a comunei podari, judeȚul dolj pentru perioada 2016- · strategia de dezvoltare locală a comunei...

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Podari pentru perioada 2016-2020

___________________________________________________________

1

,,STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ

A COMUNEI

PODARI, JUDEȚUL DOLJ PENTRU

PERIOADA 2016-2020”


___________________________________________________________

2

DRAGI CETĂȚENI,

De la început am fost conștient că Administrația Publică Locală are obligația să propună

comunității programe pentru reabilitarea infrastructurii. În aceste condiții, de când mi-ați

acordat încrederea dumneavoastră am făcut tot ce mi-a stat în putință să aduc îmbunătățiri în

vederea modernizării localității și să o aduc la nivelul demn de a deveni o comună Europeană.

În contextul unei analize ample s-a putut observa că factorul uman a fost elementul principal

care a identificat oportunitățile/prioritățile și tocmai de aceea vreau să vă mulțumesc că în

urma discuțiilor purtate cu dumneavoastră, m-ați sprijinit și m-ați ajutat să găsesc atât

prioritățile, cât și amenințările și oportunitățile din localitatea în care conviețuim.

Proiectele pe care le-am întreprins până acum și cele viitoare sunt făcute pentru a îmbunătăți

viața locuitorilor comunei. Această Strategie de Dezvoltare Locală poate fi realizată prin voința

dumneavoastră. Vă reamintesc că scopul acestei strategii este de a demara și finaliza proiectele

prin care vom reuși să modernizăm comuna din care facem parte cu mândrie.

Astfel, impreună ne vom bucura de o infrastructură modernă, dezvoltată, vom fi fericiți să

vedem cum copiii și nepoții noștri trăiesc, învață și lucrează cu tehnologii moderne într-o

comună civilizată și curată.

Ca primar al comunei vă mulțumesc că m-ați sprijinit până acum și am încredere totală ca și

de acum înainte vom forma o adevarată echipă și împreună vom finaliza și sărbători fiecare

proiect evidențiat în Strategia de Dezvoltare Locală.

Primar comuna Podari

Gheorghiță Constantin


___________________________________________________________

3

CUPRINS

I. CADRUL CONCEPTUAL pag. 5-17

1. Definiţii şi abrevieri

2. Contextul dezvoltării europene

3. Principii care stau la baza Stratgiei

4. Contextul elaborării şi descrierea procesului

5. Actori implicaţi

II. ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ A COMUNEI PODARI pag.18-41

1. Date generale

2. Scurt istoric

3. Structuri administrative

4. Studii demografice

5. Situaţia economica

6. Agricultura

7. Gradul de dezvoltare economică

III. STUDIU DIAGNOSTIC PRIVIND SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI POTENŢIALUL DE

DEZVOLTARE (ANCHETĂ DE OPINIE) pag.42-60

1. Obiectivele

2. Metoda folosită

3. Date, surse

4. Ancheta de opinie

IV. ANALIZA SWOT pag.61-66

1. Aplicarea metodologiei SWOT

2. Aspecte generale

3. Resurse umane si sociale

4. Resurse naturale si economice

5. Resurse construite şi de administrare

6. Organizarea socială şi instituţională

V. PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNEI PODARI

pag.67-74

1. Viziune

2. Obiective de dezvoltare

VI. SURSE DE FINANȚARE pag.75-109

1. Programe de finațare

2. Priorități ale programelor de finațare

3. Instrumente financiare și organisme


___________________________________________________________

4

VII. PLAN DE ACȚIUNE pag.110-116

1. Viziune

2. Obiective

VIII. MONITORIZARE ȘI EVALUARE pag.117-120

IX. CONCORDANȚA CU POLITICILE NAȚIONALE ȘI EUROPENE pag.121- 123


___________________________________________________________

5

CAPITOLUL I - CADRU CONCEPTUAL

DEFINIȚII ȘI ABREVIERI

1.1. DEFINIŢII

Dezvoltare durabilă - Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi

metodelor de dezvoltare socio-economică al caror fundament îl reprezintă asigurarea echilibrului

între sistemele socio-economice şi potenţialul natural. Cea mai cunoscută definitie a dezvoltării

durabile este cea data de Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare în raportul "Viitorul

nostru comun", cunoscut şi sub numele de "Raportul Bruntland": "dezvoltarea durabilă este

dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilităţile

generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi".

Politici de dezvoltare - Declaraţii la nivel guvernamental, naţional, regional, local, prin

intermediul cărora se promovează diferitele proiecte de dezvoltare.

Dezvoltare comunitară - Procesele prin care are loc îmbunătăţirea dimensiunii economice,

sociale, culturale şi de mediu pentru indivizii care se identifică ca fiind o comunitate.

Dezvoltare economică - Procesul prin care se încurajează iniţiativele antreprenoriale prin

creearea cadrului optim pentru dezvolotarea de noi afaceri.

Utilizare durabilă - Folosirea resurselor regenerabile într-un mod şi o rată care să nu

conducă la declinul pe termen lung al acestora, menţinând potenţialul

lor în acord cu necesităţile si aspiraţiile generaţiilor prezente şi viitoare.

Evaluarea reurselor umane - Determinarea nivelului de cunoştinţe, aptitudini şi abilităţi existente

la nivelul unei comunităţi, acest potenţial fiind pus în relaţie cu

oportunităţile actuale sau viitoare de angajare pe piaţa forţei de muncă, situaţii în carte indivizii

se angrenează într-o formă sau alta.

Proiect - Investiţie importantă de capital.

Implementarea - Totalitatea metodelor adoptate de autoritatea competentă pentru a încuraja sau a

constrânge conformarea cu legislaţia existentă (monitorizare, controale la faţa locului, sancţiuni

şi măsuri obligatorii de corecţie) pentru a îmbunatăţi performanţele politicilor de mediu cu

scopul final de îmbunătăţire a calităţii mediului în ansamblu. (E. Mostert The Challenge of

Public Participation)

Resurse naturale - Totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite în

activitatea umană: resurse neregenerabile minerale şi combustibili fosili, regenerabile - apă, aer,

sol, floră, faună salbatică - şi permanente - energie solară, eoliană, geotermală şi a valurilor.


___________________________________________________________

6

Mediu - Ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul şi

subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii,

sistemele naturale în interacţiune cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile

materiale şi spirituale.

Arie protejată - Zonă delimitată geografic, cu elemente naturale rare sau în procent

ridicat, desemnată sau reglementată şi gospodarită în sensul atingerii unor obiective specifice de

conservare; cuprinde parcuri naţionale, rezervaţii naturale, rezervaţii ale biosferei, monumente

ale naturii şi altele. (Legea Protecţiei Mediului)

Monument al naturii - Specii de plante si animale rare sau periclitate, arbori izolaţi, formaţiuni şi

structuri geologice de interes ştiinţific sau peisagistic.

Politică de mediu - Declararea de către organizaţie a intenţiilor şi principiilor sale în

legătură cu performanţe de mediu pe ansamblu, care asigură un cadru pentru acţiune şi pentru

stabilirea obiectivelor şi ţintelor sale de mediu.(ISO 14001)

Aspect de mediu - Orice element al activităţilor, produselor sau serviciilor unei organizaţii care

poate interacţiona cu mediul înconjurător. (ISO 14000)

Biodiversitate - Diversitatea dintre organismele vii provenite din ecosistemele acvatice şi terestre,

precum şi dintre complexele ecologice din care acestea fac

parte; cuprinde diversitatea din interiorul speciilor, dintre specii si între ecosisteme.

Ecoturism - Practicarea unui turism cu respectarea regulilor de protecţie a mediului.

Evaluarea - Inventar periodic realizat în cadrul diferitelor procese sau acţiuni

comunitare, având rolul de a determina modul în care acţiunile noastre conduc la scopurilor

propuse.

Evaluarea impactului asupra mediului - Cuantificarea efectelor activităţii umane şi a proceselor

naturale asupra mediului, a sănătăţii şi securităţii omului, precum şi a bunurilor de orice fel.

Axă Prioritară– una dintre priorităţile strategiei din cadrul unui program operaţional, care

cuprinde un grup de acţiuni strategice strâns legate între ele şi care au obiective specifice

măsurabile.

Domeniu Major de Intervenţie– una dintre acţiunile strategice prevăzute în cadrul unei axe

prioritare a POS Transport care cuprinde un grup de operaţiuni asemănătoare.

LEADER - Liaison Entre Actions de Développement de l'Économie Rurale. Is a local

development method which allows local actors to develop an area by using its endogenous

development potential.


___________________________________________________________

7

1.2. ABREVIERI

U.E. - Uniunea Europeană

FEDR– Fondul European de Dezvoltare Regională

FEADR– Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

M.A.D.R. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

P.N.D.R. - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

R.N.E. - Registrul Naţional al Exploataţiilor

FSE – Fondul Social European

PND – Planul Naţioneal de Dezvoltare

CLLD - Community Led Local Development

GAL– Grup de Acţiune Locală

SWOT- Acronim în limba engleza, derivat din alaturarea termenilor strengths, weaknesses,

opportunities and threats, în traducere: puncte tari, puncte slabe, oportunitati, amenintari. Primii

doi factori sunt factori interni de influenţă, iar ceilalţi doi sunt factori externi

CSC – Cadrul Strategic Comun

APIA – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

CL – Consiliu Local

http://ec.europa.eu/regional_policy/conferences/od2012/doc/community_en.pdf


___________________________________________________________

8

2. CONTEXTUL DEZVOLTĂRII EUROPENE

În octombrie 2011, Comisia Europeană a adoptat

propuneri legislative privind politica de coeziune

pentru perioada 2014-2020

În ultimii 20 de ani, abordarea LEADER*cu privire la

dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea

comunităţii (CLLD) – bazată pe experienţa unei

iniţiative finanţate din fondurile structurale UE,

concepută pentru a ajuta actorii din zonele rurale să

analizeze potenţialul regiunii lor locale, s-a dovedit a fi un instrument eficace şi eficient în ceea

ce priveşte punerea în aplicare a politicilor de dezvoltare. Comisia Europeană a promovat această

metodă de punere în aplicare şi prin intermediul altor iniţiative comunitare, precum URBAN**

şi

EQUAL***

. Iniţiativa LEADER, care a beneficiat de sprijin UE permanent începând din 1991, a

devenit un element important al politicii de dezvoltare rurală, fiind acceptată la scară largă în

întreaga Europă. Începând din 2007, dezvoltarea locală reprezintă un instrument de punere în

aplicare a politicilor şi în sectorul european al pescuitului.

Proiectul de regulament (articolele 28-31) privind viitorul CLLD se bazează pe abordarea

LEADER şi se referă la toate fondurile care intră sub incidenţa cadrului strategic comun (Fondul

european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul european agricol pentru

dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi Fondul de coeziune) în

perioada de programare 2014-2020 (fondurile CSC).

CLLD este un instrument specific, utilizabil la nivel subregional, care este complementar altor

forme de sprijin pentru dezvoltare la nivel local.

CLLD se axează pe anumite teritorii subregionale şi este plasată sub esponsabilitatea comunităţii,

prin intermediul grupurilor de acţiune locală (GAL) formate din reprezentanţi ai intereselor

socio-economice locale ale sectoarelor public şi privat;

CLLD este realizată prin strategii integrate şi multisectoriale de dezvoltare locală pe zone,

elaborate luând în considerare necesităţile şi potenţialul local şi include caracteristici inovatoare

în context local, colaborare în reţea şi, după caz, cooperare.

Această metodologie unică va permite utilizarea conectată şi integrată a fondurilor, în vederea

punerii în aplicare a strategiilor de dezvoltare locală.

* LEADER: Liaison Entre Actions pour le Développement de l’Economie Rurale – Legături între

economia rurală şi acţiunile de dezvoltare.

** Iniţiativa comunitară URBAN II din cadrul FEDR a sprijinit strategii inovatoare de

regenerare economică şi socială într-un număr limitat de zone urbane din întreaga Europă în

perioada 2000-2006; iniţiativa comunitară URBAN s-a derulat între 1994-1999.

*** Iniţiativa EQUAL din cadrul FSE a pus accentul pe sprijinirea proiectelor inovatoare,

transnaţionale, destinate combaterii discriminării şi dezavantajelor de pe piaţa muncii în perioada

2000-2006.


___________________________________________________________

9

2.1. Principalele scopuri ale dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunităţii:

1. Încurajarea comunităţilor locale să dezvolte abordări integrate de tipul „de jos în sus”, în

împrejurări în care este necesar să se răspundă provocărilor teritoriale şi locale care impun

schimbări de natură structurală;

2. Consolidarea capacităţii comunităţii şi stimularea inovării (inclusiv inovarea socială), spiritul

antreprenorial şi capacitatea de schimbare, prin încurajarea dezvoltării şi descoperirii

potenţialului neexploatat din cadrul comunităţilor şi teritoriilor;

3. Promovarea proprietăţii comunităţii prin creşterea gradului de participare în cadrul

comunităţilor şi consolidarea sentimentului de implicare şi proprietate care poate spori eficienţa

politicilor UE;

4. Asistarea guvernanţei pe mai multe niveluri prin asigurarea unei căi de participare deplină la

conturarea punerii în aplicare a obiectivelor UE în toate domeniile pentru comunităţile locale.

2.2. Principalele componente ale dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunităţii:

1. Grupurile de acţiune locală ar trebui să fie formate din reprezentanţi ai intereselor socio-eco-

nomice locale ale sectoarelor public şi privat, precum antreprenori şi asociaţiile acestora,

autorităţi locale, asociaţii rurale, grupuri de cetăţeni (cum ar fi minorităţile, cetăţenii vârstnici,

femeile/bărbaţii, tinerii, antreprenorii etc.), organizaţii comunitare şi voluntare etc. Societatea

civilă şi partenerii din sectorul privat ar trebui să deţină cel puţin 50 % din puterea decizională şi

niciun grup de interese nu ar trebui să deţină singur mai mult de 49 % din drepturile de vot.

2. Strategiile de dezvoltare locală sunt în concordanță cu programele relevante ale fondurilor

CSC, în cadrul cărora primesc sprijin. Acestea defineasc zona şi populaţia care fac obiectul

strategiei; includ o analiză a necesităţilor de dezvoltare şi a potenţialului zonei, inclusiv o analiză

a punctelor forte, a deficienţelor, a oportunităţilor şi a pericolelor (SWOT); şi descriu obiectivele,

precum şi caracterul integrat şi inovator al strategiei, inclusiv ţinte pentru realizări sau rezultate.

Strategiile includ, de asemenea, un plan de acţiune care să demonstreze modul în care obiectivele

sunt transpuse în acţiuni, proceduri de gestionare şi monitorizare şi un plan financiar.

3. Acoperirea zonei şi a populaţiei în cadrul unei strategii locale date trebuie să fie coerentă,

ţintită şi să ofere o masă critică suficientă pentru punerea efectivă în aplicare a acesteia. Le

revine grupurilor de acţiune locală responsabilitatea de a defini zonele şi populaţia care va face

în realitate obiectul strategiile lor, însă acestea trebuie să corespundă criteriilor care urmează să

fie stabilite de Comisie printr-un act delegat. Drept referinţă, dispoziţiile pentru perioada 2007-

2013 privind acoperirea populaţiei în cadrul programului LEADER au urmărit o populaţie de

maximum 150 000 de persoane. Media populaţiei care face obiectul programelor URBAN II,

finanţate de FEDR în perioada 2000-2006 a fost de aproximativ 30 000 de locuitori.


___________________________________________________________

10

2.3. Cum pot fi utilizate diferitele fonduri în cadrul CLLD?

FEDR/FSE: Adoptarea Tratatului de la Lisabona şi a strategiei Europa 2020 oferă o justificare

consolidată pentru o abordare integrată şi favorabilă incluziunii cu privire la soluţionarea

problemelor de la nivel local. În special, accentul pus pe calitatea creşterii şi necesitatea de a

asigura că aceasta este favorabilă incluziunii şi durabilă se traduc prin faptul că, în conformitate

cu obiectivele coeziunii economice, sociale şi teritoriale, politica de coeziune trebuie să sprijine

acţiuni în vederea abordării unor teme precum şomajul, mizeria şi sărăcia.

FEADR: Importanţa implicării comunităţii a fost demonstrată prin succesul CLLD, sprijinită în

cadrul abordării LEADER. Succesul abordării este evident prin existenţa celor 2 304 grupuri de

acţiune locală, active în întreaga UE, cu o finanţare totală reală de 5,5 miliarde de euro (6 % din

fondurile FEADR).

Această abordare constituie baza noilor propuneri ale Comisiei privind CLLD, prin faptul că este:

în funcţie de zonă; de jos în sus; public-privată; integrată; inovatoare; bazată pe cooperare şi

implică utilizarea reţelelor. În viitor, rezervarea obligatorie a 5 % din resursele FEADR ale

fiecărui stat membru se va menţine în perioada 2014-2020, în timp ce noile propuneri vor

consolida, la rândul lor, foarte mult aspectul integrat al abordării.

EMFF: Începând din 2007, axa prioritară 4 a Fondului european pentru pescuit şi afaceri

maritime (EMFF) a furnizat sprijin pentru dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit, prin

asigurarea faptului că acţiunile întreprinse de grupurile de acţiune locală în sectorul pescuitului

(Fisheries Local Action Groups – FLAG) se bazează pe avantajele şi oportunităţile unice ale

fiecărei zone de pescuit; şi încorporează cunoştinţele, energia şi resursele actorilor locali din

toate sectoarele.

2.4. Care sunt implicaţiile metodologiei comune propuse?

Întrucât dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii se realizează pe zone şi

poate fi finanţată din diferitele fonduri CSC, aceasta reprezintă o metodologie ideală pentru

crearea de legături între zonele urbane, rurale şi de pescuit.

Va fi necesar ca statele membre să specifice în contractul lor de parteneriat care sunt intenţiile lor

în privinţa sprijinirii CLLD şi să indice în cadrul căror programe şi zone poate fi utilizată CLLD.

În timp ce CLLD este opţională în cazul FEDR, FSE şi EMFF, aceasta este obligatorie în cazul

FEADR.

Având în vedere că strategiile CLLD create de grupurile de acţiune locală pot viza operaţiuni

pentru unul sau mai multe fonduri, trebuie să existe consecvenţă şi coordonare între fonduri.


___________________________________________________________

11

3.PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA STRATEGIEI

Strategiile de Dezvoltare Locală sunt caracterizate de cel puţin şapte trăsături care le recomandă

managerilor de la nivel local responsabili cu acest domeniu.

Cele şapte caracteristici ale strategiilor sunt următoarele: imagine asupra viitorului, creativitate,

flexibilitate, activitate, create pentru acţiune, orientare spre schimbare, orientare spre un câştig

durabil.

Prin prima caracteristică se înţelege că strategia este elaborată având în vedere viitorul regiunii

pentru care aceasta este destinată. Astfel, strategia este parte a gândirii pe termen lung asupra

viitorului regiunii în cauză.

Creativitatea vizează faptul că prin intermediul strategiei sunt prezentate alternativele, posibilele

scenarii de dezvoltare gândite astfel încât să se ia în considerare cât mai mult din potenţialul de

dezvoltare al regiunii.

Caracterul flexibil al strategiilor de dezvoltare locală vine în sprijinul faptului că acestea

avantajează sisteme care se adaptează în permanenţă condiţiilor externe

şi modificării situaţiei interne.

O strategie nu doar reacţionează la schimbări, prin faptul că ia în considerare influenţele

diferiţilor factori interni şi/sau externi ai regiunii ţintă, dar conţine si elemente proactive,

construind posibile planuri şi programe ce urmează a fi aplicate pentru diferite situaţii ce ar apare

pe parcurs.

Principiul acţiunii care stă la baza unei Strategii de Dezvoltare se datorează faptului că ea este

compusă de programe, a căror aplicare implică acţiune concretă direcţionată spre îmbunătăţirea

situaţiei regiunii ţintă.

Orientarea spre schimbare reiese din faptul că strategiile urmăresc elaborarea unui pachet de

programe care, odată implementate, să ducă la schimbare pe plan social, la o mai bună

valorificare a potenţialului local, precum şi orientarea activităţilor de dezvoltare în concordanţă

cu procesele înregistrate pe plan local.

O ultimă caracteristică ar fi aceea că scopul planificării strategice este orientat spre atingerea

unei dezvoltări durabile.

Conceptul dezvoltare durabilă a devenit tot mai important în ultimii ani o dată cu evaluările

finale realizate pentru multe programe internaţionale orientate spre susţinerea dezvoltării locale.

Au existat multe situaţii în care, odată cu încheierea acordării ajutorului internaţional,

comunităţile care au constituit grupul ţintă ale acestor programe nu au reuşit, în multe cazuri, să-

şi menţină nivelul de dezvoltare atins deja, nicidecum să înregistreze o creştere. În consecinţă,

dezvoltarea durabilă a devenit o componentă importantă a strategiilor de dezvoltare locală şi

regională, iar programele de dezvoltare locală propuse finanţatorilor internaţionali sunt evaluate

în funcţie şi de această caracteristică.

3.1. Înscrierea Strategiei în priorităţile naţionale şi regionale

Abordarea dezvoltării locale a comunei Podari a ţinut cont de priorităţile naţionale de dezvoltare,

definite prin Planul National de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR), Orientările Strategice

Comunitare (OSC) şi Liniile Directoare Integrate ale Uniunii Europene pentru Creştere

Economică şi Locuri de Muncă sunt:


___________________________________________________________

12

- Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene

- Îmbunătăţirea pe termen lung a economiei româneşti

- Dezvoltarea şi utilizarea eficientă a capitalului uman

- Construirea unei capacităţi administrative eficiente

- Promovarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate, prin crearea condiţiilor de

dezvoltare a teritoriilor ramase în urmă.

Modul de structurare a programelor și a proiectelor a urmărit, de asemenea, înscrierea înStrategia

de Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia, 2014 – 2020.

Viziunea regiunii Sud -Vest Oltenia pentru perioada de programare 2014-2020 este aceea de a

deveni un promotor al competitivităţii atât în domeniul industrial, cât şi în agricultură, dar şi al

economiei digitale prin dezvoltarea unui mediu de afaceri performant bazat pe resurse umane

competente, integrarea tehnologiilor inovative şi promovarea dezvoltării durabile.

Obiectivul strategic global pentru perioada 2014-2020 este dezvoltarea durabilă și

echilibrată a Regiunii Sud-Vest Oltenia în vederea reducerii disparităților existente

între regiunea SV Oltenia și celelalte regiuni ale țării în scopul creşterii nivelului de trai al

cetăţenilor.

3.2. Promovarea unei dezvoltări integrate

Abordarea dezvoltării locale a urmărit integrarea şi corelarea soluţiilor propuse pentru domeniile

prioritare de dezvoltare ale comunei: domeniul activităţi economice locale, domeniul

infrastructură tehnico – edilitară şi socială, domeniul mediu şi resurse naturale şi domeniul

resurse socio–umane.

Acest lucru este reflectat în faptul că obiectivele strategice propuse pentru fiecare domeniu de

dezvoltare sunt coerente şi corelate, şi mai mult, se sprijină reciproc şi contribuie la realizarea

viziunii comune privind viitorul durabil al comunei: realizarea de schimbări pozitive, economice

şi sociale, integrate în efortul de protejarea mediului înconjurător.

3.3. Punerea în valoare a resurselor locale

Dezvoltarea locală a fost abordată ca un proces prin care se urmăreşte identificarea, mobilizarea

şi coordonarea folosirii resurselor locale, adesea sub-evaluate şi nefolosite la întregul lor

potenţial.

Promovarea unicităţii şi a specificului local a fost urmărită simultan cu stimularea capacităţii de

inovare şi adaptare la contextul şi oportunităţile prezente, cu diversificarea ofertei de produse şi

servicii, şi cu creşterea valorii adăugate a produselor şi serviciilor locale şi cele destinate

consumatorilor din afara localităţii.

Valorificarea potenţialului local are în vedere administrarea eficientă, transparentă şi

responsabilă a bunurilor publice: infrastructură şi echipamente, spaţii publice inclusiv

patrimoniul natural şi cultural care trebuie pus în valoare, dar, în acelaşi timp protejat şi păstrat

pentru generaţiile viitoare.

Valorificarea resurselor înseamnă utilizarea acestora sub forma de CAPITAL pentru dezvoltarea

economică şi socială.


___________________________________________________________

13

4.CONTEXTUL ELABORĂRII ȘI DESCRIEREA PROCESULUI

4.1. Contextul elaborării Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Podari

Strategia de dezvoltare locală a comunei Podari a fost elaborată în cadrul parteneriatului Grupul

de Acţiune Locală (GAL) „Segarcea”.

G.A.L. Segarcea este un parteneriat public-privat, format din 12 autorităţi publice locale (APL)

şi membri ai societăţii civile (societăţi comerciale, organizaţii nonguvernamentale, parohii, şcoli,

organizaţii non-guvernamentale).

Parteneriatul intenţionează să se concretizeze prin finanţarea unui proiect european în perioada

de finanţare 2014-2020, într-un moment extrem de oportun pentru actorii locali şi autorităţi ale

comunei Podari: soluționarea problemelor locale şi implementarea proiectelor de dezvoltare

utilizând posibilitatea de accesare a fondurilor comunitare prin programele operaționale

sectoriale în valoare de cca. 3 milioane de euro.

Absorbţia acestor fonduri, este în mare măsură condiţionată de:

- capacitatea viitorilor beneficiari de a prezenta programe de dezvoltare argumentate şi coerente,

care răspund problemelor critice şi priorităţilor de dezvoltare de la nivel local

- capacitatea de realizare de parteneriate care să asigure corelarea iniţiativelor locale şi înscrierea

în priorităţile de dezvoltare locală, regională şi națională

- capacitatea de pregătire a proiectelor şi capacitatea managerială pentru implementarea cu

succes a acestora.

Proiectul G.A.L. Segarcea vizează şi creşterea capacităţii de planificare şi parteneriat a

membrilor comunităţii din Podari, întărind astfel capacitatea de absorbţie a fondurilor europene

la nivel local, printr-o abordarea inovativă cu obţinerea următoarelor rezultate:

- identificarea şi promovarea intereselor reale ale comunităţii

- promovarea dialogului social şi îmbunătăţirea comunicării între toţi actorii dezvoltării de la

nivelul comunităţii

- implicarea activă a actorilor de la nivel local în procesul decizional legat de viitorul

dezvoltării comunităţii şi în iniţierea de proiecte

- corelarea iniţiativelor şi strategiilor locale cu cele de la nivel judeţean şi regional

- asumarea responsabilităţilor şi consolidarea relaţiilor de colaborare între actorii de la

nivel local în vederea creşterii şanselor de accesare a fondurilor europene.

Dezvoltarea colectivităţilor locale,cum este şi cazul comunei Podari, depinde aproape exclusiv şi

în egală măsură de capacitatea Primăriei şi a Consiliului Local:

1.de a înţelege contextele economic, legislativ şi cel privind fenomenul de globalizare;

2.de a identifica obiectivele şi priorităţile de acţiune şi dezvoltare;

3.de a implementa proiecte concrete şi de a angaja reformele necesare;

4.de a atrage şi a motiva societatea civilă;

5.de a reabilita şi a dezvolta infrastructurile publice;

6.de a crea un cadru instituţional şi un mediu de afaceri stimulant pentru întreprinzătorii şi

investitorii privaţi;

7.de a proteja şi a valoriza mediul şi resursele locale şi zonale;

8.de a amenaja spaţiul comunitar pentru a-i spori calităţii ambientale

9. de a se integra în structuri asociative intercomunitare (între consilii locale limitrofe).


___________________________________________________________

14

Responsabilitatea de a elabora, adopta şi respectiv de a aplica o strategie de dezvoltare pentru

comuna Podarirevine Consiliului Local, şi respectiv domnului Primarului, ca instituţie executivă,

în conformitate cu atribuţiile lor legale.

Ca urmare a procesului de descentralizare, creşterea nivelului de autonomie locală măreşte atât

libertatea de decizie a Consiliului Local cât şi responsabilităţile sale de mediator şi catalizator al

vieţii economice şi sociale în care este chemat să joace un rol esenţial, în strâns parteneriat cu

societatea civilă şi cu mediul antreprenorial.

Procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare durabilă a comunei Podari a fost iniţiat ca

răspuns la interesul exprimat de către Consiliului Local al comunei Podari pentru elaborarea unui

demers strategic. În cadrul acestui proces au fost luate în calcul toate dimensiunile şi

caracteristicile factorilor cu care comunitatea se află în relaţii de interdependenţă, au fost

efectuate analize ale teritoriului şi s-au consultat documente strategice sectoriale, iar rezultatele

obţinute au fost corelate cu date statistice, sondaje de opinie şi analize efectuate în teren.

4.2. Participare şi parteneriat în rezolvarea problemelor prioritare şi realizarea

obiectivelor comune

Ideea fundamentală care a stat în centrul procesului de elaborare a Strategiei de Dezvoltare

Locală a comunei Podari a fost participarea şi parteneriatul actorilor locali în vederea stimularii

şi dezvoltării de activităţi care să conducă la îmbunătăţirea calităţii vieţii celor care trăiesc în

comună, inclusiv a celor săraci şi marginalizaţi.

Această abordare se bazează pe ideea CAPITALULUI SOCIAL, ca factor esenţial în dezvoltare,

care explică succesul procesului de dezvoltare pe baza capacităţii actorilor locali de a se implica

în proces şi de a influenţa formularea politicilor publice din diverse domenii.

În cadrul atelierelor de lucru şi planificare s-a acordat atenţie:

- cantităţii şi calităţii interacţiunilor dintre participanţi, grupuri şi instituţii

- creşterii nivelului de încredere şi toleranţă

- construirii spiritului de asociabilitate şi conştientizării nevoii de coeziune socială.

Pe parcursul procesului de elaborare a Strategiei s-a urmărit realizarea participării şi stimularea

parteneriatelor prin următoarele instrumente:

- Cooptarea tuturor celor interesaţi sa participe la evenimentele şi activităţile organizate în

vederea elaborării Strategiei prin acţiuni locale de informare

- Consultarea actorilor locali pentru identificarea problemelor majore cu care se confruntă

comuna şi identificarea percepţiilor privind şansele de dezvoltare ale comunei

- Implicarea directa în procesul de luare a deciziilor a peste 25 de persoane.

4.3. Descrierea procesului realizării Strategiei de Dezvoltare Locală

După ce parteneriatul a fost cooptat şi grupul ţintă al localităţii a fost întrunit s-a ales tipul de

planificare şi anume angajarea într-un proces de planificare strategică (pe termen lung) în care se

vor identifica şi preciza problemele cărora li se adresează. S-a procedat la formularea unei

viziuni care să identifice problemele comunităţii, dar şi rezolvările lor. Descrierea problemelor s-

a făcut clar, concis şi complet. Au fost descrise cauzele, teritoriile afectate, persoanele interesate


___________________________________________________________

15

şi responsabile pentru rezolvarea problemei, dar şi implicaţiile pe care le determină nerezolvarea

ei.

Grupul ţintă a fost format din locuitorii comunei Podari care au statutul de persoane - cheie în

comunitate, persoane cu o imagine mai vastă asupra vieţii în comună sau asupra domeniului lor

de activitate, lideri de opinie în comunitate, oameni respectaţi în sat, oameni ale căror realizări au

un impact accentuat asupra comunităţii în ansamblu. De asemenea, un aspect important al

alegerii grupului ţintă a fost gradul de disponibilitate al persoanelor pentru a participa la studiu,

fiind vorba despre o participare integral voluntară, fără motivaţii exterioare imediate, singura

„recompensă” fiind posibilitatea exprimării opiniei şi participării la evoluţia în bine a comunităţii

din care fac parte. Prin urmare criteriile statistice uzuale (vârstă, profesie, studii, sex) au o

valoare pur informativă, fără a avea un impact direct asupra rezultatelor procesului de elaborare.

Pentru a eficientiza, am ales ca procesul de planificare strategică să fie: cuprinzător (să angajeze

toată gama grupurilor de interese), interactiv (să confrunte situaţia prezentă cu situaţia potenţială),

integrator (să lege în concepţie toate nivelele) şi repetabil (să recunoască faptul că sistemele şi

mediul în care acestea se manifestă sunt în continuă schimbare).

Ajungând în punctul culegerii informaţiilor au fost stabilite tipurile de date necesare şi metode de

colectare pentru a ajuta echipa să formuleze decizii care să susţină recomandările făcute şi să-i

convingă pe cei care vor fi responsabili de punerea în practică a acestora. Aici se formulează

diagnosticul ca rezultat al analizei stadiului situaţiei existente. Se utilizează diferite tipuri de

analize şi se clarifică problemele cheie ale dezvoltării.

Principalii paşi:

- colectarea mai multor date, informaţii şi idei prin consultarea populaţiei, interviuri,

chestionare, combinarea lor, analiza documentelor, observaţia directă, experienţa şi

intuiţia echipei

- compilarea analizelor datelor, organizarea şi analizarea surselor acestora pentru o mai

bună înţelegere a problemei sau oportunităţii

- determinarea scopurilor şi obiectivelor care trebuie realizate/atinse, astfel încât

obiectivele să fie specifice, fezabile, măsurabile, posibile, controlabile şi cu o dată limită

de realizare

- estimarea fezabilităţii în ceea ce priveşte atingerea scopurilor şi obiectivelor

- dezvoltarea Analizei SWOT

Analiza SWOT este un instrument care face posibilă analizarea rapidă a punctelor strategice

cheie, cât şi identificare alternativelor strategice. Acesta reprezintă un cadru complet şi consistent

pe care persoanele implicate în planificare îl pot utiliza pentru a efectua alegeri mai realiste.

Această metodă de lucru oferă ajutor pentru a face distincţia între probleme, soluţii şi strategii.

Tehnica SWOT se bazează pe discuţia între persoanele implicate în activitatea de planificare.

Înainte de asta este necesară o descriere a cadrului general a situaţiei existente pentru a exista o

bază comună de lucru. Această etapă preliminară reprezintă un element fundamental din moment

ce, de cele mai multe ori, persoanele active de la nivel local dispun de o informare asimetrică şi

au viziuni diferite asupra temelor de dezvoltare. Din punct de vedere teoretic, analiza SWOT este

orientată spre o omogenizare a preferinţelor persoanelor implicate. Această analiză are ca scop

construirea punctelor tari, eliminarea punctelor slabe, exploatarea oportunităţilor şi îndepărtarea

ameninţărilor.

În momentul ajungerii la planificare desfăşurării acţiunilor au fost luate în calcul:

- obiectivele propuse pentru realizare, astfel încât numărul lor să fie realist

- determinarea celor mai potrivite acţiuni pentru atingerea lor


___________________________________________________________

16

- grupurile de interes necesare pentru implementare

- stabilirea atribuţiilor, responsabilităţilor şi perioadei de realizare a unei viziuni formulate

Demersul de consultare publică din comuna Podari a constat în realizarea de interviuri

urmărindu-se, pe de o parte, identificarea principalelor avantaje şi oportunităţi pentru o viitoare

dezvoltare economică, socială, culturală, dar şi în domeniile sănatăţii, al educaţiei şi turismului

din Podari, şi pe de altă parte a principalelor probleme cu care se confruntă locuitorii comunei.

Deşi este dificil a se face o generalizare cu privire la grupul ţintă al studiului, conform criteriilor

statistice uzuale (vârstă, sex, studii) acesta a fost reprezentat în mare parte de persoane de genul

masculin, cu o vârstă cuprinsă între 25 şi 44 de ani, şi cu studii superioare. Astfel, 60% din

populația intervievată aparţinea genului masculin, iar 40% aparţinea genului feminin. Dintre

acestea, 54% aveau vârsta cuprinsă între 25 şi 44 de ani, iar 46% aveau vârsta cuprinsă între 45-

65 de ani. În ceea ce priveşte ultima şcoală absolvită, majoritatea persoanelor intervievate aveau

studii superioare (52%), aproximativ 40% aveau studii liceale şi postliceale,iar 8% dintre

persoane aveau ca ultimă formă de învăţământ gimnaziul.

La întrebarea adresată cu scopul identificării principalelor avantaje pe care comuna le prezintă și

care ar putea fi valorificate în sensul creșterii și dezvoltării socio – economice au fost identificate

un număr variat de avantaje:

1.Comunicarea bună cu adminstrația locală.

2.Existența infrastructurii de educație.

3. Existența infrastructurii de transport.

4. Existența infrastructurii de drumuri comunale.

5. Existența infrastructurii de sănătate.

6.Localizarea geografică.

7. Păstrarea tradițiilor și obiceiurilor în comună.

8.Ospitalitatea locuitorilor

În ceea ce priveşte principalele probleme identificate de către respondenţi, şi acestea au avut un

grad mare de diversitate, însă cele mai recurente, şi deci cele mai stringente pentru locuitori, au

fost:

1.Lipsa locurilor de muncă.

2.Lipsa drumurilor agricole modernizate.

3.Insuficiența spațiilor școlare la școala de centru.

4.Amenajare terenului de sport din incinta școlii de centru.

5.Lipsa unui centru de desfacere al produselor agricole.

Așadar, pe baza celor spuse mai sus, se remarcă anumite oportunităţi, respectiv probleme

stringente, identificate de mai multe persoane intervievate pe următoarele domenii :dezvoltarea

economică, sănătatea, educaţia şi viaţa culturală.

În concluzie, rezultatele obţinute în urma interviurilor cu locuitorii comunei Podari, scot în

evidență faptul că rezolvarea unor probleme importante cu care se confruntă în prezent comuna

pot contribui la valorificarea potenţialului comunei.

Transformarea avantajelor enumerate în oportunităţi ar conduce la rezolvarea altor probleme

majore ale comunei (crearea de locuri de muncă pentru tineri, aceştia fiind astfel motivaţi să nu

părăsească comuna şi să-şi întemeieze familii aici), ceea ce ar însemna o cerere mai mare de

creşe, grădiniţe, şcoli, dispensare amenajate, crescând nivelul educaţional şi al sănătăţii

locuitorilor comunei. Diversificând preocupările tinerilor, prin crearea de noi locuri de muncă şi

de petrecere a timpului liber, prin interacțiunea cu turiștii, dar și cu investitori din alte zone ale


___________________________________________________________

17

țării sau chiar din străinătate, problemele de ordin social, cum ar fi consumul de alcool, ar putea

fi ameliorate, lucru care ar crea condițiile unei vieți calitativ mai bune.

5. ACTORI IMPLICAȚI

Metodologia de elaborare a Strategiei de Dezvoltare locală a comunei Podari a avut în plan

informarea cetăţenilor şi realizarea unui studiu diagnostic al situaţiei actuale.

S-a pus accent pe percepţia cetăţenilor şi identificarea problemelor actuale printr-o anchetă de

opinie. Procesul participării publice are ca scop crearea unui instrument instituţional care să fie

întrunit într-un forum alături de echipa de planificare, iar în urma anchetei de opinie realizată s-

au identificat nevoile, problemele şi cauzele lor. Tot aici s-a elaborat viziunea în perspectiva

anului 2020 şi au fost stabilite direcţiile strategice de dezvoltare.

Dezbaterile au avut următoarele etape:

Procesul de culegere de date şi informaţii, în cadrul căruia au fost colectate:

A. date cantitative privind profilul comunităţii (teritorial, demografic, ocupaţional,

instituţional, servicii etc.) din diversele surse de la nivel local şi judeţean

B. date calitative privind percepţia populaţiei referitor la problemele cu care se

confruntă comunitatea, prin realizarea unei Anchete de opinie.

Datele obţinute au fost procesate şi interpretate în cadrul „Studiului diagnostic privind situaţia

existentă şi potenţialul de dezvoltare”.


___________________________________________________________

18

Capitolul II -ANALIZA SOCIO-ECONIMICĂ A COMUNEI PODARI

1. Date generale

1.1. Aşezare

Comuna Podari este amplasată în partea centrală a judeţului Dolj, la sud-vest de municipiul

Craiova și la vest de râul Jiu, de-o parte și de alta a drumului național DN 56 și a căii ferate

Craiova-Calafat, în zona de contact dintre Câmpia Română în sud și Câmpia înaltă a Podișului

Getic (Câmpul Sălcuța-Drănic) în nord.

Teritoriul administrativ al comunei se întinde pe o suprafață de 6794 ha.

Comuna Podari se află la o distanță de aproximativ 5 kilometri de municipiul Craiova, reşedinţă

de judeţ, în a cărui rază de influență se înscrieşi 19 kilometri distanţă de oraşul Segarcea, având

coordonatele 44.25 latitudine, 23.78 longitudine.

Teritoriul comunei este străbătut de traseele drumurilor:

-Drumului Național DN 56 Craiova-Calafat, pe o lungime de 15,5 km

-Drumului Județean DJ 561 Podari-Segarcea, pe o lungime de 12 km

-DC 95 Podari-Țuglui

-DC 104 Livezi-Jiul

De asemenea, este străbătută și de calea ferată Craiova-Calafat, transport persoane şi mărfuri, iar

distanţa până la cel mai apropiat aeroport (Mun. Craiova) este de 5 kilometri.

Cel mai apropiat punct de frontieră se află în oraşul Calafat, la distanţă de 80 de kilometri, la

graniță cu Bulgaria.

Comuna Podari este compusă din cinci

sate:

- Podari, sat reședință de comună

- Balta Verde

- Braniște

- Gura Văii

- Livezi

În teritoriul administrativ al comunei

Podari se mai înscriu localitățile Făcăi

și Popoveni, localități componente ale

municipiului Craiova.

şi are ca vecini:

- la Nord și Nord Est: municipiul Craiova

- la Sud și Sud Vest: comunele Țuglui și

Calopăr

- la Est, peste Jiu: comuna Malu Mare

- la Vest și Nord Vest: comunele

Vârvoru de Jos și Bucovăț


___________________________________________________________

19

1.2. Principalele ocupaţii şi activităţi

Principalele ocupaţii ale locuitorilor sunt agricultura şi creşterea animalelor.

Comuna Podari are o puternică platformă industrială, desfășurând activități ca: industrie

alimentară, industria băuturilor alcoolice, stație de semințe, protecția plantelor, stațiune pomicolă,

depozite frigorifice, stației de epurare, stație betoane, etc.

Principalele activităţi economice desfăşurate în localitate sunt: agricultura şi comerţul.

Peste 400 de cetățeni din comuna Podari fac naveta către locul de muncă în municipiul Craiova.

1.3. Relieful

Formele de relief întâlnite în teritoriul administrativ al comunei sunt: lunca și terasele Jiului, în

partea de est și sud și zona înaltă a Câmpiei Sălcuța Drănic, în partea de vest și nord vest a

teritoriului.

Teritoriul comunai Podari se înscrie în bazinul hidrografic al râului Jiu, în zona cu resurse de apă

subterană și cu resurse specifice mai mari decât resursa medie pe țară de 1875 mc/locuitor.

Râul Jiu, având caracter asimetric, cu malul drept abrupt, iar cel stâng câmpie joasă, are tendința

de a-și muta cursul spre dreapta și de a da roade în marginea estică a câmpului înalt Sălcuța-

Drănic. Asta face ca pâraiele de pe malul drept să fie foarte adânci și să aibă cursuri vijelioase în

timpul ploilor, depunând materiale sub foarmă de conuri de dejecție.

Pe malul stâng, rețeaua de văi nu este bine organizată, apa se infiltrează și apare foarte des sub

formă de izvoare sau pânze de ape.

Marginea de vest a Văii Jiului în sectorul sudic al cursului acestuia trece prin localitățile Podari-

Livezi-Bâzdâna-Foișor Padea spre sud până la Măceșu de Jos.

Localitatea Podari este străbătută de pârâul Prodila, afluent al Jiului, de la vest la est. Acesta

necesită regularizare pentru a înlătura fenomenul de eroziune a malului și posibilele inundații din

cauza colmatării văii.

Altitudinea maximă întâlnită este de peste 160 metri în partea de nord a comunei, iar cea minimă

este de cca 60 metri în Valea Jiului.

1.4. Clima

Din punct de vedere climatic, perioada ultimilor 15 ani s-a caracterizat prin importante

modificări ale parametrilor hidrometeorologici şi geo-climatici în majoritatea zonelor geografice

ale planetei, inclusiv în judeţul Dolj.

Efectele cele mai evidente ale schimbărilor climatice sunt secetele şi ploile abundente din ce în

ce mai frecvente. Alternanţa între perioade de secetă şi ploi abundente afectează calitatea

culturilor agricole şi favorizează producerea inundaţiilor din cauza capacităţii reduse a

terenurilor de a absorbi apa în exces.

Comuna Podari se înscrie în regimul de climă temperat-continentală, cu temperatura medie

anuală de 10,8 grade Celsius.

Cantitatea mediea precipitațiilor este de520 mm/an.

Temperatura medie anuală întâlnită aici este de 10,8 grade Celsius, cea maximă absolută este de

peste 41 grade Celsius, iar cea minimă absolută este sub -31 grade Celsius.


___________________________________________________________

20

Durata medie a intervalului de zile fără îngheț este de peste 200 zile/an. Primul îngheț apare după

data de 25 octombrie.

Cantitatea medie a precipitațiilor este de 520 mm/an.

Vânturile dominante au direcția E-V, fiind ierni umede și reci și veri calde și uscate.

Schimbările circulației generale a atmosferei de la un anotimp la altul sunt clar reflectate de

modificările frecvenței vânturilor pe anumite direcții.

Astfel, frecvența vânturilor dinspre vest este mai mare în prima jumătate a anului, mai ales

primăvara, cca. 12%, iar în a doua jumătate a anului fiind de aproximativ 15%.

Dacă în ansamblu, vânturile din spre est au o frecvență ridicată tot timpul anului se constată

totuși o diminuare generală în timpul verii în medie cu peste 10%.

1.5. Soluri

Solul caracteristic este solul aluvionar în zona de luncă și terase și solul brun roșcat de pădure în

zona înaltă, soluri favorabile dezvoltării atât culturilor mari agricole, pomilor fructiferi cât și a

culturilor legumicole.

Astfel, în cadrul comunei a apărut o mare plantație de pomi fructiferi de cca. 300 hectare.

Principalele probleme cu care se confruntă zona în ceea ce priveşte calitate solului sunt

gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor care afectează compoziţia chimică a solului şi

procesul rapid de deşertificare, judeţul Dolj fiind cel mai afectat judeţ din ţară.

Suprafețele mari de terenuri ocupate cu păduri contribuie la păstrarea unui echilibru în climatul

local.

1.6. Vegetaţia şi fauna

Vegetaţia comunei Podari este specifică zonei de câmpie. Se evidenţiază suprafeţele mari, cu

lanuri bogate, care evidenţiază imaginea unei stepe. De asemenea, pe teritoriul localităţii se

evidenţiază o zonă de pădure, dar şi luciu de

apă.

Vegetaţia spontană a suferit în ultimele două

secole modificării însemnate, ca urmare a

intervenţiei omului care a defrişat pădurile

de pe suprafeţe întinse, determinând

despădurirea câmpiei în scopul transformării

în zone pentru practicarea agriculturii sau

păşunării animalelor.

Lucrările de îmbunătăţire a sistemelor de

irigaţii şi activitatea de împădurire sunt singurele măsuri posibile pentru a întâmpina problema

secetei şi deşertificării.

Fauna locului este constituită îndeosebi de rozătoare, carnivore, reptile şi păsări. Popândăii,

hârciogii sau şoarecii de câmp sunt cele mai răspândite specii de rozătoare prezente pe teritoriul

comunei.

Reptilele sunt reprezentate prin şerpi de apă, şopârle şi guşteri.


___________________________________________________________

21

Pe suprafeţe întinse de culturi trăiesc rozătoare mici (şoarecele de câmp, popândăul), răpitoare

mici (dihor, nevăstuică) şi păsările de baltă.

Din clasa păsărilor regăsim: prepeliţa, potârnichea, presura, prigoria, iar ca păsări ale zăvoaielor:

privighetoarea, mierla, piţigoiul, pitulicea fluierătoare.

Mediul piscicol îl întâlnim în zona luciului de apă.

Teritoriul comunei Podari face parte din zona naturală protejată declarată ”Culoarul Jiului”.

1.7. Riscuri naturale

Un important risc natural la care este supusă comuna Podari este determinat de inundaţii.

Conform Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Dolj, comuna Podari se regăseşte pe

lista localităţilor afectate de inundaţii.

Cele două instituţii principale care se ocupă cu prevenirea inundaţiilor sunt Centrul Regional de

prognoză a vremii Craiova, care face prognoze despre fenomenele vremii care pot afecta

creşterea debitelor de apă a râurilor, dar şi Centrul operaţional din cadrul Inspectoratului

Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă “Oltenia” din judeţul Dolj, care este responsabil de trimiterea

avertizărilor comitetelor locale şi operatorilor socio-economici din cadrul judeţului.

Un alt risc este incendiul de pădure. Terenurile cultivate cu cereale situate lângă păduri, sunt

afectate de un mare risc de incendii. Cel mai mare risc de incendii este concentrat în decursul

lunilor Februarie-Martie şi Iulie-August, atunci când este cel mai probabil să apară seceta.

Judeţul Dolj are un risc seismic moderat, aflându-se în zona de seismicitatemedie cu gradul 8, cu

perioadă de revenire de 50 ÷ 100 de ani.

Defrişările masive, procesul de deşertificare şi ploile abundente din ultimii ani au mărit incidenţa

alunecărilor de teren în cadrul Judeţului Dolj, în special în zonele caracterizate de soluri

preponderent argiloase, şi de aceea mai expuse la riscul producerii acestor calamităţi naturale.

Comuna Podari însă nu prezintă un risc ridicat în ceea ce priveşte alunecările de teren.

Alte riscuri cu probabilitate redusă ar mai fi: risc tehnologic (industrie chimică, energie, mase

plastice, transport), poluarea apelor şi alte riscuri de mediu.

Dezafectarea fermelor zootehnice CAP fie prin demolare, fie prin nefuncționare, face ca în

prezent să nu existe disfuncționalități sau incomodități în zonele de locuit învecinate.

Problemele de salubritate trebuie să preocupe gospodărirea prin preluarea, depozitarea și tratarea

reziduurilor ce nu pot fi arse la nivelul gospodăriilor individuale sau a unităților economice.

Menționăm existența platformelor de gunoi pe amplasamente ce nu respectă normele sanitare

impuse față de zonele construite ale localităților (raza de protecție sanitară de 1000 m), sau față

de cadrul natural.

În prezent, gunoaiele menajere provenite din gospodăriile individuale se depozitează și se ard

individual la nivelul fiecărei gospodării sau depuse pe platformele stabilite prin Hotărâri de

Consiliu Local.


___________________________________________________________

22

1.8. Suprafeţe de terenuri

Teritoriul comunei Podari se înscrie în zona cu profil predominant agricol determinând și

caracteristicile activităților economice existente în comună.

Comuna Podari se întinde pe o suprafaţă administrativă totală de 6712 hectare.

Din defalcarea suprafeței teritoriului administrativ al comunei pe categorii de folosință rezultă

suprafața de 5537 hectare teren agricol, cu o pondere de 81,5%.

Prin Legea fondului funiar nr. 18/1991, cetățenii au fost puși în posesia terenurilor agricole,

sectorul particular devenind determinant în desfășurarea activităților agricole.

Activitatea agricolă în sectorul particular se desfășoară în principal în cadrul asociațiilor

familiale sau a asociațiilor cu persoanlitate juridică.

Profilul agricol dominant este cultura plantelor cerealiere, plante tehnice (tutun și floarea

soarelui), plantații pomi fructiferi, culturi legumicole și creșterea animalelor în special pentru

consum propriu.

Prin desfințarea CAP-urilor au fost dezafectate și sectoarele zootehnice ale acestora.

Fragmentarea puternică a fondului funciar pe deținători conduce la o exploatare dificilă a

pământului cu mijloace mecanizate. Dezorganizarea activităților de achiziții și valorificare a

cerealelor și plantelor agricole reprezintă o disfuncționalitate.

1.9 Infrastructura

Transport

Zona căilor de comunicații și de transporturi

se compune din:

-sistemul stradal al localităților componente

-traseele drumurilor naționale, județene și

comunale existente în teritoriu

-traseul liniei de cale ferată Craiova-Calafat


___________________________________________________________

23

Comuna este străbătută de Drumul Comunal DN 56 – E6 Craiova - Calafat, DJ 561 Podari –

Segarcea, DC 95 Podari – Țuglui, DC 104 Podari - Jiul care asigură legătura cu localităţile din

județ.

În interiorul intravilanului localitățile Podari, Balta Verde și Braniște trama stradală reflectă

dezvoltarea în timp a acestora. În localitățile Gura Văii și Livezi circulația se face liniar, pe

traseul DJ 561 și DC 95 care sunt trasee principale ale tramei stradale a localităților.

Există, de asemenea, o serie de drumuri interioare locale ce asigură legături atât între zonele de

locuit cât și cu zonele economice. Drumul național DN 56 – E6 și drumul județean DJ 561 au

îmbrăcăminți asfaltice.

Cele două drumuri comunale ce asigură legătura satului Gura Văii cu satul Jiul și a satului Livezi

cu Țuglui au îmbrăcăminte asfaltică, degradată în localități.

Restul circulațiilor interioare din localități necesită modernizări: corectări de trasee, curbe,

îmbunătățirea elementelor geometrice, etc.

Localitățile Podari și Livezi sunt străbătute de la nord la sud de traseul căii ferate Craiova-

Calafat, traseu de mare importanță întrucât face legătura cu podul Calafat-Vidin. În intravilanul

satului Balta Verde traseul căii ferate se înscrie pe direcția est-vest la limita localității.

Salariații angajați în activitatea de producție în afara teritoriului administrativ al comunei se

deplasează cu mijloace de transport în comun existente.

Disfuncționalitățile care se manifestă sunt reprezentate de existența unor străzi cu îmbrăcăminte

provizorie și a unor intersecții confliectuale.

Utilităţi

Numărul total de clădiri de locuit din comuna Podari este de 2323.

În momentul de față, în comuna Podari urmatoarele utilități: apă curentă, canalizare în sistem

centralizat (aflata in lucru), alimentare cu gaze (in satele Podari, Braniste, Balta Verde. In ceea

ce priveste satele Livezi si Gura Vaii, autoritatile au in vedere extinderea alimentarii).

Localitățile comunei Podari sunt racordate la sistemul energetic național prin racorduri aeriene

până la posturile de transformare existente în localitate, iar de aici prin rețeaua de distribuție sunt

alimentate gospodăriile, dotările și zonele economice.

Există racorduri la rețeaua telefonică, cablu TV și internet.

Localitățile componenete ale comunei nu dispun de sisteme de alimentare cu căldură, locuitorii

folosind sisteme individuale de încălzire (sobe cu combustibil solid).

Salubrizarea localității este practic inexistentă, neexistând în prezent nici platforme gospodărești

nici o activitate organizată de colectare și salubrizare.

Satul Podari are platformă de gunoi stabilită.

2.SCURT ISTORIC

Comunitatea din comunaPodari a fost marcată, de-a lungul timpului, de evenimentele care au

jalonatistoriapoporuluiromân. Comuna a fost înfiinţată prin legea administrativă din 31 martie

1864, desfiinţată în anul 1875, reînfiinţată în 1887, desfiinţată iar în 1930, reînfiinţată în 1032 şi

desfiinţată în anul 1950. A fost chiar reşedinţă între anii 1908 – 1930.

Un fenomen care a influenţat distribuţia teritoriului la nivelul comunei Podari este cel al creşterii

solicitărilor pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construcţie, fapt ce

generează o presiune asupra intravilanului, necesitând identificarea unor soluţii pentru extinderea

acestuia, în detrimentul terenurilo rextravilane. Acest fenomen poate fi pus pe seama apropierii


___________________________________________________________

24

de oraş şi a imitării comportamentului urban înconstrucţia de locuinţe, dar şi stabilirii populaţiei

înlocalitate datorită posibilităţii de a presta activităţi economice în municipiul Craiova şi de a

locui în mediul rural.

2.6. Monumente istorice

Pe raza localităţii există opt monumente istorice, atestate de Ministerul Culturii şi Patrimoniului

Naţional, introduse în Baza de Date a Patrimoniului Arheologic

Lista Monumentelor Istorice.

Acesta sunt:

- Mănăsirea Jitianu, sat Braniște, comuna Podari, datată din anii 1656-1658, cod LMI DJ-ll-a-A-

08203 cu hramul Sf. Dumitru, Sf. Ilie.

- Stăreție, sat Braniște, comuna Podari, datată din anii 1956, pe ruine din sec. XVII, cod LMI DJ-ll-

m-A-08203.02

- Chilii, sat Braniște, comuna Podari, datate din anii 1901-1911, pe ruinele caselor vechi, cod LMI

DJ-ll-m-A-08203.03

- Turn clopotniță, sat Braniște, comuna Podari, datat sec XVIII, cod LMI DJ-ll-m-A-08203.04

- Biserica ”Sf. Grigorie Decapolitul” , sat Podari, comuna Podari, datat 1817, cod LMI DJ-ll-m-B-

08342

2.7. Tradiţii şi obiceiuri

Cel mai important obicei specific satului Podari care se mai

păstrează şi astăzi este „Păzitul fântânilor”. Conform anchetei

de opinie întocmită în rândul locuitorilor, acesta este cel mai

înrădăcinat obicei care încă îşi mai păstrează frumuseţea. În

noapte de 6 spre 7 ianuarie a fiecărui an fântânile de pe raza

localităţii sunt păzite aprinzându-se focuri.

Obiceiuri tradiţionale care se păstreză în comuna Podari:

- Jocul Căluşului - începe din duminica Rusaliilor şi ţine

toată săptămâna următoare.

- Spargerea Căluşului - numită şi "Frângerea steagului",

"Dezlegarea" sau "Marţea ciocului" se face seara, în taină, în

acelaşi loc unde s-a facut Jurământul.

„Cu moş Ajunul” sau „Colindeţul” - Se colindă în ziua şi

seara de Ajun

„Colindatul cu Steaua” – În prima zi de Crăciun

„Pluguşorul” – De Anul Nou

„Sorcova” – În dimineaţa Anului Nou

„Colindatul cu capra” – specie a colindatului cu măşti


___________________________________________________________

25

3.STRUCTURI ADMINISTRATIVE

În funcție de starea de funcționalitate, cele mai importante clădirile se încadrează conform

tabelului:

Tip clădire Stare de funcționalitate

Primăria comunei Podari Bună

Școala generală Podari (sat Podari, sat Balta

Verde, sat Braniște, sat Gura Văii, sat Livezi)

Bună

Grădinița Podari (sat Podari, sat Balta Verde, sat

Braniște, Livezi)

Bună

Dispensar uman (sat Podari – 2 clădiri, sat

Braniște, sat Livezi)

Bună

Post de poliție Bună

Biserica “Sf. Grigorie Decapolitul” Foarte bună

Mânăstirea Jitianu Foarte bună

Bibliotecă Bună

Stadion Foarte Bună

3.1. Primăria şi Consiliul Local

Primăria comunei Podari are un total de 35 de posturi, dintre care 23 ocupate si 12 vacante.

Consiliul Local al comunei Podari este compus din 15 consilieri, instalaţi în funcţie la alegerile

din luna iunie 2012.

Clădirea Primăriei Podari este în stare bună de funcționare, de tip P, aceasta aflându-se în

proprietatea Consiliului Local.


___________________________________________________________

26

Investițiile Primăriei comunei Podari în perioada 2008-2015:

2008: - Proiect de alimentare cu apă finalizat în

satul Podari - Proiect de alimentare cu apă în curs pentru

satele Braniște și Balta Verde - Proiect modernizare drumuri, străzi în

lungime de 32,660 km din totalul fr 33,188 km. Procentul de asfaltare a străzilor din comună fiind de 98,5%. Proiectul este început în anul 2008 și s-a finalizat în anul 2013

2009

- Proiect modernizare Drum Comunal 104 Livezi-Jiu (Vîrîți) prin pietruire

2010

- Proiect de dotare a școlii cu clasele I-VIII și a grădiniței din satele Braniște și Podari cu centrale termice pe gaze

- Proiect de dotare a școlii cu clasele I-VIII și a grădiniței din sat Livezi cu centrală termică electrică

2011

- Inființare centru multifuncțional

2012

- Proiect ,,Modernizarea infrastructurii agricole a Asociației Intercomunale Bucovăț-

Podari, judetul Dolj’’, proiect finanțat prin APDRP

2013

- Proiect ,,Servicii destinate stimularii ocuparii in munca pentru persoanelor din mediul

rural’’, proiect finanțat prin POSDRU


___________________________________________________________

27

2015

- Proiect ,, Centru de zi pentru copii Podari’’, proiect finanțat prin BDCE

- Proiect ,,O șansă la educație, o șansă la viitor!’’, proiect finanțat prin POSDRU

- Proiect „Societatea de azi – siguranţa unui viitor mai bun!”, proiect finanțat prin

POSDRU

- Proiect „Sistem de resurse și instrumente pentru sprijinirea economiei sociale în

regiunile Vest și Sud Vest Romania!”, proiect finanțat prin POSDRU

3.2. Infrastructura educaţională

Infrastructura educaţională din comuna Podari este

reprezentată :

1. Școala Gimnazială Podari. Această unitatea

şcolară dispune de 10 săli de clasă, 6 săli de clasă fiind

conectate la internet, fiind dotate cu echipament IT și

table IQ BOARD, 4cabinete şcolare, 1 sală de

festivități, 1 cabinet AEL,1 cabinet de informatică,

Centru de Documentare și Informare, 1 sală de

activități extrașcolare.Terenul de sport este reprezent

de un teren pe care se pot practica jocuri sportive.

Având în vedere faptul că acesta este amenajat

necorespunzător este necesară amenajarea unui teren de sport la standarde moderne şi

construirea unei săli de sport unde locuitorii să poată desfăşura activităţi sportive şi unde să se

poată organiza competiţii sportive de interes local.

2. Grădinița cu program prelungit Podari, cu un număr de 4 săli de clasă dotate cu mobilier

corespunzător si echipament IT, audio-video în fiecare sală, o sală de mese.

3. Grădinița cu program normal Balta –Verde, cu 1 sală de clasă, dotată cu mobilier școlar și

echipament IT.

4. Grădinița cu program normal Livezi, cu 1 sală de clasă, dotată cu mobilier școlar și echipament

IT.

5. Grădinița cu program normal Gura-Văii, cu 1 sală de clasă, dotată cu mobilier școlar și

echipament IT.

6. Școala primară Braniște unde este inclusă și Grădinița cu program normal, fiind 4 săli de clasă,

dotate cu mobilier școlar.

În cursul anului şcolar 2014-2015, numărul de elevi de pe raza comunei a fost de 561 elevi, dintre care

170 înscrişi la grădiniţă,256 înscrişi în învăţământul primar şi 13 5în învăţământul gimnazial


___________________________________________________________

28

De formarea elevilor din Podari se ocupă un număr total de 32 de cadre didactice, 10 în învăţământul

preşcolar, 9 în învăţământul primar şi 13în învăţământul gimnazial.

Având în vedere faptul că numărul de clase este insuficient la Școala Gimnazială Podari se impune

realizarea unui proiect de extindere și modernizare, dar și realizarea unui proiect de extindere si

modernizare pentru Grădinița Podari.

Luând în calcul numărul copiilor sub 3 ani de pe raza comunei se impune realizarea unui proiect de

înființare a unei creșe pe raza comunei Podari.

3.3. Dispensar medical

Pe raza localităţii Podari îşi desfăşoară activitatea patru cabinete medicale, două cabinete

stomatologice individuale și un laborator de tehnică dentară.

Personalul medical este compus din cinci medici de familie, doi medici stomatologi și alte nouă

cadre sanitare.

În localitatea Podari funcționează un dispensar uman dotat cu trei cabinete, dintre care 30 de

paturi sunt pentru bolnavi cronici. De asemenea, în zona industrială există un dispensar uman

într-o construcție parter.

În localitatea Braniște funcționează un dispensar uman într-o construcție parter cu un cabinet de

medicină generală.

În localitatea Livezi dispensarul funcționează într-o clădire comună cu grădinița.

3.4. Farmacie

Pe raza comunei există două unități farmaceutice unde activează două cadre medicale.

3.5. Post de poliţie

Agenții postului de poliție au desfăşurat în ultimul an diverse activităţi de informare în

colaborare cu celelalte unităţi din localitate. Activităţile s-au axat pe siguranţa populaţiei şi

siguranţa rutieră. Localul în care își desfășoară activitateapostul de poliție se află în stare bună.

3.6. Biserica

Biserica este situată în vecinătatea zonei centrale și este catalogat ca monument istoric. Are

hramul ”Grigorie Decapolitul”. De asemenea, în satul Braniște există mâmăstirea Jitianu,

cuprinsă și ea în lista monumentelor istorice, fiind încadrată în categoria monumentelor de

importanță națională.

Din ansamblu mănăstiresc fac partea și: chiliile, biserica Sf. Dumitru, turnul clopotnița și stăreția.

În satele Livezi și Gura Văii există biserici nedeclarate ca monumente.


___________________________________________________________

29

3.8. Casa de Cultură/Cămin Cultural

În comuna Podari nu există o Casă de Cultură/Cămin Cultural, deci se impune realizarea unui

proiect pentru înființarea unei Case de Cultură/Cămin Cultural pe raza comunei Podari.

3.9. Bibliotecă

În comuna Podari există o bibliotecă. Aceasta are în evidenţă un număr de peste 10.000 volume

de cărţi. De asemenea, biblioteca este dotată cu calculatoare performante prin programul

european „Biblionet”.

3.10. Stadion

Echipa locală de fotbal, FCPodari, activează în Divizia C şi dispută meciurile pe un stadion

parțial modernizat, astfel impunându-se realizarea unui proiect pentru modernizarea tribunelor,

vestiarelor, grupurilor sanitare cât și a sălii de conferință.

3.11.Spații verzi

În teritoriul comunei Podari sunt suprafețe mari acoperite cu păduri atât pe versanții dealurilor

cât și ăn lunca Jiului. Acestea contribuie la calitatea peisajului cât și la calitatea purității

atmosferice.

Zona spațiilor verzi este destul de redusă fiind reprezentată prin: terenul de sport, zona de

agrement a Complexului RSR, pe malul drept al râului Jiu, proprietate particulară și aeroclubul,

ce se întinde pe o suprafață de 56 hectare care se ocupă cu formarea parașutiștilor și demonstrații

acrobatice.

În prezent, în comuna Podari nu există spații extinse amenajate ca parc sau zonă recreaţională. În

fața primăriei, școlilor din localitatea Podari, există spații plantate decorativ, iar în jurul

bisericilor sunt amenajate spații verzi minimale.

Potențialul comunei, la acest capitol, este unul ridicat, dat fiind faptul că există rezerve mari de

spații libere localizate în zone cu valoare naturală şi aspect deosebit, sub forma fânețelor,

pășunilor, livezilor, luncilor (râul Jiu, satul Podari). Amenajarea acestor spații ar putea crea

condiții propice de recreere și petrecere a timpului liber atât pentru locuitori, cât şi pentru turişti.

3.12. Infrastructura de asistenţă socială

În prezent, în comuna Podari există infrastructura de asistenţă socială, existând Centru de zi

pentru copii Podari.

La nivelul comunei nu există centru de zi pentru bătrâni sau sedii de asistenţă socială, fiind astfel

necesară construirea unor astfel de centre pentru astfel de activităţi.


___________________________________________________________

30

6000

6200

6400

6600

6800

7000

2002 2007 2011

Număr locuitori

În aceste condiţii Serviciul de Asistenţă Socială, din cadrul Primăriei încearcă să îşi desfăşoare

activitate utilizând baza materială existentă pentru alte scopuri, astfel că serviciile oferite sunt

minimale şi se limitează la acordarea unui sprijin financiar persoanelor defavorizate de pe

teritoriul comunei, fără a putea dezvolta alte servicii care să contribuie la bunăstarea locuitorilor.

3.13. Infrastructura de siguranţă publică

Infrastructura de siguranţă publică din comuna Podari este reprezentată de Postul comunal de

poliţie Podari.În comună nu se înregistrează infracţionalitate ridicată sau situaţii şi probleme

deosebite, cele mai frecvente fiind furturile de material lemnos şi abaterile de la legea circulaţiei.

De remarcat, toată comuna este monitorizată video.....

4.Studii demografice

Populaţia stabilă totală a comunei Podari, la data de 1 iulie 2011, conform ultimului recensământ

este de 6863 persoane, dintre care 3503 femei, fiind în creștere faţă de anii precedenţi.

În ultimii ani, din cauza declinului economic, a profundelor modificări și implicit social

economice (degradarea nivelului de trai în special) s-a înregistrat scăderea continuă în mediul

rural a populației în general determinată de scăderea natalității ca urmare a legalizării

întreruperilor de sarcină, a creșterii ratei mortalității ceea ce a condus la creșterea ponderii grupei

de vârstă de 60 de ani și peste.

În cazul comunei Podari, scăderea populației s-a manifestat mai ales până la nivelul anilor 1992-

1995, urmând o perioadă de creștere a populației evidențiată atât de recensământul din 2002 cât

și de cel din 2011.

De aceea preliminările făcute asupra evoluției au avut la bază principiile politicii demografice de

stimulare a creșterii naturale a populației și de utilizare cât mai completă a resurselor de muncă la

nivel de comună.


___________________________________________________________

31

Populația stabilă după limba maternă COMUNA PODARI

Mișcarea populației

Principalii indicatori demografici care caracterizează mișcarea populației sunt: sporul natural și

sporul migratoriu.

În perioada 1977-1992, sporul natural a înregistrat valori din ce în ce mai mici, devenind chiar

negative după 1985.

În anul 1990, măsurilor luate de înlăturare a interdicțiilor privind intrarea locuitorilor cu

domiciliul stabil în orașele mari a condus la creșterea foarte mare a valorilor negative ale

soldului mișcării migratorii.

Valorile mici ale sporului natural explică populația îmbătrânită din mediul rural, ca urmare a

migrării forțelor tinere apte pentru muncă din cadrul localităților componente spre centrele

urbane și industriale din județul Dolj sau în afara lui.

6181

524

Română Romani


___________________________________________________________

32

4.1. Etnie

Populația stabilă după etnie COMUNA PODARI

Majoritatea populaţiei comunei Podari este declarată de etnie română, excepţie făcând 639

persoane de etnie romă.

6065

639

Români Romi


___________________________________________________________

33

4.2. Religie

Populația stabilă după religie COMUNA PODARI

Un număr de 6613 persoane din comuna Podari sunt ortodoxe, alte 10 fiind penticostale,59 de

persoane sunt adventişti de ziua a 7-a, 15 persoane sunt declarate creștini după Evanghelie și alte

6 persoane sunt romano-catolici.

4.3. Forţa de muncă

Numărul total al salariaţilor din comuna Podari este de 885 persoane:

În domeniul agriculturii, silviculturii şi pescuitului activează 38 salariaţi

În industria prelucrătoare activează 298 salariați

În distribuția apei, salubritate, gestionare a deșeurilor, activități de decontaminare

activează 63 salariați

În construcții sunt 21 salariați

În comerţ cu ridicata sunt 85 salariaţi

În transport şi depozitare sunt 186 salariați

În hoteluri și restaurante sunt 10 salariați

În informații și comunicații este un salariat

În intermedieri financiare și asigurări sunt 9 salariați

În tranzacții imobiliare sunt 82 salariați

În activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice sunt 2 salariaţi

În activități de servicii administrative și activități de servicii suport sunt 3 salariați

6613

10 59 15 6

Ortodoxă Penticostală Adventistă de ziuaa 7-a

Crestini dupaEvanghelie

Romano-catolici


___________________________________________________________

34

În administraţia publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public sunt 19 salariaţi

În învăţământ sunt 47 salariaţi

În sănătate şi asistenţă socială sunt 18 salariaţi

În activități de spectacole culturale și recreative sunt 3 salariați

Numărul şomerilor înregistraţi la ultimul recensământ este de 137 persoane.

Declinul actual al anumitor activități industriale sau disfuncționalități care presează asupra altor

activități generate de reforma economică au determinat reducerea numărului de salariați și

trecerea lor în rândul șomerilor.

Numărul unităților active din comuna Podari este de 120 dintre care: - 99 unități au între 0 și 9 salariați - 16 unități au între 10-49 salariați

Agricultură 4%

Comerț 8%

Transport si servicii 18%

Activități profesionale

științifice 1%

Administrație publică

2%

Învățământ 5% Sănătate și

asistență socială

2%

Șomeri 13%

industria prelucrătoare

29%

salubritate 6%

construcții 2%

hoteluri și restaurante

1%

informații și comunicații

1%

intermedieri financiare

1%

tranzacții imobiliare

8%

activități de servicii administrative

1%

activități de spectacole culturale

1%


___________________________________________________________

35

- 3 unități au între 50-249 salariați - 2 unități au peste 250 salariați

Se observă la nivelul comunei un număr mare de persoane care nu au loc de muncă, impunându-se în

aceste condiții realizarea de proiecte care să genereze locuri de muncă.

4.4. Analiza fondului de locuit

Zona de locuit include locuințe și dotări de importanță secundară dispersate în cadrul zonei.

Aceasta deține ponderea cea mai mare în cadrul intravilanului localității. Fondul construit este

format din locuințe individuale cu regim de înălțime predominant parter. După materialele din

care sunt executate, construcțiile sunt: 10% din caramidă și planșeu de beton, 65% din cărămidă

și planșeu de lemn, 25% din chirpici, paiantă.

În cadrul zonei de locuit s-au construit locuințe noi de către locuitori, dar mai sunt terenuri libere,

neconstruite, înregistrate în prezent ca terenuri agricole în intravilan care sunt o rezervă în

dezvoltarea fondului construit. Înainte de 1990, în centrul localității s-a construit un ansamblu de

blocuri cu regim de înălțime P+3. Ansamblul lor este completat urbanistic de complexul

comercial cu regim de înălțime P+1 și de școala generală.

În ultimii ani în Podari au fost realizate o serie de locuințe noi din materiale durabile, rata de

construire anuală fiind fluctuantă.

Extinderea intravilanului s-a efectuat pe suprafețe reduse vizând mai ales cuprinderea unor

construcții executate în extravilan.

1

2322

0

500

1000

1500

2000

2500

Echiparea Teritoriului

Locuințe in proprietate publică Locuințe in proprietate privată


___________________________________________________________

36

5.Situația economică

Activitățile industriale și de depozitare ce se desfășoară în satul Podari sunt legate de unitățile

industriale existente în cele două platforme ale localității, cea de nord – a fostului abator și cea de

est.

Activitățile industriale și de transport ce se desfășoară în localitățile Braniște și Balta Verde sunt

legate de cele două firme Dumagas și Dumatrucs. În partea de est a teritoriului, cu acces din DN

55 Craiova-Bechet se dezvoltă o nouă platformă industrială compusă în prezent dintr-un depozit

de materiale de construcții, un abator, o stație de beton.

În satele Gura Văii și Livezi industria este slab dezvoltată.

Relansarea economică a localităților, axată pe valorificarea resurselor solului, a capacităților

existente și forței de muncă din teritoriu va necesita reorganizarea, retehnologizarea și

rentabilizarea unităților existente, precum și înființarea unor noi unități.

Conform ultimului an fiscal, primăria Podari a funcţionat pe baza veniturilor încasate din taxe,

impozite, cote TVA şi alte alocări bugetare în valoare de 6.347 mii lei.

Dintre acestea, 4.133 mii lei sunt venituri proprii, alte 2.214 mii lei reprezintă cotele TVA.

Veniturile administraţiei publice merg spre capitolul funcţionare și dezvoltare, unde cheltuielile

se ridică la 8.156 mii lei.

Este esențial ca localitateaPodari să acceseze fonduri europene în perioada 2014-2020 cu ajutorul

cărora să dezvolte proiecte de investiţii majore pentru comunitate.

Se va urmări atragerea de noi investitori în localitate care să aducă fonduri importante către

bugetul local, fonduri care vor fi direcţionate către investiţiile proprii sau către cofinanţările

necesare pentru proiectele europene.

6.Agricultura

6.1. Producţie vegetală

Totalul terenului arabil este de 3876 hectare, suprafaţă în care se numără culturi de:

- Păşune: 1329 hectare

- Vii: 50 hectare

- Livezi: 251 hectare

- Fânețe: 31 hectare

Suprafața terenurilor neagricole este de 1257 hectare:

- Păduri: 361 hectare

- Luciu de apă: 281 hectare

- Drumuri: 154 hectare

- Construcţii: 419 hectare

- Teren degradat, neproductiv: 42 hectare


___________________________________________________________

37

46%

2%

9%

1%

12%

10%

5%

14%

1%

Repartizarea teritoriala comuna Podari, judetul Dolj

Pasune

Vii

Livezi

Fanete

Paduri

Ape

Drumuri

Constructii

Neproductiv

Fragmentarea puternică a fondului funciar pe deținători a determint, de-a lungul ultimului

deceniu la disfuncționalitatea potențialului economic. Un factor important este

stareamaterială precară a populației, ceea ce a condus la nedezvoltarea sectorului de

economie mic și mijlociu.

Conform ultimului an agricol, culturile terenurilor agricole din comuna Podari se împarte

pe diferite categorii:

CULTURI CEREALE total 2857,04 din care:

Grâu: 2496,15 hectare

Secară: 0,86 hectare

Orz și orzoaică: 82 hectare

Ovăz: 30 hectare

Porumb: 246,52 hectare

Alte cereale pentru boabe: 1,50 hectare


___________________________________________________________

38

CULTURI PLANTE INDUSTRIALE total 1128,63 hectare, din care:

Floarea soarelui: 137,38 hectare

Rapiță: 991,25 hectare

CULTURI PLANTE DE NUTREȚ (recoltate verzi) total 59,81 hectare, din care:

Anuale, pentru fân și masă verde 0,50 hectare

Leguminoase pentru nutreț (lucernă, trifoi, măzăriche, etc.) 59,31 hectare

ALTE CULTURI total 3,91 hectare, din care:

Plante leguminoase pentru boabe: 2,50 hectare

Legume, pepeni și căpșuni în grădini pentru comercializare: 1,11 hectare

Legume, pepeni și căpșuni în câmp: 0,30 hectare

SUPRAFEȚE CULTIVATE CU ALTE CULTURI:

Grădini familiale: 87,57 hectare

Pașuni și fânețe* total 338,47 ha. *pasuni și fânețe (nu se includ cele aflate pe terenuri accidentate) 321,47 ha.

*pasuni și fânețe (pe terenuri accidentate) 16,80 ha.

*pasuni și fânețe (neutilizate pentru producție, eligibile pentru subvenții) 0,20 hectare

Pe raza localităţii Podari nu exista nici un grup de producători.

Mașini și echipamente agricole în proprietate, comuna Podari, jud. Dolj:

- 46 tractoare - 9 motocultoare - 41 pluguri pentru tractoare - 9 cultivatoare mecanice - 15 grape mecanice - 27 semănători cu tracțiune mecanică - 3 mașină pentru împrăștiat îngrășământ - 6 masina erbicidat și executat tratamente - 11 combine autopropulsate pentru recoltat cereale, culturi oleaginoase,

seminceri - 1 combine autopropulsate pentru recoltat furaje, sfeclă de zahăr, cartofi


___________________________________________________________

39

- 1 motocositoare - 1 alte echipamente agricole

6.2. Zootehnie

Conform datelor, în gospodării erau crescute preponderent păsări și porcine, însă

efectivele acestora au înregistrat anumite scăderi, din cauza creșterii costurilor de îngrijire

dar și a scăderii vânzărilor (climat socio-economic).

Zootehnia este un sector de activitate mai puțin dezvoltat. Prin desființarea CAP-urilor au

fost dezafectate şi sectoarele zootehnice ale acestora, efectivele de animale fiind

cumparate de către locuitorii comunei.

Efectivele de animale de pe raza localiății se clasifică:

Bovine: 523

Ovine: 816

Caprine: 431

Porcine: 1740

Păsări: 24144

Cabaline: 73

Iepuri de casă: 19

Familii de albine: 110

6.3. Piscicultura

Nu exista suprafața de luciu de apă in comuna Podari. Jiul este singura apa curgatoare

care traverseaza comuna.

6.4. Pomicultura

SUPRAFAȚĂ PLANTAȚII POMICOLE:

Meri 11,02 hectare

Pruni 218,67 hectare

Caiși și zarzări 1,50 hectare

Piersici și nectarini 1,50 hectare

Cireși și vișini 24,44 hectare

Alte culturi permanente 0,11 hectare


___________________________________________________________

40

6.5. Viticultura

Suprafaţa de teren de pe raza localităţii Podari cultivată cu viţă de vie este de 41,06

hectare.

SUPRAFAȚĂ VITICOLĂ total 41,06 hectare, din care:

Vin de calitate: 0,22 hectare

Alte tipuri: 40,58 hectare

Struguri de masă: 0,26 hectare

7. Gradul de dezvoltare economică

În prezent, activitatea economică din comună este relativ dezvoltată, numărul de companii care

funcţionează aici fiind foarte redus şi nereuşind să satisfacă necesarul de locuri de muncă. În

aceste condiţii, rezultatele găsite au fost:

1.întoarcerea la agricultura de subzistenţă,care însă nu este capabilă a oferi un grad de confort

familiilor

ocupate în această activitate şi nici un viitor copiilor lor în lipsa asocierii şi a organizării;

2.revitalizarea timidă a unor meşteşuguri,care de asemenea nu poate oferi venituri substanţiale

meşteşugarilor care nu sunt organizaţi şi au dificultăţi în desfacerea produselor;

3. dezvoltarea agroturismului ca o metodă de completare a veniturilor familiale, locuitorii

comunei putând profita de frumuseţea cadrului natural şi de păstrarea tradiţiilor din zonă pentru

a-şi construi sau a-şi reamenaja casele în mici pensiuni agroturistice şi a atrage turişti din ţară;

4.plecarea la muncă în străinătate,sezonier sau cvasi-permanent, cu precădere pentru munci

necalificate, în agricultură sau în construcţii, şi mai ales în cazul tinerilor care nu au alternative

de angajare în comună;

5.plecarea definitivă a unora dintre locuitorii comunei către alte localităţi din Dolj sau judeţele

învecinate.

La nivelul lunii martie 2016 în comună erau înregistrate un număr de ...... firme, dintre care doar

.... şi-au înregistrat situaţii financiare la finalul anului 2015, ultima perioadă pentru care

bilanţurile companiilor sunt publice.

Deşi numărul de companii din comună este foarte redus, în Podari sunt înregistrate mai multe

entităţi fără personalitate juridică (Persoane Fizice Autorizate, Întreprinderi Individuale şi

Întreprinderi Familiale) care beneficiază de o procedură simplificată de înregistrare, autorizare şi


___________________________________________________________

41

desfăşurare a activităţii economice, precum şi de un număr redus de documente contabile

necesare. De asemenea, regimul fiscal aplicat acestor entităţi este mai avantajos din punctul de

vedere al impozitării, contabilitatea este mult simplificată, iar costurile pe care le presupune atât

înregistrarea cât şi derularea activităţii sunt mai reduse. Pe de altă parte, pentru a-şi putea

desfăşura activitatea ca P.F.A., I.I. şi I.F. este necesar ca titularul întreprinderii să aiba o

calificare în domeniul în care activează entitatea, şi din cauza faptului că aceasta nu are

personalitate juridică, el răspunde personal cu tot patrimoniul propriu pentru entitate.

Din păcate nu există statistici clare cu privire la rezultatele financiare şi la numărul de angajaţi ai

acestor entităţi fără personalitate juridică, astfel încât nu se poate aprecia volumul de afaceri pe

care acestea îl generează şi nici forţa de muncă pe care o ocupă, însă practica ultimilor ani arată

că în cazul acestor forme de organizare în general înregistrările contabile sunt minime, la fel ca şi

numărul de angajaţi oficiali.

Aşadar, dezvoltarea economică a comunei este deficitară, lipsa investiţiilor şi a oportunităţilor de

angajare determinând o situaţie economică dificilă pentru locuitorii comunei şi plecarea tinerilor

din localitate.


___________________________________________________________

42

CAPITOLUL III - STUDIU DIAGNOSTIC PRIVIND SITUAȚIA EXISTENTĂ ȘI

POTENȚIALUL DE DEZVOLTARE

1.OBIECTIVE

Prezentul studiu serveşte ca document suport în cadrul Proiectul Grupul de Acţiune Locală

„Segarcea” care va fi depus spre finanţare către Uniunea Europeana prin Programul PNDR 2014-

2020.

Comuna Podari este una din cele 12 comune cuprinse în acest parteneriat.

Obiectivul direct al studiului este obţinere de informaţii legate de prioritizarea necesităţilor de

acţiune şi investiţie la nivel local, din partea persoanelor resursă.

În cadrul studiului se colectează informaţii de baza din domeniul economic, social, al

infrastructurii tehnice şi al valorilor culturale şi spirituale, cu privire la comuna Podari.

Înformaţiile colectate înlesnesc formularea unei Strategii de Dezvoltare Locala şi a unui Plan de

Acţiune care va fi pus la dispoziţia autorităţii locale spre implementare în perioada 2014-2020.

2.METODA FOLOSITĂ

Studiul reprezintă o evaluare a situaţiei existente a stării economico – sociale şi administrative a

comunei Podari.

Pentru elaborarea lui au fost folosite mai multe metode, şi anume:

• Cercetarea unor surse primare de informaţii: date statistice, date puse la dispoziţie de

autoritatea publică locală

• Cercetarea surselor secundare precum documentaţii de urbanism şi amenajarea teritoriului,

monografii, documente cu caracter strategic sau programatic ale unor instituţii judeţene,

regionale sau centrale;

• Observaţie directă prin deplasări la faţa locului ;

• Ancheta de opinie

Pe baza datelor colectate şi a anchetei de opinie din comunitate, a fost realizată şi analiza SWOT

(puncte tari, puncte slabe, oportunitati si amenintari).

3. Date, surse

Principalele surse pentru informaţia statistică au fost anuarele statistice şi datele de recensământ

publicate de Institutul Naţional de Statistica (INS) şi de Direcţia Judeţeana de Statistică Dolj

precum şi datele furnizate de Primăria comunei Podari.

Informaţii generale şi de detaliu au fost obţinute din Planul Urbanistic General al comunei,

precum şi din consultarea altor materiale de sinteza întocmite de instituţiile de la nivel de judeţ.

Au fost realizate şi discuţii pe probleme specifice cu funcţionarii compartimentelor din Primăria

comunei Podari şi a fost realizată o anchetă de opinie.


___________________________________________________________

43

4. Ancheta de opinie

În cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Podari a fost realizata o ancheta de opinie pe

un eşantion reprezentativ de 25 persoane din comună. S-a încercat surprinderea percepţiei

locuitorilor din comună cu privire la starea actuala a comunităţii.

Tematica abordata în ancheta de opinie aplicată a vizat următoarele aspecte:

• raportarea cetăţenilor la principalele evenimente din comună

- laice

- religioase

• conservarea sau pierderea tradiţiilor şi obiceiurilor din sate şi comună

• care ar fi problemele cele mai importante cu care se confruntă cetăţenii la nivel de comună

• ce probleme îi preocupă personal

• dacă doresc să fie consultaţi de decidenţii politici şi administrativi cu privire la

problemele comunităţii

• raportarea factorilor locali de decizie la problemele cetăţenilor

- daca organizează reuniuni de consultare a acestora

- în ce măsură cunosc problemele comunităţii

- în ce măsură se implica în rezolvarea acestora

• identificarea liderilor de opinie din fiecare sat şi la nivel de comună

Astfel, în cercetarea de faţă ne propunem o armonizare între individ şi autorităţile locale, cu

privire la elaborarea în comun a unui Plan de Dezvoltare Locală pe perioada 2014 – 2020.


___________________________________________________________

44

1. Care considerați ca este sau ar putea fi considerat cel mai important eveniment/activitate din

comuna (orice domeniu de interes social, economic, religios, administrativ, etc.)?

INTERPRETAREA REZULTATELOR

În primul rând, termenul „eveniment/activitate” are mai multe semnificații pentru membrii

comunei Podari.

De aceea, raspunsurile celor 25 de persoane intervievate pot fi împartite în două categorii:

• cultural – folclorice: Ziua comunei – 3 răspunsuri, Hramul Bisericii din localitate – 2

răspunsuri, activități cât mai dese la Căminul Cultural – 2 răspunsuri.

• edilitare – Introducerea utilităților(canalizare, apă, gaze) – predomină cu 10 răspunsuri și

Modernizarea drumurilor – 8 răspunsuri.

Aparent, „ Introducerea utilităților (canalizare, apă, gaze)” sau “Modernizarea drumurilor” nu ar

fi evenimente însa, lipsa acestora a marcat traiul locuitorilor din comună, fiind importante prin

utilitatea deosebita pentru acestia.

Introducerea alimentării cu apă în sistem centralizat reprezintă pentru locuitorii comunei Podari o

utilitate extreme de importantă. În momentul de față proiectul este realizat pentru satele Podari,

2

3

10

8

2

0 2 4 6 8 10 12

Hramurile bisericesti

Ziua comunei

Intoroducerea utilitatilor (canalizare, apă, gaze)

Modernizarea drumurilor/asfaltare şi pietruire

Activităţi cat mai dese la Căminul Cultural


___________________________________________________________

45

Braniște și Balta Verde. Totodată, imediat ce aceste lucrări vor fi efectuate se poate vorbi și

despre introducerea canalizării în sistem centralizat. În momentul de față, cetățenii folosesc

puțuri forate. De asemenea, alimentarea cu gaze reprezintă totodată o prioritate pentru locuitorii

comunei Podari.

Reabilitarea drumurilor ofera cetățenilor posibilitatea de a se deplasa continuu pe parcursul

întregului an, fără a mai întâmpina dificultăți în perioadele cu ploi sau ninsori care afectează

destul de mult drumurile.

Hramul bisericii este de asemenea unul dintre evenimentele importante menționate de către

cetățeni în chestionar.

Biserica este importanta în plan spiritual-religios pentru comunitate. Lăcașul de cult din comuna

Podari este recent reabilitat, având toate dotările necesare. Totodată, un element cheiel pentru

comuna Podari îl constituie și existența Mănăstirii Jitianu, declarată monument istoric și de

importanță națională.


___________________________________________________________

46

2. Care considerati ca este cea mai mare sarbatoare religioasa din comuna ?


Cetațenii intervievați au identificat 5 sarbatori, Sfintele Paști (10 menționări) este cotată drept

cea mai importantă sarbatoare religioasă.

Hramul bisericii este o importantă sărbătoare religioasă (5 menționări).

Crăciunul, Sfântul Ion și Sfântul Ilie sunt de asemenea sărbători importante pentru locuitorii

comunei Podari. Acestea sunt precedate de o mulțime de tradiții, fiind zile cu o semnificație

religioasă importantă. Așa cum a fost menționat și la capitolul Scurt Istoric, în comuna Podari

există tradiții care încă se mai respectă, toate fiind legate de sărbători religioase.

5

10

4

2

4

0 2 4 6 8 10 12

Hramrile Bisericilor

Pastele

Crăciunul

Sf. Ilie

Sf. Ion


___________________________________________________________

47

3. Considerati ca traditiile si obiceiurile din sat si din comuna au disparut ?


La nivel de comună, 32% intervievați au răspuns că obiceiurile și tradițiile din comună sunt

păstrate și respectate, alți 20% au spus că acestea au dispărut pe parcursul anilor, iar 48% cred că

obiceiurile și tradițiile sunt păstrate, dar nu în integritatea lor. Mai exact, acestea au fost ușor

modificate cu timpul, iar unele poate chiar au dispărut.

In mare parte 48%

Da 20%

Nu 32%


___________________________________________________________

48

4. Daca ati raspuns „Nu”, ce traditii si obiceiuri credeti ca s-au pastrat ? Va rugam sa enumerati

cateva:


Au reieșit patru tipuri de raspunsuri:

- tradiții și obiceiuri specifice comunității: păzitul fântânilor – 7 mențiuni

- tradiții și obiceiuri religioase, sau care însotesc sărbători religioase - colindele de Crăciun – 5

mențiuni;

- tradiții laice – Călușul – 5 mențiuni care sunt la nivel regional sau national si 2

- obiceiuri ce privesc evenimente importante în viață: nuntă, botez, înmormântare - 3 mențiuni.

Desi toate conservă spiritul comunității, cea mai importanta pare a fi prima

Datorită faptului că este o tradiție veche, specifică zonei și este regăsită în foarte puține localități

din Dolj.

Este momentul când oamenii din comună se întâlnesc în fața porților, fac focuri, discută și

petrec.

5

7

3

5

colindul de Craciun

pazitul fantanilor

obiceiuri de nunta, botez si inmormantare

calusul


___________________________________________________________

49

5. Care considerati ca sunt cele mai importante probleme cu care se confrunta cetatenii din satul

dumneavoastra ?


În urma analizei cantitative și calitative a răspunsurilor precum și a punctajului obținut au fost

ierarhizate problemele conform diagramelor de mai sus.

Cetățenii din comuna Podari au așteptări diversificate.

Conform punctajului, lipsa locurilor de muncă preocupă pe majoritatea cetatenilor, 7 mențiuni.

Lipsa utilitățilorȘ alimentare cu apă, canalizare, gaze este pe locul doi în problemele cetățenilor

cu 6 mențiuni.

Dezvoltarea insuficienta a mediului economic are 4 mențiuni.

Agricultura subdezvoltată a fost menționată de trei ori.

Problemele cu care se confruntă cetățenii în ceea ce privește depozitarea necorespunzătoare a

deșeurilor are 2 mențiuni. La fel și dezvoltarea isuficientă a sectorului turistic și de agrement.

7

6

4

2

3

2

lipsa locurilor de munca

lipsa alimentare apa, canalizare, gaze

dezvoltarea insuficienta a mediului economic

problema gunoaielor

agricultura subdezvoltata

dezvoltarea insuficienta a segmentului turistic side agrement


___________________________________________________________

50

6. Credeţi că domeniul agriculturii este destul de dezvoltat în comuna dumneavoastră?


Agricultura este principala ocupație a locuitorilor comunei Podari, de aceea este important ca

acest domeniu să fie destul de dezvoltat pentru a satisface toate nevoile. Nu sunt însă foarte mulți

cei care cred că agricultura din comuna Podari este suficient de dezvoltată – 4 mențiuni, alți 6

cred că acest domeniu nu este deloc dezvoltat, iar restul de 15 sunt de părere că gradul de

dezvoltare al agriculturii este insuficient.

4 6 15

0 5 10 15 20 25

Da Nu Insuficient


___________________________________________________________

51

7. Credeti ca cetatenii din comuna ar fi bine sa fie consultați de către autoritatile locale cu privire

la problemele satului si comunei?


Cetățenii comunei Podari cred în general că ar avea ceva de spus în dezvoltarea comunei și deci,

ar trebui să fie consultați de către autorități. 22 de mențiuni au fost alocate răspunsului Da la

această întrebare și doar 3 cetățeni din cei chestionați cred că autoritățile trebuie să își facă treaba

fără să consulte cetățenii.

Da , 22 Nu, 3

0 5 10 15 20 25

Total


___________________________________________________________

52

8. In opinia dumneavoastra credeti ca factorii locali abilitati in rezolvarea problemelor se

implica?


Cetățenii comunei Podari sunt în general încrezători în implicarea autorităților, doar 4 mențiuni

fiind făcute pentru răspunsul NU. 21 de cetățeni chestionați au spus că factorii locali abilitați în

rezolvarea problemelor sunt implicați și caută cele mai bune soluție pentru binele comunității.

Aceștia sunt mulțumiți de rezultatele autorităților și au încredere că pot participa la dezvoltarea

21 4 Total

Da Nu


___________________________________________________________

53

9. Din cate cunoasteti pana acum s-au organizat reuniuni cu cetatenii in cadrul carora acestia sa fi

fost intrebati despre probleme ale satului si ale comunei?


6 din cei intervievați răspund negativ la întrebare, aceștia spunând că nu au fost organizate

întâlniri cu cetățenii. Alți 19, în schimb, au răspuns că au fost informati sau chiar au participat la

astfel de evenimente, organizate sub diverse forme.

19 6 Total

Da Nu


___________________________________________________________

54

10. Credeti ca problemele enumerate mai sus de dumneavoastra sunt cunoscute de factorii locali?


24 din cei 25 de cetățeni chestionați sunt de părere că probleme cu care se confruntă sunt

cunoscute de către autorități care caută rezolvarea lor. Gradul de încredere al cetățenilor în

autorități este crescut, apropae de 100%.

Un singur cetățena intervievat a fost de părere că autoritățile nu sunt la curent cu problemele cu

care se confruntă localnicii.

24 1 Total

Da Nu


___________________________________________________________

55

11. In opinia dvs., care este nivelul de implicare al autoritatilor ?


În ceea ce privește nivelul de implicare al autorităților, cetățenii au evidențiat că acesta se află

peste medie. 68% dintre cei intervievați au răspuns că ei consideră nivelul de implicare al

autorităților ca fiind foarte mult și mult. 20% cred că nivelul de implicare al autorităților în

rezolvarea problemelor este destul de mic, iar alți 12% au răspuns “mic”.

28%

40%

20%

12%

Foarte mult

mult

destul de mic

mic


___________________________________________________________

56

12. În ce proporţie evaluaţi că drumurile se prezintă corespunzător?


Cetățenii comunei Podari sunt mulțumiți de stare în care se prezintă drumurile din localitate.

Acestea sunt asfaltate de către autoritățile locale în proporție de aproape 100%.

Astfel, 96% dintre cei intervievați consideră că drumurile sunt accesibile între proporțiile de

75%-100%.

4% dintre cei intervievați încadrează starea drumurilor într-un grad de uzură acceptabil cu

proporție de utilizare în condiții satisfăcătoare (50% și 75%).

0%

0%

Intre 50% si 75% 4%

Intre 75% si 100% 96%


___________________________________________________________

57

13. În ce proporție sunteți mulțumiți de sistemul de furnizare al energiei electrice pe raza

localității dumneavoastră?


Sistemul de energie electrică nu crează mari probleme pentru cetățenii comunei Podari.

Aceștia sunt, în mare parte, mulțumiți de starea de funcționare a acestuia. Doar 12% au

încadrat-o într-o proporție mai mică de 50%. 68% din cei intervievați sunt mulțumiți (50%-

75%), iar 20% sunt foarte mulțumiți (75%-100%).

Mai putin de 25% 4%

Intre 25% si 50% 8%

Intre 50% si 75% 68%

Intre 75% si 100% 20%


___________________________________________________________

58

14. Care este procentul în care aţi încadra gradul de siguranţă al localităţii dumneavoastră?


Gradul de siguranță al localității Podari este încadrat de către cetățeni ca fiind crescut.

Pe raza comunei se află un post de poliție care își desfășoară activitatea atât de prevenire cât și de

combatere a infracționalității.

68% din cetățeni încadrează localitatea într-una cu grad de siguranță între 50% și 75%.

16% din cei intervievați cred că localitatea lor este peste 75% sigură.

12% din cei intervievați sunt de părere că gradul de siguranță este sub 50%, iar 4% din cei

intervievați spun că locuiesc într-o comună cu grad de siguranță mai mic de 25%.

Mai putin de 25% 4%

Intre 25% si 50% 12%

Intre 50% si 75% 68%

Intre 75% si 100% 16%


___________________________________________________________

59

15. Sunteţi mulţumit de serviciile medicale din localitate?


Cetățenii comunei Podari sunt mulțumiți de serviciile medicale din comună.

39% dintre cei intervievați au răspuns că sunt mulțumiți într-o proporție de peste 75%.

Alți 26% dintre cei intervievați încadrează gradul de mulțumire față de serviciile medicale

din localitate între 50% și 75%.

9% dintre cei intervievați cred că serviciile medicale sunt mulțumitoare într-o proporție mai

mică de 50%, iar alți 17% din cei intervievați consideră că serviciile medicale sunt

nesatisfăcătoare.

Alți 9% nu au putut să aprecieze răspunsul la întrebarea formulată.

Mai putin de 25% 17%

Intre 25% si 50% 9%

Intre 50% si 75% 26%

Intre 75% si 100% 39%

Nu pot sa apreciez

9%


___________________________________________________________

60

16. Sunteţi mulţumit de serviciile de învăţământ din localitate?


Serviciile de învățământ se bucură de o apreciere suficientă din partea cetățenilor.

72% dintre cei intervievați au caracterizat aceste servicii ca fiind foarte bune (75%-100%); 8%

au fost mulțumiți (50%-75%), iar alți 20% nu au putut să aprecieze.

Unitatea școlară a comunei Podari beneficiază de o clădire recent renovată, cu dotări de calitate

și cadre didacte profesioniste.

Mai putin de 25% 0%

Intre 25% si 50% 0%

Intre 50% si 75% 8%

Intre 75% si 100% 72%

Nu pot sa apreciez 20%


___________________________________________________________

61

CAPITOLUL IV. ANALIZA SWOT

Această analiză este un tip de analiză simplă şi de impact creată de Albert Humphrey ca un

instrument de planificare strategică pentru analiza succesului unei firme, proiect, etc.

În general, există două moduri în care poate fi utilizată o analiză SWOT: în scopuri profesionale

sau personale.

În scop personal, aceasta poate fi utilizată pentru a monitoriza cariera unei persoane, notând

abilităţile şi problemele pe care aceasta le are.

În context profesional, analiza SWOT poate fi utilizată pentru a măsura profitabilitatea unei

afaceri sau unui proiect.

1.1. SWOT:

PUNCTE TARI:

Se definesc si se masoara domeniile în care grupul exceleaza

* Care sunt punctele forte ale localitatii?

* Localitatea dispune de tehnologii de ultima ora?

* Exista o strategie de dezvoltare clara?

* Cultura localitatii este favorabila crearii unui mediu de lucru pozitiv?

PUNCTE SLABE:

Se definesc si se masoara principalele puncte slabe

* Ce ar putea fi îmbunatatit în activitatea localitatii?

* Care sunt probleme pe care localitatea le intampina?

* Exista probleme în ceea ce priveste cash-flow-ul?

* Resurselor financiare pentru proiecte sunt suficiente?

OPORTUNITATI:

Se definesc si se masoara oportunitatile

* Exista circumstante favorabile in zona?

* Ce oportunitati ofera mediul extern localitatii?

* Integrarea unor noi tehnologii este o prioritate pentru localitate?

AMENINTARI:

Se definesc si se masoara amenintarile la care este expusa localitatea

* Care sunt obstacolele care le poate întâmpina localitatea?

* Care sunt schimbarile produse în zona si cum pot ele afecta localitatea?

* Schimbarea politicilor în domeniu si a cadrului legal pot afecta activitatea localitatii?

Aşadar, analiza SWOT este capabila să sintetizeze punctele cheie ale grupului. În primul rând,

gruparea problemelor şi avantajelor pe baza celor patru categorii SWOT permite identificarea

mai simpla a unei strategii şi a unor modalităţi de dezvoltare şi va contribui la adaptarea rapida a

acestora la cerinţe.


___________________________________________________________

62

2.Aspecte generale

Aspecte generale: poziţie, rol teritorial, accesibilitate

Puncte tari Puncte slabe

Aşezare bună, în imediata apropierea municipiului

Craiova

Nevalorificat suficient pentru agrement

Existența unei infrastructuri instituționale pe raza

localității

Retea hidrografică Domeniul serviciilor si al productiei este inca insuficient

dezvoltat

Soluri de calitate Promovarea insuficienta a unui brand al localitatii

Suprafata agricola mare

Drumuri importante care traversează comuna

Existenţa rețelei de electricitate cu acoperire 100%

Rețea de alimentare cu apă, canalizare

Rețea de telecomunicații (fix, mobil, internet, cablu

TV)

Existența unui oficiu postal

Existența sistemului medical în localitate (cabinet

medical, cabinet stomatologic, farmacie)

Oportunităţi Riscuri

Situarea în apropierea Municipiului Craiova,

Orașului Segarcea

Nivel redus de implicare al oamenilor pentru

dezvoltarea teritoriului lor

Apartenenta la Grupul de Acţiune Locală Segarcea Dezastre naturale, inundații, degradarea pădurilor,

secete, alunecări de teren

Posibilitatea dezvoltării zonelor sărace prin accesarea

de fonduri europene

Risc pentru accesarea fondurilor nerambursabile din

cauza birocraţiei

Existenţa politicilor de dezvoltare regională şi locală Lipsa fondurilor, ceea ce generează o dificultate în

accesarea surselor de finanţare nerambursabilă

(solicitanţii au dificultăţi în a acoperi partea de

contribuţie proprie şi de cheltuieli neeligibile)


___________________________________________________________

63

3.Resurse umane și sociale

Resurse umane şi sociale


Forţa de muncă accesibilă la costuri relativ reduse Populaţie imbătrânită

Ospitalitate, tradiţii locale şi obiceiuri păstrate

Tradiţie locală în exercitarea unor meserii de ramura

Populaţia activă în special în sectoarele de servicii şi

agricol

Lipsa locurilor de muncă

Număr mare de persoane angajate în sectorul

serviciilor

Lipsa personalului calificat

Existenţa iniţiativei economice la nivel local Grad de sărăcie existent

Omogenitate socială și religioasă Participarea socială redusă

Adaptarea mai lentă a populației rurale mature și

vârstnice la schimbări și provocări în general și la

fenomenul mobilității și reconversiei profesionale în

special

Număr inca mic de asociații și fundații care activează

în domeniul social


Programe de formare profesională Creşterea ponderii muncii la negru cu efective negative

asupra pieţei muncii, economiei locale şi asistenţei

sociale

Posibilitatea calificării forţei de muncă Reducerea ponderii populaţiei active

Exemple de succes ale unor localnici cu inițiativă Migraţia forţei de muncă spre mediul urban şi către

spaţiul comunitar

Implicarea autorităților, cu resurse umane calificate, în

problemele comunității

Lipsa motivaţiei învăţării şi creşterea abandonului

şcolar

Cadru legislativ și programe de finanțare pentru

stimularea implicării sectorului privat în furnizarea de

servicii sociale

Amplificarea fenomenelor antisociale

Existența măsurilor la nivel național pentru incluziune

socială

Calamităţi naturale ce pot afecta populaţia deja săracă


___________________________________________________________

64

4.Resurse naturale și economice

Resurse naturale şi economice


Mediu natural nepoluat şi atractiv, climă blândă

Potenţial turistic favorizat de amplasarea geografică,

existenţa unor obiective cultural-istorice, a zonelor cu

valoare peisagistică şi a celor favorabile odihnei şi

agrementului

Veniturile scăzute ale populaţiei şi implicit puterea de

cumpărare scăzută

Existenţa unei comunităţi de afaceri în faza incipientă

reprezentată de un nucleu de agenţi economici şi de

persoane fizice autorizate cu activitate în zonă

Lipsa infrastructurii turistice dezvoltate

Existenţă pădure

Existenţă păşuni şi fâneţe, culturi agricole, viţă de vie,

pomi fructiferi

Varietatea resurselor naturale din zonă, flora şi fauna

bogată

Sectorul serviciilor este cel mai dezvoltat în zonă şi

constituie principalul furnizor de locuri de muncă

Orientarea majoritară către clienţi locali

Exploatarea culturilor agricole cu rol semnificativ

pentru economia locală: grâu, porumb, floarea soarelui,

sfeclă de zahăr, cartofi, roşii

Populaţie activă în agricultură cu un nivel scăzut al

cunoştinţelor şi competenţelor în celelalte sectoare

Creşterea numărului de unităţi comerciale mici în

ultimii ani

Lipsa temporară a unui sistem de management al

deșeurilor

Dinamica ascendentă a agenţilor economici specializaţi

în transporturi şi restaurante

Existenţa oraşului Segarcea şi a Municipiului Craiova

ca centre economice apropiate

Utilizarea redusă a pesticidelor și a îngrășămintelor

Productivitate bună a terenurilor agricole


Programe de finanţare pentru Întreprinderi Mici şi

Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale

Disponibilitatea băncilor de a acorda credite pentru

dezvoltarea atât gospodăriilor cât şi firmelor (credit

rural)

Interes în creştere pentru turism ecologic, turism rural,

agroturism

Dezvoltarea industriei poate genera amplificarea

riscurilor de mediu

Posibilitatea accesării fondurilor nerambursabile prin

Grupul de Acţiune Locală Segarcea

Şanse de dezvoltare a comerţului cu produse agro-

alimentare

Monopolul firmelor puternic dezvoltate la nivel local sau

regional pentru anumite produse sau servicii

Inexistenţa unităţilor şi capacităţilor de colectare,

depozitare şi procesare a materiilor prime agricole

Nivel scăzut al cunoştinţelor în domeniul accesării

corecte a fondurilor nerambursabile

Accentuarea migrării în străinătate a forţei de muncă ce

îşi desfăşoară activitatea în sectoarele primar/secundar


___________________________________________________________

65

5. Resurse construite şi de administrare

Resurse construite şi de administrare


Administratia publica locala receptiva si

deschisa

Insuficienta fondurilor pentru investitii mari de

infrastructura

Acces la drum european

Punct de plecare pentru posibile trasee

turistice

Birocratia ingreuneaza deseori accesarea fondurilor

comunitare

Existenta capacitatii institutionale de

management si implementare de

proiecte cu finantare nerambursabila (ex

: proiecte de infrastructura de gestionare

a deseurilor)


Existența GAL (Grup de Actiune Locala Segarcea)

care va contribui la atragerea de

finantari si dezvoltarea de parteneriate

pentru implementarea unor proiecte în

comun.

Schimbari frecvente si contradictorii ale cadrului

legislativ, cu preponderenta cel national.

Apartenenta la Asociatia de Dezvoltare

Intercomunitara Sud-Vest Oltenia,

constituita în scopul derularii în comun a

unor proiecte de dezvoltare comunitara

din zona

Existenta programelor de finantare

care vizeaza dezvoltarea infrastructurii (canalizare,

statie de epurare ape, drumuri comunale).


___________________________________________________________

66

6. Organizarea socială şi instituţională

Organizarea socială şi instituţională


Inițiativă locală în domeniul modernizării

infrastructurii educaționale, conservării tradițiilor și

obiceiurilor locale

Nivel mai redus de implicare a instituțiilor locale în

activități sociale din cauza lipsei fondurilor

Proiecte de modernizare a spațiilor culturale și

instituționale

Existența serviciilor sociale la nivelul consiliului local

Existența unor proiecte în derulare cu finanțare externă

Număr mare de persoane angajate în sectorul

serviciilor

Preocuparea autorităților pentru implementarea

diferitelor tipuri de proiecte

Număr redus de organizații nonguvernamentale


Valorificarea tradițiilor și obiceiurilor din zona prin

accesarea de fonduri europene

Pierderea în timp a tradițiilor și biceiurilor locale

Reabilitarea și modernizarea de școli, grădinițe,

dispensar comunal, cămin cultural prin accesarea de

fonduri europene

Dificultăți întâmpinate în accesarea de fonduri

Creșterea gradului de atractivitate în zonă pentru

potențialii investitori și îmbunătățirea calității vieții

Instabilitate economică crescută care poate bloca

derularea unor proiecte

Continuarea declinului populației școlare

Amplificarea fenomenelor antisociale

Insuficienta finanțare a sistemului școlar și a

activităților extrașcolare


___________________________________________________________

67

CAPITOLUL V. PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNEI

1. Viziune

În următorii ani, comuna Podari va deveni o localitate reper pentru dezvoltarea comunităților

doljene autentice prin mobilizarea tuturor actorilor implicaţi în viaţa comunităţii (cetăţeni,

autorităţi publice locale şi regionale, societate civilă, actori economici) materializată într-o bună

valorificare a potențialului tradiţional, natural, social și economic al localității și în îmbunătățirea

calității vieții locuitorilor. Acțiunile de dezvoltare economică locală vor fi punctul de plecare

pentru o comună modernă și prosperă, un motiv de mândrie pentru locuitorii săi care vor fi astfel

motivaţi să rămână în comunitate.

2. Obiective

2.1. Obiective strategice

Pentru a atinge obiectivele generale, autorităţile publice locale şi partenerii lor vor urmări

urmatoarele obiective sectoriale:

- Dezvoltarea infrastructurii comunei şi rezolvarea disfuncţionalităţilor actuale

- Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi conservarea naturii în comună

- Dezvoltarea economică durabilă a comunei prin valorificarea resurselor şi potenţialului local

Ca orientare generală, strategia vizează realizarea următoarelor obiective strategice petermen

scurt, mediu și lung:

• Orizont 2014: încorporarea organică a principiilor și practicilor dezvoltării durabile

înansamblul programelor și politicilor publice ale României ca stat membru al UE

• Orizont 2020: atingerea nivelului mediu actual al țărilor Uniunii Europene la

principaliiindicatori ai dezvoltării durabile

• Orizont 2030: apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al

țărilormembre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.


___________________________________________________________

68

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Podari pentru perioada 2016-2020 își propune

dezvoltarea locală pe baze durabile prin:

• Asigurarea implicării cetățenilor și educării în spiritul consultării și participării înplanificarea

resurselor pentru dezvoltarea comunei, precum și pregătirea pentru procesul demonitorizare a

implementării

• Pregătirea actorilor locali în planificarea dezvoltării locale pe baza conștientizăriivalorilor, a

potențialului local, a mândriei locale

• Integrarea în cadrul demersurilor strategice a aspectelor sociale, economice cu cele

dedezvoltare teritorială

• Asigurarea condițiilor pentru protejarea patrimoniului natural și cultural al comunității

șivalorificarea durabilă a acestuia în proiecte intersectoriale și integrate

• Asumarea rolurilor la nivel teritorial și inițierea unei noi relații urban-rural cu

unitățileadministrative teritoriale din aria de influență reciprocă.

Conceptul de dezvoltare durabilă conține în egală măsură, considerații asupraprezentului și

viitorului, asupra priorității pe termen lung și scurt, precum și asupra analizei înansamblu și nu

doar pe părți.

2.2. OBIECTIVE GENERALE

Principalele obiective ale strategiei de dezvoltare locală a comunei Podari sunt:

1. Asigurarea condițiilor favorabile și atractive pentru crearea unor activități rentabile

înagricultură și zootehnie;

2.Protejarea mediului prin conformarea progresivă cu standardele de mediu din

UniuneaEuropeană pe care România va trebui să le atingă în totalitate;

3.Optimizarea sistemului de sănătate și protecție socială în comună;

4.Garantarea accesului neîngrădit al populației și al consumatorilor economici la infrastructură

(apă, canalizare, distribuție gaze, căi de transport, telefonie, energie electrică);

5. Reabilitarea și modernizarea școlilor și grădinițelor conform standardelor europene;


___________________________________________________________

69

6. Luarea de măsuri pentru excluderile sociale, a înlăturării dezechilibrelor sociale și creșterea

ratei de ocupare prin creerea de noi oportunități investiționale.

OBIECTIVE SPECIFICE PE DOMENII DE ACTIVITATE

1. Agricultura și dezvoltarea rurală

Agricultura

Obiectivul :

Înfiinţarea de ferme şi exploataţii agricole în

vederea aplicării unor tehnologii performante

care să conducă la realizarea unor tehnologii

performante care să conducă la realizarea de

produse şi culturi specifice zonei, capabile să

reziste concurenţei pe piaţa europeană.

Pentru realizarea acestui obiectiv trebuie realizate:

1. Înfiinţarea de ferme şi exploataţii agricole în vederea aplicării unor tehnologii

performante care să conducă la realizarea unor tehnologii performante care să conducă la

realizarea de produse şi culturi specifice zonei, capabile să reziste concurenţei pe piaţa

europeană.

2. Sprijinirea creării de IMM-uri şi dezvoltarea de mici unităţi economice nepoluante,

diversificarea activităţilor de colectare, prelucrare, producţie şi comercializare a

materiilor prime şi a produselor locale

Se impune realizarea de proiecte ce au ca obiective:

- Dezvoltarea și diversificarea economiei rurale;

- Utilizarea durabilă a terenurilor agricole;

- Îmbunătățirea calității producției și produselor agricole;

- Sprijinul acordat producătorilor agricoli din comună pentru organizarea în asociații;

- Crearea unor sisteme și utilizarea unor tehnici pentru dezvoltarea agriculturii durabile prin

adaptabilitatea la condițile climatice;

- Amenajarea și gospodărirea apelor de suprafață ce constituie o problemă majoră pentru

protecția mediului


___________________________________________________________

70

- Inființare puncte de colectare și procesare legume-fructe

- Înfiinţarea de ferme agrozootehnice şi pomicole

- Organizarea fermierilor, producătorilor agricoli şi a crescătorilor de animale în asociaţii care să

permită un management mai bun al activităţilor desfăşurate

- Constituirea de asociaţii de proprietari de terenuri care să poată achiziţiona şi utiliza maşini şi

utilaje agricole pentru propriile exploataţii agricole

- Înfiinţarea unui centru de instruire, informare, consultanţă, schimburi de experinţă pentru

fermieri şi pentru specialişti din domeniul agricol, privind accesarea oportunităţilor de finanţare

(fonduri europene şi / sau guvernamentale etc.) şi a facilităţilor disponibile (subvenţii etc.)

- Înfiinţarea de pepiniere pentru cultura pomilor fructiferi

- Înfiinţarea unui centru pentru combaterea bolilor şi a dăunătorilor

Silvicultura

o Utilizarea durabilă a terenurilor forestiere;

o Împădurirea terenurilor neproductive ale comunei.

2. Infrastructura și mediu

Transportul are drept obiectiv:

Înfiinţarea/reabilitarea, dezvoltarea/extinderea şi modernizarea infrastucturii tehnico-edilitare şi a

reţelelor de utilităţi publice la nivelul întregii comune, conform standardelor europene.

o Reabilitarea și modernizarea drumurilor adiacente care deservescnevoile curente ale

locuitorilor și activităților economice;

o Amenajarea și modernizarea drumurilor agricole din extravilanul localității care

deservescexploatațiile agricole sau asigură legături cu alte drumuri de interes public

o Amenajarea, regularizarea și gospodărirea judicioasă a cursurilor și bălților de apă provenitedin

izvoare de suprafață și pârâuri ce traversează localitatea.


___________________________________________________________

71

Utilități

o Dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă, și a canalizării necesare populației și agențiilor

economici din zonă;

o Deservirea populației comunei în condiții civilizate prin dotarea lucrărilor de interes public;

o Utilarea lucrărilor de interes public extinse pentru varietatea serviciilor publice arondate

spațiului rural;

o Respectarea regulilor de folosire durabilă a terenurilor din comună din planul de urbanism

general.

Sănătate

o Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de sănătate;

o Îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală;

o Educarea populației cu privire la accesarea serviciilor de sănătate la o perioadă regulată de

timp pentru prevenirea situațiilor de urgență prin susținerea și promovarea modului de viață

sănatos.

Mediu

o Informarea populației asupra consecințelor produse de deversarea apelor uzate în locuri

neamenajate;

o Îmbunătățirea calității managementului deșeurilor;

o Conservarea calității și prevenirea poluării;

o Utilizarea echilibrata a resurselor de apă;

o Reducerea impactului deșeurilor asupra cursurilor de apă;

o Curățarea deșeurilor de pe domeniul public;

o Constituirea unor mecanisme de colectare selectivă a deșeurilor;


___________________________________________________________

72

o Educarea populației din comună pentru colectarea selectivă a deșeurilor;

o Curățarea fântânilor publice și modernizarea lor;

o Prevenirea alunecărilor de teren prin împădurirea terenurilor nerentabile sau degradate.

3. Economie

o Promovarea măsurilor active de ocupare a forței de muncă disponibilă și dezvoltarea

sistemului de informare și formare profesională inițiala și continuă;

o Structurarea și dezvoltarea unei industrii durabile și care nu afectează în mod negativ mediul;

o Economia producatoare de venit la bugetul local

o Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locații specifice și promovarea produselor industriale

și a serviciilor pe piața internă;

Comerț și servicii

o Varietatea tipurilor de servicii oferite către cetățeni prin majorarea numărului societăților

comerciale;

Mediu de afaceri

o Sprijinirea întreprinzătorilor locali pentru a dezvolta servicii și activități productive din

comună.

Dezvoltarea de complexe comerciale şi de prestări servicii, prin:

Complex de servicii şi mica industrie:

- reparaţii auto

- vulcanizare

- reparaţii obiecte de uz casnic

- frizerie, coafură

- cismărie

- croitorie

- tricotaje

- Înfiinţarea unui centru comercial în satul de reşedinţă a comunei


___________________________________________________________

73

4. Turism

o Sprijinirea acțiunilor locale prin măsuri eficiente de marketing;

o Reabilitarea și conservarea capitalului turistic;

o Formarea resurselor umane;

o Stimularea parteneriatului public-privat în turism;

o Stimularea dezvoltării agroturismului, ce contribuie la creșterea circulației turistice pe plan

local.

5. Educație și cultură

Învățământ

o Reabilitarea școlilor pentru desfășurarea în condiții optime a procesului de învățământ;

o Accesul liber la sistemul educațional perfomant, flexibil și adaptat condițiilor din mediul rural;

o Dezvoltarea infrastructurii din învățământ;

o Crearea unui mediu favorabil populației care dorește să se perfecționeze;

o Crearea unei baze materiale capabile să satisfacă nevoile legate de actul educațional;

o Îndrumarea școlarilor pentru formarea profesională.

Cultura

o Identificarea, activarea și împărtășirea obiceiurilor și tradițiilor generațiilor viitoare în scopul

păstrării acestora;

o Modernizarea/construirea căminului cultural;

o Organizarea evenimentelor socio-culturale în spațiile special amenajate pentru activități de

cultură și artă.


___________________________________________________________

74

6. Resurse Umane

Populația

o Oferirea de condiții familiilor tinere atât pentru cei din localitate, cât și pentru cei care doresc

să vină din altă localitate;

o Aplicarea unui management corespunzător administrării forței de muncă.

Piața muncii

o Crearea unui număr suficient de locuri de muncă care să acopere un număr variat de domenii

de activitate pentru satisfacerea nevoilor de trai;

o Sprijinirea persoanelor care se află în șomaj pentru a-și găsi un loc de muncă.

Servicii Sociale

o Întărirea legăturilor interinstituționale și cele cu societate civilă, ONG și realizarea de

parteneriate publice-private;

o Îmbunătățirea și extinderea sistemului de servicii de asistență socială și comunitară pentru

populația comună.


___________________________________________________________

75

CAPITOLUL VI- SURSE DE FINAȚARE

1. Programe de finanțare existente

Program

Operațional

Obiective tematice finanțate Alocare

financiară netă

(milioane euro)

Program

Operațional

Infrastructura

Mare

4. Sprijinirea tranzacției către o economie cu emisii

scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele

9.077,88

5. Promovarea adaptării la schimburile climatice, a

prevenirii și a gestionării riscurilor

6. Conservarea și protecția mediului și promovarea

utilizării eficiente a resurselor

7. Promovarea sistemelor de transport durabile și

eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor

rețelelor majore

Programul

Operaționale

Capital Uman

8. Promovarea sustenabilității și calității locurilor de

muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă

3.591,406

Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a

oricărei forme de discriminare

10. Investiții în educație, formare și formare

profesională pentru competențe și învățare pe tot

parcursul vieții

11. Consolidarea capacității instituționale a autorităților

publice și a părților interesate și o administrație publică

eficientă

Programul

Operațional

Capacitate

Administrativă



eficientă

382

Programul

Operațional

Regional

1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și

inovării

6.471

3. Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și

mijlocii, a sectorului agricol și a sectorului pescuitului și

acvaculturii

4. Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii


5. Promovarea adaptării la schimbările climatice a





___________________________________________________________

76



rețelelor majore



9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și

a oricărei forme de discriminare



parcursul vieții



eficientă

Asistență tehnică

Programul

Operațional

Competitivitate


inovării

1.266,82

2. Îmbunătățirea accesului, a utilizării și a creșterii

calității TIC

Programul

Operațional

Asistență Tehnică

Asistență tehnică orizontală

300

Programul

Național pentru

Dezvoltare Rurală


inovării

7.534,72

3. Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și

mijlocii, a sectorului agricol și a sectorului pescuitului și

acvaculturii

4. Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii


5. Promovarea adaptării la schimbările climatice a






rețelelor majore



9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și

a oricărei forme de discriminare



parcursul vieții



eficientă

Asistență tehnică


___________________________________________________________

77

2.PROGRAMELE DE FINANȚARE

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020 contribuie la realizareaunei

creşteri inteligente prin sprijinirea formelor de cooperare între instituţiile de cercetare şi fermieri

şi alţi actori ai economiei rurale dar şi prin sprijinirea componentei de formare profesională,

dobândire de competenţe şi diseminare a informaţiei.

De asemenea, PNDR are în vedere o creştere durabilă care pune accent pe scăderea emisiilor de

carbon şi sprijinirea practicilor agricole prietenoase cu mediul. Nu în ultimul rând, sprijinul

acordat investiţiilor în infrastructura şi economia rurală duce la reducerea sărăciei şi crearea de

locuri de muncă în zonele rurale, contribuind astfel la o creştere favorabilă incluziunii.

Acordul de Parteneriat propus de România (AP Ro) asigură convergenţa cu strategia

europeană pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, precum şi cu scopul

specific al fiecărui fond, în conformitate cu obiectivele Tratatului, inclusiv în ceea ce priveşte

coeziunea economică, socială şi teritorială.

Pentru a îndeplini aspiraţiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al Acordului de

Parteneriat, economia românească trebuie să se transforme într-o economie modernă şi

competitivă, abordând cele cinci provocări în materie de dezvoltare:

I. Competitivitatea; II. Oamenii şi societatea; III. Infrastructura; IV. Resursele; V.

Administraţia şi guvernarea.

Din cele cinci provocări în materie de dezvoltare ale AP Ro, în strategia PNDR sunt abordate

integral primele 3 povocări respectiv, Competitivitatea, Resursele, Oamenii şi societatea şi

parţial, Administraţia şi guvernarea.

Lista măsurilor şi a submăsurilor ce pot fi finanţate în cadrul PNDR

Prioritatea 1:

Încurajarea transferului de cunoștințe și al inovării în agricultură, silvicultură și în zonele rurale

Domeniul de intervenție Măsuri

1A. Încurajarea inovării, a cooperării și a

creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale

1. Transferul de cunoștințe și acțiuni de

informare

1.1. Sprijin pentru furnizarea de

instruire/dobândire de competențe

1.2. Sprijin pentru proiectele

demonstrative/acțiuni de informare

1.3. Sprijin pentru schimburi de experiență în

gestionarea exploatației agricole și silvice pe

termen scurt, precum și vizite în ferma și

exploatații forestiere

1B. Consolidarea legăturilor dintre agricultură,

producție alimentară și silvicultură, pe de o

parte, și cercetare și inovare, pe de altă parte,

inclusiv în scopul unei gestionări mai bune a

16. Cooperare

16.2. Sprijin pentru înființarea și funcționarea

grupurilor operaționale

16.3. Sprijin pentru proiecte pilot


___________________________________________________________

78

mediului și a unei performanțe de mediu

îmbunătățite

1C. Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții

și a formării profesionale în sectoarele agricol

și forestier


informare

1.1. Sprijinul pentru furnizare de




16. Cooperare

16.2. Sprijin pentru înființarea și funcționarea

grupurilor operaționale

16.3. Sprijin pentru proiecte pilot

Prioritatea 2:

Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate

regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor


2A. Îmbunătățirea performanței economice a

tuturor fermelor și facilitarea restructurării și

modernizării fermelor, în special în vederea

creșterii participării și orientării către piață, cât

și a diversificării agricole

4. Investiții in active fizice

4.1. Sprijin pentru investiții în exploatații

agricole

4.3. Sprijin pentru investiții în infrastructura

agricolă și forestieră

16. Cooperare

16.4. Sprijin pentru dezvoltarea de noi produse,

procese și tehnologii

2B. Facilitarea intrării în sectorul agricol a

unor fermieri calificați corespunzător și, în

special, a reînnoirii generațiilor

6. Dezvoltarea afacerilor fermei

6.1. Ajutor start-up pentru tinerii fermieri

Prioritatea 3:

Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor

agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură


3A. Îmbunătățirea competitivității

producătorilor primari printr-o mai bună

integrare a acestora în lanțul agroalimentar prin

intermediul schimelor de calitate, al creșterii

valorii adăugate a produselor agricole, al

promovării pe piețele locale și în cadrul

circuitelor scurte de aprovizionare, al

grupurilor și organizațiilor de producători și al

organizațiilor interprofesionale

4. Investiții în active fizice

4.2. Sprijin pentru investiții în

procesarea/marketingul și/sau dezvoltarea

produselor agricole

16. Cooperare

16.3. Sprijin pentru dezvoltarea de noi produse,

inclusiv procedee și tehnologii

16.4. Sprijin pentru cooperarea pe verticală și

orizontală între actorii din cadrul lanțului


___________________________________________________________

79

16.5. Sprijin pentru cooperarea micilor

operatori

16.7. Sprijin pentru promovarea locală a

lanțurilor scurte de aprovizionare și a piețelor

locale

3B Sprijinirea gestionării și a prevenirii

riscurilor la nivelul exploatațiilor

17. Managementul riscului

17.2. Contribuția financiară la fonduri mutuale

Prioritatea 4:

Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și

silvicultură


4A Refacerea, conservarea și dezvoltarea

biodiversității, inclusiv zonele Natura 2000, în

zonele care se confruntă cu constrângeri

naturale sau cu alte constrângeri specifice în

cadrul activităților agricole de mare valoare

naturală precum și a stării peisajelor europene

1. Transferul de cunosștințeși acțiuni de

informare

1.1. Sprijin pentru furnizarea de




2. Agro-mediu-climă

2.1. Plăți pentru angajamente de agro-mediu-

climă

3. Agricultura Ecologică

4. Plăți pentru zonele care se confruntă cu

constrângeri naturale sau alte constrângeri

specifice

4.1. Plăți compensatorii pe ha sau din zona

montană

4.2. Plăți compensatorii pe ha sau din zonele

cu constrângeri naturale semnificative


cu constrângeri specifice

5. Cooperare

5.1. Sprijin pentru cooperarea micilor operatori

5.2. Sprijin pentru promovarea locală a

lanțurilor scurte de aprovizionare și a piețelor

locale

5.3. Sprijin pentru abordări colective pentru

proiecte/practici de mediu

6. LEADER

4B. Ameliorarea gestionării apelor, inclusiv

gestionarea îngrășămintelor și a pesticidelor


informare


2.1. Sprijin pentru investiții în infrastructura

agricolă și forestieră


3.1. Plăți pentru aranjamente de agro-mediu-


___________________________________________________________

80

climă

4. Plăți pentru zonele care se confrunctă cu


specifice


montană





5. Agricultura Ecologică

4C. Prevenirea eroziunii solului 1. Împădurirea și crearea de suprafețe

împădurite


3. Plăți pentru zonele care se confrunctă cu


specifice


montană





Prioritatea 5:

Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii

reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar, silvic

Domeniu de intervenție Măsuri

5A. Eficientizarea utilizării apei în agricultură 1. Investiții în active fizice


5B. Eficientizarea utilizării energiei în sectorul

agroalimentar


1.1. Sprijin pentru investiții pentru

eficientizarea consumului de energie în

exploatațiile agricole și forestiere

1.2. Sprijin pentru infrastructura privind

dezvoltarea și modernizarea sau adaptarea

activităților agricole și silvice

2. Cooperare, grupuri operaționale și proiecte

aferente

5C. Facilitarea furnizării și a utilizării surselor

regenerabile de energie, a subproduselor, a

deșeurilor, a reziduurilor și a altor materii

prime nealimentare, în scopul bioeconomiei


informare


2.1. Sprijin pentru investiții în exploatații

agricole

2.2. Sprijin pentru infrastructura privind


___________________________________________________________

81

dezvoltarea și modernizarea sau adaptarea

activităților agricole și silvice

3. Dezvoltarea exploatațiilor și a

întreprinderilor

4. Cooperare

Cooperarea și Programul PEI poate fi

construită în grupuri operaționale pe baza

următoarelor articole:

-Transferul de cunoștințe și acțiuni de

informare

-Cooperare, grupuri operaționale și proiecte

aferente

-Investiții În active fizice

Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală pentru

activități de diseminare, bune practici

5D. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de

seră și de amoniac din agricultură


1.1. Sprijin pentru investiții în exploatațiile

agricole



climă

5E. Promovarea captării carbonului în

agricultură și silvicultură


informare



climă

3. Agricultura ecologică

4. Împădurirea și crearea de suprafețe

împădurite

16. Cooperare, grupuri operaționale și proiecte

aferente

Prioritatea 6:

Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale

Domeniu de intervenție Măsuri

6A. Facilitatea diversificării, a înființării și a

dezvoltării de întreprinderi mici și a creării de

locuri de muncă


4.2. Sprijin pentru investiții în

prelucrarea/comercializarea produselor

agricole

6. Dezvoltarea afacerilor fermei

6.3. Sprijin pentru înființarea și dezvoltarea

activității neagricole în spațiul rural

Cooperare

LEADER

6B. Încurajarea dezvoltării locale în zonele 7. Servicii de bază și reînnoirea satelor în


___________________________________________________________

82

rurale zonele rurale

7.2. Sprijin pentru investiții în infrastructura la

scară mică

7.4. Sprijin pentru investiții în servicii locale

de bază pentru populația rurală

LEADER

Programul Operațional Capital Uman (PO CU) stabilește prioritățile de investiții,

obiectivele specifice și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane,

continuând astfel investițiile realizate prin Fondul Social European în perioada 2007‐2013 și

contribuind, totodată, la atingerea obiectivului general al Acordului de Parteneriat (AP 2014‐2020)

‐ implicit al Fondurilor Europene Structurale și de Investiții din România, şi anume, de a reduce

disparităţile de dezvoltare economică şi socială dintre România şi Statele Membre ale UE.

Axa Prioritară 1 - Inițiativa locuri de muncă pentru tineri

Suma alocată totală - 230.693.510 Euro prin Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”

Acţiunile planificate în cadrul AP 1

urmează să fie implementate în cele

trei regiuni eligibile în care rata

şomajului în rândul tinerilor depăşeşte

25%, şi anume: regiunea Centru

(31,7%), regiunea Sud-Est (31,3%) şi

regiunea Sud Muntenia (30,2%),

regiuni mai puțin dezvoltateÎn

concordanță cu AP 2014-20202,

Recomandările Specifice de Ţară

privind combaterea şomajului în

rândul tinerilor, Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020,

Inițiativa Locuri de Muncă pentru Tineri, Planul de Implementare a Garanției pentru Tineret

2014 - 2015, Strategia Națională pentru Învățarea pe tot Parcursul Vieții, obiectivele specifice

vizate în cadrul acestei priorităţi de investiţii sunt:

creșterea ocupării tinerilor NEETs şomeri cu vârsta între 16 - 24 ani, înregistrați la Serviciul

Public de Ocupare şi cu rezidența în regiunile eligibile (Centru, Sud-Est şi Sud Muntenia)

îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor

dobândite în sistem non-formal și informal al tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16-24

ani, cu rezidența în regiunile eligibile (Centru, Sud-Est şi Sud Muntenia)


___________________________________________________________

83

Prin urmare, vor beneficia de măsurile prevăzute în cadrul acestei axe prioritare doar tinerii NEETs

șomeri, înregistrați la SPO direct sau prin intermediul acțiunilor de identificare a tinerilor NEETs

descrise la obiectivul specific. din cadrul AP 2. Pentru a obţine rezultatele anticipate, acțiunile vor fi

finanţate din resursele „Iniţiativei Locuri de muncă pentru tineri” (ILMT) și vor contribui la îndeplinirea

obiectivelor prevăzute în ILMT la nivelul UE.

Axa Prioritară 2 - Îmbunătățirea situației tinerilor din categoria NEETs

Suma alocată totală:

408.572.233 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate din care 26.535.106 Euro rezervă de

performanță

18.701.987 Euro pentru Regiunea București-Ilfov din care 1.253.350 Euro rezerva de

performanță

În cadrul AP 2 sunt prevăzute 3 obiective specifice: în contextul primelor 2 obiective specifice vor fi

vizate cele 5 regiuni care nu sunt eligibile în cadrul Inițiativei Locuri de Muncă pentru Tineri,

respectiv regiunile BucureștiIlfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, dat fiind faptul că

nevoia de susţinere a tinerilor pe piaţa muncii a fost identificată în toate regiunile.

Obiectivele specifice vizate în cadrul acestei priorităţi de investiţii vizează:

creșterea ocupării tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16 - 24 ani, înregistrați la Serviciul

Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile (București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest,

Vest, Sud-Vest Oltenia)

îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor

dobândite în sistem non-formal și informal al tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16 - 24

ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile (București-

Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia)

creșterea numărului tinerilor NEETs inactivi înregistrați la Serviciul Public de Ocupare

Intervenţiile preconizate în cadrul acestei axe prioritare vor fi finanţate din FSE, intervențiile fiind

similare și completând acțiunile prevăzute în cadrul AP 1 și vizează tinerii NEETs șomeri din

regiunile București- Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, care nu sunt eligibile pentru

ILMT, dar care se confruntă cu probleme similare.

Axa Prioritară 3 - Locuri de muncă pentru toți


1.270.959.911 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate din care 81.309.527 Euro rezervă

de performanță


performanță


___________________________________________________________

84

Obiectivul specific vizat de prezenta prioritate de investiţii îl reprezintă îmbunătățirea nivelului de

cunoștințe/ competențe/ aptitudini aferente sectoarelor economice/ domeniilor identificate conform

SNC şi SNCDI ale angajaților. Pentru atingerea acestui obiectiv specific vor fi susținute din FSE

următoarele tipuri de acţiuni:

Acțiuni care vizează angajații:

Participarea angajaților la programe de formare profesională (cursuri de calificare de nivel 2-

4 conform Cadrului Național al Calificărilor, cursuri de scurtă durată, de specializare și

perfecționare etc.) în concordanță cu cerințele locurilor de muncă din sectoarele economice

cu potențial competitiv identificate conform SNC şi din domeniile de specializare inteligentă

conform SNCDI. O atenţie deosebită va fi acordată participării la programe de formare

profesională a angajaţilor vârstnici

Evaluare/ validare și certificare pentru recunoaşterea competențelor aferente cerințelor

locurilor de muncă din sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform

SNC şi din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI

Acțiuni care vizează angajatorii:

Stimularea angajatorilor pentru organizarea de programe de învățare la locul de muncă

Axa Prioritară 4 - Incluziunea socială și combaterea sărăciei


1.047.023.965 Euro pentru regiunile mai

puțin dezvoltate din care 65.852.595 Euro rezervă

de performanță

63.168.893 Euro pentru Regiunea

București-Ilfov din care 4.118.209 Euro rezerva de

performanță

Intervențiile din cadrul acestei PI îşi propun atingerea a patru obiective specifice:

reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din

comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității roma, prin

implementarea de măsuri integrate


comunitățile marginalizate (non roma), prin implementarea de măsuri integrate

îmbunătățirea alfabetizării digitale a populației din comunități dezavantajate prin susținerea

procesului de formare în cadrul rețelei PAPI (eincluziune)


___________________________________________________________

85

reducerea numărului de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile care au depăşit situaţia

de vulnerabilitate prin furnizarea unor servicii sociale/ medicale/ socio-profesionale/ formare

profesională etc. adecvate nevoilor specifice în vederea integrării socio-profesionale

Axa Prioritară 5 - Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC)


206.392.106 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate din care 13.287.556 Euro rezervă de

performanță

5.586.112 Euro pentru Regiunea București-Ilfov din care 364.329 Euro rezervă de

performanță

Intervențiile din cadrul acestei priorităţi de investiţii sunt menite să contribuie la:


comunitățile marginalizate (roma și non-roma) din orașe cu peste 20.000 locuitori, cu accent

pe cele cu populație aparținând minorității Roma, prin implementarea de măsuri/ operațiuni

integrate în contextul mecanismului de DLRC.


comunitățile marginalizate din zona rurală și orașe cu o populație de până la 20.000 locuitori

prin implementarea de măsuri/ operațiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC

Măsurile planificate vor contribui, în principal, la îndeplinirea obiectivului-ţintă asumat în cadrul PNR,

acela de reducere cu 580.000 a numărului persoanelor expuse riscului de sărăcie şi excluziune

socială până în 2020, precum și la obiectivele asumate în domeniul ocupării forței de muncă,

educației și al sănătății.

Axa Prioritară 6 - Educație și competențe

Suma alocată totală :

1.393.631.965 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate din care 89.680.233 Euro rezervă

de performanță


performanță

Acțiunile aferente acestei Priorități de Investiții vor viza OS 6.2-6.6.În vederea îndeplinirii OS

6.2. vor fi finanțate prin FSE următoarele tipuri de acţiuni:

Sprijinirea participării la învăţământul ante-preșcolar și preșcolar în special a grupurilor cu

risc de PTS, cu accent pe copiii aparținând minorității roma și a celor din mediul rural


___________________________________________________________

86

În vederea îndeplinirii OS 6.3. vor fi finanţate prin FSE următoarele tipuri de acţiuni:

Activități menite să reducă riscul de PTS pentru elevii aparținând grupurilor vulnerabile, cu

accent pe elevii aparținând minorității roma și elevi din mediul rural/ comunitățile

dezavantajate socio-economic

Activităţi suport menite să conducă la creșterea calității educaţiei obligatorii


Activități menite să readucă în sistemul de educație și formare tineri și adulți care nu și-au

finalizat educația obligatorieÎn vederea îndeplinirii OS 6.5. vor fi finanţate prin FSE

următoarele tipuri de acţiuni:

Reformarea/validarea/pilotarea curriculumului naţional şcolar obligatoriu (inclusiv pentru

învățământul special și învățământul de tip a doua șansă) în vederea orientării pe formarea

de competențe cheie şi pe nevoile de dezvoltare ale elevilor pentru învăţământul primar şi

secundar, inclusiv prin utilizarea de soluţii digitale/de tip TIC;

Dezvoltarea/pilotarea ofertelor curriculare la decizia școlii (CDS) care sprijină achiziția

competențelor cheie ale elevilor din învățământul obligatoriu

Elaborarea de materiale didactice care sprijină implementarea curriculumului revizuit

(ghiduri, resurse educaționale pentru elevi și cadre didactice), în special cele de tipul

resurselor educaționale deschise.

Realizarea de studii tematice privind aplicarea curriculumului revizuit și achizițiile

competențelor cheie cu focalizare pe copiii și tinerii din minoritatea roma, copii din medii

dezavantajate socio-economic, din mediul rural și copii/tineri cu dizabilități.


Perfecționarea profesională specializată pentru personalul didactic din învățământul

preuniversitar în vederea extinderii unor practici manageriale noi, a utilizării TIC în procesul

de predare, a promovării unor servicii educaţionale de calitate orientate pe nevoile elevilor, a

furnizării unor programe de calitate pentru educația timpurie, pentru prevenirea și reducerea

timpurie a părăsirii școlii, a utilizării metodelor activ-participative de educaţie bazate pe noul

curriculum centrat pe competenţe cheie şi pe nevoile elevilor, în special în cazul personalului

care lucrează cu copiii aparținând grupurilor vulnerabile, inclusiv copii aparținând minorității

roma, copii cu nevoi speciale, copii din comunitățile dezavantajate socioeconomic

Evaluarea și validarea competențelor obținute de cadrele didactice/ personalul de sprijin prin

rute alternative de formare

Promovarea unor măsuri integrate de mobilitate pentru personalul didactic (de exemplu, cu

programul Erasmus +). Sunt avute în vedere intervenții care valorifică rezultatele mobilităților

anterioare ale personalului didactic (susținute din ERASMUS+) în vederea completării

perfecționării continue a acestuia în relație cu domeniile de formare stabilite în cadrul AP6, în

cadrul PI


___________________________________________________________

87

Alte măsuri care vin în sprijinul îndeplinirii obiectivelor specifice stabilite în cadrul acestei PI

(ex activități de formare care promovează incluziunea, activități de formare în aria elaborării

de resurse educaționale deschise pentru facilitarea implementării curriculumului revizuit,

activități de formare pentru echipele manageriale în aria monitorizării impactului măsurilor

privind creșterea accesului la educație etc)

Axa Prioritara 7 - Asistenţa Tehnica

Suma alocata totala:

286.276.051 Euro pentru regiunile mai puţin dezvoltate

18.590.933 Euro pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov

În vederea asigurarii unui cadru coerent şi unitar de funcţionare a instituţiilor responsabile cu

gestionarea Fondului Social European în perioada 2014-2020, axa de asistenţa tehnica din cadrul

POCU va acoperi nevoile de finanţare pentru implementarea în bune condiţii a Programului

Operaţional Capital Uman, prin acoperirea cheltuielilor cu personalul.

În acest sens, axa de Asistenţa Tehnica a POCU va acţiona în complementaritate cu Programul

Operaţional Capacitate Administrativa şi Programul Operaţional Asistenţa Tehnica în ceea ce

priveşte aranjamentele procedurale, respectiv existenţa unei grile de salarizare unice pentru

personalul implicat în managementul şi controlul FESI, existenţa unor criterii comune de recrutare a

personalului etc.

Programul Operațional Capacitate Administrativă (PO CA)

POCA va promova crearea unei administrații publice moderne, capabilă să faciliteze dezvoltarea

socio-economică, prin intermediul unor servicii publice competitive, investiții și reglementări de

calitate, contribuind astfel la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Pentru a putea îndeplini

acest rol, administrația publică are nevoie de resurse umane competente și bine gestionate, un

management eficient și transparent al utilizării resurselor, o structură instituțional-administrativă

adecvată, precum și de proceduri clare, simple și predictibile de funcționare. O astfel de

administrație trebuie să fie capabilă să ofere decidenților politici instrumentele necesare

fundamentării și implementării unor politici publice în interesul cetățenilor. Optimizarea administrației

este o condiție importantă pentru punerea în aplicare a oricărei schimbări structurale către o creștere

inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

POCA 2014-2020 se adresează tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare ale României. În cadrul

Programului vor putea obține finanțare următoarele tipuri de beneficiari: autorități și instituții publice

centrale, autorități administrative autonome, ONG-uri, parteneri sociali, instituțiile de învățământ

superior acreditate și de cercetare, Academia Română, autorități și instituții publice locale de la

nivelul județelor și municipiilor, autorități și instituții publice locale beneficiare ITI, instituțiile din

sistemul judiciar.


___________________________________________________________

88

Alocarea financiară a programului din Fondul Social European pentru perioada 2014-2020 este de

553,19 milioane de euro.

Bugetul POCA 2014-2020 este structurat pe 3 axe prioritare, după cum urmează:

Administrație publică și sistem judiciar eficiente, cu o alocare financiară de 326,38 de

milioane de euro (59%);

Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente, cu o alocare financiară de

187,69 de milioane de euro FSE (33,93%);

Asistență tehnică, cu o alocare financiară de 39,11 de milioane de euro (7,07%).

Axa prioritară 1 - Administrație publică și sistem judiciar eficiente

Obiectivul specific 1.1 - Dezvoltarea și introducerea de

sisteme și standarde comune în administrația publică

ce optimizează procesele decizionale orientate către

cetățeni și mediul de afaceri în concordanță cu SCAP

Exemple de acțiuni:

Planificarea strategică și bugetarea pe programe la

nivel central

Dezvoltarea de sisteme și instrumente de

management

Îmbunătățirea politicilor publice și creșterea calității reglementărilor

Simplificarea procedurilor administrative și reducerea birocrației pentru cetățeni și mediul de

afaceri prin simplificarea poverii administrative ce afectează mediul de afaceri și simplificarea

procedurilor administrative pentru cetățeni

Măsuri pentru susținerea ONG-urilor și a partenerilor sociali

Dezvoltarea competențelor și cunoștințelor personalului din autoritățile și instituțiile publice

(inclusiv decidenți politici)

Obiectivul Specific 1.2 - Dezvoltarea și implementarea de politici și instrumente unitare și

moderne de management al resurselor umane;


Cadru legal și instituțional privind managementul resurselor umane

Instrumente moderne de management al resurselor umane pentru creșterea

profesionalismului și a atractivității administrației publice

Obiectivul Specific 1.3 - Dezvoltarea și implementarea de sisteme standard și instrumente

moderne și eficiente de management la nivelul instituțiilor din sistemului judiciar


___________________________________________________________

89


Sistem de management strategic și operațional, integrat, prin care să fie asigurate deciziile

cheie ce privesc administrarea justiției

Capacitate instituțională consolidată la nivelul sistemului judiciar pentru creşterea

performanţei instituţionale, inclusiv pentru continuarea punerii în aplicare a noilor coduri

Obiectivul Specific 1.4 - Creșterea transparenței și responsabilității sistemului de achiziții

publice în vederea aplicării unitare a normelor și procedurilor de achiziții publice și reducerea

neregulilor în acest domeniu


Măsuri care urmăresc să îmbunătățească cadrul legal și instituțional în domeniul achizițiilor

publice

Sprijin pentru măsuri care să vizeze îmbunătățirea pregătirii și managementului procedurilor

de achiziții publice, și asigurarea executării corecte a contractelor

Dezvoltarea competențelor și cunoștințelor personalului din autoritățile și instituțiile publice

(inclusiv decidenți politici)

Axa prioritară 2 - Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente

Obiectivele specifice ale axei prioritare 2 vor sprijini susținerea unui management performant la

nivelul autorităților și instituțiilor publice locale, creșterea transparenței, eticii și integrității la nivelul

autorităților și instituțiilor publice, precum și îmbunătățirea accesului și a calității serviciilor furnizate

de sistemul judiciar, inclusiv prin asigurarea unei transparențe și integrități sporite la nivelul acestuia.

Obiectivul Specific 2.1 - Introducerea de sisteme și standarde comune în administrația

publică locală ce optimizează procesele orientate către beneficiari în concordanță cu SCAP


Planificare strategică și financiară

Sprijinirea introducerii de instrumente, procese de management la nivel local

Măsuri pentru susținerea organizațiilor non-guvernamentale și a partenerilor sociali

Dezvoltarea abilităților personalului din autoritățile și instituțiile publice locale (inclusiv a

factorilor de decizie la nivel politic)

Obiectivul Specific 2.2 - Creșterea transparenței, eticii și integrității în cadrul autorităților și

instituțiilor publice


Măsuri de creștere a transparenței în administrația public

Mecanisme administrative (audit, control, control managerial intern)


___________________________________________________________

90

Capacitatea administrativă de a preveni și a reduce corupția

Educație anticorupție

Obiectivul Specific 2.3 - Asigurarea unei transparențe și integrități sporite la nivelul

sistemului judiciar în vederea îmbunătățirii accesului și a calității serviciilor furnizate la

nivelul acestuia.


Consolidarea planurilor de formare a personalului din sistemul judiciar raportat la noul cadru

legislativ şi evoluţia practicii judiciare.

Elaborarea de materiale suport pentru formare precum ghiduri, manuale, instrumente IT (e-

learning, sisteme audio-video, aplicații mobile etc.) etc.;

Organizarea de conferințe, seminarii, stagii de formare și specializare pentru formarea

profesională a personalului de la nivelul sistemului judiciar și a practicienilor dreptului

Dezvoltarea şi aplicarea de politici îmbunătățite de acordare a asistenţei juridice, de evaluare

a calităţii şi monitorizare a asistenţei.

Organizarea de campanii de informare, educație juridică și conștientizare

Dezvoltarea și diversificarea paletei de servicii de consiliere și asistență juridică adecvate

nevoilor cetățeanului

Promovarea și consolidarea metodelor alternative de soluționare a litigiilor prin derularea de

campanii de informare a justițiabililor și magistraților, acțiuni de formare a practicienilor;

Îmbunătățirea activității de executare a hotărârilor judecătorești

Dezvoltarea sistemelor informatice necesare asigurării unui grad sporit de transparenţă şi

accesibilitate a serviciilor furnizate de sistemul judiciar

Axa prioritară 3 - Asistență tehnică

Scopul măsurilor vizate prin intermediul axei prioritare 3 este de a sprijini punerea în aplicare a

structurilor necesare și a capacității administrative care sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor

definite, fiind condiții prealabile pentru implementarea eficientă și cu succes a PO CA. Asistența

tehnică va avea ca scop, de asemenea, să sprijine continuu procesele de management, pregătirea,

punerea în aplicare, monitorizarea, evaluarea, managementul financiar, publicitatea, controlul și

protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene și cele naționale, urmărind atingerea

obiectivelor programului operațional.


Asigurarea suportului necesar Autorităţii de Management pentru implementarea diferitelor

etape ale PO CA;

Activităţi de publicitate și informare specifice PO CA


___________________________________________________________

91

Programul Operațional Regional (POR)

Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 este succesorul Programului Operațional

Regional 2007-2020 și unul dintre programele prin care România va putea accesa fondurile

europene structurale și de investiții provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională

(FEDR), în perioada 2014-2020.

Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale și

Administrației Publice în calitate de Autoritate de Management, a fost adoptat de Comisia

Europeană (CE) pe data de 23 iunie 2015.

Viziunea strategică privind nevoile de dezvoltare cărora trebuie să le răspundă POR 2014-2020 are

la bază analiza situației economice și sociale a regiunilor României (în Strategia Naţională pentru

Dezvoltare Regională 2014-2020), care a dus la identificarea principalelor probleme:

Cercetare-dezvoltare și inovare: transfer limitat al rezultatelor cercetării în piață și nivel

scăzut de asimilare a inovării în firme,

IMM: sector al IMM-urilor insuficient dezvoltat, cu impact negativ asupra competitivității

economiilor regionale. Principalele puncte slabe ale sectorului IMM-urilor, în documentele de

programare strategică națională, sunt:

o gradul redus de cultură antreprenorială – reflectat prin densitatea relativ scăzută a

afacerilor în toate regiunile,

o reziliența scăzută a noilor afaceri – 2/3 dintre întreprinderile noi dispar de pe piață în

primul an de viață.

Eficiență energetică: consumuri energetice nesustenabile și potențial de economisire ridicat

în infrastructurile publice, inclusiv clădiri publice și clădiri rezidențiale.

Mediu: nivel de poluare ridicat în zonele urbane.

Dezvoltare urbană: zone urbane degradate, vacante sau neutilizate corespunzător în orașele

din România.

Resurse de patrimoniu: resurse valoroase de patrimoniu cultural slab valorificate.

Turism: potențial turistic valoros, echilibrat distribuit teritorial – alternativă pentru revigorarea

zonelor mai puțin dezvoltate/izolate.

Infrastructură rutieră : gradul scăzut de accesibilitate al anumitor zone ale ţării, care are drept

consecinţă o atractivitate scăzută şi investiţii extrem de reduse.

Infrastructura socială și pentru educație: infrastructurile educaționale, de sănătate și de

servicii sociale subdimensionate împiedică incluziunea socială și dezvoltarea capitalului

uman.

Cadastru: nivel scăzut al înregistrărilor cadastrale, care afectează implementarea politicilor

privind dezvoltarea socio-economică a comunităților locale.


___________________________________________________________

92

Capacitate administrativă: nevoia întăririi capacității administrative a Autorității de

Management a POR, a Organismelor de Implementare a POR și a beneficiarilor, pentru o

bună implementare a POR.

Aceste direcții de acțiune au fost corelate cu direcțiile de acțiune strategică menționate de Comisia

Europeană în ceea ce privește finanțarea din Fondurile Europene Structurale și de Investiții, prin

Fondul European pentru Dezvoltare Regională în perioada 2014-2020:

Inovare şi cercetare;

Agenda digitală;

Sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri);

Economie cu emisii reduse de carbon.

POR 2014–2020 își propune ca obiectiv general creșterea competitivității economice și

îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale, prin sprijinirea dezvoltării

mediului de afaceri, infrastructurii și serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel încât

acestea să își poată gestiona în mod eficient resursele și să își valorifice potențialul de inovare și de

asimilare a progresului tehnologic.

Aceste obiective sunt traduse în 11 axe prioritare (plus o axă de asistență tehnică), care au în total o

alocare estimată de 8,25 miliarde euro, din care 6,7 miliarde de euro reprezintă sprijinul UE, prin

Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), iar 1,5 miliarde de euro - contribuția

națională:

Axa prioritară 1: Promovarea transferului tehnologic

Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii

Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon

Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile

Axa prioritară 5: Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a

patrimoniului cultural

Axa prioritară 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională

Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului

Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale

Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul

urban

Axa prioritară 10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale

Axa prioritară 11: Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în cadastru şi

cartea funciară

Axa prioritară 12: Asistență tehnică


___________________________________________________________

93

Axa Prioritară 1 - Promovarea transferului tehnologic

Suma alocată - 206,51 mil euro

Tipuri de activități

crearea, modernizarea şi extinderea infrastructurilor de inovare şi transfer tehnologic,

inclusiv dotare

Potențiali beneficiari

Entități juridic constituite care desfășoară sau își creează o infrastructură cu rol de transfer

tehnologic

Axa Prioritară 2 - Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii

Suma alocată - 877.11 mil euro FEDR


construcția/ modernizarea și extinderea spațiului de producție/servicii IMM, inclusiv dotare cu

instalații, echipamente (inclusiv sisteme IT), utilaje, mașini, inclusiv noi tehnologii crearea/

modernizare/ extinderea incubatoarelor/ acceleratoarelor de afaceri, inclusiv dezvoltarea

serviciilor aferente


IMM uri

Axa Prioritară 3 - Sprijinirea creșterii eficienței energetice în clădirile publice

Suma alocată - 2374.57 mil eur


eficiență energetică a clădirilor publice, inclusiv măsuri de consolidare a acestora

eficiență energetică a clădirilor rezidențiale, inclusiv măsuri de consolidare a acestora

investiții în iluminatul public


___________________________________________________________

94

măsuri pentru transport urban (căi de rulare/ piste de bicicliști/ achiziție mijloace de transport

ecologice/ electrice, etc.)


autorități publice centrale și locale

Axa Prioritară 4 - Dezvoltare urbană durabilă

Suma alocată - 1386.86 mil euro


măsuri pentru transport urban (căi de rulare/ piste de bicicliști/ achiziție mijloace de transport

ecologice/ electrice, etc.)

revitalizarea zonelor urbane (reconversia și refuncționalizarea terenurilor abandonate, etc.)

acțiuni integrate pentru comunități marginalizate prin: clădiri pentru activități educative,

culturale și recreative; facilități destinate utilizării publice, cum ar fi: zone verzi de mici

dimensiuni, piețe publice, scuaruri, părculețe etc.; străzi urbane și utilități de bază la scară

mică.

infrastructura de educație (creșe, grădinițe, licee tehnologice, școli profesionale și tehnice)


autorități publice locale mediul urban

Axa Prioritară 5 - Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural



restaurarea, protecția și valorificarea patrimoniului cultural


autorități publice locale

autorități publice centrale

ONG uri

unități de cult

parteneriate


___________________________________________________________

95

Axa Prioritară 6 - Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală



reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene care asigura conectivitatea, directa

sau indirecta cu reteaua TEN T

construcţia / reabilitarea / modernizarea şoselelor de centură cu statut de drum judeţean

aflate pe traseul drumului judetean respectiv


autorități publice locale (CJ)

Axa Prioritară 7 - Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului



valorificarea economică a potențialului turistic balnear

valorificarea economică a potențialului turistic cu specific local

infrastructură turistică publică de agrement



parteneriate

Axa Prioritară 8 - Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale



construcţia de spitale

regionale

reabilitarea/modernizarea/

dotarea cu echipamente a


___________________________________________________________

96

spitalelor judeţene de urgenţă

reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii de servicii medicale (ambulatorii,

unităţi de primiri urgenţe)

construirea/reabilitarea/modernizarea/ dotarea centrelor comunitare de intervenţie integrată

reabilitare/ modernizarea/ dotarea infrastructurii de servicii sociale fără componentă

rezidențială construcţie/reabilitare de locuinţe de tip familial, apartamente de tip familial,

locuinţe protejate etc.



furnizori de servicii sociale de drept public și privat, acreditați conform legii

parteneriate

Axa Prioritară 9 - Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban



Acțiuni integrate prin:

Construirea/reabilitare/modernizare locuinţelor sociale

Investiţii în infrastructura de sănătate, educație şi servicii sociale

Stimularea ocupării - activităţi de economie socială

Activităţi de dezvoltare comunitară integrată - activităţi de informare, consiliere


Parteneriate (grup de acțiune locală) între:

Unităţi administrativ‐teritoriale (APL)

Furnizorii de servicii sociale de drept public sau privat, acreditaţi conform legii

ONG‐uri

Axa Prioritară 10 - Îmbunătățirea infrastructurii educaționale



construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii educaţionale antepreșcolare

(creșe), preșcolare (gradinițe) și a celei pentru învățământul general obligatoriu (școli I‐

VIII)

reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii școlilor profesionale, liceelor

tehnologice


___________________________________________________________

97

reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaţionale universitare


unităţi administrativ‐teritoriale (APL)

instituţii de învăţământ superior de stat

Axa Prioritară 11 - Cadastru și înregistrarea proprietăților în zonele rurale din România



Proiect major elaborat pentru o implementare in trei faze:

Integrarea datelor existente și extinderea înregistrării sistematice in zonele rurale ale

României;

Servicii îmbunătățite de înregistrare cadastrală;

Management, Strategie și Tactici;


ANCPI

Axa Prioritară 12 - Asistență tehnică

Suma alocată -221.28 mil euro


sprijinirea Autorităţii de Management şi a Organismelor Intermediare pentru implementarea

diferitelor etape ale POR;

activităţi de publicitate şi informare specifice POR


autoritatea de management POR

organisme intermediare POR

Programul Operațional Competitivitate (POC)

Programul Operațional Competitivitate (POC) susține investiții menite să răspundă nevoilor și

provocărilor legate de nivelul redus al competitivității economice, în special în ceea ce privește (a)

sprijinul insuficient pentru cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) și (b) infrastructura subdezvoltată de


___________________________________________________________

98

TIC și implicit servicii slab dezvoltate, poziționându‐se astfel ca un factor generator de intervenții

orizontale în economie și societate, de natură să antreneze creștere și sustenabilitate.

Alăturarea celor doi vectori – Cercetare‐Dezvoltare‐Inovare și Tehnologia Informaţiei şi a

Comunicaţiilor – în cadrul aceluiași program operațional este justificată strategic de rolul multiplicator

al acestor domenii și de sprijinul direct prin care acestea contribuie la obiectivele de specializare

inteligentă si promoveaza noi oportunități de creștere, în special într‐un număr limitat de domenii

prioritare concentrate pe avantajele comparative ale României.

Investițiile dedicate consolidării cercetării, dezvoltării tehnologice și a inovării ale PO Competitivitate

le continuă pe cele începute în perioada 2007‐2013, ale căror rezultate deja încep să devină

vizibile, dar sunt mai mult orientate către implicarea sectorului privat în activități de CDI, stimularea

parteneriatelor între sistemul public de cercetare și actorii privați, orientarea către piață și transferul

tehnologic și o mai mare expunere a cercetării românești pe plan internațional. Proiecte majore,

precum Extreme Light Infrastructure ‐ Nuclear Physics (ELI‐NP) sau Centrul Internațional de

Studii Avansate privind Sistemele Fluviu‐Deltă‐Mare (DANUBIUS – RI) vor fi de asemenea

finanțate prin PO Competitivitate.

Următoarele domenii de specializare inteligentă au fost identificate în cadrul Strategiei Naționale de

Cercetare Inovare 2014‐2020 și vor fi susținute prin POC:

bioeconomie.

tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, spaţiu și securitate.

energie, mediu și schimbări climatice.

eco-nano-tehnologii și materiale avansate.

Axa Prioritară 1 - Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare în sprijinul competitivității economice și dezvoltarii afacerilor

Suma alocată:

716.309.236,00 Europentru regiunile mai puțin dezvoltate - 43.884.366 Euro rezervă de

performanță)

177.551.724,00 Euro pentru Regiunea București-Ilfov (regiune mai dezvoltată) - 14.322.208

Euro rezerva de performanță

Priorități de Investiții

1.1. Promovarea investițiilor în C&I, dezvoltarea de legături și sinergii între întreprinderi, centrele de

cercetare și dezvoltare și învățământul superior, în special promovarea investițiilor în dezvoltarea de

produse și de servicii, transferul de tehnologii, inovarea socială, ecoinovarea și aplicațiile de servicii

publice, stimularea cererii, crearea de rețele și de grupuri și inovarea deschisă prin specializarea

inteligentă, precum și sprijinirea activităților de cercetare tehnologică și aplicată, liniilor pilot,


___________________________________________________________

99

acțiunilor de validare precoce a produselor, capacităților de producție avansate și de primă

producție, în special în domeniul tehnologiilor generice esențiale și difuzării tehnologiilor de uz

general

Acțiunea 1.1.1: Mari infrastructuri de CD

Acțiunea 1.1.2: Dezvoltarea unor reţele de centre CD, coordonate la nivel naţional şi

racordate la reţele europene şi internaţionale de profil și asigurarea accesului cercetătorilor

la publicații științifice și baze dedate europene și internationale

Acțiune 1.1.3: Crearea de sinergii cu acţiunile de CDI ale programului-cadru ORIZONT 2020

al Uniunii Europene şi alte programe CDI internaționale

Acțiune 1.1.4: Atragerea de personal cu competențe avansate din străinătate pentru

consolidarea capacității CD

1.2. Îmbunătățirea infrastructurilor de cercetare și inovare (C&I) și a capacităților pentru a dezvolta

excelența în materie de C&I și promovarea centrelor de competență, în special a celor de interes

european, prin conectarea acestora cu structuri existente sau emergente de clusterizare care

urmăresc inovarea și dezvoltarea economică, într‐un mod care răspunde nevoilor de dezvoltare în

care sunt interesate comunitățile în care acestea se dezvoltă

Acțiunea 1.2.1: Stimularea cererii întreprinderilor pentru inovare prin proiecte de CDI

derulate de întreprinderi individual sau în parteneriat cu institutele de CD și universități, în

scopul inovării de procese și de produse în sectoarele economice care prezintă potențial de

creștere

Acțiune 1.2.2: Instrumente de creditare și măsuri de capital de risc în favoarea IMM-urilor

inovative și a organizațiilor de cercetare care răspund cererilor de piață

Acțiune 1.2.3: Parteneriate pentru transfer de cunoştinţe (Knowledge Transfer Partnerships)

Axa Prioritară 2 - Tehnologia Informației și Comunicației (TIC) pentru o economie digitală competitivă

Suma alocată:

• 555.101.935,00 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate (34.008.072 Euro rezervă de

performanță)

• 75.097.813,00 Euro pentru Regiunea București-Ilfov (regiune mai dezvoltată) - 4.552.434

Euro rezerva de performanță

Priorități de Investiții

2.1. Extinderea conexiunii în bandă largă și difuzarea rețelelor de mare viteză, precum și sprijinirea

adoptării tehnologiilor emergente și a rețelelor pentru economia digitală; incluziune digitală, cultură

online și e‐sănătate

• Acțiunea 2.1.1 Îmbunătățirea infrastructurii în bandă largă și a accesului la internet


___________________________________________________________

100

2.2. Dezvoltarea produselor și serviciilor TIC, a comerțului electronic și a cererii de TIC;

1. • Acțiunea 2.2.1 Sprijinirea creșterii valorii adăugate generate de sectorul TIC și a inovării în

domeniu prin dezvoltarea de clustere

2. • Acțiunea 2.2.2 Sprijinirea utilizării TIC pentru dezvoltarea afacerilor, în special a cadrului de

derulare a comerțului electronic

2.3. Consolidarea aplicațiilor TIC pentru guvernare electronică, e‐learning

Acțiunea 2.3.1 Consolidarea și asigurarea interoperabilității sistemelor informatice dedicate

serviciilor de e‐guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viața cetățenilor și

întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing guvernamental și a comunicării media sociale,

a Open Data şi Big Data

Acțiunea 2.3.2 Asigurarea securității cibernetice a sistemelor OS 2.4 TIC și a rețelelor

informatice

Acțiunea 2.3.3 Îmbunătățirea conținutului digital și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul

e‐educație, e‐incluziune, e‐sănătate și e‐cultură

Programul Operațional Asistență Tehnică (PO AT)

POAT 2014-2020 are drept scop asigurarea unui proces de implementare eficientă şi eficace a

Fondurilor Europene Structurale și de Investiții în România în conformitate cu principiile şi regulile de

parteneriat, programare, evaluare, comunicare, management, inclusiv management financiar,

monitorizare şi control, pe baza responsabilităţilor împărţite între Statele Membre şi Comisia

Europeană.

Obiectivul global al POAT 2014-2020 este de a asigura capacitatea şi instrumentele necesare

pentru o eficientă coordonare, gestionare şi control al intervenţiilor finanţate din Fondurile Europene

Structurale şi de Investiţii, precum şi o implementare eficientă, bine orientată şi corectă a POAT,

Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) şi a Programului Operaţional Competitivitate

(POC).

Programul se bazează pe cadrul general descris de prevederile Acordului de Parteneriat iar

abordarea strategică POAT este corelată cu documentele strategice relevante la nivel european şi

național, respectiv cu prevederile specifice domeniului de AT reieşite din Strategia Europa 2020,

Planul Naţional de Reformă 2013-2014, precum şi cu Strategia pentru consolidarea capacității

administrației publice din România 2014-2020.

POAT 2014-2020 fiind proiectat să răspundă prevederilor Regulamentului 1303/2013 stipulate la Art.

59, va oferi sprijin pentru: pregătire, gestionare, monitorizare, evaluare, informare și comunicare,

colaborare în rețea, soluționare a reclamațiilor, control și audit.

POAT 2014-2020 este proiectat ţinând cont de noua arhitectură a sistemului de coordonare,

gestionare şi control al FESI, cu patru autorităţi de management în cadrul MFE și își propune să

sprijine aspectele orizontale pentru toate PO finanțate din FESI, iar pentru cele trei programe


___________________________________________________________

101

finanțate din FEDR/FC aflate în directa gestionare a MFE (POIM, POC și POAT), să acorde

asistenţă aspectelor specifice implementării acestora.

POAT a fost aprobat de către Comisia Europeană în data de 18.12.2014.

Pachetul financiar total pentru programul operațional este stabilit la suma de 212 765 958 EUR, ea

urmând să fie asigurată din următoarele linii bugetare specifice:

200 510 639 EUR (FEDR — Regiuni mai puțin dezvoltate);

12 255 319 EUR (FEDR — Regiuni mai dezvoltate).

Următoarele axe prioritare sunt sprijinite de programul operațional:

Axa prioritară 1 „Întărirea capacității beneficiarilor de a pregăti și implementa proiecte

finanțate din FESI și diseminarea informațiilor privind aceste fonduri”;

Axa prioritară 2 „Sprijin pentru coordonarea, gestionarea şi controlul FESI”

Axa prioritară 3 „Creșterea eficienței resurselor umane implicate în sistemul de coordonare,

gestionare şi control al FESI în România”

Axa Prioritară 1 - Întărirea capacității beneficiarilor de a pregăti și implementa proiecte finanțate din FESI și diseminarea informațiilor privind aceste fonduri

Suma alocată:

73.839.812,00 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate

4.795.200,00 Euro pentru Regiunea București-Ilfov (regiune mai dezvoltată)

Obiectivul specific 1.1. Întărirea capacității beneficiarilor de proiecte finanțate din FESI de a pregăti

şi implementa proiecte

În cadrul acestui obiectiv specific este prevăzut spriijin orizontal pentru beneficiarii FESI și assitență

specifică pentru beneficiarii POAT, POIM și POC și sunt avute în vedere următoarele grupe de

acțiuni:

1.1.1 Instruire orizontală pentru potențialii beneficiari și beneficiarii FESI si instruire specifică

pentru beneficiarii POAT, POIM și POC, atât în faza de identificare și elaborare a proiectelor,

cât și în faza de implementare a 4 acestora, care se va realiza pe bază de analize pentru

identificarea nevoilor de formare.

1.1.2 Sprijin pentru dezvoltarea şi punerea în practică de asistenţă orizontală pentru

beneficiarii FESI prin realizarea de activități care conduc la dezvoltarea capacităţii de

management de proiecte cum ar fi: elaborarea și îmbunătățirea ghidurilor de bune practici;

help desk și asistență pentru implementarea proiectelor etc. Totodată, în cadrul acestei

acțiuni se va acorda asistenţă specifică pentru beneficiarii POAT, POIM și POC, în principal

pentru help desk și asistență pentru identificare, pregătirea și implementarea proiectelor,


___________________________________________________________

102

precum și sprijin pentru dezvoltarea portofoliilor de proiecte, prioritate având beneficiarii

proiectelor majore și strategice din POIM care vizează infrastructura de mediu, protecţia

mediului și managementul riscurilor. Se va acorda de asemenea sprijin pentru coordonarea

implementării strategiilor Investitițiilor Teritoriale Integrate și planurilor integrate de dezvoltare

ale polilor de creștere.

Obiectivul specific 1.2. Asigurarea transparenței și credibilității FESI și a rolului Politicii de

Coeziune a UE

În cadrul acestui obiectiv specific vor fi avute în vedere următoarele acțiuni:

1.2.1. Diseminarea informaţiilor şi derularea activităţilor de informare şi publicitate cu privire

la FESI şi la POAT, POIM şi POC. Totodată, sunt finanțate acţiunile de informare şi

promovare pentru lansarea perioadei de programare post 2020 atât pentru Acordul de

Parteneriat, cât și pentru viitoarele programele operaționale aferente domeniilor vizate de

POIM și POC. Totodată se va acorda sprijin Centrului de Informare privind FESI și rețelei

teritoriale formată din 41 de puncte de informare (câte unul la nivelul fiecărui județ). Rețeaua

de informare va fi utilizată pentru operaţionalizarea mecanismului “ghişeu unic” pentru IMM

‐uri care va oferi informații comprehensive și accesibile privind posibilitățile de finanțare din

FESI și alte fonduri, precum și consiliere întreprinzătorilor

1.2.2. Dezvoltarea culturii parteneriale pentru coordonarea şi gestionarea FESI, consolidarea capacității instituţionale a partenerilor implicați în acest proces. Sprijinul va viza organizarea și funcționarea mecanismului de coordonare instituțională pentru Acordul de Partneriat (Comitetul de Coordonare pentru Managementul Acordului de Partneriat, Subcomitetele de coordonare tematice și Grupurile de lucru funcționale), precum și pentru alte comitete, grupuri de lucru, rețele care vor fi înființate pentru tematici cu impact asupra FESI sau coordonării instrumentelor de finanțare europene

Axa Prioritară 2 - Sprijin pentru coordonarea, gestionarea şi controlul FESI

Suma alocată:



Obiectivul specific 2.1. Îmbunătățirea cadrului de reglementare, strategic şi procedural pentru

coordonarea și implementarea FESI

Prin POAT 2014‐2020 se va asigura cadrul și instrumentele adecvate pentru implementarea și

monitorizare eficientă FESI, astfel încât sistemul să poată funcționa eficient și să poată identifica la

timp și soluționa deficiențele care pot bloca implementarea programelor și proiectelor finanțate din

FESI.

Acest obiectiv specific se va realiza prin intermediul următoarele acțiuni:


___________________________________________________________

103

2.1.1. Activități pentru îmbunătățirea cadrului și condițiilor pentru coordonarea și controlul

FESI și pentru gestionarea POAT, POIM și POC, atât prin asigurarea sprijinului logistic, cât

și prin asistenţă pentru elaborarea de analize, studii, strategii, documente metodologice,

sondaje legate de procesul de programare, implementare, monitorizare și control la nivel

orizontal. În acest proces, o atenţie sporită se va acorda temelor orizontale cu impact asupra

FESI, precum achizițiile publice, conflictul de interese, incompatibilitățile, nereguli, fraudă etc.

Asistenţa se va concretiza şi în sprijin pentru realizarea de schimburi de experiență și acțiuni

de diseminare de bune practici atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, care să permită

identificarea celor mai bune soluții și abordări comune pentru probleme orizontale în directă

relație cu implementarea FESI, precum și sprijin comprehensiv în procesul de pregătire

pentru intervențiile finanțate din perioada de programare post‐2020, precum și în procesul

de închidere a perioadei de programare 2007‐2013, pentru a permite o tranziție facilă între

perioade. La nivel specific POAT, POIM și POC, se asigură sprijinirea pregătirii, selecţiei,

auditului şi monitorizării activităţilor realizate pentru implementarea acestor programe,

precum şi pregătirea, selecţia, evaluarea, auditul, monitorizarea și verificarea proiectelor

finanțate de aceste programe.

2.1.2. Realizarea evaluărilor prevăzute în planul de evaluare al Acordului de Parteneriat și a

evaluărilor prevăzute în planurile de evaluare de la nivelul POAT, POIM și POC, formarea

profesională a întregului personal implicat în evaluarea FESI, dezvoltarea unei reţele de

comunicare şi informare privind evaluarea care poate acoperi atât cererea, cât și oferta de

evaluare, interconectarea la rețelele similare europene și internaționale, promovarea

corespunzătoare a conceptului de evaluare și a rezultatelor evaluărilor şi realizarea

schimburilor de experiență în domeniul evaluării.

Obiectivul specific 2.2. Dezvoltarea și menținerea unui sistem informatic funcțional și eficient

pentru FSC, precum și întărirea capacității utilizatorilor săi

Având în vedere necesitatea asigurării unui management financiar credibil al programelor

operaţionale, POAT 2014‐2020 va sprijini funcţionarea sistemului de management şi control prin

dezvoltarea unui nou sistem informatic unitar SMIS 2014+ pentru PO finanțate din FSC (cu excepția

POCTE). Acest sistem informatic va avea aplicații conexe, precum MySMIS 2014 (e‐Cohesion),

care va oferi utilizatorilor servicii online cu privire la completarea electronică a cererii de finanţare,

cererii de rambursare şi a raportului de progres, asigurând în acest fel colectarea datelor de la

solicitanţii finanţării nerambursabile, dar şi schimbul electronic de informaţii între aceştia şi instituţiile

implicate în gestionarea FESI.

Acest obiectiv specific se va realiza prin intermediul următoarei acțiuni:

2.2.1. Dezvoltarea, îmbunătăţirea şi mentenanţa SMIS 2014+, MYSMIS 2014 şi a altor

aplicaţii conexe acestora, precum şi a reţelei digitale şi sprijinirea unităţii centrale SMIS

2014+, a reţelei de coordonatori şi instruirea utilizatorilor acestor sisteme informatice.

Complementar, se va asigura conectarea tuturor actorilor instituționali, implicați în

coordonarea, gestionare și controlul FSC, în cadrul rețelei private a SMIS 2014+. Totodată,


___________________________________________________________

104

se urmăreşte asigurarea funcţiei de help‐desk pentru utilizatorii SMIS 2014+, MySMIS

2014 şi ai noilor aplicații informatice care vor fi dezvoltate.

și naționale.

Axa Prioritară 3 - Creșterea eficienței resurselor umane implicate în sistemul de coordonare, gestionare şi control al FESI în România

Suma alocată:



Obiectivul specific 3.1. Dezvoltarea unei politici îmbunătățite a managementului resurselor umane

care să asigure stabilitatea, calificarea și motivarea adecvată a personalului care lucrează în cadrul

sistemului de coordonare, gestionare și control al FESI.

Resursa umană din cadrul sistemului de coordonare, management și control al FESI este un factor

esențial în implementarea atât a proiectelor, cât și a programelor, în scopul de a asigura atingerea

obiectivelor acestora. Așa cum se menționează în Acordul de Partneriat, se are în vedere aplicarea

unei politici orizontale de resurse umane pentru personalul din sistemul instituțional de coordonare,

gestionare și control al FESI, inclusiv pentru programelor operaționale din cadrul Obiectivului de

Cooperare Teritorială Europeană. Acest obiectiv specific se va realiza prin intermediul următoarele

acțiuni:

3.1.1. Sprijin pentru implementarea unei politici orizontale de resurse umane activitățile urmând să

se focalizeze pe realizarea de analize, strategii și evaluări care să fundamenteze activitatea de

management a resurselor umane şi să conducă la dezvoltarea de concepte, instrumente și

mecanisme de natură să sprijine activitatea de management a resurselor umane la nivelul sistemului

de coordonare, gestionare și control al FESI. Se au în vedere măsuri diferențiate pe nivele de

management, în conformitate cu gradul de responsabilitate și nivelul de decizie, complexitatea

sarcinilor, numărul de angajați din subordine etc. Totodată, se va sprijini identificarea nevoilor de

formare și a competențelor necesare funcționării eficiente a sistemului, urmând a se realiza analize

ale nevoilor de formare pentru personalul din cadrul sistemul de coordonare, gestionare și control al

FESI și asigurarea instruirii conform planului de instruire adecvat nevoilor la nivelul fiecărei structuri.

3.1.2. Asigurarea resurselor financiare pentru remunerarea personalului din sistemul de coordonare

și control al FESI (MFE și DLAF, inclusiv structurile suport ale acestora, precum și ACP, AA,

structurile dedicate FESI din cadrul ANRMAP și UCVAP/CVAP și alte structuri implicate în sistemul

de coordonare și control al FESI, dacă va fi cazul) și din sistemul de management al POAT, POIM și

POC.


___________________________________________________________

105

3. Instrumente financiare și organisme

Două instituţii financiare au fost desemnate să gestioneze schema de garantare: Fondul de

Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor

pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM). Aceste două instituţii financiare sunt

deocamdată singurele înregistrate de Banca Naţională a României în Registrul Special al

Instituţiilor Financiare Nebancare ce operează pe piaţa de garanţii bancare din România.

Necesitatea dezvoltării unui instrument financiar care să crească accesibilitatea solicitanţilor

PNDR la sistemul de credit al instituţiilor financiar bancare de pe piaţă pentru obţinerea de

credite pentru cofinanţarea contribuţiei private a condus la crearea unor scheme de garantare a

creditelor pentru beneficiarii măsurilor de investiţii private cofinanţate de FEADR finanţate din

PNDR:

(i) schema de garantare pentru agricultură şi (ii) schema de garantare pentru IMM-uri.

3.1. Institutii si organisme judetene

NR. CRT. INSTITUłIE / ORGANISM / ORGANIZAłIE CONTACT

1. Consiliul Județean Dolj Adresa: Palatul Administrativ,

Strada Unirii, nr. 19, Craiova

Telefon: 0251/408 200

Fax: 0251/408 241

E-mail: [email protected]

2. Instituția Prefectului Județului Dolj Adresa: Craiova, str. Unirii nr.

19, 200585, jud. Dolj

Telefon: +040251-414.424,

413.895, 416.703

Fax: +040251-411.210

E-mail:

[email protected]

3. Agenția pentru Protecție a Mediului Dolj Adresa: Craiova, Str. Petru

Rareș, nr. 1.

Telefon: 0251/530.010

[email protected]

4. Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud-Vest

Oltenia

Adresă: Craiova, Str.Unirii,

nr.19, cam. 86, 87, 40

Telefon: 0251/419496,

0251/418240,

0251/414904

5. Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de

Muncă Dolj

Str. Eugeniu Carada nr. 13A

0251/306100

6. Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și

Familie Dolj

Str. Unirii nr.10

0251/417213, 0251/417401

7. Direcția pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Adresă: Craiova, Str. Brestei,

mailto:[email protected]



http://www.institutii-publice.ro/?institution=467



___________________________________________________________

106

Dolj nr. 21

Telefon: 0251/411.037

8. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Adresă: Craiova, Str. Păltiniș,

nr. 2, Telefon: 0251/595.655

9. Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și

Patrimoniul Cultural Național Dolj

Str. Ion Maiorescu, nr.10

0251/123417, 0251/124457,

0251/466008

10. Directia de Sanatate Publica B-dul Maresal Antonescu nr.

60

0251/132964, 0251/124930,

0251/124884, 0251/132275,

0251/132705

11. Direcția Generală a Finanțelor Publice Dolj Str. Mitropolit Firmilian nr.2

Direct- 0251/413969,

0251/413969, 0251/410683,

0251/410643

12. Inspectoratul pentru Situații de Urgență al

județului Dolj

Adresă: Strada Henry Ford, nr.

14, Telefon: 0251.510.126

13. Directia Judeteana de Statistica Str. Fratii Buzesti, nr. 18

0251/ 132374, 0251/133725,

0251/133960

14. FNGCIMM Str. Vasile Conta, nr.47, et.1,

jud. Dolj

Telefoane: 0251-415.089;

0251-596350; 0351-420136;

0788-086.866

Fax: 0251-415.089

15. Agentia Domeniilor Statului Str. Brestei nr. 26, Craiova

0251/414917, 021/3124623

16. Directia Judeteana pentru Tineret si Sport Str. Gheorghe Doja nr. 2

0251/431806

17. Directia Sanitar-Veterinara Str.Fantana Popova, nr.30

0251/428590, 0251/428791

18. Directia Silvica Str. Iancu Jianu nr. 15

0251/192080, 0251/420252,

0251/421298, 0251/421363

19. Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si

Cartografie

Str. Brestei nr.26

0251/418018, 0251/413128,

0251/414286

20. OTIMMC Craiova Str. Sf. Apostoli nr. 72

0251/510785











___________________________________________________________

107

3.2. Instituții si organisme nationale

PROGRAM

OPERAłIONAL

AUTORITATE DE

MANAGEMENT

ORGANISME

INTERMEDIARE

COORDONATOR

MINISTRUL FINANłELOR PUBLICE

Programul Operațional

Infrastructură Mare


Dezvoltare Capital Uman


Competitivitate


Asistenţă Tehnică


Capacitate Administrativă

Ministerul Fondurilor

Europene

Oficiul Teritorial pentru

Întreprinderi Mici, Mijlocii și

Cooperație Craiova

Str. Sf. Apostoli nr. 72

0251/510785

Autoritatea Naţională pentru

Cercetare Ştiinţifică, Biroul

Regional CRAIOVA

Str. Stefan cel Mare, nr. 12

tel/fax:0351 43 94 40

Organism Intermediar POS

Mediu CRAIOVA

Str. Stefan cel Mare, nr. 12, etaj

2, Craiova

Tel/fax: 0351/43 16 43

[email protected],

Organismul Intermediar

Regional POS DRU Regiunea

Sud Vest, Str. Traian

Demetrescu nr. 14, CRAIOVA

Tel: 0351 442202,

Fax: 0351 442203

[email protected]

Unitatea Regională pentru POS

DRU Sud Est (Educatie)

CRAIOVA, str. Brestei nr 97

Tel: 0251 422 175, 421 659,

Fax 0251 421 824,

[email protected]

Agenţia pentru Dezvoltare

Regională Sud-Vest Oltenia

CRAIOVA

Str. Unirii, nr.19, 200585

Craiova

Tel: +40251-414.904, 412 780

Programul Operational

Regional

Ministerul Dezvoltarii

Regionale și Administrației

Publice

Programul Național de

Dezvoltare Rurala (PNDR)

Ministerul Agriculturii și

Dezvoltării Rurale





___________________________________________________________

108

Fax: +40251-419.496

3.4. Linkuri utile

LINKURI UTILE PROGRAMELE OPERAȚIONALE

AM pentru Programul Operațional

Regional

www.inforegio.ro


Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane

www.fseromania.ro


Sectorial Cresterea CompetitivităŃii

Economice

amposcce.minind.ro


Sectorial Dezvoltarea CapacităŃii

Administrative

modernizare.mai.gov.ro


Sectorial Mediu

www.mmediu.ro/proiecte_europene_pos.htm


Sectorial Transport

www.mt.ro

AM pentru Programul NaŃional de

Dezvoltare Rurală

www.madr.ro

Programele de Cooperare Teritorială

Europeană

www.infocooperare.ro

Autoritatea pentru Coordonarea

Instrumentelor Structurale

www.fonduri-ue.ro

Linkuri utile din România

Guvernul Romaniei www.guv.ro

Ministerul Economiei si FinanŃelor www.mefromania.ro Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor

Publice si LocuinŃelor

www.mdlpl.ro

Portalul autorităŃii de managemet

pentru cadrul de sprijin comunitar

anaf.mfinante.ro/wps/portal

Ministerul Internelor si Reformei

Administrative

www.mira.gov.ro

Ministerul Muncii, Familiei si

EgalităŃii de Sanse

www.mmuncii.ro

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării

Rurale

www.madr.ro

Ministerul Transporturilor www.mt.ro

Ministerul EducaŃiei si Cercetarii www.edu.ro

Ministerul ComunicaŃiilor si

Tehnologiei InformaŃiei

www.mcti.ro

Ministerul Mediului si Dezvoltării

Durabile

www.mmediu.ro


___________________________________________________________

109

Curtea de Conturi a Romaniei www.rcc.ro

Ministerul pentru Intreprinderi Mici si

Mijlocii, ComerŃ, Turism si Profesii

Liberale

www.mimmctpl.ro

AsociaŃia Municipiilor din Romania www.amr.ro

Organismul Intermediar pentru

Energie

oie.minind.ro

FederaŃia AutorităŃilor Locale www.falr.ro

Uniunea Consiliilor JudeŃene din

Romania

www.uncjr.ro

AsociaŃia Comunelor din Romania www.acor.ro

AsociaŃia Oraselor din Romania www.aor.ro

AgenŃia de PlaŃi pentru Dezvoltare

Rurală si Pescuit

www.apdrp.ro

AgenŃia NaŃională pentru Pescuit si

Acvacultură

www.anpa.ro

AgenŃia pentru Dezvoltare Regională

1 Nord Est

www.adrnordest.ro

AgenŃia NaŃională pentru ProtecŃia

Mediului

www.anpm.ro

Institutul European din Romania www.ier.ro

Link-uri utile din UE

Comisia Europeană

www.europa.eu

Parlamentul European www.europarl.europa.eu

DelegaŃia Comisie Europene in

Romania

www.infoeuropa.ro

Consiliul MunicipalităŃilor si

Regiunilor din Europa

www.ccre.org


___________________________________________________________

110

CAPITOLUL VII- PLAN DE ACTIUNEPLAN DE ACȚIU

Plan de acțiune locală

1.1.Infrastructură

PROIECTUL / ACȚIUNEA ÎNCADRARE FINANȚARE

1.1. Planificarea si programarea activităților de dezvoltare si modernizare a infrastructurii

1.1.1. Afilierea la Grupul de Acțiune Locală

Segarcea și întocmirea Strategiei de Dezvoltare

Locala a Comunei 2014 2020

PNDR, buget local, fonduri guvernamentale

1.1.1. Realizare Cadastru General în comuna Podari,

jud. Dolj

Buget Local

Buget de stat

Alte programe

1.2 Modernizare infrastructură de utilități

1.2.1. Modernizarea sistemului de iluminat stradal si

a rețelei electrice

- extindere rețea iluminat public

PNDR

Buget local

Buget de stat

1.2.2. Înființarea rețelei publice de alimentare cu apă

în toată comuna

PNDR

Buget local

Buget de stat

1.2.2. Înființarea rețelei publice de canalizare în toată

comuna

PNDR

Buget local

Buget de stat

1.3 Reabilitare infrastructură rutieră

1.3.1. Intreținerea, modernizarea si reabilitarea

tuturor străzilor din comună

Buget local

Buget de stat

PNDR

1.3.2. Reabilitarea și modernizarea podețelor de pe

raza comunei Podari

Buget local

Buget de stat

PNDR

1.3.3. Amenajarea unei variante ocolitoare a comunei PNDR

Buget local

Buget de stat

1.3.4. Drumuri de exploatație agricolă PNDR

Buget local

Buget de stat

1.3.5. Construirea de parcări Buget local

1.4 ÎmbunătăȚirea si dezvoltarea infrastructurii de comunicații

1.4.1. Realizarea unui sistem integrat informatic al

Primăriei Podari

Programul Operațional Competitivitate


___________________________________________________________

111

1.2. Învățământ și cultură


2.1 Construirea, modernizarea instituțiilor de administrație, învățământ, cultură si sport

2.1.1 Construirea unei grădinițe cu

program prelungit

PNDR

Investiții în educație,

formare și formare

profesională pentru

competențe și învățare

pe tot parcursul vieții

2.1.6 Înființare Cămin Cultural, sat Podari PNDR

2.1.7 Modernizarea infrastructurii de IT

in scolile din comunei Podari

PNDR

2.1.8 Modernizarea Bibliotecii Comunale Podari si achizitie de fond

de carte, dotare cu echipamente IT

Buget Local

Alte fonduri

PNDR

2.1.9 Reabilitare, modernizare Biserici com. Podari Buget Local

Alte fonduri

PNDR

2.1.9 Achiziția de utilaje necesare Gospodăririi Comunale Buget Local

Alte fonduri

2.1.10 Dotări Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Buget Local

Alte fonduri

2.1.11 Conservarea si punerea in valoare a

culturii, obiceiurilor, tradițiilor si folclorului local

Buget Local

Alte fonduri

PNDR

2.1.12 Modernizare Bază Sportivă – teren fotbal din sat Podari PNDR

2.1.13 Promovarea evenimentelor

festivaliere

Buget local

Alte fonduri

2.1.14 Reabilitare infrastructură rețea educațională, comuna Podari Buget local

Alte fonduri

Program Operațional

2.1.15 Înființare creșă, comuna Podari Buget local

Alte fonduri


2.1.16 Modernizare/ dotare infrastructură rețea educațională, comuna

Podari

2.2 Promovarea si valorificarea diversității culturale în educație

2.2.1 Sprijinirea agenților economici care investesc in cresterea

calității resurselor umane

Buget de stat

Alte fonduri


___________________________________________________________

112

2.2.2 Susținerea și dezvoltarea unei formații locale de dansuri

populare tradiționale

Buget Local

PNDR

Buget de stat

2.2.3 Promovarea unor programe de

formare sau reconversie profesională

adaptate la cerințele pieței muncii

Buget de stat


2.2.4 Organizarea de schimburi de

experiență intre diversii actori ai

dezvoltării

PNDR – Măsura de

COOPERARE

2.2.5 Promovarea potențialului cultural

al comunei prin mass media, brosuri de

popularizare, pag. web, etc.

Alte fonduri

PNDR

Buget local


___________________________________________________________

113

1.3. SĂNĂTATE, SERVICII SOCIALE SI INCLUZIUNE SOCIALĂ


3.1 Dezvoltarea infrastructurilor de sănătate si asistență socială

3.1.2. Construire cantină de ajutor social PNDR

Buget local

Buget de stat

Alte fonduri

3.1.2. Înființare și dotare corespunzătoare cu echipamente și mobilier

cabinete medicale specializate

PNDR

Buget local

Buget de stat

Alte fonduri

3.1.2. Înființare Serviciu de îngrijire la domiciliu pentru persoanele

vârstnice

PNDR

Buget local

Buget de stat

Alte fonduri

3.1.5 Implicarea societății civile in dezvoltarea si modernizarea

infrastructurii, in special a infrastructurii sociale sociale

Alte fonduri

3.1.7. Inființarea unui centru de zi pentru personae varstnice Buget local

Alte fonduri

PNDR

3.1.7. Inființarea unui Centru de Tineret, cu dotarile aferente PNDR

Buget local

Alte fonduri

3.1.8. Implementarea de programe de asistență pentru persoanele in

varstă

Buget local

Alte fonduri

3.2.1. Susținerea activă a ONG-urilor Buget local

3.2 Parteneriat public-comunitate în scopul dezvoltării si diversificării serviciilor sociale

3.2.2. Stimularea dialogului intre sectorul public si cel privat Buget local

3.2.4. Instruirea persoanelor/grupurilor vulnerabile in dezvoltarea

unei mici afaceri


CAPITAL UMAN

3.2.5. Sprijinirea agenților economici care

investesc in cresterea calității resurselor umane


CAPITAL UMAN

3.3 Dezvoltarea serviciilor sociale si sprijinirea diversificării ONG-urilor potrivit problemelor

3.3.1. Sprijin acordat implementării unor politici proactive de

combatere a somajului

Buget de stat

3.3.2. Promovarea programelor de combatere a sărăciei in special in

grupurile defavorizate

Buget de stat

3.3.3. Promovarea incluziunii sociale in mediile defavorizate, inclusiv

rromi si eliminarea excluziunii sociale prin campanii de informare

Buget de stat

3.3.4. Identificarea si monitorizarea copiilor aflați in situații de risc Buget local

Buget de stat

Alte fonduri

3.3.5. Dezvoltarea gamei de servicii pentru


___________________________________________________________

114

persoanele cu handicap

3.3.6. Intărirea rolului Primăriei ca centru de comunicare si informare

in sprijinul promovării programelor economice, sociale si culturale,

prin comunicare bidirecțională cetățean-funcționar public;

Alte fonduri

3.3.7. Cresterea gradului de calificare funcționarilor din serviciile

publice, prin urmarea unor cursuri de perfecționare, pentru cresterea

calității serviciilor publice

Alte fonduri

3.3.8. Modernizarea si ameliorarea calității

serviciilor sociale

Bugetul de stat

3.3.9. Promovarea programelor de combatere a sărăciei in special in

grupurile defavorizate

Buget local

Buget de stat

3.3.10. Implementarea unei campanii impotriva violenței domestice Buget de stat

3.3.11. Dezvoltarea gamei de servicii pentru persoanele cu handicap Buget de stat

Alte fonduri

3.3.12. Atragerea de medici de familie si de

specialitate prin oferirea de facilități si locuințe

Buget local

Alte fonduri


___________________________________________________________

115

1.4.MEDIU SI CALITATEA LOCUIRII

Proiectul / Acțiunea Încadrare finanțare

4.1 Modernizarea, reabilitarea si dezvoltarea fondului existent de locuințe

4.1.5. Acordarea de terenuri pentru locuințe și gospodării pentru

tineri și personal didactic, medical, administrativ (persoane

nedomiciliate permanent în comuna Podari)

Alte fonduri

4.1.5. Inceperea lucrărilor pentru protejarea clădirilor de

patrimoniu

Alte fonduri

4.2 Îmbunătățirea calităȚii mediului

4.2.1. Program pentru realizarea unui sistem eficient de

gestionare a deseurilor

MASTERPLAN

4.2.3. Împăduriri, modernizări peisagistice Buget local

Alte fonduri

4.2.3. Programe educaționale si de instruire a populației Buget local

Alte fonduri

4.2.4. Introducerea unui sistem de colectare

selectivă a deseurilor

Alte fonduri

DEZVOLTARE ECONOMICĂ

Proiectul / AcȚiunea Încadrare finanțare

5.1 Cresterea economiei locale prin crearea unui spațiu competitiv pentru investiții comerciale,

rezidenȚiale si de afaceri

5.1.1. Consolidare si modernizare Piața

Agroalimentară

Buget local

Buget de stat

5.1.1. Înființarea unei piețe EN GROS Buget local

PNDR

Buget de stat

5.1.3. Facilitarea accesului la programe de

updatare tehnologică sau retehnologizare conform normelor U.E.

(tehnologii curate, tehnologii care reduc impactul activității

economice asupra mediului inconjurător)

Buget de stat

5.2 Atragerea de investiții

5.2.1. Acordarea de facilități si stimulente

investitorilor

Buget local

5.2.2. Extinderea rețelelor de utilități in zonele previzibil viitoare

zone țintă pentru investitori

Buget local

Buget de stat 5.2.3. Promovarea si prezentarea pe site-ul

Primăriei a firmelor mici

Buget local

Alte fonduri


___________________________________________________________

116

5.2.4. Elaborarea si implementarea unei campanii de marketing in

scopul promovării comunității

Alte fonduri

5.2.5. Promovarea si dezvoltarea prin proiecte a unui brand economic

al comunei Podari legat de specificul local

Buget local

Alte fonduri

5.2.6. Cooperarea intre actorii dezvoltării locale in vederea atragerii de

investitori

Alte fonduri

5.2.7. Stimularea dezvoltării serviciilor de

consultanță in diverse domenii manageriale si de investiții

Alte fonduri

5.2.8. Sprijinirea investiȚiilor in surse alternative

de energie

Buget local

5.3 Identificarea si susținerea parteneriatelor public-private

5.3.1. Alocare coordonată a terenurilor pentru viitoarele activități

comerciale, servicii publice, transport, locuințe, educație, sănătate,

protecția mediului, astfel incat o activitate specifică să nu dăuneze altei

activități din punct de vedere al

amplasamentului, volumelor si distanțelor;

Buget local

Buget de stat

5.3.2. Promovarea cooperării locale, regionale, naționale si

internaționale

Buget local

Alte fonduri

5.3.4. Clarificarea situației juridice a unor terenuri sau imobile care in

prezent nu au un proprietar bine definit

Buget local

6.1 Dezvoltarea infrastructurii existente de petrecere a timpului liber

6.1.1 Modernizarea parcurilor existente

PNDR

Alte fonduri

6.1.2 Imbunătățirea posibilităților de

agrement in parcurile existente

PNDR

Buget local

Buget de stat

6.1.3 Modernizare baza de agrement Alte fonduri

6.1.4 Diversificarea ofertei pentru

petrecerea timpului liber: identificare si

amenajare spații

Buget local

Buget de stat

PNDR

6.1.5 Amenajarea si dotarea locurilor de

joacă

Buget local

Buget de stat

PNDR

Alte fonduri

6.2 Dezvoltarea de servicii turistice

6.2.1 Dezvoltarea serviciilor si

infrastructurii de agrement si sport

Buget local

Buget de stat

PNDR

6.2.2. Editarea unei brosuri turistice Buget local

6.2.3 Diversificarea posibilităților de cazare Buget de stat

PNDR

6.2.4 Promovarea unui circuitului turistic

Alte fonduri


___________________________________________________________

117

CAP.VIII- MONITORIZARE ŞI EVALUARE

Implementarea strategiei de dezvoltare locală prin intermediul instituţiilor existente.

În principiu, aceasta reprezintă statutarea instituţională a sarcinilor de planificare a dezvoltării

locale dezvoltare locală ca activitate curentă a primăriei comunei Podari prin departamentele

existente. Avantajul acestei organizări este lipsa structurilor paralele; dezavantajul este deseori că

organizaţiile nu au capabilitatea îndeplinirii unor sarcini importante şi coordonarea cu alte

organizaţii se poate dovedi a fi dificilă. Modelul poate fi nepotrivit în special în cazul în care

aceste organizaţii trebuie să îndeplinească sarcini noi sau trebuie să îşi schimbe sistemele sau

procedurile. Astfel la nivelul primăriei se poate constitui o Unitate de Management a strategiei

care trebuie să fie formată din personal cu expertiză si experienţă relevante, din compartimentele

specializate ale Primăriei comunei Podari , pentru fiecare din aspectele relevante pentru

administrarea strategiei:

- Asigurarea coordonării orizontale intersectoriale şi interdepartamentale;

- Asigurarea capacităţii tehnice privind managementul proiectelor cu finanţare europeană; -

Dezvoltarea strategică şi spaţială a oraşului;

- Planul multianual de investiţii;

- Procesul de achiziţii publice;

- Asigurarea finanţării;

- Asigurarea informării şi consultării publice;

- Asigurarea monitorizării şi evaluării impactului şi progreselor în implementare;

- Asigurarea dezvoltării serviciilor publice.

Înfiinţarea unei Agenţii de implementare a strategiei

Această agenţie are un mandat bine stabilit de a asigura managementul şi de a superviza

implementarea unui plan de acţiuni. De asemenea, în mod curent, are o identitate legală/juridică,

un sistem separat de contabilitate, o conducere reprezentativă, responsabilă cu supervizarea, în

timp ce sarcinile sunt implementate de personalul profesional si administrativ. O astfel de agenţie

este vizibilă; poate de asemenea să aibă putere importantă, se poate preta la programe şi activităţi

pe termen mediu şi lung; este puţin supradimensionată pentru programele şi activităţile pe

termen scurt. Un astfel de model este adoptat în general de organizaţiile de dimensiuni mai mari,

care dispun şi de resursele financiare necesare susţinerii acestei entităţi.


___________________________________________________________

118

Implementarea strategiei prin Unităţile de Implementare a proiectelor

Acesta este un model deseori folosit de Banca Mondială sau Uniunea Europeană. Această unitate

îşi dezvoltă mandatul de obicei din cadrul unui departament principal din administraţia publica.

Avantajul este o organizaţie şi un sistem de contabilitate dedicat; dezavantajul este apariţia unei

structuri paralele. Categoriile principale de responsabilităţi pe care UIP trebuie să le acopere

sunt:

-Managementul şi coordonarea implementării proiectului;

-Asigurarea coordonării tehnice;

-Asigurarea activităţilor privind finanţarea;

-Asigurarea activităţii de achiziţii publice necesare proiectului;

-Asigurarea activităţilor de monitorizare, evaluare şi control privind implementarea şi a

raportărilor aferente;

-Asigurarea legalităţii activităţilor şi documentelor;

-Asigurarea informării şi consultării publice şi a secretariatului.

Implementarea strategiei prin intermediul unui Consorţiu Comunitar

Acest model denumit generic, “Consorţiul”, reprezintă o structura comunitară participativă prin

reprezentare a tuturor factorilor interesaţi în procesul dezvoltării la nivel local împreună cu

partenerii externi. Consorţiului îi revin sarcini suplimentare: nu doar pregătirea planului, ci şi

implementarea acestuia. Consorţiul poate dobândi o identitate separată, astfel devenind o agenţie

descrisă anterior sau poate acţiona ca un comitet de conducere pentru un cadru organizaţional

similar cu cele descrise anterior.

Monitorizarea şi evaluarea strategiei sunt procese corelate şi interdependente. În contextual

ciclului politicilor publice, monitorizarea şi evaluarea depind de etapele de identificare,

formulare a problemei şi de cea a alegerii celei mai bune alternative. Monitorizarea este procesul

de colectare periodică şi analiză a informaţiei cu scopul de fundamenta procesul de luare a

deciziei de către cei abilitaţi, asigurând transparenţa în luarea deciziei şi furnizând o bază pentru

viitoarele acţiuni de evaluare.

Monitorizarea evoluţiei implementării strategiei şi a planurilor de acţiuni este în principiu o

practică formală puţin cunoscută şi asumată în mediul instituţional public.

Pe de altă parte această sarcină presupune resurse considerabile alocate (sisteme de colectare,

prelucrare şi raportare) şi o pregătire specifică (definirea indicatorilor cantitativi si calitativi,

corelat cu potenţialele surse de colectare/ producere a acestora). Monitorizarea furnizează


___________________________________________________________

119

informaţia necesară evaluării. Pentru a putea monitoriza implementarea strategiei şi pentru a

aprecia performanţele ei în raport cu obiectivele stabilite, este necesară stabilirea unui set de

indicatori. Pentru acurateţea datelor obţinute în urma procesului de monitorizare este necesară o

colectare sistematică şi atentă a indicatorilor. Modalitatea de colectare şi corectitudinea datelor

sunt importante în condiţiile în care monitorizarea activează ca un sistem de avertizare timpurie

şi adesea punctează probleme sau arii care au nevoie de evaluare Construirea unui sistem de

monitorizare al strategiei de dezvoltare este necesară, pentru a urmări în mod continuu

implementarea şi pentru a putea acţiona rapid şi eficient în cazul apariţiei unor eventuale

probleme. Monitorizarea şi evaluarea implementării Strategiei se va efectua folosind un sistem

unic bazat pe indicatori calitativi şi cantitativi.

Primăria comunei Podari va utiliza strategia de dezvoltare în vederea asumării unei abordări

locale a dezvoltării integrate. Această abordare implică un proces complex de integrare a

demersurilor de planificare şi implementare pe următoarele niveluri:

→ La nivelul documentelor care fundamentează: dezvoltarea strategică, dezvoltarea spaţială şi

programul de investiţii publice aferente.

→ La nivelul domeniilor/sectoarelor care conduc la dezvoltare locală: accesibilitatea fizică,

deservirea cu utilităţi şi servicii, locuirea, dezvoltarea economică, calitatea mediului şi vieţii

locale etc.;

→ La nivelul entităţilor instituţionale care cooperează în vederea atingerii obiectivelor

dezvoltării locale;

→ La nivelul sectoarelor implicate în dezvoltarea locală: sectorul public, sectorul privat şi

comunitatea;

→ Din perspectiva necesităţii asigurării colaborării pe verticală şi orizontală;

→ Din perspectiva dezvoltării interne simultan cu dezvoltarea rolului regional.

Impactul strategiei va fi evaluat în ceea ce priveşte eficacitatea sa de a adresa problemele

comunei şi de a dezvolta structuri pentru angajarea comunităţii locale în procesele de dezvoltare.

Pentru asigurarea impactului durabil al strategiei, abordarea integrată va fi consolidată printr-un

proces de consultare continuă cu comunitatea locală asupra priorităţilor viitoare, precum şi cu

beneficiarii proiectelor, implicaţi în evaluarea succesului proiectelor.

Strategia va fi monitorizată prin intermediul unor rapoarte semestriale/anuale întocmite de către

Compartimentul Fonduri Europene. În raport se va preciza:

- stadiul în care se află diversele acţiuni programate pentru perioada pe care se face raportarea;

- indicatorii care descriu caracteristicile măsurabile ale acţiunilor din plan;


___________________________________________________________

120

- revizuirea acţiunilor, acolo unde este cazul timpul estimat până la îndeplinirea acţiunilor;

-alte aspecte.

În vederea realizării activităţilor de monitorizare este esenţială existenţa unui grafic al

desfăşurării în timp a proiectelor precum şi a unui set de indicatori de monitorizare şi evaluare.

Activitatea de monitorizare a Strategiei are un caracter sistematic şi include elaborarea în baza

indicatorilor de monitorizare a rapoartelor anuale de progres şi a raportului final de evaluare

după ultima etapă de implementare.

Evaluarea este aprecierea activităţilor sau a rezultatelor implementării Strategiei, utilizând

informaţiile obţinute pe parcursul monitorizării.

Evaluarea face o analiză a modului de implementare a Strategiei şi eficienţei acesteia. Evaluarea

răspunde la întrebările: care este efectul, impactul activităţilor realizate şi în ce măsură rezultatul

răspunde aşteptărilor.

Strategia va fi evaluată anual prin intermediul:

- rapoartelor de monitorizare;

- unui raport privind gradul de atingere a indicatorilor stabiliţi în Planul de Acţiune;

- organizarea unei întâlniri anuale, la care va participa personalul, partenerii, reprezentanţi ai

beneficiarilor şi ai comunităţii, unde vor fi comunicate şi evaluate rezultatele implementării

Planului de Acţiune.

Evaluarea implementării strategiei se bazează pe compararea gradului de atingere a ţintelor

propuse iniţial cu situaţia dezvoltării judeţului la diferite momente.

Evaluarea va fi realizată de către aceeaşi echipă care realizează şi activitatea de monitorizarea

Strategiei, din cadrul Compartimentului Fonduri Europene.

Activitatea de evaluare se concretizează într-un raport de evaluare care va conţine situaţia

indicatorilor de evaluare.

În funcţie de aceste rapoarte, se vor lua decizile privind eventuale modificări sau actualizări ale

prevederilor Strategiei. Este recomandat ca, la perioade mai mari de timp sau în cazul unor

schimbări socio-economice sau administrative majore să se efectueze revizuiri ale strategiei.


___________________________________________________________

121

CONCORDANŢA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE

Politicile judeţene

Strategia de dezvoltare a comunei Podari se raportează la

documentele judeţene similare și contribuie la consolidarea

strategiei județene. Strategia de dezvoltare economico-

socială a județului Dolj își propune dezvoltarea durabilă şi

echilibrată a judeţului Dolj prin crearea şi susţinerea unui

mediu economico-social competitiv, stabil, sănătos şi

diversificat, care să asigure creşterea economică continuă

şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor judeţului.

Se constată că obiectivele prevăzute în strategia de dezvoltare locală a comunei Podari se

integrează în obiectivele la nivel județean, concentrându-se pe particularitățile locale.

Politicile regionale

Strategia de dezvoltare a comunei Podari se raportează la obiectivele Planului de Dezvoltare

Regională a Regiunii Sud-Vest Oltenia şi contribuie, prin asumarea propriilor obiective, la

atingerea celor regionale.

Problemele sociale complexe, cele economice şi de mediu caracteristice regiunii şi cărora aceasta

trebuie să le facă faţă, necesită acţiuni comune ale autorităţilor publice, organizaţiilor şi

diverselor agenţii în acord cu planurile de acţiune şi strategiile proprii.

În ansamblul ei, Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii Sud-Vest Oltenia, subliniază

necesitatea dezvoltării competitivităţii economiei, a transportului. protejarea mediului

înconjurător, dezvoltarea capitalului uman și a turismului.

Aşadar, Strategia de dezvoltare a comunei Podari îşi asumă obiectivele stabilite la nivel regional

şi îşi coordonează priorităţile şi măsurile astfel încât să contribuie la atingerea acestora.


___________________________________________________________

122

Politicile naţionale

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) CSNR oferă un cadru coerent pentru cei care

elaborează politici, programe şi planuri de implementare.

Viziunea Cadrului Strategic Naţional de Referinţă este „O Românie competitivă, dinamică şi

prosperă”.

Viziunea Strategică abordează nevoile de dezvoltare socio-economică, propune soluţii pentru

disparităţile sociale cu care se confruntă România şi sprijină strategiile UE de dezvoltare.

CSNR are în vedere următoarele priorităţi tematice:

-dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene;

-creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;

-dezvoltarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman din România;

-consolidarea unei capacităţi administrative eficiente.

Având în vedere direcţiile strategice propuse în cadrul prezentului document se poate observa

suprapunerea totală a Strategiei de dezvoltare a comunei Podari pe priorităţile Cadrului Strategic

Naţional de Referinţă.

Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României prevede ca obiectiv naţional pentru

orizontul temporal „Sprijinirea dezvoltării economice şi sociale echilibrate teritorial şi durabile a

regiunilor României corespunzător nevoilor şi resurselor lor specifice prin concentrarea asupra

polilor de creştere; îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale şi a mediului de afaceri pentru a

face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a

le vizita, a investi şi a munci.” Obiectivele strategice şi priorităţile locale ale comunei Podari se

aliniază la obiectivele Strategiei naţionale de Dezvoltare Durabilă a României, respectiv :

-Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii prin corelarea educaţiei şi învăţării pe

tot parcursul vieţii cu piaţa muncii,

-Reducerea decalajului existent faţă de alte state membre ale UE cu privire la infrastructura de

mediu, atât din punct de vedere cantitativ cat si calitativ, prin servicii publice eficiente, cu luarea

in considerare a conceptului dezvoltării durabile şi a principiului « poluatorul plăteşte »


___________________________________________________________

123

-Atingerea nivelului mediu al UE în privinţa eficienţei economice, sociale şi de mediu a

transporturilor şi realizarea unor progrese substanţiale în dezvoltarea infrastructurii de transport,

-Asigurarea funcţionării eficiente şi în condiţii de siguranţă a sistemului energetic naţional.

Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României, la care se raportează Strategia de

Dezvoltare a comunei Podari este dezvoltată în concordanţă cu Strategia de Dezvoltare Durabilă

a Uniunii Europene şi cu obiectivele pe care România şi le-a asumat prin Tratatul de Aderare

România – Uniunea Europeană, Planul Naţional de Dezvoltare , Cadrul Strategic Naţional de

Referinţă , Strategia post-aderare a României şi Raportul asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale

Mileniului.

a comunei podari, judeȚul dolj pentru perioada 2016- · strategia de dezvoltare locală a comunei...

Documents