a fost odată un Împărat Şi avea trei fete

3
A fost odat ă un împ ă rat ş i avea trei fete. Şi ind a merge la b ă t ă lie, î ş i chem ă fetele ş i le zise: - Iac ă , dragele mele, sunt silit s ă merg la r ă zboi. Vr ă jma ş ul s-a sculat cu oaste mare asupra noastr ă . u mare durere m ă despart de voi. !n lipsa mea b ă ga ţ i de seamă s ă ţ i cu minte, s ă v ă purta ţ i bine ş i s ă îngriji ţ i de trebile casei. Ave ţ i voie s ă v ă preîmbla ţ i prin gr ă din ă , s ă intra ţ i prin toate c ă m ă rile casei: numai în c ă mara din fund, din col ţ ul din dreapta, s ă nu intra ţ i, c ă nu va bine de voi. - "ii pe pace, tat ă , r ă spunser ă ele. #iciodat ă n-am ie ş it din cuv$ntul dumitale. %u- te f ă r ă grije, ş i %umnezeu s ă - ţ i dea o izb$nd ă str ă lucit ă . &oate ind gata de pornire, împ ă ratul le dete cheile de la toate c ă m ă rile, mai aduc$ndu-le aminte înc ă o dat ă pove ţ ele ce le deduse, ş i- ş i lu ă ziua bun ă de la ele. "etele împ ă ratului, cu lacr ă mile în ochi, îi s ă rutar ă m$na, îi poftir ă biruin ţă ' iar cea mai mare din ele priimi cheile din m$na împ ă ratului. #u se ş tia ce s ă se fac ă , de m$hnire ş i de ur$t, fetele, c$nd se v ă zur ă singure. Apoi, ca s ă le treac ă de ur$t, hot ă r$r ă ca o parte din zi s ă lucreze, o parte s ă citeasc ă ş i o parte s ă se plimbe prin gr ă din ă . A ş a f ă cur ă ş i le mergea bine. Vicleanul pizmuia pacea fetelor ş i- ş i v$rî coada. - (urioarele mele, zise fata cea mare, c$tu-i ziulica de mare toarcem, citim. (unt c$teva zile de c$nd ne a) ă m singure, n-a mai r ă mas nici un col ţ de gr ă din ă pe unde s ă nu ne plimbat. Am intrat prin toate c ă m ă rile palatului tat ă lui nostru, ş i am v ă zut c$t sunt de frumos ş i bogat împodobite' de ce s ă nu intr ă m ş i în c ă mara aceea, în care ne-a oprit tat ă l nostru de a intra* - Vai de mine, leli ţă , zise cea mai mic ă , m ă mir cum ţ i-a dat în g$nd una ca aceasta, ca s ă ne îndemni dumneata s ă c ă lc ă m porunca tat ă lui nostru. $nd tata a zis s ă nu intr ă m acolo, trebuie s ă ş tiut el ce a zis ş i pentru ce a zis s ă facem a ş a. - ă doar ă nu s-o face gaur ă în cer d-om intra, zise cea mijlocie. ă doar ă n-or niscaiva zmei s ă ne m ă n$nce, ori alte lighioane. Ş-apoi de unde o s ă ş tie tata dac ă noi am intrat au ba* &ot vorbind ş i îndemn$ndu-se, ajunser ă tocmai pe dinaintea acelei c ă m ă ri' cea mai mare din surori, care era p ă str ă toarea cheilor, b ă gă cheia în broasca u ş ei ş i, întorc$nd-o ni ţ el, sc$r ţ + u ş a se deschise. "etele intrar ă .

Upload: naomi-mihai

Post on 05-Oct-2015

218 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

nu

TRANSCRIPT

A fost odat un mprat i avea trei fete. i fiind a merge la btlie, i chem fetele i le zise:- Iac, dragele mele, sunt silit s merg la rzboi. Vrjmaul s-a sculat cu oaste mare asupra noastr. Cu mare durere m despart de voi. n lipsa mea bgai de seam s fii cu minte, s v purtai bine i s ngrijii de trebile casei. Avei voie s v premblai prin grdin, s intrai prin toate cmrile casei: numai n cmara din fund, din colul din dreapta, s nu intrai, c nu va fi bine de voi.- Fii pe pace, tat, rspunser ele. Niciodat n-am ieit din cuvntul dumitale. Du-te fr grije, i Dumnezeu s-i dea o izbnd strlucit.Toate fiind gata de pornire, mpratul le dete cheile de la toate cmrile, mai aducndu-le aminte nc o dat poveele ce le deduse, i-i lu ziua bun de la ele.Fetele mpratului, cu lacrmile n ochi, i srutar mna, i poftir biruin; iar cea mai mare din ele priimi cheile din mna mpratului.Nu se tia ce s se fac, de mhnire i de urt, fetele, cnd se vzur singure. Apoi, ca s le treac de urt, hotrr ca o parte din zi s lucreze, o parte s citeasc i o parte s se plimbe prin grdin. Aa fcur i le mergea bine.Vicleanul pizmuia pacea fetelor i-i vr coada.- Surioarele mele, zise fata cea mare, ctu-i ziulica de mare toarcem, coasem, citim. Sunt cteva zile de cnd ne aflm singure, n-a mai rmas nici un col de grdin pe unde s nu ne fi plimbat. Am intrat prin toate cmrile palatului tatlui nostru, i am vzut ct sunt de frumos i bogat mpodobite; de ce s nu intrm i n cmara aceea, n care ne-a oprit tatl nostru de a intra?- Vai de mine, leli, zise cea mai mic, m mir cum i-a dat n gnd una ca aceasta, ca s ne ndemni dumneata s clcm porunca tatlui nostru. Cnd tata a zis s nu intrm acolo, trebuie s fi tiut el ce a zis i pentru ce a zis s facem aa.- C doar nu s-o face gaur n cer d-om intra, zise cea mijlocie. C doar n-or fi niscaiva zmei s ne mnnce, ori alte lighioane. -apoi de unde o s tie tata dac noi am intrat au ba?Tot vorbind i ndemnndu-se, ajunser tocmai pe dinaintea acelei cmri; cea mai mare din surori, care era pstrtoarea cheilor, bg cheia n broasca uei i, ntorcnd-o niel, scr! ua se deschise.Fetele intrar.Cnd colo, ce s vaz? Casa n-avea nici o podoab; dar n mijloc era o mas o mas mare cu un covor scump pe dnsa, i dasupra o carte mare deschis.Fetele, nerbdtoare, voir a ti ce zicea n cartea aceea. i cea mare naint i iat ce ceti:"Pe fata cea mare a acestui mprat are s-o ia un fiu de mprat de la rsrit. "Merse i cea mijlocie i, ntorcnd foaia, ceti i ea:"Pe fata cea mijlocie a acestui mprat are s-o ia un fiu de mprat de la apus ".Rser fetele i se veselir, hihotind i glumind ntre ele. Fata cea mic ns nu voia s se duc.Cele mai mari nu o lsar n pace, ci, cu voie, fr voie, o aduse i pe dnsa lng mas, i cam cu ndoial ntoarse i ea foaia i ceti:"Pe fata cea mic a acestui mprat are s-o ia de soie un porc ".Trsnetul din cer de ar fi czut, nu i-ar fi fcut mai mult ru ca ceea ce i-a fcut citirea acestor vorbe. P-aci, p-aci era s moar de mhnire. i daca n-o ineau surorile, i i sprgea capul cznd.Dup ce se dezmetici din leinul ce-i venise de inim rea, ncepur s-o mngie surorile.- Ce! i ziser, mai crezi i tu la toate alea! Unde ai mai pomenit tu ca o fat de mprat s se mrite dup un porc?- Ce copil eti! i zise cealalt, dar tata n-are destul otire s te scape, chiar cnd s-ar ntmpla s vie s te cear un dobitoc aa de scrbos?Fata cea mic a mpratului ar fi voit s se nduplece a crede cele ce i spuneau surorile; dar n-o lsa inima. Gndul ei era mereu la cartea care spuse c norocul celorlalte surori era s fie aa de frumos i numai ei i spusese c o s i se ntmple ceea ce nu se mai auzise pn atunci pe lume. i apoi o rodea la ficai clcarea poruncii tatlui lor.Ea ncepu a lncezi. i numai n cteva zile aa se schimbase, nct nu o mai cunoteai; din rumen i vesel ce era, ajunsese de se ofilise i nu-i mai intra nimeni n voie. Se ferea de a se mai juca cu surorile prin grdin, d-a culege flori ca s le puie la cap i d-a cnta cu toatele cnd erau la furc, ori la custur.ntre acestea, tatl fetelor, mpratul, fcuse o izbnd cum nu se atepta, biruind i gonind pe vrjma. i fiindc gndul i era la fiicele sale, fcu ce fcu i se ntoarse mai curnd acas. Lumea dup lume ieise ntru ntmpinarea lui, cu buciume, cu tobe i cu surle, nveselindu-se c mpratul se ntorcea biruitor.Cum ajunse, pn a nu merge acas, mpratul dete laud Domnului c-i ajutase asupra protivnicilor carii se sculase asupra lui, de-i nfrnse. Apoi, mergnd acas, fiicele i ieir nainte. Bucuria lui crescu cnd vzu c fetele i erau sntoase. Fata cea mic se feri ct putu a nu se arta trist.