SSDACŢIUNEA,AfiiliisîîâţiMea ţi TiBOiîifliBraşov, piaţa, m are nr. 30. Sc riso ri n eiran ea te n u a o p n m eso .M aau sezip ta n a se rstzirslt.

INSERATEas prisseno ia Atfrntniitraţluae în Braşov şi la uzm âtor»la BIROURI da ANUNŢURI:

In Vlona: la M. Dukeo STaofat., Nmc. Augenfeld & Bmerio Iies- cer.. Hemrieh Sohalak. A. Op- palik Nacif., Anton Oppolik. In Budapesta la A. Y. Ooid- bezgez. Kkstein Bemat, Iolin Leopold (Y U Kzsaebet-korut)

PREŢUL IN8ERŢIUNIL0R : o se zie garmond pe o ooionă 10 bani pentru o publicare. Pu­blicări mai dane după tarifă şi Învoială. — SECLAMfî pe pagina 3-a o seria 30 bani

A N U L L X I X .

.gazeta“ less h m m i\Ataamente sentn Anstio-UneariiP e un an 24 c o r ., pe şese lu n i12 co r., pe tre i lu n i 6 cor. N-rlI de Duminecă 4 cor. pe an.

Peitm România şi străinătate:P e an an 40 fra n ci, pe şese lu n i 20 ir . , pe tre i lu n i 10 ir .M-ril de Duminecă 8 fr. pe an.Se prenum eră la to te ofi­cia le p o şta le din In tru şi din a fa ră şi la d -m i co le cto ri.Abonamentul pentru BrasoT

 .d m tn t s tr a ţii* n e a , P ia ţa m are, T â rg u l In u lu i N r . 30. s ta g iu I . : P e un an 20 co r ., pe şese lu n i 10 c o r ., pe tre i lu n i 5 co r. Cu dusul în c a s ă : Pe un an 24 co r., pe şese lu n i 12 c o r ., pe trei lu n i 0 cor. — U n esem- p la r 10 b ani. — A tâ t ab on a­m entele câ t şi in serţiu n ile su n t a se p lă ti în ain te .Nr. 89. Braşov, Duminecă 23 Aprilie (6 Maiöl 1906.

Victoria electorală Koşutistă.t A început se li-se suie la cap koşutiştilor victoria cea rtiare, ce au Üob^ndit’o în alegerile dietale. Astădl buletinul electoral înregistreză cifra de 237 mandate ale partidului inde- pendist. 0 majoritate absolută, dietală, despre care numai înainte c’un an şi jumătate independiştii nici că visau încă. Bucuria lor este, prin urmare, ^órte întemeiată. Au ajuns chiar mai ideparte decât partidul liberal, care a stăpânit ţâra atât amar de ani.

Majoritatea independistă de acjî, care pănă la încheiarea alegerilor va trece şi peste cifra de mai sus, este absolută nu numai în raport cu cele 413 mandate din Ungaria, ci şi dâcă la acestea se vor adauge cele 40 vo­turi ale delegaţiei dietei croate.

Organul lui Kossuth, care este tot-odatâ organ oficial al partidului independist se pronnnţă încă cu óre- care reservă asupra viitórelor planuri independiste. pice că guvernul ac­tual nu va scăpa din vedere nici­odată că a eşit din coaliţia partidelor, care formeză majoritatea parlamen­tară, şi că ţinta ce şl-a pus’o o va

tide. „Majbmătea absolută a parti­dului independist nu insémná alta, decât că în parlament şi în guvern nimic nu se póte întâmpla fără con­simţământul partidului independist“ .

Altfel vorbesc celelalte (Jiare in­dependiste. „Egyetértés“ accentuâză, că „voinţa naţiunei s’a pronunţat, dreptul naţiunei s’a stabilit“ , şi că acâstă voinţă şi acest drept nu póte sé se razime decât pe deplina inde­pendenţă de stat a „naţiunei“ . Tot ce se va face în timpul transiţiunei, nu va fi de cât o trecere la progra­mul deplin independist. „Stăm sus pe culme şi tot ce vedem în apro piere, mai mult însâ ce putem dis­tinge în depărtare, — nu sunt dfe cât văile fericirei în ţâra făgăduinţei/“ Ér Zoltán Lengyel esclamă în „F % - getlen Magyarorszag“ : „Sé ne bucu­răm de victorie, dér sé nu ne lăsam răpiţi cu totul de ea. Sé ne [>r- ganisăm, sé asaltăm fie-care punct, sé cucerim tóté sufletele; pănă acim am cucerit numai parlamentul, şi a- câsta încă nu e totul. Tóté rapoi tu- rile vieţii nóstre naţionale trebueţ sé le transformăm şi sé le pregătim p tru noua luptă viitóre. Vom avansa pas de pas şi vom lua fortăreţe cretjute neînvingibile ale politicei au triace şi pe aceste sé înplântăm sté gul sfânt al lui Ludovic Kossuth...“

Paralel cu aceste speranţe faţă cu punctele ce se véd mai în depăr­tare, mai sunt pline colónele foilor independiste şi de accentuarea spe­ranţei, că fericiţii învingători de a<Jî vor sci sé cuceréscá şi fortăreţele din apropiere, ce le ocupă consciinţa na­ţională a popórelor eonlocuitóre de altă limbă.

Şi cum omul în momente de mare bucurie e înclinat spre optimism, dând fiecărui eveniment, ce i-se pare favorabil, o importanţă mai mare de­cât ar avâ-o în realitate, independiştii véd în victoria oposiţiei la alegerile

din Croaţia asupra partidului ce a guvernat până acuma acéstá ţâră, o nouă încuragiare şi un nou razim pentru realisarea programului lor.

Nu trebue sé uităm, că victoria oposiţiei în Croaţia se datoresce nu­mai trecerei funcţionarilor în tabăra aderenţilor resoluţiei Fiumane.

Ba mai mult, pressa independistă vede pănă şi îu oftările Saşilor, de a fi primiţi în corabia majorităţii de adî, un semn în favorul întrârei tu­turor neamurilor în coaliţia celor dela putere. Nu mai trebue sé spunem cât de deşartă este speranţa, că naţiona­lităţile se vor grăbi a călca în ur­mele Saşilor.

E semnificativ însă, că, cu tóté ilnsiunile ce şi-le fac independiştii pe basa conclusiunilor lor trase din ati­tudinea Saşilor, — unele dintre fiarele koşutiste îi ţin de rău pe Saşi, că nu se conformeză proverbului lo r: „Spreang an den Moaresch“ (Sai în Mureş) şi mai umblă cu ve­leităţi dela 1867, cerând ospitalitatea partidului constituţional, când ar tre­bui să-şi ia inima în dinţi şi să între în apele independismului, „dela care singur pot să aştepte scutul intere-

^ TftâîĂtâ'hf©®,' îoriCAcesta este disposiţiunea după

învingerea electorală a partidului in­dependist.

Bucuria e mare în tabăra koşu- tiştilor, dér în afară de acâstă tabă­ră puţini vor fi cari, privind din per­spectivă, să nu vadă decât „văile feri­cirei în ţâra făgăduinţei“ .

B r a ş o ,v j 5 Maiü n.

crisorea autografă a pipăratului că-tră Gautscb. »Wiener Zeitung« din 3 Maitt publică următărea scrisăre a Monarchului: »Iubite baron Gautsch ! De repeţite ori aţi urmat chemării mele cu desinteresare şi devotament patriotic. Cu deosebire în tim­pul acţiunei mai recente a d-văstră prin sforţările încoronate de succes întru reîn­vierea activităţii »Reichsrath«-ului v’aţî câştigat eminente merite. Nu mai puţin trebue să fie o conscienţă înălţătăre pen­tru d-văstră, că numele d-vdstră va fi p u ­rurea unit cu marea reformă a temeliilor „ Reichsrath“ -ului.

Exprimându-vă mulţumirea mea cea mai căldurăsă pentru serviciile neobosite şi desinteresate şi asigurându-vă de ne­clintita mea graţie, vă acceptez cererea de a vă desărcina din postul de ministru- presedinte al meu si îmi reserv a vă chema

’ /Viena, 2 Maiu 1906,;'

'Sii^Francisc losif.

^»5 Gautsch.

Victoria partidului oposiţional croatIn Croaţia s’a întîmplat dilele acestea ceea- ce se întîmplase la alegerile din Ianuarie anul trecut în Ungaria: majoritatea domi­nantă, aşa numitul partid naţional croat a cădut ta alegerile, ce s’au făcut dilele acestea. Biruinţa a secerat’o oposiţia cro­ată. Şi e de mirat, că pe când la alegeri pănă acum alegătorii din garda func­ţionarilor, al căror număr atinge cifra de30,000 dintre 50,000 alegători, au votat orbiş pentru candidaţii oficiali ai partidu-

lui de la stăpânire, de rîndul acesta ei au luat o posiţiune cu totul contrară. Cea mai mare parte din ei au votat pentru candidaţii oposiţiei.

Primă di a alegerei a fost victoriăsă pentru oposiţie. Resultatul dilei de 3 Maiü este, că au fost aleşi 16 candidaţi ai opo­siţiei unite croate şi sârbesci, 4 candidaţi ai oposiţiei unioniste în afară de partide şi 11 Starceviciani. Intre cei aleşi sunt a* prăpe toţi conducătorii partidelor resolu- ţioniste, între cari Vinkovicî, Rarambasici şi Milanovici. Dintre conducătorii de pănă acum au dispărut de pe orisontul politic : şeful partidului naţional Tomasici, Fran­cise Spevec, care a cădut în două locuri, Kovacevici ministrul croat în cabinetul- Fejervary şi fost preşedinte al dietei croate ş. a. Până alaltăeri, din 80 mandate câte sunt în dieta croată, 34 le-au dobîndit o- posiţ'onalii.

ÇHarele coaliţiei maghiare se bucură nespus de mult de acest résultat al opo­siţiei croate, care este amică Maghiarilor şi s’a identificat dela început cu lupta pen­tru aspiraţiunile maghiare independiste şi căutând mereu contactul cu şefii coaliţiei maghiare.

A l e g e r i l e .Pănă în momentul când scriem

nu avem scirï mai noué positive des­pre decursul alegerilor, ce s’au făcut erí. Asupra celor ce s’au petrecut în (jilele proxime, dăm următorele amă­nunte:

Alegerea din Dohra suspendată. In cercul Dobra şi-au pus candidatura naţio­nalistul român Dr. Stefan Rozvan şi in- dependistul jidov Moskovics. Alegerea a fost fixată pe 3 Maiu şi aprăpe de ora de încheiare Dr. Rozvan avă 286 voturi, Mosko­vics 228. In momentul acesta corteşii ji­dovului au provocat scandal. Alegătorii ro­mâni stăteau liniştiţi, în dosul unui cor­don de soldaţi, când de-odată gendarmii, fără de nici o causă, au sărit asupra Ro­mânilor cu puscile şi baionetele. Atunci se răspândi faima mincinósa, că »Valahii« fac revoluţie. Preşedintele a suspendat ale­gerea.

»Libertatea« anunţă, că gendarmii au rănit greu mai mulţi alegători români, ăr unui bătrân i-au sdrobit pieptul cu pa­turile puscei, încât peste câteva ore a mu­rit. Numai graţie intervenirei cinstite a miliţiei nu s’au tras. glănţe în pacinicii Români. Pe preotul din Văiişăra Vau ares- tatjfără nici o causă, şi l’au dus la Deva.

Astfel s’a zădărnicit acesta alegere, care se va face din nou probabil la 15, ori 16 Maiű.

La Orăştie, după cum ni-s’a telegra- fiat eri, a fost proclamat ales Dr. A. Vlad. Aici îşi pusese candidatura şi Dr. A. Mun- teanu. Alegătorii saşi, la sprijinul cărora conta Dr. Munteanu, declarând pasivita­tea faţă cu alegerea, Dr. Munteanu s’a re­tras şi în urma acesta Dr. Vlad fu ales cu aclamaţie.

La Şomcuta-mare a cădut Dr. Ales. Vaida- Voevod faţă cu candidatul constitu­ţional contele P. Teleki. Lupta a fost fărte înverşunată. Diarele maghiare răspândesc fel de fel de faime absurde şi rëutâciôse despre pretinsele agitaţiuni ale Românilor. Sub pretext că Românii ar fi atacat într’o comună pe gendarmî, aceştia au descărcat

puscile în popor. M ai mulţi omeni au fost grav răniţi, ăr unul a murit pe loc. Dr. Vaida a avut 1343 voturi, ăr contele Te- leky 1607.

La Craşăti a cădut Constantin Lu- cacîu faţă de koşutistul St. Pilisy. Lu- caciu a obţinut 787 voturi.

La Megieşul-auriu a cădut Dr. l ă ­tur faţă cu constituţionalul baronul Ve- cşey.

Din Cehul-Silvaniei se anunţă, că contra preşedintelui alegerii s’a pornit cer­cetare disciplinară, pentru-că a demisionat din postul de preşedinte în diminăţa ale­gerei. JSóua alegere va fi la 16 Maiu.

La Iclodul-mare candidatul naţiona­list român Dr. Ioan Vaida-Voevod s’a re­tras faţă cu poporalul László László.

Alegerea din Hermán a fost o sur- prisă pentru toţi. întâi s’a văijut la acăstă alegere, că »Kreisausschuss«-ul presidat de d-1 Adam, a recomandat un candidat neagreat, pe d-1 Hintz, care n’a întrunit decât 23 voturi, pe când fostul deputat al acestui cerc d-1 Wilhelm Copony, neadmis de Kreisasschuss, a întrunit 392 voturi. Şi mai surprindător a fost, că advocatul din Budapesta Dr. Tagdnyi a întrunit ma­joritatea relativă de 398 voturi, şi dăcă mai avea 9— 10 voturi (407 resp. 408) ră­mânea învingător. Au iost şi dintre Saşî vr’o 40—50 — spun unii cari au vo­tat cu Tagányi, ér săra la banchet un grup de fete de sas i-au oferit candidatu­lui un buchet de flori şi i-au cântat cân­tecul naţional »Siebenbiirgen«. — Dr. Ta­gányi li-a răspuns nemţesce şi Saşii pre- senţî la banchet l’au aplaudat.

La alegerea acăsta a mai ieşit la ivălă un lucru, anume că Ciangăii din Să- cele, cari în sensul pactului maghiaro-sas cu Szterănyi ar fi fost obligaţi a vota pen­tru candidatul oficial al »Kreisausschus«-ului — au votat toţi pentru Tagányi, conside­rând se vede angajamentul luat în numele lor de câţiva corifei coaliţioniştî din Bra­şov — ca neexistent. Dăcă sprijinul unui număr de Saşî îi va rămână fidel lui Ta­gányi şi la balotaj, probabil va şi reuşi, făcând astfel o spărtură in solidaritatea şi disciplina mult lăudată a alegătorilor saşi.

ţ)iarul „Egyetértésu este straşnic su­părat pe Românii din cercul Vinţului, fî- ind-că n’au ajutat cu voturile lor la biru­inţă pe jidovaşul Erdős Armând, colabora­tor şi el la numitul diar. Venise adecă un stat major de diarişti cu nasul cârjoiet de la Budapesta, să facă pe agenţii colegului lor, de astădata s’au înşelat însă îu aştep­tările, pe car! erau altădată deprinşi a ie vedé pururea împlinite. »Egyetértés« schelă- lăesce pe col óné întreg!, aiurând despre înfrângerea Maghiarismului, despre coni­venţa viceşpanului Sász, despre »Gott er- halte«, cântat de musica partidului Maniu când s’a început alegerea — si e desperat. In realitate a rămas în minoritate un ji- dovaş care nu seim ce are a căuta prin­tre Români. Atâta!

O constatare interesantă.

Se scie, ca diarele maghiare au în­vinuit şi învinuesc încă pe Români, că »agitaţiunile« lor sunt causa ciocnirilor, ce s’au produs în cercurile românescî.

Acum vine »Alkotmány«, organul partidului poporal, se facă în nr. său de Vineri, urmátórea interesantă constatare:

»Celălalt grup al ciocnirilor cade în cercurile, unde s’au îmbulzit candidaţii in-

Pagina 2, G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 89.— 1906.

dependişti cu unde ii aştepta o cădere si» gură. Spre a contrabalansa acesta nu s’au speriat nici de cele mai abordinabile mij- lôce, fanatisând la extrem poporul. Cu ce résultat, arată caşul de la Ujbanyă. Bubu­iturile puscilor soldaţilor au dat acordul de încheiere la îmbulzirea candidatului in- dependist, care în acest cerc al partidului poporal curat, n’avea nici un teren.

Atitudinea Saşilor.

Tot „ Alkotmányu ocupându-se în nu­mărul său mai nou cu atitudinea Saşilor sţmne, ca una din foile oücióse aduce soi­rea, că deputaţii saşi, după încheierea ale­gerilor, vor întră în partidul constituţio­nal al lui Andrassy.

»Alkotmány« <jice, că bucuros ar ve­dé pe Saşi în unul din partidele coaliţiu- nei, decă ar sci că politica şi tactica lor de pană acum ar fi fost sinceră. Politica Saşilor a fost pană acum cu ori ce preţ guvernamentală, politică cu douő feţe. Ea a fost mai bine caracterisată de bătrânul fost deputat FI uger, care a <jis: »Mi-ar plăcea se véd un guvern, pe care nu Vom sprijiniu. Acesta este politica Saşilor în trecut şi adi. Ei de 30 ani şi mai bine au fost membri ai partidului liberal, ér a<ji întră în partidul constituţional, care aparţine majorităţii. Ei în epoca de stră­lucire a partidului liberal au stat pe basă de program separat, şi a<ji stau pe un astfel de program separat, programul din Sibiiu. Şi zadarnic protesteză politicianii saşi că unele <jiare îi aruncă într’o căldare cu ce­lelalte naţionalităţi: fapt este, că progra­mul din Sibiiu este program naţional şi cu nimic nu e mai blând decât progra­mul Românilor, Slovacilor şi Sârbilor.

ţfiarul maghiar încheie «jicând, cit e tréba partidului constituţional de a-i pri­mi în sinul său, ori de a-i refusa cu u r ­banitate pe Saşi. »Noi o spunem sincer, că pe cum nu vedem bucuros alăturarea unor foşti liberali â la Ertl şi László la partidul constituţional, aşa apreciăm şi atitudinea Saşilor. Astfel de înalţă gravitatea politică a unui

Contrar cu ceea-ce scrie »Alkot­mány«, — un alt diar coaliţionist »Buda­pesti Hírlap«, dice, că unul din momen» tele cele mai interesante ale campaniei electorale este ceea ce a declarat deputa­tul nou ales la Gbimbav, Cari Schmidt. Acesta a tras o linie de graniţă între po­litica Saşilor şi politica celorlalte naţiona­lităţi şi a protestat contra aceea, că opi- niunea publică să i socotescă d'avalma cu naţionalităţile. Interesele de rassă ale Sa­şilor îi silesc să ia direct posiţie pentru Maghiari. Mult mai interesantă este — <Jice »B. H « — acea parte a declaraţiu- nei lui Schmidt, în care a <jis, că intere­sul Saşilor nu le impune numai alăturarea lor la Maghiari, ci şi aceea, ca în ţinutu­rile locuite de ei, se fie drept un bastion al Maghiarimei, contra Romănimei care ínaintézá tot mai mult.

Fóia maghiară nu-şi aduce aminte ca vre-un politician sas să fi mai făcut o ast­fel de »declaraţie corectă« asupra rapor­turilor dintre săsime şi nisuinţele naţio­nale ale maghiarimei. Apoi încheiând ^ ice :

»Că politicianii saşi numai acum re­cunosc acest adevăr, n’avem causă să le facem imputări, căci recunóscerea adevă­rului, şi déca vine târziu, nu póte să aibă de cât bun efect în viaţa politică şi în viéta practică. Politicianii români, slovaci şi sârbi mărturisesc încă a(ji cu îndîrjire contra acestui adevăr, dér credem, că în cele din urmă va sosi timpul, în care vor spune şi ei pe faţă, că lupta ce o duc pentru propria lor existenţă le impune şi lor a-se alătura la Maghiari«...Beforma electoralăşi naţionalităţile.

' In „Preuss ische Ja h rb ü ch er'1 e- ditată de Hans Delbrück, fostul depu­tat sas isgonit din Ungaria Lutz K o - ro d i scrie un lung şi prea interesant articol asupra „noului curs“ din Un-

garia şi efectele lui asupra Austriei. Am citat din acest articol mai déu- nátfí doué pasage referitóre la reforma electorala şi atitudinea Saşilor. A(Ji dăm în traducere mai multe pasage réferitóre la reforma electorală, după reproducerea din „Deutsche Zeitung“ :

»...In faţa evenimentelor ce se suc­ced cu repediciune, chestiunea cea mai im­portantă pentru JSiemaghiari, cei mai de aprópe interesaţi la introducerea votului universal, este cum să pófcá mai bine pro­fita de situaţiunea dată.

O mângâiere le rămâne în sfîrşit chiar şi politicianilor celor mai pesimişti — şi de aceştia sunt férte mtilţi, trebue să o spunem — anume că composiţia noului ministeriu, din elemente atât de hetero- gene, oferă din capul locului ére-care ga­ranţie, că acestea nu vor pută cânta mult timp pe aceeaşi córdá şi că chiar şi pen­tru terminul scurt ce-1 au, li-s’a dat o marşrută fixă. ,

Vedem clericalismul şi feudalismul, democraţia şi ochlocraţia înhămate d’a- valma la acelaşi car, toţi aceştia numai cu forţa şovinismului maghiar pot fi ţinuţi împreună, dér scopul la care sunt nevoiţi a ţinti, abrogarea regimului de classă şi rassă în legislaţiune, nu este de loc după dorinţele tainice ale cetei acesteia.

Şi considerând lucrurile din partea optimistică, ce valóre au în Ungaria mon- struősele majorităţi parlamentare? Nu sunt decât cinci ani de când în camera ungară exista un partid »liberal« cu o majoritate covârşităre. Astăzi acel partid a dispărut de pe suprafaţa pământului, tocmai fiind-că era compus din eieihente atât de dispa­rate. încă şi mai pistriţ este compus gu­vernul actual şi apendicele lui diforme...

Prin activitatea lor în cameră repre- sentanţii Nemaghiarilor trebue să dea şi corónei dovada, că mandanţii lor vor să fie băgaţi în sâmă şi că vor să profite cât se póte mai bine de dreptul electoral lăr­git, menit a introduce forţe nouă în lupta parlamentară.

Deputaţii Saşilor ardeleni ar trebui şi ei în cele din urmă să satisfacă aştepta-

iţea comitetului central săsesc enunţată Jâfc 1901, anume »ca să se dea la o activi­ta te mai intensivă parlamentară«. *'

\ S p re acest scop alegătorii ar trebui,QrescÂi din propria iniţiativăx şp dea peste marfsuma-rceriMerum' învechiţi adepţi ‘

principiari ai pasivităţii în parlament. »In afară de partide, dér nu fără colóre« — devifca acésta a proclamat’o mai deunâdi una !din foile săsesci ardelene.

Mai mult decât ori când este astădi, în epoca acesta de sbucium şi de nouă for­maţiune, la loc o astfel, de lozincă. E i vor trebui se se împace în cele din urmă şi cu votul universal, chiar de i ar costa acésta câteva mandate ; în schimb vor câştiga noi aliaţi în cameră, cari vor fi mai preţioşi pentru dânşii, decât jumătate din manda­tele pentru moment asigurate, despre ai căror posesori inse totă lumea scie, că în- tréga lor activitate parlamentară constă în încassarea diurnelor şi în asistenţa mută la şedinţele camerei.

Poporul săsesc în íntréga sa vigore, în eroismul său tăcut şi vînjos, trebue se se arate din nou în camera ungară, cum s’a arătat în anii 70 şi 80, când şî-a tri­mis în foc pentru bunurile sale naţionale şi politice spiritele salo cele mai alese.

Dăcă Nemaghiarii vor trimite numai 40—50 deputaţi în dietă, nu va fi posibil a le octroia o reformă electorală, pe care ei absolut nu o vrău, firesce presupunând că aceşti bărbaţi vor fi la locul lor, con- scienţi de importanţa momentului.

duc, de ^iarâle sârbesc!, mari elogii na- ţiunei române.

Camera italiană şi-a reluat lucrările. Preşedintele Biancheri a exprimat senti­mentele de recunoscinţă ale naţiunei că- tră suverani şi cătră ducele de Aosta pen­tru modul cu care au ajutat victimele ca­tastrofei Vesuviului. Preşedintele camerei a exprimat de asemenea mulţumiri şefilor de stat străini şi parlamentelor naţiunilor străine, cari au manifestat simpatiile lor Italiei. Preşedintele a încheiat cuvântarea sa adresând omagiu armatei italiene, care a dat o atât de splendidă dovadă de ab- negare si de eroism cu ocasiunea desas- trului Vezuviului.

Căderea lui Witte. încă nu s’au us­cat bine iscăliturile, cari garantâză împru­mutul miliardar rusesc, şi bărbatul care a mijlocit acest împrumut, crezut ca un lucru imposibil — seduce. Aşa esclamă o foie din Viena plângând căderea lui Witte. Apoi se năpustesce numita fâie a- supra reacţionarilor, cari au subminat pe providenţialul bărbat. Witte chiemat de Ţarul şi opinia publică, a restabilit ordinea, a făcut o pace acceptabilă în urma răs- boiului, a contractat împrumutul etc. şi acum trebue să dispară cu graba cea mai mare, înainte încă de întrunirea Dumei.

Din Petersburg se telegrafieză cu data de 4 M aiii:

După cum anunţă diarul „Rjetschu din isvor autorisat, urmaşul lui Witte în fruntea cabinetului va fi Gosemykin. Por­tofoliul internelor îl va lua guvernorul de pănă acum din Saratow, Stolypin, justiţia: profesorul Schtscheglowitow şi vor fi che­maţi în noul cabinet şi câţî-va membrii ai partidului cadeţilor. — Se svonesce de altmintrea, că şi Durnovo şi-ar fi dat di- misia.

.U ■

Cronica externă.Conflictul româno-grec. — O tele­

gramă particulară din Viena afirmă, că cer­curile politice de acolo cred, că vizita re­gelui Carol la Viena va ave o importanţă hotárítóre pentru aplanarea conflictului româno-grec. Cercurile oficiale vieneze speră că în scurta şedere de 48 őre a regelui Carol în Viena se va isbuti a se înlătura tóté micile eificultăţi, cari împiedecă încă împăcarea româno-grecescă.

Esposiţia română şi Sârbii. Agenţia telegrafică sârbă spune, că diarele sârbesc! scriu articole de simpatie pentru naţiunea română cu ocasiunea exposiţiunei jubileu­lui de 40 de ani de domnie a regelui Ca­rol. Muzeul etnografic sârbesc se pregă- tesce a participa la acestă exposiţie. Şi cu ocasiunea anunţărei desvălirei monumen­tului marelui poet Vasile Alexandri, se a-

S C U R M E D I L E I .— 5 Maiü n.

fipnnro.cnL YJ/. jj)tiuyiahUo.pc>l_ rfa.

Cimponeriu din Karlstadt în Croaţia cor. 210 întru amintirea de veci a repausatu- lui ei părinte Atanasie Cimponeriu ; delà d-1 George Chelariu profesor în Braşov cor. 2 0 , din incidentul dilei ‘sale onomas­tice.

Prirnescă raarinimoşiî donatori cele mai căldurose mulţămite. Direcţiunea şed- lelor medii gr. or. române.

CununiB. D-1 Traian Antoniu Păscuţiu inginer, fiul părintelui protopop Marcu Pascuţiu şi al d-nei Maria n. Barna, îşi va celebra cununia religiósa în bisericâ gr. cat. din Beiuş la 12 Maiű 1906 órele 4 p. m. cu domnişora Lucreţia Mureşianu fiica d-lui Dr. George Mureşianu medic în Beiuş şi a dómnei Rozália Palfly de Ho- morod-Lövóte. — Felicitările nóstre!

Călătoria principelui moştenitor romii]Principele moştenitor român, despre café se scie că de mai multe cjile petrece în Constanţa a fost alaităerl cu familia s; la clubul militar, unde i-ş’a pierit ut ceaiü. Érau invitaţi, afară de ofiţeri, şi şefi autorităţilor civile. Principele Ferdinani a primit sâ fie naş la botezul unui fiú ăl ofiţerului de marină Petcu din Constanţa, trimiţând ca représentant la ceremonia bisericescă pe maiorul Ciurchi. — Familia princiară a făcut o escursiune cu automo­bilul ie Murtatlar, Dobrogea, cu care oca- siune d-1 Stefan Moldova» fost primar a rostit o cuvântare arătând pirogreseli Dobrogei, de când s’a reîncorporat la taraj mumă,

După cum se scrie din Constanţa, familia princiară va face in curând o vi» sită oficială la Varna, unde va fi primită de principele Ferdinand al Bulgariei. Cil acestă ocasiune se vor inaugura unele lu­crări în portul Varna şi se vor da ser­bări mari.

Archiducele Reiner s’a retras din pos tul de comandant suprem al »Landwehr«- ului austriac, unde a stat timp de 32 anii Archiducele, care a servit în armată timp de 63 ani a primit de la împăratul cu a* câstă ocasiune un autograf fórte călduros in care i-se aduc mulţumiri pentru servi­ciile prestate in bine şi în râu în decur-t sul unui timp atât de îndelungat.

Medalia comemorativă a iubiieului Regeiül Cárol a fost adusă din strâinătateunde fusese comandată. E a . ar« însănan 1 o nnan Crvof n n n a f n l n i x An „A*Cină s’a ţinut anul acesta la Lissabona în- groşală, care n’a fost constatată de cât

tre 1 9 -2 6 Aprilie n. Şedinţa de deschi- 1 duPă esecuţarea ei. Pe verso medaliei,dere a fost presidată de regele Carlos al Portugaliei, care a rostit un discurs în limba francesă. Delegaţii oficiali au luat cuvântul în ordinea alfabetică a ţârilor respective. Profesorul Dr. Torna lonescu a rostit o cuvântare, în care esprimând omagiile guvernului român faţă de Maj. Sa, relevézá sentimentele de simpatie ale Românilor faţă cu naţiunea soră. »Punând piciorul pe pământul Portugaliei, m’am simţit la műié« — a dis Dr. lonescu. »Căci am găsit aici^ aceleaşi moravuri, aceleaşi cântece populare, aceleaşi dansuri naţio­nale... Capriciul Romei antice asvârlind cele două surori latine aşa departe una de alta, una pe marginile Tajo-ului, alta pe ţermuriie Dunării, le-a separat pentru tot- deuna de corp, dér n’a putut atinge legă­tura indestructibilă a inimei«.

Teatru remân în Braşov. Vineri în 11 Maiü st. n. D-1 Z. Bârsan va da în sala Redutei — cu concursul d-ş0rei ,0 . Braşoveanu, al d-lui Radu Popea şi al mai multor diletanţi din localitate, — a doua representaţie teatrală anunţată. Se va juca celebra piesă »Tata Lebonard« co­medie în 4 acte de Jean Aicard, în care d-1 Z. Bârsan va juca rolul bătrânului Le­bonard, unul dintre cele mai írumóse şi mai grele roluri din literatura dramatică modernă. In unul din numerile viitóre ale »Gazetei« vom da înţelesul mai pe larg al acestei piese.

Biletele se prenoteză şi se află de v în < ja re încă de adi la firma Eremias. O parte din venit se va da la despărţămân­tul Braşov al Asociaţiunei.

Suntem sigupíf că publicul din Bra­şov şi împrejurime îşî va dă cu tóta inima concursul său la reuşita acestei represen- taţiunî, având ocasia se vadă o piesă care s’a jucat şi se jócá încă pe tóté scenele mari ale lumii şi putând tot-odată să a- precieze şi se discute creaţiunea d-lui Z. Bârsan, atât de mult lăudată de gazetele germane dela Sibiiu, din ultimele dile.

începutul la 8 óre precis.

Pentru masa studenţilor români dinBraşOV au întrat: dela »Sebeşana« institut de credit şi economii în Sas-Sebeş cor. 25, dela d-1 Dr. Nic. lonescu advocat în Caransebeş cor. 20, dela »Olteana« cassă de economii în Viştea de jos cor. 60. Dela dómna Caterina baronesa Metzger nasc.

i

unde trebuia să fie inscripţia: »Pentru patru-deci de anî ai domniei Mele«, in­scripţia a apărut fără ultimul cuvânt. —In curând se va aduce din străinătate şi decoraţia superiără a noului ordin »Carol 1“ Acestă decoraţie, despre care s’a vorbit la timp, cuprinde trei clase: Conţandor, mare ofiţer, şi mare cruce.

La nunta Regelui Spaniei Regele Ca- rol al României va fi representat prin d-1 general de divisie Iacob Lahovari minis­trul afacerilor străine, în calitate de tri­mis extra-ordinar, care va fi însoţit de d-1 căpitan Miclescu, ataşatul militar la lega- ţiunea României din Paris, şi de d-1 Ro- setti-Rosnovanu, şeful cabinetului său.

On naufragiu. Vaporul »Courrier« s’a înecat aprâpe de insula Stark, la nord de Cherbourg. In acestă ‘ privinţă sosesc ur- mătârele amănunte:

Vaporul plecase de dimineţă de la Jersey la Guernsen. Pasagerii satisfăcuţi de escursiune, se reuniseră pe coverte şi petrec în cântece, în joc de cărţi şi glume. Marea era liniştită. Nimeni nu se gândia la vre-un pericol. De-odată vapo- ruf scârţăi frecându-se de o stâncă ce se \ aflja sub el. Urma o panică teribilă. Toţi ; alergau încâce şi în colo, ţipând şi întin- <ji«nd mânile. In mijlocul tumultului se a/udi vocea căpitanului, care ordona să se lase şalupele pe apă. Pentru operaţiunea jacesta trebui mai mult timp, de ore-ce şi marinarii erau cuprinşi de spaimă. Toţi pasagerii se repeziră spre şalupe şi se în­cinse o luptă teribilă pentru dobândirea i de locuri. Mulţi pasageri au sărit în maro căutând să se agaţe de merginile şalupe­lor. Trei dintre cele patru şalupe se răs­turnară şi mulţi âmenî se înecară. Mulţi au isbutit să scape pe stâncile învecinate, de unde apoi au fost transportaţi pe us­cat de bărcile venite în ajutor. Nu se cu- nâsce numărul victimelor. Vaporul s’a scufundat. Scufundarea a fost pricinuită de explosia cazanului.

Duminecă 6 Maiu după amiadi far­macia »Leul« a d-lui Stenner Str. Porţii deschisă.

Sângerâsă bătaie între ţigani. LângăHamburg a avut loc o luptă sângerâsă intre ţiganii, cari poposiseră acolo. Nu se scie din ce motive, laia ţigănescă se

/

Nr. 89.— 1906. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

împărţi în două partide. Cele două tabere îşepură să se înjure, cum sciu ţiganii nai bine, apoi eroii acestei oinerice lupte tecură delà vorbe la lapte. Un ţigan trase in foc de revolver, alţii răspunseră cu a- eleaşî răsunătăre argumenté şi lupta de­veni generală. Toţi ţiganii împreună cu femeile şi cu copiii lor se încăerară, ‘unii dîn ţigan! trăgând mereu tocuri de revol­ver şi de puşcă, său dând în drăpta şi în stânga cu cuţitul. Ţiganii nu s’au liniştit decât atunci când au intervenit autorită­ţile. Patru din ţigani au murit pe loc, 15 din ei sunt grav răniţi. v10 ţigani au fost arestaţi.

Mórt! de rîs. E păte un mod figurat de exprimaré.' dér mai póte fi şi un fapt de cronică. Caşul s’a întâmplat acum de curând la teatrul regal din Nottlingam în Anglia, unde o óre-care Laura Emilia Bus- nill, îu etate de 24 ani, a murit tocmai de rîs în fotoliul ei pe când asista la o comedie. Excesul de ilaritate i-a produs o rupttiră de anevrism. Faptul ar pută fi şi o minunată reclamă, dăcă s’ar spune şj numele comediei.

Musica de promenadă a capelei on ^şului: Luni la 5 l/2 óre pe promenada ie jos cu următorul program : i) Freumi- schafts Aíarsch de $ousa. 2 ) Ouverture Die Hexe von Boissy ele Zaytz. 3) Fanta­sie de anpor românăscă de N. Ochî-aiti. 4) Nani Lied de Greÿ. 5) Csárdás D<r Geîşt des Woiwoden de Grossmann. d) Wien bei Nacht, Potpourri deKomzak. |) Soldatenleben, marş de Schmeling.

taţi ca >paria« lndilor. Punând deci în antitesă timpul reservat Saşilor pentru a se desvolta (1200 — 1906) şi cel reservat Românilor (1849 — 1906) ese în eviden­ţa netemeinicia aserţiunilor d-iui Schu- llerus.

V.

Din Cincul-mare.— Aprilie, 1906.

On. liedacţiune!Vineri în 27 Aprilie s’a presentat

Cincul-mare candidatul cercului electorbl A gnita, Schuller — pentru a-şî espune p r ) gramul. Esperienţele făcute în alte locuti •cu Saşii — în ceea ce prives.ce vederile lor politice, — se adeveresc şi în acist loc. Preotul săsesc local Dr. Scliullemis. recomandând pe respectivul candidat ale­gătorilor, nu s’a oprit a nu atinge cei tiu nea naţionalităţilor. A declarat, că dep ita- ţii Saşi »»r se pot alătura la nici unui partidele dietale. »Naţionalităţile — respectivul — cer votul universal. O menea reformă ínsé e incompatibilă^ ct teresele Saşilor. Votul universal (după rerea dânsului) nu este introdus decâ ţările cu cultură înaintată şi bine ^sit în p r iv ita materială. Relaţiunile culturale şi materiale ale naţionalităţilor (înţelege numai pe Sârbi, Slovaci şi Români şi cu deoseb\re pe Români) nu permit introducerea aces reforme primejâiose — premejdiăsă nu nu­mai pentru Saşi, ci şi pentru Maghiari. A pretinde deci ca orî-ce »mojic« de *Valah — care abia numele scie să-l scrie ia parte la făurirea legilor, e o pură absurditate. In orice cas Saşii nu trebue să se lase amă­giţi. Se evite bri-ce contact politic cu na­ţionalităţile şi se mérgá mânăn'n mână cu Maghiarii, cari sunt adevăraţii şi uni­cii lor prieteni. Decât autonomia Tran­silvaniei, — mai bine hegemonia rassei maghiare‘ .

Indămnă în sfîrşit pe Saşii şi pe »Va­lahii« alegătorii (risum teneatis) ca să gră- băscă a scăte de deputat — pe mult iubi­tul lor candidat Schuller.

După terminarea acestui discurs pa­triotic, care dovedesce per eminentiam po­litica în doi peri a Saşilor »mult iubitul« lor candidat, în cuvinte »culese şi alese« îşi desvăltă programul. Despre cele cuprin-

1 se în acest program nu mai amintesc. Des- o tul că — lacrimi nu a stors din ochii au- ) ditorilor. Autorităţile locale au remas plăcut

impresionate de discursurile »patriotice« ale vrednicilor oratori Suntem însă convinşi, că îngustele vederi ale >Dr«-lui Schullerus nu vor străbate hotarele Cincuiui. »Dr«-l Schul­lerus ar trebui însă să studieze cu mai multă atenţiune şi obiectivitate istoria universa­lă şi în special cea a Ungariei, şi atunci ar observa de unde provin »slabele relaţi-

nî culturale şi materiale« ale naţionalită- ilor. Va sci atunci, că connaţionalii săi

începând dela colonisarea lor în Ungaria prin Géza II, s’au bucurat de tóté favorurile posibile, fiind »neamul cel ales«, pe când Românii dela înfrângerea ducelui Gelu — pană la revoluţiune au fost priviţi şi trac-

S

Academia română.Anul 1 9 0 6 -1 9 0 7 .

A. Personalul delegaţiunii.Preşedintele Academiei Române d-1

Kalinderu I. Asesori (vice-preşidenţî) :din secţiunea literară d-1 Négrnzil. C.,din secţîuhea isterică d-1 Erbiceanu C.din secţiunea ştienţifîcă d-1 HaretSp.Secretar general (pe 7 ani 1905—

1912) d-1 Sturdza D. A.

/ Ç It Personalul secţiunilor*Secţiunea Literară.

Preşedinte d-1 Vulcan Ios. (Oradea- mare).

Vice-preşedinte d-1 Ollănescu D. C. (Bucuresci).

Secretar (pe 7 ani 1904— 1911) d-1 Quintescu N. (Bucurosei).

Membrii : d-1 Bîanu Ioan (Bucuresci), d-1 Caragiani Ioan (Iaşi), d-1 Haş- deu B. P. (Uâmpina), d-1 Maiorescu T. (Bucuresci), d4 Naum Anton (Iaşi), d-1 Negruzzi I. C. (Bucuresci), d -f Philippîde A. (Iaşi), d-1 Puşca- riu (Bran), d-1 Sbiera Ioan (Cer­năuţi).

11. Secţiunea Istorică.

Preşedinte d-1 MoiZovan I. M. (Blaşiîi).Vice-preşedinte d-1 Sturdza D. A. (Bu-

curescî). ' r,j"'y ‘ >'■ |Secretar (pe 7 ani 1902— 1909) d-1

Erbiceanu C. (Bucuresci).Membrii : d-1 Babeş Vincenţiu (Buda­

pesta), d-1 Bogdan Ioan (Bucuresci), d-1 Kalinderu I. (Bucuresci), d-1 Marian S. FI. (Suceava), d-1 Marie- nescu At. M. (Sibiiu), d l Onciul D 4 (Bucuresci), d-1 Popea Episc. N. (Caransebeş), d-1 Tocilescu Gr. G. (Bucuresci), d-1 Xenopol A. D. (Iaşi).

, 111. Secţiunea Ştiinţifică.

Preşedinte d-1 Aurelian P. S. (Bucu­resci).

Vice-preşedinte d-1 Istrati Dr. C. I. (Bucuresci).

Secretar (pe 7 ani 1900— 1907) d-1 Ştefânescu Gr. (Bucuresci).

Membrii : d-1 Babeş Dr. V. (Bucuresci), d-1 Haret Sp. (Bucuresci), d-1 He- pites Şt. C. (Bucuresci), jd-1 Mari- nescu Dr. G. (Bucuresci), d-1 Mra- zec L. (Bucuresci), d-1 Poni Petre (Iaşi), d-1 Porcius Florian (Rodna), d-1 Saligny Anghel (Bucuresci), d-1 Teclu Nicolae (Viena).

C. Personalul Comisiunilor.I. Comisiunea permanentă a biblio­

tecii :D-1 Quintescu N., Secretarul Secţiunii

Literare.D-1 Erbiceanu C., Secretarul/Secţiunii

Istorice.D-1 Stefănescu Gr., Secretarul Sec­

ţiunii Ştienţifice.II. Membru conservator al Colecţiunii

numismatice: d-1 Sturdza D. A.III. Comisiunea pentru cercetarea lu­

crărilor întrate la concursul Premiului Alexandru Ioan Cuza din 1907, de 10,000 lei (dimpreună cu procentele acestei sume dela 1891) despre: Istoria Românilor dela Aurelian pănă la fundarea Principatelor.

Domnii : Bogdan I., Sturdza D. A ., Xenopol A. D.

IV. Comisiunea pentrn cercetarea lu­crărilor întrată la concursul Premiului Sta­tului Lazăr de 5000 lei, din 1907, cuprin­zând : Cercetări originale asupra pelagrei etc. etc.

Domnii : Babeş Dr. V., Istrati Dr. C. I., Marinescu Dr. G.

V. Comisiunea pentru cercetarea lu­crărilor îhtrate la concursul Premiului Ada- machi, divizibil, de 5000 lei, din 1907, despre : Inrîuririle curentelor străine în evoluţiunea limbii si literaturii române din secolul X IX .

Domnii: Bianu I., Maiorescu T., Ol­lănescu D. C.

VI. Comisiunea pentru cercetarea lu­crărilor întrate la concursul Premiului Neuschotz de 2000 lei, din anul 1907, despre: Istoricul Căilor ferate din România şi influniţa lor din punctul de vedere eco­nomic, social şi politic.

Domnii: Kalinderu L, Sturdza D. A., Xenopol A. D.

VII. Comisiunea financiară, d-nii: He- pites Şt. C., Istrati Dr. C. I., Ştefânescu Gr.

VIII. Comisiunea Fundaţiunii Ada- machi, domnii: Haret Sp., Poni P. Sturdza D. A.

IX . Comisiunea Fundaţiunii Ottete- leşanu, d -n ii: Kalinderu I., Negruzzi 1. G , Sturdza D. A.

X . Comisiunea Fondurilor loan Fătu şi loan Scorţeanu, d -n ii: Aurelian P. S* Negruzzi I. C., Sturdza D. A.

XI. Comisiunea Fundaţiunii loan Aga- rici, d-nii Aurelian P. S., Naum A., Poni P.

XII. Comisiunea Fundaţiunii Tache Petre Anastasiu, d-nii: Aurelian P. S ’, Ka­linderu I , Sturdza D. A.

XIII. Comisiunea Dicţionarului, d-nii: Kalinderu I., Maiorescu T., Quintescu N., Sturdza D. A ., Tocilescu Gr. G.

X IV . Comisiunea pentru regulamen- tarea fondului de pensiune a personalului, d-nii: Kalinderu I., Poni P., Sturdza D. A.

" ' X V . Comisiunea pentru revisuirea Statutelor şi Regulamentelor, d-n ii: Bîanu f», Haret Sp., Istrati Dr. C. I. Kalinderu L, Maiorescu T., Poni P., Sturdza D. A.

Deschiderea sesiunii generale: la 20 Martie (2 Aprilie) 1907.

Expositia generală a României.; î ) \ , > ’ • . . — . <■ ţ f(Atracţiuni.)

...Nu sunt decât trei luni de când d-1 comisar géfhéral a chemat din străinătate pe omul bine experimentat şi universal cunoscut d-1 Zed, care a fost numit di­rector al lucrărilor de atracţiune.

D-sa are ia activ huraeróse lucrări similare la főrte multe exposiţiunî şi nu putem trece fără să ne felicităm de acăstă fericită angajare.

Căci pentru mulţime şi — de ce am ascunde-o — chiar pentru cercetătorii avizi, pentru cei cari vin la exposiţie cu dorul mare de a urmări mersul progresului, dis- tracţitmile formăză un aliment indispen­sabil Şi ne felicităm, că chiar aceste dis- tracţîuni însemnăză ele însăşi un progres, căci aici nu vom găsi decât distracţiunî în cari sciinţa e aplicată unor motive pe cari ni-le-am închipuit irealisabile şi date sub o formă, care ne cuceresce mirarea şi ne * lasă imboldul de a cerceta modul de funcţionare al aparatelor.

)4 Ni-se va pare misterios faptul, că ómenii vor păşi pe apă ca şi pe u scat; dér vom vedé aparate de cari se folosesc aceştia în scopul de mai sus şi curiositatea ne va sili să ne mărim cunoscinţele cău­tând căuşele, de altfel uşor de găsit.

Ei bine, pe 'lacul imens dela expo­siţie, ómenii vor face exerciţii de tot soiul, de exemplu : jocul de foot-bal, box, scri­mă, cari, înţelegeţi, trebuesc făcute stând în picióre şi nu uitaţi că se fac pe apă.

Lacul e devizát în două, printr’un pa­ravan frumos ornamentat.

Partea dinspre intrare e destinată preumblărilor cu luntrea.

In divisiunea lacului dinspre palatul artelor, se vor executa exerciţiile de mai sus la cari trebue să adaugem curse de bicicletă pe apă, scafandri şi mai ales lup­tele navale.

Domnul locotenent, inginer Morgan, care e inventatorul tuturor acestor apa­rate, e unul dintre marii proprietari ai imaginaţiei inventive. Invenţiunile domniei sale sunt fórte numeróse; ne-ar trebui mult spaţiu spre a înşira numirile. După câte aflăm, multe invenţiuni n’au fost încă date publicului, aşa că noi vom avé întâi­etatea.

Partea cea mai atractivă şi mai in­structivă în acelaşi timp, eăoi a ser-vit după cât seim muitor ofiţeri de marină spre a-şi concretiza lecţiunile pe cari'le-au tras din luptele celebre, sunt luptele acestea navale. ' ........~

Paravanul, care desparte lacul în cele două divisiuni, servesce susţinerei unqr imense tablouri, reproducţia fidelă a posi- ţiunilor locurilor unde s’au dat luptele. Am anunţat că au sosit 60.000 de ki­lograme de pânze de acestea. Douădeci şi unu de vase de răsboiu în miniatură, des­

tul de mari totuşi, căci un torpilor singur cântăresce neto 2 0 0 0 kgr. vor fi puse în mişcare, vor funcţiona, vor bombarda, vor exploda, în ,sfîrşit vor reproduce perfect luptele cele mai însemnate, cari s’au dat pănă adi.

Tot printre lucrările domnului ingi­ner Morgan găsim şi un tobogan, după care luntri mari se vor trimite pe lac cu o viteză ftirte flnafîe.

La 14 Mai, <ţiua inaugurărei, lucrările d-lui locotenent inginer Morgan vor fi de mult în întregime terminate.

Domnul Zed, a mai însărcinat dife­rite perstine cu realisarea mai multor su­biecte de atracţiune ftirte numertise în programul său, asupra cărora din lipsă de spaţiu ne mărginim numai să Ie anunţăm — (»Cron.«)

V A R IE T A T E .fţ xţ «ir f

Jocurile oíimpicé la Atena. Pre când scriem aceste rânduri, deci de mii , de omeni adunaţi de prin tóté colţurile Iu- mei urmăresc cu atftpţiunp desfăşurarea frumóselor lupte, cari au loc & Stadiul dela Aţena, întră atleţii diferitelor naţiuni precum şi sforţările pe cari fie cape din învingătorul să 4 ucă cu sine ramura de măslin şi titlul de Olimpiapic.

Étá câte-va detalii asupra originei acestor jo cu ri:

Stadiul a fost construit pe timpul lui Licurg pe locul cumpărat dela un órecare Dinia, săpându-se în formă de amfiteatru, de jur împrejurul căruia s’au format bănci, pe dealul care înconjura amfiteatrul. Pri­ma inaugurare a Stadiului &’a făcut la 329 înainte de Christos.

Au urmat însă anii răi, résbóie cari au făcut să se uite de aceste jocuri, dér, după o jumătate de secol, un óre care Traclif a reconstruit Stadiul, făcând bănci­le ampbiteatrului din marmură.

Au trecut de atunci ér ani mulţi şi Atena a fost cucerită de Romani. Neron a reconstruit atunci multe din ţeatrele vechi, şi pilda lui a fost. urmată de Irod, care locuia la Maraton, şi care luând parte la luptele ce şe dădeau în sţadiţi, a promis să construiéscá din marmura «tot amphi- teatrul, lucru pe care l’a făcut.

Acésta s’a petrecut cam pe la 150 înainte de Christos, pe când era împărat al Romei Anton cel credincios. Pe urmele ce s’au găsit, după săpături, s’a construit actualul Stadiu, care aşa cum se găsesce astăzi, este o frumuseţe a secolului în care trăim.

După atâţia ani, la 1896 s’au făcut primele jocuri olimpice ; s’a Inaugurat deci la acea dată o nouă eră á acestor jocuri.

AstăZi se fac pentru a doua 0 ră, şi de data asta jocurile au întrecut în splen-

i dóré tote aşteptările. O miie de luptători şi atleţi representând 21 de naţiuni iau parte la eie.

Stadiul este numai din marmoră şi în el pot lua loc 60 — 80 de mii de spectatori.

U L T I M E S C l j R l .Sibiiu, 5 Maiu. Alegerăa din Cris­

tian a decurs în ordine perfectă, ter- minându-se la drele 4:V4 p. m. Dr. Gresskow itz a fost ales, obţinând 545 voturi, er d-1 Dr. N. Com şa a rămas în minoritate cu 480 voturi.

SebeŞUl'SăSGSG, 5 Maiu. La orele 5 p. m. B u d a y B a rn a , candidatul Saşilor avea 525 voturi, er Dr. Liviu L e m e n y i, candidatul Românilor, 515 voturi.

Copiii sănătoşi sunt mândria ma­mei. Deja în etatea fragedă putem asigu­ra başele sănătăţi prin aceea, că pe copii îî hrănim cu făina de copii a lui Kufeke şi lapte de vacă, care potenţeză forţa nu­tritivă a laptelui şi prin disolvarea fină în stomacul copiilor îl face mai uşor digesti- bil, dând scut prin împedecarea fermenta- ţiunilor abnorme contra bolelor de sto­mac şi intestine, mai departe promo- veză formaţia tiselor şi muşchilor, aşa că greutatea corpului cresce în mod va­mal. Cu făina de copii a lui Kufeke copii sunt calmi, nu sufer de unflăturî, dorm bine, au poftă de mâncare, au digestiune normală şi se desvtiltă bine.

Proprietar: Dr. Aurel Mureşlanu.Redactor responsabil: Traian H. Pop

Pagina 4.

I a B r a ş o v p i s t e v a r io locuinaţ frumbsă, mare, mobilată eu 8 ferestri spre stradă, antre, in­trare separată, în etajul I, de acum înainte până la 15 Oetomvrie, cu seu iară serviciu. Dela 1 Iulie până în 10 Septemvrie este încă o odae de- alătur! cu 2 ferestri spre stradă şi intrare separată de închiriat.

Vedere frumdsă spre munţi.Informaţii se pot lua dela D-na

Itil. Gaitz, Str. Négra nr. 35 Braşov.1—1.2854.f i n « I a se m ă n â n c ă b in e U 11116 şi se bén VXNURÍ curate de Mediaş BERE de Pilsen „Urquell“ próspétá dela cep în fie-care $iî 1 La ========

l i i k i m a t i l S c h w a i s b o x gîn Braşov, Str. Spitalului nr. 20.De o cercetare numerosă se rogăG. R. GLIGORE CRISTEA,196—0 conducătorul restauratului.

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 89— 1906.

C u m t e c h i a m ă

Auniele iţi va aduce noroc. f l W O se ai succes. Fă o încercare cu numeral numelui D-tale/lsSu cu nu­mele unei persone iubita, s6u cunoscută ea fiul norocului. Numornl losuriior de classă însemnate se capotă

numai în colectura principală a lui

K Á U L K I S S & C o . , B u d a p e s t , I V . , . K o s s u t h L a j o s - u t c z a 1 3 .

IMI A R E e s t © z i o r o c u l l a , K I S S !Ábel 90818 Bonifác 41639 Flórig 48185 Jolán 64576 Mariska 102122 Rozina 51496Abraham 91848 Borbála 27198 Fodor 21899 Jónás 92348 Marianne 90797 Rózsika 108218Ádam 90658 Boriska 2181.1 Franoiska 105983 Jónatháu 90841 Márk 67328 Rudolf 90838Adél 22163 Böske 13296 Fridai 22155 Jordán 11)2202 Márkus 21645 Salamon 21372Adolár 32464 Brigi ta 20 0^ Fridrika 46931 JÓZgfr *151500 , 3 1árta 20182 Sámson 20056Adolf 21895 Camilla 102137 Frigyes 60133 József 21804 Martin 46974 Samu 64339Adorján 20176 Carolina 105994" Fülöp 102185 Judith 8366 Márton. 32468 Sámuel 92307Adrián 8185 Cecília 64436 Gábor 37770 Júlia 20070 Máté 24785 Sándor 108796Adrienné 92484 Cézár 2313Í Gábriel 51202 Julián 90693 Matild 102114 Sári 96844Agátha 96083 Clarissa 39416 Gábriellé 102245 Juliska 67657 Mátyás 93328 Sarolta 90780Ágnes 90791 Clement. 21506 Gáspár 102162 Jusztina 90782 Maxim 68750 Sebestyén 60120Ágost 106153 Constant. 48154 Gebhárd 22969 Jutka 106185 Melánia 23116 Simon 24788Ágoston 94236 Córa 103942 Gedeon 21512 Kajetán 39561 Melinda 8190 Soma 108014Ákos ,t 96064 Cornélia 91531 Gellert 100486 Kálmán 21816 Melita 15572 Stefánia 13670A^adar 39440 Cristian 90693 Gergely 21835 Kamii 37342 Menyhért 27199 Szabolcs 39484Alajos 54436 Dániel 50629 Gertrud 106177 Karolin 106039 Mici 92320 Szaniszló 93334Albán 9C691 Dávid 23109 Géza 91550 Károly 91099 Mihály 94992 Szalvátor 94958Albert 102239 Demeter 8190 Gida 68007 Katalin 8184 Miklós 68007 Szeráfin 91310Albin 54754 Demjén 21942 Gilbert 102293 Katari na 12706 Miksa 90416 Szeréna 39416Albrecht 60093 Dénes 106152 Gizella 64576 Kázmér 108079 Milán 23109 Szidónia 27194Alfonz 91942 Dezső 39489 Gottfrid 54797 Kelemen 94935 Mór 21506 Sigfried 37760Alfréd 105995 Domokos 24786 Guidó 24776 Keresztély 21897 Móric 13652 Szilárd 48190Alice 8260 Donáth 13260 Gusztáv 102154 Klára 37770 Mózes 102249 Taksony 50629Amália 39583 Dóra 102144 Gyárfás 106194 Klodild 21058 Náci 54718 Tamás 54784Ambrus 91531 Dorottya 90791 György 8542 Kolozs 90671 Nándor 48185 Tasz: ló 60084Andor 38885 Döme 92600 Györgyike 13572 Konrád 106028 Nárcisz 22280 Tekla 46934András 64249 Dömötör 48190 Győző 107153 Konstant. 92600 Natália 90651 Teofil 27198Angelika 22195 Eberhard 22280 Gyula 107232 Kornél 108761 Náthán 106062 Teodor 108983Anna 95330 Edith 106162 Gyuri 90450 Kornélia 64582 Nelli 94983 Tercsi 60113Antal 106051 Ede 27197 Habakuk 21649 Kristóf 102123 Neszti 67335 Teréz 21994Anton 94967 Eduard 34082 Hajnalka 108108 Kristián 21942 Netti 37978 Teika 51235Antónia 91941 Edvin 20198 Hedvig 90650 Krisztina 39461 Nina 46919 Tibor 91934Aranká 54370 Elek 22267 Heléna 22195 Lajos 51202 Norbert 21820 Tihamér 92350Arisztid 21819 Eleazár 21C61 Henrik 51500 László 48154 Oktavius 4961 Tinka 108019Ármánd 102193 Elemér 39484 Hermann 108795 Laura 107247 Olga 91925 Titusz 91332Ármin 02339 Eleonóra 94936 Hermina 48188 Lázár 108404 Olivér 78455 Tivadar 96081Arnold 96073 Éliás 105985 Hilár 21372 Lea 22286 Olympia 21811 Tób’ás 90797Áron 4639 E lla 102598 Hilda 51496 Lehel 94861 Orbán 39489 Tódor 90659Árpád 102599 Elvira 90798 Huberth 108041 Lón ár 67651 Oszkáj^ 51328 Ulrik íg 912 .Arthur 64267 Elza 68750 Hugó 54754 Lenke 37342 Othelfó 22267 Urbán 27986Arzén 48151 Emánuel 78455 Ham bért 91081 Leó 1C8103 Othmár 91343 Valentin 46788Atilla 34082 Emil 906.98 Ibolyka 108041 Leontin 21501 Ottilia 93333 Valér 91920Auguszta 21525 Emília 23126 Ida 67620 Leonóra 13276 Ottó t 68320 Valéria 94971Aurél 102588 Emma 8184 Ignáo 90818 Leopold 46787 Ottokár 102224 Vazul 23131Aurél ia 37345 Ernőd 22199 Ilka 21501 Lídia 7500 Ödön ; 22969 Vencel 21649Balázs 96067 Endre 103950 Illiés 180078 Lina 102270 Örzsi 23127 Vendel 8369Bálint 106073 Erasmus 102141 Ilma 90841 Lipót 22199 Pál 16512 Verona 106168Baltazár 96056 Erna 46788 Ilona 8233 Lívia 51327 Paula 22155 Vidor 91081Bandi 21525 Ernesztin 21994 Imre 32088 Loreno 23126 Paulina 60133 Viktor 90736Barbara 95348 Ernő 16512 Ipoly 46919 Lóránt 108781 Pepi 90749 Viktória 106066Barnabás 96091 Ervin 1C0468 Ince 108097 Lothar 103930 Péter 92590 Vilma 90716Bella 67334 Erzsébet 41632 Irén 109403 Lőrinc 90833 Piroska 102160 Vilmos 32088Béla 109988 Eszter 39582 Irma 21845 Lucia 67629 Pista 27187 Vince 32076Bence 92340 Etel 21073 István 13670 Lucián 22182 Pongr ác 91903 Virgil 20198Benedek 22193 Eufrozina 102585 Iván 108126 Ludmilla 46777 Ráchel 79842 Virginia 22169Benjámin 37345 Eugénia 27194 Ivor 54710 Ludwig 8300 Rafael 21845 Walter 60111Benő 51327 Éva 39767 Izabella 21912 Lujza 21073 Regina 107228 Wilhelmin 90743Bern át 1C8035 Ezsaias 54718 Izidor 107122 Lukács 39767 René 92347 Wladimir 24776Berta 96087 Fábián 90658 Izor 107227 Lukrécia 21512 Rezső 24772 Wolfram 100488Bertalan 91310 Fanni 106052 Izsák 27187 Magda 108777 Richárd 8541 Zacharias 46917Berthold 90416 Farkas 90833 Izsó 4960 Magdolna 21512 Róbert 9C698 Zádor 91947Bér Irán 96073 Felicia 67657 Jakab 106198 Malvin 90450 Rókus 39582 Zoltán 46836Biri 23127 Félix 21058 J anka 107231 Manfréd 67834 Róland 54710 Zseni 102298Blanka 21816 Ferdinánd 12705 János 21819 Manó 22278 Román 13260 Zsigmond 92495Bódog 4963 Ferenc 8392 Jenő 108417 Marcéi 37766 Romeo 21835 Zsófia 90802Bogdán 105997 Flóra 102142 Joacbim 8184 Margit 46931 Róza 37787 Zsuzsánna 91550Boldizsár 102228 Flórián 54784 1 Johanna 13260 Mária 90779 Rozália 48188 Xavér 100480

Ie rugăm ca imediat se comandaţi, ca se nu fie vendut numerul ce’l doriţi!La losurile loteriei de până acuma am avut norocul de sau câştigat de 3 ori:

Premia de . . 6 0 0 ,0 0 0 = K r . 1 .8 0 0 ,0 0 0

şi losul cel mare 4 0 0 ,0 0 0 = K r . 4 0 0 , 0 0 0

Cu 4 losuri la olaltă K r . 2 . 2 0 0 , 0 0 0

care le-am plătit muşteriilor noştri.

C o leetu ră p rin c ip a lă a lo te rie i de e la ssă reg. ung.

,, Biroul-Central: VI., Kossuth Lajos-utcza Nr. 13.Filiale VIII., Erzsebet-Korut 22., Vâci-KSrut 5., VIII. Jozsef-Korut 78.

K A R L K I S S & C o .

T R A G E R E A , clasei I. reg. ung. a Loteriei XV III, dejal a , 23 ş i 25 Maiu 1906.

Preţul losorilor: *|8 cor. 1.50; \ cor. 3 .— ; *1« cor. 6 . — ; * , cor. 12.—.

?Gazeta Transilvaniei* cu numerul â 10 fii. se vinde la zaraful Dumitru Pop, la tis tungeria de pe parcul Rudolf la Eremias Nepoţii.Tipografia A . Mureşianu. Braşov.