune este unu ce nesuplinibile, unu ce providentialu: si de aceea in privinti'a acést'a fie-care nisuintia ce tinde a reálisa idei'a de natiunalitate, este de a dreptulu o detorintia morala.

Idei'a natiunalitatei, ca fie-care ideia, si-are cate o escrescentia ce de comunu se ma­nifesta in estremitate. (Strigări: Asié e! Bine e!) x\stfelu de escrescentia este de o parte nisuinti'a spre supremaţia, de alta • parte iso-larea natiunala séu pestrecerea consecintieloru de independintia natiunala. Si un'a si alt'a sunt contrarie reguleloru naturale si perpetue ale intregului nostru progresu, si de aceea — in părerea mea — desi li-e cu potintia a se sustiené câtva timpu, nu se potu sustiené lungu si pururea.

Supremati'a este contraria legiloru natu­rali ale progresului, câci neaperatu impedeca pururea desvoltarea libera a altei naţiuni. Éra isolarea e contraria pentru aceea, câci chiama-rea natiuniloru nu este desbinarea intre sine, ci conlucrarea in contielegere pentru a ajunge la scopulu comunu.

A dese ori i se imputa ideii de natiuna­litate câ dens'a ar fi contraria nisuintieloru ce se manifesta in fie-care di pe terenulu so-cialu: câci poporale si statele se insotiescu si se aliéza totu mai tare, necum se se desbine. Marturisescu câ in asta privintia concedu dreptu celor'a cari prin acestu momentu. vor se combată isolatiunea natiunala, desbinarea natiuniloru; dar nu li potu concede dreptu a-tunci candu acestu momentu vreu se-lu folo­sésca de argumentu in contra egalei îndrep­tăţiri natiunale.

Precum la individi asié si la naţiuni, cul­tur'a mai nalta nu şterge caracterele, ci numai nobilita calităţile si inclinatiunile loru, le con­duce la concepte mai chiare despre problem'a loru propria si despre problem'a comuna ge­nului omenescu, — astfelu in catu precum la individi asié si la natîuni, infratirea numai a-tunci e cu potintia, daca se intempla pre bas'a respectării reciproce a drepturiloru, daca sin-garatecele naţiuni se recunoscu de subiecte de dreptu; ca atari vor progresa cu atat'a mai

vertosu si mai rapede, cu catu mai multu vor fi capaci a precepe problem'a comuna.

In asta privintia, o potu spune, ca idei'a de natiunalitate nu numai ca nu e contraria cos­mopolitismului, ci este o conditiune premer-gatória a adeveratului cosmopolitismu, astfelu in catu potu citá cuvintele unui ilustru scrie-toriu nemtiescu ce dice câ: adevcratulu cos­mopolitismu este acea beserica mare, carea j nu se pdte internei;! de catu pre stelpii (ra- ! diemii) cei tari ai natiunalitatiloru.

Premitiendu acestea (Sgomotu), prim'a si cea mai mare pretensiune natiunala nu pd­te fi alt'a, de catu asecurarea esistintii si des-voltarii individualitatei natiunale. Si de dr'a ce e vorb'a se asecurâmu prin lege preten­siunile natiunali, este naturalu câ afacerea ndstra prima nu pdte fi alt'a de catu prin lege se dâmu garanţie csistintiei si desvoltarii individualitatei natiunale.

Acést'a e ceea ce se cuprinde in pro­ieptulu meu, acést'a e ceea ce lipsesce din testulu comisiunei centrale.

Am auditu dicendu-se de multe ori eon-tra proieptului nostru cumca ar fi in opuse­tiune cu idei'a fundamentala de statu câci re­cundsee in tiéra naţiuni mai multe de catu un'a. S'ar poté se aiba dreptu daca vorb'a ar fi: cate naţiuni politice sunt intr'o ticra: (Stri­gări! Asié e!) desi, precum sciu io, in statele unde sunt natiunalitati mai multe, numirea de „naţiune politica" se incunjura, si se folosesce de comunu numirea „poporulu".

Dar daca naţiunea politica pdte se fie numai un'a, acést'a nu eschide posibilitatea ca legelatiunea se recundsea ceea ce in tiér'a e-sisto in fapta, adeca esistu mai multe naţiuni intru intielesu „geneticu", — câci acestu in­tielesu este celu adeveratu pentru conceptulu de naţiune.

Am auditu de multe ori câ statulu nu pdte recundsee asemene universităţi, dar pdte concede ca pe bas'a asociatiunii libere se se infiintieze atari universităţi, in cari se pdta partecipá fiecare individu, si astfelu asemene universitate va corespunde natiunalitatei desi nu intru intielesulu juridicu ci in celu mate-maticu, prin urmare va ajunge la acel'a-si scopu desi pre alta cale.

Asemene părere n'o potu părtini de­plinu. N'o potu părtini pentru acea desclinire esenţiala ce esiste intre naţiuni si intre atari asociatiuni infiintiate pre bas'a asociarii libere. Fiecare corporatiune infiintiata prin asociare libera, gasesce bas'a esistintiei sale materiali si morali in vointi'a statului; asemene corpo­ratiune este pururea instrumentu spre unu scopu ce jace in afara de ea; dreptaceea ori-ce cor­poratiune de asemene natura pdte se fie sub-iectu numai drepturiloru câştigate, pe cari statulu arc si dreptulu si detorinti'a se i le iee delocu ih momentulu acel'a candu aseme­ne corporatiune i s'ar paré contraria ideii fundamentale de statu.

De aci este diferintia esenţiala pana la natiunalitati: Tocm'a pentru acést'a indras-nfescu se afirmu in asta privintia câ din pun­tulu de vedere juridicu nu se pdto — se li se denege natiuniloru recunoscerea, nu li se pdte denegá cu atat'a mai vertosu ca nu cumva sta­tulu se vina in opusetiune cu propria sa ideia fundamentala.

Naţiunea, ca unu produptu alu eterne-loru legi naturali, si-gasesec bas'a esistintiei sale "materiali si spiretuali nu in poterea statu­lui, ci in poterea ce domnesce in ordinea mai nalta a lucruriloru. Naţiunea e casi individulu, nu-si are scopulu aiurea ci in sine, in desvol­tarea propria, este scopu de sine, si dc ace'a e subiectu de drepturi fundamentali séu car­dinali, dreptaceea scopulu natiunei este iden-ticu cu naţiunea, si nu e alta de catu enuin-ti'a unei poteri domnitóre mai nalte; din asta causa acestu scopu nu va face opusetiune ideii fundamentale de statu, in tocm'a precum nu va face acea potere domnitória.

Pentru acést'a statulu, daca nu vre se-si denege propri'a sa menitiune,— statulu alu că­ruia problema este a garanta conditiunile des­voltarii, i— statulu, dicu, nu pdte denegá na­tiuniloru recunoscerea legala a drepturiloru cardinale.

Scopulu dara este desvoltarea natiunala. Problem'a ndstra de 'astadi este se dâmu con­ditiunile legali spre cea mai perfecta realisare a scopului. Testulu comisiunei centrali din contra, nu numai câ nu recundsee drepturile cardinali ale natiuniloru genetice ce locuescu in tiéra, nu numai câ nu concede conditiunile

necesarie desvoltarii acestor'a, ci tocm'a dené-ga ori ce conditiune de desvoltare, adeca: inca neci esistinti'a natiuniloru din tiéra nu o re­cundsee (contradiceri). Aici in camera inca nu s'a disu, dar s'a scrisu prin diurnaLe cumca legelatiunea este îndreptăţită spre acést'a câci — precum se dice acolo — legelatiunea n'are se se ocupe do scopuri teoretice deduse din filosofia si cari se stabilescu in numele natiu­niloru; ci trebue se grigésca de acele scopuri concrete spre cari tientescu singuratecii mem­bri ai natiunalitatiloru.

Eu asié credu, On. casa! câ daca intre natiunalitati sunt unii individi cari tientescu spre scopuri ce nu potu conveni statului, daca sunt nu numai mulţi ci toti, inca si atunci este tréb'a politiei a preveni realisarea acestoru scopuri, este tréb'a judecătoriei a pedepsi pre cei vinovaţi, dar pentru acést'a legelatiunea defelu nu pdte ca pc o naţiune intréga s'o despdia de drepturile ei, (Strigări: Nu vre nimene!) dar tocm'a acést'a ar face legelatiu­nea pre bas'a testului de la comisiunea cen­trala.

Asié credu câ recundseerea drepturiloru cardinali ale unei naţiuni, daca s'ar face pen­dinte de la programulu ei politicu, ar fi o pro­cedura atatu de sidda casi candu individului numai asié i s'ar asecurá drepturile cardinali daca ar aduce de la politia atestatu dc portare buna.

A sustiene drepturile cardinali a le na­tiunei, a scuti aceste drepturi, — éca proble­m'a morala a statului!

Va se dica, sub neci unu pretestu si din neci o causa statulu nu pdte denegá recuno­scerea legala a drepturiloru cardinali. Aici le­gelatiunea din capulu locului pedepsesce ,pre o naţiune cu pedéps'a cea mai mare, cu despo-iarea de drepturi, (Strigări: in care puntu'?!) marturisescu câ prin acést'a comisiunea cen­trala nu-si rădica unu monumentu splendidu liberalismului seu, dar trebue se spunu câ de una s'a uitatu cu totulu, a uitatu câ seclului nostru i s'a reservatu a desceptá naţiunile din somnulu adanou. Si daca pre naţiunile —a ca­ror'a cbiamare este a influintiá ca faptori crea­tori in istori'a genului omenescu— acestea le-ar poté impedecá cu forti'a, acést'a va dura nu­mai putienu timpu, si apoi ar deveni cu atatu mai periculdse pentru statu. (Strigări: Oho!)

Dar le delaturu tote acestea, si me ducu putientelu in pusetiunea comisiunei centrale.

Comisiunea centrala dice câ acesta ce­stiune o va deslegá pre bas'a libertatéi indi­viduale. Dar, On. Casa! a voi asecurarea pre-tensiuniloru natiunali si totodată a desface in atdmele sale neorganise pre subiectulu primu si supremu alu acestoru pretensiuni: pre na­ţiune. — a9t 'a in părerea mea atat'a va se dica catu tocm'a nemicirea intereseloru supreme natiunale (strigări: Nu e asié!) si astfelu prin urmare nu pdte se fie vorba de asecurarea pretensitiniloru natiunali; câci la individu nu­mai desvoltare individuala se pdte cugeta, éra din totalitatea individiloru tocm'a asié nu se pdte forma o unitate, precum din petricele multo nu se forma statua.(Strigări: Nu e asia!) Voiu se primescu pusetiunea testului de la comisiunea centrala, dar in asta privintia am se spunu érasi cu părere de reu câ comisiu­nea centrala, precum a necunoscutu esinti'a ideii de natiunalitate, asié si aci a necuno­scutu esinti'a pretensiuniloru natiunali ale in­dividului. Natiunalitatea, fiindu o facultate în­născuta individului, dc drace moralmintc se pdte desvoltá, — e totodată unu dreptu. A-cestu dreptu este nealienabilu casi insasi fa cultatea ce servesce dreptului de basa. Drep­tulu de natiunalitate nu este produptulu indi­vidului, prin urmare neci i se pdte subor-diná, ci remane dreptu fundamentalu.

Tote drepturile fundamentale sunt de la natur'a loru neconditiunate, tdte drepturile neconditiunate pretindu scutu legalu necondi-tiunatu, si tocm'a pre asta basa trebue se des-legâmu cestiunea, adeca On. Casa se recundsea cumca drepturile natiunali ale individului sunt neconditiunate, si prin urmare se li dee pre­totindene scutu neconditiunatu. Acést'a c pu­setiunea ce ocupa contraproieptulu meu. A-cést'a este pusetiunea ce a ocupat'q si pana acum legelatiunea ndstra fatia de drepturile fundamentale. Neci in o adunare comunala, neci in o lcgelatiune, nicairi pana acum nu s'a intemplatu din demandatiunea legii veri o votisarc câ dre respectiviloru individi voimu se li dâmu seu nu—veri unu scutu legalu pen­tru unulu séu altu dreptu fundamantalu alu

loru. Nu-mi aducu a minte defelu, si nu ga­simu in neci o constitutiune acea despuse­tiune ca comunele, cercurile politice séu ddra singuratecii cetatieni d. e. dupa ce -au ajunsu majoreni, — se voteze intr'o privintia séu alt'a a supr'a drepturiloru fundamentale si astfelu majoritatea eventuala se otarésca in modu pro­visoriu despre sortea drepturiloru funda­mentale ale singurateciloru.

Ori catu de sióda s'ar paré asemene procedura, desi ar fi unicum in viéti'a consti-tutiunalismului europeanu, totuşi ar trece nu­mai de o consecintia a acelei pusetiuni ce a ocupat'o comisiunea centrala in fati'a dreptu­riloru cardinali natiunali.

Celu mai importantu dreptu natiunale, dreptulu limbei, comisiunea centrala lu léga de otaririle comuneloru, municipieloru, corpo-ratiuniloru besericesci si autoritatiloru. Acum o asemene otarire, ori câ corespunde intere­seloru poporului pe care lu representa adu­nările comunali si municipali, si atunci ase­mene otarire este celu putienu de prisosu; ori câ nu corespunde ci e tocm'a din contra, si in acestu casu din puntu de vedere juridicu otarirea e nula câci nemicesce drepturile sin­gurateciloru.

Comisiunea in caus'a de natiunalitate dice in raportulu seu câ prin lege vre se a-secure pretensiunile natiunali, éra de alta par­te asie despune incatu tocm'a pretensiunile natiunali lc nemicesce.

Dar dre comisiunea nu vine in contra-dicere cu sine insasi candu d'o parte vre se asecure pretensiunile natiunali éra de alta parte propune astfelu de despusetiuni prin cari limb'a singurateceloru natiunalitati e a-lungata din capulu locului de pre multe te-rene, esenţiale desvoltarii? Astfelu este te­renulu administratiunii, astfelu terenulu califi-catiunei mai nalte academice, astfelu terenulu legelatiunei.

Nu sciu cum ar poté comisiunea cen­trala se aducă acestea in consonantia cu liber­tatea individuala; câci daca voimu se prochia-mâmu principiulu libertatéi individuale, a-tunci mi va concede fie cine câ neci o limba nu se pdte alunga de pre terenulu admini­stratiunei, calificării academice si a legela-tiunii. Dar comisiunea centrala nemicesce nu numai îndreptăţirea egala a natiunalitatiloru, ci si egal'a îndreptăţire politica prin aceea câ o parte a locuitoriloru tierii gusta necondi­tiunatu dreptulu supremu politicu, partecipa­rea in legelatiune, pre candu cea lalta parte, carea este mai numerdsa, numai conditiunatu pdte se guste aceste drepturi, adeca numai sub conditiunea invetiarii unei gramatice.

In asta privintia, On. Casa! am demu-stratu câ testulu comisiunei centrali nu co­respunde conditiunei prime. Din contra, con­traproieptulu purcediendu din preceperea chiara a Isintiei ideii de natiunalitate, recu-noscendu câ drepturile natiunali sunt necon­ditiunate, a ocupatu acea pusetiune carea sin-gui'a c in stare a deslegá cestiunea.

Dar se presupunemu câ totu ce am disu despre idei'a de natiunalitate este retacitu, nebasatu, nu e la locu, e de aruncatu, — se pre­supunemu câ io n'am preceputu bine preten­siunile natiunali si câ cu totulu altu puntu de vedere arc se ni servésca de cinosura; — to­tuşi remane unu lucru ce nu pdte fi trasu laţ, indoiéla, acel'a câ ori-cari ar fi pretensiunile natiunali, ele la o naţiune sunt de aceea-si na­tura casi la alt'a, si tocm'a pentru câ sunt de o natura, pretindu scutu legalu de natura egala. In părerea mea, comisiunea centrala n'a satis-facutu respectului acestuia.

Comisiunea centrala nu numai vatema ci nemicesce egal'a îndreptăţire, câci a priori ră­dica o limba de a supr'a legii, si pre acesta limba nu numai o scutesce neconditiunatu ci o impune in modu demandativu; pre candu celor'a lalte limbe li tinde numai unu scutu conditiunatu. O face acést'a — cum dice ra­portulu comisiunei — din causa câ unu statu nu pdte esiste fora de o limba centrala ofi­ciala, fora de o limba mcdilocito'ria. Vatemarea egalei îndreptăţiri numai asie s'ar poté justi­fica, daca egal'a îndreptăţire ar eschide possi-bilitatca unei limbi centrali oficiali si medilo-cito'rie. Acést'a contraproieptulu n'o face. Con­traproieptulu sustiene nevatematu principiulu de egala îndreptăţire,' si tocm'a acestu princi­piu de egala îndreptăţire este carele necesa-riaminte ne conduce la o limba oficiala si me-dilocitdria ín centru. Marc este diferinti'a in­tre aceste ddue proiepte, câci pre candu pri­

mulu .vatemandu egal'a îndreptăţire nu se baséza pe dreptu ci pre volnicia, alu doile se radiema tocm'a pre base juridice. In §. 4 din contraproieptu se dice apriatu câ limb'a majo-ritatei relative a tierii este limb'a oficiala si medilocitória a statului.

Aici dara s'a reservatu apriatu necesi­tatea unei limbi oficiale si nu se eschide posi­bilitatea.

Am disu câ nu este iertatu a incunjura principiulu egalei îndreptăţiri. Egalitatea de dreptu nu pdte fi in opusetiune cu idei'a fun­damentala a statului; daca nu e in opusetiune, apői nu-mi potu spune neci unu argumentu carele ar îndreptaţi legelatiunea spre nemi-cirea îndreptăţirii egali.

Dar egal'a îndreptăţire neci câ pdte fi contraria statului, — si cine ar denegá ace­st'a, ar denegá doctrin'a cea vechia mai bine de ddue mii de ani a istoriei universale, ar denegá tesaurulu celu mai scumpu alu progre­sului genului omenescu, ar denegá — faptele.

Nu voiu se provocu la statulu federa-tivu alu Suitierii, dar voiu provoca la singura­tecele lui cantdne compuse di^ natiunalitati diferite. Aici gasimu pretotindenea câ egal'a indreptatire esiste nu numai in principiu si nu numai pre chartia, ci si realisata in fapta.

A denegá egalitatea dc dreptu, este mai multu dc catu a denegá fapte, este a clatină pétr'a fundamentala a statului, este a despoia statulu de îndreptăţirea lui morala de a esiste.

Casi la individi, asié si la naţiuni, unui poporu i se vine necesariaminte rol'a prima a supremaţiei carea se baséza pe prerogati­vele ce-i dau proprietăţile si calităţile lui.

Asemene supremaţia naturala nu este eschisa din contraproieptu, contra unei ase­mene supremaţii nu se pdte nimene tângui, asemene supremaţia ori cine o va recundsee si primi cu adeverata multiamire, — dar nu este cu potintia a primi o supremaţia ce nu-si are radecine in relatiunile faptice, ci se ba­séza numai pe clausulele legiloru.

Acesta supremaţia se pdte intipui numai pre dóue base, adeca ori pe drepturile mai mari câştigate in urmarea descendintiei, ori pe fortia.

Cine se baséza pe prim'a, se ni dove-désca o descendintia superióra si me voiu în­china lui; pe a ddu'a in adeveru se pdte basa fie-cine, care arc a mana poterea. Dar, On. Casa! precum de o parte este nu numai de­torintia ci si virtute a se pleca naintea drep­tului, astfelu de alta parte este slabitiune a se pleca naintea fortiei. In asta privintia, O. Casa! testulu comisiunei centrale • precum e stilisatu, — nu voiu dice: cu intentiune, dar in — rea­litate pretinde de la natiunalitatile nemagiare astfelu de imposibilitate morala.

Sum convinsu câ Onorat'a Casa nu va pretinde asié ceva, nu va pretinde câci scie împreuna cu mine cumca naţiunile tocm'a casi singuratecii au unu interesu mai santu \si mai pre sus de catu viéti'a: acestu interesu este ondrea, — a ni o cere acest'a séu a asculta de cerere, este de o potriva impossibilitate morala.

Onorat'a Casa vede insasi cumca pro­ieptulu comisiunei nu corespunde conditiunei a doua, adeca egalitatei de dreptu, căreia con­traproieptulu corespunde deplinu.

A trei'a conditiune la deslegarea cestiu­nei este, precum avui ocasiunea a dice, câ se se faca astfelu de despusetiuni ca principiele stabilite se nu remana numai pe chartia ci se tréca si in viétia, adeca este puntulu de pri­vire alu conformitatei.

A c i numai dóue principie potu se ni servésca dc cinosura: primulu e câ pre catu numai se pole se desrfhidemu tuturoru limbe­loru tote terenele esenţiale pentru desvoltare, éra alu doile este ca limb'a publica a massei poporului se fie pre catu numai se pdte lim­b'a natiunala.

Spre scopulu acest'a, in părerea mea sunt dóue medildee: Primulu, daca noi vremu se sustienemu principiulu facultativu in tóta intregitatea si nemărginirea lui, si urmandu essemplula Belgiului vom dice câ tote limbele ce sunt îndatinate in tiéra se potu folosi li­beru pretotindenea si pururea. Acest'a, on. Casa! in Belgiu nu se póté essecutáin prassa, éra la noi este tocm'a imposibilitate fisica. Deci, daca nu potemu alege acesta cale, nu ni mai remane dc catu numai un'a, sî acést'a e a-plicarea limbei la teritórie. (Sgomotu.)

On. Casa! Marturisescu câ me suprinde desplacerea ce intimpinu (Sgomotu) candu

Vorbescu despre necesitatea teritórieloru lim-bistice, caci neci testulu comisiunei centrale n'a incunjuratu teritóriele limbistice. (Stang'a estrema: Asié e!)

On. Casa! De multe ori am auditu di-cendu-sc despre teritóriele limbistice câ infi­intiarea accstoi'a n'ar fi alta de catu regresa­rea in acea epoca barbara candu nu numai singuratecele natiunalitati dar inca si — nu-mi iducu a minte cum sc dice unguresce „die Geschlechter,'' gentilitate (Strigări: A nemek!) - asié, gentilitatile inca se isolau. Eu asié

credu câ, daca voimu se dâmu limbeloru drep­turi, apoi teritóriele natiunali nu sunt de catu efluinti'a acelei legi naturale simple si perpe­tue, carea pe veri ce victiuitoriu lu léga de timpu si spaţiu. Va se dica, teritóriele natiu­nali nu se potu incunjurá.

De aci din puntulu conformitatci numai acea întrebare mai pote fi câ: cum se se infi-intieze teritóriele limbistice în modu mai co-espundietori u?

Fora indoiéla e câ fie-care va dice aci cumca asié s e póto infiintiá in modu mai sim­plu si mai corespundietoriu, daca pe unu tc-itoriu se indatineza limbc catu mai putienc

séu dóra numai un'a. Asié-dara tocm'a din irincipiuilu d'a ne conforma scopului, se nasce casi o consecintia principiulu arondării, c e se Icuprindc in contraproieptu.

Principiulu arondării nu isvoresce din dei'a juridica a natiunalitatei, nu e principiu fundamentata, si 'le aceea l'insirâmu sub pun­tulu de vedere alu confonnitatei. Din asta eausa, sum gat'a a primi alta modalitate de­locu in momentu!u acel'a in care mc voiu fi convinsu câ esiste alt'a mai corcspundictória entru a reálisa îndreptăţirea egala a limbe­

loru. Principiulu de arondare nu pote fi con­

trariu imitatei teritoriale si politice a statului. Nu e contrariu unitatei teritoriale, câci nu desbina neci o părticea de la teritoriulu sta­tului ca s'o aneseze la altu statu séu se forme unu statu separatu (Sgomotu). N u e contra­riu unitatei politice câci — in părerea mea — conditiunea unitatei o constitue guverna­rea si legclatiunea unita, si in asta privintia ou esiste neci unu puntu in contraproieptu care se atace unitatea politica si care nu si-ar afla prim'a sa conditiune tocm'a in acésta uni­tate."

Se dice câ principiulu de.arondare nu e contrariu imitatei statului, dnr pregatesec va-cmarca acestei unităţi. Daca unitatea statului a li periclitata prin ace'a câ in tiéra vor c-

siste teritóric natiunali eschisivu ale unei limbc singure si nemagiare, apoi neci siste­ma centralisatória nu va delaturá acestu pe­

riclu, câci chiar dupa asta sistema se pote se fie intr'unu comitatu numai o limba pentru protocolu d- c. in comitatulu Carasiului numai .imb'a romanésca. Deci, daca e periclu intru acest'a, apoi c periclu dejá intr'accca câ in tiéra csistu mai multe natiunalitati, éra acestu oriclu nu-lu vom delaturá prin ace'a câ nu

ffoni multiami pe majoritate, prin ace'a câ irom ignora nisuintielc majoritatei cari nu int contrarie statului ci încăpu cu statulu.

(0 vóce: Asié e! Sgomotu. Ilaritate.) Acum recapitulandu pe scurtu cele înşi­

rate (S'audiniu! Sgomotu) voiu dice: eontra-jproieptulu c caracterisatu de: recunóscerea

dividualitatii natiunale, neconditiunarea drep-ariloru natiunali ale individului, principiulu

indreptatire egala, si conformarea cea mai :ire possibila.

Din contra, proieptulu comisiunei cen­trali e caracterisatu dc:

1. ignorarea naliuniloru din tiéra; 2. păstrarea séu scutirea numai de diu­

metate a drepturiloru natiunali ale individului; 3. nernicirea îndreptăţirii egali; si 4. neconformarca la scopu. Acum,On. Casa! daca nu este corespun-

ietorîu a avé 3 limbe, apoi a avé 6 este si mai putienu corespundietoriu. (Sgomotu). Me rogu dc iertare, intru intielesulu contrapro-icptului, unu comitatu pote ac aiba celu multu

imbe; dara dupa testulu comisiunei centrale vor fi celu putienu 6, câci '/'5 a oficialiloru municipali, procediendu cu legea pote se-si alega dupa plăcu cutare limba pentru eonsul-tatiune si protocolu desi n'ar fi îndatinata in comitatu séu tocm'a nu s'ar aflá in comitatu defel ti o naţiune de acea limba, asie, de rai-e permisu se adu cu unu esemplu: In comita­tulu Tcmisiului ar fi destulu l / s a represen-tiloru pentru ca se pretindă limba slovaca, si

cu legea a mana ar poté-o pretinde, daca nu din alta causa apoi celu putienu de siéga.

Deci 6 limbe pe unu teritoriu, este ne conformitatea cea mai mare ce se póté intipui câci de vom dice câ 6 limbe intr'unu comi­tatu nu e ne corespundietoriu, apoi nu sciu cu ce dreptu s'ar poté dice câ 6 limbi in centru ar fi lucru necorespundietoriu? Eu dieu câ e necorespundietoriu si in centru si in comitate

Dupa tote acestea, acü potu spune pe scurtu cumca testulu séu proieptulu comisiu nei centrale numai unu principiu sustiene in tóta chiaritatea si-lu urmaresce cu tóta con secinti'a si acestu principiu este supremati'a legala a natiunei magiare. De ace'a potu dice câ proieptulu acest'a nu e alta de catu o edi-tiune nóua calificata a legiloru din 1836. 1840, 1844, si 1848 (Sgomotu). In esentia e totu ace'a. Totu ace'a este idei'a fundamentala, totu ace'a e nisuinti'a principala, numai form a s'a schimbatu. Dar, Onor. Casa! candu insi raiu căuşele ideii de natiunalitate, am tacutu cu totulu despre acele legi; âm tacutu câci nu este nimene care se nu scie cumca in Ungari'a caus'a mai de aprópeaideii de natiu­nalitate au fostu tocm'a acele legi. (Contra-diceri.) Tóté se potu negá, se poftiţi a negá. (Dar si absurdele se potu tote afirma!)

Acum, On. Casa! a voi o deslegare fe­rice a cestiunei de natiunalitate pre calea ace'a pe care a venitu in tiér'a nóstra spre neferi­cire, — asié ceva n'asiu poté incuviintiá.

Contrapíoieptulu meu indrasnescu se-lu recomendu atentiunei si părtinirii Onoratei Case, si credu câ nu-lu potu recomenda mai bine de catu imprumutandu cuvintele proprie ale dlui ministru de cultu scrise intr'unu opu celebru alu seu, alu carnia titlu e „Einfluss der herrschenden Ideen des neunzehnten Jahr-hundertes auf den Staat."*) (Mişcare)Eu opulu l'am cetitu nemtiesce, deci si citatiunea voiu indrasní a o ceti nemtiesce. Aceste cuvinte sunt: „Ueberau, wo man die nothwendige Entwicklung und Umgestaltung der Begriffe nicht zu hindern vermag, und doch die ent­sprechende Veränderung der politischen Ver­hältnisse nicht gestatten will, entsteht früher oder später ein Kampf, der immer mit dem Triumpfe der herrschenden Begriffe über die Verfassung endet; denn der menschliche Geist, der, seiner Bestimmung folgend, immer fort­schreitet, kann durch materielle Mittel der Staatsgewalt unterdrückt, aber nie wirklich besiegt werden." **)

Dupa cele cate le-am desfasiuratu despre ideile natiunalitatii, nu e periclu daca se pri­mesce proieptulu meu, ci periclu e daca se primesce alu comisiunei centrale. (Aprobări. Mişcare.)

Cartea roşia. Actele apărute sunt dejá cunoscute cea

mai mare parte. Acte nóue de ceva interesu straordinariu nu se gasescu. Pentru noi avendu, caus'a orientului cea mai mare importantîa, facemu se urmeze aci partea a dóu'a a cârtii roşie carea tratéza despre asta causa sub titlulu:

II. Afaceri orientale. (Dupa ce vorbesce despre Turci'a si

Serbi'a, vine la Romani'a:) Cu regimulu principateloru unite s'au

inceputu negotiatiunile inca de multu timpu, cari aveau de scopu a regula prin inti elegére bilaterala mai multe afaceri pendinte de inte­resu comercialu si administrativu. Regimulu Maiestăţii Sale cer. reg. apostolice totu de una a cautatu a fi cu cea mai viua atenţiune spre obieptele acestea, ca se dee si prin acést'a do­véda nóua cumca densulu n'a incetatu neci candu a atribui pretiu mare comunicatiuniloru amicabile cu regimulu principelui Carolu, si câ a fostu gat'a a incepe consultările dorite, recunoscendu bine eâ regularea afaceriloru a-cestor'a póté mediloci cu succesu sustienerea si intarirea relatiuniloru de amicétia intre tie-rile acelea, cari sunt legate prin atatu de mul­te interese reciproce.

*) „Influinti'a ce ideile domnitórie ale seclulului IXX. o esserciráa a supr'a statului."

**) „Pretotindenea unde desvoltarea si straformarea con-cepteloru nu se pote impedeca, si totuşi nu se concede schimbarea corerpimdietóiia a relatiuniloru politice, — se nasce curundu seu mai tardiu o lupta, carea se finesce pururea cu triumfulu ce conceptele domnitórie lu reporta a supra constitutiunei; câci spiretulu ome-nescu, care, urmandu destinatiunei sale, progreséza ne­încetata, — pote ii nadusitu de catra medilócele mate­riali ale poterii statului, dar neci candu nu pote fi devinsu cu desevarsire."

Regimulu Maiestăţii Sale pote aminti cu indestulare câ unele dintre aceste afaceri pendinte au avutu resultatu favorabilu. Con­clusele conferintiei despre tarifele telegrafu­lui sunt dejá ratificate.

Negotiatiunile pentru regularea comu-nicatiunei poştale in principatele unite pro-mitu unu resultatu bunu: si consultatiuni se intempla cu scopu de a mediloci adnesarea câiloru ferate austro-unguresci la liniele pro-ieptateloru câi ferate din principatele dună­rene, si regimulu Maiestăţii Sale forte nisue din parte-si se delature acele impedecaminte a caror'a depărtare ar fi acomodată spre învie­rea relatiuniloru directe de comerciu prin esoperarea comunicatiunei usióre la hotaru.

Ce se referesce la afacereajurisdlctiunei consularie si la stabilirea ei, apoi acésta pré interesanta cestiune e obieptulu esaminarii ce­lei mai profunde, si i se va dá o deslegare cu atatu mai definitiva si mai basata pe judecat'a esacta a cercustantieloru judiciarie sustató-rie in principatele dunărene de presentu, in catu cestiunea acést'a a atrasu asuprasi aten­ţiunea tuturoru poteriloru, si a datu ansa la desbateri serióse si detaiate. Importanti'ă si estinderea mare a relatiuniloru nóstre comer­ciale, numerulu mare alu supusiloru si prote-siloru monarchiei austro-unguresci in princi­patele dunărene, facu de cestiunea acést'a ni se pare plina de importantia pentru noi. Cum­ca regularea jurisdictiunei consularie e de do­ritu, in asta privintia regimulu Maiestatei Sale e de o părere cu regimulu moldo-romanescu, inse densulu nu a potutu de graba se aducă in afacerea acést'a decisiune fora a nu vatemá interesele comerciale ale monarchiei întregi si fora a nu provoca tulburare justificata in tóta lumea comerciala. Elu inse nisue a aflá basele unei contielegeri in direptiunea acést'a, si nu se indoiesce câ, daca cercustantiele judetiarie in principatele dunărene vor dá garanţia de­stula pentru o procedura organisata juridica, si cestiunea acést'a se va poté deslegá cu con-tielegere reciproca.

In ver'â trecuta se iviră mai multe ca­şuri in cari regimulu moldorromanescu, in ur­marea unei proceduri arbitrarie si repórteloru neadeveratc din judetie, nu a satisfacutu pre­tensiuniloru nóstre. Regimulu Maiestăţii Sale inse pote adeveri cu indestulare câ in tote caşurile acestea părerile lui se recunoscură in fine cu totulu de regimulu principateloru du­nărene ca de aefeverate si basate pe dreptu.

Netoleranti'a religiunaria ce domnesce la unele clase de poporu in Romani'a, a fostu caus'a aceloru escese triste, cari erupsera in contra jidaniloru in nisce orasie si sate si a-retara unu esemplu pe catu de culpabilu pe atatu de desaprobatu de lumea civilisata.

Nu numai din respepte pentru umani­tate, ci si pentru câ se aflau supuşi ai Ma­iestatei Sale intre vatemati, se indetorâ con-sululu ces. regescu a întreveni la regimulu principelui pentru scutirea persecutatiloru si alungatiloru, precum si pentru desdaunarea va-tematiloru, si numai intrepunerii lui, si aju-toriului consuliloru din Franci'a, Angli'a si a confederatiunei nordice nemtiesci se pote multiumi câ persecutaţii se ajutorară si des-daunara.

Nu póté remané neamintita, ba inca trebue spusa cu îndestulare câ neci regimulu principelui n'a potutu negá recunoscinti'a portarii precaute a consuliloru nostri cari au aretatu fapte nedisputavére in afacerea acést'a grea, si li dede satisfactiune deplina.

O fapta de cea mai mare importantia pentru continuarea relatiuniloru bune intre Nalt'a Porta si regimulu Principateloru-duna-rene s'a nascutu vér'a trecuta din invasiunea in Bulgari'a a bandeloru armate sî organisate pe teritoriulu Moldo-Romaniei. Desi nume­rulu micu a bandei nu potu slabi poterile si védi'a regimului turcescu in provinti'a acést'a, si desi proieptat'a rescolare a Bulgariei se nemici prin energicele mesuri întreprinse de gubernatoriulu de acolo, precum si prin ne-participarea populatiunii bulgare, totuşi nu se póté negá câ laşitatea documentata de regi­mulu Prinqjpateloru-dunarene la impedecarea ' formarii.bandeloru se vede acomodată a ster-ni cugete seriöse câ óre regimulu principelui are voia sincera, — si presupunendu acést'a —, fiindu spiretulu atitiatu in tiéra, óre are elu poterea a sustiené nevatematu aceea re-latiune catra Porta cşrea se stabili ca bas'a esistintiei de stătu ce se dede Principateloru - unite prin contractele solemne mai cu sé­

ma prin art. 22 si 25 din tractatulu de la Pa­ris din anulu 1856 si prin poterile ce au sub­semnata tractatulu acest'a.

Evenimentulu pomenîtu in urma ni ierta se presupunemu acésta îndoire ca basata; deci daca ar fi esistinti'a faptei acesteia pentru si­ne de ajunsu, ca se provóce grige'a cea mai seriósa a poteriloru in gradu mare, atunci in-semnetatea i se mai maresce prîn adunarea armeloru eu o iutiéla nespusa in timpulu din urma si disciplinarea militară cari nu stau in neci o relatiune cu detorinti'a defendarii in­terne, precum e acést'a precisata in art 26 alu păcii din Paris si de aceea întrece lips'a ade-verata si justificata a unei tieri nepericlitate din neci o parte, si peste acést'a scutita fiindu de poterile garante contra a ori ce atacu, fie din ori care parte.

Periclulu ce urméza din starea acést'a a trebiloru n'ar trebui se remana ascunsu neci regimului Principateloru - dunărene; peric­lulu acest'a ar poté fi strîcatiosu desvoltarii tieriloru acestor'a, câci prin slăbirea pusetiunii loru scutite prin tractate internationale, se despoia insele de prerogativele ce isvorescu din tractatele amintite, for de cari neci candu nu li-ar succede a si stabili atatu de indepen-dinte desvoltarea si intarirea libertăţii loru interne si a prosperară locuitoriloru, precum li acést'a acum cu potintia in starea loru de* presentu.

Altcum Maiestatea Sa ces. reg. Aposto­lica nu are de cugetu, din miscamintele dese ce apăru in Principatele dunărene, a deriva temere justificata de o tulburare nemedilocita a pusetiunii ce tractatele dau tieriloru acesto­r a fatia cu Pórt'a, séu o turburare a relatiuni­loru de vecinetate, inse e cu totulu convinsu catu e de necesariu a fi cu atenţiune la des­voltarea trebiloru de la otarale nóstre, si regi­mulu Maiestăţii Sale intru implinirea detorin-tiei sale considera numai aceea, ce pretinde sustienerea demnităţii si asecurarea monarchiei, scutulu supusiloru si pazirea obligaminteloru din tractate.

(Se mai desbate caus'a României si prin unele corespundintie diplomatice ce cartea ro­şia le publica pre largu).

Ditai Generarin Tiirr in Ungaria. Generare! Ti-aduci a minte câ in prima-

vér'a anului 1863, venisesi de la Turinu la Bucuresci cu scopu de a stabili o intielegere intre Romani si Unguri. Ai venitu la mine împreuna cu amiculu nostru comunu, cu d. co­loneta Cretiulescu. Vr'o trei seri lungi, dar înteresante, conversaramu si discutaramu îm­preuna. Nu-ti vei fi uitata de vorbele ce-ti a-dresamu câ Romanii nu potu stá la vorba cu Ungurii in catu timpu aceştia nu vor a recu-nósce principiulu de dreptu naturale si posi-tivu alu egalităţii nationale, si in deosebi in-dependinti'a Transilvaniei de Ungari'a. Atunci d-ta, generare, ai luatu condeiulu si naintea nóstra, a dlui Cretiulescu si a mea, ai scrisu, ai subscrisu si apoi ai publicatu in „Roma­nulu" urmatoriulu apelu:

A P E L U . Se nu criticâmu trecutulu, au fostu gre-

sieli comise, multe gresieli; inse din tote păr­ţile. Aceste greşeli le-am platitu scumpu, se ni serve dar de lectiune pentru presentu si pentru viitoriu.

Se aruncâmu velulu uitării preste tote certele trecutului si se vorbimu adi cu vocea animei, cu vocea ratiunei, pentru ca se nu ni perdemu viitoriulu.

Austri'a pune astadi o arma in man'a Romaniloru din Transilvani'a: bage bine de séma, se nu se taie cu ea, câci e o arma cu dóue taisiuri-, cu care, voindualovi pe alţii; se pote cine-va vulnera de morte chiar pe sine insusi.

E momentulu pentru Romani de a-si stabili bine positiunea loru; se se opună deci Unirei cu tóta energí'a, pentru câ fie-care Un-guru scie séu trebuie se scie câ Romanii au dreptu se faca acést'a; céra Romanii vechi'a autonomi'a a Transilvaniei, si Ungurii si Se­cuii vor sei a se supune decisiunei: majorităţii, cu atat'a mai vertosu câ din nenorocire la 1848 Romanii n'au fostu nici • măcar întrebaţi.

Romanii se se ferésca inse d'a fi conduşi de pasiunile loru pan'a votá tramiterea depu­tatiloru la Reichsrath; acést'a-i va ruiná cu

r

desevarsire; pretiulu unui triumfu efemeru ar fi platitu cu perderea totala a viitoriului.

Ungari'a, Transilvani'a si Croati'a se-si recunósca si se-si respecte imprumutatu inde-pendinti'a loru; aceste trei tieri se recundsca si se asecure o perfecta egalitate intre naţio­nalităţi; si numai in casulu acest'a vor fi in stare de a tracta cu efectu despre o aliantia strinsa intre ele. Numai cu chipulu acest'a vor puté ajunge la unu viitoru securu si fericitu. Éra déca din contra ar cercá se stabilésca su-premati'a unei tieri asupra celei lalte, ele totu deun'a vor avé pe străini ca stepani si domni.

Se ni aducemu aminte câ desbinarile ndstre facu poterea Austriei, se ne unimu dar fratiesce si vom vedé cas'a Austriei ca-diendu in nepotintia. (Subscrisu:) S. Tiirr.

Bucuresci, 27. maiu 1868. Se fi uitatu, generare, de acestu apelu

alu d-tale? éra déca n'ai uitatu, ce insemnéza, atunci cele ce scrii astadi in diarile Ungariei, unde in locu de perfecta egalitate nationale, ce pretindeai in apelu, vorbesci de o unica naţionalitate politica, adecă cea unguresca in tdta Ungari'a si Transilvani'a; in locu de in-dependinti'a constituţionale a Transilvaniei, ce proclamai in apelu, astadi nu recunosci in a-césta tiéra de catu municipie si districte ale Ungariei; si in locu se combaţi pe advocatulu Deák si ai lui, a cărui strimta, sofistica si per­niciosa politica atatu mi-o injurai nu numai la 1863, dar si dupa ace'a, astadi ne inviţi de a luá in considerare proiectulu de naţionalităţi alu acestui fatalu advocatu, proiectu cu multu mai ina^intu decatu chiar acelu alu lui Ker-kápólyi-Horváth! Nu cumva vei dice si d-ta, generare, cademnulu d-tale colegu Klapka, câ împrejurările s'au schimbatu, si cu acestea v'ati prefacutu si d-v.! Tempora mutantur et nos mutamur in illis. Adu-ti a minte, gene­rare, de ce'a ce mi diceai si-mi repetiai adesea câ advocaţii uniti cu baronii Ungariei ducu la perire némulu ungurescu. Nici odată n'asi ti crediutu câ aveamu se te vediu odată, gene­rare, abjurandu-ti credintiele si dandu mana de ajutoriu acestoru fatali advocaţi si baroni.

Salutare, fratia. A. Papiu Ilarianu.

„Rom." Bucuresci, 7 novembre s. v. 1868.

V A R I E T Ă Ţ I = De la Bucuresci primimu urmatd­

riele: Gazetei Transilvaniei la Brasiovu. Sci-rea trista despre tirire a autoriloru pronuncia-mentului la'temnitia si darea in judecata a tu­turoru subscrietoriloru lui, mişca adencu pre Romanii din Romani'a libera; ei li uréza ini­ma, bărbăţia intru aperarea causei nationale; suferintiele celoru persecutaţi vor luá capetu, ele vor fi încoronate de triumfulu causei celei

drepte. Se traîesca Transilvani'a libera se in-dependinte de Ungari'a! Ondre sempiterna celoru ce suferu pentru independinti'a ei. A. Papiu Ilarianu. — Basiliu Maniu.— Adv. Pa­triciu. — Sim. Mihali. — I. Fauru. — Olteanu. — Varonu. — Caianu. — Petricu. — Stoianu. — Tacitu. — Precupu. — Crisianu. — Ba-geru. — Mironu. — Festeu. — Oresanu. — Bratescu. — Manfi. — Muntenescu. — Sil-vanu. — Andreasi. — Manole. — Tudorîu.— Moceanu. — Crainicu Popdanu. — Neagoe Ohetianu. — Blasianu. — Cetatianu. — Ro­manescu. — Stinghe. — Oarbunénu. —Axen-tie. — Ratiu. — Cacovanu. — Martianu. — Comsia. — Drocii. — Corvinii Frumosu. — Vancea. — Strimbu. — lonescu. — Orghi-danu. — Bogdanu. — Dorcia. — Urmédia inca 136 de subscrieri. NB. Acésta telegrama s'a expediatu in 3 0 / , 0 la 10 óre, 30 minute dupa médiadi sub nr. 6586, inse vrăşmaşii se­culari ai natiunei nóstre, o confiscara la Bra­siovu sub pretestulu de nimicu, câ lovesce in­tegritatea Statului Ungurescu. — Impartasiti-0 cu cati numai veti poté.

— Fiindu ca se apropria finirea sorocului la prenumeratiunea protocolului si acteloru Congresului nostru natiunalu romanu biseri­cescu; cea ce s'au prefiptu cu 1 fl. va pentru aceea se face cunoscuţii acum câ dupa 1-lea Decembre a. c. pretiulu unui esemplariu din protocolulu si actele Congresului va costa 1 fl. si 50 cr. v. a. Sabiiu, 9 novembre 1868. Direcţiunea tipografiei archidiecesane. „T. R."

= „Gazzetta Piemontese" scrie: O mi­nune in Torino, — este unu diurnalu ce se dâ gratis . . . pre o luna de dile. Acestu diurnalu e „L'Unitâ Cristiana". Lun'a gratuita va fi diecem-vre ce vine. Pentru spedare se va respunde nu­mai franghi'a poştala. Se trimite gratis tuturoru societatiloru de lucratori, cabineteloru de lec­tura, farmacistiloru, cafeneleloru si stabili-minteloru publice din Italia si strainetate. Cei ce o vor cere, au se se adreseze la cas'a editrice Biagio Moretti in Torino. Dupa o lu­na de dile, cei ce vor pofti vor aboná. ." Din parte-ne am facutu atenţi pre cetitorii nostri cari se ocupa si de lectur'a italiana, câ acesta foia contiene lucruri pré bune politice, lite rarie, de morala etc. Desclinitu merita imbra tisiare pentru caldur'a cu carea se ocupa de caus'a romaniloru desclinitu a nóstra din Au-stro-Ungaria.

= Diurnalulu francescu ^Ilustratiunea" publica portretulu si biografi'a dlui Ioane Eliade Radulescu, scrisa de Dora DTstria.

—. Miscaminte natiunale la croato şerbi. Cunosculu eppu croatu Strossmayer fiindu in Belgradu a primitu — cum scrie „Novi Pozor" — o adresa de aderintia de la

cetatienii de frunte ai Belgradului, numindu-lu: Mecenate alu Iugoslaviloru.

= Fói'a umoristica „Üstökös" face pre Napóleoné negotiatoriu de carte geografice. Brateanu se duce a cerc globulu România dar, Napóleoné n'are. (Unde e umorulu?)

Nicolau Zsiga sen., Elisabct'a Po­poviciu veduv'a lui Constantinu Nico-liciu, cu fiii si nepoţii sei, Ladislau Po­poviciu cu soci'a sa nasc. Iuliana Papp, cu fiii si nepoţii sei, — Nicolau Zsiga iun. cu soci'a sa Sofia Miatoviciu, — Maria Zsiga cu sociulu ei Ioanu Poinariu cu fiii sei, — Anna Zsiga cu sociulu ei Nicolau Diamandi si cu fiulu loru, Agne-sia Cosperda veduv'a lui Ioanu Tóth cu fiii si nepoţii sei, — veduv'a lui Petru Papp nasc. Maria Zsiga cu fiii si nepoţii sei, facu cunoscuta cu anima dorerósa mutarea la cele eterne a

ANEICOSPERDA soci'a lui Nicolau Zsiga sen.

a neuitatu credintiósei sale socie, a celei mai iubite mame, respective a moşiei si stramósiei, a scumpei loru sócre, a sorei si respeptive a cumnatei sale.

Repausata dupa o suferintia îndelun­gata in alu 83-le anu alu vietiei, si in alu 51-le a treiei sale fericite căsătorie, in 25 1. c. .

Remasitiele pamentesci a fericitei se voru astrucá dupa ceremoni'a besericei gr. or. in 26 nov. la 2 óre, dupa amiadiadi.

Spre a dd repausatei ultim'a ondre sunt rogati toti cunoscuţii ei.

Orade-mare 25 nov. 1868. Fia-i tieren'a usidra!!!

rss. d. protopopu Mei. Dreghiciu, rogandu pe toti cati se intereséza de acésta causa ca se bine voésca a se infatisiá.

T e m i s i d r a 25/11 1868.

Petru Cermena ca presiedinte,

( 1 - 2 )

P. R o t a r i u ca notariu.

Cursurile din 27 noemvre 1868 n. sér'a

(dupa aretare oficiale.)

Publicatiuiie. Fiindu câ amesuratu publicatiunei din

„Albina" nr. 111 din a. c. la 21 1. c. nu s'a potutu tiené siedintia in caus'a „Casinei ro­mane din Temisidra" pentru câ veniseră pre putieni membri, — comitetulu respectivu este insarcinatu a publica altu terminu pen­tru acelu scopu, si anume pe 8 diecemvre st. n. la 10 óre nainte de médiadi in locuinti'a

Imprumutcle de s ta tu: Cela ou 6 % i n val. austr.

„ B oontributiunali „ „ nóue in argint

Cele in argint d. 1865 (in 500 frânei) Cele natiunali cu 5 % (jan.)

n metalice cu 5 % n n n maiu —nov. • • • •

4 % % n 4 % „

n n 3°/o " Efepte de lo te r i a :

Sortile «le stat din 1864 » n u 1S601/S in cele intrege] fi n „ n i / 5 separata • • • „ „ 4 ° / 0 din 1854 * n din 1839, >/5

„ bauoei de eredet n societ. vapor, dunărene cu 4 % • • n itaprum.pnnoip. Eszterliázy ä40f l n fi fi Salm k a . „ cont. Palffy â „ „ „ prino. Clary ä „ „ „ oont. «St. Genois a n „ „ prino. "Windiaohgrätz â 20 „ „ cont. Waldsto in a n * „ K e g l e v i c h a 10

Oblegatiuni dea»arciiiatóre de pamentu:

Cele din Ungaria fi Banatul tom. fi Bucovina a Transilvania

, Acţ iuni : A bancei natiunali

„ de eredet ti fi scont „ anglo-austriace

A societate! vapor, dunar. fi n Lloydului

A drumului ferat de nord. fi n n Stat n n u apus (Elisabeth) • • „ n n SUd n ti n langa T i s z a . . . . . . « » »Lemberg-Czernowitz

Bani i Galbenii imperatesci Napoleond'ori Friedrichsd'ori Suverenii ongl. jmperialii rusesci Argintulu • •

bani 1 marf.

56- 5 6 . 20 60 - 80 6 1 - — 9 8 - — 96^50 74 — — — 65- — 6 5 - 20 58- 90 59 - 10 60 60 60 80 5 3 - — 53- 25 4 7 - — 4 7 - 50 35 - 25 35- 75

104- 20 104 40 9 1 - 80 9 2 - — 98- 25 98> 50 8 4 - — 84- 50

178- 50 179- — 144- 50 145- —

93- — 93 50 160- -- 170 —

41 — 42 — 33 — 33 50 35 50 36 50 31 50 32 — 22 — 22 50 21 50 22 50 14 50 15 50

77 75 78 76 _. 76 _„ 69 — 69 50 72 •50 73 —•

684 686 • ...

• 20 243 40 660 662 • ~ 177 177 -50 551 553 . — 246 . _ 247 200 -50 201 • —

•90 300 •10 176 . — 177 — 196 •50 196 • 75 163 . — lf i3-50 175 -50 176 . —

5 •59 6 •60 9 • 46 9 •47 9 •85 9 •90

11 •80 11 •90

117 • 35 117 • 50

I

Orarie eminente si bune.

DEPOSITULU DE ORARIE

avutu, renumitu de mulţi ani,

alui

orologiariu orasianescu

Viena, Stephansplatz nr. 6 n dosulu curtei lui Zwettl "^^Bţj| ofere alu seu depositu mare de totu feliuiu de orarie, bine regulate cu garanţia pe unu anu, cu pretiulu curentu. Pentru fie-care orariu regulatu se da garanţia in scrisu.

Orarie portat ive de Genf cualitatea cea mai eminenta esaminata de o. r. imprimaria de bani.

Orarie pentru bărbaţi, de argintu: fl.

unu Cylinder cu 4 rub. 10—12 „ ou rub. d'auru d-sar. 1 3 — 1 4

Cylinder cu 8 rubini 15—17 „ ou dóue fedele 15—17 „ cu sticle cristale 15—17

Anker cu 15 rub. 16—19 „ mai fine cu fed. de arg. 2 0 — 2 3 „ ou dóue fedele 1 8 — 2 2 „ mai fine 2 4 — 2 8 „ engl, cu sticla cristalina 1 9 — 2 5

• Orariu Anker de armia, f. dup. 2 4 — 2 6 Anker Remontoir, fine se ră­

dica la urechia 2 8 — 3 0 „ cu 2 fed. 3 5 — 4 0

Remontoirs sticle cristal. 3 0 — 3 6 Anker Bemontoirs de armia 3 8 — 4 5

de auru:

Cylinder, auru nr. 3 , 8 rub. 30—36 „ cu fedelű de auru 3 7 — 4 0

Anker cu 15 rub. 4 0 — 4 4 „ mai fine, fed. d'aur 4 6 — 6 0 „ cu 2 fedele 5 5 — 5 8 „ cu fedelű auritu 65, 70,

80, 90, 100 120 „ sticla crist. fed. d'aur. 6 0 — 7 5

Remontoirs fed. d'auru 100—130 „ cu 2 fedele 130—180

Orarie pentru dame, de argintu: fl.

Cylinder, auritu, ser. d. 13—18 de auru 1

cu 4 si 8 rub. 2 7 — 3 0 emailate 3 1 — 3 6 cu fedelű de auru 3 6 — 4 0 email, cu diamante 4 2 — 4 8

ou sticle cristaline 4 2 — 4 5 cu 2 fedele, 8 rubini 4 5 — 4 8 email, ou diamante 5 8 — 6 5 Anker 4 5 — 4 8

„ cu sticle crist. 5 6 — 6 0 „ cn 2 fedele 5 4 — 5 6 „ email, cu diam. 7 0 — 8 0

Remontoir, 70, 80, 100 „ cu 2 fed. 100, 110, 130

Afara d'aeestea se afla ori ce feliu de soiu de orarie. — Orarie de argintu se aurescu pentru fl. 1—1.50

Monograme si însemne se faou forte eftinu. — Se afla orarie de auru si d'argintu cu însemne unguresci.

Alarmatoriu cu orariu, 7 a. AlarmatOriU cu orariu, cari a-

prindu si luminarecandu alarméza, 9 fl. AlarmatOriU pentru siguritate, pre­gatitu ca se pusce candu alarméza, 14 fl

Depositulu celu mai mare de Orarie cu pendulu (Pendeluhren; fabricate proprie

cu garantiape doi ani.

a se» trago in fie-care di 9, 10, 11 fl. „ „ totu la a 8. di, 16, 17, 18, 19, 20, 22 fl. „ „ s e bata la óra si la » / 2 30, 33, 35 fl.

a se trage se repeteze la patrariu si la óra 48, 50, 53 fl. Regulatori la luna 28, 30, 32 fl. Inpachetarea pentru unu orariu d'aeestea 1 fl. 50 cr.

Reperaturile se facu catu mai bine; însărcinări din strainetate se efeptuéza cu cea mai mare pun tualitate trimitiendu-se eompetinti'a antecipative, ori postcipendu-se de la posta; ce nu convine se primesce in sobimbu. Orarie, auru si argintu se primescu in schimbu cu pretiurile oele mai inalte.

Trimitiendu-mi-se pretiulu ori oa se primescu la urma de la posta, trimitu si in strainetate orarie, pentru a

o g e , si pentru cele ce nu se tienu trimitu banii indata pe posta. 31 2 1 — 2 4

$ e i € l l H z » P i i l v e r

i m a . Depositulu centralu de trimitere .• Apntec"a la „Storch" in Vien'a.

H ^ S ? 3 Spre luare a minte. Pe fie-care scatula de Seidlitz-Pulver d'alu meu si pe fiecare din hartiele ce invelescu dos'a este ofioialminte imprimata a mea marea de precautîune.

Pretiulu unei scatule orig. sigilate e 1 fl. 25 cr. îndrumare în tote limbele. Acestu pulbere ocupa fara indoiéla antaiulu rangu intre tote medioarnintele pana acü cunoscute de casa, prin acţiunea lui straordinaria, dovedita in tare multe caşuri; precum multe mii de scrisori de recunoscintia ce le avemu din tóté părţile a marei imperatu adeverescu câ s'au folo-titu contra incuierii, nemistuirei si a oparirei, mai departe contra gârciloru, bóléi de rerunchi, de nervi, palpitării inimei, durerii nervöse de capu, congestiunei de sânge afectiuniloru artritice a membriloru, in fine contra inclinatiunei spre isteria, ipocondria,

a gretiei s. a. si a efeptuitu vindecare durabila.

Se afla deposito in Bacurescii la I. Martinovici, la F. Ovesa; in Botosiani: la I.Schmelz, apo-tec. in Galaţii la apotecarii M. Curtovicii si I. A. Cikersky, la apotec'a de curte; in(»iurgCY0! la M. G. Binder; in Ibraila: la apotecarii S. R. Petsalis si Dr. C. C. Hepites, la A. Frisch-

mann, apotecariu; in Iasi: la A. Jassinski; in Rnsciucil: la J . Mohos.

Prin firmele de susu se póté inca procura

Atleverntu o teu de fteatu fie chitu. ( D o r s c h - L e b e r thran-Oel) .

Soiulu celu mai curatu si folositoriu de untura medicinala din munţii Norvegiei.

Fiecare butelia, pentru a se deosebi de alte soiuri de unsori din ficatu, este provediuta ca marc'a mea de precautîune.

Pretiulu unei butelie întregi, cu îndrumare 1 fl. 80 cr.; o % de butelia 1 fl. v. a. Adeveratulu oleu de ficatu dech i tu se folosesce cucelumai bunu resultatu la b d l e de peptu si do p l ă m â n i , la s r co fu le si raohitis. Vindeca cele mai învechite bdle r e u m a t i c e si de

podag ra , precum si esanteme. Acestu soiu carele este mai curatu si folositoriu intre tote oleurilo de ficatu se tastiga prin cea mai ingrigitória adunaro si alegere de chiti (dorschßsch), inse fara nici unu feliu de procesu chemieu „dc drace fluiditatea din stiol'a originala se afla in tocmai in acea stare primitiva, ne-

slabita, precum a esitu nemedilocitu din man'a naturei." 38 5—12 A . Moli, apotecariu si fabricantu do produpte chemice in Vien'a.

Editoru: Vasilie Grigorovitia. In tipogra'fi'a Mechitaristiloru. Redactoru respundiatoriu; Giorgiu Popa (Pop).