Coordonatori:Coordonatori: profprof.. Lipido Lipidov Romanv Roman

prof. Ion Vasile prof. Ion Vasile prof.prof.jr.jr.NicolaeNicolae M. M. Stanoiev Stanoiev

Redactare Redactare

computerizatcomputerizatăă:: DamarisDamaris Bodea Bodea

GRUPUL ŞCOLAR “AUREL VLAICU” LUGOJGRUPUL ŞCOLAR “AUREL VLAICU” LUGOJ

20072007

SSunteuntem m îînzestrnzestraţaţi cu liber-arbitru dar…cel i cu liber-arbitru dar…cel mai mare rmai mare răău care i se poate u care i se poate îîntntââmpla unui mpla unui om este lipsa de cunoaom este lipsa de cunoaşştere…tere…- cine suntem- cine suntem- de unde venim- de unde venim- - îîncotro ne ncotro ne îîndreptndreptăămm

CuprinsCuprins

•1.Lugojul1.Lugojul -scurt istoric-scurt istoric•2.Personalit2.Personalităţăţi lugojenei lugojene•3.Lugojul, ieri 3.Lugojul, ieri şşi azii azi•4.Monumente istorice 4.Monumente istorice şşi de i de

arhitecturarhitecturăă•5.5.ÎÎncheierencheiere

LugojulLugojul -- scurt scurt istoricistoric Municipiul Lugoj,astMunicipiul Lugoj,astăzăzi unul din orai unul din oraşşele de frunte ale ele de frunte ale ţării ţării

nonoaastre,astre,aşşezat pe ambele maluri ale vechiului Tibiscus,a ezat pe ambele maluri ale vechiului Tibiscus,a fost locuit de o populafost locuit de o populaţţie sedentarie sedentarăă din timpuri din timpuri strstrăăvechi,cvechi,căăci lunca Timici lunca Timişşului,cu pului,cu păămmâântul ei roditor,cu ntul ei roditor,cu ppăşăşuni uni îîntinse,ntinse,cu ape limpezi,pline de peşte de tot soiul,cu ape limpezi,pline de peşte de tot soiul,cu cu o floro florăă şşi fauni faună ă bogatbogatăă,a oferit condi,a oferit condiţţii optime pentru ii optime pentru dezvoltarea unor asezdezvoltarea unor asezăări umane ri umane îîncncăă din neolitic. din neolitic.

Cu cCu câât ne apropiemt ne apropiem,, urc urcâând pe scara istoriei stnd pe scara istoriei strărăvechi a vechi a acestor meleaguri,macestor meleaguri,măărturii despre existenrturii despre existenţţa omului a omului şşi a i a activitactivităţăţii sale sunt tot mai multe.Epoca fieruluiii sale sunt tot mai multe.Epoca fierului,, prin prin prezenprezenţţa a numeroase vestigiia a numeroase vestigii,,ne aratne aratăă c că ă procesul procesul complex de destrcomplex de destrăămare a relamare a relaţţiilor comunitare s-a adiilor comunitare s-a adââncit.ncit.

Materialele arheologice:Materialele arheologice:””fragmentele unor fragmentele unor obiecte din fier,nicovalobiecte din fier,nicovalăă cu picior scurt,urmele cu picior scurt,urmele unor cuptorare de redus minereu de fierunor cuptorare de redus minereu de fier”,atestă ”,atestă prezenţa unei comunităţi umane stabile,care în prezenţa unei comunităţi umane stabile,care în cea de a doua epocă a fierului a atins un înalt cea de a doua epocă a fierului a atins un înalt stadiu de dezvoltare economico-socială,creindu-şi stadiu de dezvoltare economico-socială,creindu-şi o viaţă spirituală originală,înaintată.o viaţă spirituală originală,înaintată.

DupDupăă asasinarea lui Burebista, asasinarea lui Burebista,îîn jurul anului 44 n jurul anului 44 îî.e.n.,statul dac s-a dezmembrat,.e.n.,statul dac s-a dezmembrat,îîn mici forman mici formaţţiuni iuni statale.In secolul al II-lea,romanii ocupstatale.In secolul al II-lea,romanii ocupăă Dacia,Dacia,îînglobnglobâând Banatul nd Banatul şşi hinterlandul asezi hinterlandul asezăării rii oraoraşşului nostru ului nostru îîn Dacia Inferior.n Dacia Inferior.

Materialele arheologice descoperite sunt din cele Materialele arheologice descoperite sunt din cele mai variate:inscripmai variate:inscripţţii,amfore,obiecte de uz ii,amfore,obiecte de uz casnic,opaicasnic,opaiţţe,obiecte de uz e,obiecte de uz casnic,ccasnic,căărrăămizi,mizi,ţţigle,podele etc.igle,podele etc.

ÎÎn secolele urmn secolele urmăătoare,toare,îîn perioada de trecere n perioada de trecere spre feudalism,spre feudalism,îîn Banat,ca n Banat,ca şşi i îîn celelan celelallte te teritorii ale Romteritorii ale Romââniei,vianiei,viaţţa economico-sociala economico-socialăă s s--a desfa desfăşăşurat urat îîn cadrul obn cadrul obşştilor stilor săăteteşşti.ti.

DatoritDatorităă pozi poziţţiei sale geografice iei sale geografice şşi i ststrrategice,Lugojul aategice,Lugojul aşşezat la ezat la îîntretntretăăierea ierea drumurilor comerciale,a jucat un rol importandrumurilor comerciale,a jucat un rol importantt îîn sistemul de apn sistemul de apăărare,duprare,după ă cum consemneazcum consemnează ă unele unele îînscrisuri nscrisuri şşi hrisoave,i hrisoave,îîn care se subliniazn care se subliniazăă obligaobligaţţiile militare ale iobagilor de cetate.iile militare ale iobagilor de cetate.

Cetatea Lugojului,vatrCetatea Lugojului,vatră ă veche de istorie veche de istorie şşi i culturcultură ă a roma româânilor bnilor băănnăţăţeni,este atestateni,este atestată ă îîn documente medievale,n documente medievale,îîntr-o evidenntr-o evidenţăţă de de zeciuiala papalzeciuiala papală îă în anul 1334(sacerdos de n anul 1334(sacerdos de Lucas).Lucas).

ÎÎn document aminten document aminteşşte cte căă î în 1529 Lugojul n 1529 Lugojul era ’’era condus de Petru de era ’’era condus de Petru de Tincova,castellanum castri Lugas’’Tincova,castellanum castri Lugas’’

ÎÎn partea de est,muntoasn partea de est,muntoasăă,a Banatului se ,a Banatului se va organiza ava organiza aşşa numitul ’’Banat de Lugos-a numitul ’’Banat de Lugos-Caransebes’’,Caransebes’’,

Catedrala OrtodoxCatedrala Ortodoxăă

dependent de principatul Transilvaniei.dependent de principatul Transilvaniei.ÎÎn n 1551,regina Izabella,v1551,regina Izabella,văăduva lui Ioan duva lui Ioan Zapolya,prin rescriptul dat la 7 mai,va Zapolya,prin rescriptul dat la 7 mai,va confirma vechile privilegii din 1457 confirma vechile privilegii din 1457 şşi va i va acorda oraacorda oraşşului Lugoj,statut de “Civitas ului Lugoj,statut de “Civitas Reginalis” precum Reginalis” precum şşi semne heraldice i semne heraldice distincte.Banatul de Lugoj-Caransebedistincte.Banatul de Lugoj-Caransebeşş a fost a fost condus de un ban condus de un ban şşi va juca un rol important i va juca un rol important îîn vian viaţţa politica politicăă a principatului Transilvaniei. a principatului Transilvaniei.

ÎÎn cn cââteva acte de posesiune,ce dateazteva acte de posesiune,ce datează din ă din secolul secolul

PiaPiaţţa veche,actuala a veche,actuala J.C.DrJ.C.Drăăgangan

al XVI-lea sunt amintial XVI-lea sunt amintiţţi i şşi ci câţâţiva nobili iva nobili romromââni:Toma de Lugoj,Ion ni:Toma de Lugoj,Ion GaGaşşpar,Luca,Ion par,Luca,Ion şşi Petru Bozan,Radovan i Petru Bozan,Radovan etc.etc.

ÎÎn arhivele bn arhivele băănnăţăţene stau la loc de ene stau la loc de cinste cinste îînsemnnsemnăări despre glorioasa domnie ri despre glorioasa domnie a lui Mihai Viteazul.Un hrisov pa lui Mihai Viteazul.Un hrisov păăstrat strat îîn n depozitele arhivistice din Voivodina depozitele arhivistice din Voivodina aminteaminteşşte cte căă la 14 aprilie 1594 Mihai la 14 aprilie 1594 Mihai Viteazul a trimis o solie la banul Viteazul a trimis o solie la banul Lugojului,Gheorghe PaLugojului,Gheorghe Pallatici cu misiunea atici cu misiunea de a-l ajuta de a-l ajuta îîn acn acţţiunile sale.iunile sale.

ÎÎn ianuarie 1601,Mihai Viteazul trece prin n ianuarie 1601,Mihai Viteazul trece prin Banat Banat îîmpreunmpreună ă cu suita sa cu suita sa şşi poposei poposeşşte te îîn n LugojLugoj,, la hanul Po la hanul Poşştei,tei,îîn drumul sn drumul săău spre u spre Viena Viena şşi Praga.Lugojenii Praga.Lugojeniii sunt al sunt alăături de turi de domnitor,cdomnitor,călăălărereţţii lugojeni se alaturii lugojeni se alaturăă suitei suitei voevodatului;chiar voevodatului;chiar şşi asti astăăzi,dupa trecerea zi,dupa trecerea a a patrupatru secole de l secole de laa acest acest eveniment,tradieveniment,tradiţţia popularia popularăă a imortizat a imortizat acest document ,ce umple de macest document ,ce umple de mâândrie ndrie sufletele lugojenilor sufletele lugojenilor şşi amintei aminteşşte cte că ă memeşşterii cojocari lugojeni au dterii cojocari lugojeni au dăăruit ruit domnitorului,cu acedomnitorului,cu aceasasttă ă ocazie,un cojoc ocazie,un cojoc ornat cu stemornat cu stemăă..

Podul de fier(1905)Podul de fier(1905)

Lugojul sub stLugojul sub stăăppâânire nire turceascturceascăă

Banatul de Lugoj-CaransebeBanatul de Lugoj-Caransebeş ş rezistrezistăă tuturor tuturor presiunilor turcepresiunilor turceşşti,pti,pâânnăă îîn 1658,cn 1658,câând Acatiul nd Acatiul Barcian,noul principe al Transilvaniei,cere Barcian,noul principe al Transilvaniei,cere lugojenilor lugojenilor şşi caransebei caransebeşşenilor senilor săă primeasc primeascăă hothotăărrâârea dietei din Sighirea dietei din Sighişşoara(10 octombrie oara(10 octombrie 1658) supun1658) supunâându-se turcilor.Acendu-se turcilor.Aceşştia,duptia,dupăă scurt scurt timp,ocuptimp,ocupăă ora oraşşul,aducul,aducâând nd îîn cetate o n cetate o garnizoangarnizoanăă militar militarăă condus condusăă de un ag de un agăă..

Noua stNoua stăăppâânirenire,, otoman otomanăă,pe l,pe lâângngăă multe multe abuzuri,a abuzuri,a şştiut totutiut totuşşi si să ă creeze un climat propice creeze un climat propice pentru activitatea productivpentru activitatea productivăă a ora a oraşşului,atului,atââtt de de necesare aprovizionării necesare aprovizionării

trupelor turcetrupelor turceşşti.ti. S Sttăăppâânii de monii de moşşii au ii au ddispispăărut,prut,păămmâântul a devenit proprietatea ntul a devenit proprietatea sultanului,fiind acaparat de spahii pentru sultanului,fiind acaparat de spahii pentru folosinfolosinţăţă.Dup.Dupăă alungarea turcilor,prin alungarea turcilor,prin pacea de la Passarowitz(1718),Banatul pacea de la Passarowitz(1718),Banatul devenit posesiune a coroanei devenit posesiune a coroanei habsburgice,iar dupa 1717 a habsburgice,iar dupa 1717 a îînceput nceput colonizarea.colonizarea.ÎÎn decursul celor trei etape n decursul celor trei etape de colonizare germande colonizare germană îă în Banat (1716-n Banat (1716-1740)au fost aseza1740)au fost asezaţţi peste 60.000 de i peste 60.000 de cetcetăţăţeni francezi,italieni,spanioli,bulgari eni francezi,italieni,spanioli,bulgari şşi pentru ci pentru că ă grupul cel mai numeros de grupul cel mai numeros de populapopulaţţie germanie germanăă provenea din provenea din ŞŞuabia,au pruabia,au priimit tomit toţţi denumirea de i denumirea de ““şşvabi”vabi”

Podul vechi(1912)Podul vechi(1912)

ÎÎncncăă îîn timpul rn timpul răăzboiului austro-turc zboiului austro-turc îîncep ncep colonizcolonizăările,primi colonirile,primi colonişşti stabiliti stabiliţţi i memeşşteteşşugari imperiali,ugari imperiali,îînsnsăă abia abia îîn anul n anul 1720,vin 1720,vin şşi se ai se aşşeazeazăă pe malul st pe malul stââng al ng al TimiTimişşului.ului.

BogBogăţăţia solului ia solului şşi subsolului bi subsolului băănnăţăţean au ean au atras,dupatras,dupăă 1725,mii de familii de coloni 1725,mii de familii de colonişşti.Au ti.Au venit venit ţăţărani germani,merani germani,meşşteteşşugari de toate ugari de toate profesiunile,minieri din Boemia,iar mai tprofesiunile,minieri din Boemia,iar mai tâârziu rziu sunt adusunt aduşşi italieni i italieni şşi chiar spanioli,toi chiar spanioli,toţţi i îînsnsăă de de religie catolicreligie catolicăă.Tot .Tot îîn aceastn aceastăă perioad perioadăă se se face face şişi moara ora moara oraşşului(moara ului(moara ŞŞppăăneasca),apoi se deschid magazine neasca),apoi se deschid magazine şşi i depozite ale oradepozite ale oraşşului ului îîn proprietatea oran proprietatea oraşşului:ului:

de sare,tutun,cereale.Se zidede sare,tutun,cereale.Se zideşşte biserica cea te biserica cea micmicăă îîn anul 1726(turnul clopotnin anul 1726(turnul clopotniţţei vechii ei vechii biserici dateaza din 1402).biserici dateaza din 1402).

Se iau mSe iau măăsuri pentru suri pentru îîntrentreţţinerea inerea şşi sigurani siguranţţa a drumurilor.Se organizeazdrumurilor.Se organizeazăă transporturile po transporturile poşştale tale prin sistemul aprin sistemul aşşa-numitor cambii poa-numitor cambii poşştale tale îîn regie n regie proprie de stat proprie de stat şşi i îîn arenda cu beneficiul n arenda cu beneficiul îîn bani n bani şşi pi păămmâânt de pnt de păşăşune la staune la staţţiile poiile poşştale unde se tale unde se schimbau banii.schimbau banii.

Se introduce sistemul diligenSe introduce sistemul diligenţţelor,stabilindu-se elor,stabilindu-se itinerarii:itinerarii:

1.Timi1.Timişşoara-Chevereoara-Chevereşş-Sinersig-Lugoj(mai era un -Sinersig-Lugoj(mai era un drum de care prin Recadrum de care prin Recaşş-Chiz-Chizăăttăău)u)

2.Timi2.Timişşoara-Oroara-Orşşova cu staova cu staţţii la Caransebeii la Caransebeşş,Slatina ,Slatina Teregova,Cornea,Mehadia,Lugoj.Teregova,Cornea,Mehadia,Lugoj.

3.Timi3.Timişşoara spre Ardeal,doara spre Ardeal,drurumul ce trece prin mul ce trece prin Lugoj,CoLugoj,Coşşteiu teiu Mare,Bujor,FMare,Bujor,Făăget,Coget,Coşşava,Dobra,ava,Dobra,Ilia.Ilia.

OraOraşşul se ul se îînfrumusenfrumuseţţeazeazăă cu noi cl cu noi clăădiri cu unul diri cu unul sau dousau douăă niveluri niveluri sse construiee construieşşte noua clte noua clăădire a dire a comitatului,apar ccomitatului,apar cââteva stabilimente teva stabilimente industriale,joagindustriale,joagăăre,mori,se re,mori,se îînmulnmulţţesc esc magazinele,iar magazinele,iar îîn zona pien zona pieţţei se deschid hanuri si ei se deschid hanuri si ospospăăttăării.rii.

Un moment deosebit Un moment deosebit îîn vian viaţţa oraa oraşşului a fost ului a fost unificarea administrativunificarea administrativăă realizat realizatăă îîn ziua de 18 n ziua de 18 noiembrie 1793.Primul primar al oranoiembrie 1793.Primul primar al oraşşului unificat a ului unificat a fost fierarul Iosif Andrafost fierarul Iosif Andraşşici.ici.

La 27 aprilie 1796,Francisc al II-lea,La 27 aprilie 1796,Francisc al II-lea,ÎÎmparatul mparatul Austriei acordAustriei acordă ă oraoraşşului privilegiul de a organiza ului privilegiul de a organiza patru tpatru tâârguri(20 februarie,2 mai,2 iulie,21 rguri(20 februarie,2 mai,2 iulie,21 octombrie) octombrie) şşi a i a ţţine piaine piaţţa(mara(marţţea ea şşi si sââmbmbăăta) ta) schimbat ulterior cu vinerea.schimbat ulterior cu vinerea.

ÎÎn anul 1809,Locotenenn anul 1809,Locotenenţţa regala regalăă de la de la Buda,cere,printr-un ordin special comandantului Buda,cere,printr-un ordin special comandantului teritorial din Timişoara să seteritorial din Timişoara să se

Catedrala ortodoxCatedrala ortodoxăă

elibereze imediat o cazarmelibereze imediat o cazarmăă,care s,care săă fie fie transformattransformatăă îîn spital,n spital,îîn oran oraşşul Lugoj(se gul Lugoj(se găăseau un seau un numnumăăr mare de rr mare de răăniniţţi i îîn timpul rn timpul răăzboaielor zboaielor napolenapoleooniene). niene).

Abia Abia îîn 1831 este atestat n 1831 este atestat îîn documente existenn documente existenţţa a unui spital comun,condus de un medic chirurg cu unui spital comun,condus de un medic chirurg cu un salariu de 1300 forint anual.un salariu de 1300 forint anual.

ÎÎn anul 1836 a bn anul 1836 a bâântuit o mare epidemie de ntuit o mare epidemie de holerholerăă,ce a determinat pe mul,ce a determinat pe mulţţi ceti cetăţăţeni seni săă ppăărrăăseascsească ă oraoraşşul ul îîmpreunmpreună ă cu familiile lor cu familiile lor îîndendereptâreptându-se spre alte localitndu-se spre alte localităţăţi.Ample relai.Ample relaţţii ii despre aceastdespre aceastăă epidemie ne ofer epidemie ne oferăă publicitatea publicitatea germangermanăă “Lugoscher Anzeiger”(3 mai “Lugoscher Anzeiger”(3 mai 1859),specific1859),specificâând cnd că ă au murit peste 169 de au murit peste 169 de cetcetăţăţeni.eni.

AAşşezarea oraezarea oraşşului la intersecului la intersecţţia marilor drumuri ia marilor drumuri comerciale,cele patru tcomerciale,cele patru tâârguri anuale,starguri anuale,staţţionarea ionarea unor unitunor unităţăţi militare:regimentul de dragon i militare:regimentul de dragon Wurtemberg precum Wurtemberg precum şşi numi număărul mare de rul mare de funcţionari ce deservea comitatul, a facilitat,în funcţionari ce deservea comitatul, a facilitat,în

ansamblu,creansamblu,creşşterea substanterea substanţţialialăă a a numnumăărului popularului populaţiţiei Lugojului,la ei Lugojului,la îînceputul secolului al XIX-lea.nceputul secolului al XIX-lea.

ÎÎn anul 1842,Lugojul a fost bn anul 1842,Lugojul a fost bâântuit de ntuit de un incediu.Aun incediu.Auu fost afectate peste 300 de fost afectate peste 300 de case,pagubele au fost foarte grele.case,pagubele au fost foarte grele.

ÎÎn a doua jumatn a doua jumatăăte ate a secolului al XIX-lea secolului al XIX-lea şşi primele decenii ale secolului al XX-i primele decenii ale secolului al XX-lea,Lugojul a cunsocut o ampllea,Lugojul a cunsocut o amplăă dezvoltare economico-socialdezvoltare economico-socialăă şşi i culturalculturalăă,a crescut rolul burgheziei ,a crescut rolul burgheziei îîn n viaviaţţa economica economicăă şşi politici politicăă,aceasta ,aceasta contribuind contribuind la la acumularea de capitaluri acumularea de capitaluri îîn n mmââinile burgheziei inile burgheziei şşi plasarea acestuia i plasarea acestuia îîn n culturculturăă şşi comeri comerţţ..

Acum se Acum se îînfiinnfiinţţeazeazăă îîntreprinderii ca:Moara ntreprinderii ca:Moara Hufer(1863),fabrica de spirt Hufer(1863),fabrica de spirt şşi i lichioruri(1868),fabrica de clichioruri(1868),fabrica de căărrăămidmidă ă Muschong(1898),se construieMuschong(1898),se construieşşte al doilea pod te al doilea pod peste Timipeste Timişş(1897),Uzina elec(1897),Uzina electtricricăă(1899-(1899-1990),fabrica de c1990),fabrica de caalapoade,filatura de lapoade,filatura de mătase mătase naturală (1904)naturală (1904)multe farmacii,dintre caremulte farmacii,dintre care amamintim:Marsovch(1815),Galiny(1831),Sf.Mariintim:Marsovch(1815),Galiny(1831),Sf.Maria(1861)etc.a(1861)etc.

Darea Darea îîn folosinn folosinţă ţă a liniei ferate Timia liniei ferate Timişşoara-oara-Lugoj-CaransebeLugoj-Caransebeşş(1876),prelungit(1876),prelungităă p pâânnăă la la OrOrşşova(1878),ramificatova(1878),ramificatăă mai tarziu s mai tarziu sprepre BuziaBuziaşş,G,Găătaia,Ilia,Jamul Mare,transformtaia,Ilia,Jamul Mare,transformăă Lugojul Lugojul îîntr-un centru feroviar important ntr-un centru feroviar important crecreâându-indu-i

Podul de fierPodul de fier

posibilitatea unui permaneposibilitatea unui permanennt contact,att contact,atâât t cu Romcu Româânia cnia câât t şşi cu Penisula Balcanici cu Penisula Balcanicăă..

ÎÎn 1870 s-a deschis casa Lugojann 1870 s-a deschis casa Lugojanăă,Banca ,Banca AgricolAgricolăă etc. etc.ÎÎn raportul primariei din anul n raportul primariei din anul 1915,martie,sunt men1915,martie,sunt menţţionate ionate îîn Lugoj 15 n Lugoj 15 bbăănci.nci.

ÎÎn aceastn aceastăă perioad perioadăă se deschid magazine se deschid magazine moderne,agenmoderne,agenţţi comerciali,contruiesc i comerciali,contruiesc imobile cu 2-3 nivele-Palatul Bejan,Palatul imobile cu 2-3 nivele-Palatul Bejan,Palatul Poporului,InstituPoporului,Instituţţii ii Administrative:PrimAdministrative:Primăăria,Tribunalul,Spitalul ria,Tribunalul,Spitalul JudeJudeţţean.ean.

Lugojul dupLugojul dupăă Marea Unire p Marea Unire pâânnăă la revolula revoluţţiaia dindin decembrie decembrie

19891989 ÎÎntrntrucât ucât situa situaţţia ia BanatuluiBanatului era trecută pe agenda era trecută pe agenda

conferinţei de la Paris,spre aconferinţei de la Paris,spre a fi fi rezolvatrezolvatăă,b,băănnăţăţenii au organizat enii au organizat îîn ziua de 19 n ziua de 19 iunie1919iunie1919,,pe Cpe Cââmpul Libertmpul Libertăţăţii,la Lugoj,o mare ii,la Lugoj,o mare adunare popularadunare popularăă,la care au participat peste ,la care au participat peste 70.000 de cet70.000 de cetăţăţenieni,,cercerâând alipirea Bannd alipirea Banaatului la tului la Romania.Romania.

ÎÎn pian piaţaţa ora oraşşului,au avut loc festivitului,au avut loc festivităţăţi,unde i,unde Episcopul unit dr.Frentiu Episcopul unit dr.Frentiu şşi protopopul i protopopul Lugojului,dr.Popovici,au omagiat in scurte Lugojului,dr.Popovici,au omagiat in scurte alocalocuţuţiuniiuni,, eroismul solda eroismul soldaţţilor romilor romââni.ni.

ForForţţa de munca de muncăă la sate,disponibilizat la sate,disponibilizatăă,a ,a invadat orainvadat oraşşul,ul,îîncadrncadrâându-se ndu-se îîn unele n unele îîntreprinderi ntreprinderi şşi fabrici,iar micii meseriai fabrici,iar micii meseriaşşi i s-au organizat s-au organizat îîn cooperative.n cooperative.ÎÎn aceastn aceastăă perioadperioadă,ă, plin plinăă de nedrept de nedreptăţăţi,a i,a îînflorit nflorit lenea lenea şşi corupi corupţiţia:goana dupa:goana dupăă c câşâştiguri tiguri oneroase,mai ales oneroase,mai ales îîn rn râândul oamenilor ndul oamenilor din conducerea organismelor de partid din conducerea organismelor de partid şşi i de stat,care,sub pretextul apde stat,care,sub pretextul apăărrăării rii proprietproprietăţăţii socialii socialisteiste şşi a intereselor i a intereselor oamenilor muncii, controamenilor muncii, controlauolau activiatea activiatea economico-sociala.economico-sociala.