a instalatiilor si echipamentelor electrice - electric (1)

8/3/2019 a Instalatiilor Si Echipamentelor Electrice - Electric (1)

http://slidepdf.com/reader/full/a-instalatiilor-si-echipamentelor-electrice-electric-1 1/81

Acest material a fost elaborat prin finanare Phare în proiectul deDezvoltare instituional a sistemului de învmânt profesional i tehnic

1

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII I INOVRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULARCLASA a XII-a

MODULUL:

ÎNTREINEREA INSTALAIILOR I ECHIPAMENTELORELECTRICE

DOMENIUL: ELECTRICNIVEL: 3

CALIFICARE: TEHNICIAN ÎN INSTALAII ELECTRICE

Martie 2009

MECI±CNDIPT / UIP




2

AUTOR:

CIMAN AMELIA Prof. grad didactic I, COLEGIUL TEHNICÄDIMITRIE LEONIDA´, IAI




3

1. Competene 4

2. Informaii despre specificul agenilor economici 5

3. Modalitatea de organizare a practicii 7

4. Recomandri privind respectarea normelor de sntate i securitateamuncii 9

5. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfurrii practicii 12

5.1 Fie de observaie 15

5.2 Fie de lucru 20

5.3 Fie tehnologice 31

5.4 Studii de caz 33

5.5 Miniproiecte 37

5.6 Jurnal de practic 42

6. Organizarea evalurii 43

7. Anexe 48

8. Bibliografie 81

CUPRINS




4

C

oninuturile incluse în structura modulului ÎNTREINEREA INSTALAIILOR IECHIPAMENTELOR ELECTRICE ofer elevilor cunotine care le vor permite s-idezvolte abiliti practice i creative privind depistarea defectelor în cabluri electrice, înaparate, maini i instalaii electrice aflate în exploatare la ageni economici locali,precum i de remediere a acestora i de restabilire a funcionalitii, ceea ce le vaasigura baza necesar pentru realizarea activitii de întreinere pentru o gam larg deaparate, maini i instalaii electrice, pe care le vor utiliza la locul de munc sau/i în instalaiile electrice, în condiiile participrii lor nemijlocite la un proces instructiv-formativcentrat pe nevoile i aspiraiile proprii.

Coninuturile incluse în structura modulului ÎNTREINEREA INSTALAIILOR I

ECHIPAMENTELOR ELECTRICEse studiaz pe parcursul

clasei a XII±aliceu

tehnologic.Modulul face parte din ÄCultura de specialitate´ (aria curricular "Tehnologii") i are

alocate un numr de 50 de ore / an, din care:- Laborator tehnologic ± 30 ore;- Instruire practic ± 20 ore.

Lista unitilor de competene relevante pentru modul:

ÎNTREINEREA INSTALAIILOR I ECHIPAMENTELOR ELECTRICE- Localizeaz defectele în cabluri.- Depisteaz defectele din maini i aparate electrice.

- Remediaz defectele în instalaii, maini i aparate electrice.

Rezolvând activitile propuse în acest auxiliar, vei fi capabili s: Identificai metodele de localizare a defectelor în liniile electrice subterane. Selectai metoda potrivit de depistare a defectelor pentru un anumit tip de defect

al LES S utilizai un anumit tip de locator de defect în cabluri S depistai defecte localizate la diferite subansambluri ale echipamentelor

electrice. S corelai tipul de defect cu cauza care l-a determinat. S oferii soluii privind restabilirea funcionalitii unui aparat sau main

electric S remediai defecte localizate la aparate, maini sau instalaii electrice S efectuai msurtori, probe i încercri profilactice pentru repunerea în

funciune a echipamentului sau instalaiei electrice

1. COMPETENE




5

Având în vedere competenele tehnice specializate prevzute în standardul depregtire profesional al calificrii de nivel 3 ± T ehnician în instalaii electrice, este dedorit ca stagiul de pregtire practic s se desfoare la ageni economici, având printreobiectele de activitate:

reparaii transformatoare electrice (reparaii capitale); reparaii maini electrice rotative (sincrone i asincrone); reparaii aparataj electric de înalt tensiune de tip I.O.-10 ±20 ±110 kV, separatoare

de interior i exterior 6 ± 110 ± 220 ± 400 kV ± 2500 A. echipri i dezechipri de transformatoarie de mare putere; recondiionarea uleiului de transformator (refacerea izolaiei transformatoarelor);

revizie planificat sau accidental la comutatoarele de ploturi i a dispozitivelor deacionare ale lor; echiparea sau dezechiparea transformatoarelor în staii de transformare; masurtori PRAM, specifice staiilor de transformare i transformatoarelor; distribuia i furnizarea energiei electrice exploatarea sistemelor de distribuie a energiei electrice servicii de întreinere-mentenan a instalaiilor electrice constatri defecte la utilaje i echipamente, demontri utilaje i echipamente,

bobinaje i msurtori electrice, asamblri i probe tehnice verificri i msurtori la instalaia electric de protecie i eliberare buletin de

verificare PRAM.

încercri, probe de verificri PRAM

la echipamente electroenergeticeLa ora actual exist o diversitate de firme care efectueaz activiti de

mentenan a aparatelor i echipamentelor electrice, activitate care include iremedierea defectelor, urmat de efectuarea de msurtori, probe i verificriprofilactice la o mare varietate de aparate i echipamente electrice de joas, medie i

înalt tensiune. Elevii pot fi împrii pe grupe pentru efectuarea stagiului de pregtirepractic la mai muli ageni economici.

Pentru dobândirea competenelor specifice, în dotarea agentului economicpartener pot s existe:

y atelier pentru fabricarea miezurilor dotat cu main semiautomat i tratamentul

termic al acestora în cuptoare electricey atelier pentru bobinajul transformatoarelor pe maini automatey atelier pentru ansamblarea final a transformatoarelor y laborator modern în care sunt msurate miezurile i testate transformatoareley atelier rebobinri i reparaii motoare electricey truse aparate de msur i control pentru msurarea: tensiunilor, curenilor,

inductanelor, rezistenelor de izolaie, rezistenelor ohmice etc;

2. INFORMAII DESPRE SPECIFICUL AGENILORECONOMICI




6

y stand de încercri pentru controlul straturilor de izolaie, cu tensiuni i curenireglabili în curent continuu i alternativ pentru joas i medie tensiune;

y posturi de lucru complet echipate pentru:o electrician;o electrician PRAM;o

bobinator y autolaborator PRAM

inând cont de accesul restrictiv al elevilor în efectuarea msurtorilor i probelor sau încercrilor în instalaiile de medie i înalt tensiune, datorit specificului organizriiactivitii în aceste societi determinat de stricteea NTSM i PSI specifice care seimpun respectate, activitile propuse în acest auxiliar urmresc ca elevii s asiste laprobe, verificri i msurtori reale, iar realizarea efectiv a acestor msurtori, probe i

încercri s se desfoare la nivelul aparatajului de joas tensiune din laboratorultehnologic al colii.




7

Pentru efectuarea instruirii practice la agentul economic, unitatea de învmânttrebuie s încheie cu aceasta o convenie de colaborare care s stabileasc: statutul elevului care urmeaz formarea în întreprindere responsabilitatea pedagogic a unitii de învmânt modalitile de protecie i igien a muncii, precum i de protecie civil obiectivele i modalitile de instruire (durat, calendar, coninut, activiti) modaliti de participare a specialitilor din întreprindere la instruirea elevilor modaliti de urmrire a instruirii i de evaluare desemnarea unui reprezentant care s aib rolul de tutore pentru elevi i care s

colaboreze permanent cu cadrul didactic coordonator al activitii de instruirepracticUnitatea de învmânt, prin catedra de cultur tehnic, va întocmi urmtoarele

documente care vor asigura buna desfurare i calitatea procesului de instruirepractic comasat: Grafic de desfurare a practicii comasate pe clase, sptmâni, loc de desfurare a

practicii Profesorii de specialitate/maitrii instructori încadrai pentru instruirea practic

comasat vor întocmi planificri calendaristice pentru aceast activitate i vor urmriatingerea competenelor stabilite în SPP.

Lista de echipamente i materiale necesare realizrii stagiului de practic Lista de criterii de evaluare, precum i modalitile i probele de evaluare stabilite

împreun cu reprezentantul agentului economic

Obligaiile unitii de învamânt: Asigur programele colare ale modulelor din stagiul de pregtire practic conformlegislaiei MECI;Efectueaz împreun cu reprezentatul agentului economic repartizarea nominal aelevilor la locul de practic, prezentând zilnic lista elevilor prezeni la fiecare loc depractic;Realizeaz controlul, supravegherea i îndrumarea elevilor în procesul de practictehnologic, având în subordine un numr mic de elevi, uor de controlat;

Asigur instructajul general i periodic de protecie a muncii specific locului depractic;

Analizeaz împreun cu reprezentantul societii progresul realizat de elevi privitor lacompetenele practice i stabilete notele i mediile elevilor;Organizeaz probele practice de verificare a competenelor elevilor la sfâritulstagiului de pregtire practic;Organizeaz probele practice la examenul de certficare a competenelor profesionale i evalueaz periodic competenele profesionale formate în condiiispecifice.

3. MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII




8

Prezena la practic a elevilor va fi consemnat atât de reprezentantul colii cât ide cel al agentului economic;

Lucrrile practice executate de elevi în cadrul instruirii practice se vor încadra înprograma colar, adaptat la condiiile existente în întreprindere. În acest sens:

- Elevii vor fi sprijinii atât de coal cât i de agentul economic în realizarea lucrrilor

propuse;- Maistrul instructor va avea fie individuale de evaluare pentru fiecare elev în parte,pentru evaluarea activitii în cadrul stagiului de pregtire practic;

- Evaluarea va conine atât aprecierea maistrului instructor, cât i a agentuluieconomic.

Obligaiile agentului economic partener:y Sprijin activitatea de îmbuntire a coninutului programelor colare la instruireay practic i a curriculum-ului în dezvoltarea local corespunztor tehnicilor,

tehnologiilor din dotarea unitilor i nevoilor economice locale;y

Analizeaz, definitiveaz i aprob graficul de repartizare nominal a elevilor pelocurile de instruire practic;y Sprijin unitatea de învmânt în vederea parcurgerii integrului coninut de

instruire practic dup standardele de pregtire profesional (Phare Tvet);y Sprijin elevii în însuirea metodei eficiente de lucru i în formarea competenelor

de execuie, a competenelor cheie i a celor de cunoatere;y Asigur materiale necesare instructajului de protecie i igiena muncii specific

condiiilor de lucru;y Permite colaborarea între specialistul unitii i maistrul instructor coordonator al

activitii de instruire practic;y Asigur elevilor echipamentele de protecie, echipamentele i S.D.V.- urile

necesare lucrrilor practice ce sunt executate de ctre acetia pe toat perioadade instruire practic;y Acioneaz unitar în domeniul valorificrii pe piaa forei de munc a

absolvenilor.

Obligaiile elevilor practicani:Elevii care vor desfura instruirea practic la agentul economic au statut de elevi

practicani. Acetia au urmtoarele obligaii: se vor încadra în programul unitii, respectând numrul de ore prevzut in

programa colar;

vor respecta regulamentul intern al unitii; vor purta echipamentul complet de protecie a muncii vor avea un comportament decent pe toat durata desfurrii instruirii practice. Instruirea practic se va desfura sub îndrumarea maistrului instructor al colii

i reprezentantului agentului economic (tutorelui de practic) Instruirea practic se desfoar pe parcursul anului colar, în acord cu

necesitile agentului economic.




9

În activitatea de exploatare, întreinere i reparaii a instalaiilor electrice, se vor respecta reglementrile în vigoare privind protecia muncii i a normelor de prevenire istingere a incendiilor

Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar dereglementri privind asigurarea securitii i sntii în munc, sistem compus din:- Norme generale de protecie a muncii care cuprind prevederi de protecie a munciii de medicin a muncii, cu aplicabilitate în general pentru orice activitate.- Normele specifice de protecie a muncii care cuprind prevederi de proteciespecifice unor activiti sau grupe de activiti, detaliind prin acestea prevederilenormelor generale de protecie a muncii.

Prevederi generale

Personalul operaional este obligat s execute dispoziiile efilor ierarhici în condiiileprezentelor norme i trebuie s previn sau s opreasc orice aciune care ar puteaconduce la accidentarea proprie sau a altor persoane.

Orice electrician care constat o stare de pericol care poate conduce la accidenteumane sau avarii tehnice este obligat s ia msuri de eliminare a acestora.

eful de lucrare i executanii sunt rspunztori pentru nerespectarea prevederilor din norme în cadrul lucrrii la care particip.

Fiecare electrician trebuie s verifice vizual înainte i în timpul lucrului: integritateacarcasei, a izolaiei conductoarelor exterioare i existena îngrdirilor de proteciesau meninerea distanelor de inaccesibilitate în limita zonei de manipulare.

Personalul care execut manevre i/sau lucrri în instalaiile electrice sub tensiunetrebuie s fie dotat i s utilizeze echipamentul electroizolant de protecie. La joastensiune trebuie utilizat cel puin un mijloc de protecie electroizolant, iar la înalttensiune cel puin dou mijloace de protecie electroizolante.

Personalul operaional nu permite accesul în instalaii a personalului ce nu are dreptde control asupra acestora. Pentru înlturarea pericolului de accidentare i incendiu,personalul operaional este obligat s supravegheze permanent funcionareainstalaiilor

în cazuri deosebite, pericol de accidentare, accident, pericol de incendiu, pericol deavarie sau avarierea instalaiilor, personalul operaional poate executa manevre de

4. RECOMANDRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELORDE SNTATE I SECURITATE A MUNCII




10

scoatere din funciune a instalaiilor în cauz, cu luarea tuturor msurilor pentruscoaterea accidentatului din zona periculoas sau intervenie pentru stingereaincendiului sau lichidarea avariei cu anunarea imediat sau ulterioar, dup caz, apersonalului operaional.

Personalul operaional este obligat s cunoasc msurile de prim ajutor, în caz deaccidentri de natura electric sau neelectric, s cunoasc tipurile i modul defolosire al mijloacelor din dotare pentru stingerea incendiilor i s intervin operativ ieficient în astfel de cazuri.

Normele specifice de protecie a muncii pentru activiti la instalaiile electrice deproducere, transport i distribuie a energiei electrice se aplic pentru urmtoarelecategorii de lucrri efectuate în:

staiile electrice de transformare i/sau de conexiuni; punctele de alimentare i posturile de transformare:

liniile electrice aeriene; liniile electrice subterane; circuitele secundare, de comand i automatizare; executarea msurtorilor cu aparate portabile; generatoare, compensatoare i motoare electrice; bateriile de acumulatoare staionare; bateriile de condensatoare; executarea verificrilor i reparaiilor aparatelor electrice din laboratoare (pentrumsurare, protecie, control i automatizare);

EXEMPLU: MSURI SPECIFICE DE PROTECIE A MUNCII LA EFECTUAREAPROBELOR I ÎNCERCRILOR TRANSFORMATOARELOR DE CURENT

În timpul prelevrii probelor de ulei, în cazul transformatoarelor montate la înlimimai mari de 3 m, electricianul va fi asigurat contra cderii prin utilizarea centuriide siguran fixat de transformatorul de msur respectiv;

Se intezice prelevarea probelor de ulei cu transformatorul sub tensiune pentru cnu se pot asigura distanele de izolaie prescrise între prile sub tensiune i loculde munc. Dac nivelul uleiului este sczut, este posibil ca în timpul prelevriiprobei, s se produc o amorsare în interiorul cuvei urmat de explozie;

În cazul msurrii rezistenei de izolaie, se va avea în vedere c tensiunea de încercare este de 2,5 KV i se vor respecta normele de protecie a munciispecifice încercrii cu tensiune mrit;

În cazul realizrii încercrii izolaiei înfurrii secundare cu tensiune alternativmrit se vor respecta prevederile cuprinse în ÄNorme de protecie a munciipentru instalaii electrice´. În plus se vor respecta urmtoarele: dup efectuarea




11

încercrii i scoaterea instalaiei de încercare de sub tensiune, pe borna de înalttensiune a acesteia se va amplasa o tang mobil legat la pmânt. Numaidup aceea se va putea trece la desfacerea legturilor dintre borna de înalttensiune a instalaiei de încercare i bornele înfurrii încercate;

În cazul realizrii încercrii izolaiei înfurrii primare cu tensiune alternativmrit se va avea grij ca dup încercare , transformatorul de încercat s sedescarce la pmânt cu ajutorul unei tngi. În plus înaintea încercrii se vor terge petele de ulei de pe exteriorul carcasei, pentru prevenirea incendiilor. Seva folosi un numr de stingtoare cu praf i CO2, corespunztor volumului de uleiconinut în transformator;

În cazul ridicrii caracteristicii volt-ampere a transformatorului de curent,schimbarea domeniului de msur a ampermetrului se face prin untare i nuprin întreruperea circuitului. Persoana care face schimbarea domeniului demsur va purta cizme i mnui electroizolante i va sta pe un covor izolant;

Toate înfurrile secundare ale transformatoarelor de curent vor fi legate lapmânt, îns într-un singur punct. De asemenea blocurile de încercare (elementecu contacte introduse în circuitele transformatoare de curent ± relee, care permitintervenia în circuitul respectiv) vor fi prevzute cu o born de legare la mas;

În exploatare, la verificri i revizii periodice circuitele transformatoarelor decurent nu se vor deschide niciodat, nici chiar pentru scurt timp, funcionarea îngol a transformatoarelor de curent prezentând pericol de electrocutare (tensiunide circa 2000 ± 3000 V). În acest scop blocurile de încercare din circuitele decurent, vor fi prevzute cu in (band) de scurtcircuitare.




12

Activitile propuse în acest auxiliar sunt realizate pornind de la competenele cetrebuie formate unui viitor tehnician în instalaii electrice. Dar, inând cont c firmele auca obiect de activitate remedierea defectelor într-o mare diversitate de aparate, maini,echipamente electrice de joas, medie sau înalt tensiune, au fost propuse fie deobservaie, fie de lucru, fie tehnologice, studii de caz, cu exemple care au încercat sacopere o gam divers de aparate i echipamente. Este posibil ca unele activiti s nuse poat realiza la agentul economic partener, dar pot fi înlocuite cu altele concepute de

îndrumtorul de practic. Alte activiti se pot adapta, existând sugestii în acest sens.Metodele active / interactive (a înva prin a face) prezentate în material, ofer

multe avantaje. Elevul este mai implicat i are oportuniti de a dobândi experienpractic prin practic. Aceast experien poate fi îmbogit mai mult în situaii de grup,unde elevul poate înva i poate modera învarea prin interaciune cu colegii. Pentru aeficientiza desfurarea activitii indiviuale/în echip vi se propun dou fie pe care leputei completa:

FI PENTRU ANALIZA UNEI ACTIVITI

Nume:Activitatea:

Ce am fcut: Ce a mers bine:

Ce modificri am adus planului: Ce ar fi putut merge mai bine:

Cine m-a ajutat: Dovezi pe care le am în mapa de lucru:

³Confirm c informaiile de mai sus sunt corecte i au fost convenite cu profesorul meu´.

Semnturi:Elev: Profesor: Data:

5. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESAREDESFURRII PRACTICII




13

Acest tip de fi îl ajut pe elev în analiza propriei activiti, în sesizarea reuitelor inereuitelor, inclusiv în analizarea abilitilor dobândite pe parcursul desfurrii uneiactiviti.

FI PENTRULUCRUL ÎN ECHIP (în pereche sau în grup)

Care este sarcina voastr comun? ( ex. obiectivele pe care vi s-a spus c trebuie s leîndeplinii)

Cu cine vei lucra?

Ce anume trebuiefcut?

Cine va face acest lucru? De ce fel de materiale, echipamente,instrumente i sprijin va fi nevoie din

partea celorlal i?

Ce anume vei face tu?

Organizarea activitii:

Data/Ora începerii:

Data/Ora finalizrii:

Cât de mult va dura îndeplinirea sarcinii?

Unde vei lucra?

ÄC onfirm faptul c elevii au avut discuii privind sarcina de mai sus i:y s-au asigurat c au îneles obiectiveley au stabilit ceea ce trebuie fcut y au sugerat modaliti prin care pot ajuta la îndeplinirea sarcinii y s-au asigurat c au îneles cu claritate responsabilitile care le revin i modul de

organizare a activitii´

Martor/evaluator ( semntura ): Data:( ex.: maistru instructor/tutore de practic)

Nume elev: Aceast fi stabilete sarcinile membrilor grupului de lucru, precum i modul deorganizare a activitii.




14

PENTRU A REZOLVA CU SUCCES SARCINILE DE LUCRU... i Citii cu atenie toate cerinele unei sarcini de lucru, înainte de a începe s le

rezolvai!i Dac observai vreo problem sau avei o neclaritate la una din cerine, aducei

acest lucru în atenia profesorului înainte de a începe proba.i Înainte de a v apuca de lucru, asigurai-v c dispunei de toate materialele,ustensilele, utilajele i echipamentele necesare petru rezolvarea sarcinilor de lucru.

i Dac nu ai îneles sau dac nu tii cum s rezolvai sarcina de lucru, solicitaisprijinul profesorului care v va îndruma i ajuta la rezolvarea ei.

i Rezolvai toate activitile date pentru ca sarcina de lucru s fie încheiat !i Profesorul va ine evidena exerciiilor i problemelor pe care le-ai rezolvat i a

activitilor pe care le-ai desfurat i va evalua progresul realizat.

Cum s învei mai eficient dac ai un stil de învare AUDITIV

ascult cu atenie pe cel care îi explic lucrurilediscut ideile noi i explic-le cu cuvinte propriidiscut ideile i problemele cu o alt persoanroag pe cineva s îi explice din nou lucrurile pe care nu le-ai înelesascult noiunile înregistrate pe bandcitete cu voce tare

înva, repet cu voce tare înregistreaz-i observaiile i gândurile pe un casetofon înregistreaz principalelor aspecte ce trebuie recapitulate, folosind propria ta voce

Cum s învei mai eficient dac ai un stil de învare VIZUAL

privete cu atenie materialul tiprit pus la dispoziie de profesor; verific notiele, pentru a vedea dac sunt scrise corect; utilizeaz culori, ilustraii i diagrame ca ajutoare pentru învare; subliniaz cuvintele cheie; convertete notiele într-o imagine sau într-o band desenat; utilizeaz imagini pentru explicarea unui text

Cum s învei mai eficient dac ai un stil de învare PRACTICl efectueaz activiti practicel scrie lucrurile în ordinea lor, pas cu pas.

l scrie ideile folosind cuvinte propriil convertete notiele într-o imagine sau într-o band desenatl urmrete cu degetul titlurile, cuvintele cheie, apoi rostete cu voce tare acele

cuvinte, apoi de scrie-le din memorie, de mân sau pe calculator l ajut alte persoane s îndeplineasc sarcina respectiv




15

Fia de observaie nr. 1Trusa Locator Set

Obs. În lipsa acestei truse se poate analiza componena altui locator de defect setaflat în dotarea agentului economic la care se efectueaz practica.

Atenie! Studiai manualul de utilizare i cerei autorul maistrului instructor.

Numr reper Denumire Utilizare1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Analizând componena unei instalaii de frecven acustic de tip Locator

Set i consultând manualul de utilizare, rspundei urmtoarelor cerine:1. Indicai destinaia acestei truse de localizare a defectelor LES.2. Stabilii denumirea i utilitatea fiecrui element component al trusei.




16

Fi de observaie nr. 2Locatorul LDC

Obs. Pentru rezolvarea acestei sarcini studiai Fiele de documentare nr. 1 i 2 imanualul de utilizare al aparatului.

Locatorul LDC se bazeaz în funcionare pe metoda impulsului reflectat,permiând o localizare relativ a defectelor în cabluri. În figura de mai jos esteprezentat panoul frontal al aparatului:1. Precizai ce tipuri de defecte se pot localiza cu acest aparat.2. Indicai rolul fiecrui buton de pe panoul frontal în utilizarea acestui locator.3. Dac defectul cablului are o rezisten mai mare de 5 , cum se procedeazpentru a se putea utiliza acest aparat ?




17

Fia de observaie nr. 3Verificare separator electric al LEA de MT

Verificri executate:V erificarea Corespunde Observaii

Verificarea fixrii izolatoarelor pe suportulmetalic i a suportului metalic pe stâlp

da nu

Verificarea strii izolatoarelor da nuVerificarea strii contactelor da nuVerificarea distanelor între faze i întref az i mas

Verificarea legrii la priza de pmânt aseparatorului i a dispozitivului de acionare

da nu

Verificarea modului de închidere/deschidereal separatorului i blocarea dispozitivuluide ac ionare

da nu

Verificare interblocaj între CP i CLP da nuVerificarea gresrii articulaiilor ia îmbinrilor de contact

da nu

Verificarea îmbinrilor cu tifturi i uruburiale dispozitivului de acionare da nuVerificarea strii proteciei anticorosive aseparatorului i a dispozitivului de acionare

da nu

Verificarea inscripionrii de interdicie i deidentificare a separatorului

da nu

Concluzii i recomandri: CORESPUNDE /NU CORESPUNDE

Atenie! Pentru soluionarea acestei sarcini solicitai sprijinul maistruluiinstructor/ tutorelui de practic.

În cadrul reviziei tehnice a unui separator se efectueaz o list de verificri.

Participai în cadrul unei revizii tehnice la verificarea unui separator electric alunei linii electrice aeriene de medie tensiune. Împreun cu grupul de lucru dincare facei parte completati urmtoarea fi de observaie. Pentru verificrilepentru care ai consemnat ³NU´ vei înscrie la rubrica ³Observaii³neconformit ile site.




18

Fia de observaie nr. 4 Probe i încercri ale motorului asincron

Denumireaprobei

Scopulprobei

Condiiile deexecuie a probei

Aparate folosite larealizarea probei

Momentul efecturiiprobei

Obs. Pentru soluionarea acestei sarcini

solicitai spriinul maistrului instructor /

tutorelui de practic i consultai Fia de

documentare nr. 8

Participai împreun cu personalul de exploatare la efectuarea unei încercri profilactice/probe a unui motor asincron trifazat. Se va avea învedere una dintre urmtoarele probe:

- msurarea rezistenei de izolaie a înfurrilor - proba cu tensiune mrit- încercarea de mers gol- proba de mers în sarcin

1. Observai cu atenie desfurarea probei/încercrii (momentul efecturii,condiiile de execuie, aparate utilizate, valori obinute).2. Consultând în prealabil normativul PE 116, completai cele observate în fia

de mai jos:




19

Fi de observaie nr. 5 Verificare transformator electric MT/JT

1. Caracteristici transformator de putere

Putere nominal?MVAA Raport detransformare?kV/kVA

Grupa deconexiuni Tensiunea descurtcircuit?%A

Cureni nominali?primar/secundar A ?A/AA

2. Verificri executate

Operaia Lucrri la cares-a participat DA/NU

Curirea izolatorilor Verificarea legturii la pmânt a cuvei transformatoruluiVerificarea sistemului de consolidare antiseismicVerificarea legturii bornei de nul la priza de protecie apostului (în cazul în care priza de pmânt i protecie

sunt legate în comun)Verificarea etaneitii cuvei transformatoruluiVerificarea nivelului de ulei în conservator Verificarea filtrului de aer cu silicagelControlul funcionrii i al etaneitii robinetului degolire uleiDegresare i refacere vopsitorie cuv transformator Verificarea gradului de deformare cuvei(numai latransformatoarele de putere ermetice)Verificarea funcionrii comutatoruluiVerificarea i reglarea elementelor de protecie lasupratensiuni atmosferice (eclatorul montat pe fiecare

din izolatoarele de MT a transformatorului)Recoltarea prob ulei Indicativ sticl prob=3. Lucrri executate

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------4. Concluzii i recomandriTransformatorul de putere corespunde / nu corespunde conform 3.2 FT10/85

Participai în cadrul unei revizii tehnice la verificarea unui transformator

electric de MT/JT.a. Identificai caracteristicile transformatorului de putere.b. Observai cu ateniei operaiile realizate în timpul verificrii, precum ilucrrile executate i recunoatei-le din lista de la punctul 2, bifând cu X dacai participat la ele. Pentru verificrile la care participai, marcai prin DA sau NUdac corespund prescripiilor.c. Nota i lucrrile executate în cazul constatrii unor neconformit i.




20

Fi de lucru nr. 1Verificarea scalei unui releu electromagnetic de curent de tip RC-2

1.Schem electric:

Schema electric Montaj realizat

2. Aparate necesare:

Realizai verificarea scalei unui releu electromagnetic RC-2 într-unlaborator de încercri situat la agentul economic unde v desfurai practica,completând urmtoarea fia de lucru de mai jos.

Cerine:- alegei i specificai rolul aparatelor necesare- realizai montajul i citii indicaiile aparatelor - completai tabelul de date- formulai concluziile- respectai NTSM




21

Tip aparat Domeniu de msur

3. Mod de lucru:

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

4. Date experimentale:

I r [A] 0,8x I n 1x I n 1,2x I n 1,4x I n 1,6x I n 1,8x I n 2,8x I n

I a [A]

5. Concluzii:

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................Obs. Pentru rezolvarea acestei activiti consultai Fia de documentare nr. 3

Atenie! Acest sarcin se realizeaz numai sub supravegherea maistruluiinstructor/tutorelui de practic.

Nr. crt. t a [s] 12 345

6 7 8 9

10 t a mediu [s]

I R [A] t a [s] 2 3

45




22

Fi de lucru nr. 2Verificarea funcionrii releului termic

1. Scopul lucrrii În cadrul lucrrii se va studia funcionarea releului termic i se va trasa

caracteristica de protecie (timp de declanare în funcie de curent).

2. Schema de montaj pentru verificarea releului termic:

3. Aparate si materiale necesarey trus de curent i tensiune 0 ± 440 V, 0 ± 20 Ay platform de laborator y ampermetru de c.a.y conductoare de legtur

4. Modul de realizare a lucrrii: a) se realizeaz montajul conform schemei electriceb) se modific valoarea curentului prin lamela bimetal a releului termic cu ajutorul

cursorului trusei de curent i tensiune pân când releul este acionat (lampa se stinge)c) se citete valoarea curentului de acionare la ampermetrud) timpul de acionare al releului se va msura cu ajutorul unui ceas (cronometru)e) se trec datele în tabelul de datef) se traseaz caracteristica de protecie a releului termic

Realizai verificarea unui releu termobimetalic într-un laborator de

încercri. Rspundei în rezolvarea fiei de lucru, urmtoarelor cerine:- alegei i specificai rolul aparatelor necesare- realizai montajul i citii indicaiile aparatelor - completai tabelul de date i trasai caracteristica t=f( I ) - formulai concluziile- respectai NTSM




23

5. Tabel de date:

I (A) 1,05In 1,2In 6In

t (s)

6. Caracteristica de protecie:

7. Concluzii: se va interpreta forma caracteristicii obinute

Atenie! Realizai aceast sarcin numai sub supravegherea maistrului instructor

/tutorelui de practic.

Obs. Consultai Fia de documentare nr. 4

t

I




24

Fi de lucru nr. 3 Încercarea la mers în gol a transformatorului monofazat

1. Schema electric:

2. Nomenclator aparate: - surs de curent alternativ monofazat 220 V; - I ± întreruptor bipolar;- autotransformator monofazat ATR 8;- V1 ± voltmetru de c. a. ales pentru U 1 1,2U 1n ;- V2 ± voltmetru de c. a. ales pentru U 2 1,2U 2 n;- A ± ampermetru de c. a. ales pentru I 0 0 ,10 I 1n;- W ± wattmetru electrodinamic;- Tr ± transformator monofazat.

3. Mod de experimentare: Se realizeaz montajul i se variaz cursorul autotransformatorului pân când în

înfurarea primar se aplic tensiunea nominal. Se citesc curentul de mers în gol I 0 ,puterea absorbit de înfurarea primar P 10 i tensiunea la bornele înfurriisecundare U 2 0 .

V1

A

V2

* W

A

X

a

x

*

Tr I

ATR 8

220Vc a

Realizai încercarea la mers în gol a unui transformator monofazat.Cerine:- selectai aparatele de msur i alegei domeniile de msurare- realizai montajul i citii indicaiile aparatelor - calculai mrimile i completai tabelul de date- formulai concluziile comparând datele obinute cu cele din fia tehnic atransformatorului- respectai NTSM




25

4. Tabel cu date: Mrimi msurate Mrimi calculate

nU

1

(V)20

U (V)

10P (W)

0I (A)

T k F e

P (W)

%0i 0

Ncos a

I 0

(A)

r I 0

(A)

5. Concluzii :«««««««««««««««««««««««««««««««

6. R elaii de calcul : La funcionarea în gol, transformatorul absoarbe de la reea o putere activ P 10

necesar acoperirii pierderilor în miezul magnetic P F e i pierderilor în înfurri P C u.Pierderile în înfurri se pot neglija inînd cont de valorile curenilor care le parcurg:

F eP P $10 Raportul de transformare al unui transformator este egal cu raportul tensiunilor

electromotoare induse în înfurarea primar, respectiv secundar i la mers în gol,

devine:

20

1

2

1

U

U

E

E k T !!

Curentul de mers în gol exprimat în procente din curentul primar nominal i 0 % , este datde relaia:

100%1

00

n I

I i !

Componenta activ, respectiv cea reactiv a curentului de mers în gol, sunt date derelaiile:

na U

P

I 1

10

0 ! ;2

0

2

00 ar I I I !

Factorul de putere la mers în gol va fi:01

100 I U

P

n

!Ncos

Atenie ! Realizai aceast sarcin numai sub supravegherea maistrului instructor/tutorelui de practic.

Consultai Fia de documentare nr. 7




26

Fi de lucru nr. 4 Încercarea la scurtcircuit a transformatorului monofazat

1. Schema electric:

2. Nomenclator aparate: - surs de curent alternativ monofazat 220V;- I ± întreruptor bipolar;- ATR 8 ± autotransformator monofazat;- A1 ± ampermetru de curent alternativ ales pentru I 1 1,2 I 1n; - A2 ± ampermetru de curent alternativ ales pentru I 2 1,2 I 2 n;- V ± voltmetru ales pentru U k 0 ,1U 1n;- W ± wattmetru electrodinamic;- Tr ± transformator monofazat.

3. Mod de experimentare: Se realizeaz montajul i se variaz cursorul autotransformatorului pân

când prin înfurarea primar circul curentul primar nominal. Se citesc tensiunea descurcircuit U k , puterea absorbit de transformator P k i curentul din secundar I 2 k .

V

A1

A2

* W

A

X

a

x

*

Tr I

ATR 8

220Vc a

Realizai încercarea la scurtcircuit a unui transformator monofazat.

Cerine:- selectai aparatele de msur i alegei domeniile de msurare- realizai montajul i citii indicaiile aparatelor - calculai mrimile i completai tabelul de date- formulai concluziile comparând datele obinute cu cele din fia tehnic atransformatorului- respectai NTSM




27

4. Tabel cu date: Mrimi msurate Mrimi calculate

nI 1

(A)

k U (V)

k P 1

(W)

k I 2

(A)

%k

u

C u

P (W)

Z (75 C)

()k R (75 C)

()k X

()k au % k r u %

5. Concluzii :«««««««««««««««««««««««««««««««

6. R elaii de calcul : Tensiunea de scurcircuit exprimat în procente este dat de relaia:

1001n

k k

U

U u !%

Deoarece alimentând transformatorul la o tensiune foarte mic fluxul magneticprincipal este mic, se pot neglija pierderile în fier, considerându-se c întreaga putere

absorbit de transformator servete la acoperirea pierderilor în înfurri:C uC uC uF ek P P P P P $! 211

Rezistena, reactana i impedana de scurtcircuit se pot determina cu relaiile:

21

1

n

k k

I

P R ! ;

n

k k I

U Z

1

!

22k k k R Z X !

Se vor face coreciile necesare inând cont c rezistenele cresc cu temperatura itrebuie calculate pentru 75rC. Se determin componentele activ i reactiv aletensiunii de scurtcircuit:

100

100

1

1

1

175

n

nk k r

n

nC k k a

U

I X u

U I R u o

!

! )(

Atenie ! Realizai aceast sarcin sub supravegherea maistrului instructor/tutorelui de practic.

Consultai Fia de documentare nr. 7




28

Fi de lucru nr. 5Verificarea grupelor de conexiuni Yy12 i Yy6 ale transformatoarelor

trifazate

1. Schema electric:

Yy 12 Yy 6

2. Nomenclator aparate: - surs de curent alternativ trifazat 380 V;- I ± întreruptor tripolar; - transformator trifazat;-2 voltmetre cu domeniile adecvat alese:- conductoare de legtur.

I

B C A

a b c

X Y Zx y

I

B C A

x z

X Y Za b c

Cerine: analizai schemele i grupele de conexiuni Yy12 i Yy6 ale unui

transformator trifazat; deducei relaiile de calcul ale tensiunilor UbB, UcC, UbC i UcB pe baza

diagramelor fazoriale; executai montajele conform schemelor electrice pentru conexiunile Yy12 i

Yy6; comparai valorilor msurate cu cele calculate; res ecta i normele de tehnica securit ii muncii.




29

3. Mod de experimentare: Se realizeaz pe rând montajul din figura 1, respectiv figura 2, unind electric

bornele A i a. Se msoar U AB, U BC , U C A, U ab, U bc , U ca. Se determin raportul detransformare k i tensiunile U bB, U c C , U bC i U c B, inând cont de diagramele fazoriale ale

tensiunilor - pentru grupa Yy12 i respectiv - pentru grupa Yy6 .Se msoar U bB, U c C , U bC i U c B, i se compar cu valorile calculate conformrelaiilor indicate mai sus. Apropierea valorilor tensiunilor msurate de cele obinute princalcule, va confirma c transformatorul are grupa de conexiuni Yy12 sau Yy6 .

4. Tabel cu date:

5. Relaiile de calcul:ca

C A

bc

BC

ab

AB

U

U

U

U

U

U k !!!

Grupa Yy12 . Grupa Yy6

abc BbC

abab ABc C bB

U k k U U

U k U U U U

11

2!!

!!! )( abc BbC

abab ABc C bB

U k k U U

U k U U U U

11

2!!

!!! )(

Atenie! Realizai aceast sarcin numai sub supravegherea maistrului instructor /tutorelui de practic.

UAB=UBC

=UCA (V)

Uab=Ubc

=Uca (V) kUbB=UcC (V) UbC=UcB(V)

Grupacalculat msurat calculat msurat

abU k )( 1 abU k k 12

Yy12

abU k )( 1

abU k k 12

Yy6

360/12=12 180/12=

A=a

B

C

A=a

c

c

B

C

b




30

Fi de lucru nr. 6 Verificarea LES

BULETIN DE MSURRI PROFILACTICE LES MTNr. «««««««. din ««««««««

Denumire tronson LES : ««««««««««««««««««««Tensiune nominal ?kVA : «««««

Tip izolaie HIU PVC PE XLPESeciunea ?mmpA Lungimea ?mA

Prilejul verificrii : ««.. (RT/I A/RM) Data : «««««««Temperatura mediului ?rCA =«..1. Verificare manta cablu

U încercare = «kVc.c.; T încercare = « minCorespunde Observaii

R - pmânt da nuS - pmânt da nuT - pmânt da nu

Not : Verificarea se execut numai la cablurile cu manta de protecie din materiale extrudate (PVC, PE, XLPE). LaRT se execut numai la LES la care s-a efectuat aceast verificare la p.i.f.

2. Verificare continuitate i identificare fazeSchema de msur Corespunde Observaii

R + S da nuS + T da nuT + R da nuR ± ecran da nuS ± ecran da nuT ± ecran da nuMetoda de verificare : punii/megohmetru

Not : Aceast verificare se efectueaz numai dup I A i RM

3. Verificare rezistene ohmice ale conductoarelor i ale ecranelor Schema de msur Corespunde Observaii

R + S da nuS + T da nuT + R da nuR ± ecran da nuS ± ecran da nuT ± ecran da nuMetoda de verificare : voltmtru ± ampermetru / punii

Atenie! Efectuai aceast sarcin sub supravegherea maistrului instructor/tutorelui de practic.

Participai alturi de personalul de exploatare la realizarea msurtorilor

profilactice ale unei linii electrice subterane de MT, consultând în prealabilnormativul PE 116/1994.1. Identificai aparatele folosite.2. Completai datele obinute în buletinul de mai jos.3. Analizai valorile obinute i comparai-le cu cele din prescripii,

identificând posibile defecte ale liniei electrice.




31

Fi tehnologic nr. 1 Montarea unui capt terminal al LES

Materiale necesare Aparate,

SDV-uri Operaii tehnologice NTSM specificeDenumire Cant.

Obs. Se poate realiza fiatehnologic pentru montarea unuimanon din materiale plasticetermocontractabile i comparaprocesul tehnologic cu celcorespunztor montrii unuimanon cu mas electroizolant.


Asistai la operaia de înlocuire a unei cutii terminale trifazate cu maselectroizolant în care a fost localizat un defect de izolaie. tiind c se vor utiliza materiale din seturi (vezi foto) se cere:1. Completai fia tehnologic pentru montarea unui terminal din materialeplastice termocontractabile, urmrind criteriile de mai jos.2. Precizai avantajele tehnologiei de montare a unui terminal din materialeplastice termocontractabile, comparativ cu utilizarea cutiilor terminale de tipvechi cu mas electroizolant.




32

Fia tehnologic nr. 2Repararea înfurrilor unui transformator electric

Materiale necesare Aparate,SDV-uri Operaii tehnologice NTSM specificeDenumire Cant.

Obs. Se poate realiza fia tehnologic pentru o alt lucrare executat în cadrulreparrii unui transformator electric.

Atenie! Consultai documentaia specific, Fia de documentare nr. 6 i cereispriinul maistrului instructor/ tutorelui de practic.

Înfurrile sunt cele mai afectate pri ale transformatorului, fiind supusela deteriorri ale conductorului, desfaceri de pe bobin, contacte între spire,

întreruperi, alterarea izolaiei.1. Realizai fia tehnologic pentru repararea înfurrilor unui transformator electric de putere, urmrind criteriile de mai jos.2. Precizai probele i încercrile care se efectueaz dup refacerea înfurrilor pentru a verifica calitatea lucrrilor executate.




33

Studiu de caz nr. 1Deranjamentele motorului asincron

Nr.crt. Deranjamente Cauze posibile Modaliti de

remediere

1. Motorul nu pornete.

2.Motorul pornete greu îngol; se rotete cu vitezredus

3. Motorul absoarbe brusc uncurent mult mai mare

4. Motorul absoarbe la pornireun curent prea mare

5. Motorul pornete numai îngol i cu jumtate din vitez

6.Motorul prezint oaccentuat cdere detensiune

7.Periile scânteiaz; uneleperii i armturile lor se

înclzesc excesiv8. Inelele colectoare se uzeaz

intens, neuniform

9. Lagrele se înclzesc pestelimitele admisibile

10. Periile se uzeaz foarteintens

Obs. Activitatea se poate desfura pe grupe

de 2 elevi. Fiecrei grupe i se d ssoluioneze un caz. Dezbaterea lor serealizeaz în plen, împreun cu maistrulinstructor / tutorele de practic.

Consultai Fia de documentare nr. 8 !

Se consider urmtoarele deranjamente sesizate la un motor asincron trifazatcu rotor bobinat. Stabilii, completând tabelul de mai jos:

cauzelele posibile ale deranjamentului modalitatea de remediere a lui.




34

Studiu de caz nr. 2 Defectele releului termic

Defectul Cauze Mod de verificare Mod de remediere

Observaii ale maistrului sau tutorelui de practic««««««««««««««

««««««««««««««««««««««««««««««««««««««««««««««««««««««««««««««««««««««««««««

Sugestii : Activitatea se va desfura pe grupe de elevi. Fiecare grup va analizacâte un releu termic cu un anumit tip de defect (exemple: arderea bimetalului saua rezistenei înclzitoare, bimetalul nu se înclzete/ se înclzete prea puin/ se

înclzete puternic, bimetalul rmâne curbat etc).


Consultai Fia de documentare nr. 5!

La punerea în funciune a unui releu termic se constat existena unui

defect.1. Analizai defectul releului termic, completând tabelul de mai jos.2. Anticipai urmrile acestul defect asupra funcionrii instalaiei în care ar fimontat aparatul.3. Comparai ³cazul´ pe care îl avei de soluionat cu cel al colegilor.




35

Studiu de caz nr. 3Respect NTSM i PSI !

1 2 3 4 5

6 7 8 9 10

Observaii ale maistrului sau tutorelui de practic««««««««««««««

««««««««««««««««««««««««««««««««««««««

««««««««««««««««««««««««««««««««««««««

Analizai cu atenie indicatoarele prezentate mai jos: Identificai pe perioada desfurrii stagiului de pregtire practic la

agentul economic spaiile semnalizate prin aceste indicatoare. Simulai posibile urmri ale nerespectrii semnificaiei lor într-o

dezbatere de grup cu maistrul/tutorele de practic. Realizai i voi un afi în care s semnalai pericolele unui anumit loc

de munc. Dovedii creativitate!




36

Studiu de caz nr. 4AVARII ALE TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE

Avaria Cauzele producerii Lucrri executate Probe i încercri

realizate

Dezbaterea cazului se realizeaz împreun cu maistrul instructor / tutorele depractic i reprezentantul agentului economic

Consultai Fiele de documentare nr. 6 i 7 !

Suntei într-o staie de transformare în perioada de practic. Discutai cuelectricienii din staia de transformare despre avariile mai importante care auavut loc la transformatoare i care au necesitat realizarea unor încercri aleechipamentelului înainte de repunerea lor în funciune.

Completai tabelul tinând cont de localizarea avariei la un anumitsubansamblu al transformatorului de putere.




37

MiniproiectSudiul i verificarea întreruptorului automat de joas tensiune

Obs. Pentru realizarea proiectului consultai bibliografia de specialitate indicat laorele de curs, site-urile firmelor productoare de profil i cerei spriinul maistrului/tutorelui de practic.

În perioada desfurrii stagiului de pregtirepractic la agentul economic partener, realizai unminiproiect cu tema ³Sudiul i verificarea unui întreruptor automat de joas tensiune´, respectândurmtoarele cerine:

Construcia întreruptorului automat Caracteristici tehnice Defecte-cauze ale întreruptorul automat Verificarea întreruptorului automat

Pentru parcurgerea etapelor putei alege un anumittip de întreruptor existent la agentul economic i asistala revizia tehnic a lui, completând buletinul de verificarede mai jos.




38

BULETIN DE VERIFICARE I MSURRI PROFILACTICE AINTRERUPTORULUI DE JOAS TENSIUNE

1. Datele de identificareStaia/PT..............................................................................Tip ......................................................................................Un ?kVA= «««««. In? AA= «««««.

2. Elemente specifice lucrriiPrilejul verificarii REVIZIE TEHNIC AData reviziei...............................Starea vremii...................................... Temperatura mediului ...........................[ 0

C ]

3. Verificari in cadrul reviziei tehniceV erificari Corespunde Observatii

Verificarea strii legturilor i a acoperirilor de protecie da nuVerificarea vizual a strii întreruptorului da nuVerificare bobina de acionare ( la contactoare ), pârghiiclichet, armare bobina de minim tensiune i de blocarelagre

da nu

Se demonteaza si se reconditioneaza sau se inlocuiescsubansamblele care impiedica functionarea corecta aintrerupatorului

da nu

Verificare electromagneti de actionare:pentru tensiuni cuprinse intre (0.85z1.05 ) Un, sa

permita o functionare sigura a aparaturii;pentru tensiuni cuprinse intre (0.85z0.7) Un, aparatul

trebuie sa ramana anclansat;pentru tensiuni cuprinse intre (0.7z0.3 ) Un, aparatul

trebuie sa declanseze

da

da

da

nu

nu

nu

Revizia contactelor principale si auxiliare:Se examineaza vizual contactele fixe si mobile ±

daca uzura este mai mare de 50% contactele se

inlocuiesc;Se verifica vizual daca contactele se inchid pe toatasuprafata;

Se verifica rezistenta de contact sa fie aceeasi petoate fazele, prin aplicarea unei tensiuni de curentcontinuu de 6 ± 24 V si masurarea caderii detensiunepe contacte, la un curent aproape devaloarea nominala;

Verificarea contactelor auxiliare se face cu o lampa.Se fac minim 10 probe.

da

da

da

da

nu

nu

nu

nuSe verifica releele termice prin aplicarea unui curent cu50 % peste cea nominala. Releul trebuie sa actioneze intimp de 2 minute, pornind din stare calda

da nu

Se verifica functionarea dispozitivului de deschidere prinaplicarea tensiunii nominale. Intreruptorul trebuie sadeclanseze.

da nu

Se verifica declansatorul de minima tensiune intrerupandalimentarea bobinei declansatorului si intrerupatorultrebuie sa declanseze

da nu

Scazand tensiunea aplicata declansatorului de minimatensiune la 0,8 Un intrerupatorul nu trebuie sadeclanseze

da nu




39

Se controleaza starngerile fiecarui surub, in moddeosebit la legaturile flexibile. Legaturile flexibile nutrebuie sa aiba mai mult de 5% din fire intrerupte. In cazcontrar se inlocuiesc.

da nu

Se verifica starea camerelor de stingere da nuSe verifica rezistenta de izolatie intre bornele de iesire si

de intrare ale intrerupatorului, intre partile metalice aleintrerupatorului care in mod normal sunt sub tensiune sicele care nu sunt sub tensiune. Valoarea minima este de2 M;.

da nu

4. Tip aparate de msur folosite:Nr. crt. Tip aparat serie numr observaii

5. Concluzii: Corespunde / Nu corespunde conform PE 116 / 1994




40

Miniproiect

Studiul i verificarea transformatorului de curent

Ob

s. Se va alege un transformator de curent de micputere care va fi supus verificrilor experimentale înlaboratorul PRAM aflat la agentul economic, completând fieleA i B din ANEXE. Fiecare elev din grup va avea sarcini clar definite. Toi membrii grupului trebuie s participe activ i scolaboreze la executarea proiectului.

La finalul realizrii proiectului fiecare grup va realiza oprezentare power point a etapelor parcurse, în care vor fiinserate fotografii, scheme electrice, rezultate experimentalei concluzii.

Atenie! Pentru realizarea proiectului consultai Fia de documentare nr. 10 icerei sprijinul maistrului instructor / tutorelui de practic.

Pe perioada desfurrii stagiului de pregtirepractic la agentul economic partener, realizai pegrupe de elevi un miniproiect cu tema ³Studiul i verificarea transformatorului de curent ́ respectândurmtoarele cerine:

Caracteristici tehnice ale transformatorului studiatConstrucia transformatorului de curentProbe i verificri ale transformatorului de curent: Verificarea raportului de transformare i calcululerorii de curent Trasarea curbei de magnetizare a miezuluimagneticConcluzii




41

RECOMANDRI ÎN ELABORAREA MINIPROIECTELOR

P roiectul poate fi privit ca :

o sarcin sub form de problem, ce reflect o activitate din viaa real o modalitate de a rezolva o situaie sau o problem ce necesit afi rezolvat o modalitate de lucru în echip (grupuri de mxim 5 elevi) o invitaie pentru elevi de aidentifica noi informaii, de a integra noi coninuturi de

învare o modalitate de poziionare a elevului în rol de conductor al propriului parcurs

de învare: învare activ un mediu de integrare a diferitelor discipline, coninuturi de învare i abiliti un mediu de stimulare a încrederii în sine, de asumare a responsabilitii i

formrii abilitilor o metod de învare o metod de evaluare

Profesorul va da elevului posibilitatea de a stabili modul de lucru pentru

realizarea proiectului: individual sau în cadrul unei grupe.

P lanul de lucru ± etapele de realizare, coninutul fiecrei etape, termenele de

realizare - vor fi stabilite de ctre profesor i vor fi discutate cu fiecare grup în parte

In cazul lucrului pe grupe, elevii îi vor împri sarcinile de lucru i vor informa

profesorul despre sarcinile individuale din cadrul grupei. Pentru acesta, opional, elevii

pot completa una dintre fiele de analiz a unei activiti sau de lucru în echip.

Activitatea elevilor va fi urmrit de ctre profesor dup un grafic stabilit decomun acord cu elevii. Profesorul va stabili criterii de evaluare ce vor fi prezentate

elevilor odat cu tema proiectului. Rezultatele proiectului pot fi prezentate la sesiuni de

comunicri tiinifice ale elevilor sau pot fi utilizate în elaborarea proiectului final de

certificare a competeelor profesionale de nivel 3.

Proiectul este eficient în msura în care poate:

- S OFERE profesorului informaii complexe asupra atingerii competenelor propuse prin curriculum i Standardul de pregtire profesional

- S VIZEZE : interpretarea creativ a informaiilor capacitatea de a rezolva o problem tehnic




42

JURNALUL DE PRACTIC

Elev:Perioada:Locaie (Agent economic i departament):Modul:Tema:Sarcina de lucru:

În jurnalul de practic, vei completa urmtoarele informaii:

1. Care sunt principalele activiti relevante pentru modulul de practic, pecare le-ai observat sau le-ai desfurat?

2. Ce lucruri noi ai învat?

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plcut? Motivai.

4. Ce lucruri/ evenimente nu v-au plcut? Motivai.



43

Pe perioada stadiului de instruire practic se poate opta pentru o metod

alternativ de evaluare: portofoliul. Portofoliul reprezint ³cartea de vizit´ a elevului,prin care profesorul poate s-i urmreasc progresul ± în plan cognitiv, atitudinal icomportamental ± la o anumit disciplin, de-a lungul unui interval de mai lung detimp (pe durata stagiului de pregtire practic).

Reprezint un pact între elev i profesorul care trebuie s-l ajute pe elev s seautoevalueze. Profesorul discut cu elevul despre ce trebuie s stie i ce trebuie sfac acesta de-a lungul procesului de învare. La începutul demersului educativ serealizeaza un diagnostic asupra necesitilor elevului de învare pentru a stabiliobiectivele i criteriile de evaluare. Diagnosticul este fcut de profesor i estediscutat cu elevul implicat în evaluare.

Ce poate conine un portofoliu? lista coninutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecarei lucrri/fie, etc.

i numrul paginii la care se gsete); argumentaia care explic ce lucrri sunt incluse în portofoliu, de ce este

important fiecare i cum se articuleaz între ele într-o viziune de ansamblu aelevului/grupului cu privire la subiectul respectiv;

lucrrile pe care le face elevul individual sau în grup; rezumate; articole, referate, comunicri; fie individuale de studiu; miniproiecte i experimente; probleme rezolvate;

rapoarte scrise ±

de realizare a proiectelor; chestionare de atitudini; înregistrri, fotografii care reflect activitatea desfurat de elev individual

sau împreun cu colegii si; observaii pe baza unor ghiduri de observaii; refleciile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucreaz; autoevaluri scrise de elev sau de membrii grupului; interviuri de evaluare; alte materiale, hri cognitive, contribuii la activitate care reflect participarea

elevului/ grupului la derularea i soluionarea temei date; viitoare obiective pornind de la realizrile curente ale elevului/grupului, pe

baza intereselor i a progreselor înregistrate;

comentarii suplimentare i evaluri ale profesorului, ale altor grupuri de învare i/sau ale altor pri interesate, de exemplu prinii;Portofoliul se compune în mod normal din materiale obligatorii i opionale,

selectate de elev i/sau de profesor i care fac referire la diverse obiective i strategiicognitive.

6. ORGANIZAREA EVALURII



44

Modalitatea de evaluare a portofoliului :

Criterii de apreciere i indici DA PARIAL NU OBS.

1. PREZENTARE:- evoluia evideniat fa de primaprezentare a portofoliului- dac este complet- estetica general2. REZUMATE:- ceea ce a învat elevul i cu succesele înregistrate- calitatea referatelor - concordana cu temele date3. LUCRRI PRACTICE- adecvarea la scop- eficiena modului de lucru- rezultatul lucrrilor practice

- dac s-a lucrat în grup sau individual- repartizarea eficient a sarcinilor 4. REFLECIILE ELEVULUI ASUPRAANUMITOR PRI ALE PORTOFOLIULUI- refleciile asupra propriei munci- reflecii asupra lucrului în echip- ateptrile elevului de la activitateadesfurat5. CRONOLOGIE-punerea în ordine cronologic amaterialelor 6. AUTOEVALUAREA ELEVULUI:- autoevaluarea activitilor desfurate

- concordana scop-rezultat- progresul realizat- nota pe care cred c o merit7. ALTE MATERIALE:- calitatea acestora- adecvarea la temele propuse- relevana pentru creterea aprecierilor

Desigur c rezolvarea fiecrei activiti propus în acest auxiliar, poate fi evaluatindividual, putând fi concepute instrumente de evaluare personalizate pentru fiecareactivitate desfurat de ctre elevi:

Fie de evaluare a lucrrilor practice.Pot fi concepute de îndrumtorul de practic . Se prezint în continuare câtevamodele de evaluare a lucrrilor practice propuse prin fiele de lucru existente înacest auxiliar. În funcie de condiiile concrete ale desfurrii lucrrilor de laborator,ele se pot adapta de ctre profesorul de specialitate sau îndrumtorul de practic.

Obs. Nota se obine prin împrirea la 10 a punctajului obinut.



45

FI DE EVALUARESTUDIUL I VERIFICAREA RELEULUI TERMIC

Nr.crt. DENUM IR EA C RI TE RI ULU I P unctaj Notare Observaii

1 Completarea Tabelului de la punctul A. 18

2. Alegerea aparatelor i specificarea rolului lor 10 3. R ealizarea montajului conform schemei

electrice.24

4. Msurarea curentului de acionare 9

5. Determinarea timpului de acionare 9

6. Trasarea caracteristicii de protecie 10

7. R espectarea NTSM. 10

8. P unctaj din oficiu 10

9. T O TAL 100

FI DE EVALUARE Încercarea la mers în gol a unui transformator monofazat


1. Alegerea aparatelor i specificarea rolului lor. 10 2. R ealizarea montajului conform schemei

electrice.35

3. Msurarea I 0 , P 10 i U 20 15

4. Calcularea mrimilor cerute pe baza relaiilor i 0 %, K T , I 0a, I 0r , cos0 .

15

5. Compararea rezultatelor cu cele din

cataloage.

5

6. R espectarea NTSM. 10 7. P unctaj din oficiu 10 8. T O TAL 100

FI DE EVALUARE Încercarea la scurtcircuit a transformatorului monofazat


1. Alegerea aparatelor i specificarea rolului lor. 10 2. R ealizarea montajului conform schemei

electrice.35

3. Msurarea U k ,P

k i I 2k 15

4. Calcularea mrimilor cerute pe baza relaiilor u k %,P Cu , Z k u ka, u kr

15

5. Compararea rezultatelor cu cele dincataloage.

5

6. R espectarea NTSM. 10 7. P unctaj din oficiu 10 8. T O TAL 100



46

FI DE EVALUARE:Verificarea grupelor de conexiuni Yy12 i Yy6 ale transformatoarelor trifazate

Nr crt DENUM IR EA C RI TE RI ULU I

P unctaj NotareObservaii

Yy12 Yy6 Yy12 Yy6

1. Desenarea schemei electrice. 10 10 2. Selectarea aparatelor 10 10

3. Executarea montajului. 25 25 4. Determinarea raportului detransformare.

15

5. Calcularea tensiunilor U bB, U cC , U bC i U c B.

10 10

6. Msurarea tensiunilor U bB, U cC , U bC i U c B.

10 10

7. R espectarea NTSM. 10 8. P unctaj din oficiu. 10 9. T O TAL P UNCTAJ. 100

FI DE EVALUAREVerificarea raportului de transformare al transformatorului de curent


1. Întocmirea schemei electrice 10 2. Alegerea aparatelor i specificarea rolului lor 10 3. Scrierea relaiilor de calcul. 5 4. R ealizarea montajului conform schemei 25 5. Msurarea curentului secundar pentru cei trei

curei primari. 10

6. Calcularea raportului real de transformare. 10 7. Calcularea erorii de raport i indicarea

destinaiei TC.10

8. R espectarea NTSM. 10

9. P unctaj din oficiu 10 10. T O TAL 100

Studiul de caz. Studiul de caz este o metod ale crei caracteristici o recomand ca o metod

alternativ de evaluare a capacitii elevilor de a realiza astfel de demersuri (deanaliz, de înelegere, de interpretare a unor fenomene, de exersare a capacitii deargumentare, de emitere a unor judeci de evaluare, precum i de formare idezvoltare a trsturilor de personalitate);

Studiul de caz, ca mijloc de evaluare, se realizeaz prin analiza i dezbatereacazului pe care îl implic.

Observarea sistematic a activitii i comportamentului elevilor.Observarea sistematic a activitii i a comportamentului elevilor ofer

cadrului didactic posibilitatea de a culege informaii relevante asupra performanelor elevilor din perspectiva capacitii lor de aciune i relaionare, a competenelor iabilitilor de care dispun acetia.

Ea reprezint o modalitate eficient de a urmri evoluia i progresul elevilor încontextul activitilor colare. Pot fi obinute informaii cu privire la: nivelul de pregtire; direcia de evoluie colar a elevului;



47

destinul profesional; interesele manifestate ctre anumite domenii; aptitudinile de care d dovad elevul; atitudinile acestuia fa de învatur; entuziasmul i participarea la activitile colare;

Eficacitatea metodei crete considerabil atunci când comportamentului elevilor este întreprins sistematic, presupunând: stabilirea obiectivelor acesteia (reperele) pentru o perioad definit (cunotineacumulate, abiliti formate, capacitatea de a lucra în grup, atitudini fa de colegi); utilizarea unor instrumente de înregistrare i sistematizare a constatrilor (fi,scal de apreciere).

F ia de evaluare este completat de ctre profesor care înregistreaz datelefactuale despre evenimentele importante din comportamentul elevului i din modul luide aciune. Separat de simpla consemnare a lor, aceste date factuale suntinterpretate, configurându-se profilul personal al elevului. Un dezavantaj al acesteipractici este c necesit timp mai mult i exist riscul notrii datelor în mod subiectiv.

Scala de apreciere sau de clasificare însumeaz un set de caracteristici

(comportamente) ce trebuie supuse evalurii, set ce este însoit de un tip de scal.Elevului îi sunt prezentate un numr de enunuri în raport cu care acesta trebuie s-imanifeste acordul sau dezacordul, discriminând între cinci trepte: puternic de acord , de acord , indecis ( neutru), dezacord , puternic dezacord.

De exemplu, se pot da elevilor urmtoarele întrebri:1. Particip cu plcere la activitile ce presupun lucrul în echip:

puternic dezacorddezacordnu tiu sau îmi este indiferentde acordputernic de acord

2. Îmi asum imediat responsabilitile care îmi sunt stabilite în cadrul echipei:puternic dezacorddezacordnu tiu sau îmi este indiferentde acordputernic de acordCe poate s observe în mod sistematic profesorul la elevii si:

ABILITI INTELECTUALE: exprimarea oral; capacitatea de a citi i de a scrie; operaiile gândirii: analiza,

sinteza, comparaia, clasificarea, generalizarea, concretizarea, abstractizarea;capacitatea de deducie;

ABILITI SOCIALE:

capacitatea de a colabora cu ceilali; cultivarea de relaii pozitive în grup; participarea la negocierea i adoptarea soluiilor; interesul pentru a menine un climat stimulativ i plcut; capacitatea de a lua decizii; tolerana i acceptarea punctelor de vedere diferite de cel personal; capacitatea de a asculta cu atenie; rezolvarea nonviolent a conflictelor; asumarea responsabilitilor;



48

ANEXE



49

FIA DE DOCUMENTARE NR. 1

LOCALIZAREA DEFECTELOR DIN LINIILE ELECTRICE ÎN CABLU (LEC)

Localizarea defectelor din liniile electrice în cablu LEC constituie o problemspecial datorit specificului acestor linii. Cablul electric fiind un ansamblu de

conductoare izolate ³acoperite´ la rândul lor cu un înveli cu proprietielectroizolante sau de consolidare mecanic, nu ofer posibilitatea detectrii cuochiul liber a unui eventual defect aa cum se poate face la liniile electrice aeriene,chiar daca ar fi pozat în aer liber. Pe de alt parte când este pozat în pmânt nu estesuficient cunoaterea distanei electrice pân la defect, deoarece aceasta, deregula, nu coincide cu cea fizic. O alta problem ce o ridic localizarea unui defect într-un cablu este detectarea traseului cablului, a locului exact unde este defectul(pentru a spa pe o poriune cât mai restrâns), a adâncimii de pozare, a locului uneiramificaii.

Datorit celor artate mai sus, detectarea i localizarea unui defect într-uncablu necesit o activitate complex bazat pe utilizarea unor metode iechipamente adecvate. În practic sunt întâlnite doua tipuri de metode :

- direct, bazata pe msurtori sau controlul cablului;- indirect, care coreleaz indicaiile aparatelor de msur i semnalizare curezultatul unor manevre de comutare efectuate în timpul operaiilor de detectare adefectului.

În funcie de numrul de conductoare ale unui cablu, detectarea unui defect înacesta începe cu stabilirea naturii acestuia. În reelele în cablu se întâlnescurmtoarele tipuri de defecte :- punerea la pmânt a unei faze ( care poate sa constituie sau nu un scurtcircuitmonofazat), determinat de distrugerea izolaiei fa de pmânt;- scurtcircuit între dou faze, determinate de distrugerea izolaiei între douconductoare fr ca izolaia fa de pmânt sa fie afectat;- întreruperea unei faze, fr s existe un defect de izolaie;- defecte mixte, rezultate din combinarea celor de mai sus;

Stabilirea tipului de defect se face cu ajutorul unui megohmmetru cu care semsoar rezistenta de izolaie între faze i între acestea si mantaua cablului. Pentrudefectele de izolaie, cele mai rspândite metode de detectare a locului defectuluisunt metodele directe.

Având în vedere particularitile unei linii în cablu, artate mai sus, localizareadefectelor necesit dou etape : una în care se determin distana pân la locul defectului i care se face cu erori

determinate atât de metod cât i de faptul c distana indicat de aparat estedificil de msurat pe teren;

i alta în care în jurul locului aproximativ indicat în prima etapa se ³caut´ locul

defectului mergând pe traseul cablului. Acest loc trebuie stabilit cu o eroare caresa nu depeasc fraciunile de metru.Corespunztor celor dou etape de detectare a defectului s-au elaborat i dou

tipuri de metode, cu echipamentul corespunztor si anume :

metode relative (pentru etapa I-a): prin impulsuri sau ecometrice, capacitive;metode absolute (pentru etapa a II-a); inductive i acustice.



50


METODA PRIN IMPULSURI (STUDIUL LOCATORULUI LDC)

Aceasta metoda se bazeaza pe proprietatea de reflexie a undelor în general sia celor electromagnetice , în special.

Pentru orice element a unei cai de curent ( LE A, LEC, transformator, etc.) sedefineste o marime numita impedanta caracteristica . În punctele unde aceastaimpedanta îsi modifica valoarea (treceri din LE A, înLEC, intrari în trafo, etc.) au locfenomene de reflexie si refractie, caracterizate prin coeficienti corespunzatori.

Într-un punct de scurtcircuit se modifica impedanta caracteristica si ca urmare,are loc reflexia undei de tensiune cu amplitudine egala cu a undei incidente, dar desemn schimbat.

Daca pe un cablu cu un scurtcircuit se va trimite un impuls de tensiune, înseamna ca aceasta se va propaga de la locul de aplicare spre locul cu defect cu oviteza ³V´, la locul cu defect se va reflecta si se va înapoia cu aceeasi viteza, dar cusemn schimbat. Cunoscând intervalul de timp scurs din momentul trimiterii si pâna înmomentul receptiei semnalului reflectat rezulta ca distanta pâna la defect va fi :

Pentru aplicarea acetei metode i pentru o precizie cât mai buna este necesar ca valoarea rezistentei de izolaie între faze sau între acestea i manta sa aib celmult 5.

Daca aceasta conditie nu este îndeplinit, deci defectul nu este destul deferm, se procedeaza la arderea acestuia, adica la distrugerea voit a izolaiei prinstabilirea într-un circuit care sa contina înseriat si locul de defect, a unui curent devaloare mare care pe seama efectului termic sa distrug izolaia parial afectat.

Aparatul cu ajutorul cruia se aplic aceasta metod de detectare a defectelor încablu, se numeste locator de defecte LDC. În fig. se prezint panoul frontal alaparatului, iar în fig. , schema bloc a acestuia.

Un asemenea aparat trebuie sa aib o surs de impulsuri a cror amplitudinenu are importan i o ³abscisa´ pe care s se msoare intervalul intervalul de timp între momentul plecrii impulsului incident i momentul recepionrii impulsuluireflectat.



51

La LDC aceasta se vizualizeaz pe ecranul unui tub cinescopic. Pe panoul dinfa al LDC sunt accesibile o serie de butoane care asigur punerea în funcie icondiiile de calitate ale imaginii i ale msuratorii.

2. Modul de lucru cu LDC.Punerea în funciune a aparatului se face cu ajutorul butonului ³ focalizare´

care asigur i focalizarea imaginii. Butoanele ³luminozitate´, ³deplasare X, Y´, audestinaia specific oricrui osciloscop. În context trebuie precizat c prin deplasareX sau Y se deplaseaz imaginea care se vede la un moment dat pe ecran. Având învedere principiul metodei, aparatul trebuie s vizualizeze abscisa (timpul) i celedou impulsuri. Dac cele dou impulsuri i timpul dintre ele ar fi vizualizate împreun pe ecran, atunci pentru o citire cu erori minime (pentru un t mare ) ecranular trebui sa aib dimensiuni foarte mari, raportat la caracterul portativ al aparatului.De aceea aparatul a fost conceput astfel încât s memoreze întreaga lungime acablului, dar s vizualizeze numai o anumit poriune. În felul acesta cu butonul³explorare cablu´, pe ecran se deruleaz (ca la cinematograf) abscisa (timpul) dinmomentul plecrii impulsului incident pâna la apariia celui reflectat.

Timpul pe abscis se msoar cu ajutorul unei baze de timp constituit dintr-un ir de impulsuri între ale caror vârfuri este un interval de 2 s. Din 10 în 10 s

impulsurile sunt mai mari. Pentru o determinare cât mai exacta a timpului se folosescbutoanele: ³deplasare impuls´ cu ajutorul cruia se deplaseaz numai impulsul desondaj mentinând baza de timp pe loc. În acest fel se potriveste momentul plecariiimpulsului cât mai precis pe baza de timp. Pentru ca aceasta s se fac cât maiexact, imaginea se poate extinde (în detaliu) cu butonul ³extensie imagine´. Butonulbasculant ³direct-amplificare³ se comut pe direct în cazul cablurilor scurte. Butonul³adaptare´ realizeaz adaptarea aparatului la specificul cablului. Pentru cablele deenergie acesta se fixeaz pe poziia minim.



52

În cazul când unul din conductori este legat la mas (sau este mantaua)cordonul bifilar al aparatului se va introduce direct în mufa aparatului, iar firul negru alcordonului se va conecta la mantaua cablului. Dupa stabilirea imaginii sideterminarea intervalului de timp t, pentru determinarea lungimii pâna la locul cudefect trebuie stabilita viteza de propagare a undelor electromagnetice. Aceasta estedeterminata de tipul cablului si se indica în tabelul 1.

Rezult deci, ca lungimea maxima a cablului ce poate fi explorat cu LDC,depinde de natura cablului (prin V) si de lungimea bazei de timp a aparatului ((t). Având în vedere ca exploatarea se face pe la unul din cele doua capete, lungimeamaxim a cablului ce poate fi exploatat cu un anumit LDC este:

Eroarea cu care acest aparat va determin valoarea lui Lx va depinde de :vitezareala de propagare a impulsului în cablu si precizia de evaluare a lui (t. Aceasta

eroare poate ajunge pâna la valori de ordinul zecilor de metri i poate fi mrit saudiminuat de eroarea cu care o transpunem pe teren.De aici rezult caracterul relativ al acestei metode si necesitatea completrii ei

cu o metoda absolut, care sa fie aplicata local, în limita erorii primei metode.

Tabelul 1

Deci dup stabilirea tipului de defect, se va utiliza o metod direct relativ,care ne va indica la ce distan de unul din capetele cablului se afl defectul, iar încontinuare cu o metod absolut, pe teren, se caut locul exact unde trebuieinterceptat cablul.



53



54

FIS DE DOCUMENTARE NR. 3

Studiul construciei releelor electromagnetice

Principalele pri componente ale unui releu electromagnetic sunt:- elementul sensibil E S care transform semnalul de intrare x (curent, tensiune) într-un semnal de alt natur x * necesar funcionrii releului (cuplu mecanic activ);

- elementul comparator C realizeaz compararea semnalului x *

de la ieireaelementului E S cu un semnal prescris x R de aceeai natur fizic (cuplu mecanicrezistent);- elementul de execuie E realizeaz în funcie de rezultatul comparaiei x**, una dinvalorile de ieire ale releului y m - neacionat ( x * < x R ) sau y M ± acionat ( x * > x R ).

Fig. 1 Schema bloc a unui releu: a ± cu o mrime de intrare i una de ieire; b ± cudou mrimi de intrare i un numr oarecare de mrimi de ieire

R elee de curent Releele de curent tip RC -2 sunt construite ca relee maximale, acionarea

acestora obinându-se la creterea intensitii curentului peste valoarea reglat I R , condiia de acionare fiind I > I R .. Elementul sensibil al releelor de curentelectromagnetice este un electromagnet format din circuitul magnetic 1, pe care esteamplasata o bobin de curent 2 (numr mic de spire de diametru corespunztor intensitii nominale) prevzut cu priz mediana. Armtura 3 a electromagnetuluieste o lamel feromagnetic în form de Z i care se poale roti în întrefier în jurulaxului lagrului 4. Pe acest ax este fixat dispozitivul de reglare a valorii prescrise acurentului I R i care este formal dintr-un resort spiral 5 , axul 6 , scara gradat 7 ,

butonul de reglare 8. Elementul de comparaie este format din acest dispozitiv iarmtura mobil 4 la nivelul creia se manifest un cuplu electromagnetic activ M aproporional cu variaiile semnalului de intrare I , respectiv un cuplu rezistent M r general prin tensionarea resortului spiral 5 Releul acioneaz dac este îndeplinitcondiia:

M a=k i ·(N ·I)2 k m·I R =M R

Aceste relee sunt prevzute cu un contact normal deschis N D sau cu uncontact cu pol comun, normal deschis - normal închis N D-C -N I (starea normal a

EK Sx

xR

y

a

S1

S2

K E b

x1

x2

xR

y1

yn



55

contactelor corespunde bobinei nealimentate) i care este acionat, la deplasareaarmturii mobile, prin intermediul piesei electroizolante 9. Pentru extindereadomeniului de utilizare se utilizeaz eclisa 10 care în funcie de poliia de montajpermite utilizarea întregii înfurri ( I n / 2 ) sau numai a unei jumti ( I n ).

Caracteristica timp-curent a releelor electromagnetice de curent este practicindependent de curent dup ce sa depit pragul de acionare (scderea timpului

de acionare fa de valoarea de acionare esie de maxim 2 0 % pentru 3·I n ). Timpulpropriu de acionare este de t a= 0 ,05...0 ,1 s în funcie de curentul nominal I n=0 ,05...2 00 A iar factorul de revenire arc valorii, k r > 0 ,85 .

R elee de tensiuneReleele electromagnetice de tensiune se construiesc de tip maximal

(variantele RT -3, RT -3S), cu acionare la valori ale tensiunii U > U R , fie de tipminimal (variantele RT -4, RT -4S) care acioneaz la valori ale tensiunii U < U R , U R fiind tensiunea reglal. Releele maximale de tensiune au un contact normal deschis,

cele minimale au un contact normal închis care se deschide atunci când este îndeplinit condiia de funcionare normal U U n, i se închide atunci cândtensiunea scade, sub valoarea reglat U R = 0 ,8...0 ,9 U n , semnalizându-se o situaieanormal de funcionare. Releele de tensiune RT -3S, RT -4S au bobina de tensiunealimentat în curent continuu, tensiunea aplicat bobinei este obinut prinredresarea tensiunii alternative de intrare, pe aceasta cale obinându-se atenuareavibraiilor armturii mobile a electromagnetului. Pentru valori mari ale tensiunii deintrare (linii electrice, motoare de m.t.) releele de tensiune se conecteaz prinintermediul transformatoarelor de tensiune cu tensiunea secundar standardizat de100V.



56

V erificarea scalei unui releu electromagnetic de curent de tip R C-2 Încercrile se efectueaz realizând montaul conform schemei electrice:

Ampermetrul se alege corespunztor scalei releului verificat. Pentru fiecarevaloare a curentului reglat I R , se efectueaz urmtoarele operaii:- se poziioneaz comutatorul domeniilor de curent pe poziia 5 A i comutatoruldomeniilor de tensiune pe poziia 0 , se verific poziia de zero a cursorului trusei decurent i tensiune TCT , se deschide separatorul S1; - se fixeaz eclisa 10 corespunztor domeniului de lucru ales, apoi se regleazcurentul releului I R în domeniul 0 ,5...1 xI n; - se acioneaz butonul ANCL AN AR E al TCT i se crete intensitatea curentuluipân la acionarea releului I a , semnalizat de aprinderea lmpii de control H ;- se crete în continuare intensitatea curentului, pân la circa 1,2 ·I a = I s (curent

acionare sigur), apoi se scade curentul pân la obinerea valorii de revenire I r înregistrat în momentul stingerii lmpii de control.

Msurarea timpului propriu de acionare al unui releu electromagnetic decurent

Se utilizeaz montajul de la punctul anterior. Timpul propriu se msoarpentru valori ale intensitii curentului de: I= 1,5...3xI R prin bobina releului. Pentrufiecare msurare se fac urmtoarele operaii:- se regleaz curentul de acionare al releului la valoarea minima (exemplu 0 ,5 I n);- se aduce la zero cursorul trusei TCT , se acioneaz butonul ANCL AN AR E . i seregleaz intensitatea curentului prin bobina releului la valoarea de acionare sigur;- se acioneaz butonul DE CL AN AR E, se aduce la zero indicaia cronometrului Z3apoi se închide separatorul SI pentru a introduce în circuit elemenlcle de msurare atimpului i de declanare automat a trusei TCT ;- acionând succesiv butoanele ANCL AN AR E - DE CL AN AR E, se înregistreaztimpul t a, corespunztor unui numr de 10 acionri ale releului, dup care secalculeaz valoarea medie a timpului propriu de acionare;- se reiau încercrile pentru noile valori ale curentului I prin bobin fr a se modificavaloarea curentului reglat I R .



57

FIA DE DOCUMENTARE NR.4RELEE TERMICE

Releele termice sunt aparate de protecie care întrerup un circuit electric decomand la depirea unei anumite valori a curentului electric. Aceste aparate suntutilizate pentru protecia motoarelor electrice împotriva suprasarcinilor.

Releele termice nu acioneaz imediat ce valoarea curentului crete, ci dup oanumit perioad de timp, care este invers proporional cu curentul; cu cât valoareacurentului este mai mare, cu atât intervalul de timp este mai mic.

Standardele în vigoare impun urmtoarele condiii releelor termice:o s nu declaneze în timp de dou ore la un curent egal cu 1,05 Imotor o s declaneze în timp de dou ore la un curent egal cu 1,2 Imotor o s declaneze la un curent egal cu 6 Imotor într-un timp mai mare de 2

secundeContrucia releelor termice se bazeaz pe utilizarea termobimetalelor sub

forma lamelar. Elementele componente ale unui releu termic sunt prezentate în

figura de mai jos:

1 ± termobimetale2 ± pârghie3 ± bimetal de compensare4 ± pies metalic5 ± lamel elastic6 - urub

Fig. 2

Funcionarea unui releu termic: curentul de intensitate I > In, care înclzetelamelele bimetalului, produce dilatarea acestora i deplasarea tijei electroizolante,care determina la rândul ei schimbarea strii contactelor electrice. Astfel, contactulnormal închis al releului se deschide, întrerupand circuitul electric de comand.

Caracteristica de protecie trebuie s satisfac urmtoarele condiii:

Curent de lucru înmultipli ai curentuluinominal al releului

Timp dedeclanare

Starea bimetalului Observaii

1,05 t > 2h din stare rece1,2 t < 2 h din stare cald1,5 t < 2 min din stare cald Nu e impus de STAS.

E necesar totui pentrumotoare

6,0 t > 2 sec din stare rece Pornire normal6,0 t > 5 sec din stare rece Pornire grea



58

FI DE DOCUMENTARE NR. 5

DEFECTELE RELEULUI TERMIC

Nr.crt. Defectul Cauze Mod de verificare Mod de remediere

1. Ardereabimetaluluisau arezistenei înclzitoare

Scurtcircuit întrespireleelectromagnetuluiprotejat inefuncionareamecanismului dedeclanare

Se msoar curentulabsorbit de motor i severific funcionareamecanismului dedeclanare

Introducerea protecieiprin sigurane fuzibileRebobinarea motoruluiInlocuireaconductoarelor defecte

Scurtcircuit întreconductoarele celeag întreruptorulde electromotorulprotejat

Se verific rezistena deizolaie cu ajutorulmegohmmetrului

Reparareamecanismului dedeclanare a releuluitermic

2. Bimetalul nu

se înclzete

Capetele bimetalului

nu fac contact cubornele

Se verific cu puntea

contactul dintre bimetal iborne

Strângerea uruburilor

de legtur între borne

Rezistena înclzitoare întrerupt

Se verific cu punteacontinuitatea rezistenei Se înlocuiete rezistena

înclzitoare

Transformatorul dealimentare defect

Se verific cu unampermetru alimentareabimetalului

Reparareatransformatoruluireductor de curent

3. Bimetalul se înclzeteputernic

untul montat înparalel cu bimetalulars sau întrerupt

Se verific continuitateauntului

Se înlocuiete untul cualtul cu aceleaicaracteristici

Transformatoruldebiteaz un curentmai mare decât celnominal

Se verific cu ampermetrulcurentul debitat detransformator

Se repartransformatorul decurent

4. Bimetalulrmâne îndoit

Bimetalul a fostparcurs timp îndelungat de uncurent mai maredecât cel nominal

Se verific funcionareareleului de curent într-oinstalaie specialprevzut cu reglaj decurent

Se înlocuiete bimetalulcu altul cu aceleaidimensiuni icaracteristici

5. Bimetalul se înclzeteprea puin

untul nu face uncontact prea bun cubimetalul

Se msoar temperaturaambiant

Se cositorete locul decontact între unt ibimetal

Temperaturaambiant prea

sczut i releul nuare compensator

Se înlocuiete releul cuunul cu compensator

Se reface reglajul pentrutemperatura ambiant

corespunztoare6. Bimetalul

declaneazintempestiv

Temperaturaambiant este preamare i releul nuare compensator

Se msoar temperaturaambiantSe înlocuiete releul cuunul cu compensator

Se reface reglajul pentrutemperatura ambiantcorespunztoare



59


REPARAREA TRANSFORMATOARELOR

Principalele defecte i modul de recunoatere a lor la transformatoarele deputere

Tipul defectului Modul de recunoatere

a defectului

Cauze posibile

Scurtcircuitarea locala tolelor de oel

Lucreaz releul de gaze Îmbtrânirea lacului izolant al tolelor,deteriorarea tolelor

Scurtcircuit între spire

Funcioneaz proteciile: degaze, diferenial, maximal(dac aceasta este instalatpe partea alimentrii)

Deteriorarea izolaiei între spire datorit îmbtrânirii în urma uzurii normale sau asuprasarcinilor de durat sau a insuficienteirciri.Descoperirea înfurrilor în urma coborâriinivelului de ulei. Poziia necorespunztoarea înfurrilor.

Întreruperi în înfurriFuncioneaz protecia degaze din cauza arcului careapare în punctul de

întrerupere

Distrugerea capetelor de ieire. Lipireainterioar necorespunztoare aconductorului. Topirea unei pri din spire

din cauza scurtcircuitului în înfurare.

Strpungerea (punereala mas)

Funcioneaz protecia degaze, iar latransformatoarele cu neutrullegat la pmânt i proteciadiferenial

Defectarea izolaiei principale datorit îmbtrânirii sau existenei fisurilor; umezireauleiului. Scderea nivelului de ulei din cuv.Umiditate i murdrie în ulei. Supratensiunicare au condus la strpungerea izolaiei.

Scurtcircuit între înfurrile fazelor.

Funcioneaz proteciile: degaze, diferenial imaximal. Aruncarea uleiuluiprin expandor

Aceleai cauze ca în cazul precedent; înplus: scurtcircuit la borne sau la comutatorulde prize.

Topirea suprafeelor contactelor lacomutatoarele deploturi

Funcioneaz proteciile: degaze, diferenial imaximal.

Defecte de montaj (apsare insuficient acontactelor i elasticitate insuficient aresoartelor de presare).Supraînclziri datorit curenilor descurtcircuit din zon.

Defectarea izolaiei între tole.

Semnalizeaz protecia degaze, miros specificptrunztor

Deteriorarea izolaiei buloanelor destrângere, a izolaiei între tole; deteriorareasau lipsa garniturilor la jug.

Repararea transformatoarelor se realizeaz numai dup retragerea lor dinexploatare, pa baza foii de manevr, de ctre personalul de exploatare al staiei saupostului respectiv. Procesul tehnologic cuprinde urmtoarele faze:

izolarea electric a transformatorului de restul instalaiei; desfacerea legturilor electrice la borne; deplasarea transformatorului la atelierul de reparaii; demontarea transformatorului; repararea prilor componente defecte (miez, înfurri); remontarea transformatorului; încercri; reinstalarea transformatorului în box sau celul; refacerea legturilor la instalaia electric;



60

ridicarea izolrii; cuplarea la reea prin executarea operaiilor indicate în foaia de manevr.

1. Demontarea transformatorului. Aceasta cuprinde operaiile descrise pe scurt în cele ce urmeaz:

y Evacuarea uleiului parial sau total într-un vas pregtit, curat i uscat, prinrobinetul de golire de la partea inferioar.y Deurubarea i desfacerea legturilor electrice se va realiza începând cu

Capacul cuvei, apoi legturile la izolatoarele de trecere. Dac buloanele nu pot fideurubate din cauza ruginii se ung cu petrol lampant. Se refac filetele defecte, iar piesele defecte se înlocuiesc cu altele noi.

y Demontarea subansamblurilor începe cu demontarea izolatoarelor, icontinu cu expandorul. Se demonteaz conservatorul de ulei prin detaarea lui peflana conductei de ulei, apoi de piesele de care este fixat i cu un cablu cu inele deridicare se ridic de pe capacul cuvei. Se ferete de deteriorri sticla indicatorului denivel de ulei. Releul de gaze i termometrul cu rezisten sau termosemnalizatorulsunt demontate imediat dup evacuarea uleiului.

y Decuvarea reprezint scoaterea prii active din interiorul cuvei i deasupraUnei tvi se aeaz pe traverse de cale ferat. Acest proces se realizeaz lin, cuajutorul macaralei.

y Demontarea prii active începe cu prizele i comutatorul de ploturi care vor trebui în prealabil numerotate prin etichete. Se dezlipesc lipiturile cu lampa de lipit(cele cu cositor) i cu dalta i ciocanul (cele realizate cu aliaj tare).

Se demonteaz grinzile jugului, se despacheteaz jugul superior, i sedepreseaz înfurrile deurubându-se buloanele de presare. Se deurubeazbuloanele de strângere a jugului superior i grinzile respective, se leag cu funiigrinzile i se scot buloanele de strângere. Se ridic grinzile jugului scoându-le de petiranii verticali. Se despacheteaz jugurile scoând câte 2-3 tole simultan din dou

pri.M

uncitorii vor aeza lâng ei pe schel tolele despachetate.Pentru scoaterea înfurrilor se folosesc nite gheare aezate în cruce. Acestea se prind de înfurarea respectiv i cu ajutorul unei macarale se ridic cu ofunie strict vertical, dup care se depoziteaz pe dou grinzi pe pardoseal.

y Demontarea radiatoarelor se realizeaz dac sunt detaabile dupdemontarea prii active. Se închid robinetele, se deurubeaz piuliele flanelor, sedeplaseaz radiatoarele de pe prezoane, se aeaz pe podea.

2. Repararea miezului magnetic.Se realizeaz un control minuios al strii tolelor i a izolaiei lor. Izolaia de lac

defecte cade la despachetare, iar cea din hârtie se sfrâm. Dac nu se constat

urme de scurtcircuite locale, se reface jugul superior i se supune la încercri:- msurarea pierderilor în gol folosindu-se o înfurare de control, care s asiguramagnetizarea complet a miezului. Se alimenteaz la 380/220V i se msoar P´ 0 (pierderile în gol). Apoi se scurtcircuiteaz tolele marginale ale miezului, pe suprafaaexterior cu un conductor i se msoar din nou P´´0. Dac starea izolaiei estesatisfctoare, trebuie ca:

%...211000

00e

P

P P



61

- msurarea tensiunii tolele marginale i pachetele miezului magnetic (fig. 3) înfurarea de control fiind sub tensiune. Lipsa unei tensiuni între pachete indic oregiune în care exist tola scurtcircuitate. Locul de defect se stabilete la demontareapachetelor de tole.

Fig. 3 Schema de msurare a tensiunii pe pachetele miezului magnetic.

Msurarea rezistenei în c.c. a izolaiei între tolele diferitelor pachete, conform fig. 5.Fixându-se un curent de 2-2,5 A, se determin rezistena diferitelor pachete curelaiile:

I

U R 1

1! ;

I

U R 2

2! ;

I

U R 3

3!

Rezistenele trebuie s fie aproximativ egale, pentru pachetele simetrice. Secalculeaz apoi rezistena specific a izolaiei între tolele fiecrui pachet cu relaia:

nF R

!0

V =50-60 /cm2 unde:

R ± rezistena msurat;F ± aria tolei, cm2;n ± numrul de tole în pachet.

Dac starea este necorespunztoare se reface izolaia.

Fig. 4 Schema de msurare a rezistenei în c.c. a pachetelor separate ale miezului.

V

V

A

Rh

E

Electrod de cupru cu suprafaa de 100-150mm2 i grosimea de 3-4mm, cu marginile ascuite într-o parte.



62

3. Repararea înfurrilor. Înfurrile sunt cele mai afectate pri ale transformatorului, fiind supuse la

deteriorri ale conductorului, desfaceri de pe bobin, contacte între spire, întreruperi,alterarea izolaiei. Repararea presupune :- Scoaterea izolaiei de pe conductor dup care se îndreapt cu un ciocan din lemni se terg cu cârpe. Dac conductorul este ecruisat i izolaia se cur greu se

recoc în cuptoare la 550-600°C. Dac se constat goluri, crpturi, ele se taie iconductorul se lipete cu cletele electric.- Reizolarea conductorului se face manual sau cu maini de izolat. Pentru izolare seutilizeaz hârtie de cablu cu grosimea de 0,05 mm, iar la ultimul strat hârtie cugrosimea de 0,12mm. Productivitatea izolrii în cazul folosirii mainilor este de 6-8 orimai mare. În cazul izolrii manuale, lucrtorul terge conductorul cu o cârp curat,ia ruloul i începe s izoleze aeznd mai întâi primul strat. Äjumtate acoperit´,parcurgând tot tronsonul (distana între dou tambure), iar apoi cel de-al doilea strat.a.m.d.

Este necesar s se aeze izolaia cât mai strâns, tot timpul netezind-o i întinzând hârtia cu mâna, astel încât s nu se formeze goluri. Când tronsonul estecomplet izolat acesta se înfoar pe tambur, aeznd strâns o spir lâng alta.

- Rebobinarea înfurrilor în cazul bobinelor cilindrice în dou straturi se execut peabloane sau direct pe cilindrul de pertinax, care constituie izolaia fa de miezultransformatorului, în acest ultim caz cilindrul fixându-se pe ablonul de bobinare. Deprima spir se fixeaz pana egalizatoare de carton prepan, prin bandajare cu bandde bumbac. Se verific calitatea izolaiei în timpul bobinrii, refcându-se ceadeteriorat. Consolidarea spirelor se face cu fâie de band groas de bumbac, careface o spir peste prima spir. Dup aezarea primului strat de spire se aeazdistanoarele longitudinale pentru realizarea canalelor de rcire.- Dup bobinare urmeaz uscarea, presarea definitiv, impregnarea i coacerea,operaii care se efectueaz în cuptoare cu vid, speciale. Înainte de coborârea în cuvse cur minuios, se terge cu o cârp uscat. Uscarea se realizeaz latemperatura de 100-120°C, timp de 6-12 ore. Apoi se scoate se rcete la 70°C, sepreseaz pân la dimensiunea dorit i se impregneaz cu lac într-o baie. Apoi seintroduce din nou în cuv pentru coacere timp de 8 ore.- Remontarea înfurrilor pe miezul magnetic se realizeaz dup verificarea înprealabil a lor; se realizeaz cu ajutorul macaralei, cea de joas s fie montatimediat lâng coloan i cea de înalt la exterior.

4. Remontarea transformatorului.Dup asamblarea prii active sunt pregtite pentru montare cuva,

conservatorul, expandorul, radiatoarele, capacul, bornele, comutatorul, instrumentele

de msur, robinetele etc. Asamblarea const în:-montarea conservatorului i expandorului;-instalarea garniturilor de etanare;-montarea radiatoarelor, robinetelor, roilor;-ridicarea prii active i coborârea ei în cuv;-instalarea capacului;-umplerea transformatorului cu ulei i verificarea etaneitii garniturilor;-vopsirea exterioar a transformatorului



63


PROBE I ÎNCERCRI ALE TRANSFORMATOARELOR ELECTRICE

Principalele probe i verificri ale transformatoarelor de putere care au ca scopverificarea calitatii reparatiei sunt:

Msurarea rezistenei de izolaie a înfurrilor i a coeficientului de absorbieR60/R15;

Verificarea raportului de transformare; Verificarea grupei de conexiuni a înfurrilor; Verificarea rigiditii dielectrice a izolaiei la frecven industrial; Încercarea la scurtcircuit; Încercarea la mers în gol; Msurarea rezistenei înfurrilor în curent continuu; Msurarea unghiului de pierderi dielectrice tg a înfurrilor i bornelor

(izolatoarelor de trecere); Determinarea raportului C2/C20.

Msurarea rezistenei de izolaie a înfurrilor i a coeficientului deabsor bie R 60 / R 15 ;

Se msoar:- cu megohmmetrul de 1000V la înfurrile de joas tensiune;- cu megohmmetrul de 2500V la înfurrile de înalt tensiune.

Fig. 5 Montaj pentru msurarea rezistenei de izolaie a înfurrilor transformatorului.

Rezistena de izolaie se msoar între fiecare înfurare i mas i între înfurri (figura 5).Indicaiile megohmmetrului se citesc dup 15 i 60 s. Raportulacestor citiri R60/R15 se numete coeficient de absorbie, fiind unul dintre criteriile destabilire a gradului de umiditate a înfurrilor. Valorile msurtorilor se compar cucele indicate de întreprinderea constructoare.

Coeficientul de absorbie trebuie s fie R60/R151,3.Momentul efecturii probei:

- la PIF (punerea în funciune);- în cadrul reviziilor tehnice RT, reparaiilor curente RC i a reparaiilor

capitale RK;- la schimbarea uleiului;- la transformatoarele aflate în stare operativ ³rezerv rece´ odat la 2

ani.

a A

bB

c

C0

M

1000

M2500



64

V erificarea raportului de transformare;Se face pe toate fazele i pe toate prizele transformatorului. Pe partea de

înalt tensiune, unde nu se poate msura tensiunea de faz (conexiunea de reguleste triunghi), se face msurarea tensiunii între faze ( )3

1 f U U ! . Raportul detransformare nu trebuie s difere de cel indicat de întreprinderea constructoare cu

0,5%

..

Raportul de transformare se determin cu ajutorul montajului din figura de maisus i valoarea sa se obine fcând raportul dintre tensiunea fazei din primar i cea

din secundar (msurat la bornele omoloage), la mersul în gol al transformatorului,trecând comutatorul de prize prin toate poziiile sale.Momentul efecturii probei:

- la PIF (punerea în funciune);- intervenii la înfurri i la conexiuni;- la modificarea conexiunilor sau a raportului de transformare pe placa

de conexiuni exterioar sau interioar;- dup RK în atelier.

V erificarea rigiditii dielectrice a izolaiei transformatorului. Aceast încercare are drept scop verificarea izolaiei unei înfurri fa de

mas sau fa de alte înfurri i a izolaiei între spire i prile unei aceleiai

înfurri. Proba se efectueaz dup trecerea a cel puin trei ore de la umplerea cuulei a transformatorului.Verificarea rigiditii dielectrice a izolaiei se face în dou feluri:

- cu tensiune aplicat;- cu tensiune indus.

Fig. 6. Montaj pentru verificarea rigiditii dielectrice a transformatorului prin metodatensiunii aplicate: TP ± transformatorul de încercat; T ± transformatorul ridictor; ATR

± autotransformator reglabil; E ± eclator; R ± rezisten de protecie.



65

În figura 6 se prezentat prima metod fiind cea mai utilizat pentrutransformatoarele de putere din dotarea consumatorilor. Tensiunea de încercare seaplic în modul urmtor: se aplic brusc 50 % din valoarea tensiunii de încercare,apoi treptat, pân se atinge valoarea tensiunii de încercare; aceasta se menine unminut, apoi se scade treptat pân la zero.

Transformatorul se consider bun, dac în timpul probelor nu se produc

conturnri sau strpungeri, care se manifest atât prin zgomote caracteristice, cât iprin oscilarea pronunat a acelor aparatelor de msur.

Încercarea la scurtcircuit;Se face cu scopul de a verifica tensiunea procentual de scurtcircuit uk % i

pierderile în scurtcircuit P k . Montajul este cel indicat în figura 7. Tensiunea aplicatse crete treptat, pân când indicaiile ampermetrelor ating valoarea curentuluinominal. În acest moment se citesc: tensiunea de scurtcircuit U k în V i P k în W (prinmetoda celor dou wattmetre). Valorile msurrilor se compar cu cele înscrise înfia tehnic a transformatorului.

Fig. 7. Montaj pentru încercarea la scurtcircuit a transformatorului trifazat

Montajul din figura 9 conine un transformator trifazat reglabil TR, douampermetre A1 i A2, dou wattmetre W1 i W2 a cror bobine de current suntalimentate din secundarele a dou transformatoare de current 1TC i 2TC, unvoltmetru pentru a determina tensiunea de scurtcircuit i transformatorul verificat T.Momentul efecturii probei:

- la PIF (punerea în funciune) în lipsa buletinului de fabric;- dup RK în atelier care presupune demontarea înfurrilor sau

intervenii la miezul magnetic.

Încercarea la mers în gol; Încercarea la mers în gol se face cu scopul de a determina curentul

procentual de mers în gol i0% i pierderile de putere la mers în gol P0, în W. Montajulcuprinde trei ampermetre, dou wattmetre a cror bobine de curent sunt alimentatedin secundarele transformatoarelor de curent 1TC i 2TC i tansformatorul de încercat T. Se aplic tensiunea nominal pe partea de joas tensiune, bornele de înalt fiind în gol (la un potenial ridicat i deci încercarea se face cu respectareaNTS pentru instalaia sub tensiune periculoas).



66

Se citesc valoarea curentului3

321

0

I I I I

! - media aritmetic a indicaiilor

celor trei ampermetre i valoarea puterii P0 prin metoda celor dou wattmetre. Secalculeaz curentul de mers în gol în procente i0%. Valorile se compar cu cele dinfia tehnic a transformatorului.

Msurarea unghiului de pierderi dielectrice tg a înfurrilor i bornelor (izolatoarelor de trecere );

Aceast msurare (figura 8) se efectueaz cu puntea Schering, punte care avândtensiunea de 10 kV, se utilizeaz numai pe partea de înalt tensiune atransformatorului. Tangenta unghiului de pierderi servete drept criteriu pentrustabilirea gradului de umiditate a înfurrilor. Aceasta nu trebuie s depeasc cumai mult de 30% valoarea dat de întreprinderea constructoare.

220 V cablu ecranat TP

Fig. 8. Montaj pentru determinarea tg la transformatorul de putere.

Determinarea raportului C 2 /C 20 .Un alt criteriu pentru aprecierea umiditii înfurrilor îl constituie i raportul

capacitilor la frecvenele de 2 i 50 Hz. Msurarea se face cu dispozitivul pentrucontrolul umiditii, conform instruciunilor de folosire a acestuia. Înainte demsurarea raportului C 2 / C 2 0 , trebuie s se msoare rezistena de izolaie a înfurriitransformatorului, deoarece la valori reduse ale acesteia dispozitivul d erori

inacceptabile.

1. Izolatori IT 10. Supori pentru cric

2. Izolator nul IT 11. Robinet de filtrare i golire3. Izolatori JT 12. Cofret de comand4. Conservator de ulei 13. Crucior (roi)5. Comutator de reglaj sub sarcin 14. Ventilatoare6. Mecanism de acionare pentru comutator 15. Indicator de temperatur a înfurrii7. Supap de presiune 16. Indicator de temperatur a uleiului8. Filtru de aer deshidratant cu silicagel 17. Releu Buchholz9. Radiator 18. Supori pentru cric

Cx PunteaSchering

A aB bC c

0



67

FIA DE DOCUMENTARE NR. 8 DEFECTELE MOTOARELOR ASINCRONE

Întreinerea motoarelor electrice.

În scopul prevenirii unor defeciuni sau incidente de exploatare în timpulfuncionrii motoarelor electrice, electricianul de tur consemneaz micile defeciuniconstate în timpul serviciului su i dac nu le-a putut înltura din cause obiective, letrece în caietul de sarcini ale echipei de intervenie, care execut revizia tehnic întimpul opririi de scurt durat a utilajului antrenat de respective main electric.Lucrrile care se execut cu ocazia reviziei tehnice a motoarelor sunt:

verificarea strii siguranelor (patron, fuzibile, legturi); verificarea strii releelor de protecie (reglaj, borne, legturi) i a dispozitivelor

automate; verificarea strii conductoarelor (izolaia conexiunii); curarea fr demontare a inelelor, portperiilor, înfurrilor, precum i

suflarea canalelor de ventilaie în locurile accesibile;

verificarea fixrii prin buloane, uruburi i strângerea piulielor de la fundaie,de la cpcele, scuturi, de la instalaia de legare la pmânt; verificarea transmisiei micrii (aiba de transmisie, a pinionului sau cuplei) ; verificarea lagrelor (lipsa zgomotului i a supraînclzirii, precum i a

începutului de gripare).Micile defeciuni neremediate în timp pot duce la grave deranjamente. La

apariia unui deranjament, trebuie s acioneze elementele de protecie ale motorului(sigurane fuzibile sau relee electromagnetice la scurtcircuite i relee termice lasuprasarcini). În vederea unei întreineri corecte i a reparrii corespunztoare amotoarelor asincrone în tabel sunt prezentate principalele defecte care pot s apari modalitatea de remediere a lor.

Repararea motoarelor.

Tehnologia reparrii unei maini electrice aflate în exploatare cuprindeurmtoarele faze mai importante:

izolarea electric de restul instalaiei prin deschiderea întreruptorului (manualsau automat) i scoaterea patroanelor siguranelor din tabloul de for, culuarea tuturor msurilor de protecie a muncii;

desfacerea legturilor electrice de la bornele mainii; desfacerea legturilor de transmisie de la utilajul antrenat; desfacerea piulielor de la prezoanele din fundaie ; transportul la atelierul de reparaii ;

demontarea motorului ; repararea prilor componente defecte ; remontarea ; încercri ; reinstalarea motorului pe fundaie ; refacerea legturilor electrice i mecanice ; ridicarea izolrii



Principalele deranjamente i modul de remediere a lor la motoarele asinDeranjamente Cauze posibile

Motorul nu pornete. Întreruperea circuitului de for; o faz a

statorului este întrerupt sau o legtur exterioreste desfcut.

Se verific

restabile

Statorul are cureni inegali pe cele treifaze, iar motorul nu pornete.

Una din cele trei faze ale statorului este legatcu capetele inversate la montajul Y

Se controrefac leg începutu

Motorul pornete greu în gol ; serotete cu vitez redus

Conexiunile statorului sunt legate în stea în locde triunghi

Se refac

Motorul capt vitez, dar curentul înstator pulseaz tare ; rotorul i statorulse înclzesc ; motorul produce un

zgomot anormal

La rotorul în colivie exist o dezlipire a uneia saumai multor bare de la inelul de scurtcircuitare

Se cautlipitura

Motorul nu se poate încrca ; cureniiinegali în stator; în sarcin se opretebrusc

Scurtcircuit într-una din bobinele statorului sau între dou bobine învecinate

Se înlocualtele no

Motorul absoarbe brusc un curent multmai mare

S-a întrerupt o faz a statorului Se depisstabilete

Motorul absoarbe la pornire un curentprea mare

Cele trei perii sunt scurtcircuitate sau existscurtcircuit în rezistena de pornire, pe ultimulplot

Se caut

Motorul pornete numai în gol i cu

jumtate din vitez

Scurtcircuit între dou perii Se verific

defectulMotorul prezint o accentuat cderede tensiune

Rezistena înfurrii sau cuplu de pornire mari ;circuit întrerupt în rotor

Se verificrezistenerotoric



Deranjamente Cauze posibile

Periile scânteiaz ; unele perii iarmturile lor se înclzesc excesiv

Periile nu se mic liber în portperii sau nu suntlefuite ; inelele colectoare au asperiti sau

lovituri ; periile nu se preseaz suficient asuprainelelor

Se aleg pse finisea

presiune

Miezul de fier al statorului estesupraînclzit uniform, cu toate csarcina motorului nu depete pe ceanominal

Tensiunea reelei este mai mare decât ceanominal ; scurtcircuite locale între tolelestatorului

Se aducenominalmiezului

La pornirea motorului apare un cerc defoc la inelele colectoare

Inelele i periile sunt îmbâcsite cu ulei ; este întrerupt una din legturile dintre rotor ireostatul de pornire

Se înltulegturile

Motorul vibreaz în timpul funcionrii Rotorul, cuplajul i aiba de transmisie suntdezechilibrate; deplasarea bobinajului rotorului;

fundaia nu este suficient de rigid.

Se remed

Inelele colectoare se uzeaz intens,neuniform

Periile sunt necorespunztoare (prea tari);presiunea pe inele este prea mare

Se montese reglea

Lagrele se înclzesc peste limiteleadmisibile

Debitul uleiului de rcire este insuficient sau deprost calitate; jocul dintre fusul fusul arborelui icuzinei este prea mic

Se verific jocul dint

Periile se uzeaz foarte intens Inelele colectoare sunt imbâcsite cu praf de laperii, pulbere de metal, nisip ; curentul esterepartizat neuniform între perii ; calitatea periilor este necorespunztoare

Se îmbun întreinercur mremediaz

periilor p



70

Secia executant (Fa)APROBAT

INGINER EF,

FI TEHNOLOGIC PENTRUREPARAII_________________

Poz. planComand

Nr. inventar Denumirea utilajului Secia beneficiarNr.crt.

Felul operaiei Categ.lucrrii

Timpnormatore-om

Costmanoper

Marcamuncitorului

pe or total1 Verificarea mainii pentru

stabilirea gradului de uzur.

2 Demontarea parial saucomplet a mainii(utilajului)la locul de funcionare sau înatelierul de reparaii.

3 Demontarea parial saucomplet a subansamblelor de montare în atelierul dereparaii.

4 Curarea, splareapieselor, subansamblelor demontate, curaareaansamblurilor rmase pe

main.5 Sortarea pieselor pe

categorii (întocmireaconstatrii).

6 Verificarea i reparareasistemului de ungere ircire pneumatic (unde ecazul).

7 Verificarea i reparareasistemului hidraulic.

8 Verificarea i repararea

dispozitivelor de protecie.

Secia executant (Verso)APROBATINGINER EF,



71

FI TEHNOLOGIC PENTRUREPARAII_________________

Poz. plan

Comand

M ATERI ALE I PIESE DE SCHIMBNr.crt.

Denumirea Dimensiuni UM Cantiti Costmateriale

unitar total

Total manoper X X X X

Recapitulaie Lei De acordeful secieireparaii

De acordeful secieibeneficiareeful seciei reparaii

eful seciei beneficiare

Total materiale i piese de schimb

Lucrari la teri

Total manoper

Costuri comune de atelier

Total

Beneficiu

Total general

Întocmit,



72

FIA DE DOCUMENTARE NR. 9 MSURAREA REZISTENEI DE IZOLAIE A UNUI MOTOR ASINCRON TRIFAZAT



73


TRANSFORMATORUL DE CURENT

Transformatoarele de curent fac parte din categoria transformatoarelor de msuri îndeplinesc urmtoarele funcii în instalaiile electroenergetice:

- reduc curenii la valori convenabile alimentrii aparatelor de msurat, releelor deprotecie i dispozitivelor de automatizare: 5A sau 1A;- izoleaz galvanic aparatele de msur, releele de protecie i dispozitivele deautomatizare fa de tensiunea înalt din circuitele primare i au secundarul legat lapmânt, protejând personalul de exploatare fa de instalaiile de înalt tensiune;- prin anumite scheme de conexiuni se pot depista anumite tipuri de defecte (deexemplu prin conectarea în paralel a înfurrilor secundare ale transformatoarelor decurent de pe cele trei faze se obine componenta homopolar de curent careevideniaz o punere la pmânt a unei faze).

d

Tipuri constructive de transformatoare de curent : a ± transformatoare de curent pentruinstalaii de joas i medie tensiune; b ± transformator 1200 A; c ± transformator pentru

reele de înalt tensiune 24 kV / 1200 A, d ± tip clete

Mrimi caracteristice.

Transformatoarele de curent au urmtoarele mrimi caracteristice pe baza crorasunt definite:a). T ensiunea nominal. În ara noastr se construiesc transformatoare de curentpentru: 10 KV, 20, 35, 110, 220, 400 KV.b). C urentul nominal primar poate fi: 50, 100, 200, 300, 400, 500, 600, 800, 1000, 1250,1500, ..., 6000 A.c). C urentul nominal secundar . Acest parametru are valoarea standardizat de 5 Apentru tensiuni de pân la 110 KV inclusiv i 1A pentru tensiuni nominale peste 110 KV.d). N umrul înfurrilor secundare este de dou, trei sau patru bobinate pe tot atâteamiezuri magnetice individuale .

e). R aportul de transformare nominal este raportul curenilor nominali din înfurareaprimar i secundar i este dat de relaia:

n

n

TCn

i

I n !

Odat cu evidenierea raportului de transformare se evideniaz i numrul înfurrilor secundare. De exemplu CESU 220KV ± 4x300/5 A sau CESU 220 KV ± 300/5/5/5/5 A.



74

f). E roarea de curent reprezint eroarea de transformare a valorilor efective alecurenilor primar i secundar, fiind dat de relaia:

100%TCn

TC TCn

I

n

nn !I

unde nTC este raportul real de transformare.

)(2 VAi Z S nS

!

Eroarea de curent admis în condiii nominale de funcionare adic la sarcinnominal, pân la limita superioar a domeniului de msurare poart numele de clasde precizie. Valorile standardizate ale clasei de precizie sunt: 0,1; 0,2; 0,5; 1; 3; 5; 10.

g). E roarea de unghi Hi care reprezint defazajul dintre curentul primar i curentulsecundar, sensul acestora fiind astfel ales încât acest unghi s fie nul pentru un

transformator ideal; eroarea de unghi se consider pozitiv dac vectorul curentuluisecundar este defazat înainte;

h). C oeficientul de saturaie. Valoarea maxim a raportului I/I n pentru caretransformatorul respect limitele privind eroarea compus se numete coeficient de

saturaie sau factor limit de precizie i se noteaz cu n:

max

max

C C

n I

I n II ep!

Valorile normate ale coeficienilor de saturaie sunt: 5, 10, 15, 20 i 30.Transformatoarele de msur pentru protecie se realizeaz pentru n=10.....30 i

clase de precizie 5P sau 10P.



75

FIA A. Determinarea erorilor transformatorului de curent

1. Schema electric.Pentru verificarea raportului real de transformare i determinarea erorilor se va

folosi urmtoarea schem de montaj:

2. Nomenclator aparate: - surs de curent alternativ monofazat 220 V;- I ± întreruptor bipolar cu pârghie;- ATR8 ± autotransformator monofazat;- TC ± 1200A ± trus de curent cu domeniul maxim 1200 A;- A1, A2 ± ampermetre cu domeniul 0 ÷ 6 A;- transformatorul de curent verificat.

3. Mod de experimentare: Se realizeaz montajul i manevrând cursorul autotransformatorului, se aplic trei

cureni de sarcin transformatorului de curent: 0,5I1n, I1n, 1,2I1n. Se citete de fiecaredat intensitatea curentului secundar la ampermetrul A2.

Raportul de transformare nominal al unui transformator de curent este raportulcurenilor nominali din înfurarea primar i cea secundar, este înscris pe plcuaacestuia i este dat de relaia:

n

nTC n I

I k

2

1!

Raportul real de transformare se poate determina cu relaia:

2

1

I I

k nTC !

undeI2 este curentul real care circul prin înfurarea secundar a transformatorului decurent când primarul este parcurs de curentul nominal. Eroarea de raport (eroarea de

curent) se calculeaz cu relaia:

100TC n

TC TC nI

k

k k !%I

În funcie de valoarea acestei erori, se poate determina destinaiatransformatorului de curent. Astfel dac:

eroarea este de ordinul ±0,1% - transformatorul de curent este etalon;

A2

K k

L l

I ATR 8

220Vc a TC

1200 A

A1



76

eroarea este de ordinul ±0,2 - ±0,5%, el va alimenta aparate de msur; eroarea este cuprins în intervalul ±0,5 - ±1%, el va alimenta aparate de tablou; eroarea este peste ±1% transformatorul de curent va fi destinat alimentrii

proteciilor prin relee.

1. Tab

el cu date:

5. Concluzii : Destinaia :«««««««««««««««««««««««««««««««

FIA B. Trasarea curbei de magnetizare a transfomatorului de curent

y Noiuni generale.Curba de magnetizare a miezului magnetic a unui transformator de curent sau

caracteristica Volt-Ampere, d informaii despre starea miezului magnetic. Dac miezuleste scurtcircuitat, se obine o dreapt (1) transfornatorul comportându-se ca unconsummator rezistiv, dac miezul este în stare bun de funcionare se obine curba (2).

În plus se obin informaii despre starea înfurrii secundare: dac ea este întreruptcurentul nu va crete.

y Scopul lucrrii:Este trasarea experimental a curbei de prim magnetizare a miezului magnetic a

unui transformator de curent.

y Schema de montaj:

I1(A) I2(A) kTCn kTC I(%)0,5I1n

I1n

1,2I1n



77

y Aparate necesare:o sursa de curent alternativ monofazat 220Vo I- intreruptor bipolar o TC-U ± trusa de curent i tensiune cu domeniile indicate (se poate folosi un

autransformator ATR8)o A- ampermetru cu domeniul 0-6-30 Ao V -voltmetru cu domeniu adecvato transformatorul de curent verificat

y Modul de experimentare:Se realizeaz montajul i se închide I. Se variaz cursorul autotransformatorului

astfel încât sa se aplice înfurrii secundare a transformatrului de curent, curenii:0,5I2n, 1,5 I2n 2I2n,3I2n, 5I2n. Se citete de fiecare dat tensiunea la borne. Se traseazcurba în coordonate U=f(I).

y Tabel de date:0,25 I2n 0,5 I2n 1 I2n 1,5 I2n 2 I2n 3 I2n 5 I2n

I(A)U(V)

y Curba de magnetizare:

y Concluzii:................................................................................................................

U(V)

I(A)



78

FI DE DOCUMENTARE NR. 11

BULETINE DE VERIFICARE I MSURTORI

BULETIN VERIFICARE DESCRCTOR ELECTRIC

Staia / Postul/ LEA«««««««««««««« Locul de montaj««««««««««

Faza Fabricant Serie An fabricaie Tip constructivRST

Prilejul verificrii «««««««««««..Un descrctor ?kVA = ««««««.

1. Verificri executate

V erificarea Corespunde Observaii

Verificarea strii descrctorului da nuVerificarea legturii la conductorul de fazi la priza de pmânt

da nu

Verificare stare protecie anticorosivpri metalice

da nu

Verificarea spaiului distructiv Äd´ ladescrctoarele cu coarne (DCP)

da nu

Verificarea strii izolatoarelor la DCP da nuVerificarea strii electrozilor la DCP da nuVerificarea rigidizrii electrozilor iorientarea lor

da nu

Verificarea distanelor elementelor DCPfa de restul instalaiilor

da nu

Refacerea stratului de vopsea laDCP(vopsirea în alb a electrozilor)

da nu

2. Concluzii i recomandri: Corespunde / Nu corespunde PE 116/1994 i fieitehnologice 3.2.RE-I 71/00



BULETIN DE MSURTORI PROFILACTICETRAFO DE PUTERE, M.T./j.t.

Transformatorul nr. «. din staia de transformare /postul de transformare««««««««««.Fabricaie «««««««.. Anul «««seria ««««««« Tip ««««««««

Caracteristici transformator de putere

Putere nominal?MVAA Raport detransformare

?kV/kVA

Grupa deconexiuni Tensiunea descurtcircuit?%A

Cureni nominali?primar/secundar A

?A/AA

Prilejul încercrii «««««««..; Temperatura mediu ?rCA= «. ; Umiditatea ?%A = ««; Temperatura de referin

1. Rezistena de izolaie a înfurrilor [M] i coeficientul de absorbieR15 R60

msurat recalculat msurat recalculat referin

Temperatura izolaiei ?rC A= «

IT-(JT+m)

JT-(I

T+m)(IT+JT)-m

2. Rezistena ohmic a înfurrilor 2.1. Înfurarea de înalt tensine ?;A

A ±B B ±C referint= rC

msuratt= rC

recalculatt= rC

I (%)

referint= rC

msuratt= rC

recalculatt= rC

I (%)

referint= rC

mt=

2.2. Înfurarea de joas tensiune ?;A a ± 0 b ± 0

referint= rC

msuratt= rC

recalculatt= rC

I (%)

referint= rC

msuratt= rC

recalculatt= rC

I (%)

referint= rC

mt=



3 . Aparate de msur folosite (denumire, tip, serie)

Tip Serie Nr. Observat

4. Concluzii i recomandriTrafo corespunde / nu corespunde conform PE 116/94, 3.2. RE-I 53/91



Hilohi S., Ghinea D., Bichir N. ± E lemente de comand i control pentru acionri i sisteme de reglare automat, Manual pentru clasele a XI-a i a XII-a, licee tehnologiceprofil tehnic, specializarea electrotehnic, EDP, Bucureti 2002

Mira N., Negu C. ± Instalaii electrice industriale ±Întreinere i reparaii , EdituraDidactic i Pedagogic, Bucureti, 1989;

I N STR U C I U N I T E H NOLOGI C E DE V E R I F I C AR E P R E V E NT IV A TR AN SFOR M ATO AR E LOR DE MSU R DI N ST A II I R E E LE , Regia Autonom deElectricitate RENEL Bucureti 1993

PE 116/1994 ± N ormativ de încercri i msurtori la echipamente i instalaii electrice,Regia autonom de Electricitate RENEL, Bucureti, 1995;

Florin Mare, Petru Cociuba, .a ± Modulul 2 ± T ehnologii în electrotehnic, Editura ArtGrup Editorial, 2006

Fl. Mare .a. ± Sinteze pentru examenul de bacalaureat , Tehnic I, Editura Pax AuraMundi, Galati, 2007

Clin S., Mihoc D., Crîngu L. ± Protecia i automatizarea instalaiilor electroenergetice,Manual pentru licee industriale i de matematic ± fizic, cu profilurile de electrotehnici matematic ± electrotehnic, clasa a XII ± a i coli profesionale;

Iacobescu Gh., Iordnescu I. . a. ± Instalaii electroenergetice ± Manual pentru liceeindustriale i de matematic-fizic, cu profilurile de electrotehnic i de matematic-electrotehnic, clasa a XII ±a i coli profesionale, EDP, Bucureti, 1985.

Balaurescu T., . a. ± Îndrumar de lucrri de laborator , EDP, Bucureti, 1972

a instalatiilor si echipamentelor electrice - electric (1)

Documents