a 12 planeta

~

ENIGME

..~.

colecthl fenomenelor stranii .. ,

colecfia i~t.mplirilor en.igmatice

colecfia realului ingemanat cu fantasticul

colectia frontierelor cunoasterii .'. ,

I

t[

I.rI,.;.I

I

!

rL.- ,

ZECHARIA SITCHIN

A DOUASPREZECEA.. ow

PLANETA

ALDO PRESS

THE TWELFTHPLANETby

Zecharia Sitchin

Editor ALDO PRESS s.r.t, Bucure~ti

Copyright«J1976 by Zecharia Sitchin

TraducereCristian Banu

Descrierea CIP a ]J~b"otecii NaponaleSITCHIN,.ZECIIARIA. ' .

, A douasprezecea planetii i ZechariaSitchin- Bucure~ti:AIdo Press, 1999 .

. 448 p.: il.; 20 cm-{Zona)Bibliogr.ISBN 973-97079-9-8

573.5

Informalii ~i comen~i ramburs:

C. P. 76-161, Bucure~ti, 77450, Romania.

cf qiUpJdraqaprrilfed print sa osocietateButanG~V

B-dJI Tudor VladmJrescu; nr. 31, sector 5; BiJcure$1i, ROMANIA. Telelon: 335.93.18; 335.97.47

, . . Fax: 337.33.77

'.- - _._-

~~,: '~"'''.:;.':' ..,' ,: .'!., "0 OJ' I

Multumiri,

I

\

I

I~

!

Autorul dore~tesa-~iexprime multumirile celor care, maibine de un secol, au descoperit, descifrat, tradus ~iexplicat tex-tele ~irelicvele Orientului Antic ~i,de asemenea, numeroaselorinstitutii, precum ~ipersonalului acestora, care au pus la dispo-zitia autorului textele ~iilustratiile ce stau la baza acestei dirti.

Autorul dore~tesa multumeasca in mod special urmatoa-relor institutii: New York Public Library (Oriental Division);Research Library (Reading Room ~i Oriental Students Room) a .

British Museum; Research. Library, de la Jewish TheologicalSeminary din New York; lucratorilor ~i custodelui. British Mu-seum, pentru asistenta acordata la procUrarea fotografiilor ~iimaginilor reproduse in aceasta carte; directoru.lui Vordera-sia-tisches Museum, Staatliche Museen, din Berlinul de Est; Mu-zel!lui Universitalii Philadelphia; Reunion des Musees Natio-naux, France (Musee du Louvre); curatorului Muzeului Ant~chi~talilor din Aleppo; U.S. National Aeronautics and Space Ad-ministration (NASA). .

, .IIfrt

"...'..- ' ,. -

~ --_' "_'.,,,._ ,,0.'.--"----._----._-- -~ -...--

!jI

1_-

I

I

I.t1t

Cuprins

Nota autorului ;.:...~ ; 9

Prolog: Geneza ~ ..11

Capitolul I. Ve~nictiltnceput~ : 15Capitolul2. Civilizapanepreviizutii 27

Capitolul3. ZeiidinCer~ide pe Piimant 67Capitolul4. Sumer:Tiirfunulzeilor 103 .Capitolul5. Nefilimii:.Oameniicu rachete de foe 141

Capitolul6. A DouiisprezeceaPlanetii 185

Capitolul 7; Epopeea creatiei 217

Capitolul8. tmpiiriitiacerurilor : 249 "

Capitolul9. Aterizarea pe planeta Piimant 271

. CapiiolullO.Ora~elezeilor 297

Capitoluili. Revoltaanunnakilor ,' 325

Capitolul12. Facereaomului ...: 351Caoitolul13. Sffirsituloiimantenilor 379

Cappolul14. Cand zeii pleacii de pe Piimant 405

Capitolul15. Regatulde pe Piimant "'".433

Bibliografie ,445

I.1

...

L

Nota autorului

I

p ..

Sursa primara pentru versetele biblice din Vechiul Testa-ment, pe_care Ie-am utilizat in aceasta carte, este textul originalevreiesc: Trebuie spus de .Ia 'bun .inceput ca toate traducerileconsultate- principalele fiind mentionate la sf'ar~itul caqii -sunt doar atat, simple traduceri sau interpretari. Ceea ce contea-za pentru concluzia finaHi este ce spune originalul., . Pentru. versiunea finala, cea care este utilizata: in 'carteade fata, am comparat traducerile pe care Ie-am awt la indema-na ~i apoi cu textul original, utilizand ~i textele/pove~tile sume-riene ~i acadiene asemanatoare, pentru a obpne ceea ce eu con-sider a fi cea mai fidela varianta.

Analiza textelor sumeriene, asiriene, babiloniene ~i hititea angajat 0 ~ata intreaga de savanti, timp de'mai bine de unsecol. Descifrarea scrisului ~i a limbii a fost urmata de transcri-ere, transliteratie~i abia apoi de traducere. in multe cazuri, amputut alege intre diferitele traduceri ~i interpretari numai verifi-cand unele mult anterioare. in alte cazuri, cercetarile modemeau fost cele care au adus 0 lumina noua asupra variante~or ma~vechi. . '

D~ci lista textelor Orientului Antic care apare la s~itulacestei cfu1:icontine amt versiunile cele mai vechi, cat ~i pe cele,mal nOl,aHitun de 0 llsttl a pUOllcaJlllorsnmpnce m care aufost publicate cele ma~ interesante contnbutii la intelegereaacestor texte.

Autorul

12 ZECHARIA SITCHIN

Toti oamenii din vechime credeau in zei care au coborat pe Pa-mdnt ~i care se vor ridica II!ceruridupa ce i~i vor incheia meni-rea. Dar nu a fost acordata' niciodata credibilitate acestor texte,Bind taxate de oamenii de ~tiinta, inca de la inceput" ca 'fiinddoar legende. ' '

Scrierile Orientuluianti~, incluzand aici ~i numeroasetexte astronomice, vorbesc in mod explicit despre 0 planeta depe care au venit pe Pamant ace~ti astronauti sau "zei". Totu~i,cand oamenii de ~tiinta au descoperit, desciftat ~i transcris 0 lis-Hi antica a corpurilor cere~ti, planeta Plutonu fusese inca des-coperita (ea a fost localizata abia in 1930). Cum s~ accepte eiatunci dovada existentei a inca unui membru al sistemului nos-tru solar? Dar acum noi, care la fel ca cei din vech~me, cunoa~-tern ca mai exista planete ~i dupa Saturn, de ce sa hu acceptamantica dovada a existentei celei de-a douasprezecea planete?

Pe masura ce ne aventuram in spatiu, 0 privire proaspata~i 0 accejJtarea vechilor scripturi este mai mult decat actuaIa. "

Acum, ca astronautii no~triau aterizatpeLuna, iar navele noas-tre spatiale teleghidate exploreaza ~i alte planete, nu mai estechiar atat de imposibil de crezut ca 0 alta civilizatie, de pe 0alta planeta, mult mai avansata decat a noastra, a fost capabilasa-~itrimita astronautii,pePamant;candva, in trecut.. '

tittr-adevar,0 serie de scriitori au speculat ideea ca unelemonumente antice, cum ar fi piramidele sau sculpturile gigan-tice, trebuie sa fi fost facute de reprezentantiiunei alte civiliza-tii, mult mai avansate, care au'vizitat planeta noastra .,.. caci, cusiguranta, cum ar fiputut poseda omul priniitiv tehnologia n,e-cesara realizarii unor astf~lde constructii? Cum se face,'ca 'sadau alt exemplu, ca clvilizatia din Sumer a parut sainfloreasca, .UIU~\", 1I:1U1111\,,1U11 pll;;\"U1~Vl, 111 U1111i1I,;U i1plVi1pt; UVVV UI;; anI!

Dar, de,oarece ace~ti scriitori n-au .reu~it, in general, sa arate'dim!, cum ~i, mili presus de toate, de unde au venit ace~ti astro-

.nauti din vechime, intrebari,le lor provocatoare raman pure spe-culatii. "

A fost nevoie de treizeci de ani de cercetari, de intoarcerela sursele antice, de acceptare a acestora .ad litteram. pentru acrea in mintea mea un scenariu coerent ~i plauzibil aI' eveni-

, ._.._._--

A DouisprezeceaPlaneti 13

mentelor 'din vechime. A Douasprezecea Planeta Wpropunedeci sa ofere cititorului 0 poveste care sa raspunda la itlttebarilede mai sus..Dovezile aduse de mine consista, in primul rand,chiar din inse~itextele ~i'deseneleantice. ,

Am incercat in aceaSta carte sa descifrez 0 cosmogoniesofisticata care explica, poate la fel de bine ca ~iteoriile ~tiinti-fice modeme, cum s-ar fi putut forma sistemul nostru solar: 0planeta invadatoare a fost prinsa pe' orbita solara, iar Pamantul~i alte paTti ale sist~mului solar au fost' create. '. ' ,

Dovezile prezentate de mine includ ~i 0 harta celesta a-unui zbor spatial catre Pamant de pe aceasta planeta, a doua-sprezecea. A urmat apoi dramatica infiintare a primelor coloniipamante~ti ale nefilimilor. Sunt date chiar ~i'numele liderilorlor, sunt descrise sentimentele lor: 'iubirea, gelozia, acumul1irile~i luptele lor, este explicata natura lor ,,nemuritoare".

Dar, mai presus de toate, A Douasprezecea Planeta i~ipropune sa descdpere succesiunea evenimentelor care au dus lafacerea omului ~imetodele avansate prin care acest lucru a fostintaptuit. ' ,

Ea sugereaza complicata legatura care exista intre om ~i"zeii" lui ~i arunca 0 noua lumina asupra semnificatiei unorevenimente, asupra Gradinii Edenului, Turnului Babel,-asupraPotopului. ~i, omul - imbogatit biologic ~imaterial de cei careI-aufacut- star~e~teprina-~ialungazeii. -

Aceasta carte sustine ca nu suntem singuri in sistemulnostru solar. Mai degraba 'mare~tedecat scade credinta intr-oputere supranaturala, pentru ca, daca nefilimii au creat omul pePamant, ei nu au facut decat sa indeplineasca un mult mai vastPlan Universal.

Z. Sitchin New York, februarie 1977

~.<~: ,-:), ;Ji)

II

-.-.-..- - - ---

."

..

;',,',

.,

Capitolull."

Ve~nicul Inceput

Dintre toate dovezile pe care Ie-am adunat pentru a nesustine teoria, cea cu care trebuie sa incepem este insu~i omul.In multe privinte, omul modem - Homo Sapiens - este un stra-in pe aceastaplaneta.

De cand Charles Darwin i-a ~ocatpe oamenii de ~tiinta ~ipe teologii vremii sale cu dovada evolutiei omului, s-a conside-rat ca viata pe Pamant a ajuns la om tredind prin primate, ma-.mifere, vertebrate ~i, mai departe, la cea mai slab dezvoltataforma de viatii. intr-un punct, acum diteva milioane de ani in

Ilrma, cand se presuptineca a aparut viata pe Pamant.Dar, ajungand la aceste inceputuri ~i incercand ,sa anali-

zeze problema existenteivietii in aM parte, in cadrul ~iin afarasistemuluinostru solar, oamenii de ~tiintaau devenit nesiguri inceea ce prive~teproblema vietii de pe planeta noastra: cumva,ea nu aPartineacesteia. Daca viata a inceput datorita unor reac-tii chimice spontane,de ce are doar 0 singura sursa ~inu () mul-titudine de surse aleatoare? ~i dece toate materiile vii de pe Pa-mant contin foarte putine dintre elementele care se gasesc aicidin bel~ug~ifoarte multe dintre cele rare?

"a 11lOSLaLunCIVla~almponala pe ramanr tPozitia omului in lantol evolutiei a niarit incurcatura. Ga-

sind un craniu aici, cateva oase dincolo, oamenii de ~tiinta auconsiderat la inceput ca omul a aparut in Asia, acum 500.000de ani. Dar, cum au fost descoperite fosile din .ce in ce maivechi; a devenit cIar ca acest lucru s-a petrecut cu mult. maimult timp in urma. Str~o~ii omului sunt acum plasati in urmacu aproape 25.000.000 de ani. Descoperiri In estul Africiiau

_. -- .--

18 ZECHARIA SITCHIN

~tim cum a apiinit civilizapa ~icum s-a dezvoltat ace~stao data ce a aparut Intrebarea tara raspuns este insa de ce - dece a aparutaceasta civilizatie?Caci, ~iasta 0 afinna acum ~ioa-menii de ~tiinta- cu oarecare frustrare-, confonn tuturor date-lor cunoscutein prezent, omul nu ar fi trebuit sa ajunga inca lacivilizatie.Nu exista nici un motiv aparent pentru care noi sa

. fim mai ciVilizapdedit triburileprimitive din.jungla amazonia-na sau.deprin alte zone neUmblateinca. .

Dar, ni se spune, aceste triburi traiesc inca la fel ca inepoca de piatra, deoarece au fost izolate de restul lumii. Darizolati de ce? Daca ei au trait pe acee~i planeta cu iioi, nu ar fitrebuit oare sa ajunga la acele~icuno~tinte ~tiintifice~i tehno-logice, a~acum se presupunecaam tacut ~inoi? . .

Totu~i adevarata problema nu este gradullor' de inapoie-re, ci gradul nostru de dezvoltare; c~ci acum se recunoa~te cagradul nonnal de dezvoltare este cel al triburilor aniazoniene, ~inu al nostru. I-a trebuit omului peste doua milioane de ani pen-tru a realiza epocala "revolutie tehnologica" a trecerii de la fo-losirea pietrelor a~a cum Ie gasea, la ~lefuirea ~i ascuprea lor.De ce nu tot doua milioane de ani pentru a trece la folosirea al-tor materiale sau zece.milloane de ani pentru stapanirea mate-mati~ilor,inginerieisau astronomiei?~i to~i iata ca, la "nu-mai" 50.000 de ani de la omul din Neanderthal,astronautiino~tri aterizeaza pe Luna.

Intrebarea care se pune in mod evi<ient este: am obtinutoare noi ~i stramo~ii no~tri din zona Mediteranei aceste cuno-~tintesinguri? .

Cu toate ca omul de Cro-Magnonnu construiaigarie-. nn"'; ~: On.,..; 'rn.. :1:_". _""' 1,.. : =- _.: : _ ~_..J_.:_1~ _~ _ ___

1 ; -- - --prezentat un moment revolutionar.Mobilitatea sa, faptul ca-~iputea construi adiiposturi,dorinta sa de a se imbraca, uneltelesale, arta sa - toate acestea reprezintii0 'civilizatie inaWi careapare brusc, initiind ve~niculinceput al culturii umane, intinsape milioanede ani, avansandcu p~i dureros de lenti. .

De~ioamenii de ~tiintiinu poseda 0 explicape a aparitieilui Homo Sapiens ~i a civilizati~iCro-Magnon, nu exista niciun dubiu in ceea ce prive~telocul de origine al acesteia: Orien-

__,_ _. 1..-

A Douasprezecea Ptaneta 19

tul Apropiat. Podi~urile~i lanturile muntoase care seintind inarc de cerc de la Muntii.Zagros in est (unde se afla azi granitadintre Iran~i Irak), spre MunteleArarat ~iMuntele Taurus, sprenord, apoi sprc sud ~i vest, in josdealurile Siriei, Libanului ~iIsraelului sunt pline de pe~teriin care s-au pastrat urmele omu-lui preistoric. (Fig. 2)

Fig.2

.., Una dintreaceste pe~teri,Shanidar, es~elocalizati in pa,-tea nord-esticaa acestui arc de cerc at .civilizatiei. In zilelenoastre, multe triburi kurde i~i gasesc adapost in pe~terile din7nn!.1imnrp.nnHcn :mimalde lor in timnul lunilor Reroase de-

iarna. Decj era 0 noapte de iarna geroasa, cu 44.000 de ani inurma,cando familie de ~apteperso~e (una fiind un copil) a:cautat adapostintr-o pe~teradin Shanidar. .

Rama~itelelor - ei au fost.pmoratf de 0 ciidere de pietre- au .fostdescoperite in 1957 de Ralph Solecki, care venise inregiune in diutarea urmelor omului pnmitiv. Ceea ce a desco-perit el a fost mai rriu:Itdecat se a~teptase. Pe masura ce stratdupa strat era tndepartat, a devenit evident ca pe~tera .pastra

20 . ZECHARIA SITCHIN

urme de locuire umana, datand de Circa100.000de ani, pana cucirca 13.000deaniin urma.* "

Ceea ce indicau aceste urme era mult mai surprinzatordedit urmele insele. Cultura umana inregistrase nu un progres,ci regresase. Incepand cu un anumit standard; generatiile care

. urmasera prezentau un regres claro~i incepand cu 27.000 i.Ch.pana in 11.000 r.Ch. regresarea ~i mic~orarea populatiei au atinsun punct in care viata aproape ca disparuse. Din motive care sepresupun a fi de ordin climateric, omul aproape ca Ii dispamtdin zona pentru aproape 16.000 de ani.

~i apoi, aproximativ prin'll.OOO i:Ch., omul a reaparutplin de vigoare ~icu 0 culturade un niveUncredibil de ridicat. '

De parca un antrenor neviiZut, urmarind,jocul ~ovait,oralomenirii, ar fi inlocuit echipa obosita ~i uzata cu umi proaspata~i mai bine aritrenata.

*

pe-a lungul milioanelor de ani ai ve~nicului sau inceput,omul a fost copilul naturii; a rezistat adunandu-~i hrana de prinpaduri, vanand animale salbatice, prinzand pasan sau pescuind.Dar, aproape imediat ce ~ezarile 1Jmane slabeau ~i el i~i para-~.ealocuintele, cand realizarile sale artistice dispareau - chiaratunci, bruse, tara vreun motiv aparent ~i tara 0 perioada depregatire anterioara - omul devine agricultor.

Cercetand munca unor eminenti oameni de ~tiinta din ~

acest domeniu, R.J. Braidwood ~,iB. Howe, in lucrarea lor,Prehistoric investigation in lraqui Kurdistan (Cercetarea preis-tnr1Pt J(11rrli'-!tan11111t ;1'"611,;n9"'l\ nn n: ;.. 1,.. , 1.._=_ _~ _L.._ ..J~~1-.- --.------genetice auconfirmat descoperirile arheologice ~i nu lasa nici 0urmii de indoiala c~ agrlcultura a apamt 'exact acolo unde apa-ruse, cu catva timp inainte, Homo Sapiens: in Orientul Apro-piat. Nu mai exista nici un dubiu ca agrlcultura s-a extins dinarcul muntilor ~i dealurilpr Orientului Apropiat. Folosind sofis-

*,Profesorul Solecki mi-a spus cAau fost descoperite nouA schelete, dintre

care numai patru fusesem zdrobite de 0 cAdere de pietre (n.a.)

A Douiisptezecea Planetii 21

ticate metode de'datare cu carbon radioac1iv ~i cercetari geneti-ce, s-a stabilit,ca primele culturi agricole ale omenirii au fost'cele de grau ~i orz. Presupunand ca intr-un anwne fel omul areu~it sa invete singur sa cultive plantele salbatice ~i cerealelenecesare supravietuirii, cercetatorii au fost insa uimiti de mareavarietate 'de plante ~i cereale de baza pentru supravietuirea ~idezvoltarea civiliz~tiei,care apareau 'din Orientul Apropiat.Aceasta lista cuprindea, intr-o succesiune rapida, mei, secara~,printre cerealele comestibile; in, pentru fibrele sale, dar ~ipen-tru ulei, precum ~i 0 mare varietate de arbu~ti ~i copaci fructi-feri.

De fiecare data, 0 planta a fost mai intw cultivata in Ori-entul Apropiat, cu milenii inainte de a ajunge in Europa. Deparca acestaar fi fost un fel de laborator genetico-botariic, con-dus de <>mana nevlizuta, care producea din candin cand cate 0noua planta.

Cei care au studiat originea vitei-de~vieau constatat caaceasta a inceput sa se cultive in muntii din nordul Mesopota-miei, in Siria ~iPalestina. Nu e de mirare. Vechiul Testamentspune ca Noe a plantat 0 vita-de-vie (ba chiar ca s-a imbatat cu

, vinul ei) dupa ce arca sa a ajuns pe qtuntele Ararat cand s-auretras apele potopului. Deci, la fel ca ~i oamenii de ~tiinta, Bi-blia plaseaza inceputul cultivariivitei-de-vie pe muntii din nor-dul Mesopotaqliei. ,

MaruI, paml, maslinul, smochinul, migdalul, fistioul, nu-. cuI - toti i~i au originea in Orientul Apropiat, impra~tiindu-se '

de aici in EUropa~iin alte paqi ale lumii..futr-adevar, nu putemsa nu ne amintim ca VechiulTestament i-a devansat pe oamenii"net"'; r1~ "t1int~ 1""11,..St~TQ 1T't11pn111" irlpntifit"arpQ Qr-~1pl'!:IC!i 7nnp

I ;' ,

ca fiind prima gradina a lumii: "Apoi Domnul Dumnezeu a, sadit 0 gradina in Eden, spre.rasariL. ~i a tacut sa rasara dinPamant tot felul de pomi placuti la vedere ~ibuni la mancat".

Locul in care se afla' Edenul era cu siguranta cunoscutgeneratiilor biblice. Se afla "spre rasarit" - la est de pamanturi-Ie neaJ1luluilui Israel. Era un teritoriu udat de apele a patrumari rauri, doua dintre ele fiindTigru ~iEufrat. Nu poate existanici un dubiu oiiGeneza localizeazaprima gradina pe deajurile

22 ZECHARIA SITCHIN

de unde izvorasc aceste raun, in nord.,.estul Mesopotamiei. Bi-blia ~i oarnenii de ~tiinta sunt 4e acord.

De fapt, daca citim textul Genezei nu ca pe 0 lucrare teo-logica ci cape una ~tiintifica, descoperim ~i procesul prin cares-a inceput cultivarea 'acestor plante. ~tiinta ne spune ca maiintai s-au cultivat ierburi salbatice, apoicereale, urmate de cul-tivarea arbu~tilor ~i pomilor .fructifen. Acesta este exact-proce-sui descris in primul capitol 'al Genezei. .

~i Dumnezen a zis: "Sa dea pamintul verdeata,iarba cu samfutta, pomi roditori, cari sa faca rod dupasoiullor, ~icarl sa aiba in ei samanta lor pe Pamfutt."~ia~aa fost.

Pamfuttul a dat verdeata, iarba cu samfutta dupasoiulei ~ipomi care sa faca rod.~i care i~i au samfuttainei, dupa'soiullor.

~iblia ne mai spune apoi ca, dupa.ce a fost izgonit dingradina raiului, omul a trebuit sa munceascadin greu pentru a-~iobtine hrana. "Din sudoarea fiimtii taleiti vei mfutca painea", i-a .

spus Dumnezeu lui Adam. lar dupa asta ,,Abel era cioban, iarCain era plugar". Omul a'devenit crescator-de vite, ne spune;Biblia, curand dupa ce a devenit agr\cultor.

Oarnenii de ~tijntasunt perfect de acord ~u aceasta suc- "

cesiune a evenimentelor. Analizfutd diferitele teorii referitoarela domesticirea animalelor, F.E. Zeuner, in cartea sa Domesti-cation of Animals. (Domesticirea animalelor), afirma ca "omulnu a putut capata obi~nuinta de a pne animalele in capfivitate ~i,.1 n 1~ A___A""~". ~...n1"ta. Aa. ~ qttl''UYD ~t~r1tnl ..1P Q 10';111 '1'n nn;t(iti

- .

sociale de anumife dimensiuni". Aceste comunitati stabile, ne-cesare pentru trecerea la domesticirea animalelor,au fost 0 con-secinta a schimbariicatre agricultura.

Primul animal care a fost domesticit a fost cainele, darnu ca "cel mai bunprieten al omului", ci, dupa toate proba-bilitaple, tot pentru hrana. Se crede ca acest lucru s-a Rftrecutin jurullui 9500 i.Ch. Primele ram~ite de caini au fost desco-perite in Iran, Irak ~iin IsraeL

, A Douiisprezecea Planem23

Tot earn in aceapenoada a fost domestiCita~i oaia;pe'~-tera de la Shanidar continearama~itele'unor oi~datfuldearn dinjurul anului 9000 tCh.,ce indica faptul ca 0 mare parte dinmiei erau taiati pentruhrana sau pentru pielea lor. Capre1e, ~iele datatoarede lapte,au urmatcurfutd;porcii,bovinele~i alte .

vite au fost domesticite la scurt timp.. De fiecare data domesticirea lor a inceput in Orientul

Apropiat.Schimbarile bru~tecare au aparut carn pe la anul 11.000"

i.Ch. in Orientul Apropiat (~i'cu circa 2000 de ani mai tfuziu inEuropa) i-au rncut"peoarnenii de ~tiinta sa descrie aceasta pe-rioada ca fiind star~itulunei ere, paleoliticul, ~iinceputul alteia,mezoliticul. . .

Numele este potrivit doar daca ne gfutdim la principahilmaterial de constructie, care era.in continuare piatra. Adapostu-rile umane din munti erau construite din piatra; com1initatileerau protejate de ziduri de piatra;-prima unealta agricola, sapa,

Fig.3

------

24 ZECHARIA SITCHIN

era mcuta din piatra.Ei i~i onorau saui~i protejau mortii acope-rind ~i omand mormintele co pietre sau Ie foloseau pentru a-~iconstrui imagipi ale fiintelor supreme sau ale ,,zeilor" a caror ,

interventie benefica 0 caUtau. P ,astfelde imagine, descoperitain nordol Israelului, datand diri al 'Iioualea mileniu i.Ch.', neintap~eazaun.Cap scolptat al unui,,zeu" cUun coif ~iun fel de ."ochelari de protecpe". (Fig. 3)

Privind lucrurile global, ar fi molt mai potrivit sa numimaceasta perioada care incepe du~ 11.000 i.Ch. nu mezolitic,(partea de mijloc a Epocii de piatrii) ci Era Domesticirii. 1otr-operioada de circa 3600 de ani -.aproape peste noapte in terme-nii ve~nicului inceput - omol a devenit agricultor, incepand sacultive plante saIbatice ~i sa,domesticeasca animale. Apoi, inmod clar, a uimat 0 noua era. ,Istoriciio numesc Neolitic (NouaEpod de piatrii) dar, din noo, total inadecvat, pentru ca ceea cea marcat aceasta perioada a fost aparipa ceranlicii.

Din motive necunoscute inca oamenilor de ~tiintii ; darcare vor deveni clare pe ma80ra ce se va derula povestea noas-tra - mar~ul omenirii catre civilizape a fost limitat - pentrucateva mileniidupa 11.000 i.Ch.la dealurile din Orientul Apro-piat. Descoperirea numeroaselor foloase pe care i Ie poate adu-ce lutul a fost eontemporana cu pariisirea a~posturilor sale de-pe munte ~i coborfu-ea in vaile argiloase.

10cepand cu mileniul al ~telea i.Ch. civilizatia Orientu-lui Apropiat este plina de obiecte de argila ~i lut, de omamente,ustensile sau statuete; 10jurul anului 5000i.Ch., omul produeeaobieete eeramice de 0 excelenta calitate ~1un qesign fanta~tie..

Dar, inea 0 data, ritmul progresului a seazut ~i, meepand,.11,.;..,." LLA\f\f\ ~rh ..1...,,.n ,;..;I.. "rh..nlnm,... "" I..""t ,.1\tnt111

regresase: ceramica devenise mai simpla, iar uneltele de piatra- relieve ale UItei epoci mult anterioare - devin predominante.A~eziirile apar ca nelocuite., {Jnele locuri; care fusesera centreale culturilor ceramice, incep sa fie abandonate ~i me~te~ugul, caatare, dispare. "A fost 0 istovire generala a colturii", spune JamesMelaart in eartea sa Earliest Civilizations of the Near East (pri-mele civilizapi ale Orientulw Apropiat); unele locuri pow inmod clar semnele acestei ,~oi faze de inapoiere".

A Douiisprezecea Planetii 25

Omul ~i eultura sa erau; in mod clar, in deelin.~poi - bruse, pe nea~teptate,inexplicabil - Orientul ,

Apropiat cun<?~teinflorirea celei mai mari eivilizatii imagina-bile, 0 civilizatiedin eare ne tragem ~inoi radaeinile.

o 'manamisterioasa il seoate, din nou, pe om din declinulsau ~iit ridiea la un nivel Ghiarmai ridieat de culturii,cuno~tin-te ~ieivilizatie. ', "{ ,

..----------.----

"""

Capitolul 2

Civ~izatia neprevazuta

Mult timp, occidentalii au erezut ea eivilizatia lor estedarnl romanilor ~ial greeilor, dar filosofii greci in~i~iau seris inmod repetat ca ei se trag' din surse ~imai vechi. Mai wziu, ca-latorii reinto~i in Europa au semnalat existenta in Egipt a unorpiramide impozante ~i a unor ora~e-ternple,pe jurnatate ingro-pate in nisip, protejate de ni~teanimale stranii nurnite sfine~i.

Cand Napoleon a ajuns'in Egipt in 1799,el a luat eu sinespeciali~ti pentru a studia~~iexpliea aeeste monurnente. Unuldintre ofiterii sai a deseoperit langa Rosetta 0 piatra pe care segasea 0 inscriptie datand din 196 LCh., serisa atat eu hieroglifeegiptene,cat ~iin alte-doualimbi. .~ ,

Deseifrarea scrisului ~i limbii egiptene ~i descoperirilearheologiee care au urmat au reIevatea in Egipt a existat 0 eivi-lizatie foarte inalta, eu mult inainte de n~terea celei grece~ti.Texteleegiptene vorbese de dinastii care au aparut in jurul anu-lui 3100 LCh. - eu aproape doua mii de ani inainte de aparipaeulturii elene: Atingandu-~imaturitatea in seeolele einei ~i pa-

tru i~ainte de Christos; civilizati~ gre~ea a fost mai degraba 0

- "----._-

,",Vl11.U1UQ.LVW." U"",","'" V }II. "''''u..&."vu..&. "'.

Sa fie oare r~dacinileeivilizapei rioastrein Egipt?Orieat de logica ar parea aeeasta eoncluzie, exista eateva

fapte care militeaza impotriva ei. Istorieii greci deseriu nurne-roase vizite in Egipt, dar veehile surse ale cuno~tintelor lor segaseau in aIta parte. Culturile preeleniee din zona Marii Egee -cultura minoica din insula Creta ~ieultura rnieeniana din Grecia- aduc dovadaea OrientuiApropiat,~inu Egiptul,constituie

u_.

~_A,_" -~8_" "

28ZECHARIA SITCHIN

punetul depleeare. Siria '~i Anatolia au fost caile prin care 0civilizape anterioaraa patrunsinGrecia. . "

Observand ca invaziadorica in Grecia ~icea israelianain, Caanan, de dupa exodul din Egipt, au avut loc cam in,acela~i

timp (aproximativ sec. XIII i.Ch.), istoricii au fost fascinap denumarul crescand de similitudini dintre civilizatia semitica ~icea helenica. ProfesorulCyrus H. Gordon, in ForgottenScripts;Evidence for the Minoan Language (Manuscriseuitate; Dovezidespre limba minoica), a deschis un nou domeniu de studiu,aratand ca scrisul minoic.timpuriu, numit A Liniar, este de faptde origine semitica. EI trage concluziaca ,,modelulcivilizapilorebraice ~iminoice (dincol.ode continut) este, pana la un anumepunet, aeel~i" ~i a aratat ea numele insulei Creta, in minoicaKe-re-ta, este identic cu un cuvant ebraic Ke-re-et ("Ora~ulingradit") ~i i~i are corespondentintr-o poveste semitica a unuianume rege al Keretului.

Chiar ~ialfabetulgrecesc,din care deriva eel latin, provi-ne din Orientul Apropiat. Vechii istorici greei sustin ca alfabe-tul lor a fost adus de' un fenician, pe nume Kadmus ("Ba-tranul") ~i eontinea aeel~i numar de litere ~i in aeeea~iordineca eel ebraie; era singurul alfabet utilizat in Grecia pe vremearazboiului troian. Nun'1arulliterelor a fost marit la douazeci ~i~asede poetuI Simonidesdin Ceos in seeolul'al V-leai.Ch.

Ca alfabetul grecesc ~i.eel latin.~i deci intreaga fundatieculturala oecidentala au fost adoptate din Orientul Apropiatpoate fi demonstrat foarte u~or comparand ordinea, numele,semnele, ba chiar ~i valoarea numerica a alfabetului original,din Orientul Apr9piat cu cele din mai vechiui alfabet grecesc ~i_.. .-. ~: I 1,..1 . t .' , ...,- -. --- -- ,- "0' ',/

Istoricii er~u eon~tienp de contactele grecilor cu OrienhilApropiat din primul mileniu inainte de Christos culminand euinftangerea per~ilor de catre Alexandru eel Mare, in 331 i.Ch.Textele grece~ti fae deseori referire la ace~ti pe~i ~i la teritori-'ile lor (apfoximativ teritoriuI. actual al Iranului). Judecand dupanumele regilor lor - Cyrus, Darius, Xerxes - ~i dupa eele alezeilor acestora, care se pare ca aPartin ramurii lingvistice indo-'europene, istoricii au ajuns la conciuzla ca fac parte din famdia

.. -,..,.,

A' Douisprezecea ,Ianeti 29

Fig. 4

(I) "H" sumerian, transliterat de obteet ea ,,11", pemru a 11l11al

u~or, in sumerianii ~i inalte limbi-semitiee se pronuntii, de

rapt, ca grupul de litere "CH" din limba germanii.

(2) "S" sumerian, transliterat de obieei prin "S", pentru a fi

mai u~or,el este pronuntat in sumerianii ~iin alte liqtbi'semi- .tiee ea "T".

---------

Nume/e {eniciano- greaca greacif Nume/elati"ii

ebraic . canaanitif ;,ouii lIeche grecesc

I18pIa '"' A A Alpha AB8tb , 51 .. IRa B0181

-"\ 1 r c.- CG"lnl, . A /!" D81U DII *' i E £(plllcnd E- Y , - 'I' Y... FVZ8yJD "rtt: ::J: :I: let.!8tb (1) . B I (H)eu H'htb . . . '1'h8til

fad '" , I S lote r....ph "( ,.. ,. k lilppa

d 'J, "-11 1.1\ tadlda' , LII-. "', "'1 . M.. ,., \1 III N'-Ida - , T' :I: !:E XI X"'ID Qg a a aCDlc:11011] 0.. ,,) 'I r Pi p_un fl.,..IL

' M 11ft.

II1Ipb .,.,., . q Iapp8 QIIuI8 ., .q ra- lUIa R.lid. \¥ t 81.. St. )( T T ,'I'eu ...

-T

..,.,.". ..,.,..:;, ,...t~",.I.

30 ZECHARIA SITCHIN

popoarelor ariene ("de origine divina") care au apffi11!de unde-va de la estul Marii Caspice la sfiir~itul celui de-al doilea mile-niu in.ainte de Christos ~i s-au impra~tiat spre vest in Asia Mica,spre est in India, iar spre sud in tinutul numit de VechiulTestament"al moesilor~ial paqilor". . ,

Totu~i lucrurilen~ au fost chiar atat de simple. to ciudaorig~nii diferite asum~te de ace~tia, Vechiul Testament Iitrateaza ca part~ componenta a evenimentelor biblice. Cyrus, depi Ida, este numit.in Biblie "Unsullui Yahweh" - 0 relatie cu to-tul neobi~nuita peniru un Dumnezeu ebraic cu un individ carenu era evreu. Confonn cartii 'ui Ezra, Cyrus a pritnitmisiunea

. sa reconstruiascaTempluldin Ierusalim, spunfutdca el prime~teordine direct de la Yahweh, pe care il numea "Dumnezeu dinCeruri". .

Cyrus ~.iceilalti regi din dinastia sa se nUmeau ahamenizi- dupa titlul adoptat de fon~torul dinastiei, Hacham-Ani~. Nuera un titlu arian, ci unul perfect semitic, care inseamna "tote-leptul". tn general, istoricii au neglijat l1,1ulteleaspecte care 'potindica 0 serie de similitudini intre dumnezeul ebraic ~i zeul pecare ahamenizii il numeau "toteleptul", pe care ei ~i-l imaginauplutind in cer intr-un glob inaripat, a~a cum apare, de exemplu,pe un sigiliu allui Darius. (Fig. 5) .

(

Fig. 5

S-a stabilit acwil ca radaciniie istorice, culturale ~i religi-oase ale per~ilor se afla in hnperiul Babiloniano-Asirian, a ca-rui marire ~i decadere sunt Inregistrate 1'nVechiui Testament.

- ._. - 0 ,.....

"d" f' ii#~. ,

A Douisprezecea Planeti -31 -

Simbolurilecare impodobesc inscriptiile ce apar pe monumen- .tele ~i sigiliile persane au fost considerate, la inceput, ca fiinddoar decorative. Engelbert Kampfer, care a vizitat Perseopoli-suI, capitala Imperiului Persan, in 1686, a descris aceste semneca fiind "ca ni~tecuie", ca ni~te"semne sparte". De atunci,acest scris este cunoscutsub numele de cuneifonn.

Cand au inceput eforturile de descifr1!rea acestor inscrip-tii, a devenit clar ca ele fusesera serise cu acelea~i caractere cainscriptiile de pe monumentele~itablitele din Mesopotamia, ti-nutuldintre Tigru ~iEufrat: Intrigat de aceste descoperiri dispa- .rate, Paul Emile Botta a condus in 1843 prima cercetare arheo-logica majora. EI a ales un loc din nordul Mesopotamiei~aproa-pe de ora~ulMosul, numit astiizi Khorsabad. Curand, Botta areu~it sa stabileascanumele vechi allocului, scris cu litere cu-neifonne, DurSharrn Kin. Erau inscriptii semitice, 0 limba in-rudita cu ebraica, iar numele insemna "Ora~ulingriidit al cinsti-tului rege". Manualele noastre ~colare il numesc pe' acest regeSargon al II-lea. .

Capitala regeluiasirian avea in centrulei un palat magni-fic, ale carui ziduri erau acoperite de ni~te basoreliefuri care,daca ar fi puse cap la cap, s-ar intinde pe mai bine de 0 mila. 0piramida in trepte, un zigurat care domina ora~ul ~i palatul re-gal,serveade"scarasprecer"zeilor.(Fig.6) " :

Arhitectura~isculpturileor~uluidau impresialunlimodde viata pe picior mare. ;P,alatele,,temp,leIe, casele,fiimbarele,

fig. ()

-- -- ' .-..-

32 ZECHARJA SITCHIN

grajdurile, zidurile, poqile, coloanele, decoratiunile, operele dearHi,tumurile, meterezele, terasele, griidinile - toate au fostconstruite in doar cinci ani. Confonn celor spuse de GeorgeContenau in La VieQuotidiennea Baby/one et en Assyrie (Via-ta cotidiana in Babilon ~i in Asiria) "imaginatia noastra se cla-tina in fata potenpalei puteri a unui imperiu care a reu~itsa rea-lizeze atat de mult intr-un rastimp atat de scurt", cu aproape3000 de ani in unna. .

Pentru a nu fi surclasap de francezi, in scena apar ~i en-glezii, in persoana lui Sir Austen Henry Layard, care ~i-astabi-lit ~antierularheologic la zece mile de Khorsabad, pe fluviulTigru. B~tina~ii numeau acest loc ~yunjik; a reie~it <;aeste.vorba, de fapt, de capitala ImperiululAsirian, Ninive.

Numele ~i evenimentelebiblice ies la iveala. Ninive eracapitala regala a Asiriei sub ultimii trei marl imparati ai ei: San-herib, Esarhadon ~i Asurbanipal. "in al patrusprezecelea an alimparatului Ezechia, Sanherib,imparatul Asiriei, s-a suit impo-triva tuturor cetatilor intarite din Iuda ~ia pus stapanirepe ele",ne spune Vechiul Testament (II Regi 18:13) ~i, cand IngerulDomnului i-a ucis soldatii, "Sanherib ~i-aridicat tahara, a ple-cat ~is-a intors; ~ia locuit la Ninive".

Colinele pe care era ~ezat or~ul au dat la iveala palate,temple. opere de arm care Ie intrec pe eele ale lui Sargon.Zonain care se crede ca se afla palatul lui Esarhadon nu a putut ficercetata, deoarece acolo s-a construit 0 moschee, pe .presupu-suUoc in care ar fi fost.ingropatprofetul Iona, eel inghipt de unchit fiindciia refuzat sa duca mesajulDomnuluiin Ninive.

Layard citise .intr-oveche insenuiare greceasca faptul caun ofiter allni AIp.x:mclnl r.p.1M~rp "0711"" 11n I"" ...li... ,1", ~;M- .

.miqe ~i de ram~itele unui or~ vechi" - un or~. care era dejaingropat in timpullui Alexandru eel Mare! Layard I-a cercetat~ipe aeesta ~is-a dovedit a fi Nimrod, centrulmilitar al Asiriei.Aici ridicase ~almaneserun obelisc pentru a-~icinsti victoriilemilitare. Pe acest obelisc, aflat acum la British Museum, putemdescoperi prlntre numele eelor care au fost p~i sa plateasca tri-but asirienilor ~ipe cel allui ,,lehu, fiullui orini, regele Israe-lului". .

... t

A Douisprezecea Planeti 33

Din nou, inscriptiile mesopotamiene ~i textul biblic sef sustin reciproc!

Uluiti de frecventele coroborari intre textele bib lice ~idescoperirile arheologice, asiriologii - cum au inceput sa fienumiti cercetatorii in domeniu - s-au aplecat asupra capitoluluizece din cartea Genezei: Acolo Nimrod - "viteaz vanator inain-tea Domnului" -este descris ca fiind fondatorul tuturor regate-lor din Mesopotamia:

EI a domnit la inceput peste Babel, Erec, Acad ~icarne, in tara ~inear. .

Din tara aceasta a intrat in Asiria; a zidit Ninive ~iCalah' .

~iResen intre Ninive ~i Calah; aceasta este cetateacea mare.

Erau intr-adevar ni~tecoline pe care localnicii Ie numeauCalah intre Ninive ~iNimrod. Cand echipelede arheologi, subconducerea lui W. Andrae, au sapat in zona, intre 1903 ~i 1914,ei au scos la iveala ruinele ora~uluiAshur, capitala religioasa aimperiului ~iprima capitaIa a acestuia. Dintre toate ora~ele asi-riene amintite in Biblie, numai Resen nu a fost descoperit inca.Numele inseamna "f;au"; probabil ca acolo erau grajdUrile re-gale.

Cam in aceea~ivreme cand erau cercetate ruinele Ashu-rului, alte echipe, conduse de R. Koldewey, cercetau ruineleBahilonului, biblicul Bapel - un vast teritoriq plin de palate,temple, gradini suspendate ~i inevitabilele zigurate. Nu peste. . . . . ,..' ", .. ..1&&"""'''" at', vp & " _& 'fa ...&& YT&& -- _a._a......001.."-doua imperii rivale ale Mesopotamiei: Babilonia ~i Asiria, unulaflat in sud ~funul in nord. ·

tnflorind ~i decazand, luptandu-se sau coexistanrl; inpace, cele doua constituiau 0 civilizatie inalta care acoperaaproape 1500 de ani, ambele fonnandu-se in jurul driului 1900LCh. Ashur ~i Ninive au fost cucerite ~i distruse, in final, debabiionieni'in anui 614 ~i, respectiv,612 LCh. A~a cum ati~a

- - -

34 ZECHARIA SITCHIN

Biblia, Babilonul a cunoscut el insu~iun astfel de star~it, fiindcucerit de Cyrus AhameQidul,in anul 539 i.Ch.

tn ciuda faptului ca cele doua imperii au fost rivale de-alungul intregii lqr istorii, cu greu s-ar putea gasi vreo deosebireesentiala de ordin cultural sau spiritual intre ele. Chiar dacaAsiria i~i nuplea zeitatea suprema Ashur ("Cel care vede tot~')~iBabilonul, Marduk ("Fiul colinei pure"), altfel, panteonurilelor er~uaproapeidentice.

Multe din JIluzeelelumii expun la loc de cinste p0rtile deceremonii, taurii inaripati, basoreliefurile,~arele, uneltele ~ius-tensilele, bijuteriile, statuetele ~i alte obiecte realizate din celemai difetite maieriale,.scoase la 'ive~la din colinele asiriene ~ibabiloniene.bar adevarata comoaraa acestor regate o.constitu-ie documentele:mii ~i mii de inscriptii scrise.cu caractere cu-neiformece includcosmogonii,poemeepice,croniciale unor .regi, manuscrise ale templelor, contracte comerciale, inregis-trari ale cas~toriilorsa\:!divoqurilor, tabele astronomice,predic-tii astrologice, formule matematice, liste geografice, gramatici~i texte de ~coaIa~i ultimele, dar nu cele din urma, texte carevorbesc despre numele, genealogiile,titlurile, actiunile, puterile~iindatoririlezeilor.

Limbajul comun care.forma legaturaculturala, istorica ~irdigioasa intrt: AlSiria~i Babilon era cd ~acauian.Este primalimba semitidi cunoscuta, inrudita, dar pr~cedand ebraica, ara-maica, feniciana ~i caanita. Dar nici asirienii nici babilonieniinu au ridieat nici 0 pretentie.ca au inventat ~crisul sau limbaaceasta; intr-adevar, multe din tablitele lor poseda un post-scriptum ce spune ca textele respective au fost copiate dupaunele mai vechi.

Atunci cine a inventat scrisul cuneiform ~i a dezvoltatlimba, griunaticaei precisa ~ivocabularulei bogat? Cine a scris .aceste manuscrise mai vechi? ~i de ce.asirienii ~i babilonienii~i-aunumit limbaacadiana?

Atenti~ se concentreazadin nou asupra Bibliei. ,,$i cl adomnit l~jl1c<;pu.t.peste Ba~el, Erec~i AC;ld."Sa Ji fost acoloAcad ocapitaJa regala, precedandu-Jepc Babilon~iNinive'i

A Douisprezec~a Planeta35

,

Ruinele mesopotarnieneau demonstrat cu tarie"ea demulta existat cu adevarat un regat cu numele de Acad, intemeiat deun imparat, care i~i spunea sharrukin ("dr~pt-Iegiuitorul"). EI'pretindea ca regatul sau se intindea, prin gratia zeului Enlil, dela Marea de jos (Golful Persic)la Marea de sus (probabil MareaMediterana).El se mandrea ca la cheiul Acadului se adunau co-rabii din toate colturile lumii.

Istoricii au fost uimiti:.descoperiseraun imperiu mesopo-tamian in cel de-al treilea mileniu inainte de Christos! Era 0distanta in timp de aproape doua mii de ani intre Sargon Aca-dianul ~i Sargon Asirianul, din Dur Sharrukin. ~i totu~i, cerce-.tarile fiicuteau dat la iveaIa literatura ~i arta, ~tiinta ~i politica,comert ~i comunicatii - 0 civilizatie in deplina maturitate -, cumult inainte de aparitia Asiriei ~i Babilonului. Mai mult, eraclar cine era predecesoarea ~i sursa civilizatiei mesopotamiene.Asiria ~iBabilonulnu erau decat ramuri ale trunchiului acadian.

Misterul existentei unei civilizatii mesopotamiene atat dedevreme s-a adancit, cand a fost descoperita 0 inscriptie carementiona genealogia lui Sargon Acadianul. Aceasta spunea catitlul sau complet era "Rege peste Acad ~i rege peste Chish" ~iexplica faptul ca, inainte de a ajunge pe tron, el fusese consilieral Legiuitorilor din Chish. Sa fi fost oare un regat anterior,acela din Chish, care I-aprecedat pe cel acadian?

toca 0 data versetele biblice capata.semnificatie..

~i Cush I-a nascut pe Nimrod:el.este acela .care a inceput sa fie puternic pe Pa-

mant..."fA .u U"'''''''}lU'' 1 "' UVl1U1U. }I"'~"'" -4Ja.U,""l, J..:,lC\" ~11"'\.CilU.

Multi cercetatori au. speculat ca Sargon este bibliculNimrod. Daca se cite~te Chish in loc de Cush, in versetele demai sus, s-ar parea ca intr-adevar Nimrod este preeedat de.Chish, dupa cum pretinde Sargon. Istoricii au inceput apoi sa iaad litteram ~irestul descrierii sale: ,,El a infrant or~ul Uruk ~ii-a daramat zidurile... ~1a le~it victonos dID batilia cu locui-

'--.-

.t-J~

f:J .It!.'-"-* -. ~ .. ~,,+.,<T"t.

36ZECHARIA SITCHIN

torii din Ur... A cucerit tot pamantul, de la Lagash pana lamare. "

Sa fi fost biblicul Erec unul ~i acela~i cu Uruk, cel de peinscriptia lui Sargon? Cand a fost dezgropata 0 a~ezare numitaastazi Warka sMadescoperit ca a~a stau lucrurile. ~iacel Ur lacare se refera Sargon i~ inscriptia sa nu este altul decat .bibliculUr,loculdena~tereallui Avraam. .

Nu numai ca descoperirile arheologice confirma Biblia,dar aevine c1arca trebuie safi fost regate, ora~e~i civilizatie inMesopotamia,chiar ~i inainte de celde-al treilea mileniu de di-nainte de Christos. Singui-aintrebare ramane: Cat de departe, intimp, trebuie sa mearga c~nevapentru a descoperi prima civili-~~ . .'.

Cheia care dezleaga aceasta' enigma 0 constituie 0' altalimba.

*

CerceHitorii ~i-au dat seama ca numele aveau .0 semnifi-catie, nu numai in Vechiul Test<!ment,ci in intregul Orient. Toa-te numele de oameni, zei ~i locuri acadiene, babiloniene ~i asi-riene aveau 0 semnificatie.. Dar numele regilor dinaintea luiS!!rgon Acadianul nu aveau nid un sens: cc<\la .curtea ciiruiaslujise Sargon sc numea Urzababa, regele care domnea in Erecse numea Lugalzagesi, ~i a~a mai departe.

Conferentiind in fata Royal Asiatic Society (Societatea destudii asiatice) in 185~, Sir Henry gawlinson a demonstrat caaceste nume nu erau nici de origine semitica, nici de origine in-do-asiatica; intr-adevar, 'acestea par a "im apaqine nici unuib.L -y """,".l.v,""",...u.U,", IUUUl i:)QU Uti jJvpUCI,.re;; .

Dar,' daca aceste nume aveau un sens, care era limba incare ele aveauvreosemnificatie? .

Istoricii s-au intors din'nou la inscriptiile cuneiforme.tngeneral, scnsul cuneiform era silabic, fiecarui semn corespun-zandu-i 0 silaba. ~i totu~i acest scris utiliza 0 serie de semnecare nu reprezentau'silabe fonetice, ci aveau 0 semnificape de-plinaf zeu, ora~,~nut, viata etc. Singura explIcaJlepOSlbiiiiera

------

'"

A Douasprezecea Planeta 37

ca acestesemne ar 'fi fost rama~ite dintr-un alt tip de scrierecare utiliza pictograme. Acadian.atrebuie sa fi fost ded prece-data de 0 alta limba care utiliza acest tip de scriete, jnainteahieroglifeloregiptene. .

. A devenitcurfutdclar faptul ca era vorba aici de 0 eu to-tul aIta limba, ~i nu.numai de un alt tip de scriere. SMadescope-rit ca acadiana era plina de cuvinte imprumutate - tot la felcum este astazi folosit in intreaga lume cuvantul englezescweek-end, de pilda. Aceasta sMaintamplat mai ales cu termenii

t~hni~i.~i,de .,asemenea,in terminologia referitoare la zei ~i lacefUiJ. . .

Una din.celemaiinteresantedescopeririinmaterie.detexte acadiene a fost dezgroparea ruinelor unei biblioteci, alea-tuita de Asurbanipalla Ninive. Layard ~i colegii lui auscos laiveala 0 sumedenie de texte, multe dintre ele fiind descrise de .

veehiiscribi ca fiind copii ale unor texte "mai vechi". Un grupde douazeci ~i trei de tablite se incheiau cu mentiunea: ,;Adouazeci ~itreia tablita; limba lui Shumer n-a fost sehimbata."Un alt text poseda 0 inscriptie enigmatica, apaqinandu-i luiAsurbanipalinsu~i: '

Zeul scribilor m-a cinstif dandu-mf secretul arteisale.

top.

Fost-am initiat in arta scrisului.,Pot citi chiar ~iincaIcitul scris allui Shumer;Pot intelege chiar ~ipietrele cu enigmatice euvinteGravate pe ele in zilele de .dinaintea l\.farelui Po- :

__ Pretei:1tialui Asurbanipal ca el poate citi tablite "in com-plicatul scns allui Shumer" ~i ca poate intelege ;,enigmaticelecuvinte" scnse pe pietre ih zilele "de dinaintea potopului" nu ameut decat sa mareasca misteruI. Dar in ianuarie 1869" JulesOppert sugera SocietaJiiFranceze de Numismatica sa recunoas-ca existentaunei limbi~i a unei popul~Jiipreacadie~!iAratandca primii regi mesopotamleni se autoproclamau "Rege at Sume-

-- ,- - -- '---'- --- -------.. .- -.-

38 ZECHARIA SITCHIN

rului ~ial Acadului", el a sugerat ca ace~tioameni sa fie numiti-sumerierii,iar tara-lorSumer.. -

Cu excePtia pronuntiei gre~ite- ar fi trebuitsa fie Shu-mer ~inu Sumer - oppert avea dreptate. Sumer nu era un pnutmisterios, indepartat, ci 'numele -vechi al Mesopotamiei, a~acum, in mod clar, afirma carteaGenezei: ora~eleregale Babel,Acad ~i Erec erau in "Tara Shinear". (Shinear fiind numele bi.blic al Sumerului.) .

o datace istoricii au acceptat aceasta concluzie, portileau fost deschise. Referintele acadiene la "texte mai vechi" aucapatat sens, ~i s-a descoperit ca lungile coloane de cuwnteerau de fapt dictionare ~i vocabulare, realizate in Asiria ~i inBabilon, pentru studiulprimei limbi scris-e,suineriana.

I Fara aceste dictionarede demult,nu am fi fost capabili sacitim inscriptiile sumeriene. Cu ajutorul lor insa, a fost desco-perita 0 intreaga comoara literara ~iculturala. A devenit elar cascrisul sumerian, la inceput pictografic, cioplit in piatra, in co-loane verticale, a fost trecut ulterior pe orizontala; stilizat maiapoi pentru a putea fi seris pe tablitele de lut ~i transformatast-fel in scrisul cuneiformce a fost adoptat de asirieni, aeadieni~ibabilonieni, precum ~i de alte semintii din Orientul Apropiat.(Fig. 7) - .

Descifrarea limbii sumeriene ~i a scrisului ~i constatareafaptului cii Sumerul fusese izvorul civilizatijlor acadiano-babi-loniana ~i asiriana a incurajat cercetarile arheologice in sudulMesopotamiei. Toate dovezile indicau faptul ca inceputul seafla aici. -

Primele sapaturi importante in Sumer au fost deelan~ate-Ap ~rhpnlnl'l';;.f'..n_, ; ~_ 1,0"''''.__ .- _ __J -, .- I - - -. r-aA.. .t' u"""'~"

~antier a fost de prop0rtii amt de marl, indit ~i alti arheologi aucontin~atcercetarile paoa in 1913, lara a reu~i sa termine.

Numit de loealnici Telloh ("Colina"), ~antierul s-a dove-dit a fi un or~ vechi, ehiar acel Lagash, de cucerirea ciiruiaSargon Acadianul se mandrea atat de tare. _Era intr-adevar unor~ regal, ai ciirui conducatori purtau acela~i titlu ca ~i Sargon,numai ca in sumeriana: EN.sI ("drept-iegiuitoru.").


,

... "0. .

Dinastia lor incepe in jurul anului 2900 i.Ch. ~i dureazaaproape 650 de ani. in aces! timp au domnit tara intrerupere inLagash 43 de ensi: numele IVr~i durata domnid fiecaruia au

. fost inregistrate cu precizie. .

. Inscriptiile aducnumeroase informatii. 'Invocatiicatre zeide "a face sainfloreaseamugurii... ~isa faca sa rode~Scinanu-nie udate eu apa" atesta existtmla agncuiturii~i a ingaliel; Un

"-------.------..--- ~ ,-0- _

SUMERIANA CUNEIFORM1'Pronun Semnifi-Original Intars Arhaic Obisnuit Asirian pe cape. t f . II pamant

(,i planeta)

.era

. -& . ... munte.

.f a> K;: UI om

.'

V t> . t- 1M vulva.... femeie

(!k J#:f * III . cap,

tl I. , If= .. apa

?, ." .. ..or 11I8 biiutura

R I:::d r;!r-

JIll merS

-# t. t we. II pe,te

Tf X> :0- ::.1). .. bou,taurputemic

-- .. . #' lIB grane

40ZECHARIA SITCHIN .

'Fig. 8

pocal inscriptionat in onoarea unei zeite de "supraveghetorulhambarelor" indica faptul ca granele erau depozitate,.maSurate~i.comercializate.(Fig.8) .

~u .",.,..1-'''UUUlt;CcUUlaLUma Jasar 0 mscnpt1e pe 0 Hibli-ta de lut care afirma in mod clarca regii sumerieni nu se puteauurca pe tron dedit cu aprobarea zeilor. De asemenl<a, el mentio-neaza cucerirea unui alt ora~, d~zvaluindu-ne astfel existentamai multor ora~e-state in Sumer, la inceputul mileniului treiLCh.,

Succesorul l.iJiEannatum, Entemena, ~ a seris despre con-struirea unui templu ~i decorarea acestuia cu aur, argmt ~l grAdim

A Dooisprezecea Planeti 41

monumentale. Se inandrea cu construirea unei fortarete cu nu-meroaseturnuri de veghe ~ifacilitati pentru aco!;tareanavelor.

Unul dintre cei mai cunoscuti regi ai Lagashtilui a fost-:. '

Gudea.Existii numeroase statuete ale lui, toate' prezenHindu-1intr-o stanta votiva, rugandu-se zeilor. Aceasta ipostaza nuerafalsa. Gud~a ~i-adedicat viata adorarii .luiNingirsu, zeitatea saprincipala,~iconstruirii~i repararii templelor. .

Numeroasele sale inscriptii releva faptul ca, in diutare demateriale deosebite de constructie, el aducea aur din Africa siAnatolia,.argintdin Muntii Tau~s, cedru din Liban, alte le~erare de pe Ararat, cupru din Zagros,.diorit din Egipt, cameoldin Etiopia ~i aIte materiale din tinuturi neidentificate inca decercetatori. ' ,

Cand Moise a construit un "laca~" in de~ertpentru Dom-nul Dumneze1J,ell-a :Iacutdupa ni~te instructiuni foarte detali-ate, date chiarode Dumnezeu. Cand regele Solomon a construitprimul templu la Ierusalim, el I-a :Iacutdupa ce Dumnezeu i-adat "intelepciune". Profetului Ezechiel i-au fost aratate planurifoarte detaliate pentru'"cel de-al doilea templu" intr-o .,viziunedumnezeiasca" de "un om a carui in:Iati~areera ca infiiti~~eaaramei; el avea in mana 0 sfoara de masurat, de in, ~i0 prajinade masurat...". Ur-Nammu, regele din Ur, descrie, Cllun mile-niu mai devreme, cum zetil sau i-a ordonat sa-i construiasca untemplu ~i i-a dat instructiuni precise, dandu-i 0 prajina ~i unghem de sfoara de masurat. (Fig. 9)

Cu 0 mie doua sute de ani inaintea lui Moise, Gudea pre-tinde acel~i lucru. Instructiunile, mentioneazii el intr-o lungainscriptie, i-au fost date intr-o viziune. "Un om ce stralucea ca~o:lrele"_aliituri de care se afla 0 ..Dasaredivina". ..mi-a porun-cit sa-i construiesc un templu". "Omul", care, "dupii coroanace-o avea pe cap, era cu siguranta un zeu", a fost identificat ul-terior ca fiind zeul Ningirsu. Cu el se afla 0 zeitii care "tinea inmana 0 tablitii cu astrele favorabile; in cealalta mana tinea "unstiluszeiesc", cu care i-a indicat lui Gudea astrul benefic. Un altreilea om, ~i el un zeu, avea in mana 0 tablita dintr-o piatrapretioasa; ,,~iplanul templului era desenat acolo". futr-una dinstatuiie iui Gudea acesta este intatl~at stand jos, avand pe ge-

_ ~ __ ,___n --. --

42ZECHARIA SITCHIN

, Fig. 9

0:' ,

Fig. 10

oFig. 11

- ~. - .-.-~-- --

A Douisprezecea Planed 43

nunchi aceasta tablita; pe ea se poate vedea foarte clar planultemplului.(Fig.10) 0

De~ifoarte inteligent,Gudea a fost uimitde aceasm con-structie arhitecturala ~i i-a cerutajutor unei zeite pentru a-i in-terpreta mesajul divino'Aceasta i-a expHcat semnificatiile in-structiunilor, dimensiunile pe care trebuia sa Ie aiba templul,precUin~idimensiunile ~i forma pe care trebuia sa 0 aiba cara-mizile. Gudea a artgajatapoi un "ghicitor, cel care ia deciziile"~io "dezlegatoare de taine" pentru a identifica locul din impre-jurimile ora~idui in care dol'eau zeii sa fie construit templuL~entru construcpa propriu-zisa, Gudea a angajat 216:000 de oa-memo

o Uiffiirealui Gudea este de inteIes, deoarece acel plan sepresupuneca ii oferea toate infbrmatiilenecesareconstruiriiunui zigurat de ~apte etaje. to cartea sa Der Alte Orient (Orien-tul Antic),A. Billerbecka reu~itsa descifreze,macarin parte, '

divinele iildicatii de constructie. Anticul desen, chiar ~i pe '0statuie partial deteriorata, este insotit la van de 0 serie de Hniiverticale,numarullor scazandpe masura ce cre~tespatiul dintreele: Arhitectii divini au reu~itse pare, utilizand doar planul unuisingur etaj ~i ~apte scale diferite, sa ofere instructiunile nece-sare construirii intregii cladiri de ~apteetaje. (Fig. 11)

S-a spus ca dizboiul il impinge pe om la noi cuceriritehnice ~i ~tiintifice.In anticul Sumer, se pare ca oamenii ~ire-gii lor erau impin~i spre noi solutii tehnologice de construireatemplelor. Posibilitateade a indeplini opere uria~ede j::onstruc-tii conform unor planuri arhitecturale deosebite, de a organizaC'; 1,";;"'1 n 11M 130:; f"nrta r1~ ~11nt":; ,.1,:. I:] 111t"rf3 1"\on"\Sntul . "'~1"\O""1tl:]_ .

I

./

, ., . - . -tea de a modela caramizile ~i de a cara pietre uria~e, de a aducemateriale rare de la mii de mile distanta, de a prelucra metalele~i de a crea unelte, dar ~i omamente - toate acestea vorbescinmod elar -de 0 civilizatie inalta, deja in plina inflorire in rnile-niul al treilea inaintea de Christos. . 0

*

._. ~ ~_.__._._.__._-_.

44ZECHARIA SITCHIN

Gridit de bine realizate arfi fost templele sumeriene, elenu repreiinta dedit vfuful icebergului. Prima civilizatie cunos-cumpana in prezent este mult mai bogata.

In afara de descojJerirea~i dezvoltarea scrisului, lara decare nici 0 civilizatie nu s-ar fi descurcat, sumerienii ar trebuicreditati ~i cu inventarea tiparului. Milenii inainte ca Gutem-berg sa "inventeze" tiparul, folosind literele mobile, scribii su-merieni utilizau "tipare" ale unor semne pictografice, earn cumfolosim noi astiizi~tampilelede cauciuc.

Tot ei au inventat ~i un predecesor al rotativei - sigiliulcilindric. Facut dintr-o piatta foarte grea, acesta era 'gravat in"negativ"; cand el era desta~urat pe lutul moale se obtinea 0imagine "pozitiva".Acest sigiliupermitea stabilirea autenticita-tii unui document;oricand se Quteaface 0 noua imprimare,carese compara cu cea veche. (Fig. 12)

~'5. J.

Multe din inscrisurile sumeriene descoperite pana in pre-zent nu au de-a face in special cu divinimple, cat mai ales cuviata de zi cu zi, inregistrand de exemplu recoltele obtinute,masuratori ale p~anturilor sau modul de calcul al preturilor.tntr-adevar, nici OrJiW~rF).civilizatienu poate exista tara un sis-tern matematic avansat.

A Douisprezecea PJaneta 45

".;Ia It.II' 0 ~:.. r ...' (9 . ~

..

,i. ";'. '. .. ' '. '&;:'.' .. ,~,.'''. .'."* ..' ~.... . '. '." ,~ .""",- ,...~ .. . .,"'. . .:.... ~,.,.~v, .M" .. ... ,'. .." , :. .; ."" ..i "It.. :4 ," . ~

,. '"..' --' ..'.~..,. , ~ '.. . .' . . ..' .. .' -..'"r"., ..(. ...:. .. .,.: : ..'.::"': ." ;.;;.o.g~-..:\. lOp I>'IZSI,. .~ ..' .' I: .b

_" :"'1" \.',~. ' . .'. , . .

_'. . ) . ..' _' " '.' "

0

__&!: " '. ""..,.. ~..I , . 'I' ~

ii'~.(.\.. ; r..'.. ..." j ~..'.,,' .. 0... .. ,;;: .,.. ..' '1;1.' ,:,. ..\t . ,'w'l,;n...' _.,'~, :"."'.~.:..~~:..~~ :."_ ... ,,~-:

.C'~: l.-.O. ", ;<':i"'-

." . ~:o{.~ ' ,.r'. ...." . . . . ":" . ~T.' -:.' ~ ~C".'. , ." .'. ... ..' .:. .,...,. ,..:.., .J'. .' , ,. .~: : .~.. ":\,',:':1," Io' ". ...t . ~. ... "t-

' '. ".. . . ... 0,.-.

Fig,13

Sistemul sumerian, numit sexagesimal, combina ciframundana 10 cu cea divinlt6, pentru a obtine cifra de,baza, careera 60. lit unele privinte, acest sistem este superior celui utilizatde noi in prezent; in ori~e caz, este. tara dubiu superior celuigrecesc sau c~luiroman. Acesta nu este numai cel dintai sistemmatematic cunoscut, dar ~i cel care ne-a transmis conceptul de"unitate". La fel cum in sistemul decimal 2 poate fi 2 sau 20sau 200 ~.a.m.d.,la fel ~i2 din sistemul.sumerian putea fi 2 sau120(2x60) etc., in functie de locul ocupat. (Fig. 13) ,

Cercui.de 360°, piciorul cu cei 12 inch, duzina nu suntdedit 0 Darte a acestui sistem. Cuno~tintele lor in materie deastronoQ1ie,calendarul intocmit de ei ~i alte sublecte legate aeimpletirea dintre matematica ~i religie vor fi tratate in capitoleseparate, '

Tot a~a cum intregul nostru sistem economic 'li social,sistemul juridic, cel comercial, cel administrativ depind de har-tie, viata sumeriano/mesopotarnianadepindea de lut. Templele,tribunalele, ,casele de comer! aveaU:'peilffanent scribii gata cutablite de lut, pentru a I'ntocmlaocumenteie necesare.

46 ' ZECHARIA SITCHIN

Argila era de asemenea 'necesa~a pentru producerea unor. bunuri. Era folositii ~ipentru fabricarea caramizilor, 0 alta"in-ventie" sumeriana, care a tacut posibila. construirea caselor, pa-latelor ~i templelor imj>ozante. .'

Tot sumerieniisunt creditati cu d~ua inovatii care au ta-. .,. ,

cut posibila reducerea greutatii, combinata cu 0 sporire a rezis-

tentei tuturor produselor realizate din argila: smaltuirea ~i.arde-rea. Arhitectii modemi au descoperit betonul armat: introduce-rea unor b~e de _fier in ciment, obtiniindu-se astfel un materialde constructie foarte rezistent. Cu mult timp inainte, sumerieniicre~teau rezistenta caramizilor lor amestedind argila cu trestie'sau cu paie. De asemenea ei ~tiau ca produsele de lut pot avea 0rezistentii sporita daca soot arse.intr-un cuptor. Primeie cladirifoarte inalte, la fel ca ~i produsele ceramice de 0 rezistenta deo-sebitii au fost posibile datorita acestor descoperiri.

*

Inventia cuptorului de olarie - un cuptor care producea 0temperatura foarte ridicata, ce putea fi tinuta sub control, tarariscul de a contamina produsele cu praf sau cu cenu~a - a tacutposibila 0 ~i mai mare descoperire tehnologica: prelucrareametalelor.

S-a presupus ca omul a descoperit ca poate prelucra "pie-tre ~oare" - de fapt pepite de aur, cupru sau argint descoperiteintamplator - in forme' folositoare sau placute, ciindva in jurulanului 6000 i.Ch. Primele produse de metal au fost descoperitein Munpi Zagros ~i in Muntii Taurus. Totu~i,~a clim 'arata RI.Forbes in carteS! !:S!Tho Ri..tl. Dl"M ~.rnu rr,:. :.: .~:_:_::_.oj'(Locul de n~tere al metalurgiei),,)n Orientul Antic, rezervelede cupru natural au fost repede epuizate, iar minerii a trebuitsa

tread! la alte minereuri", aceasta presupunand cuno~tintele~icapacitatea de a extrage minereurile, de a Ie zdrobi, de a Ietransforma in pulberi ~i de a Ie prelucra - procese care nu pu-teau avea loc tara tuptoare de topit ~i, in general, tara 0 tehno-logie avansatii.

..---- '-'--~--- - - -_.


Arta metalurgiei a ajuns curand la capacitatea de a alia~uprul cu alte materiale, rezultand un metal greu, casant, dar'maleabil-:-pe care noi il numim azi bronz. Era bronzului, primaera care utilizeaza metalele; a fost, de asemenea, una din con-tributiile aduse de Mesopotamia la crearea civilizatiei moderne.o mare parte din comertul Antichitatii era dedicata comertuluicn metale. tn plus, aceasta a condus la dezvoltarea sistemuluibancar ~i la aparitia primei monede, $ekel-ul de argint ("lingou .cantiirit"). Marea varietate.a metalelor ~i a' aliajelor pentJ,11careau fost gasite nume ~i terminologia tehnica extinsa denota nive-lul ridicat la care se afla metalurgia in Mesopotamia~ Pentru 0vreme acest lucru i-a uimit pe c~rcetatori, deoarece'Sumerul nuposeda rezerve de minereuri feroase ~i, cu toate acestea, meta-lurgia incepe aici.

Raspunsul este energia. Topirea ~i prelucrarea metalelornu se puteau face tara rezerve mari de combustibil pentru cup-toare, cazane ~i fumale.' Mesopotamia putea avea rezerve redu-se de minereuri, avea in schiml? combustib11 suficient. Deci mi-nereurile erau aduse aici pentru a fi prelucrate,lucru .ce expliciinumeroasele inscriptii ce vorbesc. despre aducerea de rninereude la mari depiirtiiri.

Combustibilii care dadeau suprematia tehnologidi Sume-mlui erau asfaltul ~i bitumul, produse petroliere care se scurg inmod naturalla suprafata, in multe locuri din Mesopotamia. RJ.Forbes, intr-o alta lucrare a sa, Bitum and Petroleum in Antiqui-ty (Folosirea bitumului ~i Ii petrolului in Antichitate) a spus ca"depozitele de combustibil de lasuprafata din Mesopotamia ~ufost cea mai importanta resursa de .combustibil a Antichitatii,pana la Imperiul Roman". Concluzia sa este ca utilizarea tehno- .~ ... ' .. . .. ,A. _ ..IV6.1'-'" U }-'.LVUU."'''''.1V.Lu Lj-''''''''''VA- ""'t'-.. -- -1'.......................-

tie in jurul anului 3500 i.Ch.; intr-adevar,H arata ca uzul~i CU-no~tintele legate de petrol ~i de proprietatile sale au fo~t maimariin Me~opotamiadecatlaaltecivilizatiiulterioare. .

Atilt de mare era uzul produseior din pettol - nu numaidrept,combustibil, ci ~i la.construin;8;*~iJpt" pentru<izolatiiimpotriva.umezelii, pentru calatatuini~IH§~ti9ij.lor,pentru vopsi-re, ClmentUlre,toplre - astief lncat, atuncl cand arQeoJogll.~u

48 ZECHARIA SITCHIN

diutat anticul Ur, I-au descoperit ascuns sub 0 colina, pe care 10-calnicii 0 numeau "Colina Bitumului". Forbes arata di sumeria-na are cate un substantiv pentru fiecare substanti pe baza de bi-turn, descoperitii in Mesopotamia. tntr-adevar, numele substan-telor bituminoase ~i petroliere din celelalte limbi - acadiana,ebraica, egipteana, copta, greaca, latina ~i sanscrita - pot fi re-cunoscute ca derivate din sumeriana; de exemplu, cel mai obi~-nuit cuvant pentru petrol - naphta - deriva din napatu ("piatracare arde").

Utilizarea produselor petroliere a pus bazele dezvoltariichimiei. Putem judeca inal~1 nivel de cuno~tinte al sumerie-nilor, nu numai prin varietatea de culori ~i pigmenti folositi iridiferite procese, cum ar fi smaituirea, dar ~i producerea pe caleartificiala a pietrelor prepoase, incluzand ~i un substitut pentrulapislazuli (0 varietate de piatra semipretioasa de culoare albas-tru deschis). ' .

I *

Bitumurile erau de asemenea folosite ~i de medicina su-meriana, un alt domeniu in care standardele erau foarte ridicate.Sutele de texte acadiene care au fost descoperite utilizeaza ter-fPp.nii m~dicali ~1Jmerieni,Ilfatand astfe! originea ,ntregii medi-cinemesopotamiene. . .

Biblioteca lui Asurbanipal avea 0 sectiune speciala pen-tru medicina. Textele erau impaqite in trei categorii: bul-titu(terapii), ~ipir bel imti (chirurgie) ~i urti ma~m~~e (descaotece~i incantatii). Codurile lor de legi includeau sectiuni care trataudespre onorariul care trebuia platit unui "chirurg" pentru 0 ope-..,...: ;..~ ..J_ . 1 , ... . .

, ,_, ,._ r r"'-"''''' u u..,J,,,,,,uu """"I.UJO 111 \"a.L \"d.

diidea gre~:'unui d0<2torcare utiliza un cuti~ pentru a deschidetampla unui pacient °ise taia mana daca scotea ochiul pacientu-lui.

Unele schelete descoperite in mormintele mesopotamie-ne indica tara gre~ urmele unor operatii pe creier. Un text, par-tial distrus, vorbe~te despre extragerea "umbrei din ochiul unuiom", probabil 0 cataracta, prin metodechirurglcale; un att text

49ADouisprezeceaPlaneta

mentioneaza utilizarea unui instrument de taiere, spunand ca,"daca boala a ajuns in interiorul osului, trebuie sa-Icureti ~i s-oindepiirtezi."

Persoanele bolnave din Sumerul acelor vremuri puteaualege intre un AZU ("doctor de apa") ~iun IA.ZU ("doctor de

. petrol").0 tablitadescoperitain Ur, avand0 vechimede circa5000 de ani, nume~tepe unul din practicantii medicinii: ,,Lulu,doctorul"; de asemenea, existau ~i veterinari, cunoscuti ca"doctori de boi" sau "doctori de cururi".

Pe Unsigiliu cilindric, descoperit la Lagash, ce a apaqi-nut unui anume "Urlugaledina, medicUI" apare 0 p~reche decle~tichinirgicali. Sigiliul contin~ ~i ~arpelepe un copac, sim-bolulpanaastlizialmedicinii.(Fig.14) .

Fig.14

Textele medicale sumeriene vorbesc despre diagnoza ~inrescrintii. Acest lucru nu lasa nici 0 umbra de indoiaIa asuprafaptuluica medicina mesopotamlananu aveammlc oe-a lac~ cuvrajitoria s~u magia. Ele recomandau curatenia ~i spalarea, bai

, cu apa fierbinte,in care fuseseradizolvati solventiminerali,aplicarea 'unor derivati vegetali; frecarea'atenta cu unii compu~iai petrolului.

Medica01entele erau tacute din plante ~i compu~i miner-

ali ~i erau amestecate cu unele lichide, in functie de scopul incare erau uulizate. Daca se luau pe gura, pudra era amestecata

-

50 , ZECHARIA SITCH IN

cu vin, bere sau miere; daca era "introdusa in rect" - printr-oclisma- era amestecatacu uleiurivegetale..Alcooluljuca unrol deosebit in dezinfectare ~i ca baza' pentru numeroase medi-camente. Termenul a ajuns la noi prin ,intermediul cuvdntuluiarab kohl, ce deriva din cuvantul acadian kuhlu.

Au fost descoperite ni~te mulaje ale ficatului, lucru ce in-dica un studiu atent al medicinei. Anatomia trebuie sa fi fost 0

~tiinta foarte dezvoltata, deoarece in temple se practic~u ni~teritualuri foarte complicate ce implicau disectii foarte atente aleanimalelor - numai la un pas distanta de cuno~tintele despreanatomia umana.

o seriede reprezentaride pe sigiliicilindricesau de petablitele de lut arata oamenj intin~ipe un fel de masa de opera-tie, inconjurati de echipe de zei sau oamen\.Cuno~tem, dinpove~ti sau legemte ca sumerieni,i~i cei care i-au urmat eraufoarte preocupati de problema vietii~i a mortii. Ghilgameshcauta "Arborele vietii" sau un mineral (0 "piatra") care asiguraviata ve~nica. De asemenea, exista referiri la incercari de a-Iinvia pe cei morti, mai ales daca ace~tiaerau zei: ,

Asupracorpului neinsufletit, atarnat de prajinaau atintit Pulsul ~i StralU(~irea;De ~aizeci de ori ApaVieiii.De ~aizeci de ori Hrana Vietii,ei au aruncat asupra lui;$i !nanna s-a ridicat.

....

Sa fi fostoare folosite ni~te metode ultramodeme, desprecare nu putem decat' sa speculiim. pentru astfel de incerciiri lie:ct:lOVlerea moqllor"f Ca matenalele radioactive erau cunoscute~i utilizate pentru a trata anumite alimente este clar sugerat de 0scena despre un tratarnent medical, de pe,un sigiliu cilindric da-tdnd de la inceputul civilizatiei sUmeriene. Ni se infiiti~eaza unom care sta pe un pat special; fata sa este protejata de 0 masca~i el este supus unui anume fel de radiatie. (Fig. 15)

Una din primele industrii dezvoltate in Sumer a fost ceaa imbracamintii.

_.,-- -" - - - -' ..

A Douasprezecea Planetii51

Fig.15

Se considera ca revolutianoastra industriata a inceput cuinventarea, in 1760, a ma~inii mecanice de tors. Majoritateanatiunilor in curs de dezvoltare au incercat, de atunci incoace,sa-~idezvolte 0 industrie textila, ca prim pas spre industrializa-reoDovezile indica'faptul ca acesta a fost mersul istoriei nu nu-mai din secolul al XVIII-lea, ci chiar de la prima civi1izatieumana. Nu 8-ar fi putut face trecerea la 0 industrie textiIa lara a .

, se face mai intai a~~ultura, pentru fibre, ~i domesticirea ani-malelor, pentru 'piei, Idnaetc. Grace Crowfoot, in cartea sa Tex-tiles, BasKetry'and Mats in Antiquity (Textilele, tesutul ~i im-pletitul in Antichitate) exprima consensul oamenilor de ~tiintiireferitor la aceasta problema. Industria textilelor a inceput inMesopotamiain jurul anului 3800 i.Ch. .

Sumerienii erau vestiti in Antichitate, nu numai pentruindustria lor textila, dIU:~i pentru ye~mintele lor. mcartea luiIosua se poveste~teca, in timpul unei furtuni, 0 persoana nu aputut rezista tentapei de a pastra 0 ,,haina buna de Shinear", pe... . 'I. .. .wl'....

, ..., b~.U'" }'- .., , __va ~ t'..,- .1"' --r"'- ---moartea. Atat de pretuite erau hainele de Shinear (Sumer), inciltoamenii erau dispu~isa-~iri~teviata pentru a obtine una.

Exista deja 0 bogata terminologie pentru a descrie atilthainele, cat ~i.pe cei care Ie fiiceau. Raina de baza se numeaTUG - fiira indoiala de aici venind ~i numele roman "toga".Raina de tip toga se numea TUG.TU.~E, ceea ce in surnerianaInsemna ;,hama care se poarta de Jur-lmpreJur". (l'ig. 16)

__,__ _, . J

52 ZECHARIA SITCHIN

Fig. 17

1

Fig. 16

.~

Fig. J8


. Ve<:hiledesene indica nb numai 0 uimitoare varietate ~iopulentain materie de haine, dar ~i elegantii ~i bun gust in im-binarea lor, cu podoabe, coafuri sau bijuterii. (Fig. 17, 18) .

*

o alta realizaredeosebitaa sumerienilorera in materiede agricultura. 1ntr-o tara cu ploi foarte rare, apa necesara recol-telor era ()btinuta din rauri, printr-un vast sistem de canale deirigatii. .

. .Mesopotamia - tara dintre rauri - era un veritabil granar-al acelor timpuri. Caisul, in spaniola, damascos (copacul deDamasc) are numele latinesc armeniaca, un cuvant derivat de. .

la acadianul armanu. Cire~ul, in greaca kerassos, kirsche ingermana, provine din acadianul kar~nu. Toate dovezile indicafaptul ca acestea, precum.~ialte specii de pomi au.ajuns in Eu-ropa din Mesopotamia. Dar nu numai pomi: cuvantul englezescsaffron (~ofran)provine din acadianul azuripanu, crocus (bran:'du~a)din kurkanu (via grecescul krolws),cumin (chimion) de lakamanu, hyssop (isop) de la iupu, mmyrrh (smirna) de lamurru. Lista este lunga; in multe cazuri, Grecia ,a facut punteade legatura, fizica ~i etimologica, prin care acestea au ajuns in .

Europa. Ceapa, usturoiul, castravetii,varza ~i laptucile erau in-gredientecomune pe masa sumerienilor.

Ceea ce este la fel de impresionant este numarul mare defeluri de mancare ~i metod~le lor de preparare, intr-un cuvant'bucataria sumeriana. Texte ~i desene confirma ca ei ~tiau satransforme cerealde pe care Ie cultivau iIi faina, din care faceaun~Hnp t1ncnit!'i c!'In np.rlncnit!'i tp.rr.inr1 nri'iiihlri c1ivp.r~p. nrP.n$!r$!-;to- ,

te de patiserie, biscuiti. Orzul era de asemenea fermentat, pen-tru a se produce bere; au fost gasite chiar "manuale tehnice"penttu producerea berii. Vinul era obtinut aHitdin struguri, dit~i din curmale. 'Erau crescute oi, capre ~i vaei pentru lapte;aeesta era folosit atat ca bautura, cat ~ipentru prajituri sau pre-lucrat sub forma de iaurt, unt, smantana sau branza. Pe~tele nulipsea din bueatari~traditionala a sumerienilor.Carne de berbecse gasea dm abundenta, lar cea de pore era eonslderata 0 adeva-

~' ' -- ------.------..


}.

rata delicatesa. Ga~tele ~i ratele erau pastrate pentru mesele zei-lor. .

Textele vechi dovedesc ca arta culinara era dezvoltata,mai ales in temple .pentru uzul.zeilor. Unul din texte prezintaoferta ta.cutaunui zeu: "Paini de orz dospit... 0 erema eu miere~i smantana, curmale, plaeinte... bere, vin, lapte... branza,smantana." Carnea fripta era oferita eu libatiuni de "eea maibuna bere, eu vin ~i cu lapte". 0 bucata speciala de bou era pre-parata dupa 0 rC?tetafoarte eomplicata, ce necesita "mina fina...tacuta aluat, c((bere ~i vin", amestecata cu grasinii de animale .

~i "ingrediente aromate, extrase din inima plantelor", nuei, malt~i c.ereale. lnstructiunilepentni "saerificiile zilnice, inchinatezeilor or~ului Uruk" cereau servirea a Cinci tipuri de bauturi la

. masa ~ispecificau "ce trebuie sa faca bnitarul ~ibuditarul". .

Admiratia noastra pentru~arta eulinara sumeriana cre~te. atunci cand descoperimpoemele care aduc omagiu acesteia.Intr-adevar, ce mai poate spune cineva cand descopera 0 retetaantica pentru." coq au vin ": .

in vinul eel mai bun;in apa aromata,in uleiul de miruit,Pe-aceasta pasare eu am gatit-o~i ammancat-o. .

. 0 economie,in plin avant, 0 soeietate eu asemenea intre-prinderi extinse nu s-ar fi putut dezvolta tara un sistem de trans- .

porturi bine pus la punct. Pentru transportul oamenilor, marfuri-... lor si viteler sumerienii foloseau cele doua mari fluviL nreclIm

~l extmsa retea de eal}ale. Unele din desenele timpurii prezintaeeea ce pot fi numite, tara a gre~i prea mult, primele ambarea-tiuni din lume. 01

Afliim din textele sumeriene c~ ace~tia puteau naviga pemare folosind numeroase tipuri de nave, spre tinuturi indepar-tate, in cautare de metale, lemn rar, pietre pretioase, dar ~i altemiirfuri care nu erau de gasit in Mesopotamia. Intr-un dictionaracadiano-sumerian, au fost ident1t1cati numai putll1 de 1,,0 de

I.

A Douiisi>r~zecea Planetii 55

.~:'

fi".

,; .

Fig. 19 Itermeni pentru ambarcatiuni, in funetie de madmea acestpra,destiriatia lor, tipul ambarcatiunilor (pentru transportul oame-nilor, pentru marfuri sau numai pentru anumite produse). Ati 69de termeili se refera la navigatia propriu-zisa ~i III construireaeorabiilor: Numai 0 lunga traditie. a navigatiei putea produae 0astfel de varietate'de ambareatiuni ~i 0 atat de eomplicata termi-nologie. '.

Tot Sumerul poate fi ereditat ~i cu descoperirea ~i util~za-rea, pentru prima data, a rotH.lnventarea ~iutilizarea ei in viiatade zieu zi a permis aparitia a nUmeroasevehicule,de .la..earu-eioare siinple pana la earele de lupta, ptilizand pentru tractiune .

atatboi cat ~i cai. (Fig. 19)....

!II

. In '1956,pr~fesorul S~muel N. Kramer,.unul dint~J ceimai mari speciali~ti in istoria Sumerului,. a treeut iIi re~ist~

. 111U~lt;1111t;C1 l1lt;lC1Hl ut;1)\"Upt;lllC1 1)UU "Ullll"l" .11J"03VpV~'U'ut'.~".

Cartea sa, From the Tablets of Sumer (Tabhtele SumeruJUl),este ea insa~i 0 eapodopera. In eele douazeci ~i cinci de capi-tole, este prezentata cate una din "premierele" sumerieneJ in-cluzand aici primele ~coli,primul parlament bicameral, primJ.11istoric, prima farmacopee, primul "almanah", pritp.aeosmqgo-nie ~i cosmologie, primul "lov", pr:imeleproverbe ~i zic~tori,pnmul "Noe", pnma blbtioteca ~lpnmul catalog al unel bibllo-

*

56 ZECHARIA SITCHIN

teci, prima "varsHide aur a umanitatii", primul cod de legi,primele reforme sociale, primele tratate de medicina, primeleculturiagricoleorganizate... .

Nu este aici nici 0 exagerare."Primele~coliau aparut in SUmerca 0 consecinta a apari-

tiei scrisului. Dovezile (amt arheologice, cumar fi claditi ale~colilor de atunci, cat ~i scrise, de pilda tablitele cu exercitii)atesta existenta unui sistem educational, inca de la inceputulmileniului al treilea l.Ch. Existau mii de scribi in Sumer,de lascribi copii la scribi de "inalia calificare", scribi regali, scribiidin temple ~i scribi care indeplineau functii importante in stat.Unii functionau ca profesori in ~coli ~i ne-au ramas de la eieseuri despre aspiratiile ~i scopurile lor, despre experienta lorprofesionala, despre metodele lor de predare.

to ~colinu se preda numai limba ~i scrisul. Se predau, deasemenea, ~i~tiintelevremii:botanica,zoologia, geografia,ma-tematicile ~i teologia. Se studiau ~i.se copiau operele veehi deartii ~ise eompuneaualtelenoi.

~colile erau cond\isede ummia "profesor expert", iar lis-ta profesorilor iIicludeanu numai pe cei de speeialitate,"eel dedesen", "eel de matematica", dar ~ipe "cel cu bieiul". Se pareca diseiplina era foarte stricta; un fost elev al unei astfel de~coli descrie ca a fost bieiuit pentru ca obi~nuiasa chiuleaseade 1a~coala,pentru murdarie, pentru lene, pentru ea nu pastralini~teain timpul orelor,pe.ntrupurtare neeuviineioasa~ipentrudi avea un scris neingrijit. .

Un poem epic ce vorbe~te despre istoria or~ului Ereementioneaz~ ~i rivalitatea dintre acesta ~i Cush. Textul ne spunecum, 0 delegatie din Cush a venit in Erec pentru a stabili paeea,.. .. .. _..~ ~ - .

b" """" , '-'J.&.&5U..I..L.L"'~.I..I.,u. P.L"'''''''J.UL ...,U ,""VIU...lII.U,",IUPt..a

decat sa trateze cu ei. Ceea ce este interesant este ea el a trebuitsa supuna aeeasta hotarare "Sfatului batranilor":

Regele Ghilgamesh a venit in fata batranilor or~ului,Pentruca ei sadecidace e demcut: .

"Sa ne su'punem neamului lui Cush,sau cu armele noastre sa ie raspundem."


Sfatul batranilor a decis sa se negocieze pacea. Neinfri-catul Ghilgamesha eerut atunci parerea celor tineri, "Sfatullup-tatorilor", care au votatpentru razboi. Importanta acestei poves-tiri sta in dezvaluireafaptuluica trebuiaca regii sumerienisadiscuteproblemelereferitoarela declan~areaunul riizboi.cuacestprimparlamentbicameraldin istorie,~iasta acum 5000de ani! . .

Titlul de primul istoric- a fost atribuit de Kramer lui Ente-mena, rege al Lagashului, care a deseris pe tablite de lut razbo-iul dus de el contra regelui din Umma. Daca celelalte texte erauopere literare sau poeme.in proza, insemnarile lui t:nteina suntin proza ~i constituie 0 relatare stricta a evenimentelor.. Deoareee inseriptiile babiloniene ~i cele asiriene au fostdescifrate cu mult inaintea celor sumeriene, s-a crezut ca pri-mul cod de legi a fost alcatuit de regele babilonian Hammurabi,in jurul anului 1900i.Ch. Dar cand a fost descoperita civilizatiasumeriana,a devenit clar di aeest titlu Ie revine in intregime su-merienilor. .

Cu mult inainte de Hammurabi, un rege din or~ul-statE~nuna(in nord-estul l;3abilonului)a alcatuit un .cod de legi cestabilea preturile maxime ale alimentelor, carutelor ~i barcilor,astfel ca cei saraci sa nu fi~ asupriii. Erau, de asemenea, legicare protejau integritatea persoanei ~i a proprietatii, reglemen.,tari ale relatiilor familialeprecUm~ia relatiilor dintre stapani ~isclavi.

Chiar mai inainte de acesta, un alt cod a fost f>romulgatde Lipit-Ishtar, rege in Isin. Cele treizeci ~i opt de legi care aumili r~mas pe 0 tablita de lut, partial distrusa, fusesera copiatede pe 0 stela de piatra ~ireglementauproblemele proprieUitilor,. .. .....

SClaVllur iii :SCl v HUlllUl, \"ai)aLUU'" '11. U1.U,?',",UUUUA, UO.o..J V~

cilor, inchirierea boilor, probleme legate de taxe ~i.birori. ~acum a procedat ulterior ~i Hammurabi, Lipit a explicat in pro-logul codului sau de legi ca el a actionat "din ordinul zeilor",care ii ordonaserasa ;,aducabunastarea poporului sumerian".

~i inca, Lipit-Ishtarnu fusese primullegiuitor al Sumeru-lui. Au fost descoperite fragmente de tablite de lut ce contineaucopn ale UOUIcod de legl aicatUltde Umammu, datand aproxi-

--. .._~_. ..- -....-- . ..- - "-'-'-'-' .-.

58 ZECHARIA SITCHIN

mativ din anuL2350 i.Ch., mai bine de 0 jumatate de mileniuinaintea lui Harnmurabi.Legile, aleatuite sub autoritatea zeuluiNannar, dorellUsa opreasea ~i.sa pedepseasea pe"jefuitoriiboilor, magarilor, ~i oilor eetatenilor", astfel ineat "orfanul sanu.pregete' sa-l roage pentru ajutor pe eel bogat, vaduva sa ga-seasea ajutor la eel puternie,eel care are doar un ~ekelsa fie as-eultat de eel eu ~aizeeide ~ekeli".Urnarnrnucerea ~i"sa se fo-loseasea greutati neschimbate~inemasluite".

Dar sistemuljuridic ~iapliearea legii in Sumermerg ehiar~imaidepartein timp. '

Aproape de 2600 i.Cb. se intam}1iaseradeja atat de multein Sumer, ineat ensi Urukagina a gasit neeesar introdueereaunor reforme. A fost deseoperitao.'lunga inscriptie, consideratade oamenii de ~tiintaea fiind deosebit de importantadeoareeeeste prima mentionare scrisa a primelor reforme sociale, bazatepe ideile de libertate, egaJitate~i justitie ~ 0 "revolutie franee-za" impusa de un rege eu 4 400 de ani i!1aintede 14 iulie 1789.

Textullui Urukagina enunta mai intai relele aeelor vre-muri: abuzul de putere al supraveghetorilorcare pastrau ee eramai bun doar pentru ei, abuzurile funetionarilor statului, impu-nerea de preturi foarte mari de unele grupad monopoliste.

Toate aeeste nedreptati au fost abolite. de reforma. Unfunctionar al statului nu mai putea flxa in avantajulsaupretul"unui magar sau al unei case". Un "om mare" nu mai putea sa-iexploateze pe simplii cetateni. Au fost restabilite drepturile or-bilor, orfanilor ~ivaduvelor.Legea asigura protectiaunei femeidivortate - asta in urma cu aproape 5000 de ani!

Cat de veeheera atunei eivilizatia sumerianade avea ne- .voie de astfel de reforme? Clar, sufieient de mult pentru ca zeul...T.' 0. . A. .. .. .. ..- c a.o- ... &~... b ""-.a .- ...""0 '" u £j.&'&"""'''''

de demult. Rezutta de aici ea era vorba de reintoarcerea.laun ~imai veehi sistem legislativ. '

Proeesele sumeriene erau judeeate conform unui sistemjuridic in care proeedi.Irile, sentintele, preeum~i. contraetele dealta natura erau foarte meticulos inregistrate ~ipastrate. In justi-tie se folosea mai degraba sistemul eurtiieu juri, deeat eel eujudeeatori; eurtea de judeeata era formata i'ndeob~te din trel sau

-


patrujudeeatori, dintre care unul era "judeeator regal'&,iar cei-lalti erau ale~idintr-un grup de treizeei ~i~asede persoane.

In timp ee babilonienii taceau legi ~i'regularnente, sume-rienii erau mai mult preoeupati de ideea de justitie, deoarece eieredeau ea regii au fost ale~i de zei pentru a asigura dreptateape Pamant. '

, Se pot face numeroase paralele intre aceste idei tri cele dinVeehiulTestameot. '

Chiar inainte de a avea regi, evreii aveau judecatori;' iarregii lor erau judecati nu dupa cuceriri teritoriale, ,ci dupa nu-marul de "fapte de dreptate" pe care aee~tiail tacusera. in reli-gia evreilor, ,,Anul Nou" marca 0 perioadade zece zile in carefaptele oarnenilor erau eantfu-ite~i evaluate pentru a Ii se dt;ter-mina soarta In. anul care urmeaza. Nu este, probabil, doar 0simpHicolncidenta faptul ca sumerienii credeau ca 0 zeitate, penume Nan~e,judeca anual omenirea earn in aeeea~imaniera; laurma urmei, primul patriarh rnentionat de Vechiul Testament afost Avraam, care i~i avea obar~ia in or~~ul sumerian Ur, or~ul ,

lui Ur-Nammu despre care am vorbit mai devreme.Justitia, mai precis absenta ei,,~i-a gasit expresia in ceea

ce Kramer a numit "Primul Iov". Punand cap la cap ni~te tablitede lut aflate la Muzeul Antiehitatilor din Istanbul, Kramer areu~it sa reeonstituie 0 parte dintr-un poem sume~an in care, lafel ca in Cartea lui Jov,este wrba despre un om cinstit care, inloe sa fie bin~cuvantarde zei pentru cinstea lui, a fost supus lao serie de erunte lovituri.,"Cinstitul meu cuvant, intr-o mincii.I-na s-a transformat", i~iplange el durerea.0- .. 1 11 ~ 1 _ I~u ~1__.

I

i

I

a___-- - r - r ,--, -- r Q- J

intr-o maniera foarte asemanatoare cu cea a versetelorbiblice:11

Doamne, tu care e~ti tatal meu,Care m-ai naseut - ridiea-mi fata...Pana cand ma vei mai lasa singur,prada d~manilor mei...iara sfatui ~1mangalerea ta'!

60 ZECHARIA SITCHIN

A:poiurmeaza s~itul fericit. "Cinstitul sau cuvant, cu-ratele lui vorbe,zeul sau i le-a ascultat; ...~ia fost scos din mai-nilespiritelorrele," '

Precedand Ecleziastul c\i cateva milenii, proverbeIe su-merienedetinmultdinspiritul~iideileacestuia. '

DacasuntemsortitimOl'pi- sa cheltuim; .Daca suntemsortiti sa traim mult - saeconomi-

sim.

Daca moareun sarac,nu incerca sa:-lreinvii.Cel care are mult argint, poate fi fericit;Celcarearemultegrfute,p~atefi fericit; ,, . ,

Dar cel care nu are nimic, poate sa doarma.

Barbatul: pentru placerea lui: insuratoarea;Dupa ce s-a razgandit: divortul.

Nu illima atrage du~manii;Limba ii atrage. .

In ora~ultara caini de paza,Vulpea-iveghetoare.

Realizarile culturale~i spirituale ale civilizatiei sumerie-ne au fost insotite ~i de 0 dezvoltareasemanatoare a aitelor in-terpretath:e. 0, echipade oameni de ~tiintade la UriiversitateaRerkelev din (;HlifomiH H fiknt sen7Htie in 1Q74 d\nci H HnnntHt

ca au descoperit cel mai vechi cantec din lume. Profesorii Ro-bert R. Brown, Richard L. Crocker ~iAnne D. Kilmer flureu~itsa descifteze ~i chiar sa interpretezepartitura unui cantec des-coperit pe 0 tablita de lut, datand din jurul anului 1800 i. Ch.,gasita la Ugarit, pe coasta Mediteranei(acumin Siria).

,,~tiam ca existase muzica in Sumer,au explicatcei de laBerkeley, dar, pana sa desciframtablita, nu ~tiam daca.ei utili-zau aceea~i gama heptatonica-diatonica, ce este caracteristicii


,r;:

actualei muzici precum ~icelei grece~ti din primul mileniu ina-inte de Christos." Pana acum se considera ca muzica-de astazi

i~i are originea in Grecia; s-a 'stabilit acum ca ea, ca de altfe\, marepartedincivilizatianoastra,se tragetot dinMesopotamia.Acest lucru nu trebuie sa surprinda, dici, -invatatul grec Philospusese ca mesopotamienii erau recunoscuti pentru faptulca"ei cautauarmoniauniversalaprintonurilemuzicale". "

N~ exista nici un dubiu ca muzica ~i cantecele fac partedin acele "premiere" sumeriene. Intr-adevar,profesorul Crocker .

a reu~it sa interpreteze acel cantecel con'struind 0 lira dupa mo-delul. uneia gasite printre ruinele ora~ului Ur. Textele atesta (ap..,tul ca, in cel de-al doilea mileniu inainte de Christos, existadeja "gama" ~i 0 teorie muzicala coerenta, iar profesorul Kil-

,mer ins~i scrisese intr-una din caqile sale anterioare, The Stringsof Musical Instruments: Their Names. Numbers and Segnifi-tance (Corzile instrumentelor muzicale: numele lor, numarul ~isemnificatia), ca multe din irilnurile scrise pe tab lite de lut auni~te notite care par a fi indicatii muzicale. "Sumerienii ~i suc-cesorii lor aveau oviata muzicala plina", conchide profesorulKilmer. Nu e deci de mirare ca gasiril 0 mare varietate de instru-mente muzicale - precum ~i canHireti sau dansatori - reprezen..,tati pe sigiliile cilindrice ~i pe tiiblite1e de lut. (Fig. 20)

IIIIII.1II

Fig.20

62ZECHARIA SITCHIN

Ca multe din realizarile civilizatiei sumeriene, ~imuzicai~i are originea in temple. Dar, inceputa in serviciul zeilor, cu-rand mtizica a devenit 0 parte din viata de zi cu zi a oamenilor.Utilizand la maxim jocul de cuvinte caracteristic sumerienilor,unul dintre proverbele lor spune despre taxele cerute de canta-reti: "Un dintaretcare nu are 0 voce dulce, este intr-adevar uncantacet sarae."

Au fost descoperite numeroase cantece sumeriene de dra-goste; tara indoiaIa, ele erau cantate cu acompaniamentul unorinstrumente. Cel mai induio~ator este, probabil, un cantec deleagan compus de 0 mama pentru copilul ei bolnav:

Vinosomn, vino somn, vino somn la fiul meu.Grabe~te-tes.omnufe~ivino la fiul meu;Adu odihna somnuluipe ochi~oriilui osteniti...

Te doare, feciorul meu; .~i sunt necajita, .~i parca minple mi Ie-ampierdut,~i la stele trIatot uit.Luna noua-ti lumineaza fata;Umbra ta va varsa lacrimile in locul tau.Dormi, dormi, puiul meu...

Poate zeii cre~terii vor fi cu tine;Poate un inger, in cer te va sprijini;Poate vei avea zile mai bune...

Poate ca soata ta alaturi. iti va fi;... va." WI BU, I1UI1It;It;-p Vet 1.;II1I>U.

Ceea ce este surprinzator la aceasm muzica, la aceste can-

tece nu este doar concluzia ca Sumerul este ~ipatria muzicii a~acum o.~tim.noi, ca structura ~i compozitie. Nu mai putin semni-ficativ este faptul ca, pe masura ce ascultam aceasta muzica, pemasura ce citim poemele lor, ele nu ne par deloc straine, nicimacar in cele mai adanci trairi ~i sentimente aJe Jor. intr-adevar,

A Douisprezecea Planets 63

pe masura ce contemplam marea civilizatie sumeriana, consta-tam nu numai ca morala noastra,sentimentul nostru de justitie,legile noastre, arhitectura, artele ~i tehnologia noastra i~i trag.radacinile din Sumcr, dar ~i ca institutiile sumeriene ne suntatilt de familiare, de apropiate. De parca am fi cu totii sume-rieni.

'" *

Dupa ce au sapat la Lagash, arheologii au trecut la Nipur,odinioara centrul rcligios al Sumerului ~i Acadului. Din celepeste 30.000 de texte descoperite aici, multe sunt inca nestudi-ate. La ~urpac, au fost descoperite ~coli datand din secolul treiLCh.. La Ur, au' fost descoperite vase extraordinare, bijuterii,arme, care, coifuri din aur, argint, cupru ~ibronz - ruinele .unei .manufacturi de tesaturi, inscrisuri juridice ~i ruinele unui zigu-rat, care inca mai domina peisajul. La E~nuna ~i Adab arhe-ologii au descoperit temple ~i statui ce dateaza din perioadapresargonica. 0 inscriptie gasita la Umma vorbe~te despre UlJimperiu anterior. La Cush au fost scoase la iveala cHidirimonu-mentale, precum ~iun zigurat datand de dinainte de 3000 LCh.

Erecul i-a dus pe arheologi panain mileniulpatru inaintede Christos. Acolo, au descoperit eel mai vechi vas de lut, colo-rat, ce fusese ars intr-un cuptor. Prima dovada a utilizarii rotiiolarului. A fost descoperit un pavaj de piatra, care reprezintacea mai veche constructie de piatra 'descoperita pana acum. Totla Erec a fost descoperit~ieel mai vechi zigurat - 0 colina uria-~a rncuta de mana omului, in varful caceia existau doua temple,"' 1 t'M" ,,; """I "Ih Arolo ~11fm:t ciesconerite cele mai vechi

inscriptii ~i ceh: mai vechi sigilii cilindrice. Despre acestea dinurma, Jack Finegan spune in cartea sa Lights from the AnCientPast (Lumini din trccutul antic), "excelenta acestor sigilii, rela-tiv la prima lor aparitie in Erec, este uimitoare". Alte zone delanga Erec poartii dovada trecerii la Epoca metaleloi: .

tn 19'19, H.R. Hall a descoperit ni~te ruine antice langaun sat care asmzi se nume~te EI Ubaid. Oamenii de ~tiinta auatribuit acest nume celei ce astazi este considerata a fi prima

64 ZECHARIA SITCHIN .

faza a marii civilizatii sumeriene. Ora~ele sumeriene din pe-rioadaaceea - incepand din nordul Mesopotamiei pana lapoalele Muntilor Zagros - au fost primele care au utilizat cara-mizi de lut, ziduri tencuite, mozaicuri, ciniitite cu morminte decaramida ~i vase ceramice decorate cu motive geometrice,oglinzi de cupru, topoare cu cap metalic, haine, case ~i, maipresus de toate, temple monumentale. '

Mai in sud, arheologii au descoperit Eridu, primul ora~:sumerian, conform textelor antice. Pe masura ce sapaturile .avansau, a fost scos la ivealatemplullui Enki, zeul sumerian alcunoa~terii,templu care se.pareca a fost construit ~ireconstruitde mai multe ori. Straturile i-au purtat pe istorici spre incepu-turile civilizatieisumeriene:2500, 2800, 3000, 3500 LCh.

Apoi arheologii au descoperit fundatiile primului templuallui Enki. Mai jos nu mai era decat pamant, nimic altceva nufusese construit inainte. Ruinele datau din jurul anului 3800LCh.Atunci a inceput prima civiTizatieumana.

Nu a fost numaiprima civilizatie in adevaratul sens alcuvantului, a fost cea mai extinsa, atotcuprinzatoare, in multeprivinte mult mai avansata decat alte culturi antice care i-au ur-mat. Fara dubiu, este civilizatia din care ne tragem cu totii.

Incepand cu utilizarea uneltelor de piatra, cu aproximativ2.000.000 de ani mai inainte, omul atinge aceasta civilizatietara precedent, in jurul anului 3800 LCh. in Sumer.~i lucrul eelmai straniu este ca, nici pana astazi, istoricii nu ~tiucine au fostsumerienii,de unde au venit ~icum a aparut clvilizatia lot

Nu ~tiu,deoarece aparitia lor a fost brusca, nea~teptata,ca din pamant.

H. Frankfort, in cartea sa Tell Uqair, a numit-o "uluitoa-. .&. "" £&..&& \ ,.IA-"../ U u ,,-v ,"U').\..1UV1.UJ.1JUI.U. L'":1.. ~ al1VL

(Sumer) a descris-o ca fiind ,,0 flacara care izbucne~te dintr-odata". Leo Oppenheim Ancient Mesopotamia (Mesopotamiaantica) subliniaza "uimitoarea perioada scurta" in care aceastacivilizatie a inflorit. Joseph Campbell (Masks of the Gods) con-cluzioneaza: "Ca din pamant... in mica gradina sumeriana rasa-re... toata paradigma culturala care de atunci a constituit punc-tul de plecare pentru toate marile civiliza~ii ale lumii."


.-"171

,..

Napoleon cuce~le EuropaRcvolulia americanA

Columb descopcrA AmericaCucerirea Imperiului Bizanlin de cAIre turci

Apogeul Impcriului Incas in America dc SudCivilizalia aztecA se dezvollA in Mexie

Regele loan promulgA Magna CartaCueerirea normandA

Carol eel Mare inlemeiazA Sfiintullmpcriu Roman de nearn germanieMohamed proelamii Islamul

CAdcrea Romei

Civilizalia Maya in America CenlralA

CAderea lerusalimului in rata legiunilor romane

~Ierea lui IsusHanibal provoacA Roma .,

fn China incepc conslruireaMarelui Zid

Alexandru eel Mare iI invingepc DariusEpoca de Aur a Greciei .

Formarca republicii romane ,Aparilia lui Budha in India

Cyrus cuccre~e BabilonulCiiderea ora~ului Ninive

Domnia regelui DavidInvazia doricii in Grecia

Exodul israelililor din EgiptCultura micenianA

Arienii migrcazA spre Indiaintemeierea Impcriului Hitit

Avraam iese din UrHarnmurabi este rege in Babilon

intemeierea Babilonului ~i a Asiriei

fntemeierca Civilizaliei chinezcCivilizalia din Valea Indului

Sosorea horililor in Orientul Apropial. Godca este rege in Lagash

Ur-Nammu este rege in UrSargon, primul rege al Acadiei

C.!.,:,i~.izalia 'tninoicA in Creta

-g--~-T 0... v...

Etana esle rege in Chishfntemeierca regatului Chish

fntemeierca civilizaliei sumeriene

2000 1000 o 1000 i.Ch. 2000 i.Ch. 3000 i.Ch. 4000 i.Ch.

= -~._-- ----.--.--- ._~----, -- "--

Capitolul 3

Zen din Cer ~i de pe Pitmant..-

Cum s-a rncut ca, dupa sute de Q1ii,ba chiar milioane deani de pa~i dureros de lenti pecalea dezvoWirii civilizatieiumane, s-a schimbat totul atat de brusc ~i, in doar cateva salturi- aproximativ 11.000-7400-3800 i.Ch. - vanatorul nomadprimitiv se transforma in agricultor, olar ~i apoi in constructor,inginer, matematician, astronom, prelucrator de metale, negus-tor, muzician, judecator, medic, scriitor, bibliotecar sau preot?Se poate merge chiar mai departe, puhandu-se 0 intrebare fun-damentala, ~a cum arncut-o profesorul Robert J. Braidwood,in cartea sa Prehistoric Men (Primitivii): "D~ ce s-a petrecutaceasta transformare? De ce nu traiesc toate fiintele umane a~acum 0 fac triburile din jungla amazoniana?"

Dar sumerienii, cei prin intermediul ciirora s-a petrecutaceasta brusca transformare, au rfu;punsdeja. Este rezumata deuna din miile de inscriptii mesopotamiene, ce au fost descoperi-te: "Tot ceea ce pare frumos, este frumos prin gratia zeilor."

Zeii din Sumer.Cine erau ei?Erau ei oare asemenea zeilor grecilor care traiau la curtea

luiZeus, pe muntele Olimp - al ciirui corespondent pe Pamantera eel mal mall mWlll: um Url:l,aa, VU1Ul'Uli UICI"U 1,?1U~I"UUzeii cu triisaturi antropomorfice similare celor omene~ti, biirba-te~ti, fenieie~ti, ~i avand sentimente umane: iubesc, se manie,sunt gelo~i, fac drfgoste; se ceartii, se luptii;procreeaza ca oa-menii, aduc pe lume copii in urma unor relatii sexuale - intre eisau cu fiinte umane. '

Erau de neatins ~i, cu toate astea, se amestecau deseori intreburile oamenilor. Puteau calatori cu viteze uluitoare, puteau

- ----_._.-

68 ZECHARIA SITCHIN

aparea ~i disparea intr-o clipita; aveau anne de 0 putere neoQi~-nuita. Fiecare indeplinea 0 anumita functie ~i, in consecinta,fiecare actiune umana putea suferi.sau nu, in functie de placeri-Ie zeului; deci ritualurile de venerare ~i darurile aveau menireade a-i imbuna pe zei.

Cea mai importanta divinitate a grecilor din epoca hele-nica era Zeus, "Tatal zeilor ~i al oamenilor", "StapfulUl focului

. ceresc". Arma sa, ~isimbolul sau totodata, era triisnetul.Era un"rege" pe Pamant, care cODorase din ceruri; eel care imPiirteamuritorilor binele ~i raul; totu~i, principalul sau domeniu era inrn~ .

EI nu era nici primul zeu peste Pamant, nici in ceruri.Amestecand teologia cu cosmologia, ie~ind ceea ce savantiinumesc mitologie, grecii credeau ca la inceput.a fost. Chaos(Haosul), apoi Gea (Pam.antul) ~i sotul ei Uranus (Cerul). Gea~i Uranus au dat na~tere celor doisprezece titani, ~ase biirbati ~i~ase femei. De~i faptele lor aveau loc pe Pamant, se presupuneaca acesteaaveau ~iun corespondentastral. .

Cronos, eel mai tanar titan, a devenit cea mai importantafigura a mitologiei olimpiene. ~i-a cucerit suprematia asupra~elor1alti titani prin uzurpare, dupa ce ~i-a castrat. tatal ~i I-a iz-gonit. Pentru faptele'lui, el a fost blestemat de mama sa: sa aiMaceeafii soarta ca a tatalui sau si sa fie detronat de propriii luifii.

Cronos a luat-o de sotie pe sora lui, Rhea; care i-a nascuttrei fii ~i trei fiice: Hades, Poseidon ~i Zeus, Hestia, Demetra ~iHera. tnca 0 data, era scris ca fiul eel mic i~i va detrona tatal, ~iblestemul Geei s-a implinit. cand Zeus s-a revoltat impotriva luiCronos.

. .- - " .t"-y -- _a __ " vu......-

liile dintre zei ~i o~tile de mon~tri. Lupta decisiva s-a dat intreZeus ~i Tiphon, un monstru cu cap de om ~i trup de ~arpe ~i eas-a petrecut atat in cer cat ~i pe Pamant. Bat!lia decisiva s-a datla MUntele Casius, la"granita dintre .Egipt ~i Arabia - se pare,undevain peninsula Sinai.(Fig.21). .

'C~tigand lupta, Zeus a fost recunoscutca zeitate supre-ma. Cu toate acestea; el a fost nevoit sa-~iimparta puterea cu


Fig.21

ceilalti frati. La alegere (SI:\Uconfonn unei variante, prin tragerela sorti) Zeus a primit cerul, Poseidon apa, iar Hades lumeasubterana. .

. Cu toateca in timpHades ~iteritoriulsau au devenitsi-'nonime cu iadul, la iilC~put,domeniul sau cuprindea tinuturileml~tinoase,zonelepustii,teritoriileudatede rauri repezi. Ha- .des era descris ca fiind "neviizutul" - distant, arneninta~or,as-pru; de neinduplecat prin rugaciuni sau sacrificii. Poseidon, pe'de alta parte, este deseori reprezentat tinand in mana simbolulsau, tridentul. De~istapan al marilor, el era totodata ~izeul tau-rarilor, al sculptorilor, cat ~i vrajitor viclean sau scamator. tntimp ce Zeus era reprezentat ca fiind foarte aspru cu oamenii -chiarca fiindeel care a vrut sa distrugaomenirea-' Poseidonera considerat aliatul oamenilor, un zeu care s-a straduit foartemult sa capeteaprecierile muritorilor. -

Cei .trei frati ~i cele trei su~o~ alcatuiesc .ce~ ~a~. ~echepaIL!; a VUl1JI'UJUl, !:>lUYUl""'V" UV'''~H_~''''''''''''~ ~_U_';' ,---

. erauodraslelelui Zeus, ~ipove~tilegrecil<?rse ocupa in modspecialde genealogia lor ~ide rehltiiledintre ei.

Copiii lui Zeus au avut ca mame diferite zeite. Prima so-tie a lui Zeus a fost 0 zeitii pe nume Metis, care i-a daruit 0 fii-ca, pe marea zeita Atena. Ea era zeita intelepciunii, dar fiindsingura Cl:!1'ea stat alaturi de Zeus in lupta sa cu monstrul Ti-phon, Atenaa dovedit inclinari martia1e,devenind astfel ~izeita

~...~-- --- - ..--.--

70 ZECHARIA SITCHIN

razboiului. Era fecioara ..perfecta", nu a devenit soata nici unuizeu; dar ~nele legende spun ca ea ar fl fost legata de unchiul eiPoseidQn, care, de~i avea drept sotie pe zeita Labirintului din'insula Creta, a avut relatii ~icu nepoata sa.

Zeus a mai avut ~i alte sotii, dar copiii astfel rezultati nuau fost admi~i in Olimp. Cum insa Zeus dorea sa aiM un mo~-tenitor, el s-a casatorit cu una din surorile'sale. Cea mai mareera Hestia. Era foarte retrasa, dupa cum relateaza majoritatealegendelor - poate prea Mtrana sau prea bolnava pentru a puteadeveni mama - a~a ca Zeus nu a avut nevoie de prea multe scu-ze pentru a 0 alege pe Deme~ra, cea mijlocie, zeita rodniciei.Dar, in loc de un flu; ea i-a nascut tot 0 flica, pe Persefona, carea devenit sotia iui Hades, ~i aimpartit cu acesta dornnia asupralumii umbrelor. '

Dezamagit, ca nu are un mo~tenitor, Zeus, a trecut la altezeite. De la Armonia a avut insa noua flice, muzele. Apoi Lethei-a nascut 0 flica, pe Artemis ~i, in star~it, un flu, pe Apollo,care, pe data, au fost inclu~i in Olimp.

Apollo, ca prim flu allui Zeus era unul din zeii impor.:.tanti din panteonul grecesc, temut deopotriva de zei ~i de oa-meni. EI era eel care transmitea oamenilor dorintele tatalui sau.Reprezentand moral a ~i legile zeilor, el insemna puriflcarea ~ipt'afecTiunea atat fizidi, Ioiat~j moraHi.

Cel de-al doilea fiu allui Zeus a fost HelJ1les, zeul pasto-rilor, pazitor al turmelor de vite. Mai putin important ~i cu put-eri mai mici decat Apollo, el era mai aproape de problemele oa-menilor.Era zeu al comertului, protector al negustorilor ~i ca-latorilor dar, in toate legendele, rolul cel mai important era eelrf~ ""1IO>C'#'u,,.,o...n1 "70.;1"..

Inspirat de anumite traditii dinastice, Zeus dorea totu~iun fiu de la una din surorile lui. Atunci el s':acasatorit cu Hera,dupa ritul casatoriei, proclamand-o "Regina a zeilor", Zeita-Mama. Casnicia lor a fost binecuvantatacu un fiu, Ares, ~i cudoua fiice, insa ea a fost permanentincercata de infidelitatileluiZeus, dar ~i de zvonurile despre cele ale Herei, lucru ce ridicaindoieli cu privire la patemitateaunui alt fiu, Hefaistos.

71

'I-

ADouiisprezeceaPlanetii

Ares a fost iD:dusi~ediat in Olimp, fiind tac.utadj~ct allui'Zeus ~'i'zeu al razbohihii. A fost reprezentat ca un~pinf almaceIiJlui,cu toate acestea fiind deparre de a tr'iriviHbiDil;in

, razboiultroian,el a fostde'parteatroienilor,suferiiid"o'nmi pccarenumaiZeusa reu~its':ovindece.

Hefaistos,pe de aItaparte, a trebuit sa se intrebuinteze. senos pentru a-~iface loc in Olimp. El era zeul me~te!}ugurilor.Era un b~ murar, realizand diferite obiecte atat practice, cat ~imagice pentru zei, dar ~i pentru oameni. Legelida spune ca s-anascut~chiop,din cauza asta fiind izgonit de mama sa, zeita

" Hera~ 0 aIta versiune, ceva 'mai cr~dibila, sugereaza cad a fostalungat de insu~i Zeus, din cauza zvonurilor care circulau des-pre patemitatea lui, ~iHefaistos a trebuit sa recurga la un vicle-

, ~ugpentru a putea intra in randul zeilor din Olimp. '

, " Legenda mai spune ca el a mcut 0 plasa invizibila in caresa prinda un eventualpretendent la farmecele sotiei sale. Proba-bil ca avea nevoie de 0 astfel de protectie, deoarece, cel maiurat zeu oliIJlpianavea de sotie pe nimeni alta decat Afrodita,zeita iubirii'~i a frumusetii. Natural ca pe seama ei existau nu':meroase pove~ti,in multe dintre ele seducatorul fiind Ares, fra-tele lui Hefaistos,din unirea lor nascandu-se Eros, zeul'iubirii.

Afrodita a fost inclusa ~i ea in Olimp, iar circu~stanteleacestei includeri arunca putina lumina asupra subiectl.iluiaces-tei ,cacti.Ea nu era nici sora lui Zeus, nici fiica lui, cu toate

, acestea, nu putea fl ignorata. Ea venise de pe tarmul asiatic alMediteranei (dupa poetul grec Hesiod, ea ar fi venit din insulaCipru) ~ipretindea ca este fiica lui Uranus. Deci, genealogic, eaera cu 0 genenitie inaintea lui Zeus, fiind sora tatalui acestuia.\rl~. ~~)

A~adar, Afrodita trebuia inclusa printre cei doisprezece, zei olimpieni. Dar, numarnl acesta de doisprezece, se pare, nuputea fi depa~it. A fost gasita o. solutie ingenioasa: se scadeunul ~ise adauga altul. Cum Hades primise dornnia asupra tert-toriilor subterane~i nu mai ramasese printre cti doisprezece depe muntele Olimp, s-a creat un loc liber, 0 admirabila gaselnitapentru includerea Afroditei.

~,

72 ZECHARIA SITCHIN

Se pare, de asemenea, di restrictia numarului doispreze-:-ce functionain ambele sensuri: nu puteau fi mal multi, dar nici'mai putini. Acest lucru s-a ,vazutelar la ineluderea lui Dionysosprintre olimpieni.EI era fiul lui Zeus din impreunarea acestuiacu fiica lui, Semela. Pentru a sdipa' de mania Herei, e.l a fosttrimis in tinuturi indepartate (se pare ca a ajuns pana in India),introducandpe unde colinda cultivareavitei-de-vie ~i prepara-rea vinului. In acest timp, a aparut un 100liber in Olimp. Hes-tia, cea mai varstnica sora a lui Zeus, a fost indepiirtata dinOlimp. Atunci, Dionysos s-a reintorsin Grecia pentru a umplelocul vacant. Inca 0 data, zeii redeveniseradoisprezece; ,

De~i mitologia greaca mi este clara cu privire la origineaomenirii, legendele ~i tradipile' pretind.ca eroii ~i regii erau deorigine zeiasca. Ace~ti semizei fac legatura intre destinul ome-nirii - grijile zilnice, dependenta de elementele naturii, bolile,moartea - l1itrecutul de aur, cand numai zeii animau Piimantul.Cu toate ca cei mai multi. dintre zei s-au nascut pe aici, selectulgrup de doisprezece olimpieni reprezenta aspectul celest alacestora. In Odiseea, Olimpul este descris ca aflandu-se "in inal-tul viizduhului". Cei doisprezece erau zeii din ceruri, care cobo-rasera pe Pamant ~i ei reprezentau cele douasprezece corpuriceleste de pe bolta cereasca.

, Numele latine ale zeilor olimpieni, date de romani candace~tia au preluat pimteonul grec, clarifica aceasta asociere as-trala: Gea era Pamantul, Hermes-Mercur, Afrodita-Venus,Ares-Marte, Cronos-Satum, Zeus-Jupiter. Continuand traditiagreaca, romanii il reprezentau pe Jupiter ca fiind zeul a caruiarma este trasnetul; ca ~i grecii, romanii it reprezentau sub for-ma unui taur. (Fig. 23) ,

~sIe general recunoscUI acum ca ClVllIzattagreaca 1~1tra-ge radacinile din insula Creta, acolo unde s-a dezvoltat civiliza-tia minoica, intre 2700 ~i 1400 lCh.' In miturile ~i legendeleminoice, figura minotaurului ocupa un loc central. Aceastafiinta, pe jumatate om, pe jumatate'taur, era odrasla Pasifaei,sotia lui Minos, ~ a unui taur. Descoperiri arheologice au con-fIrmat cultul minoic at taurului, jar unele sigilii cilindrice pre-zinta taurul ca pe 0 fiintii divina, alaturi de 0 cruce, simbol al

---- -- - -. --

A Douisprezecea Planeti73 ,

Fig. 22

+'s{~" Fig. 23

Fig. 24

------_.----

74 ZECHARIA SITCH IN

unti stele sau planeteneidentificate;S-a presupusatunci eaacest' cult al tauf(]lui~ nu 'ar' fi al animahilui comun,' ci probabilal unui taur cerese - constelatia Taurului.::-c.cao'comemorare aunor evenimente petrecute cand echinoctiul de primavara aciiz11tin ae~asta constelatie, in jurul anului .4000 i.Ch. (Fig. 24)

. ~onform tradipilor grece~ti, Zeus a venit in Grecia prinCreta, de unde arfi fugit (inotand peste Mediterana), dupa cearfi rapit.-o pe Europa, fiioa regelui ora~ului fenician Tyr. tntr-ade-var, cand profesorul CyrUs H..Gordon a-descifrat una din vechi-Ie inscriptii minoiee, s~adovedit ca limba minoica este "un dia- .

lect semitic de'Pe tarmul estic al Mediteranei''; . .

De fapt, grecii nu au pretins' niciodata ca zeii lor olimpi-eni au venit in Greda direct din ceruri. Zeus a venit de dincolode Mediterana; via irisula Creta. Afrodita a venitpe mare dinOrientul Apropiat. Poseidon (Neptun la romani) a venit calaredin Asia Mica. Atena a adus ,,maslinul rodnie, care cre~te sin-gur" de pe pamantul biblic.

Nu exista nici un dubiu ca religia ~i traditiile grece~ti auajuns la ei din Orientul Apropiat, prin Asia Mica ~i ins1,lleIeme-diteraneene. De acolo i~i .trage radacinile panteonul lor; acolotrebuie cautate originile zeilor olimpici ~i relatia l~r astraIa cu.numarul doisprezece. .

*

Hinduismul, vechea religie a Indiei, considera Vedele-culegeri de imnuri, formule pentru sacrificii ~i alte scrieri refe-ritoare la zei - ca scripturi sacre "care nu erau de origineuma-na". Zeii in~i~ile-ar fi scris, spun traditiile sumerie~e,intr-o erai1ULt;UU!11i1 Lit;lt;l Ut; i11WlLil. J..JIU, pI;; In~Ufa l:t: lft:l:t:a llmpUl, om

ce in ce mai multe din cele ~100~000de versuri originale se pier-deau transmitftndu-se pe caleoraIa de la 0 generatie la alta. Unintelept a scris versurile care mai riimasesera, le-a impfu1:itinpatru' caqi, pe care le-a incredintat celor patru discipoli ai sai.

Cand, in secolul al nouasptezecelea, istoricii au descifrat~i inteles litnba uitata ~i au rerncut legaturile dintre ele, au des-coperit ca Vedele au fost scrise intr-o veche limba irido-euro-

- -

A'Douisprezecea.-laneti 75

peana, predecesoareasanscritel, latinei ~igreacai ~ia altor limbieuropene. Cand au reu~it s-o citeasca ~i s-o analizeze, au fostsurprin~i de extraordinarele asemanari intre legendele grece~ti~ipove~tiledespre zei din Vede. .

. Zeii erau, spun Vedele, membri ai aceleia~i farnilii,' nuuna foarte p~nica. Printre ridicari la cer ~i coboran pe Piimant,batalii aeriene cu arme supranaturale, amicitii ~irivaliUiti,casa-.

torii ~iinfidelitati, se pare ca a existat 0 preocupare pentru 0 in-registrare a genealogiilor, cine a nascut pe cine, cine este pri-mul nascut, al cui ~.a.m.d.Zeii de pe Piimant i~i aveau origineainceruri iar, principalele zeitati, chiar ~i pe Piimant, eontinuausa reprezinte corpurile cere~ti.

tn timpurile de demult, Rishi ("zburatorii de demult")erau posesorii unor puteri supranaturale. ~apte dintre ei erauMari Progenituri. Zeii Rahu (demon) ~i Ketu (eel separat) eraula inceput un singur corp celest care a cautat sa se aIature Zel-lor; dar zeul furtunii ~i-a aruncatflacarile catre el, I-a taiat indoua - ~u, "Capul dragonului", care strabatea neincetat spa-pile celeste in cautarea razbunarii, ~iKetu, "Coada dragonului".Mar-I~i,urma~ulDinastieLSolare, I-a nascut pe K~-Yapa ("celcare este tronul"). Vedeleil descriu ca fiind foarte prolific, darsuccesiunea dinastica a fost continuata numai prin cei zece

copii ai sai de Prit-Hivi ("Mama cereasca"). .

tn calitatea sa de cap al dinastiei, Ka~-Yapa era ~i ~efuldevilor ("cei stralucitori") ~i purta titlul de pyaus-Pitar ("Tatalstralucitor"). tmpreuna cu cei zece copii ai sai ~icu sotia sa, fa-milia celesta alcatuia cei doisprezece Adityas, zeii care aveaufiecare un semh zodiacal ~i,un corp celest. Corpul ceresc allui

.Ka~-Yapaera "steaua stralucitoare", apOiurmau zeUl:aft: <1Vt;i1Ucorespondent Soarele, Luna, Marte, Mercur, Jupiter, Venus ~iSaturn. .

Cu timpul, funepa de condueator al celor doisprezece apreluat..o Varuna, ,,zeul expansiunii cere~ti". El era omnipre-zent ~iatotvazator;unul dintre psalmii adresati lui seamana per-fect cu psalmiibiblici:

._'--"- -- ._--

76ZECHARIA SITCHIN

El este cel care face soarele sa straluc.easca pe cer,Iar vantul care bate este rasuflarea.sa.El a Bcut albii pentru rauri;~i ele la comanda lui curg.El a Bcut adancOOlemiirii.

~i regenta.sa a ajuns, mai devremesau mai tarziu la final.

Indra, cel care tiiiase in doua "dragonul celest", a pretins tronul,omorandu-~i tata!. El a dC,we!1itnoul "stapan al cerurilor" ~i zeual furtunilor. Arm~le lui erau tunetul.~i trasnetul, iar titlulluiera de Zeu ~l o~tilor. Totu~i, el a trebuit sa-~i imparta domnia cucei doi hati ai sai. Unul era Vjva~vat, care era odrasla lui Manu,primul om, celalalt era Agni. ("Spiritul focului"), care a adus pePiimant focul din ceruri, pentru uzul oameQilor.

*

SimiHtudiniledintre panteonul.vedic ~i cel grecesc suntevidente. Pove~tiledespre zeitatile principale, dar ~icele referi.toare la zeitatile mai mici - fii, sotii, fiice, iubite - sunt, in modclar, duplicate (sau originale?)ale celor grece~ti.Nu exista niciun dubiu ca Dyaus a dat ulterior Zeus, ca Dyaus-Pitara dat Ju-piter, Varuna-Uranus ~i a~amai departe. ~i, In ambele mitolo-gii numarul zeilor principali este doisprezece, indiferent deschimbiirilecare au ilVutloc in succesiuneadivina.

Cum au putut aparea atatea similitudini intre doua civi-lizatii atat de departate intre ele, atat geograficcat ~itemporal?

Istoricii consideraca, la un moment dat, in cel de-aldoilea... . A ". .. _.. ..a "... -'" "" &"u.v~, u.&&'yvpV.l. YV.l.V,U.IU v 11111Ua. IIIUV-"'U-

ropeana,.din nordul Iranului sau din Caucaz, a migrat in masa.Un grup a mers spre sud-est spre India. Hindu~ii i-au numitarieni ("oameni nobili"). Ace~tiaau adus "cuei Vedele,sub for-m~ de pov~stiriorale, in jurullui 1500tCh. Alt val a mers spre

. vest, catre. Europa. 0 parte a inconjurat Marea Neagra ~i a venitin Europa prin stepele Rusiei, dar principalul drum prin careacest popor ~i traditiile sale au ajuns in Grecia a fost cel_scurt,

- '- '--- '--

A Douisprezecea Planeti "77

',1;;.1

prin Asia Mica. De fapt, celemai vechi ora~e din Grecia nusunt in peninsula, ci investul Asiei Mici.

. Dar cine era acest popor care a ales Anatolia drept capat .

al calatoriei sale? Nu se cunosc prea multe despre el. "

Inca 0 data, !!ingurasursa disponibila - ~i de incredere -se dovede~tea fi Vechiul Testament. Acolo s-au gasit referintela "hititi", locuitorii muntilor din Anatolia. Spre deosebire dedu~maniacu care sunt priviti in Biblie alp vecini ai israelitilor,caanitii, ale caror obiceiuri sunt descrise ca fiind aborninabile;

.hititii sunt priviti ca prieteni ~i aliati. Bat~eba, la care ravnea re-.gele David, era fiica lui Uria Hititul, un ofiter al armatei rege-lui. Regele Solomon, care ~i-a.Boot aliantele luand drept sotiifiicele regilor vecini, s-a casatorit atat cu fata faraonului egip-tean cat ~i cu fata unui rege hitit. Altadata, 0 armata siriana aluat-o la fuga auzind ca "regele Israelului a adus impotrivanoastra pe regele hititilor ~i pe faraon". Aceste scurte referinteindica stima deosebita de care se bucurau calitatile militare alehititilor.,

. 0 data cu descifrarea hieroglifelor egiptene -. ~i, mai tar-ziu, a inscriptiilor mesopotamiene - istoricii au des~operit nu-meroase referinte la 0 anumeTaraa lui HaUi, un regat foartemare ~i puternic din Anatolia. Ar fi putut oare 0 astfel de mareputere sa nu lase nici 0 urma?

. Inarmaticu indiciiledate de texteleegiptene~i mesopo-tamiene, arheologii au purces la treaba in tinutOOledeluroaseale Anatoliei. Efortul lor a fost rasplatit: au descoperit ora~elebitite, palate, tezaure regale, morminte regale, temple, obiectereligioase, unelte, arme, obiecte de arta. Mai presus de toate.. 8J, _'_.I. ~_n",...:_..~; _ "..~t ,..11,-,pmnp n1~_&...f.L,JW&-- 1" .. ~ .

tografice cat ~Un cuneiforme. Biblicul popor al hititilor ie~isela iveala.

Un monument unic lasat noua mo~ten.ire.dehititi este 0piatra inscriptionata, descoperita in afara fostei capitale a rega-tului (localitatea se nume~teazi Yazilikaya, cuvant care in lim-ba turca inseamna "piatra scrisa"). Dupa ce a trecut portitesanctuarului, anticul adorator al zeiJor intra intr-o galerie des-

,...

78 ZECHARIA SITCHIN

chisa, 0 deschidere printre un semicerc de pietre pe care eraudesenati toti zeii hititi.

M~aluind de la stanga spre dreapta, este olprocesiune acelormai importante zeitati masculine, elar ~ezate in.grupuride cate douasprezece. Spre marginea stanga, ~i deci ultimelecare iau parte la aceasta parada, alte douasprezece.zeitati iden-tice, care poarta acelea~iarme. (Fig. 25)

Grupul din mijloc include0 serie de zeitati care arata maiin varsta, unele care poarta arme diferite ~idoua care sunt dife-rentiate de celelalteprintr-unsimbol divino(Fig. 26)

Cel de-al treilea grup, eel din fata, cuprinde in mod clarcele mai importante zeitiiti, atat barbati, cat ~i femei. Armele ~iemblemele lor sunt mult moovariate; patru au deasupra simbo-lul divin, doi sunt inaripati. Acest grup include ~i participantipamanteni: doi tauri care tin un glob ~i regele hitit purtiind 0boneta stand sub emblemaunui glob inaripat. (Fig. 27)

De la dreapta vin doua grupuri de zeite. Piatra inscrip-tionata este prea deteriorata insa, pentru a putea vedea numarullor. Dar credem ca nu gre~im.dacapresupunem ca ~iele sunt innumarde catedouasprezece. .

Cele doua procesiuni, din dreapta ~i din stanga, se intal.nesc intr-un alt desen, care intati~eazacu siguranta pe zeii ceimari. deoarece cu totii sunt reprezentati tn picioare, c;:tandpe 0stanca mai ridicata sau chiar pe umerii celorlati participanti.(Fig. 28)

Multa osteneala ~i-au OOtistoricii (de exemplu E. Laro,.che, in cartea sa Le Pantheon de Yazi/ikaya (panteonul de la .yazilikaya) pentru a determina din aceste desene, din semnelehieroglifice,ca ~idin textulPartialgravatpe roca, numele, titlu-.::" ~: lV:..l..'"£"'ll4plVl111cn;c;cmLapruceslune. uar este clar ca~ipanteonul hitit sta sub seninulacelui doisprezece "olimpian".Zeit mai putin importanti erau organizati in grupuri de catedoisprezece, iar lIlarii zei de pe Piimant erau asociati cu celedouasprezececorpuri cere~ti.

Ca panteonul era guvemat de ,,numarul sacru" doispre-zece, este dovedit ~i de wi chivot descoperit langa localitateaBeit-Zehir. Acesta descrie in mod elar cuplul divin, alaturi de

A Douisprezecea Planeti79

.

r"""':~~. "'":'.~~ ~. ~ ~.'I.~:::..\;,1 ~~,'\'._.1'..{.1:~:.1'~11:'".- '- "" . ...,. ",. ~ "', ~<.~.. .~.. ~'i mrn'~ Ir,j 'II r~IrrJ!. t ,!I ~~..,~ I

-;.'~. '..J..~:..,.':&t,...I~..~ '.'. \~~.:.::t& \';"~. - c:. .Of!"

Fig,25

h~- .\I

IFig.26

Fig.27

Fig. 28

80 ZECHARIA SITCHIN

~ se mai afla alp zece zei"deci un total de doisprezece.(Fig.~9) ,

Descoperiri1e arheologice indica faptul ca hititii adorauzei care erau ,,ai~ui ~i ai pamantului", top strans legati unulde eelaIalt ~i aranjap intr-o ordine genealogica. Unii erau zeimari ~i "vechi", care venisera din cer, Simbolullor - care inscrierea hititii pictografica insemna divin sau zeu ceresc - aratacao pereche de ochelari de protecpe; (Fig. 30) Frecvent el apa-re pe sigiliile cilindriee ca parte a unui obiect in forma de ra-cheta. (Fig. 31) ,

Alp zei erau prezenp, nu alaturi de hititi, ci chiar printreei, acponand ca un feI de'legiuitori supremi, numind regi ~i ins-truindu-i in probleme de riizboi, tratate ~i alte afaceri intematio-nale. Conduc3torul acestor zei era Teshub, "aducatorul de vant".Era ceea ee istoricii numesc un zeu al furtunii, asociat cu tune-tu1 ~i triisnetul. Era supranumit ~i Taro ("tam"). Ca ~i grecii,hititii aveau un cult al taurului; ca Jupiter ulterior, Teshub a fostreprezentat ca zeu al tunetelor~i al trasnetelor, urcat pe un taur.(Fig. 3~)

Textele hitite, ca ~i legendeIe grece~ti, povestesc cumzeitatea lor suprema a trebuit sa se lupte cu un monstru pentrua-~i consolida puterea. Un text numit ,,Mitul uciderii dragonu-lui""identifica monstrul cu care se luptii Teshub ca fiind zeulYanka. Nere~ind sii-:linvinga in hatiiIie, Teshub a cerut ajuto-rul eelorlap zei, dar numai 0 zeitii I-a ajutat, imbatfutdu-l pe Yan-ka la 0 petrecere.

Recunoscand in aceastii poveste originile legendei Stan-, tului Gheorghe,eel carea ucis balaurul, istoriciinumescadversa- .ru! zeului eel bun, dragon. Dar, de fapt, Yanka inseamna ~arpe,=__ :_:: "' = .o.. _. 11,.. .

- --- -,- --c --- ,.. y 1" '-6_p_

cum se poate vedea in basoreliefurile l}itite.(Fig. 33) ~i Zeus,dupii cum am ariitatmai devreme, nu se hatuse cu un dragon, cieu un astfel de zeu-~arpe.~a cum wm ariitamai tfuziu, existao anumitii semnificapein aeeastii luptiidintre zeul vanturilor ~io zeitate-~., Aici putem doar sa subliniem faptul ca toatetextele descriu acest eveDimentca fiind unul care s-a petrecutco adeviirat.

-----

.~Douiisprezecea Planetii81

--Fig.29

Fig.30, n

Fig.31

82ZECHARIA SITCHIN

,

Fig. 32

I

Fig. 33


o lunga ~ibine pastrata poveste hitita, intitulata "Regatuldin ceruri", trateaza exact acest,subiect - originea celesta a zei-lor.Cel care relateaza aceasta poveste roaga pe cei "doisprezecezei vechi ~i puternici" sa-i asculte cantecul ~i sa depun~ martu-rie pentru adevaruIeelor spuse:

Sa asculte dara, zeii care sunt in Ceruri,$i cei care sunt pe;acest intunecat PiiInant!Sa asculte dara; puternici; zei din vechime.

:jlDupa ce a stabilit ca zeii din vechime erau atat !aiCeru-

lui, cat ~i ai PiiInantului,poemul da numele celor doi~prezecezei mari, stramo~iizeilor; ~i, asig'urandu-sede atenthi lor, po--vestitorul incepe sa relateze cum a venit "pe-ntunedatul Pa-mant"zeul care era ,,Regele din Cer": i

Pe vremuri, in zilele de demult, Alalu era rege in, cer;El, Alalu, pe tronul sau statea. . !

In fata lui statea puternicul Anu; ce primul intre z4i era,La picioarele IUlingenuncheat, cupa i-o-ntindea. [De noua perioade numarate, era Alalu rege-n cer:$i intr-a noua, Ami la batalie I-a provocat. I

Alalu infrant a fost, ~i din fata lui Anu a fugit -Pe-ntunecatul Pamant, el coborand.Jos, pe-ntunecatul'Pamant el a venit.Pe tron acum statea Anu.

..

Dec~poemul atribuie venirea pe Pamant a "Regelui di~L.er' unel lUurp<UJ UI;; LJUU.-VII £"u 1-''' " .;..:..:_ _ :~~: _:__

gat cu foqa de pe tronul sau (undevain cer) ~i,fugind pentru a-~isalva viata, a ajuns pe ,,intunecatul Pamant". Dar povestea nuse incheie aid. Textul continua cu relatarea indepartiirii lui Anude pe tron de un zeu pe nume Kumarbi (dupa unele interpretarichiar fratele lui Anu).

Nu exista nici un dubiu ca acest poem, scris cu'o mie deani Inainte de legeIidelegrece~ti,este precursorul legendei de-

.,

84ZECHARIA SITCHIN

tronarii lui Uranus de Cronos ~i a lui Cronos de Zeus. Chiar ~idetaliul referitor la castrarea lui Cronosde Zeus apare in textulhitit, caci exact acel~i lucru i ~-amcut ~i Kumarbi lui Anu:

Timp de noua perioade fost-a Anu rege in Cer;tntr-a noua, Anu a trebuit sa se bata' cu Kumarbi.

Anu a scapat din stransoarea lui Kumarbi ~i-a fugit -Fugit-a Anu, ridicandu-se spre cer.Dupa el Kumarbi, in goana a'plecat,~i de picioare i s-a incle~tat:In jos, din cer pe-Anu I-a tras.De ~ale I-a m~cat; ~i biirbatia lui Anu'N-adancurile burpi'lui Kumarbi a intrat, ~is-a topit.

Conform acestei povestiri, bataIia nu s-a incheiatcu 0victoriedefinitiva.De~iIipsitde "biirbatia'~lui,Anua reu~itsa . Ii

revina iIi Casa sa din ceruri, lasandu-Ipe Kumarbi sa conducapeste Piimant.tn-acesttimp, "biirbatja"lui Anu a dat n~tere, inburta lui Kumarbi, la ni~te zeitati, pe care acesta a fost obIigatsa Ie elibereze.Printre ace~tiase afla ~i Teshub,principala zei-tate hitita. Tot astfel' s-~ nascut ~i Mrodita,' conform legendeigrece~ti.

Totu~i,a mai fost 0 biitalie, pana cand Teshub a pututdomniin lini~te. .

~ Aflanddespreaparitiain Kummiya("Casadincer") aunui mo~tenitoral lui Anu, Kumarbi a mcut un plan "pentruridicarea unui rival al zeului furtunii". ,,~i-a luat lucrurile in .mana; in picioare ~i-apus incaltiirilevrajite ce zboara ca van-tOJu; ~l s-a aus 10 ora~ul ur-kl~ 10-ca:ia L.t:t~CIIVIUmCIL11\,;1;;1Mare. Ajuns acolo: '

Dorinta s-a nascut in el;Cu Zeita Muntelui el s-a cuicat;~i biirbatia lui in ea a intrat.De cinciori a luat-o... .

De zece ori a luat-o.


.Sa fi fost Kumarbi doar afemeiat? Sunt insa alte lucruricare ne fac sa credeni ca este vorba de mai mult. Credem caregulile de succesiuneale zeilor ar fi permis unui fiu allui Ku-marbi ~i al Zeitei Muntelui sa devina pretendent indreptiitit latronul cerului; iar Kumarbi a "Iuat-o" pe zeita de cinci ori, dezece ori, peritru a fi sigur ca ea va concepe un fiu, a~a cuni dealtfel a ~i mcut-o, ea nascand un fiu pe care Kumarbi I-a numit,simbolic, Ulli-Kummi (,',Celcare zdrobe~te Kummiya" - casalui Teshub).

Batalia pentru succesiune a fost prevazuta de Kumarbi caatragand dupa ea un'razboi in cer. Destlnandu-I pe fiul sau sa-i .zdrobeasca pe potrivnicii sai din Kummiya, el continua:

Sa urce in cer pentru regatul saulSa cucereascaKummiya, minunatul ora~1Saatacepezeulfurtunii,. .

~i sa-Izdrobeasca!Sa arunce toti zeii din cer.

Sa fi avut loc aceasta batalie a lui Teshub, cand Pamantulintra in zodia taurului, circa 4000.i.Ch.? Sa fi fost acesta moti-vul pentrucare invingatorulera prezentat in asociape cuun taur?Er~u oare aceste evenimente legate in vreun fel de brusca apa-ritie a civilizapeisumeriene?

*

. Nu poate fi nici 0 urma de in<;loialaca panteonul hitit' ~i. . >4 " n

povesnn1t: lur Ul;;liVlC L.~1 191 y __. _ ___::.. . .

Povestea provocarli la lupta pentru tronul divin° continuacu relatarea altor batalii, dar care DUsunt decisive. La un mo,-ment dat, neputinta lui Teshub de .a-~i invinge adversarul a m~cut-o pe sotia acestuia,Hebat, sa incerce sa se sinucida. tn cele .

din urma; s-a mcut apel la zei pentru a media conflictul, ~i afost convocata Mar({.aAdunare a ZeilQr.Ea era condusa de un"zeu vechi", Enlii, ~i un alt "zeu vechi", pe nume Ea, care au

86 ZECHARfASITCHfN I!' A Douiisprezecea Planetii 87

fost rugati sa aduca "vechile tablitecu cuvintele destinului"- separeni~te inscrisuri vechi care ar flputut rezolva conflictul re-feritorla succesiune. .

Cwn aceste inscrisuri nu au reu~it.sa rezolve problema,-Enlil a decis sa se maiodea 0 lupt!; dar cu ajutorul unor armefoarte vechi. ,,Ascultap;voi zei de demult, voi cei care ~titicu-vintele de demult", le-a spus Enlil zeilor:

<'Deschideti vechile cufereAle mo~ilor ~i stramo~ilor no~tri!Scoateti la lwnina "Lancea de arama",Cea cu care Cerul a fost despirpt de Pamant;~i ea sa desparta picioarele lui Ulli-kummi.

Cine' erau ace~ti ,,zei vechi"? Raspunsul este evident;deoareee toti poarta nwne liurneriene - Ami, Antu, 'Enlil, Ninlil,Ea, Ishkur. Chiar ~i nwnele lui Teshub ~i cele ale eelorlalti zeisunt swneriene ~i erau serise eu semnele swneriene, pentru a sedenota identitatea lor. De asemenea, nwnele unor locuri pome-nite in poveste sunt cele ale unor or~e swneriene.

S-a ajuns astfella concluzia ca hititii adorau un ,panteonde origine swneriana, iar spatiul de desta~urare al pove~tilor eraSu..rnem!. Aceasta, totu~i, nu a fost decat 0 mica parte a uneideseoperiri mult mai importante. Nu nwnai ea limba hitita sebazeaza pe cateva dialeete indo.,.europene, dar ea a fost influen-tata masiv de aeadiana, atatin vorbire, dar mai ales in seris.Cum acadiana era 0 liinba intemationala in Antichitate, aceasta

. influentanu este prea surprinzatoare. . .Dar uimirea eea mare a venit in c,lInmlnp.~r.ifTiiriiJimhii

hitite, eand s-a observat ea ea utilizeaza masiv semne pietogra-flee swneriene, silabe, ba chiar «uvinte intregi! Mai mult, s-astabilit ca swneriana era limba lor de inalta cultura. Limba su-

meriana, spune O.R Gurney, in cartea sa The Hittites (Hitipi),"era studiata intens in Hattu-~~ [capitaJa], unde a fost desco-perit un dictionar swneriim-hitit... Multe din silabele asociatecu semnele cuneiforme utilizate de hititi erau de fapt cuvinteswneriene, a caror semniflcape fusese uitata [de catre hitipJ...

-'-..-.,.

,I

88ZECHARIA SITCHIN

De, iar terminologia lor militara este tot. de origine indo-euro-pean3. B. Hrozny, care in anii douazeci a condos 0 serie de cer-cetari pentru desciftarea inScrippilor bitite ~i hOOte,merge chiarmai departe spunand ca hOOpisunt "cei mai vecbi hindu~i".

. ACC¥i burip i-au dominat amt cultural, cat ~i religios pehitip. Textele mitologice bitite sunt de provenienti hurita, chiar~i povestirile despre eroi ~i semizei. Nu mai exista nici un dubiu

cii hitipi ~i-au loat cosmologia, miturile, zeii, intreg panteoDulde doisprezecezei de la hoop. .

. Aceasptripla legamra este excelent redata de'0 rugaciu-De hiti~ a unei femei care seroaga pentru viata s0tului ei bol-nav. Adresandu-lii mgaciunea zeitei Hebat, sopa lui Teshub, fe-meta spune:

Oh, zeiti a lui Aryna, Soarele care casare,Stapanamea, mama Tarii bititilor,.

. ,Reginacemrilor ~ipam~turilor...In Tara lui Hatti, numele tau esteZeita lui Aryni, Soarele care rasare;~ in tara pe care tu ai nascu.t-o,inTara cedrilor, .

Numele tau este Hebat.

Cu toate acestea, cultura ~i religia adoptate ~i transmisede.buriti DUemu de origine indo-europeana. Indubitabil, existaelemente acadiene in limba, cultura ~i in tradipile hOOtilor.Nu-mele capitaIei lor, U8§lIgeni, era ° varianta a semiticului re~-eni("IocuI de unde izvorasc apele"). Fluviul Tigrp era numit Aran-

zak. care insemna.. credem_ in j:j~j:jclij:jn"..ant ,.,sA..;I",,"7~;;~_m~ ~i T~metum au devenit in huriana ~imiki Iii Taliimeti~~.a.ni.d. .

Dar cum cultura Iii religia acadiana nu erau decat. 0 pre-luare ~i dezvoltare a celor sumeriene, huripi, de fapt, au preluat~i transmis, la randul lor, mai departe religia sumeriana. Acestluem este, de altfel, evident din fi'ecventul ui al numelor divinesumeriene, a epitetelor Iiia simbolOOlor.


Pove~tile lor erau pove~tile din Sumer; ,,re~edintele" zei-. lor vecbi erau or~ele sumeriene, "limba veche" era sumeriana.. Chiar Iii acta huritilor ,0 copiape cea sumeriana - formele,te-

,- mele Iiisimbolurile ei. '. .Cum au fost oare ,,mutap" hOOpide "genele" $umeriene?Dovezile indica faptul ca huripi, care erau vecinii sume-

rienilor Iii acadienilor in cel de-al doilea mileniu inainte deChrlstos, s-au combinatcu sumerienii, cu un mileniu mai inain- .

te. S-a stabilit ca hOOtiierau foarte activi in Sumer in.cel de-altreilea mih~niuinainte de Chrlstos, ca ei detineau pozitii impor-tante in Sumer in ultima perioadii de glorie a acestuia, a treia

. dinastie Ur. Dovezile indica faptul ca huritii conduceau -Iiifurni- .:lau personalul manufacturilor de iinbracaminte pentru care. su-merienii (in special or3fiulUr) erau vestiti in Antichitate. Renu-mitele miirfuri de Ur eraUprobabil boote, in mare parte.

in secolul xm lCb., sub presiunea unor invazii ~i valurimigratoare (printre care Iii israelitii, care plecasera din Egiptspre Tara Caaniplor), hOOtiis-au retras in nord-estul teritoriuluilor. Stabilindu-~inoua capitaIa in apropiere de Lacul Van, ~i-aunumit regatul Urartu (Ararat). Acolo ei venerau un panteoncondos de Telieba(Teshub)~iif reprezentau ca pe un zeu puter-

~ nic, purtand pe cap ° boneta cu coarne, stand pe simbolul cultu-lui sau, un taur. (Fi~:34) Cbivotullor principal se numea Bita-nu (Casa lui Anu) ~i doreau sa faca din regatullor "fortiireatavaii ltli Anu".

~i Anu, 3fiadupa cum vom vedea, era Tatal zeilor sume-nem.

*

Dar cealalta ruta pe care au ajuns in Grecia povelitile ~ipanteonul sumerian - irisuleleMediteranei, Creta ~iCiprul?

Pe locOOlepe care se afla astiizi Israelul, Libanul Iiipar-tea de suda Siriei se afla in vremurile antice Tara Caanitilor.Inca 0 data, ceea ce se ~tiadespre ei, pana de curand, nu erau de-cat referintele, majoritatea negative, din Vechiul Testament ~idin inscriptiiie feniciene. Arheologii au reuliit sa afle cate ceva

90 ZECHARIA SITCHIN

Fig. 34.-_U1"a.- u.t.& __.&..I.UUVYU. "",",,,,,",vy""&&&& uu. "''"''l.U..l.U J.Y,",UIU. aJ.JU-

mite texte egiptene de la Luxor ~i Saqqara ~i, mult mai impor-tant, texte istorice, literare ~i religioase dezgropate in cel maiimportant centru caanit. Localitatea se nume~te azi Ras-~amra,pe litoralul sirian, ~i fusese anticul ora~Ugarit.. Limba textelor de la Ugarit era caanita, 0 limba vest-se-mitica, 0 ramura din care mai fac parte, printre altele, acadianaveche ~i ebraica: Intr-adevar, cine cuno~te ebraica poate citi cu

. .

__ ____. - ,h'_",


relativa u~urintii aceste texte. Limba, stilulliterar ~i tenninolo-gia sunt in parte asemanatoarecu cele ale Vechiului Testament.

Panteonul care reiese din textele caanite are multe simili-tudini cu cel grecesc. Capetenia zeilor caaniti era un zeu numit

.El, un cuvant care insemna atat numele zeuhii, dar era ,i un ter-men generic, semnificand ,,zeitate nobila". El era autoritateasuprema atat printre zei cat ~i printre oameni. Titlul sau era AbAdam ("Tatal omului");iar "bunul", ,,milosul" erau titlurile salefrecvente. El era "Cel care a mcut lucrurile care sunt" !?inumaiel putea numi regi.

F' . Textelecaanite(consideratede aproapetotUstoriciimi-turi) il descriu peEl ca fiind 0 zeitate hatrana ~iinteleapta, carenu se amesteca in treburile zilnice. Re~edintasa era indepiirtata,"la izvoarele a doua fluvii"- Tigrul ~iEufratul. Acolo el stateape tronul sau, primea mesageri ~i judeca pricinile pe care i Ie.inmti~auceilalti zei. .

o stela funerara descoperita in Palestina descrie 0 zeitatein varsta care sta pe un tron ~iprime~te0 bautura de la un tanar.Zeitateapoarta pe cap 0 boneta impodobita eu'coame - un sim-bol al zeilor din Antichitate - intreaga scena fiindaomiriata desimbolul unei stele inaripate - un ~emn aproape omniprezent,dupa cum.yom vedea. S-a stabilit ca acest desen il reprezinta peEl, zeitatea caanita supreina. (Fig. 35)

El, totu~i,nu a fost mereu un zeu hatran. Unul din titluri-Iesale era T6r ("taur"), simbolizand, cred istoricii, virilitatea sa

. ~i rolul sau de Tata al Zeilor. Un poem caanit, intitulat "Na~te-'rea zeilor", il plaseaza pe El pe tarmul unei mari, (probabilgol), unde doua femei erau complet vrajite de marimea penisu-lui sau. In timn ce 0 oasare se rumeriea in frigare. zeul s-a im-preunat cu cele douRfemei. A~as-au nascut zeii ~aar (,,zori") ~i

. ~alem ("desav~itu1" sari"amurg"). .

Ace~tianu erau nici singurii lui copii, nici cei mai mari(se pare ca a avut ~apte). Fiul sau cel mai mare era Baal - dinnou acesta fiind atat numele zeului, cat ~i termenul general de,,zeu". La fel ca grecii, caanitii povestesc despre revolta fiuluiimpotriva autoritatii ~i 40mniei tatalui sau. Ca ~i taHli sau El,Baal era'zeu al furtunii, zeu al tunetelor~i trasnetelor..0 porecHi

"

92 ZECHARIA SITCHIN

Fig. 35

a lui Baal era Hadad ("Ascutitul"). Armele sale erau securea derazboi ~i lancea; anim!llul sau era acela~i cu al tatalui sau, tau-rul, ~i, la fel ca tatal sau,purta 0 boneta ornata cu 0 pereche decoame. .

Baal mai era numit ~i Elyon ("Supremul"), adica printulmo~tenitor. Dar el nu a primit acest titlu tara lupta, mai intai cufratele sau Yam ("Printul marilor"), ~i apoi cu un alt frate, Mot("Vrajitorul"). Un poem lung, foartemi~cator, rerncut din maimulte tablite fragmentate, incepe cu chern area "Stapanuluicorabierilor'-' la re~edinta lui El, "la izvorul apeIor, la izvoarelecelordoua fl!1vii": -

... .I..I..U "'".I.I.J.t"'U'U,"" J.U.l .L.I.l, '.1JJ\.I ""I

Intra in pavilionulTataluitimpului.

La pidoarele lui El ~epleaca~i se prosterneaza, aducand omagiul sau.

Stapanului corabierilor i se ordona sa ridice un templupentru Yam,ca semn al puterii pe care acesta a dobandit-o.Im-


boldit de asta, Yam trimite mesageri adunarii zeilor, cerandu-lesa i::.1predea pe B~l. Yamle-a cernt emisarilor sai sa fie indraz-neti,dar zeii adunatiincepsa strige.Chiar~i El acceptanouaordine a flilor saL ,,Baalesclavul tau, 0, Yam!", declara el.

Totu~i suprema!ia lui Yam a fost de scurta durata. tnar-mat cu cele doua."arme divine", Baal-s-a luptat cu Yam ~i I-ainvins - dar a fost provocat la lupta de Mot tn aceasta lupta,Baal era pe cale de a fi invins; dar sora lui, Anat, a refuzat saaccepte acest lucru. "Ea I-a masurat pe Mot, flullui El, ~i cu 0lama l~a taiat" . .

Taierea lui a condus la 0 ne~teptata revenire a lui Baal.Istoricii au incercat sa inteq,reteze aceasta poveste ca pe 0 ale-gorie a luptei anuale intre verile flerbinti ~isecetoase, care usu-ca vegetatia ~i venirea toamnei ploioase, care reinvie vegetatia.Dar nu exista nici un dubiu ca aceasta poveste nu S-a vrut ale-gorica, ci ea a inrnti~at evenimentele a~a cum s-au petrecut ele: _

cum s-au luptat intre ei flii zeitatii principale, unul dintre ei fl-ind infrant, dar revine ~i ajunge mo~tenitor,spre marea bucurie

_ a tatalui sau: .

."

.~ El, bunul ~i induratorul, se bucura din nou.Pe un scaunel picioarele-~i ihtinde.t~i deschide gura ~i rade;t~i ridica vocea ~i strigii:"Voi sta ~i m~ voi odihni,Sufletul din piept mi se va odihni;Caci puternicul Baal traie~te,Caci «Pri1!tul Pamantuluh>exisHii"

~.fj

Anat, conformtraditiilor caanite, a fost illaturi de fratelesau (Baal) in lupta sa pe viata ~ipe moarte cu Mot, iar paralelacu zeita greaca Atena, care a ramas alaturi de Zeus in lupta sacu monstrul Typhon, este evidenta. Atena, dupa cum am vazut,era supranumitii "fecioara perfecta", cu toate acestea ea a avotmai multerelatii amoroase. L.a fel, traditiile caanite (care Iepreceda pe cele grece~ti)utiliieazaacel~i atribut pentru Anat,numind-o "fecioara Anat"; cu toate acestea, ~i ea a avut cateva

..

94 ZECHARIASITCHIN

legaturi amoroase, \lna chiar cu ~atele ei Baal. Un text descrievenirea ei la Baal, pe Muntele Zafon, ~i graba cu care acesta ~i-aalungat sotiile. Apoi se poveste~te. cum el s-a prabu~it la picioa-rele surorii sale; s-au uitat unul in ochii celuilalt; s-au uns petrupuri,

El ii mangaie pantecul ~..Ea ii mangaie barbatia.,-Fecioara Anat e rncuta sa dea na~tere multor copii.

Nu e deci de mirare ca deseori Anat era reprezentata goa-la, pentru a sublinia calitatile sale sexuale - ca in acest sigiliu'cilindric ce-l inrnti~eaza pe zeul Baal cp un coif pe cap in timpce se lupta cu un alt zeu. (Fig. 36) .

Ca ~i religia greaca ~i toate cele dinaintea ei, cea caanitainclude in panteonul sau 0 Zeita-Mama, soata zeitatli supreme.Numele ei era ~era, fiind corespondenta Herei din mitologiagreaca. Astarte (biblica A~toret) era corespondenta Afroditei.Sotul ei era A~tar, care era asociat cu 0 planeta stralucitoare ~icare, probabil, ii corespunde lui Ares, fratele Afroditei. Maierau ~i alte zeitati, ale caror corespondente astrale sau din mito-logia greaca pot fi deduse cuu~urinta. .

Dar, pe langa aceste zeitati Mal tinere, existau ~i "zeiibatrani", care nu se ocupau de lreburile curente, interveninddoar atunci cand zeii in~i~i aveauprobleme. Unele dintre sculp-turile care ii reprezinta, chiar ~i partial deteriorate, ni-i arata cutrasaturi care inspira autoritate, ~i sunt u~or de recunoscut dato-rita bonetelor lor cu coarne. (Fig. 37)

Unde i~i aveau radacinile c\lltura ~i religia caanitilor?YCI,;lJIUl .1CIiLi:UlJClJllJ I,;Ul11>IUCH1 I,;i11i11,;i:UIU IJi:UlC WlJ li:Ullllli1

popoarelor hamitice,cu radacini in pamantul fierbinte(caci astainseamna ham) al Africii, frati cu egiptenii. Descoperirile ar-heologice, precum.~i unele similitudini dintre zeii celor douapopoare confirmaaceasta inrudire.

Numero~iizei nationali sau locali, multitudineanumelor~i atributelor acestora, diversitatea rolurilor lor, emblemele ~isimbolurile lor animale fac ca zeii qin Egipt sa apara ca 0 mui-

--. .- -". ..~

A DouasprezeceaPlanda

. Fig. 36

Fig. 37

.--"'";;.---"- .- -- --- --" -_._--

95

~.

.(-(

96 ZECHARIA SITCHIN

Fig. 38

Fig. 39

t\

Fig. 40

\ A Douasprezecea Planeti 97

time ciudata de actorf pe 0 scena stranie.,Dar, la 0 privire maiatenta, zeii egipteni se dovedesc a nu fi prea diferiti de cei aial-tor popoare din .vremeaaceea. Egiptenii credeau in zeii cerului~iai pamantului,zei importanti, pe care ii diferentiau clar de ceimai putin importanti..G.A. Wainwright; in cartea sa The SkyReligion in Egypt (Religia egiptenilor), insumeaza toate datele~i ajunge la concluzia ca este "foarte veche" credinta egipte-

t,' nilor in zeii din ceruri care au coborat pe Pamant. .

Unele dintre numele acestor zei mari - Marele zeu, Tali-rul Cerului, Zeul/ZeitaMunte1ui- suna familiar.

Cu toate ca egiptenii,utilizau un sistem mat<:;matlczeci-. mal, in religie se utiliza eel sumerian, sexagesimal, iar treburilecelesteerau guvernate de magicul numar doisprezece. Cerurile I

erau impaqite in trd paqi, fiecare avand douasprezece corpuri'cere~ti. Lumea de dincolo era impaqita in douasprezece pactioZiua ~i noaptea erau impartite in douasprezece ore. ~i toateaceste diviziunierau guvernate de grupuri de ~ei, evident, tot innumar de doisprezecefiecare.

Capul panteonului egiptean era Ra ("Creatorul"), care.conducea 0 adunarea zeilor, cu doisprezece membri. EI este eelcare a realizat creatia, nascandu-l pe Gheb (,,Pamantul") ~i peNut ("cernl"). Apoi a mcut plantele sa rodeasca pe Piimant ~i acreat toate creaturile care sunt - pentru ca, in final, sa creezeomul. Ra era un zeu nevazut care nu se manifesta decat rar. Erareprezentat prin Aton - discul ce1est,descris ca un glob'inari-pat. (Fig. 38)

'. . Aparitiile ~i activitatile lui Ra pe.Pamaot erau,' conformtraditiiloregiptene, strans legate de regatul egiptean. Dupa::IC~!f,:t~tmc1itiLnrimii rep"iai Rgiotului ou au fost oameni. ci zei.

iar primul zeu care a ciirmuit peste Egipt a fost Ra. Apoi, el aimpaqit regatul in doua, dandu-i partea de sus lui Osiris ~i par-tea de jos lui Seth.Dar Seth'a planuit sa-l alunge pe 'Osiris ~isa-l inece. Isis, sora ~i sotia lui Osiris, a recuperat corpul muti-lat al sotului ei ~i I-a reinviat. Apoi, e1a trecut prin "poarta se-creta" alaturandu-i-se lui Ra; locul sau pe tron a fost luat deHorus, fiul sau, care este reprezentat in desenele egiptene ca'un'zeu "inaripat~icu coarne. (Fig. 39)

~i"t:-

98 ZECHARIA SITCHIN

Cu toate ca Ra era eel mai nobil zeu din ceruri, pe Pa-mant el era flul zeului Ptah ("cel care dezVolta", "cel care a re-cut lucrurile"). Ei credeau ca Ptah chiar a ridicat pamantul egip-tean de sub apele potopului, construind diguri in punctele undeNilul. i~i ie~ea din matca. Acest Mare Zeu venise in Egipt dinalta parte; intemeind nu numai tara lor dar ~i Tara Muntoasa ~iTara mdepiirtata. Egiptenii credeau ca zeii lor venisera pe Pa-mant cu barca; multe din desenele vechi ii inreti~eaza pe ac~ti"zei batrani" -. di(erenpap prin bonetele lor cu coarne - sosind .

pe Pamant cu 0 barca. (Fig. 40)Singura ruta maritima din sud catre Egipt era Marea Ro-

~ie, ~i nu intamplator era ea numita de egipteni Marea Vr.Hieroglific, Vr inseamna '"Tara indepartata de la est"; nu

.poate fi insa demonstrat ca el se poate referi la or~ul sumerianVr.

Cuvantul egiptean pentru "divinitate" sau ,,leu" este NTR,care inseamna "Cel care vegheaza". 'Interesanteste ca ~i sem-nificatia cuvantului Shumer este aceea~i: "Tara celor care ve-gheaza". .

Ideile anterioare, ce s'ustineau ca civilizatia incepe in Egipt,au f08t abandonate acum. Exista numeroase dovezi di socie'-

tatea ~i civilizatia egipteana, care incepe cu mai bine de 0 juma-lu.tede secol dttpa cea slimeriana, ~preluat cultura, arhitectura,tehnologia, arta scrisului ~i multe alte aspecte ale vietii de zi cuzi de la cea sumeriana. De asemenea, dovezile indica ~i faptul'ca zeii egipteni sunt originari din Sumer.

~i fratii e~iptenilor, caanitii, aveau aceia~i zei ca ~i ei.Dar, situati intr-o tara care era puntea dintre Asia ~i Africa din,. . . . . . - ..

r : " , t w... ~." a.IfWI.&" &.1.aW,"".1It" l&l"'''V}.Iv&.alJJJQlJQ

~i semitica foarte putemica. Asemeneahititilor in nord, horiti-lor in nord-est, egiptenilor in sud, caanitii nu au putut produceun panteon propriu. ~i ei ~i-aupreluat.cosmogonia; zeitatile ~ilegendele din altii parte. Contactul lor cu sumerienii s-a recutprin amoriti.

:Ie

..

99.A Douiisprezecea Planetii

Tara aD:1oritilorse mtindea intre Mesopotamia ~i tinu-turile mediteraneenedin vestul Asiei. Numele lor deriva din cu-vantul acadian amur11l~i cel sumerian martu (vesti~.ii).Ei nu .erau tratati ca straini, ci ca popoare inrudite care locuiau in pro-vinciile vestice ale Surnerului~iAcadului.

. Pe. listele cu funcponari din templele sumeriene au fostdescoperite pers6ane purtand nume amorite. Cand Vr a carots,ubatacurile elamitilor, in jurul anului 2000 1. Ch.,.un amoritpe nume'I~bi-Irra a intemeiat un nou regat sumerian la Larsarecand 0 prima incercare de a recuceri ora~ulVr ~ide a readuce

..,acolo chivotul zeului Sin. Capeteniile 'amori~e ~u -intemeiatprima dinastie independenta .in Asiria, in jurul lui 1900 i.Ch.,iar Hammurabi, care a adus maretia Babilonului pe Iii 1800i.Ch., era.eel de-al ~aseleasuccesor al primei dinastii a Babilo-nuluf,care era amorita.

In 1930, arheologii.au descoperit ruinele capitalei amori-tilor, cunoscuta sub numele de Mari. La un cot al Eufratului,acolounde se afla aoum granita siriana, cercetatorii au descope-rit un or~ ale carni cladiri fusesera construite ~i reconstruiteiotre 3000 ~i 2000 i.Ch. pe fundatiile unor constructii dataoddin secolele anterioare. Cele mai vechi ruine sunt ale unei pira-mide .in trepte ~i ale templelor unor zeitati sumeriene: Inanna,Ninhursag ~iEnlil.

Numai palatul regal.ocupa aproape cinci acri ~i includea'o camera a tronului cu picturi murale de 0 deosebim calitate,alte trei sute de incaperi cu destinatii diferite, camere pentruscris ~i(eel mai important pentru istorici) mai bine de douiizeci" de mii de lablite scrise cu semne cuneiforine din diverse dome-nii, economie, comeq, politica, viata sociala, probleme militare~1, blDelD{eleS, oespre rellgla pUll. UI1i:1WI1 VI\,LUIU,", pcuaLU1Ul

regal 0 intap~eaza pe zeita Inanna (pe care amoritii 0 numeauIshtar) incoronaodu-l pe regele Zimri-Lim. (Fig. 41)

Ca ~i in celelalte religii, capetenia zeilor prezenti printreamorip avea funcpa de zeu al furtunii. Numele sau era Adad -echivalentulcaanituluiBaal (,,leu") - iar poreclalui era Ha-dad. Simbolul sau era - cum de altfel era de a~teptat - triisne-wi.

100 ZECHARIA SITCHIN

."':..1

Fig.41

1n textele caanite, Baal este deseori numit "flul lui Da-gon". Cele descoperite la Mari vorbesc ~i ele de 0 zeitate maivarstnica, numita Dagan, ,,zeu al abundentei" care - asemenealui El ~ estereprezentatca 0 zeitateretrasa,ce se plangela unmoment.dat ca n.umai este consultat in legatura cu conducereao~tilorintr-unanumitriizboi. .

Alti membriai panteonului erau Zeita Lunii, pe care caa-nitii 0 numeau Yerrah. acadienii Sin, iar sumerienii 'Naimar;Zeul Soarelui, numitindeob~te ~ama~, ~i alte zeitiiti a caroridentitate nu lasa nici 0 urma de indoiala ca amoritii au fostpuntea de legatura (geograflca ~i cronologicii)intre popoareledin estul Mediteranei~iriidiicinilelor mesopotamiene.

Printre descoperirilede la Mari, ca ~i.inalta'partein tinu-turile sumeriene, au fost zeci de statui de oameni: regi, nobili, ,-}.IH"UP, "cuncucp. U1YWli:1UU,Cl Cli:1UlIuap:;;ai1 cu mamlle Impre-

unate pentru rugaciune, cu privirea inghetatii pe vecie spre zeiilor. (Fig. 42)

Cine erau ace~ti zei ai cerurilor ~i aipiimantului, divini ~itotu~i umani, totdeauna condu~i de un panteoil sau un giup res-trans de doisprezece zei?

Am intrat in templele grecilor, arienilor, hititilor,hudti- .lor, caanitilor, egiptenilor ~l amontllor. Am urmat trasee care

- - - -_.

ADouasprezecea Planeta101

Fig. 42

ne-au condus pes~emiiri ~i taci, ~i indicii care ne-au purtat inurma cu milenii.

~i toate coridoare1edin toate templele ne-au condus catreo.singudi sursa: Sumer.

.~

TI'

Capitolul 4'

Sumer: Tirimul zeilor .

I'Nu exisUinici 0 indoiaUica "vechile cuvinte"; care tirnp

de mil de ani au constituit limba carturarllor ~ia scripturilor, auIacut parte din limba sumeriana. De asemenea, nu exista nici.0indoialaea acei ,,zeivechi"erauzeii sumerienilor;nu au fost

_.I' descoperite nicweri inscrisuri, pove~ti,genealogii ~i istorii alezeilor care sa fie mai vechi decat cele sumeriene.

Daca ace~ti zei (sumerieni, sau cei ulteriori, acadieni,babilonieni sau asirieni) sunt numarati, lista lor ajunge la catevasute. Dar pe masura ce .sunt clasificati, se observa clar ca nusunt numai un amalgam lipsit de orice logica. Ei sunt condu~ide un panteon de Marl Zei, guvematide 0 Adunare a Zeilor ~iin stransa relatie unul cu celalalt. Pe data ce numero!lii nepoti,

. nepoate ~i alp urm~i sunt eliminati, reiese un gruP.destul derestrans de zei - fiecare cu un anume rol ~i cuanumite puteri ~iresponsabilitati. .

Ace~tia erau, considerau sumerienii, ,,zei din cen.iri". Intextele care vorbesc despre vremurile "de dinainte de a fi createl11cmrile" aDar numele unor ,,zei cere~ti", cum ar fi Apsu, Tia-mat, Ari~ar, Ki~ar. Nu se spune msa ll1l.iluu,na\00".."""'~~:__: __ :::venit vreodata pe Piimant. Daca privim cu atentie la ace~ti "zei"care existasera inainte ca 'Pamantul sa fie creat, observam ca eiera~ de fapt corpurile cere~ti care alcatuiesc sistemul nostru so-lar; ~i, a~a cum vom arata, a~a-numitele mituri sumeriene refe-ritoare la aceste fiinte celeste sunt, de fapt, concePtii cosmolo-gice precise ~i ~tiintific plauzibile despre cum a luat na~tere sis-temul nostru solar.

I

. .1

.\

104 ZECHARJA SITCHIN

Mai erau ~i alti zei, mai putin importanti, care erau ;,depc Parnant". Centrele lor de cult erau, in general, in or~ele deprovincie; nu erau decat zeiHiti locale. Cel mult, primeau 0 seriede insarcinan limitate - ca, de exemplu, zeita NIN.KA~I (,,zei-ta berii"),care supraveghea prepararea biiuturilor. Despre ei nu ,exista nici 0 legenda. Nu aveau arme supranaturale, iar ceilalti .

zei nu ascultau de ordinele lQf. Ei erau grupul de zei care apa-reau ultimii in procesiunea desenata pe piatra descoperita la Ya-zilikaya. . . .

tntre aceste grupuri era cel al "zeilor Cerului ~i Parnantu-lui", cei numiti "vechii zei". Ei erau ,,zeii biitrani" din legende~i, confonn credintelor surneriene, ei venisera pe Parnant din Cer.. . El nu mai erau zeitati locale, ci nationale, ba chiar inter-nationale. Unii dintre ei er~u pe Pamant i~ca inainte de aparit1aomului. Se pare chiar ca insa~i existenta omenirii este datorataacestor zei. Erau putemici, capabili de fapte dincolo de putereade intelegere a muritorilor. Asta, de~i ace~ti zei nu numai caaratau ca oamenii, dar ~i mancau ca oamenii, beau ca oamenii~i, in general, av.eau acelea~i emotii ~i aveau acelea~i sentimen-te umane, urandu...se, iubindu-se, fiind credincio~i sali infideli.

Cu toate ca rolurile ~i pozitia ierarhica a unora Seamodi-ficat de-a lungul mileniilor, unii dintre ei nu ~i-au pierduf nicio-data vozitia, iar cultullor nu a incetat niciodata. Daca privim cuatenpe acest grup, obtinein imaginea unei dinastii de zei, 0 fa-milie divina, cu relatii de rudenie foarte stranse, dar ~i foarte di-vizata. .

*

Capul acestei familii de' zei era AN (sau Anu' in textelebabiloniano-asiriene). El era tatal zeilor, regele lor. Teritoriulsau era intinderea cerului, iar simbolul sau, 0 stea. ill scrisul su-merian, semnul stelei insemna amt An, cat ~i "cer", ,,fiintii divi-na", sau ;,zeu" (descendent allui An). Aceste semnificatii s-aupastrat de-a lungul timpului, chiar ~i de la semnele pictograflcecuneifonne sumeriene la cele cuneifonne acadiene, sau ulteriorla\el stilizat, babiloniano-asirian. (Fig. 43)

A Douisprezecea rlaneti

.* * *AN = STEA= RAI.= DUMNEZEU

105

*Fig. 43

Din cele mai vechi timpuri pana cand scrisul curieifonn a

inceput sa fie ujtat - din cel de-al patrulea mileniu inainte de .

Christos, pana aproape de era noastra -, acest simbol era pus ina-inteanurneluiunuizeu, indicandca numeleserisacolo nu esteal unui muritor, ci este de origine divina.

. Re~edintalui Anu ~i tronul sau se aflau in ceruri. Acoloveneau eeilalti zeipentru a primi indicatii sau favoruri, unde sestrangea.Adunarea Zeilor,'peritru a rezolva disputele dintre eisau pentru a lua decizii importante. Numeroase texte ne descriupalafullui Anu (ale carui porti erau pazite de zeul copaculuivietii ~i de zeul copacului adevarului), tronul sau, felul in careeeilalti zei se apropiaude el ~icum stateau in fata lui. -

Textele sumeriene inregistreaza nu numai vizite ale zei-

lor la re~edinta lui Anu, dar ~i vizite ale anumitor muritori, ca-rora li se pennisese sa ajunga la el, in general'pentru ~ primi

. nemurirea. 0 astfel de legenda se refera la Adapa (,,Model deom"). El era atat de desavar~it ~i de loial zeului Ea, care il crea-se, mcat acesta a aranjat sa fie adus in fata lui Anu. Zeul ii descrieapoi ce it a~teapta:

1\oapa,vei merge in fata lui Anu, Regele;~i drumul cerului it vei lua.Candveiajungein cer, .

~i te vei apropia de poaita lui Anu,ii vei vedea pe "Purtatorul de viata"~i pe "Piistratoruladevarului",Care 1a poarta stau.

tI

/

106 .'.j',' ZECHAklA SITCHIK..; Condus'de creatorul sau~Ad!lpa~"la.ceruri s~a ureat... ~i

s-a apropiat de poarta luhAnU'f;;Darcandis-a'oferit ~ansa de a'deveninemuritor,Adapaa refuzatsa manance"paineavietii"crezandca maniosulAnuii ofera.mancare.otravita.A fostdeciretrimis pe Piimant, mcut prept;,;..iimanfindiosa m1,1rito,-::

Sugestia din pove~til.esumeriene ca ~i.muritQrii pot ajun-ge I.a"Re~edinta zeilQr.., in cer, i~i are ecou inpQve~tile din Ve-chi~d Testament despre riqiciiPle la, ceruri ale prQfetilor Enoh ~iIlie. . ".:. .' . ' "

De~i Anu locuia in cer, exista unele pove~tiri in care aces-ta cobparape f,iimant-:- fi~.i~ \'1'emuride mare,crIza, fie in vizi-te ceremoniale (can.d era insotit de 'sotia lui, ANTU), sau( celpupri 0 data) pentru a,o face pe nepoata sa, IN.ANNA, sotia luipe Piimant. ',' . '. ' .

Cum eI nu locuia permanent pe Piimant, nu era nevoie,sai se ~corde exclusivitatea asupra un~i ora~ sau centtu .de cult.Locuinta lui, sau "casa cea ffiiU"e",a fost ridicata pe domeniulzeitei Ioanna,.la Uruk (biblicul Erec). Printre ,ruinele descoperi-.tela Uruk figura ~i o colina, mcuta de mana qmului, unde arhe-ologii au descoperit ruinele unui templu construitii remcut ul-terior - templul lui Anu. Nu mai putin de optsprezece straturiau fost descoperite aici, indicarid odeosebita preocupare pentruacest toc sacru.

Templul luiAnu se numeaE.ANNA ("Casa lui Anu").Dar acest nume se aplica unei constructii cu adevarat impresio-nante, cel putin in anumite f~e ale ,sale. En~"srnntul E.Anoa, .

sacrul sanctuar", spun textele sumenene. Traditiilespun ca in-"~i~izeii cd mari ;,il modelasera". Comi.~alui "lucea precumarama" si ..zidlirile sale uriase atineeau norii - un loc nobilpentru 10cUlre";era ,,0 casa ce-ncanta privirea ~j.a ciirei ispiHieste de neinfrant". Texteleindicain mod clar scopul pentru carea fost construitii,caci era ,,0 cas~pentru coborareadin Ceruri".

o tablitiiapartinanduneiarhivedin Urukne da masurapompei ~i fastului care insoteau yenirea lui. Anu ~i a sotiei saleintr-o "vizita de stat". Datorita gradului de deteriorare a tablitei,putem afla ;gespre ceremonial,doar :partial, dip momentul candAnu ~j.Antu ,st1aflau.deja .in curtea. templulpl. .Zeii" "inordinea

- - _.c..-

ADouisprezeceaPlanetA 107

demai inainte", formeaza 0 procesiune in .fata~iin spatele pur-tiitoruluisceptruluiapoi pro!ocolulspune:

Apoi coboariicatre Siavita curte,~is~ intorc spre zeul Ann. .',Apoi Preotul purificiiriisfint~te sceptrul,~iPurtatorul sceptrului va intra ~ise va ~eza.~i apoi Papsukal, Nusku ~i~ala,~ezase-vor la curtea zeului Anu.

, In acesttimp,zeitele,,,Divinelepdraslealelui Anu, Di-vinele fiice ale Urukului", aduc un al doilea obiect ale caroinume ~iscop sunt ileclare in E.NIR, "Casa patului de aur al zei-tei Antu", apoi se intorc in procesiune in curtea palatului incare statea Anu. 10timp ce QIasade seara era pregatita dupa unritual special, un preot ungea cu "ulei' fin" ~icu vip.balamaleleu~iica.mereiin care urmau sa doarma Anu ~i Antu - 0 atenpemenita, se pare, sa elimine scartaitul acesteia, pentru a nu fi tul-buratsomnul zeilor.

10 timp ce se servea cina - diferite bauturi ~i aperitive -. un preot se urcase "pe cea mai inaM ti'eaptaa turnului din tern-

plu" pentrlia observacerul. El trebuia sa se uite cu atentie intr-oanumita parte a cerului unde urma sa rasara 0 pUmetastraluci-toaie, numita ,,Marele Anu din Ceruri". Dupa aceasta el urmasa reciteni~te poeme,intitulate "Celei care din ce in ce mai stra-lucitoareeste, cereascaplanetiiIizeului Anu" ~i"lmaginea Crea-torului s-a ivit". . , .

. 0 data ce apiiruse planeta ~i versurile fusesera recitate,Ann"j Antni"1!:!niihmmRinite1ntr-unlii!heah de aur si incetJea

prima parte a ospatuIui. Apoi, cei ~apte zei marl se spalau pemaini in ~apteligheane de aur ~iincepea a doua parte a festinu-lui. Urma "ritualul spiiliiriigurii"; preotii recitau "Planeta luiAnu,'al'Cerului Er<]u".Se aprindeau tortele ~iz.eii,preopi, can-

. taretii ~i cei care duceau mancarea formau 0 procesiune ~i-iconduceaupe cei doi oaspep la locullor de odihna.

Patru zei marl emu desemnap pentru a sta de vegh~ in. curte,pana In zori. AltHerau p~i la diferite porti ale templulUl.


in acest timp, intreaga tara petrecea, sarbatorind prezenta celordoi oaspeti divini. La semnalul dat.de la templul principal, tre-buia ca toti preotii din or~ sa "aprinda,de la torte un foc uri~";apoi, trebuia ca preotii din tara, vazand focurile de la Uruk, safacalafei.Peurma; . , '

Top oamenii din tara, un foc in casa lor sa faca,~idaruri sa ofere zeilor totL.~i garzile din ori~iceor~ s-aprinda focuriin piete ~ipe strazi.

Pfecarea celor doi zei era plani.ficata nu la zi, ci chiarla minut. " ,

in a ~aptesprezecea zi,la patruzeci de minutedupa rasarit,poarta se va deschide in fata lui Anu ~ia soatei lui, Antu,star~ind ~ederea lor peste noapte.

in timp ce sia~itut acestei tablite este rupt, un alt text ne,descrie, dupa toate probabilitatile, plecarea zeilor: mas'a de dimi-neata, incantatiile, strangerile .de mana ("ap~carile de mana")imre zei. Apoi zeii eei mari erau purtati intr-o li.tiera sub formaunui tron pe umerii functionarilor din templu. 0 reprezentareasiriana, de~i mult ult<~rioara,ne da 0 idee despre felul in careerau condu~i cei doi zei in timpul procesiunii din Vruk. (Fig. 44)

~",."'.r" ..- .

{f.ra.: 'o'..1t . "'.=:.., --; : 'Pr:- ,I .0; .". " '..,., " 8.0.-., ' '. .,,,,,.'1.. . J'iii ,. II 68 ~ J .,...... "'J_~'~ 'I "JI Ir ;-.".."" .( 'n, . .,,:;jbJt'. ...;, 41

h _ I,.. .~~.""~:

Fig. 44

A Dou,iisprezeceaPlanetii 109

Erau recitate incantatii speciale, in timp ce procesiuneateecea pe "strada zeilor"; imnuri' ~i psalmi erau recitati cand seajungea la "cheiul slant" ~i cand se ajungea'ia " debarcaderulbarcii lui An~". Se lua ramas bun, se recitau alte incantatii ~i secantau cantece "cu mainileridicate rncandu-se setnne".' .

, Apoi, toti preotii ~i functionarii templelor care ii condus-esera pe zei, condu~i de Marele Preot, incantau 0 ,,rugaciune dedespartire". "Mare Anu, fie ca Cerul ~i Pamantul sa te binecu-vanteze!" rosteau ~i de ~apte ori. Apoi se rugau pentru binecuvan-tarea celor ~apte zei cele~ti ~i-i invocau pe zeiicare erau in Cer~i pe cei care erau pe Pamant, dupa care i~i luau ramas bun dela Anu ~i Antu astfeI:

Fie ca Zeii Adancurilor,~i Zeii Locului Divin,Sa te binecuvanteze! '

Fie ca ei sa te binecuvantezein fiecare zi -in fiecarezi a fiecarei luni a fiecarui an!

.

Dintre miile ~i miile de desene ce-i reprezinta pc zei,. care au fost descoperitepana astazi, nici unul nu pare sa-l inm-'" ti~ezepe Anu. ~i totu~iel transpare din fiecare statuie sau por-

teet al fiecaruirege, din Antichitate pana in zilele noastre. Caci", Anu nu era numai MareIe rege, Regele zeilor, dar ~i eel prin

,gratia caruia altii au putut fi incoronati ca regi. Conform tradi-tiei,sumeriene, fiecare rege era incoronat dc' Anu; chiar ~i,cu-vantul sumerian pentru rege era Anutu ("zeificare"). insemnele

'Iui erau tiara, (coroana dlvina), scept~l (simbolul puterii) ~icaria de pastor (simbolizandpastorirea supu~ilor). ,

CdCJaeste purtata acum mal mUll ut: t:jJl:>\iU,I.Jluc",u u"regi.Dar coroana~iseeptrulau ramas simbolurileregilor dintoate timpurile.

A doua zeitate dupa Anu era EN.LIL. Numele lui insem-na ,,zeul aerului" - prototipul ~i tatal celui din urma zeu ,al fur-tunii, care urma sa conduca panteonul lumii antiee.

EI era eel mai vacstnie fiu allui Anu, ~i fusese nascut in re-.· ~edinta cereasca a aeestuia. Dar, la un moment dat, ei a coborat pe


Piimant, devenindprinJ.ul Zeu al Cerului ~i Pamantului. Cand zeiise strfutgeau in Casa din Cer, d era eel care conducea adunarea,aUituride tatlil sau. C8nd Adunarea Zeilor se intrunea pe Piimant,ea se tineain incintasiantlia Nippurului,or~ullui Enlil, locul .undese gaseatemplulsau,E.Kl]R ("Casaca un munte").

Nu numai sumerienii,dar ~izeii i~i~i il considerau zeulsupremotl numeau "Regele tuturorpamanturilor",~ispuneau ca"in Cer el este Printul; pe Pamant el este Conducatorul". "Cu-vintele sale (ordinele) fac Cerul sa tremure ~i Pamantul sa secutremure":

Enlil, ale cami ,online pana departe ajung;Al cami-cuvant este riobil ~i s&t;Ale carni sentinte nu pot fi schimbate;Care guvemeaza destinele pana in viitorul indepiirtat. ..De bunavoie, in fata lui se pleaca Zeii Pamantului;Zeii din Cer, cand vin pe PamantUmili in fata lui se pleaca;~i cu credintii, ordinele-i ascultli.

, Conform traditiilor sumeriene, Enlil a venit pe Pamantinainte ca pe acesta sa existe oameni. Un,,Imn lui Enlil, binefa-catorul"relateazaca muItedm aspecteleculturii~icivilizatieiomene~ti nu ar fi fost posibile tara ordinele date de Enlil pentrua fi executate"de-a'lungul~ide-alatulPiimantului." ,

Nici un or~ nu s-ar fi construit ~i nici 0 a~ezare ome-neasca;

1,.". <luaPUi)LUI1 pt<uuu vut<, 111\,;1Iil.am:;lI:: UI;:;Ul;

Nici regi nU,ar fi fost ~i nici un preot nu s-ar fi nascut.

Textele sumeriene declara ca Enlil ar fi venit pe Pamantchiar inainte ca "cei cu capetele negre"-nume utilizat de sume-rieni pentru a desemna omenirea - safi fost creati. Atunci a ri-dicat Enlil Nippurul, centrul sau de comanda,prin care erau le-gate intre ele Cerul ~i Piimantul.Aceastli legatura este numitli

IIIADouisprezeceaPlaneti

. de sumerieni DUR. AN'.Kl. ("Puntea dintre Cer ~i Pamant").lata cum descriu ei prima actiune a lui Enlil:

;:..

Enlil,Cand ai intemeiat divinaa~ezare pe Pamant,Nippurull-ai intemeiat, ~ieste chiar ora~ultau..Or~ul de pe Pamant,nobilul,Locul Siant al tau, cu ceamai dulce apa.tntemeiat-ai Dur-An-Kitn mijlocullumii.

tn acele zile, cand numai zeii locuiau1tt'Nippur, iar omulnu fusese creat inca, Enlil a intaln:it0 zeita, care i-a devenit apoisotie. Conform unei variante, Enlil ~i-avazut viitoarea mireasape ~and facea baie goala in raul care cuigea prin Nippur. A fost.dragostela prima vedere,dar probabil,nu la casatorie a fostprimulgandal)luiEnlil.

Pastorul Enlil, eel care hotara~te soarta,Pe Cea-cu-ochii-negri a vazut-o.Zeul ii cere sa "Bedragosteasca;-Dar ea nu vrea. -.Zeul ii cere sa se dragosteasca;Dar ea nu vrea: ,

"Vaginulmeu este prea mic (ii spune ea)~i nu ~tieinca barbatia-ti s-o primeasca;lar buzele-misuntpreamici, _

Si sa samte, inca nu au invatat."

.r

Dar Enlil nu putea accepta un refuz. I-a dezvaIuit aghio-tantului sau Nu~ku dorinta sa fierbinte nascuta in' el de "tanarafecioara" pe nume S1:JD("Cea care are grija de copii"), ~i cm:elocuia cu mama ei la E.RE~ ("Casa parfumata"). Nu~ku i-asugerat zeului sa 0 invite la 0 plimbare cu barca ~i i-a pregatituna. Enlil a reu~it s::o'coovitiga pe Sudsa 'viha Ctrel. 0 dataajun~iio largoel a violat-o. " " ' .

._. ..---.-


.

De~iEnlil era dipetenia zeilor, spun mai departe pove~ti-Ie, el a fost prins ~i surghiunit in "Lumea de Jos". "Enlil celimoral!" ii strigau ceilalti zei, "Afara din or~ cu tine!". Versiu-nea aceasta spune ca Sud, ramasa insarcinata, I-a urmat, iar el aluat-o de sotie. Altele spun insa ca Enlil a fost cel care, paran-du-i rau, I-a.trimis pe aghiotantul sau la mama fetei pentru a-icere mana. Oricum at fl, Sud a devenit sotia lui Enlil ~i el i-aacordat tidul de NIN.LIL (,,zeita aerului").

Dar, ceea ce nu ~tiaunici Enlil, nici ceilalti zei c~e I-aupedepsit, era ca InuEolil a sedus-o pe Ninlil,.ci invers.AdevAruleste ca ea fusese trimisa de mama.ei sa faca baie goala chiar pedrumul pe care..cea de obicei Enlil, cu gandul ca acesta s-ovada ~isa se indragosteascade ea.

in ciuda felului in care cef doi s-au casatorit, 0 data' ceEnlil i-a oferit "Haina reginei", ceilalti zei au respectat-o. ~i, cuo singuraexceptie,datorataproblemelorde succesiunedinas- .

tica, povestirile sumerienenu relateaza despre vreo aventura alui Enlil. 0 tablitAvotiva de la Nippur ii intati~eazape cei' doiflind serviti cu mancare~ibautura intemplullor. Tablita fusesecomandatadeUr-Eolil,"servitorulluiEnlil".(Fig.45) .

Pe langa faptulca Enlil era d\petenia zeilor, el era ~ire-gele Sumerului (uneori numit simplu "Pamantul"~~i al "Celor011capete negre" lata cumil descrie un psalm sumerian:

Fig. 45

A Douisprezecea Plsnetii

Doamne, Tu care ~tii soarta Pamantului,ce-asculti chemarea lui;Enlil, Tu care cuno~ti soarta Surnerului,ce-asculti chemarea lui;Tata Eolil,Stapan al1\1turor pamanturilor;Tata Eolil,Domn al Dreptului cuvant; .

Tata Eolil,Pastorul Capeteior negre...De la muntele de unde rasare soarele,

pana la muntele unde apune soarele,Nu e alt rege pe Pamant,Numai tu singur domne~ti.

113

Surnerienii it venerau pe Enlil din teama ~i gratitudine.. El era ce~care mcea Adunarea Zeilor sa ia decizii impotriva oa-menilor; "vantul" lui sufia aducanrl furtuni impotrlva ora~elorrazvratite. El a fost cel care, in vremea potopului, a vrut sa dis-truga omenirea:.Dar cand mcea pace cu oamenii, era un zeubun care impartea favoruri. Conform textelor surneriene, el i-ainvatat pe oam~niagiicuitura, cu plugul ~icu tlimacopul.

Enlil era acela care alegea pe cei ce conduceau omenirea,. nu ca suverani ci ca servitori ai zeilor, insarcinati cu adminis-

trarea legilor dIvine.Astfel, regii surnerieni, acadieni ~i babilo-nieni i~i incepeau tablite1edeautoslavire prin a povesti cumerau chemati la Enlil pentril a li se oferi conducerea regatului.Aceste "cheman"- mcute in numele lui Enlil ~i al tatalui sauAnu - ofereau legitimitateaconducatorului ~i-i subliniau func-

. TT: u__1-: ,... _",,..., n+-on ,...n "'7,:1111nQt1nn~1 ~1JU'.' . .Babilonului pe un anume Marduk, i~i incepe codul sau decla-rand ca "Anu ~iEnlil m-au nurnit rege pentru a aduce bunasta-rea poporuluimeu pentrua face justitia sa triumfe pe Pamant".

"Zeu al Cerului ~i al Pamantului", "Mo~tenitorul l~iAnu", "Cel care nume~te regi", "Conducatorul Adunarii Zei-lor", "Tatal zeilor ~i al oamenilor"; "Zeul agriculturii", ,,zeul

. cerului" - acesteaerau doarcatevadin titlurilelui Eolil, care

.1

\


vorbesc de la sine despre maretia ~i puterile sale. "Cuvantul sauera lege", "sentintele sale imuabile"; el "hotara soarta". EI "avealegatura dintre Cer ~i Pamant", iardin "mandrul sau Nippurputea sa trimita ni~te raze, ce pana-n' inima tuturor lucrurilorputea sa ajunga" - avea "ochi care cercetau tot Parnantul".

, ~i totu~i,el era la fel de uman ca oricare tanar atras de 0femeie frumoasa, goala, supus legilor morale impuse de comu-nitatea zeilor, incalcarea lor era pedepsita cu exilarea ~i nicimacar nu era imun la plangerile muritorilor. Cel putin <>povesterelateaza cum un rege sumerian din Ur s-a plans direct AdunariiZeilor ca seria de necazuri ce se abatusera asupra ora~ului sedatora faptlilui ca "Enlil numise rege pe un om nedemn. .. carenici niacar de neam sumerian nu er~'., ' .

Mai departe yom vedea rolul central pe care it juca Enlilin problemele zeilor ~i muritgrilor ~i cum ~pva dintre fiii lui s-:aubatut intre ei ~i'cu alti zei pentru succesiunea divina, dand taraindoiala na~tere numeroaselor pove~ti ulterioare despre lupteledintrezei.' , '~

*,~

Cea de-a treia zeitate a 'sumerienilotera un alt fiu al luiA!lU;e! avea doua'i1ume,E.A ~iEN.KI. La fel ca ~i fratele sauEnlil, el era,un ,,zeu al Cerului ~i aIPamantul!-ii",cm:evenisedin Cer pePamant... '

Sosirea lui pe Parnant este asociata it;l textele sltineriene '

cu 0 inundatie,cand apele Golfului Persic navalisera-in interi-orul tarii, transformand toate regiunile din sud in tinuturi mIa~-tinoase. Ea (literar numeleinseamna "casa pe apa") a sUPFave-

, ; ...J 1... _= ..J: ! _: ' ...* '.. 0..- , -0 ,- -- , .....

, placea sa se plimbe cu barca, iar apele, ~a cum indica de altfel~i numele sau, erau, cu adevarat casa lui. EI ~i-a construit "cas acea mare" intr-un ora~ intemeiai de el la marginea pnuturilorml~tinoase, numit HA.AKI (,,Locul pe~tilor de apa"); mai eracunoscut ~i ca E.RI.DU (;,Casa de unde se pleaca departe").

Ea era'zeul "apelor sarate", al marilor ~i oceanelor. Tex-tele sumeriehe vorbescin mod repetat de un moment, cu foarte

.;'A Douasprezecea P)aneta 115

'"

Fig. 46

mult timp in urma, cand cei trei zei ~i-auimpaqit teritoriile in-tre ei. "Marile i Ie-au dat lui Enid, printul Pamantului'~ prinaceasta dandu-i-,se,,regatullui Apsu" ("Adancul").Ca zeu almarilor, Ea a construit corabii foarte putemice, care navigaupana departe, aducand in Sumer metale ~ipietre semipretioase.

, Cele mai timpuriisigilii-cilindriceintap~~azaalliturideEa ni~teparai~e care uneori contin ~ipe~ti. Sigiliile asoeiau euEa, a~acum este infiip~atmai jos, Luna, asociatie data probabilde,fapfulca Luna produce mareele. Nu exista nici 0 indoiala caQastfel de imagine, a lunii in primul ei patrar, i-a dat lui Ea.~inumelede NIN.IGI.KU (,,zeul ochi'-stralucitor").(Fig.46)

Conform textelor s1J1l1eriene~ia unei extraordinare auto-biografiia lui Ea ins~i, el s-a nasc~t in cer ~ia venit pe Parnantinainteca 'aicisa fi existatvroo~ezare sau vreo civilizape."Candm-am apropiat de Pamant, era multa apa", declara el. Apoidescrie 0 serie de acpuni pe care le-a intreprins pentru' a facepamantullocuibil: a umplut Tigrul ~i Eufratul cu "apa de viatadatatoare", a numit un zeu care sa supravegheze construetia de

1... '___"'__ ,c 1.- ,I ::: ""...,,:: _n..": 1...:1_ n n"n"", + '9¥111nC"-.,

tinile, umplandu-Ie apoi cu pe~ti, tacandu-Ie un raipentru pa-. sari de tot felul, acoperindu-Iede stuIari~uricare erau materialefoarteutile pentru construit. '

Trecand de la ape la pamant, Ea pretinde ca el este eel care"a dat omului plugul tras de boi... a tras prima brazda... a con-struit adaposturi pentru vite ~istane pentru 01".Continuand, textulnumitde istorici ,,Enki~iordinea lumii" it crediteazape EnId ca


fiind cel care i-a invatatpe oameni sa fabricecaramizi,arta con-structiilorde ~ezan, de o~e, cum sa prelucrezemetale~ialtele.

- Prezentfu1du-lpe zeu ca principalul binemcator al omeni-rii, zeul care I-a civilizat pe om,el este prezentat ~ica principalprotector al oamenilorin Adunarea Zeilor.Textelesumeriene~iacadiene despre potop, de unde s-au inspirat probabil ~i celebiblice, it descriu pe Ea ca fiiildcel care - opunandu-sedecizieiAdunarii Zeiior -I-a ajutatpe un om de incredere al sau sa su-pravietuiascapotopului. '.

intr-adevar, textele sumeriene ~iacadiene, care.(Ia fel caVechiul Testament) adera la convingerea ca "facerea omului"este mcuta de unul sau mai multi zei printr-un act con~tient~id~liberat,Ii confera lui Ea rolul-cheie: ca principalmurar al zei-lor, el Ii realizat met~da ~iprocesul prin care urma sa fie creat .omul. Avand atatea afinitati cu crearea ~i"dezvoltatea" omului,nu este de mirare ca ell-a sfi\tuitpe Adapa -""modelul de om"creat prin "intelepciunea lui Ea"-: sa mearga la re~edinta luiAnu,in ciudadorinteiz~ilorde a refuzaomuluinemurirea. .

Sa fi fost Ea de partea .oamenilor doar pentru ca jucaseun rol important in crearea acestuia sau avea ~i un alt motiv,mai subiectiv? Pe masura ce cercetam mai multe documente,descoperim invariabil ca riesupunerea mti~a'a lui Ea - at~t inceea ce prive~teproblemele muritorilor, cat ~i!!!c.:eleale zeilor- era datorata, in special, frustrarii pe care 0 simtea acesta fatade fratele sau Enlil. . .

inscrisurile sunt pline de indicatii despre gelozia pe careo nutrea Ea fata de Enlil. intr-adevar, celalalt nume al lui Eaeste EN.KI ("Zeul Pamantului"), iar textele care vorbesc despreimpaqirea lumii intre cei trei zei 'sugereazaca Ea a pierdut sta-~_~._:___ n~4__~._.L-_1__:=._Lu_ I. ____.'!'.. _ 1 .-.I. .a-_..;. ~r - ---0--- -- ---J--

Zeii ~i-au strans mainile unul cu altul,Sortii ~i i-au tras ~i-au imPiirtit..Atunci Anu in ceruri a urcat;LuiEnlilPamantuli s-adat. .

Iar manle ce-nconjoara pamantul ca un inel, .

I..-uiEnId, Printul Pamantului, fostu-i-au date.

--


Qricat de mare i-ar fi fost supararea fata de aceasta trage-

re la s0rti; se pare ca el nutrea resentimente mult mai marL Mo-tivul ni-l ofera chiar Enid, in autobiografia sa: nu Enlil, ci el ,eraprimul nascut; deci el, ~inu Enlil, trebuia sa fie mo~tenitorullui

. Anu:

Tatal meu, al universului rege,m-a adus la lumina...Sunt samanta fecundata,

~.:'" a Marelui tam salbatic;Sunt primul nascut allui Anu.Sunt Marele frate alzeilor...Sunt cel care s-a nascut

,; , Ca prim fiu, al divinului Anu.

Cum codurile de legi dupa care traiau oamenii din Orien-~ tulAnticeraudatedezei,se poatespunecaregulilesociale~i

familiale ce se.aplicau oamenilor erau in vigoare ~~pentJ,1lzei.inscrisuri juridice ~ifarililiale descoperite la Mari ~i la Nuzi auconfirmat faptul ca obiceiurile biblice ~i legile dupa care traiaupatriarhii erau legile regilor ~i nobililor din intreg OrientulAntic.

.\.

A\vraam, \;~re nu av:a copii, deoarece aparent 30tia lui .

era sterila, a mcut un copil cu serVitoarea sa. Cu toate acestea,.copilulastfel nliscut,I~mael,a fost exclus de la succesiune ime- .

diat ce Sarah, sotia lui Avraam, a nascut un baiat, Isaac.Sotia lui Isaac, Rebecca, a nascut doi gemeni. Cel care s-a

nascut efectiv primul a fost Esau - ro~cat, paros ~i foarte vioi., Tinandu-se de calcaiullui Esau, a fost cel de-al doilea copil, ra-

t:_~...1 T~~~.. ...'" ,.".." D"h"",,'> ~1 ;l1hp<I (,pI m~i mult r~nil ha-

tran ~i pe jumatate orb, Isaac trebuia sa ofere binecuvantareamo~tenitoruluisau, Rebecca a folosit un ~iretlicpentru a obtinebinecuvantareapentru,favoritul ei Iacov,~i nu pentiu Esau, celcare 0 merita. - .

. in sffir~it,problemele 'succesorale ale lui Iacov au fostprovocate de faptul ca el, de~i it slujise pe Laban douazeci de'ani pentru a capata mana tHcel lui RaheIa, Laban I-a foqat sa se

l~


casatoreasca Cusora mai mare a lui Rahela, Lea. Lea i-a nascut'lui lacov primul copil, pe Ruben, iar Iacov a mai avut de la ea~i de la alte doua concubine mai multi fli ~i 0 flica. ~i totu~i,.cand Rahela I-a nascut pe primul ei copil, pe losif, lacov I-apreferat pe el inaintea celorlalti.

Se poate intelege a~adar,natura conflictului dintre Enlil~i EalEnki. Enlil, conform tuturor textelor, era legal primulnascut allui Anu. Dar declaratiile lui Ea: "Sunt samanta fecun-datiL.. sunt primul nascut al lui Anu", ar putea sa exprime 0stare de fapt. Sa fi fost el atunci conceputcu 0 alta zeita care safi fost doar concubina? Povestea lui Isaac ~i I~mael,a gemeni-lor Esau ~i lacov poate avea 0 paralela anterioara in lucrurilepetrecute in "Casa din Cer".

De~ise pare ca Enki a acceptat prerogativelesuccesoraleale lui Enlil, unii cercetatori considera ca intre cei doi a existato continua lupta pentru putere. Samuel N. Kramer a intitulatunul din textele antice "Complexulde inferioritateallui Enki".Dupa cum yom vedea ulterior, unele din povestirile biblice -cea a Evei ~ia ~arpelui,cea a potopului - aveau la baza in ver-siunile lororiginalesumerienetocmaiaceastaluptadintrecei doL

La un moment dat, se pare, Enki s-a decis ca nu mai arerost sa se lupte pentru putere cu fratele sau ~i ~i-a concentrateforturile pentru a face din flul sau, ~i nu din cel al lui Enlil,succesorulla "Tronul ceresc". A cautat sa realizeze acest lucru,cel putin la inceput,cu ajutonilsuroriisaleNIN.HUR.SAG(,,lei-ta Muntilor").

~i ea era flica lui Anu dar, evident, nu de la Antu, inaceastiiprivintiifiind0 alta regulade succesiune.Cercetatoriis-auaratat uimiti, in ultima vreme, de faptul ca atat Avraam, cat ~i... ,... ,... I _or _ =.:1_ 1__ : :101_.._ n ...f; ,.,~_u --r --~ , ,tie ciudatii, tinand cont de opiniile biblice referitoare la relatiiledintre frati. Dar, cand au fost dezgropate documente legale dela Nuzi ~i Marl, a devenit clar ca un biirbat se putea casatori cusora sa vitrega. Mai mult chiar, cand se luau in consideratie toticopiii de la toate sotiile, copi!ul nascut dintr-o astfel de sotie -fiind cu cincizeci la suta "de samantii mai pura" dedit un fiu dela 0 sotie neinrudita - era mo~tenitorullegal,chiar daca nu era


. primul nascut. Aceasta, uneori, ducea in Marl ~i Nuzi 18 adopta-rea sotiei favorite drept sora, pentru a face flul nascut de la,eamo~tenitorulde neatacat.

De la 0 astfel de sora vitrega, Ninhursag, a vrut Enki sa, aiMun flu.~i eavenisedinCeruri,incadincelemaivechi tim-

puri. Unele texte .spun ca, atunci cfutd zeii ~i-au impii11it dome-niile, ea a primit tinutul Dilmun - "un loc stant... un tinutslant... un loc stralucitor". Un text numit de cercetatori "Enki~iNinhursag - un mit al paradisului" descrie caIatoria lui Enkispre Dilmun. Ninhursag era 0 fata batrana, singura - spune tex"'tul in mod repetat. De~iult~rior ea a fost reprezentata.ca 0 ma-troana, se pare di in tinerete era destul de atragatoare, deoarece.textulne informeazatara jena ca, atunci cand Enki S-8 apropiatde ea, tipatul ei i-a "fiicutpenisul sa ude ~anturile".

Dupa ce a cerut sa fie lasati singuri, Enki ,,~i-a depus sa-manta in pantecul ei, samanta lui Enki", apoi, "dupa noua lunide sarcina... ea a nascut pe tiirmulapei". Dar copilul era fata.

Nereu~ind sa obtina un mo~tenitor, Enki fiicut dragoste. cu fiica lui. "El a imbrati~at-o,a sii.rutat-o;Enki ~i-a depus sa-manta in panteceleei." Dar ~iea a nascut tot 0 fata. Enid Iiluat-oapoi pe nepoata sa ~i.a lasat-o insarcinata; dar din nou, tot 0

. fata s-a nascut. Dorind sa puna capat acestor incerciiri, Ninhur-sag I-a blestemat ca, oricand va manca anumite plante, sa seimbplnaveasca de moarte. Totu~i, ceilalti zei au intervenit pelanga ea pentrua anula efectele blestemuluL

.Daca aceste pove~ti despre Enki ~i Ninhursag au mai .

mult de-a face cu probleme zeie~ti, altele au de-a face cu pro-blemele muritorilor; caci, spun legendele sumeriene, omul a'fost creat de Ninhursag, dupa formulele ~i procedurile descrisetiP.Fnki. Ea era ..sora~efii"a zeilor, fiind insiircinata.cu proble-mele medicale; In aceasta Iposlaza, c:at;H1u",uu~a ~~:.:: ~,,:_:ta vietii"). (Fig. 47)

Unii speciali~tiviidin Adapa (modelul de om allui Enki)pe biblicul Adama, sau Adam. Dublul sens al sumerianului TIsugereaza ~i el paralele biblice. Caci ti putea sa insemne atatviata, cat ~icoasta, astfel ca numele lui Ninti putea insemna atat"Zeita vIetH"cat ~i"Femeia din Coasta". lar biblica Eva - care


Fig. 47" )

Fig.48

Fig. 49

A Douisprezecea Planeta 121

inseamna viata - a fosf creata din coasta lui Adam, ~a ca ~ieaera intr-un fel ,,zeita vietii" ~i"Femeia din coasta".

Ca fiiod cea care a dat viatii.omului, Ninhursag mai eraoumita ~i Zeita-Mama. Ea era poreclita ,,Mammu"- eel care adat in toate limbile cuvaotul ,,mama" - iar simbolulei era cuti-~ul - b unealtiiutilizata de mo~ele din Antichitate pentru ta-ierea cordonuluiombilical.(Fig. 48)

if *

I"

Enlil, fnUele~irivalulluiEnki, a fost mai norocos, avandde la Ninhursag un fiu, mo~tenitorul"legal". Era cel mai taniirdintre zeii de pe Pamant, nascuti in Ceruri, iar numele sau eraNIN.UR TA (,,zeul care a pus fundatiile"). EI era "viteazul fiuallui Enlil, care inainte mergea cu plasa ~i cu raze de lumina"pentru a se lupta pentru tatal sau, "fiul razbunator... care lansasagep de lumina." (Fig. 49) Sotia sa BA.U era tot 0 sora sau unmedic, titlul ei fiind ,,zeita care-i aduce la viata pe cei morti".

Vechile desene ni-l intati~eaza pe Ninurla avand 0 sin-gurii arma, fiiti indoiala cea cu care arunca "sagep de lumina".Textele ni-l prezinta ca fiind un vanator abil, un zeu razboinic,recunoscutpentru calitaple sale de luptator. Dar cea rnai impor- .

tanta. biitalie a sa nu a fost pentru tatal sau, ci pentru a-~i salvaviata. A fost 0 batalie monumental a cu un zeu riiu, pe nume ZU("Vicleanul"), invingatorul urmand sa devina capetenia zeilorde pe Pamant (c!ci Zu pusese mana pe ascuns pe 'insemnele deconducator ale lui Enlil). .

Textele care descriu aceste evenimente sunt deteriorate,putiind fi des<4ifratedoar din momentul in care"Zu sos~te la E-Kur,.~_Inl In; .J;nlil C;:pn!lrp.r.i'iel este cunoscut si de un anumit

rang, deoarect Enlil il prime~te,,~iii incredinteaza sarema ae apazi intrarea la chivotulsau". Dar, ,,m~avul Zu" ii va rasplati .increderea prin triidare, caci "luarea insemnelor lui Enlil - defapt insemneIeputerii sale - pIanuia in inima sa".

Pentru a face asta, Zu trebuia sa puna mana pe catevaobiecte, printre care~i magica "Tablita a destinului". VicleanulZu a gaslt momentulpotrivlt, cand bnlil s-a dezbracat ~ia intrat

...

~ ~ ~-

122 ZECHARIA SITCHIN'"

in bazin pentru a inota, cum tacea de obicei, Hisandu-~i lucruri-Ie nepazite. . .

La intrarea in sanctuar,de unde el privea, .Zu ~tepta ca ziua sa inceapa.~i cum Enlil se spaIa cu apa stanta-

. coroana-ideoparte fusese lasatape tronu-i sa se odihneasca-Zu a luat Tablita destinelor in mana~icu insemnele puterii, prearepede-a fugit.

In timp ce Zu zbura cu un MU (tradus prin "nume", darindicand 0 ma~inazbUratoare)spre 0 ascunzatoare indepiirtata,incepeausa-~ifacaefectconsecintelefapteisale. ' /

Moarte erau acuma divinele formule;Lini~tea peste tot se-mp~tia; tiicerea acoperise totul. . .Stralucirea sanctuarului, -in el nu mai era.

"TatalEnlil tara glas ramasese.""Ca unul toti zeii Pa-mantului s-au adunat, cand auzira vestea." Problema era atat deserioasa, incat insu~i Anu a fost informat. EI a analizat ~i a de-cis'ca Zu trebuie prins ~i recuperate "formulele". Intorcandu-secatre ,,zeii,)iii lui", Anu a intrebat "Care dintre voi se va luptacu Zu? Numele lui, peste toti va dOInni!"

Au fosi chemati 0 serie de zei rec.unoscuti pentru calitati-Ie lor de luptatori. Dar cu totii au spus ca cel care.are "TablitaUI;::iLI1JU1UJ41'" ""''''';''''uv:t'-~ : __ :__~:~71';:__1---,.. : nfoX ~n'"j~ntM_

va devine ca 0 carpa". tn momentul acesta, Ea a venit cu 0 ideemare: "De ce sa nu-I chemam pe Ninurta pentru a se lupta cuZu?"

Adunarea Zeilor nu putea sa nu observe trucullui Ea. Inmod clar, ~anselede succesiune ale copiilor sai cre~ieau dacaZu era infrant; la fel ~i daca Ninurta era ucis. Spre uimirea zei-lor, Ninhursag (care in acest text este numltli NIN.MAH -

A Douisprezecea PlanetA 123

,,Maceadoamna") a fost de acord. Intorcandu-se catre fiul ei, eai-a explicat ca nu numai E!llil, ci ~iel, Ninurta, ca mo~tenitor alal tatiiluisau, poate lupta. "Cu tipete de durere te-am naseut", azis ea, ~iea a fost cea care "taeut-am sigur pentru fratele meu ~i

- pentruAnu"continuitatea"RegatuluiCeresc".~i ea d1Jl'erileei.f. -s~nu fie in van, ea I-a statuit pe Ninurta sa piece la lupta ~i sa-l, invingape Zu:

Ataca tu... prinde-I pe fugar. . .Lasa-p mania sa-lloveasca. . .Taie-iberegata!lnvinge-Ipe Zul... ·~i pune cele ~aptevanturi turbate sa .bataspre eI. ..Intreaga furtuna asupra lui sa se abata.. .~i stralueirea ta sa-l orbeasca...~i vantu(ilearipile-i sa-i poarte in pustie...lar semneleputerii sa se intoarca in Ekur;Sa se intoarca Divinele formule,La tatiil lor, cel care le-a naseut.

t"'I

,,,?':

Numeroasele versiuni ale legendei descriu apoi inspai-mantiitoarealuptiicare a urmat. Ninurta tragea eu "sagep de lu-mina" in Zu, dar ele "de corpulluLnu se puteau apropia... cattimp aeesta purta «Tablita destinului» asupra sa". Sagetile lan-sate ,~himijloa de drum ea se opreau". In timp ee batiilia conti-nua nedeeisa, Ea I-a statuit pe Ninurta sa adauge un til-/um laarma sa ~i sa pnteasca in "pinioanele" sau mieile rotite ale "ari-pilor" lui Zu. Urmandu-i sfatul, Ninurta a tras eu til-/um in "pi-nioanele" aripilor.Astfellovite, acestea s-au steicat ~i aripile auciizutrotindu-se spre Pamant. Zu a fost invins ~i"Tablita desti-nului" s-a reintors la EnliI.

'.

;,~

oj

.~~f":.' *

I",.~


..,.

Cine era Zu? Era el, a~a cum sustin unii cerceUitori,0"pasare mitologica"?

Evident, el putea sa zboare. Dar orice om de azi poatezbura cu un avion, sau astronautiicu 0 nava spatiala. ~i Ninurtaputea sa zboare, la fel de bine ca ~i Zu (ba chiar mai bine, separe). Dar el nu era nici un ml de pasare, dupa cum ni-l infati- .~eazanumeroasele desene sumeriene. Mai degraba, el zbura cuajutorul unei anumite "pasan", care era tinuta intr-un loc sacru(GIR.SU) in or~ulLagash.

Nici Zu nu era "pasare"; ap~ent, ~iel avea la dispozitie0astfel d'e "pasare;' cu care putea sa fuga. Cu aceste "pasan" aavut loc bataliadin cer dintrecei doi zei. to plus, nu poate finici un dubiureferitorla naturaarmeicarea doborat"aripile"lui Zu. Numita TIL in sumeriana~itil-/um in asiriana, eaera re-prezentaUipictografic sub forma unei"sageti)fi probabil ca in-semna atunci ceea ce inseamnaastazi .tilin ebraica: racheUi.

Deci, Zu era un zeu - unul din zeii care aveau suficientemotive penttu a complota impotriva hii Enlil; un zeu impotrivacaruia Ninurta, ca succesorlegitim,avea toate motivelesa lupte.

Sa fi fost el oare MAR.DUK ("Fiul sfintei coline"), pri-mul nascut al lui Enlil, de la sotia sa DAM.KINA, nerabdatorsa obtina prin vicle~ugceea ce nu-i apartinea conform regu1i1orde succesiune? '

Exista motivesa credemca, nereu~indsa aiba un mo~ten-itor de la sora sa, Enlil conta pe Marduk, ca succesor. ~i intr-a-devar, cand Orientul Antic a fost confruntat cu mari prefacerisociale ~i militare, la inceputul mileniului doi, i.Ch., Marduk afost ridicat in Babilon la statutul de zeu national al Sumerului~iAcadului, fiind proclamat rege al zeilor, iar ceilalti regi au fost~u~nt1 C'~ ; C'DioC'nn11n~ "j ~Q u;na g~ Inpl1i~~ ~ ~n Rtth11nn nntip ~~_- , -.'tivitatile lor puteau fi mai u~orsupervizate.(Fig. 50)

Aceasta uzurpare a lui Enlil a fost insotita ~ide 0 masivaincercare de falsificare a textelor vechi. Cele mai importantetexte au fost rescrise pentru a-I face pe Marduk sa apara ca"Rege al Cerurilor", "Creator", "Binefacator", "Erou", in locullui Anu, Enlil sau chiar Ninurta. Printre textele modificate senumara ~i"Povestea lui Zu"; ~i,contorm vanantel babtlomene,


,..'-1Ii:

, Fig. 50

Marduk a fost cel care s-a luptat cu Zu, nu Ninurta. to aceasta, versiune, Marduk susti~e ca: Maha~timoh il Zu ("I-am zdrobit

, capatana lui Zu"). Deci in mod clar Zu nu putea sa fi f08t Mar-duk. .

, tn pl~s,nu ar fi fost logic'caEnki, ,,leul cuO.o~tinlelor",,sa-l sfatuiasca pe Ninurta in lupta' contra propriului fiu. Enki,judecand dupa comportarea~a,cat ~idupa felul cum ii cerea luiNinurta sa-i taie beregata lui Zu, se a~teptasa ca~tige, indiferentGineinvingea in lupta. Singura con~luzie logica este ca Zu eratot un pretendent legal.

Aceasta sugestie nc conducespre un singur zeu: Nanna,primul nascut al lui Enlil de la sotia saofiCiala, Ninlil. Cacidaca era eliminatNinurta,Nannaar fi fost,mo~tenitorulde drept.

, Nanna(numelescurtde la NAN.NAR- "Stralucitorul")este mai cunoscut de noi pe numele sau acadian (sau seinitic);L.Jl11.

Ca prim-nascut allui Enlil, el primise domnia asupra ce-lui mai cunoscut ora~-statdin Sumer,'UR ("Or~ul"). Templul.sau se numea E.GI~.NU.GAL ("Casa celui de os zeiesc"). Deacolo, Nanna ~i sotia lui NIN.GAL ("Marea doamna") condu-ceau treburile ora~ului ~i pe oamenii acestuia cu muM buna-vointa. Oamenii din Ur Ie raspundeau cu aceea~iafectiune, nu-mlDdu-~1cu dragoste zeul ,;rata Nanna".

~

126 - ZECHARIA SITCHIN

Prosperitatea or~ului era pusa de locuitori pe seama zeu-lui ~ulgi. Un rege din Ur (prin gratia zeului), la s~itul mile-niului trei, descria templullui, Nanna ca fiind "un mare laca~plin de abundentii", un "minunat loc al darurilor de paine",unde oile se inmulteau, iar boii erau taiati, W1loc plin de 0 mu-zica divina, in care tobele ~i pmbalele cantau.

Sub administrarea zeului sau protector, Ur a devenit gra-narnl Sumerului, dar ~i principalul fumizor de vite ~i de oi pen-tru templele din alte paqi. 0 "Lamentatie despre distrugereaor~ului Ur" ne informeaza despre ceajunsese acest or~ dupace fusese distrus, ~du-ne astfel 0 idee despre cum era inainte:

tn hambarele lui Nanna, nu mai erau'grane.Masa de seara a zeilor fusese suprimatii;Din marile siilide mancare, vinul ~imierea dispiiruserii.. .In nobilele buciitiiriiale templului,Oi ~iboi nu se mai pregateau;Muzica incetaseiq marele palat allui Nanna.Casa in care se strigaucomenzi pentru viteLini~teaacoperisetotul. . .Morile sale au amutit...Barcile pentru daruri soot goale...Nu mai duc damri de paine lui Enlilla Nippur.Raul din Ur este pustiu, nici vAntulpe el nu mi~dL..~i portul este mort, doar buruienile sunt vii in el.

AHa lamentape ce jelea."stiinele de oi, care in vant s-auspulberat", adaposturile pentru vite, rarnase pustii, este foarteneobi~nuita, deoarece ea nu a fost scrisa de oamenii din Ur, cichiar de zen! NsmnA ~i tip ~ntiQ In; N;n",,! "".."t", In>...,._tnt:: '

precum ~i multe altele, dezvaluie tragedia unui eveniment n~o~bi~nuit. Textele sumeriene ne informeaza ca cei doi :lei au para-sit ora~ul inainte ca distrugerea sa fie completii. Despaqireapo-pulatiei de ocrotitorii ei cele~ti este descrisa in cuvinte foartemi~catoare:

, iI'

~L\"

A Douisprezecea Planet!

Nanna care i~i iubea ora~ul"a plecat de-aici.Sin, care iubea or~ul Ur,nu mai sta in casa sa.

Ningal...fugind din ora~ul sau prin al du~manilor tinut,Cu graM, haina pribegiei ~i-apus-o, ,

. ~idin casa ei a plecat.

127

,.

Deciidereaora~ului~i exilul'zeilor lui sunt puse de pove-stirile sumeriene pe seama unei decizii a lui Anu ~i a fiului sauEnlil. Celor doi le-a cerut Nanna indurare pentru or~ul sau.

Nu ar putea Anu, al zeilor rege,Sa spuna odatii:"De-ajuns!";Nu ar putea EnHl,Regele Parnantuluio soarta mai buna sa dea'ora~uluiacesta?

Adresandu-se direct lui Enlil,,,Sin ~i-a,adus taUilui sauinima indureratii;in fata tatalui sau s-a plecat" ~iI-a implorat:

r:" 0, tatal meu care m-ai nascut pe mine,Pana cand nu vei cauta la cainta mea?Pana. cand? ..Asupra inimii mele, pe care ai mcut-oCa 0 para de foe sa arda-Cata, rogu-te, caci mi-e destul.

if~

~4 : ~:_::_.: u_ u_ ut' u...U.Lt:Ju.,111"& u.ua UUl a""t;~u;; lC:UJU;;~U.CI.~U,

care era cauza acestei pedepse. Dar, daca Nanna era Zu, attinciea se datora, tara indoiala, incercarii acestuia de uzurpare a tro-nului.Dar,erael Zu? .

Ax fi putut fi Zu, deoarece acesta avea un fel.de m~ina-rie zburatoare,.cea cu care fugise ~i cu care se batuse cu Ninur-ta. Psalmii sumerieni amintesc deseori, cu admiratie, despre"barca cereasca" a acestuia.

"


Tata Nannar, domn peste Ur. . .A ciirui glorie in Sfanta barca cereasca este...Doamne, tu, primul nascut allui Enlii.Cand Barca cereasca la ceruri se urca,Mare gloria Ta este.Enlil in mana ta a pusNemuritorul SceptruCand peste Ur, in Stanta ta barca Tu ai urcat.

A Douiisprezecea Planetii

Sin, regele tuturor zeilor,S-a supiirat pe or~ul sau ~i pe templul sau,~i a plecat in CerurL .

129

Mai exism ~i alteindicii. Celalalt nume al lui Nannar, Sin,este un derivat de la SU.EN, care se mai pronunta ~i W.EN.-Sen-sui complex al acestor doua silabe nu depinde de ord~ea lor:ZU.EN ~i EN.ZU erau cuvinte "oglinda", deci, putem trage con-c1uziaca Nanna/Sin sau W.EN era unul ~iacel~i cu EN.W; (,,ZeulZu"). ~adar, el a fost cel care a vrut sa il detroneze pe Enlii.

Acum intelegem de ce, in ciuda sugestiei lui Ea, Zu afost pedepsit nu cu moartea, ci cu exilul. Atat-textele sumerie-

ne, cat ~i descoperirile arheologice indica faptul ca Sin ~i sotialui au fugit in Haran, or~ul horitilor, care avea 0 pozitie ideala.,fiind inconjurat de munti ~i rauri. Merita de semnalat faptul caneamul lui Avraam, condus de tatal lui, Terah, a 'plecat din Urtot spre Haran,unde au stat cativaanL . .

De~i Ur a ramas pentru totdeauna ora~ul lui Nanna/Sin,se pare ca el a stat suficient de mult timp in Haran, deoareceacesta a fost rncut sa semene cu Urul - templele, «ladirile, stra-zile erau aproape la fei. Andre Parot, in cartea sa Abraham etson temps (Avraam ~i epoca sa), c0l1stamnd aceste similitudini,conc1u2;ioneaza ca "exista toate dovezile pentru a spune ca reli-lT1~ r11n J,.:(l:1r<'1nnn oro Ao,..~t ..o_t:,,~ :,.L : ~ ~ 1._= ...3:_ TT_"

Ca Sin, dezgustat sau disperat, "a impachetat totul" ~t "aplecat in Ceruri" apare ~i pe alte inscriptiL Aceste inscriptiipovestesc cum regele asirian Asurbanipal a recuperat deja ni~tedu~maniun "sigiliu cilindric de jasp, nepretuit" ~i"l-a modifi-cat desenandpe el chipul hii Sin". Mai deparie, "a seris pe pia-tra stanta un elogiu lui Sin ~i I-a agatat de gatulunei statui a luiSin". Acestsigiliu de piatra se pare ca era foarte vechi, deoare-ce, se spune mai departe, "este unul din cele care au fost strica-te.in acele zile, in timpul distrugerilor fiicutede du~mani".. Marea preoteasa, nascuta in timpul domniei lui Asurba-nipal, se presupune ca era de sange regesc. In rugile sale catreSin ea i-a propus zeului un targ: inapoierea puterilor sale inschimb pentru ajutorul zeului ca fratele ei, Nabunaid, sa devina -

rege al Sumerului ~i Acadului. Descoperirile istorice confirmafaptul ca in anul 555 LCh. un anume Nabunaid, care peatunciera comantlantulo~tilorbabiloniene,'a fost numit rege de catreofiterii sai. Pentru asta, el declara di fusese ajutat chiar de zeulSin. ,,A fost chiar - ne spune 0 inscriptie a lui Nabunaid- inprima zi a aparitiei acestuia" cand Sin, utilizand "arma Iui Anu"a reu~itsa-i"rapunacu0 razadelumina"pe inamici. ..

Nabunaid a til},utpromisiunea fiicuta zeului de mama lui.A reconstruit templullui Sin, E.HUL.HUL. ("Cas a marii bucu-rii"), ~i I-a declarat pe-Sin Zeul Supremo 'Atunci a reu~it Sin saadune in mainile sale "Puterea lui Anu, toata puterea lui Enlil ~iJ. _ L~ .~... _ L_~ T" A f 1 ." ""0 01

Cand s-a descoperit templul lui Sin de la Haran - con-struit ~ireconstruitde-a lungul mileniilor-, sapaturi ce au duratcincizeci de ani, printre descoperirile arheologice fiicute s-aunumarat ~i doua stele funerare, pe care era fiicuta 0 singurainscriptie. 0 inscriptie ce fusese dictata'de Adadguppi,<>marepreoteasa a lui Sin, despre cuI\l s-a rugat ~is-a pregatit pentru -intoarcerealui Sin: -

r -- -. --- r-..-.....--cerului". Invingandu-lpe uzurpatorul Marduk, acaparand chiar~iputerile tatalui acestuia, Ea, Sin ~i-aasumat titlul de "Divina

. semiluna"~ititlul de "Zeu al Lunii". .

Cum a pUtutun zeu care plecase suparat de pe Pamantinapoi in Cer sa realizeze toate aceste fapte?

Nabunaid spune ca "Sin ~i-a uitat cuvantul manios... ~is-a hotarat sa se intoardi in casa lui, Ehulhul", pretinzand unIDIracol.Un IDlracol"care nu se mai InUimplasepe Parnant din

,.

---

130 ZECHARIA.SITCHIN~

zilele cele de,demult" avusese loc: 0 zeitate "Coborase pe Pa-mant din Ceruri".

Acesta este marele iniracol allui SinCare nu s-a mai intamplat pe Parnant,Din zilele cele de demult;Caci oamenii de pe ParnantNu mai vazusera ~i nu scriseseraPe tablite1e de lut pentru totdeauna:Ca SiQ,Regele tutoror zeilor ~i zeitelor,Ce locuiescin Ceruri, ,

A coborat'pe Pamant.

Din pacate nu se dau nidiieri detalii despre locul ~i felulin care s-a ,petrecut aceasta aterizare,. Dar ~tim ca pe campuriledin jurul Haranului; in timp ce venea din Caanan, Iacov a vazut,,0 scara rezemata de Pam ant, al carei varf ajungea la Cer.Ingerii lui Dumnezeu se suiau ~i se pogorau pe scara aceasta".

In acela~i timp, Nabunaid a reinviat ~i cultul celor doi co-pii gemeni ai lui Nanna/Sin; IN.ANNA, ("Doamna l~i Anu") ~iUTU ("Stralucitorul").

Cei doi fusesera nascuti de sotia oficiala a lui Sin, Nin-'gal, ~i deci, prin na~tere, membri ai dinastiei divine. Innana eracea care se nascuse prima, dar fratele ei Utu era primul {iu,nas-cut, deci mo~tenitor. Spre deosebire de rivalitatea dintre Esau ~iIacov, cei doi copii divini se intelegeau bine unul cu celalalt. Sejucau impreuna, se ajutau unul pe celalalt ~i, cand Inanna a trebuitsa-~i aleaga un sot dintre ceihilti zei i-a cerutsfatul ftatelui ei.

Inanna si Utu se na.<;cllsp.r~in timnllri!p i "";nlo. nl:_..1numal zeil erau pe Parnant. Ora~ul-domeniuallui Utu, Sippar,era printre cele care au fost primele intemeiaiede zei. Nabunaid "spune intr-o inscriptie ca atunci cand s-a apucat sa reconstru-iasca templullui Utu, E.BABBARA("Casa stralucitoare"):

Am cautat stravechea ei fundatie,~i optsprezece coti in adancime am sapat.Utu, Marele stapan al Ebabarel...

;, A Douasprezece.a Planetii

Chiar el fundatia mi-a aratat-o,De Naram-Sin, allui Sargon fiu, fiicutaCe de 3200 de ani, nici un rege, ,

Afar' de mine, n-a vawt-o.

131

.-<>.

i'

Fig. 51

Cand civilizatia a inflorit in Somer, ~i omul s-a alaturatzeilor in Tinutul dintre r~uri, Utu a fost asociat mai intai cu le-gea ~ijustitia. Unele dintre primele coduri de legi, pe langa in-'vocarea lui Anu ~i Enlil,spuneau ca sunt "dupa adevaratul cu-vant allui Utu". Regele babilonian Hammurabi ~i-a pus codulsau de legi pe 0 stela, pe care regele era reprezentat primindcodulde legidinmanazeului.(Fig.51) .

Tablitele descoperite la Sippar atesta reputatia deosebitade care se bucura acesta pentru legile sale drepte. Unele texte ildescriu pe Utu judecand pricinile, atat pe cele ale o~menilor cat_~ .. _ __1_ _1_ __:1__. .J_ ,C "': 1 --- , ~-- ~ '!!'- ~--, _ r - - - - - J -, - .r I .L.a a.- -' ..- --merului.

Legile date.de Utu seamana perfect cu cele din "Predica'de pe'Munte" din Noul Testament. 0 tablita a intelepciuniicerea urmatoareacomportarepentru a-I mul{umipe Utu:

Sa nu faci rau potrivnicului tau.La rau tu sa raspunzi cu bine.:?iiasa ,zeiisa pedepseascape d~manul tau. ..

... --


Sa nu-ti l~i iI1imala rau sa se deschida...~i celuicare0mana iti intinde .

Mancare sa manance,~ivin sa bea tu da-i...Ajutape oricine,~inumaibinefa. '

Deo_areceel asigura tireptatea ~i prevenea asupririle -~i,poate, pentru alte motive, dupa cum yom vedea - Utu era con-

siderat protectorul calatorilor. Totu~i, cel mai comun titlu, ~itotodata. cel care a durat cel mai mult, se referea la stralucirealui. Din cele mai vechi timpuri, el a fost numitBabbar ("Stralu-citorul"). Era Utu "Cel care lumineaza pana departe, cel carelumineaza Cerul'~i Pamantul". .

Hammurabi, in inscriptia sa, il numea folosindnumelesau acadian, ~ama~, care in limbile semitice inseamna "Soare".Din aceasta cauza, cercetatorii au presupu.s ca Utu/~ama~ erazeu al Soarelui. Vom arata;. pe masura ce mergem mai departe,ca dadi acest zeu avea drept corespondent celest soarele, maiexista inca 0 conotatie a acestei declaratii, cum ca "impra~tia 0lumina stralucitoare"atunci cand indeplinea anumite insarci-nari date de Enlil.

*

Tot a~acum codurile de legi~i insemnarilejudiciare suntmarturii omene~ti asupra prezentei efective a unei zeitati penume Utul~ama~printre locuitorii anticei Mesopotamii, existanenumarate insemnari, texte, incantatfi, oracole, rugaciuni ~idescrieri ce atesta existenta ~iprezenta efectiva a zeitei Inanna,al dirp.i nl1mp. ::tl'::tili::tnPI''' T"ht<ar Tin r..: n~:-~.n_:n_, ..1:_ __

colul treisprezece LCh., spune ca a reconstruit templul zeiteidin ora~ul fratelui ei, Sippur, pe fundatiile vechiului templucare avea deja optsprezece secole.vechime. Dar in ora~ul sau,Uruk, pove~tiledespre ea sunt mult maivechi.

Venus la romani, Afrodita la greci, Astarte la caaniti ~ievrei, la asirieni ~i babilonieni, la hititi ~i la alte popoare dinAntichitate, Ishtar sau E~dar,la acadieni ~i sumerieni, Inannasau Innin sau Nini, sau dupa muite aite nuine sau utiuri, ea era

:~.

.~

A Douisprezecea Plalieti 133

tot timpul Zeita razboiului ~iZeita iubirii, 0 femeie aspra, foar-te frum6asa care, de~i doar stranepoata lui Aim, ~i-a dobanditpentru ea, numai prin forte proprii, un loc important printre ZeiiCerului ~iai Pamantul~i. .

Fiind 0 zeita tanara, i-a fost ,incredintat un domeniu in.est~l indepartat al Sumerului, tinu.tul Aratta. Acolo, "nobilaInnana, do~mna peste tot tinutul" i~i avea "casa". bar Inannaavea ambitii mari. 10ora~ulUruk se gasea marele templu alluiAnu, care nu era folosit decat rar, can.dzeul cobora pe Pamant;~i Inanna ~i-a atintit ochii asupra acestui 'templu. .

Lista regilor sumerieni spune ca primul rege pamanteanal Urukului a fost Me~kiagg~er, fiul zeuhii Utu ~i al un~i pa-mantence. EI'a fost urmat de fiul sau Enmerkar,.unmare rege alSumerului.Deci, Inanna ~ramatu~alui Enmerkar; ~inu i-a fostprea greu sa-I convinga di ea ar trebui sa fie zeita Urukului, ~iIiua indepartatuluiAratta.

Un lung ~i fascinant text, numit "Enmerkar ~i regele dinAratta", descrie cum Ii trimis emisari in Aratta, folosind toateargumenteleposibile pentru a-I coIivingepe reg~ca "regele En-merkar, servitorul Inannei, a numit-o pe aceasta regina casei luiAnu". Star~itulneclar al povestirii sU$ereaza,tofu~i,un final fe-ricit: "De~i zeita s-a mutat la Uruk, ea nu ~i-a abandonat casa .

din Aratta." Lucrul nu este de mirare, deoarece zeita era recu-noscuHica 0 "neinfricatacalatoare".' 'I

Ocuparea templului lui Anu nu s-ar fi facut tara consim-.tamantul acestuia, iar textul ne ofera suficiente indicii despre

. ~um a fost obtinut acesta: curand.Inanna a fost mimita "Anuni-turn" ("Iubita lui Anu"). Intr-un text este numita "sfiinta tiitoare1]11111 A 1'\11"- 01 It'!n11"~ ,...;s 1"01*,,"0. ;-"",nt1rtDon11 n11n"1on~ t~._'U,,1n1 ,...n

.,~

, - - ,

Anu, ci ~i patuI - ori de cate ori acesta venea la Uruk sau candurca eain Cer. " .

Reu~indsa ajunga zeitAa Urukului ~istapana a templuluilui AIiu, Ishtar a inceput sa intreprinda demersuri pentru a-Iaduce ~i pe fratele ei la acela~irang. Maideparte de Uruk, era

. anticulora~Eridu~ loculundese afla templullui EnId. ~tiindca acesta poseda numeroasecuno~tintein toate artele 11i~tiinte-fe, Inanna a Incercat sa-l induplece, sa imprumute sau chiar sa

"t.

.-. -_.~--

134 ZECHARIA SITCHIN-,

fure aceste secrete. Evident, intenponand sa-~i foloseasca far-mecele asupra lui EnId, ea a ,aranjat 0 intwnire intre patru ochicu el. Aceasta intentie nu a riimas neobservatii de EnId, care ~i-ainstruit servitoarea sa pregateasca 0 cina pentru doua persoane:

Vino aici Isimud, asculta pOrUncilemele;Un cuvant iti voi spune, baga de seama:Fecioara, singura, pa~ii ~i-iindreapta catre Abzu...Fecioara va intra in Abzu,De mancare sa.,i dai placintede orz cu unt,Apa rece, ce inima o-ntinere~te,~i bere sa-i dai sa bea...

Fericit ~i beat, Enki era gata sa faca orice pentru Inanna.Ea i-a cerut cu mult curaj formlllele divine, ce ccinstituiau bazacivilizatiei. Enki i-a dat peste 0 suta de formule, incIuzand ~iformulele divine pentru conducere, pentru regalitate, pentrufunctionarii din temple, arme, proceduri legale, arta scrisului,chiar ~i pentru prostitutia din temple. CandEnki s-a trezit ~i ~i-adat seama ce a mcut, Inanna era deja departe. Atunci el a trimsimpotriva ei "armele sale", dar in van, deoarece ea deja ajunse-5(;in Uruk cu "barca"ei cereasdi"., '

Destul de frecvent Inanna era reprezentata ca 0 zeita goa-Hi;etalandu-~i frumusetea, ~a era reprezentata ridicandu-~i fustapentru a-~i arata partea de jos, IicOr}Jului.(Fig. 52)

. . Ghilgamesh, rege in Urok, in jurullui 2900 i~Ch.,nascutdintr-un pamantean ~i 0 zeita, poveste~te cum zeita a incercat

Fig. 52

,"

A Douiispreze~eaPlanetii 135

sa;;lispiteasca - cu toate ca ea aveadeja un sot.in timp ces~,spaladupao'biitalie:', ' ". .,,;f, '::'), .

" ~~;~-:.G~'~4

".

Zeita Ishtar de frumusetea lui a fost robita:"Vino, Ghilgamesh, tu sa-mi fii iubit!Hai, vino, da-mi fructul tauVei fi al meu barbat, voi fia ta femeie."

#

"Ii

Dar Ghilgamesh cuno~tea povestea. ;,Pe cati dintre iubitiitai, ~i-a doua zi i-ai mai ~tiut?" a intrebat d. "Cftti dintre ei ~uau ajunsoare in LumeacelorMorti?"tn~irand0 lunga lista aaventurilorei amoroase, el a refuzat-o. ,

'Pe masura ce trecea timpul,- ~i ea capata ranguri din cein ce mai inalte in panteon - InannalIshtar a inceput sa.;.~ietale-ze mai mult calitatile sale martiale ~i era deseori reprezentata caZeita a razboiului, inarmatapana-n dinti. (Fig. 53) ,

Inscriptiile lasate de regii asirieni descriu cum ei plecaula razboi la ordinele ei, cum ii smtuia ea cand sa a~tepte ~icandsa atace, cum mar~aluiaea deseori in fruntea o~tilor~i cum, celputin 0 data ea a acordat 0 teofanie, apiirand in fruntea tuturortrupelor. tn schimbulloialitatii lor, ea promitea regilor asirieni 0viata lunga ~i succese. "Din Camera de aur din Cer, eu voi ve-ghea asupra ta", asigura ea.

Sa se fi transfonnatea intr-unrazboinicaprig din cauzagreutatilor pe. care Ie avea 'de cand suprematia zeilor 0 luase .Marduk? tntr-una din inscriptiile sale, Nabuniad spune: "Inannadin Uruk, printesa care locuie~te intr-o camera de aur, caremerge intr-un car la care ~aptelei sunt inhamati - locuitorii dinT T 1_ ~ 1!'... _14.-__1 _ __ ~_ .. ,. ! ..-_.~--- --p ~-,_--p--0 -. -- ,. - ---deshiimatechipajul." Inanna, mai spurieNabuniad, "a trebuit sapiece manioasadin.E-Anna,~idin cauza asta sa locuiasca intr-unloc dizgratios" (pe care insa nu-l nume~te).(Fig. 54)

, Cautand sa combine dragostea cu puterea, mult curtataInanna I-a ales ca sot pe DU.MU.ZI, un fiu mai mic allui Enki.Multe din textele vechi povestes~ dnigostea ~i certurile dintrecei doi. Unele dintre ele sunt cantece de dragoste de 0 mare fru-musete ~i de 0 fierbinte senzualitate, altele spun cum Ishtar -

~~

136ZECHARIA SITCHIN

Fig. -53

Fig. 54

intorcandu-se acasa dintr-una din calatoriile sale - I-a gasit peT'\,,~..~: _X_L::~:_:u': _:'u~Ut.. ",:. .;:UQ QIQUJt1L \;(1 t;t sa ne pnns ~lexilat in Lumea de jos - un domeniu condus de .sora eiE.RE~.K1.GAL ~i de s0tul acesteia, NER.GAL. Multe din cele .

mai cunoscute texte sumeriene sau acadiene povestesc calatoriafacuta de Ishtar in Lumea de jos pentru a-~i salva iubitul.

*

A Douasprezecea Planeti 137

,',J

. Dintre cei ~asefii cunoscup ai lui Enki, doar trei aparinpovestirile sumeriene: primul nascut, Marduk, eel care, in celedin urma, a uzurpat tronul; Nergal, eel care a devenit stiipanulLumii de jos; Dumuzi, cel care s-a casmorit cu InannalIshtar.

~i Enlil a awt trei fii care au jucat un rol importarIt amtin treburile umane dit ~i in cele zei~i: Niliurta, cel.nascut desora lui Enlil Ninhursag, ce era mo~tenitorul; Nanna/Sin, pri-'mul nascut al sotiei oficiilleNinliI ~i un alt fiu, tot allm Ninlil,numit I~.KUR ("Tinut muntos"), care mult mai de~ este numitAdad ("Cel iubit").

Ca frate allui Sin ~iunchi allui Utu ~iInanna, se pare caAdad se simtea mai inlarguI lui cu ei dedit acasa la el. Textele

. sumeriene Ii grupeaza pe cei patru impreuna. Ceremoniilelegate de vizitele lui Anu la Uruk: vorbesc despre ei ca alcatuindun grup. Un text descriind intrarea in curtea lui Anu spune' ca incamera'tronului se ajungea prin "poarta lui Sin, ~amIDl,Adad ~iIshtar". Un alt text, publicat pentru prima oara de V.K ~ileiko(Russian Academy ofHystory of Material Culture - AcademiaRusa pentru Studiul Istoriei Civilizatiei), descrie cum cei patru .

se retrag pentru a petrece noaptea impreuna.,Cea mai mare atractie se pare ca exista intre Adad ~iIsh-

tar, iar cei doi sUntmai mereu reprezentati alatuti, ca de pildiipt; un ba~orelief care aratii un rege asirian ce prime~te binecu-vantarea de la Adad (celcu inelul~itriisnetul)~ide la Ishtar-Cceacu arcul). (Cea de-a treia zeitate nu a fost identificata'.) (Fig. 55)

Sa fi fost aceastiiatractiemai mult decat 0 relatie platoni-ca, mai ales daca avem in ~edere trecutul zeitei Ishtar? Meritaamintit ca in. Cantarea Caritiirilor.din Biblie. fata isi numesteiubitul dad - un cuvant care inseamna amt iubit cat ~i unchi.Dar, il numea Ishtar pe Adad, DADA - derivatul sumerian-,ca unchrsau ca iubit? .

Dar I~kur nu era doar un play-boy, era un zeu putemic,insiircinat de tataI sau Enlil cu puteri ~i prerogative de zeu alfurtunii. 'Inaceasta calitate el era venerat cu numele de Teshubde horiti ~ihititi ~isub numele de Teshubu, de uriati, sub nume-Ie Ramanu ("Tunetul") de amoriti, Ragimu ("Celcare aduce

1"

------

138 ZECHARIA, SITCRIN

'grindina"), in indo-europeana, Buria~ ("Cel care face lumina"),semiticul Meir ("Cel care~h1tnineazaccrul"). (Fig. 56)

o listii a zeilor aflat~ la British.;Museum, a~a cum arataHans Schlobes in cl!rtea sa Der Akkadische Wettergott in Meso-potamen (Zeul acadian 31 furtlinii, in Mesopotamia), clarificafaptul ca I~kur era intr-adeviir stapdn divin in tinuturile indepiir-

. tate ale Suinerului ~j Acadulul. A~a cum indica textele sumerie-ne, acest lucru nu era intainplator. Se pare ca Enlil, de bunavoie, I-a numit pe,fiul sau cel.maiiubit,,zeu.rezident'.' in acestetinuturi indepartate din nordul ~ivcstul Mesopotamiei.

De ce ~i-atrimis Enlil fiul cel mic atat de departe de Nip-pur?

Au fost descQperite numeroase texte care vorbesc desprelupte sangeroase intre fiii mai mici ai lui Enlil. Multe sigilii ci-lindrice reprezinta numeroase scene de luptii intre zei (Fig. 57);~e pare -ciirivalitatea dintre Enid ~i Enlil Ii fost dusa mai departede fiii lor, fratele luptandu-se uneori cu fratele - povestea bibli-ca a lui Cain ~i Abel. Unele dintre aceste batalii eniu duse im-potriva unei zeitati numita Kur - dup~ toate probabilitatile,I~kur/Adad. Aceasta ar face de 'inteles dorinta lui Enlil de a-~itrimite fiul intr-un tinut atat de indepartat, pentru a-I feri de san-geroasele lupte pentru succesiune.

Pozitia fiilor lui Anu, -Enlil ~i Enki..~i a fiilor acestora indinastie reiese cu claritate datorita unui sistem sumerian, unic:rangul numeric al anumitor zei. Descoperirea acestui sistem adus la stabilirea exactii a membrilor grupului zeilor Cerului ~i aiPamantului,. in momentul de inflorirc. al civilizatiei sumeriene.Yom descoperi astfel ca membrii acestui cerc select de zei estede doisprezece.

:-.: ""c"''un,; \ii1eXliSlaun slstem numeric ce se aplicazeilor mari a aparut atunci cand s-a observat ca numele zeilorSin, ~ama~ ~i Ishtar erau deseori inlocuite in texte cu c1frele 30,20 ~i respeetiv 15. Cea mai mare u.nitate a sistemului sexagesi-mal sumerian, 60, era &tribuita lui Anu; Enlil avea 50, Enki 40;Adad avea doar 10.Numiirul zece ~i multipHi lui panii la pO erauatribuite biirbatilor, ~i eele eu' 5, se pare desemneazii femeile.De aiei rezultiiurmiitorultabel: .

--

"""r'"'1';'

A Douisprezecea Planed139

Fig. 55

~Fig.56

Fig.57

Barba!i60 - Anu50 - Enlil40 - EalEnki30 - Nanna/Sin20 - 'Utu/~am~10 - I~kur/Adad

~asedivinimpmasculine

Femei55 - Antu45 - Ninlil35 - Ninki25 - Ningal15 - Inannallshtar5 - Ninhursag

~asedivinitiitifeminine

-.J- - ._,---

ZECHARIA SITCHIN

Ninurta, nu trebuie sa ne mire, avea tot numarul50, ca ~itatal sau. Cu alte cuvinte, rangul sau dinastic fusese convertit -intr-un mesaj criptografic:daca Enlil dispare, atunci tu, Ninur-ta, ii iei locul; dar paoa atunci, tu nu faci parte din cei doispre-zece, deo!).rece"numarul50" este ocupat.

Nici nu trebuie sa ne miram ca -atunci dind Marduk auzurpat tronul, a cerut sa i se dea "cele cincizecide nume", adi-ca rangul dinastic 50. -

. In Sumer mai erau ~ialti zei - copii, nepoti, stranepotiatzeilor mari; erau ~icatevasute de zei de rand, numiti Anunnaki,care se ocupau cu treburile "de jos". Dar numai doisprezeceerau Zeii cei Mari. Ei, relatiile lor de rudenie ~i,mai presus detoate, linia de succesiUnedinaStica,pot fi intelese mult mai bineprivind arborele lorgenealogic:

~I 601'~ AN (Anu) "'- i

ANTU

140

.

Pantconul de doisp~lCCC

Succcsorollcgal allui Enlil

Fiullui Enki, UZlIlJ'atorol

NumiruI rangului de succcsiunc

---60

-;.

,5_,-

"J

:!i

Capitolul 5

Nefilimii:- Oamenii en rachete defoe-....

II

Texte1esumeriene ~i acadiene indica, tara niei 0 umbrade indoiala, ca oamenii Orientului-Ant~ccredeau cu tilrie ca zeiiCerului ~i ai Piimantuluiputeau sa -se ridice de la parnant ~i saurce in cer, sau sa paraseasca cernl de deasupra pamantului ladorinta. - - -

, Intr-untextdespreviolareazeiteiInannallshtarde 0 per-soana neidentificata, acesta i~i justifica fapta astfel:

Intr-ozi,reginamea, -

Dupa ce a strabatut cerul ~i pamaotul -lnanna,Dupace a strabiitut cerul ~i pamaotul -Dupa ce a strabatut Elam ~i ~ubur,Dupa ce a strabatut.. .Zeita s-a apropiat ostenita ~i a adormit.Am vazut-o in marmnea lITadinii mele:.Am sarotat-o ~i ne-am impreunat.

lnanna, -descrisa aici cwn trecea prin cer -peste tinuturifoarte indepiirtate - -acest lucru fiind posibil numai in zbor -,vorbe~teea ins~i in alt text desprefaptulca puteasa zboare.Intr-un text numit de S. Langdom(intr-un articoldin Revue.d'Assyriologie et d'archeologie orientale - Revista de asirio-rologie~iarheolo~ieorientala),,0 liturghieclasicaa lui lnan-

. 142ZECHARJA SITCH/N

na", zeita i~i deplange expulzarea ei din cer. tndeplinind or&.\ nele lui Enlil,un emisar,"caremi-a aduscuvantulCerului",aintrat in sala tronului ei, "mainile sale nespalate ~i le-a pus pemine"~i,dupaaltecatevaimpoliteturi, .

Pe mine, din templul meu, ei m-au silit sa zbor;Eu regina lor, din ora~ulmeu,Ca 0 pasare, ei m-au fiicutsa zbor.

Aceste capacitati ale Inannei ~ia altor zei mari erau re-prezentate deseori desenandu-i pe zei - antropomorficin toatecelelalte privinte - cu.aripi.Acestearipi,dupacumputemve- .

dea in multe desene, nu erau 0 parte a corpului- deci, nu erauaripi naturale -, ci mai degraba un accesoriu al imbracamintii.(Fig. 58) . . .

.\\

\.\~i'

. Fig. 58 .

Inanna/lshtar, ale ciirei ciiliitorii sunt deseori mentionatein textele sumeriene, calatorea permanent intre cele douii dome-

nii ale sa.le, Aratta ~i Uruk. II vizita pe Eriki 1n Eridu ~i pe Enlil

''''--~;~.


in Nippur, sau pe fratele ei la Sjppar~ dar cea mai cunoscuta ca-latorie a ei este cea in Lumea de jos, domeniul surorii sale Ere~-kigal. Acccasta a fost nu numai subiectul pove~tilor' ~i legende-lor, dar ~i al multor desene de pesigiliile cilindrice - cele dinurma infiiti~and-o pe zeitii cu aripi, pentru a indica in mod clar ciiea azburat pe deasupra Sumerului spre Lumea de jos. (Fig. 59)

rt'.

Fig. 59'

Textele care relateaza aceasta calatorie descriu cum Inan- Ina, cu foarte multii meticulozitate, i~i ia ~apte obiecte inainte.dea pleca, ~i cum trebuia sa Ie cedeze la fiecare din cele ~aptepoqi care duc~au spre domeniul surorii sale. Tot '~apte obiectesunt mentionate in alte texte care relateaza calatoriile prin aerale lnannei: .

l. Pc cap i~i pune'~U.GAR.RA.2. "Cercei de masura", in urechi.3. "Unlanti~or cu pietre mici albastre", in jurul gatului.L1 1>1ptrp lTPm~np" "PO 11"",prt

5. Un cilindru de aur, in maini.6. Curele ~i-a straus. pc piept.7. A imbracat haina PALA.

De~inimeni nu a reu~it sa ~xplice natura ~i semnificatiaacestor ~apteobiecte, credem ca explicatia a'stat tot timpul laindemana. Fiicand cercetari in capitala 'antica a ASiriei, Asue,din 1903pana 'in1,914,WalterAndtae ~icolegii siii.au descope-


rit in templullui Ishtar 0 statuie ciobita a zeitei care 0 intati~acll'diferite "dispozitive" a~ate pe piept ~i in spate. lIt 1934,arheologii care sapau la Mari au descoperit 0 statuie identica,dar de data aceasta in stare bona. Era statUia in marime naturala

a unei femei foarte frumoase. Coafura sa neobi~nuita era impo-dobita cu 0 perechede coarne, indicand faptul ca este vorbadespre 0 zeita Avfu1dpeste 4000 de ani, arheologii au fost ui-miti de naturaletea ei '(se poate spune chiar ca, de la depiirtare,cu greu poate fi deosebita de un om.viu). A fost numita Zeila cuvasul, deoarece ea tinea in mana un obiectcilindric. (Fig. 60)

Spre deosebire de sculpturile de pebasoreliefuri, aceastastatueta a zeitei dezvwuie unele triisaturi interesante referitoare .

la imbracammteaei. Pe'cap ea nu are 0 booeta stranie, ~a cums-a crezut, ci un coif special; din el ies, in ambele parp, douaumflaturi care amintesc de c~tile pilotilor. Pe gat ~i pe piept,zeita pow un colier cu foarte multe pietre mici (probabil,pie-tre pretioase); in maini ea tine un obiect cilindric, care insa pare

\ preagreupentrua fiun vaspentruapa.Peste 0 bluzii dintr-un material transparent, doua curele

paralele sunt legate in spate de 0 cutie neobi~nuitade 0 formarectangulara Cutia este strans lipita de spate ~i.Iegata de coifprintr-o curea orizontala.Ceea ce se afla in cutie era cu siguran-\a roarte greu, deoarece mecanis~ul esre pus pe umen pe ni~tepemite. Greutatea cutiei este manta ~i de un furtun care esteprins de baza acesteia. Intregul pachet de instrumente - caciasta erau - este tinut la spate de doua setun de curele care seincruci~eazii pe pieptul ~i pe spatele zeitei. .

Asem:inIJrp.IJ intrp 1'1'1.. t.. nJ..;4~"~ T.:: :pentru calatoriile aeriene ~i obiectele purtate de statueta de laMari (~i probabil ~i de cea de la Asur) este u~or de observat.Vedem "cerceii de miisurar'- c~tile - pe urechi, colierul sau"Iiinti~orulde pietre pretioase mici" pe gatul ei, "cilindrul deaur", in mainile ei, ~i curele pe pieptul ei. Poarta intr-adevar 0haina PALA(haina regilor) iar pe cap poarta ~U.GAR.RA- untermen ce, literal, inseamna "care te face sa ajungi departe inunivers" .

,..~>_ ~~I'I ~ ..:,_ _ .r_ _ _ ~.

A Douasprezecea Planem

..\:~

Fig. 60

145

.

II

\I

I


-, Toate acestea sugereaza ca imbracamintea lui Inanna eracea a unui aeronaut sau astronaut.

VechiulTestamentii nume~tepe "ingerii" Domnului ma-lachim - cuvant ce inseamna "emisar" in ebraica, cei care pur- .

tau cuvantul Domnului. ~a cum sunt prezentati in multe rela- ·tari, ei sunt zburatori:Iacovi-a viizuturcandu-sela cer pe 0 ·scara cereasca, Hagar, ei s-au adresat concubinei lui Avraamdin cer, ~i tot din cer au adus ei distrugerea Sodomei ~ipomo-rei. . ,-

Relatarea biblica a evenimentelor care au. precedat dis-trugerea celor doua ora~eilustreazafaptul ca ace~tiemisarierau, pe de-o parte, asemiinatorioamenilor ~i, p~ de aIta parte,ei puteau fi identificati ca ingeri de indata ce erau observati.Aflam din Biblie ca aparitiile lor erau b~te. Avraam,;a ridicatochii ~i s-a uitat: ~i iata ca cei trei barbafi stateau .in picioarelanga el". S-a plecat in fata lor ~i i-a rugat "sa nu treaca pe lan-ga robullor" ~is-a grabit sa Ie spele picioarele, sa Ie ofere man-care~iadapost. .

AscuItandu-1 pe Avraarn, doi dintre "ingeri" (al treilea s-adovedit a fi insu~i Domnul) ~i-au continuat dupa aceea drumulspre Sodoma. Lot, nepotul lui Avraam, statea la poqile Sodo-mei:"Cand i-a viizut, s-a sculat, le-a ie~it inainte ~i s-a plecatpana la pamant. Apoi a zis: «Doinnii mei, intrati va rog in casarobului vostru, ca sa ramaneti peste noapte in ea ~i spalati-v~picioar.ele; maine va, yeti scula ~i va yeti vedeB;de drum.» Peurma, le-a pregatit 0 dna, a pus sa se coaca azimi ~i au man- .

cat." Cand zvonul despre sosirea celor doi a ajuns in ora~,,..oa-menii dincetate, biirbatiidin Sodorna,tineri, batrani, au incon-jurat casa; au chemat pe Lot ~ii-au zis: Unde sunt oamenii care .?-.. :__.:':.~~.:::u. :.. ..~-t'~~- .."...~..~U1U \"l<1U UC11C lCl:UnOScup

ace~ti oameni - care mancau, beau, i~i spalau picioarele obosite- drept ingeriiDomnului?Singurulraspunsplauzibileste carecunoa~terea se facea dupa ce purtau ace~tia - coifurile, uni-formele sau armele lor. Este foarte posibil ca ei sa fi avut armespeciale: cei doi "oameni" din Sodoma, gata sa fie lin~ati demultimea dezlantuita, hi-au lovit cu orbire... ~a ca degeaba setrudeau sa gaseasca u~a". Un alt inger, care i-a aparut lui uhi-

i'

r.r

II

I

I

,.


deon, dind a fost ales judecator in Israel, i-a dat acestuia unsemn divin, atingand 0 piatra cu un bat, piatra luand foc.

, Echipa condusa de Andrae a' descoperit 0 alta repreien-tare neobi~nuitiia lui Ishtar in templul ei din Ashur. Mai mult 0 .

sculptura in zid decat un basorelief, aceasta .0 infatil?eaza pezeita purtand un coif plat cu 'ni~te "ca~ti" alungite.de parca aravea antene ~i purtand 0 pereche de ochelari de protectie care '

erau at~ati d~ coif. (Fig. 61) .

N'umai e nevoiesa mai spunemca oricin,ear vedea o.persoana- biirbatsaufemeie- purtand0 astfeldeimbracamin-te ar fi convins cii are in fata un astronaut. .

Statuetele de lut descoperite in Sumer, cu 0 vechime decirca 5500 de an~,pot fi foarte bine reprezentari naive ale unorastfel de malachimi care tin iIi maini ni~te arme ciudate in for-ma de baghetii.10unele cazuri, fata apare prin vizorul coifului,in altele, "mesagerii" pow coafura conica divina ~i 0 unifor-ma pe care sunt'prinse ni~teobiecte circulare cu.o intrebuintarenecunoscutii.(Fig. 62, 63) .

Deschizaturile pentru.ochi sau "ochelarii de protectie"sunt 0 trasatura foarte interesanta, deoarece Orientu}t.Anticesterealmente inundat in .mileniulpatru inainte de Christos de figu-

. rine de lut care infiiti~eaza, intr-o maniera foarte stilizata, parteade sus a zeitiitilor,exagerandu-lecea mai proeminenm caracte-ristica: un coif conic cu un vizor eliptic sau cu-ochelari de pro-tectie.(Fig. 64) 0 multime de astfel de statuete a fost descope-ritii la Ten Bak, pe malul raului Khabur, iaul pe malurile caruiaEzechiel a vazut carnl cerescun mileniu mai tarziu.

Nu este nici 0 indoiala ca hititii, legati de Sumer ~iAcadorin raul Khabur. au adootat ca semn oentru cuvantul ..zei"exact ace~ti"ochelari" stranii, clar imprumutat de la figurinelede lut. Nu este de mirare deci ca acest simbol sau hieroglifa, ex-primatiiartistic, a dominat arta nu numai din Asia Mid, dar ~1din Grecia, in timpul civilizatieiminoice ~imiceniene. (Fig. 65)

Textelevechi indica faptul ca zeii nu purtau aceste hainedoar cand se urcau in cer, ci ~ipentru calatorii pe care astiizi le-arn putea numi spatiale.~Vorbinddespre vizita ei inmmplatoareta r~edinta din cer a lui Anu, Inanna insa~isuspne ca !1i.eapoa-

148

Fig. 61

:J,f. ,Tf',",,. '.I, .",,..

LJ ~~1JFig.63

ZECHARJA SITCHIN

..,

Fig. 62

L~ \Fig. 64--~.Fig.65 ~U

!..~,ADouisprezeceaPlaneti 149

f te faceastfelde caHitorii,deoarece"Enlilinsu~imi-a in~uratdivinahainaMEin jurultrupului".Textulne ofera ~ieuvinteleluiEnlil:

Ai ridicat hainaME,De maini ti-ai legat,.o,Ai strans-o, .De piept ti-aiprins-o..:0, regina a lui ME, 0, lumina stralucitoareCu care mainile ei au luat eele ~apteME.

I

1Y

Un rege sumerian,inv.itatde zei sa uree in eer, a primitnumelede EN.ME.DUR.AN.KI,care inseamna "Regele a caruime leaga Cerul ~i Pamantul". 0 inscriptie a lui Nabucodonosoral II-lea, descriind reconstruirea unui pavilion special al "earu-lui ceresc" al I\!i Marduk, spune ca acesta era,0 parte a "easeiintarite ale celor ~apteme ale Ceridui ~i Pamantului". Cerceta-torii numese aeeste me "obiectecu puteri divine". Literal, ter-menul inseamna "a inota prin apele cerului". Iminna Ie desene.ca fiind paTtiale "hainei cere~ti"pe care ~i-opune pentru caIa-

. toria cu "barca cerului". .Deci, me era parte a unui dispozitivspecial purtat pentru a calatori in atmosfera Pamantului, dar ~iin spatiu. .

Legenda greaca a lui lear poveste~tecum acesta a incer-cat sa zboare legandu-~ide milini aripi din pene prinse eu ee~a.Dovezile din Orientul Antic arata ca,de~i zeii erau reprezentaticu aripi pentru a indicafaptul ca ei puteau sa zboare - sau ptir-tau uneori uniforme inaripate, ea semn al apartenentei lor -,niciodata ei nu incercati sa-~ipuna aripi pentru a zbura. tn locula\,t:i:llVli1 t:il IVIV:lt:ii1U Vt:i111~Ult;. .

Vechiul Testament. spune ca Iaeov, dormind intr-o searape camp; in apropiere de ora~ul Haran, a vazut ,,0 scara reze-mata de pamant, cu viirful ajungan~ pana la cer", pe care "inge-rii Domnului se suiau ~i se pogorau".Domnul insu~i era-la capa-tul scarii. ~i uimitului Iacov "i-a fost frica ~i a zis:


Cu adevarat, Domnul este in locul acesta ~i eu n-am~tiut. .'. ,

Cat de infrico~at este lcicul acesta!Aici este casa lui Dumnezeu, aici este poarta ceruri-

lor!"

Sunt doua lucruri interesante in aceasta poveste, Primuleste acela ca fiintele divine utilizau un dispozitiv mecanic pen-tru a urea ~i cobon din cer - 0 "scara", al doilea este ca aparitiaI-a luat pe Iacov pe nea~teptate. "Casa lui Dumnezeu", "scara","ingerii lui'Dumnezeu" care 0 foloseau nu fusesera acolo cand

se culcase. Bruse, apare aceasta "viziune tnfiico~atoare", ~i, inzori, casa, scara ~iocupantii ei dispiirusera. ,

Putem trage concluzia cii echiparnentul folosit de fiinteledivine era un fel de nava care,puteasa apara deasupra unui loc,sa plutcascapentru 0 vreme~iapoi sa dispara. '

De asemenea, Vechiul Testament spune despre profetulIlie ca el nu a murit ,pe piimant, ci a "urcat la ceruri intr-un var-tej". Acest,a nu a fost insa un eveniment ne~teptat: urcarea laceruri a lui Die fusese stabitita dinainte, £1 trebuia sa mearga la

, Betel ("Casa Domnului") intr-o anumita zi. Aparuse deja zvo-nul printre invataceiisai ca profetulurma sa fie luat in cer.Cand I-au intrebat pe invatatorullor daca zvonul este adevarat,ei a confirmat ca, intr-adevar, ,,Domnul il va lua la el pc inva-tator." Pe urma:

A aparut un car de foe la care erau inhiimati cai defoe...

~iIlies-aurcatlacer intr-unviirtej.

Mult mai cunoscut, ~i, cu siguranta, mult mai binedescris este carul ceresc ce i s-a aratat lui Ezechiel,care se aflaintre robii evrei pe malurile raului Khabur,innordul Mesopota-miei,

A Douisprezecea Planetii 151

Cerurile s-au deschis, ~i am avut 0 viz,iunedum-nezeiasca.

Ezechiel a vazut 0 fiinta cu' aparenta umana, inconjuratade 0 lumina striilucitoare, care statea pe un tron ~ezat pe unschelet metalic in car. Vehiculul insu~i, care se putea mi~ca intoate partite pe ni~te rop, "fiecare roata fiind mijlocul celeilal-te", se putea ridica ~i cobori, a fost descris de profet ca fiind"un vartej stralucito~":

.' Am vazutvenind de la miaziinoapte un vant na-praznic, un nor gros ~iun snop de foe, care rllspandea injur 0 lumina stralucitoare, in mijlocul careia lucea ca 0arama lustruita,care ie~eadin mijlocul focului.

Unii cercetatori recenti ai textelor biblice, ca de pitdaJosef F. Blumrichde la USNational Aeronautics and Space Ad-ministration (NASA), au ajuns la concluzia ca ceea ce a vazutEzechiel ar putea fi un eli~opter format dintr-o cabina pusa pepatru stalpi, fiecareechipa,tcu elice - intr-adevar un "vartej".

Cu aproape doua mitenii.mai inainte, cand regele Gudeasarbatorea construireatemplului lui Ninurta, el scrie ca i-a apa-rut in fata "un om care stralucea ca ceruJ... dup~ coiful sau sevedea ca este un zeu". Cand Ninurta ~i alti doi zei au venit laGudea, ei sUiteaulanga "pasarea divina a vantului turbat", ~i areie~it ca principalul scop pentru care fusese c6nstruit templulera pentru a asiguraun adapost special aceastei "pasan",

Constructia acestui adapost necesita grinzi ~i pietre uria-~c, \,;cC1UlU:SLC1UU:SCuc la man uepanan. l''Iumal eana "pasareadivina" a fost pusa in acest adapost s-a considerat incheiataconstructia templului. ~i, 0 data instalata in locul ei,,,pasareadivina" "putea stapani ,Cerul" ~i reu~ea sa "puna impreuna Ce-rul ~i Piimantul".Obiectul era atat de important, incat perma-nent acesta era protejat de doua "arme zeie~tii', "supremul va-nator" ~i "supremul omorato('- arme care emiteau raze de lu-mIna ~lsagetiaducatoarede moa~e,


Similitudinea-dintre descrierile biblice ~i sumeriene esteevidenta.Descrierea vehiculelorca fiind "pasiiri","pasarea van-tului", "vfu1:~j"care pOatesa se ridice la cer -emitand0 luminastralucitoare,nu lasi nici 0 umbm de indoiala ca ele erau un felde m~in1iriizburatoare.

Picturile mu~e enigmatice descoperite la TeUGassul, 0localitate la est de Marea Mow al carei nume din Antichitatenu este cunoscut, poate arunca putina lumina asupra acestuisubiect. Datand de prin jurul anului 3500 i.Ch., desenele repre-zinta 0 "busola" cu opt puncte, capulunei persoane intr-o inca-pere in forma-de clopot ,i douB.nave mecanice care ar putea fi"vfu1:ejurile"Anti~hitatii.(Fig. 66) -

Fig. 66 _

Textele vechi descriu ,i unele vehicule menite sa-i urcepe aeronauti in cer. Gudea declara ca,,,atunci cand pasareadivina s.a ridicat pentru a inconjura tinuiuI, ea a luminat zidu-rile ridicate". Adapostul ei era nomit MU.NA.DA.TUR TUR("adapostul de piatrii tare al lui MU"). Urukagina, rege in La-gash, spune despre "pasirea vantuluiturbat": ,,Mu-Iumineazacaun foc pe care I-am flieutmare." La fel, Lu-Utu, care era rege inUmma in mileniul,trei i.Ch., a conStruitun adapost pentru un- -

, ,,"'"'" .LV'-1UCU11L~ , W ;t;t;UIUIULU,"In IOCUIalesdin templu".

Regele babilonian Nabucodonosoral II-lea, descriind re-construcpa la.ui sacru al zeului Marduk, spune ca in inte-riorul zidurilor fortificatede c3r8midaarsa ,i pietre de onix:

Am ridicat capul barcii ID.QE.ULCarol princiar allui ~uk;

A

;-


10mijlocul pavilionuiuiam inchisBarca ZAG.MU.KU,a carei apropiere am observat-o,Supremul calator intre cer ,i pamant,~i.marginile i-am acoperit.

ID.GE.tJL, primul cuvant folosit pentru a desemna acest"suprem calator", sau "carullui Marduk.",inseamna ,)nalt in cer,stralucitor noaptea". ZAG.MU.KU,al doilea termen, ce descrievehiculul- clar 0 "barca", ce-~iavea adapostul intr-un pavilionspecial - inseamna ,,MUcel stralucitor,pentru mari-departari".

Putem dovedi, din,fericire, ca un mu - un obiect conic cuun varf oval - era intr-adevar instalatin interiorul templuluizeilor Cerului ~i ai Pamantului, in incinta sacra. 0 moneda an-tica descoperita hi Byblos (biblicul Ghebal) pe coasta meditera-neana a actu~luluiLiban are reprezentat pe ea Marele templu al -zeitei Ishtar. De~ini-l infati~eaza8Ilacum era in primul mileniuinainte de Christos, cerinta ca templele sa fie construite pe ace-lea~ilocuri, dupa planurile originale ne face sa credem ca, taraindoiala, elementele de 'baza ale templului din Byblos sunt <;elede cu cateva milenii mai inainte.

Moneda infiiti~eazaun templu cu doua componente. 10fata este cladirea principala a templului, impunatoare cu coloa-ne la intrare. -10spatele ei este 0 curte interioara, ,,zona sacra",

)

Fig. 67

154 " ZECHARIASITCHIN.

ascunsa ~i protejata ~u ziduri masive, inalte. Es~eclar 0 zonamai ridicata, deoarece la ea se ajunge urcand 0 scara cu hume.,.roase trepte. .

tn centrul acestei. curti, este 0 platforma speciala, ce sea-mana putin cu cea a tumului Eiffel, de parca ar fi fostconstruitapentru a suporta 0 greutate uria~a, iar pe aceasta platforma stiiobiectul tuturor acestor masuri de protectie, un obiect ce nupoate fi decat un mu. (Fig. 67)

Ca cele. mai multe cuvinte sumeriene de 0 silaba, muavea un inteles de baza; in cazul lui mli acesta era "cel care seridica drept". Cele peste trejieci de sensuri ale sale acoperatoate nuantele, incepaod de la "inaltimi", "foc", "ordin", panala (mai taziu) "lucrul prin cafe cineva este tinut minte".

Daca cercetam semnul scris al cuvaotului mu, d~ la stili-~~rile asiriene ~i babiloniene paoa, la semnul sumerian original,descoperim urmatoarelesemne: .

-\f ... [>- I ~ [j)Descoperim cu claritate camera cilindrica, singura sau

insotita de 0 sectiune ingusta. "Dintr-o camera aurita din cervoi veghea asupra ta", Ie promitea Inanna regilor asirieni. Sa fifost mu aceasta "camera"?

Un imn ce descriecalatoria cu "barca cereasca" a zeiteiInanna/Ishtar indica faptul ca mu era vehiculul de deplasare alzeilor: .

Regina cerurilor:~i-:I nm: h!'lin!'l rprp"",,<;'

Viteje~te.urca la cer.Peste toate pamaoturile oamenilorEa zboara in a sa MD.'Regina, care in al ei MU

Spre iniilpmea cerurilor se inalta.'*'Peste toate locurile placute,Ea zboara in al sau MD. .


....

Existadovezicareindicafaptulca oameniidin OrientulAntic.au vazutastfelde obiectenu numaiin incintatemplelor,ci chiar~iin zbor.Desenehitite,de exemplu,infiiti~eaza- pefundalul cerului instelat - rachete in zbor sau pe rampa de lan- ·sare,un zeu in interioruluneicamerece emiteni~teraze. (Fig.68)' ,

r;r....

Fig, 68

Profesorul H Frankfort, in cartea sa Cylinder Seals (Sigi-liile cilindrice), demonstrand cum atat arta realizarii sigiliilorcilindrice cat ~i subiectele reprezentate pe acestea s-au impra~-tiat in toata lumea antica reproduce desenul unui sigiliu desco-perit in .Creta ~i datat din secolul treisprezece inainte de Chris-tos. Desenul reprezintii'o racheta ce urca spre cer, propulsata deni~te flacan care ies din spatele ei. (Fig. 69)

Fig.69

"


Cai inaripati, animale stranii, globul ceresc inaripat, zei-tati cu coarne ie~ind din acoperamantul de pe cap sunt toateteme mesopotamiene cunoscute. Se poate presupune deci ca ra- 'cheta de foc desenata pe sigiliul cretan era, de asemenea; unobiect familiar in Orientul Antic.

Intr-adevar, 0 racheta cu "aripi" -la care se ajunge prin-tr-o "scara" - poate fi vazuta pe 0 tablita scoasa la iveala laGhezer, un ora~ din Tara Caanitilor, la vest de Ierusalim. Cea-lalta imagine de pe sigiliu infiiti~eaza 0 racheta la sol, alaturi deun palmier. Originea sau destinatia celesta a obiectului este ates-tata de simbolurileSoarelui, Lunii ~iale constelatiilorzodiacale .

care impodobesc sigiliul.(Fig. 70)

*

Textele, mesopotamiene care vorbesc despre curtea inte-rioara a templelor sau calatoriile prin cer ale zeilor ori 'chiar ca-zuri in care unii oameni au urcat in cer, utilizeaza termenul su-merian niu sau derivatii sai semitici $u-mu ("cea care este mu '),$am sau $em. Deoarece termenul mai inseamna ~i "lucrul pen-tru care cineva este tinut minte", cuvantul a ajuns sa insemne ~i"nume", dar utilizarea acestui sens de ~,nume" in textele vechi

Fig.70

\

"


in care este vorba de obiecte utilizate pentru zbor a ingreunatdescoperirea adevaratei semnificatii a acestoni.

Deci G.A. Barton, in cartea sa The Royal Inscriptions 'ofSumer and Akkad (Inscriptiile regilor din Sumer ~i Acad) a tra-dus inscriptia din templul lui Gudea - "mu a sa va imbrati~aPamantul, de'la ,uncapat.la altul"- ca "Numele sau va umplePamantul". Un imn allui I~kur,ce vorbea despre "al sau mu ceraze emitea" care putea atinge in~iltimilecerului, a fost tradusasemanator: "al sau nume stralucea ~i pana la zenitul ceruluiajungea". Simtind ca, totu~i, mu poate fi un obiect ~i nu un"nume", unii cercetatori I-au tratat ca sufix sau 0 marca gr~ma-ticala ce nu necesita traducere, evitiindu-lastfel complet.

Nu este foarte dificil sa descoperi etimologia cuvantului~i sa vezi cum sensul de "camera din cer" a ajuns sa insemne"nume". Aufost descoperite sculpturi care infiiti~eaza un zeuintr-o camera in forma de racheta, ca de pilda acest obiect foar-te vechi (aflat aoum la Muzeul Universitatii Philadelphia) undenatura celesta a camerei este atestata de cde douasprezece glo-burl care 0 decoreaza. (Fig. 71)

Multe sigilii infiiti~eazaastfel de scene; un zeu sau alte-ori doi in interiorul unei astfel de "camere divine". tn cele maimulte cazuri aceste obiecte erau venerate.

Dorind sa-~ivenereze zeii pe tot cuprinsul tarii, ~i nu nu-mai in or~ele in care se afla "casa lor", oamenii din Antichitateau inceput ~ase inchine la astfel-de statuete, reprezentaridu-i pezei in interiorul "camer~i divine". Stalpi de piatra, modelatipentru a inchipui aceasta camera erau astfel ridicati in locurispeciale, dupa care se grava imaginea zeului, pentru a se sugeraastfel ca acesta este inauntru.

. A lost aoar 0 prOOlema uc:: lU~lp p<Uli1"i1UU 1'"'1:>11,?1 ,",Vl1UU-

ditorii -, asociind aceste pietre cu puterea ae a urca la cer ...,.. sa~. inceapasa-~igravezeimaginilelor pe stelaeasociindin acest

fel propria lor persoana cu -Laca~ulEtern. Daca 'ei nu puteauevita uitarea, era important ca macar numele lor sa fie pe ,veciecomemorate.(Fig. 72) .

Cascopul acestor pietre era de a simula nave cere~ti pu-tern deduce din numele pe care Ie aveau aceste stelae. Sumene-


Fig. 71

...

Fig. 72

A Douisprezecea Planet! 159.j

"

nii Ie numeau NA.RU ("pietre' care se ridica"). Acadienii, babi-lonienii ~i asirienii Ie numeau naru ("obiecte care dau lumina").Amoritii Ie numeau nuras ("obiecte de foc" - in ebraica, nerinca mai insemnandun stalp care da lumina,~i deci "Iuma-nare"). tn limbile indo-europeneale horitilor~i hititilor, eleerau numite hu-u-a$i("pasarea de foc din piatra"). '-.

Referintele biblice Indica familiaritatea cu doua tipuri demonumentecomemorative,yad ~i~em.Profetul Isaia a transmispoporului asuprit din Iudea pro~isiunea unui viitor mai bun ~imai sigur:

~i Ie voi da lor, in casa mea intre zidurile mele, unyad ~iun ~em.

~.

.Traduse literal, ._~ceastaar sugera promisiunea Domnuluide a da poporului sau 0 "mana ~iun nume'" Din fericire; totu~i,

. din vechile monumente numite yad care mai suntinca in "Tarasmnta", putem vedea ca ele se distingeau printr-un varf in for-ma de piramlda. Cel care se numea ~em:aveavarful oval. Am-bele, se pare, au inceput prin a fi copii ale "camerelor cere~ti",

:1

j<'ig.73

~.~ ,...~-~~,--- ._".~. ~.~


vehiculele zeilorpentru a urca in Lac~ul Etem. In Egipt se fa-ceau adevarate pelerinaje la un templu anume din Heliopolispentru a vedea ~ia se inchina la ben-hen - un obiect in forma 'de piramida in care zeii sosiserape Piimiintin timpuri imemori-ale. Faraonii egipteni, la moarte, erau supu~runei ceremonii de"deschidere a gurii", prin care ei erau transportati cu un obiectsimilar in Laca~uletem. (Fig. 73)

Insistenta traducatorilorBibliei de a traduce priil "nume"oriunde intiUneau~em a ignorat complet un atent studiu publi-cat in urma cu mai bine de un secol de G.M. Redslob in Zeit-schrift der Deutschen Morgenlandisehen Gesel/schaft (MitQ-Io-

gia Orientului Apropiat) in care acesta atrage atentia asuprafaptului ca termellii ~em ~i ~amaim ("cer") se trag din radacina~amah, care inseamna "foarte sus". Ciind in Veehiul Testamentse spune ca David a ridieat un ~em pentru a celebra victoria -asupra araminilor,el nil a ,,ridicat un nume" ci a ridicat un mo-nument orientat spreeer. , ,

Descoperirea ~i aeceptarea faptului ea mu sau ~em nu in-seamna ,,DUme"ci "vehicul cerese" desehide calea spre intele-gerea multor legende ~i pove~ti antice, inclusiv povestea biblicaa Tumului Babel.

-Cartea Genez~i, capitolul unsprezece; poveste~te incer-carea oamenilor de a, ridica un ~em. Relatarea este faeuta inlimbajul concis (~i precis) al descrierilor istorice. Cu toate aces-tea, generatii intregi de savanti ~i traducatori au incercat saacorde povestirii doar un sens alegorie deoarece - a~a cum auinteles ei - era 0 povestire despre incercarea oamenilor de a-~if~ p nn nnmp" A t'~"C't;; tnto o...,...o ~_A",._~ ~ ~ :.t:-eatia factuala a povestirii; concluzia noastrii referitoare la sen-

suI cuviintului ~em face povestea la fel de semnifieativa pentrunoi a~a cum era pentru oamenii, Antichitiitii.

Povestea bibliea a Turnului Babel trateaza evenimentele

care au urmat repopularii Pamiintului dupa potop, cand ni~teoameni "care veniserii dinspre riisarit, au gasit 0 campie in Tara~inear ~i s-au stabilit aeolo".

-

.g-,

A Douasprezecea' Planeta 161

Tara ~inear este, desigur, Sumer, campia dintre cele douiifluvii in sudul Mesopotamiei, ~i oamenii, cine deja ~tiau sa facaciiramizi arse ~i eonstrucfii foarte inalte, au spus:

"Haidem! sa ne zidim 0 cetate ~i un turn al caruivarf sa atinga cernl, ~i sa ne facem un ~em ca sa nu fimimpr~tiati pe fata piimiintului." '

, ~Dar acest plan al oamenilor nu era ~i eel al D0IIl!1ului.

~i Domnul a venitpe Pamant sa vada or~ul ~i tur-nut ridicat de fiii oamenilor. '

~i Domnul a zis:' "lata, ei sunt un singur popor, ~itoti au aeeea~i limba; ~i iata de ce s-au apucat; acumnimic nu i-ar impiedica sa faca tot ce ~i-aupus in gand.~'

~i apoi Domnul a zis unei alte persoane, care nu este nu-mita:

'~

Haidem!Sa Ne pogoram ~i sa leincurciim limba,ca sa nu-~imai inteleaga vorba uhii altora. ,

~i Domnul i-a impra~tiat de acolo pe toata fatapiimiintului;a~aau incetat sa zideasca cetatea.

De aceea cetatea a fost numita Babel, caci acolo aincurcat Domnullimba intregului Piimiint.

Traditionalatraducere a lui ~em prin "nume" a facut po-vestea neinteliS!ibilamulta vreme. De ce oare sa se straduiascaatat oamenii din Babel-Babilonia- "sa-~i faca un nume", de ceoare aeest ,,Dume"sa fie pus pe "un turn al carui van sa ajungala cer", ~i cum amime putea impiedica acest "nume" "impr~-tierea oamenilorpe toata fata piimiintului"? -

Daca ei nu incercau dedit' sa-~i faca a~a cum ne explicasavantii ,,0 reputatie", de ce anume sa-l fi supiirat asta awt demult pe Dumnezeu?De ce oare construirea acestui ,,Dume"estevazuta de Dumnezeu ca Unfapt dupa care oamenii ar fi putut

'I

-- ...-----.


face "tot ce ~i-au pus in gand"'? Explicatiile traditionale nu reu-~esc sa explice de ce anume a chemat Dumnezeu pe eineva aldirui mime nu este dat in Biblie ~i i-a cerut sa coboare ~i sa dis-truga ~ceastainitiativaa oamenilor. .

Credemca raspunsurilela aceste intrebaridevin claredaea citim "vehicul ceresc" pentru $em, termenul folosit de tex-tul original din ebraica. Atunci, aceasta poveste ar vorbi despreinc~rcarea oamenilor, care se impra~tiasera pe toata suprafatapamantului, pierzand contactul unii cu altii, de' a construi un"vehicul ceresc" ~i un "turn pentru lansare", astfel incat ~i ei -la fel ca zeita Ishtar, de exemplu - sa zDoare intr-un mu "pestetoate pamanturile oamenilor".

Un fragment dintr-un text babilonian, cunoscut s1,1bnu-mele de "Epopeea creatiei" relateaza ca prima "Poarta a Zeilor"a fost construita in Babilon, chiar de zeii in~i~i. Le-au fost dateordine cetelor de anunnaki, zeii de rand:

. Sa construitiPoarta Zeilor.. .Sa faceti caramizile.$em-ul sa fie pus in locul desemnat.

Timp de doi ani de zile au muncit anunna~i - "turnandtundapa... tasonimd canimlZlie"- pana cand "au ridicat sprecer vfufullui'E~agila" ("casa zeilor") ~i"au ridicat turnul panala bolta ceruhJi"..

A fost deci 0 anumita obraznicie din partea oamenilorconstruirea unui turn de lansare intr-un loc rezervat zeilor, de-oarece numele acestuia - Babili - insemna de fapt "Poarta zei-Jor"".

Mai exista oare ~i 0 alta dovada pentru a corobora poves-tirea biblica ~iinterpretareanoastra? .

Preotul-istoric babilonian Borosus, care a incercat sa rea-lizeze 0 istorie a omenirii, in secolul al treilea i.Ch. spune ca"primii locuitori ai Pamantului; celebrand puterea lor... s-auapucat sa ridiceun turn al carui van sa aj1.ingapana la eer." Dartumul a fost distrus de zeii ~ide vanturile turbate '"iar zeii Ie-au

--.-----

..

I~f'

A Douisprezecea Plaoem 163

incurcat'limba oamenilor, care pana atunci vorbisera 0 singuralimba". "

George Smith, in cartea sa The Chaldean Accoun, of Ge-nesis (povestea caldeeanaa Genezei) a descoperit ininsemnarileistoricului grec Hestaeus 0 relatare despre faptul ca, dupa "ve-chile traditii", oamenii care scapasera de potop au venit in Se-naar in Babilonhi, dar s-au impra~tiat de acolo din ca1.izadi-versitatii limbilor. Istoricul,Alexandru Polyhistor (secolul Ii.Ch.) scrie ca lainceput toti oamenii vorbeau aceea~i limba.Apoi, fiindca s-au apucat sa construiasca un turn nobil, princare ei sa poatii sa ajunga la cer, zeul eel mare le-a pedepsit in- ,drazneala, triniitfuId 0 furtuna; de atunci, fiecare trib a primitlimba lui. "Cetatea in care s-au petrecut &cestea,Babilon se .numea."

Nu mai existii nici un dubiu' aeum ea povestirea biblieapreeum ~i relatarile istorieilor Antiehitiipi sunt de origine su-meriana. A.H. Sayee, in The Religion of the Babylonians, (Re-ligia babilonienilor) a semnalat varianta babiloniana a eonstrui-rii Tumului Babel. In toate variantele, elementele de baia, in-eerearea de a eonstrui un tum~i apoi "meurearea" limbilor, ra-man nesehimbate. Mai sunt ~i'alte variante sumeriene ee reIa-teaza despre diversifiearea limbilor oamenilor de eatre un zeumaniat.

.1I

Fig. 74


Mai mult ca sigur, omenirea nu avea pe vremea aceea cu-no~tintele .necesare unei astfel -de constructii; cohlborarea cu unzeu care poseda .aceste cuno~tinte era deci esentiaHi. Sa-i fi sfi-dat vreun zeu pe ceilalti ajutand omenirea? Un sigiliu-cilindricdescrie 0 lupta intre zei, se pare pentru aceasta disputata con-structie a oamenilor. (Fig. 74) .

o stela sumeriana, aflata acum la muzeul Louvre, poatedescrie evenimentulbiblic. Ea a fost pusa prin anii 2300 LCh.de Naram-Sin, regele Acadului, iar cercetatorii care s-au aple-cat asupra ei considera ca descrle victoria regelui asupra du~-manilor sai; dar figura centrala nu 0 reprezinta regele, ci unzeu, u~or de identificat prin coafura Sa conica' ~i coarnele pecare Ie poarta, simbol exclusiv al zeilor. Mai mult chiar, acest

. personaj nu pare Ii fi conducatorul oamenilor, ci se pare ca iistrive~te. In schimb,ace~ti oarneni nu par a fi angajati intr-o

Fig.75

..

A Douisprezecea Planet! 165

batalie, ci se indreapta ~i stau in adoratie in fata aceluialii obiect'conic asupra canna'este indreptata ~i priYirea zeului. Inarmatcu'un arc ~i'cu 0 suiita, zeul pare mai degraba manios, decatbinevoitor.(Fig. 75) .

Obiectul conic pare orientat spre trei corpuri cere~ti.Daca manmea, forma ~iscopul obiectului par a indica faptul caacesta este un ~em,atunci scena reprezinta un zeu manios, inar-

. mat pana in dinti ce strive~temultimea adunata pentru sarbato-rirea ridicani ~em-ului.

Atat povestirea biblica, cat ~i cele mesopotamiene au 0singura morala: vehiculul zburator era menit zeilor, nu oame-nilor. .

Oamenii - spun atat legendele mesopotamiene cat ~i tex-tele biblice - puteau sa urce in Laca~ulEtern al zeilor numai ladorinta expresa a acestora. De aici reies mai multe povestiridespre ascensiuni la cer ~ichiar zboruri spatiale.

*..,~, I

I

. 4

VechiulTestamentpoveste~tedespre ridicarea la ceruri amai multor muritori.

Primul a fost Bnoh, un patriarh ce a trait invremurile dedinaintea potopului, care "a umblat cu Dumnezeu"; EI era al~apteleapatriarh de la Adam ~istrabunicullui Noe. AI cincileacapitol al Genezei da 0 lista genealogica a tuturor acestor patri-arhi ~i varstele la care au murit - cu excePtia lui Enoh' care"apoi nu s-a mai vAzut, pentru ca I-a luat Dumnezeu". Se pare,conformtraditiei, ca DumnezeuI-a luat pe Enoh pentru a-ilI~orctfinemurirea. Un alt muritor.luat IIi cer "intr-un vartej" afost profetul Ilie.

o referintAmai putin cunoscuta despre un muritor care afost dus in cer ~idaruit cu mare intelepciune, in Veehiul Testa-ment, este cea referitoare la regele Tirului (ora~ fenician pecoasta estica a Mediteranei). in capitolul 28 a Caqif lui Eze-chiel, profetul este rugat sa-i aminteasca acestuia cum a fostinvitat de zei sa vizit~zeSf'antulLac~ din Ceruri:


Ajunsese~ila cea mai inaIta desav~ire, erai plindeintelepciune~idesav~it in frumusqe. '

'': Stateai in Eden, gridina lui Dumnezeu, ~ierai aco-perit 'cu tot felul de pietre pretioase...

Erai unheruvim ocrotitor,cu aripile intinse; te pu-sesem pe muntele cel siant at lui Dumnezeu, ~i umblaiprin mijloculpietreIor scanteietoare.

Profetind ca regele Tirului va muri de moartea "celor ne-circumci~i"de mainile unor striini, chiar daca Ie va striga aces-tora "sunt un zeu", Dumnezeu i-a spus lui Ezechiel ~imotivul:dupa ce regele a fost luat in UCaJjulSiant ~i i s-a dat acces latoata intelepciunea,inima lui "s-a ingamfat", a intrebuintat gre-~itintelepciuneasa ~ia pangmttemplele.

Pentruca ti s-a ingamfatinima~iai zis: "Eu suntDumnezeu, ~i~edpe scaunul de domnie lillui Dumnezeuin mijlocul marilor", macar ca nu e~tidecat om ~inu ~~tiDumnezeu, macar ca iti dai ifose ca ~icand ai fi Dumne-zeu.

~i textelesumeriene vorbesc despreoameni care au fostluati in cer. Primul a fost Adapa ,,modelulde om" creat de Ea.Lui, Ea "i-a dat intelepciune, dar viata ve~nica nu i-a dat-o".Cum treceau anii, Ea s-a decis sa evite moartea lui Adapa dan-du-i un !jemcu.care sa ajunga la Siantul Uca~ dill Ceruri alluiAnu, pentru a se imp~i cu Painea.Vietii ~i Apa Vietii. CandAdapa a ajuns la Anu, acesta I-a intrebatcine i-a dat !jem-ulcu'"'"t\.l U "JUliO 111 "''''1.

~e pot descoperi cateva indicii importante in relatirilebiblice '~i cele sumeriene despre urcmle la. ceruri ale murito-'rilocin Siantul Lac~ al zeilor. Adapa, ca ~iregele din Tir, fuse-se creat dintr-o "forma" perfecta. Ambiiau trebuit sa foloseascaun ~em - ,,0 piatra scanteietoare" """" pentru a ajunge in Eden.Unii s-au reinto~ dupa aceea pePamant; altii au ramas acolo,ca de pilda eroul sumerian al potopului, pen~ a se bucura de

".


" compania'zeilor. Pe acest erou sumerianJI cauta Gb.ilgameshpentru a obtinede la el secretul Arborelui Vietii.' ,., .,:+: ,).)

Ciutarea zadarnica a Copacului Vietiide c.aY-!Gun muri-tor este subiectul uneia dintrecele mai lungi ~i mai frumoasetexte diruite de civilizatia sumeriana culturii'universale. Numi-ta "Epopeea lui Ghilg~mesh:', este povestea regelui din Urukcare a fost nascut din unirea unui muritor cu 0 zeitii..Ghilga-mesh era considerat din aceasta cauza "doua treimi zeu, 0 tiei-me uman", lucru care I-a fiicut sa caute .depa~ireadestinului saude muritor._ El a aflat din legendele sumeriene.ca unul din str§.mo~ii

sai a devenit nemuritor fiind luat in cer de catre zei, lmpreunacu sotia lui. Ghilgamesh I-a cautat-pe acest stramo~al sau, Ut-napi~tim,pentrua obtinesecretulnemuririi. . .

Lucrul care I-a determinat sa pIece in ca\,1tareasa a fostceea ce el a crezut a fi un semn "dela An\!. Versurile suna insamai.mult ca descriere a caderii pe Pamant a unei rachete. Ghil-'gamesh i-a descris aparitia mamei sale, zeita NIN.SUN:

~

~

Mama; ast' noa"ptem-am simtit minunat,. M-am plimbat cu nobilii mei.Stelelese adunau in cer.Lucrullui Anu a cazut langa mine.Sa-l ridic am incercat; prea greu pentru mine era.Sa-l mi~cam incercat; dar nu am feu~it!Oamenii dinUruk, in jurullui s-au adunat,~i nobilii i-au sirutat picioarele.Mi-am proptit fruntea de el ~iei m-au ajutat.L-am ridicat ~i-nfata ta I-amadus. .

lnterpretarea data evenimentului de mama lui Ghilga-mesh ne este necunoscuta, deoac.ecetablita este deteriorata.Dar, in mod clar, Ghilgamesh a fost incurajat de aparitia obiec-tului - "lucrullui Anu" - sa porneasca iIi aventura sa.'In intro-ducerea epopeii, miratorul ni-l prezinta pe acesta ca fiind "celintelept, cel care traise'tot ce era de trait":

",r,

it

____h._.

168 ZECHARIASITCHIN A Douisprezecea Planeta 169

Lucrurile ascunse Ie .vazuse,~i ce omului e tainuit el ~tie;~i chiar ve~ti de dinainte de PotopEI a adus.La mari depiiI1ari el calatoreaCu multa vitejie ~i mari piedici invingea in cale.lar la intoarcere, punea sa se-nsemnezeToate ispravile sale pe un stalp de piatra.

Lasa-ma sa intru in tinut ~iun ~em sa imi ridic, malasa.

10 locurile jn care se ridlcii ~em-urile,sa imi ridic~em-ul,ma lasa...

Adu-ma la locul de coborare pe Pamant de la. . .~i sub protectia ta ma ia!. .

Regele Ghilgamesh, spre Tinutul lui Tilmun s-aindreptat.

I-a spus prietenului sau Enkidu: ,,0, Enkidu..:Voi intra in tinut, un ~em imi voi ridica.10 locurile unde ~em-urile' se ridica, .tmi voi ridica ~ieu un :jem."

Din nefericire, nuniele locului de aterizare nu poate ficitit datorita faptuluica tiiblitaeste deteriorata. Dar, oriunde s-arfi aflat acest loc, Ghilgamesh ~i Enkidu au ajuns la hOhireleacestuia. Era 0 ,,zonainterzisa", aparata de ni~tepaznici fioro~i.Obosip ~i fiindu-Iesomn, cei doi au decis sa poposeasca pestenoapte.

Curand dupa ce au adormit, ceva i-a zguduit ~i i-a trezit.. ,,M-aitrezittu?" ~i-aintrebatGhilgameshprietenul."Sunt treaz?"s-a intrebat el, deoarece era martorul unei aparitii stranii, atatde ciudate incat se intreba daca v~seaza sau .nu. I-a ,spus luiEnkidu:

Calatoria "Ia mari depiirtiiri" pe care a fiicut-o Ghilga-mesh era, desigur,cea spre "J..ica~ulzeilor"; era insotit de tova-r~ul sau Enkidu. Scopul lor era sa ajunga in Tinutul lui Til-mun; deoarece acolo putea sa ridice un ~em.Traducerilecuren-te intrebuinteaza ,,Dume"acolo unde textul utilizeaza sumeria-nul mu sau acadianul :jumu; yom folosi termenul :jem,totu~i,astfel incat adevarata sa semnificatie, "vehicul zbuditor", sapoatii reie~icu claritate:

Nere~ind sa-I faca sa-~ischimbe gandurile,atat biitraniiidin Uruk, cat ~i zeii pe care ii consultase I-au sfiituit sa obtinamai intai consimtamantul~i ajutorul zeului Utu/~ama~."Candintri in tinut, pc zeul Utu, anuntii-Imai intai", I-au prevenit ei.,,::,,; " t: u: ~1"'11'-u~u t<1I~i1Vi111, J-auaLraslar ~Ilar aten~la.Deci, prevenit astfel, Ghilgamesh s-a adresat zeului, cerandu-ipermisiunea:

'In visul meu, fratele meu, colina s-a zguduit.~i m-a purtat in jos, picioarele mi-a prins...~i stralucirea era de neinchipuit! .Un om a aparut; eel mai frumos din tinut el era.Gratia lui... -De sub pamantul naruit m-a tras.Apa sa beau mi-a dat; ~i inima mi-a lini~tit-o.

Cine era acest om, "eel mai frumos din tinut," care I-aII'-UII11"UJ.1Ugi1JI1t<IIU,J-a Ui1Lapa sa oea ~I I-a llm~U[ lnlmat ~lce era cu "stralucirea de neinchipuit"-care a insotit aparitia?

Nesigur, tulburat, Ghilgamesh a adormit din nou - dar nupentru mult timp. .

10 timpul somnului el s-a trezit din nou.S'-a ridicat, spunfmdu-i tovara~ului sau:"Fratele meu, tu m-ai strigat? De ce sunt treaz?

_.-,..u

170 , " ZECHARIASlTCI:IIN

Nu m-ai atins tu? De ce sunt amept? '

Vreunzeu sa fi trecut?-Dece mi-icarnea amorti-', ,

Hi?" .

Deci, trezit in mod misterios,Ghilgameshs-a intrebat'cine I-aatins.Dacanu fuseseprietenulsau,fuseseoare"vreun

, zeu" ca;~ trecuse pe acolo? Inca 0'dam, Ohilgamesh s-a culcatla loc, insa numai pentru a se trezi a treia oara. I-a descrisstra-nia aparitie prietenul~i sau.

.Viziunea pe care am avut-o era cu totul de lleinchi-

puit!

na!

Cerul a scfu1:ait,piimantlil s-a cutremurat;Lumina a palit, intunericul s-a instapanit.Trasnetele scanteiau, 0 flacara a t~nit.~i norii s-au umflat ~i moarte-au inceput sa cear-

Apoi, stralucirea a disparut: focul s-a stinsIar.ploaia ce din cer cadea, cenu~a e~a acorn.

N~ e nevoie de prea multa imaginatiesa realizezi caGhilgameshasistasela 0 lansarede racheta.Maiintai, tunetulfQarteputernic cand'au fost pomite rnotoarelerachetei ("ceruri- '

Ie au scartait"), insotit de un cutremur (,,pamantul s-a cutremu-rat"). Nori de. furn ~i de praf acopera cerul ("lumina a paHt,intunericul a devenit stapan"). Apoi, pe masura ce racheta urca,flacarile motoarelor devin vizibile ("trasnetele scanteiau"), ~iapoi ,,0 flacara ta~ne~te". Norii de praf ~i de moloz se risipesc-~ ..-;;"up;; "'A ~",..t:IonO"'11~~ ,..~rJ;S np n;mant Q; 0 tn~pn11t <:ii n1nn21. -cu moarte!" Acurn, racheta era departe.in cer ("stralucirea adisparut; focul s-a stins"). Racheta nu se mai vedea; iar molozulce "cadea din cer, cenu~a era acum".

Uimit de ceea ce vazuse, dar la fel de determinat sa facaceea ce-~i propusese, Ghilgamesh I-a rugat inca 0 data pe ~a-ma~ sa-l ajute. Depa~ind un "paznic monstruos", el a ajuns pemuntele lui Ma~u,unde putea fi vazut ,,~ama~ urcandu-se pebolta ccreasdi". '

A Douisprezecea Planeta 171

Era acum aproape de primul sau obiectlv - locul de undese ridicau ~em-urile, dar intrarea locului, se pare taiat in stanca,era pazita de ni~tepaznici monstruo~i: .

,t"

Teroarea ce-o inspira este. colosala, privirea lor emoarte.

Luminile lor scrumtoare,muntele 11cuprind.Pe ~am~ il vegheaza,la cer cand urca sau coboara./~

\~JOinscriptie de pe un sigiliu cilindric (Fig. 76) ce-I intati-

~eaza pe Ghilgamesh (al doilea din stanga) ~i pe prietemll sauEnkidu (in dreapta) poate des~rie implorarea unui zeu cu unuldintre paznicii-roboti care maturau zona cu reflectoarele .lor ~ilansau raze ucig~e. Descrierea aceasta seamana.cu cea din Ge-neza, unde se spune ca Dumnezeu a pus 0 "sabie' rotitoare" laintrarea in Eden, pentru a nu permite intrarea oamenilor.

Fig. 76

Cand Ghilgamesh le-a explicat originea sa Partial divina,scopul caliitorieisale ("despre viatii ~i moartevreau sa-I intrebpe Utnapi~tim")~idespre faptul ca ea se desta~ura cu acceptullui Utu/~am~, paznicii i-au dat voie sa mearga mai departe.

Mergand "inainte, pe drumullui ~ama~", Ghilgamesh seatla'intr-un mmnenc oepnn; ,,Ilt:IUi11V<1L,WlUUUJU" UJ.;C&t<'"au ;..

spate", el a fost cuprins de mca. Calatorind timp de mai multeheru (unitate de masura pentru timp ~i distanta), intunericulriimanea la fel de adanc. In cele din urma, "Iumina aparu, dupa. .ce tacusedOlsprezeceheru". . .!

. Textul,destulde deteriorat~inec1ar,ni-l intati~eazaapoi. pe Ghilgameshajungandintr-ogradinamagnifica'unde fructele

~i copacii erau din pietre pretioase. Acolo locuia Utnapi~tim.

172 'ZECHARIA'SITCHIN

Punandu-i intreb~ea care il chinuia, raspunsul primit de la stra-mo~ul sau a fost unul descurajant: omul nu poate scapa de des-tinul sau de muritor. Totu~i, acesta i-a oferit lui Ghilgamesli unmod de a amana moartea, dezvaluindu-i locul in care cre~tePlanta Tineretii - "Cea care da tinerete celui batran" i se maispunea. Triumfiitor, Ghilgamesh reu~e~te sa obtina planta. Dar,dupa voia soqii, el a pierdut-o proste~te pe drumul de intoarce-re, revenind in Uruk cu mana goala.

Usand la 0 parte valorile artistice ~i filosofice ale epo-"peii, povestea lui Ghilgamesh ne intereseaza prin aspectele sale"aerospapale". $em-ul pecare el it solicitase pentru a ajunge inLaca~ul zeilor era cu siguranta 0 racheta, ca aceea la a careilansare asistase atunci cand se apropiase de "locul de coborarepe pamant". Se pare ca aceste rachete erau localizate in interio-rul unui munte, intr-o zona inte;zisa fQartebine pazita.' .

Pana acum, nu a ie~it la iveala nici un desen care sa neinfiiti~eze ce anume a vazut Ghilgamesh. Dar, un desen desco-perit in mormantul unui guvemator egiptean ne arata un varf deracheta la suprafata Pamantului, intr-un loc in ca(e cresc curmali.Restul rachetei se afla, in mod .clar, sub pamant, intr-un silozconstruit de mana omului, realizat din segmente tubulare ~i de-

, corat cu piei de leopard. (Fig. 77)tntr-o maniera foarte modema, artistul antic realizeaza

desenul intr-o sectiune. transversala. Putem astfel observa' ea ra-cheta are mai multe compartimente. Partea de jos. infiitiseazadoi oameni inconjurati de tuburi curbate, deasupra lor aflandu-setrei panouri de comanda circulare. Comparand marimea vfufu-lui rachetei - ben-ben-ul - cu cea a celor doi oameni care seafla in intertorul rachetei ~icu cea aoamenilor de la suprafata.t;:m;t;VJucm \,;aa\,;t:~lvan - ecmvalenWlsumenanuIUlmu, "ca-mera celesta" - poate adapostiunulsau doi'piloti.

Numele tinutului spre care se indrepta GhilgameshesteTIL.MUN. EI in~eamna"tinutul rachetelor". Era pnutul in carese gaseau ->,em-urile,aflat sub autoritatea lui Utu/~am~, un loein care zeul putea fi vazut ridicandu-se"pe bolta cerului".

De~i corespondentul celest al acestui zeu era Soarele,credem ca,numele lui nu insemna "soare" ci era doar un titlu

A Douasprezecea Planet! 173

. Fig. 77 '

care descriafunctiunile~iresponsabilitatilesale. Ntmele sau .

sumerian, Utu, inseamna "eel care merge cu stralucire'., deriva-tul sau acadian - ~erp.e~--era mult mai explicit: e->,inseamna"foc", iar ->,emam spus deja ce inseamna.

Utu/~ama~ era "cel cu rachetele de foc". Era.. credem. ... t . t. ,. t t -. ..&.&..,.., && "'r""' ...J""-J CO-'"--.---.

'.

..*

Rolul de comandant detinut de Utu/~ama~ in materi~ dezbol11rispre Uc~ul zeilor ~i functiile ~i atributiile subordona-tilor sai este scos in evidentii~ide 0 alta povestire sumeriana cetrateaza despre urcarea la ceruri a unui muritor.

-~-


Lista regilor sumerieni ne informeaza ca al treisprezece~lea rege din Cush a fos~ Etana, "cel care la ceruri s~a urcat".Aceasta scurta declaratie nu are nevoie de nici 0 dezvoltare, de-oarece povestea regelui piimantean care ~urcat pana in eel maiinalt cer este foarte cunoscutii in. Orientul Apropiat, ~i a fostsubiectul multor reprezentiiri pe sigilii cilindrice. .

Etana, sUDteminformap, fusese desemnat de zei sa aducaomenirii securitatea~iprosperitateape care regatul - 0 civiliza-tie organizata - trebuia sa Ie aduca. Dar, se pare, Etana nu areu~it sa dea n~tere unui flu care sa continue dinastia. Singurulremediu cunoscut era Planta na~terii, care nu putea fl obpnutadecat aducand-Q din cer.

Ca ~iGhilgamesh mai tfu-ziu,Etana s-a adresat lui Utul~a-m~ pentru' a primi permisiunea ~i ajutorul acestuia. Pe masurace povestea se desfa~oara, devine clar ca Etanaii cerea lui ~a-ma~un ~em! '

o Doamne, cuvantul din,gura ta sa iasa!Da-mi Planta de n~tere aducatoare!Arata~~i Planta n~terii!Indepiirteaza de la mine bete~ugul!~i da-mi te rog un ~em!

Flatat de ruga lui Etana ~imagulit de ofrandeleaduse deacesta, Utu a aprobat cererea lui de a primi un ~em.Dar, in locsa vorbeascadespre un ~em,Utu i-a spus ca un vu/tur it va ducela Liic~ul zeilor. .

Conducandu-lpe Etanaspre locul in care se afla vulturul,~am~ il informase mai inainte pe acesta desore misiunea ceurma s-o maepllneasca. ~chlmband mesaje criptice cu zeul,vulturului i s-a spus: "Un om iti voi trimite; te va lua de ma-nii... condu-Iincoace... fa tot ce-ti spune, fa ce p-am spus."

. Sosind la muntele indicat de ~ama~ "Etana cuibul i-aviizut",iar "acolo vulturul era". La ordinullui Utu, vulturul ainceput sa vorbeasca cu Etana. toca o.data, acesta a explicatscopul calatoriei sale ~i destinapa; dupa aceasta, vulturul a in-ceput sa-l instruiascape Etana despre "cum sa it ridice, din cui-

A DouiisprezeceaPlanetii , 175

bul in care locuia". Primele doua incercari au dat gre~, dar la-cea de-a treia vulturul s-a ridicat. La apusul soarelui, acesta i-azis lui Etana: "Prietene... pana sus, in cerul lui Anu te voiduce!" Instruindu-l cum sa se tina, vulturul a decolat :...~i s-auindepiirtat,urcand cu mare repeziciune.

A~a cum au declar'at~i astronautii modemi carepriveauPamantul indepattandu-se pe masura ce rache!a urca, povesti-

,torul antic descrie cum Pamantul se face din ce in ce mai mic,in timp ce vulturul ~iEtana se indepiirteazaqe eI, indreptandu-sespre Laca~ulzeilor:

Cand il purtase vI'eme de un heru,Vulturul ii spuse lui Etana:"Prive~te, prietene, cum arata Pamantul! .Uita-te la marea de la ale muntelui poale:Doar 0 colina parca e Pamantul,Iar marea doar cat un lac apare.

Vulturul urca din ce in ce mai sus; Pamantul aparea dince in ce mai mic. Dupa cel.de-al doilea heru, vulturul a zis: '

"Prietene, arunca 0 privire, sa vezi Pamantul catmai exista!

Pamantu-inumai'cijt0 aratura...Iar larga mare, cat un co~de paine este."... Cand I-a purtat ~i-altreilea heru,Vulturulii zise lui Etana:"Prietene,prive~tecat s-a facut Pamantul!.c IlUllli11 \';i1t uguli1 UllUl glc1UlU<11 j

Apoi, cum continuau sa urce, dintr-o data Pamantul dis-piiruse:

Cand am privit 'napoi, Piimantuldispiiruse,~i cu amarilor largime, ochii mei nu se mai desrn-

tau.


Conform unei versiuni~ Etana a ajuns la Uc~ul zeilor,dupa alta, lui i s-a fiicut frica ~i i-a cerut vulturului sa .se intoar-ca inapoi pe Pamant.

toca 0 data, mai intalnim 0 astfel de. imagine neobi~nuitiia Pamantului viizut de sus in Vechiul Testament. Liiudandu-l peDumnezeu, profetul Isai& spune despre el: "El stii pe cercul Pa-mantului, iar locuitorii acestuUi nu sunt decat ni~te gaze."

Poyestea lui Etami rehiteaza ca, ducandu-se sa ceara un~em, el a trebuit sa'vorbeasca cu un vultur care se afla intr-un

. cuib. Un desen ne infiiti~eaza 0 structura foarte inalta, inanpatii(un turn de lansare a rachetelor?) deasupra caruia zboara unvultur. (Fig. 78)

Fig. 78

na? . Cine sau ce era acest vultu~ care I-a purtat in cer pe Eta-

Nu putem sa nu asociem aceasta poveste v.echecu unmesaj transmis pe Pamant de Neil Armstrorig,comandantulmi-siunii Apollo 11, in iulie 1969: "Houston! Aici baza Tranqui-llL]. , UUUf Ut a alI;;ULi:U:

El raporta prima aterizare a omului pe Luna. "Baza Tran-quility" era locul unde aterizase; Vulturul era numele modululuilunar care se separase de nava spatiala ~i i-a dus pe cei doiastronauti din interiorul sau pe Luna (~i i-a adus inapoi la navamama). Cand modulullunar s-a separat. pentru a intra pe orbitaLunii, astronautii au transmis misiunii de control de la Hous-ton: "Vulturul are aripi".


Dar "vultur" poate insemna ~i astronautii care conducnavele spatiale. tn misiunea Apollo 11, ,;vulturul" era, de ase-menea, ~i simbolul astronautilor in~i~i, purtat ca 0 emblema pecostumele lor, la fel ca in povestea lui Etana, ~i ei erau "vulturi"

care puteau sa zboare, ~a vorbeasca ~i sa comunice. (Fig. 79)

Fig. 79

Cum ar descrie un artist antic pe pilotii navel or spatiale..I.. ;Inr? <::;ufi ~p<:('ri<:~in intllmnlare, ca vulturi?

Este exact ce am descoperit: un desen asirian, datand din

jurullui 1500 i.Ch., ce infiiti~eaza doi "oameni-vultur" salutandun ~em! (Fig. 80)

Au fost descoperite numeroase astfel de reprezentiiri de"vulturi", pe care istoricii ii numeSc "oameni-pasare". to multedesene ei sunt reprezentati flancand Copacul Vietii, de parca s-arvrea sa se sublinieze ca ei, cu ~em-urile lor, fac legatura cu La-

ca~ui zeiior unde se atla Painea Vietii ~i Apa Vietii. Intr-adevar,~.

~

178

¥1/\Fig. 81

'.

Fig.82

-'"'----.-

ZECHARIA SITCHIN

Fig. 80

A DouaspreZecea Planeta IIY

desenele ii infiiti~eaza pe vulturi tinand intr-o mana FructulVietii ~i in cealalta Apa Vietii, in conformitate perfecta cu le-gendelelui Adapa;Etana ~iGhilgamesh. (Fig. 81)

Multele desene reprezentiind oamenii-vulturi arata cuclaritate faptul ca ei nu sunt mon~tri"oameni-pasare", ci fiinteantropomorfice ce poarm uniforme sau costume ce Ie conferaaparentadevulturi. .

Povestirea hitita despre zeul Telepinu care disparuse,relateaza ca toti zeii au pomit in cautarea lui, "iar ~aina~ a tri-mis un vultur rapid" in cautarea lui.

in CarteaExoduluidin VechiulTestament,Dumnezeu le-areamintit cppiilor !ui Israel ca "v-am purtat pe aripile Vulturi-lor, ~i v-am adus la'mine", confirmand, se pare, ca modul inCarese putea ajunge la Sfiintul Laca~era pe aripileingerilor -la fel ca in povestirea lui Etana. De fapt, numeroase versete bi-blice ii descriu pe zei ca fiind fiinte inaripate. Boaz 0 prime~tepe Ruth in comunitateaiudaica spunand ca ea se afU "sub aripalui Dumnezeu". Psalmistul cauta adapost "la umbra aripilorTale" ~i descrie coboriireaDomnului din c(:.ruri"calicea pe unheruvim.~izbura, venea plutind pe aripile viintului". Analiziindsimilitudiniledintre biblicul EI (utilizat ca termen generic pen-tru zeitate) ~i caanitul.EI, S. Langdon, in Semitic Mithology(Mitologie semita), a acatatca 'ambii sunt reprezentati ca zeitapinmpate. . .

Textele mesopotamiene it indica foarte elar pe UtuJ~a-ma~ca fiindzeitateac~ raspundede locul de aterizare at ~em-u-rilor ~i al vulturilor. La fel ca ~i subordonatii sai, este infiiti~atpurtiindun costumde "vultur". (Fig. 82) . . '.

in aceasta functieel Dotesacorda ree:ilornrivilee:iulde acalatori ~ ,,aripilepasarilor""din cele mai joase ceruri, pana incele mai nobile." Cand el se lansa intr-o racheta de foc "colindaneinchipuitele distante, nenumarate ore-n ~ir"~Se spUnea des-pre el ca "plasa ~i-ointinde pe pamiint, dar capcana sa este incer". '.

*

.'

I . -


Terminologia sumeriana pentru obiectele legate de cala-toriile cere~ti nu se limita doar la me-urile pe care Ie imbracauzeiisaulamu-uri,"carelelorcere~ti"de formaconica. .

Textele care descriu Sipparul relateaza ca acesta avea 0parte centrala,- ascunsa, protejata de ziduri inalte. tntre acesteziduri se afla templul lui Utu, ,,0 .casa care ca cea din cerurieste". In curtea interioara a templului, ~i ea protejata de ziduriinalte, se afla "inaltat. spre cer, puternicul APIN" ("un obiectcare i~i croie~te drum" - spun traducatorii).

Un desen descoperit in templul lui Anu, de la Uruk,infiiti~eaza un astfel de o!>iect. Ne-ar fi fost foarte greu sa nedam seama ce reprezinta acest obiect cu cateva decenii in.urmii;dar acum, realizam ca ea este 0 racheta muItietajata, in varfulcareia se gase~te coni cui mu sau cabina de comanda. (Fig. 83)

. Fig.83

Dovadaca zeii sumerienilorposedau nu numai 0 "came-ra zburatoare" pentru a colinda prin atmosfera Pamantului,ci ~io racheta spatiala muItietajataeste intarita ~i de textele care nedescriu obiectele sac~ din templul lui Utude la Sippar.Ni se~U""oQ ,,;: __n "..:: In 1"'111"'':''''~l1ft"'A",,;:; Ain ~innQ" P~11 nl1~1 I,!;

~ . - -- .jure intr-o curte interioara, stand in fata unei poqi in spatelecaceia se vedeau trei "obiecte divine". Acestea erau numite"sfera de aur" (cabina echipajului?), GIR, ~i alihna-hrati - untermen ce inseamna "cel care face nava sa inainteze" sau ceeace am numi noi astiizi, motor.

Ceea ce reiese de aici este ca avem de--aface cu 0 rachetiiin trei trepte, cu modulul sau cabina de comandii in varr, .moto-rul in partea de jos ~i gir-ul in centro. Acesta din urmii este un

.'

A"


termen utilizat deseori in legiituriicu zborurile spatiale. Pazniciiintalnitide Ghilgamesh la intrarea in locul de aterizllre allui~ama~ sunt .numiti oamenii gir-ului. In templul lui Ninurta,locul sacru, cel mai bine piizit se nuinea GIRSU ("Iocul undeta~nescgir-urile"). .

Gir, este un lucru general acceptat, desemneaza un obiectcu capetele ascupte. 0 privire mai atenta asupra semnului pic-tografic al acestui cuvant ne face sa ne dam seama mai bine de

. natura divinii a acestuia, ciici el reprezinta un obiect lung, ca 0sageata, imPiirtit in mai multe Piirti sau compartimente:

~Ca mu putea sa zboarein atmosferaPiimantuluisingur,

sau deasupra Pamantuluidaciiera ata~atde un gir sau sa devinamodulul de comanda a multietajatei rachete apin, dovedeste in-geniozitatea zeilor sumerienilor,Zeii Cerului ~iai PamanhIlui:

Revazandsemnele pictografice~i ideografice sumeriene.nu ramane nici un dubiu cacel C!lrele-a ,;nventat" era familiarcu formele ~i scopurile rachetelor spatiale, rachetelor in trepte~i"cabinelor spatiale".

KA.GI~. (,P!lra ~ache~i) indica un gir sau rachetii in in-l~l1UIUlWIUI .l"J. u'" .I.,U4U'&"'-.. u_.......___....

..

ESH ("Laca~uldivin") - camera sau modulul de coman-. da al vehiculului spatial.


~.ZIK.("urcarea") modulul de comanda care decoleaza?

tn sflir~it,sa aruncam 0 privire la semnul pictografic ce .

desemna cuvantul "zei". Termenul era un cuvant bisilabic:DIN.GIR Am vamt mai inainte care era simbolul pentru GIR: .

o racheta in trepte. DIN, prima ~ilaba;insemna "sUint", ,,nobil","stralucitor". Impreuna, deci, DIN.GIR, ca "zei" sau "fiintedivine" insemnau ,,nobilii din obiectele ascupte stralucitoare",sau, mai explicit "sf~tii din'rachetele stralucitoare". '

Semnul pictografic pentru din era:

~ce trimite imediat cu gandul la un motor foarte putemic c~arunca flacari din partea din spate, iar pai1ea din fatii este, inex-plicabil, deschisa. Dar surpriza se transforma in uimire daca"silabisim" cuvantul dingir combinand cele doua pictogcame.Coada gir-ului se potrive~te perfect in deschiziitura din fata din-ului!(Fig.84~i85) .

~... ~.UllV , UlJ( ,

Fig.84 Fig.85

Rezultatul uluitor este 0 imagine a unei nave echipate curachete propulsoare" cu 0 naveta spatiala care intra perfect inea,' asemanatoare cu.cea utilizata de misiunea Apollo 11" Esteun vehicul cu trei trepte, fiecare potrivindu-se perfect in cealal-ta: partea propulsoare ce contine motoarele, parte a mediana cu

A DouasprezeceaPla~eta 183

proviziile ~i echipamentul ~i "camera cereasca" ce-i adaposteape oamenii numiti dingir - zeii Antichitatii, astronautii de

. acum cateva milenii.. .

Nu cred ca mai poate fi vreun dubiu ca oamenii Anti~hi-tatii i~inumeau zeitiiple "Zeii Cerului ~iai Pamantului" fiindcaei veneau literalmentedin cer. .

. Dovezile aduse pana acum referitoare la zeii Antichitatii~i la veJticulele lor zburatoare indica faptul ca ace~tia erau real-mente fiinte vii, in came ~i oase care au coborat literal mente pePamant din cer. .

Chiar ~i compilat~rii Vechiului Testament - care au dedi-. cat Biblia unui singur zeu ~ au gasitde cuviintasa aminteascaprezenta unor fiinte.divine pe Pamant in vremurile vechi.

Sectiuneaeiligmatica- 0 adevarataoroare pentru tra- '.

ducatori ~i teologi - este inceputulCapitolului 6 'al Genezei.Estepusiiintreprezentareaspiteilui Adampanala Noe ~icapi- .

tolul dedicat supararii lui-Dumnezeu pe oameni, care a condusulterior la potop. Acolo se spune - lara echivoc - ca, in vremeaaceea, .

fiii lui Dumnezeu au vazut ca fetele oamenilor

erau frumoase; ~i din toate ~i-au luat de neveste pe ace leape care ~iIe-au ales. .

Implicatiile acestor versete, ~i paralelele cu povestirilesumeriene despre progeniturile zeilor ~i odraslele. semidivinerezultate din unirile dintre zei ~imuritori, d,evin~i mai clare pemasura ce continuam sa citim~i versetele care urmeaza:

r~f.'

~i nefilimii erau pe Pamant in vremea aceea, ~ichiar ~i dupa ce fii lui Dumnezeu s-au impreunat cu fii-cele oamenilor ~iIe-au nascut ele copii; ace~tiaerau vite-jii care.au fost in vechime,oameni cu $em.

Aceasta nit este'traducerea oficiala. Mult timp, expresia,,~i nefilimii erau pe Pamant" a fost tradusa prin ,,~i uria~ii erau

~ ~'''''''-~


pe pamant", dar unele traduceri mai DOlau reDuntat~amai tra-duca tennenul de nefilim, Iasandu-l Wla.Expresia "oameni cu$em", a~a cum era de a~teptat,a fost tradusa prin "oameni cunume". Oar, a~a cilm deja am aratat, $em insemna la origine"rlichetii".

Deci, ce inseamna nefilim? Tragandu-se din radacina. semitica NFL ("cel trimis jos"), exact asta inseamna: cei trimi#pe Piimont! . .

. Teologii ~i cei care au studiat Biblia au incercat sa eviteaceste versete, fie explicandu-Ie alegoric, fieneglijandu-Ie com-plet. Dar scrierile evreie~ti din vremea celui de-al doilea templurecuno~teau in aceste versuri ecourile unei traditii vechi despre"ingerii cazuti". Unele dintre vechile interprewi mentioneaziichiar ~i numele acelor fiiote divine "care au carot din Cer ~ierau pe Pamant in vremea aceea,": ~am-Hazzai("Piizitorul ~em-urilor"), Uzza ("Putemicul") ~iUzi-EI ("Putere de zeu"). .

Malbim,un cunoscut comentator al Bibliei in secolul tre-cut, recuno~teaaceste stravechi ra~cini ~icomenta ca "in vre-murile de demult, conducatorii fiirilorerau fiii zeilor care veni-sera pe Pamant din Cer, au condus pe Piimant, ~i-auluat 80tiidintre pamantence; ~i odraslele lor sunt eroii, printii ~i zeii."Aceste pove~ti,spune Malbim, erau "despre zeii pagani", "fiiizeilor care, in vremurile vechi cazusera din Cer pe Pamant, ~id:; acee~ i~ispuneaunefilimi, adica, Cei care au ciizut".

Fara a tine seama de implicatiile teologice, sensulliteral _

original este ca nefilimii erau fiii zeilor care au venit din cer pePamant. .

~i nefilimii'erau oamenii cu $em - oamenii cu rachete defoc. De aici inainteii yom numi doar pe numele lor biblic.

,

....

Capitolul 6

A Douasprezecea Planeta, 'I

ISugestia ca Pamantul a fost vizitat de fiinte inteligentedin altii parte a.Universului presupune existenta UD1Iialt corp

. ceresc pe care fiinte inteligente au intemeiat 0 civilizatie maiavansatiidecat a noastra. .

Speculapile referitoare la 'posibilitatea vizitiirii Piimantu-lui de catre ni~te fiinte inteligen1e de pe altii planetii a1lfost een-trate, in trecut, pe planetele mai apropiate, Marte ~i Venus, deunde se presupunea ea vin aceste fiinte. Totu~i, aeum cand s-a.

. descoperit ea Marte ~i Venus nu posedii eondipile necesare vie-.tii,. eei care credeau in vizitele extraterestre s-au orientat sprealte galaxii.

Avantajul acestei ~eorii este, ca, daca mi poate fi doveditii,ea nu poate fi nici infinnatii. Dezavantajul este ea aeeste presu-puse planete de originesunt prea ind~partate, necesitand ealato-rii de zeci de ani, cu viteza luminii. Autorii acestei teom vin eujdeea ea este vorba de calatorii intr-un singur sens: 0 eehipii deastronaup intr-o misiune fiira intoareere sau poate 0 nava pier- .dutii in spatiu', aterizatii acciden~1 pe Pamant.

rl1 .,;m'r<lnt!i nl1 ~rp!H.1t~pr~ itipp~ ~ r~re 0 ~VP.~11 ~l1me-

rienii despre Laca~ulzeilor.Ei acceptauexistenta unui astfel de "Laea~'Ceresc", ,,Ioe

stant", "Iocul ascuns". In timp ce Enlil, Enki ~i Ninhursag auvenit pe Piimantstabilindu-seaici, tatiillor ramiisese la Liica~ulZeilor, fiind eonducatorul acestuia. Nu numai referinte intam-platoare, dar ~i liste detaIiate ale zeilor amintesc de alte douii-zeci ~iunu de cupluri divine ale dinastiei care condusese inaintede Anu.

186.' ZEcHARlA StrCHIN

Anu insu~iavea 0 curte fastuoasa. A~a cum spune Ghit,;gamesh (~i VechiulTestament, in Cartea lui Ezechiel, confir-ma), era un loc cu 0 gradina artificiaHimcuta din pietre semi-

. pretioase.Anu locuia-acolocu sotia lui oficial~,Antu,~i~aseconcubine, avea optsprezec~ copii (paisprezece fiind de laAntu), un Prim-Ministru, trei Comandanti care raspundeau demu-uri (rachete), doi comandanti ai armelor, doi Marl Mae~triai cuno~tintelor scrise, un Ministru al Finantelor, doi ~efi ai.Justitiei, doi "care imprimau sunetele" ~i doi Scribi ~efi, cudnd Scribi Asistenti. .

Textele mesopotamiene se refera deseori la zeii ~i armele .

care pazeau poarta laca~ului.lui Anu. Povestea lui Adapa rela-.teaza ca zeu~ Enki, dupa ce i-a dat lui Adapa uIi .$emI-a instruit:

Sa-i spui s-o ia pc dnimul,~atre Cer,~i catre Cer el 0 va lua. .

~i cand in Cer el va ajunge,La poarta lui Anu se va opri.De garda Tammuz ~i Ghizida acolo vor fiPazind poarta lui Anu.

Pazita de armele divine ~AR.UR ("Vanatorul regal") ~i~AR.GAZ ("Calaul regal"), camera.tronului lui Anu era loculin.care se intrunea Adunarea Zeitor:'Cuaceasta ocazie exista unprotocol strictreferitor laordinea de iritrare azeilor:

Enlil intra in camera tronului lui Anu,!~~Pune tiara ~i.in partea dreapta se a~aza.

'...6.. Uvuu. L.II:;.II:;IS\;IU JUI JUlU.

Ea intra ( in camera tronului lui Anu),I~i pune tiara ~i in.partea stanga se ~aza,Langa tronul zeiesc allui Anu.

. Zeii Cerului ~iai Pamantului, nu numai ca erau originaridin cer; <tar ei puteau sa se intoarca oricand in Laca~ul Ceresc:Anu venea uneori in vizita de stat pc Pamant; Ishtar s-"adus de

A DouisprezeeeaPlaneti 187

cel PlItindoua ori in vizita la Anu. Centrullui Enlil de la Nip-pur era echipat pentru a fi..o poote intre Cer ~iPamant". ~a~era insarcinat cu "vulturii" si cu locul de aterizare al rachetelor.. .., . ..

Ghilgamesh a urcat in ,,Lac~ul Eternilor" ~is-a intors in Uruk;~i Adapa a fost in Cer ~i apoi la intoarcere a povestit despreasta; acela~iluem I-a tacut ~iregele din Tir. . .

Un numar de texte mesopotamiene vorbesc des preApkalu, un termen acadian, provenit din cuvantul sumeI;ian.AB.GAL (Cel mare care conduce sau Stapanul care arata ca-lea).. Un studiu allui Gustav Guterbock, Die Historische Tradi-tion und Ihre Literarische Gestaltung bei Babylonier und Hethi,;ten, (Traditiile istorice ~i mo~enirea literara a babilonienilor ~ihitiplor) crede ca ace~tiaerau "oamenii pasare" reprezenUitica"vulturi", despre care deja am vorbit. Textele ce povestesc des-pre faptele lor spun ca unuldin ei"a adus-o din Cer pc Inanna,~iin templul E-Anna a cobonit-o". Acest lucru, precum ~laIteleindica faptul ca ace~ti apkalu erau pilotii navelor spatiale ale.nefilimilor.

CaHltoriileiIi ambele sensuri nu erau numai posibile cichiar se ~iplanuiau, fiindca ni se spune ca, decizandu-se sa sta-bileasca in Sumer Poarta Zeilor (Babili) capetenia zeilor expli-ca:

~i cand spre Lac~ul cel Sfiint,Pentru adunare yeti urea, .

Un loc de ramas peste noapte. Sa va primeasca este gata.~i cand din Ceruri de la adooareVC;~1pJc:wtmapUl pc ramana,Un loe de ramas peste noapte,Sa va primeasca ~ste gata.

Vazand ca astfel de zboruri dus-intors sunt planificate ~irealizate, e elar ca oamenii.<finSumer nu-~i plasau zeii pe pla-nete foarte indepartate. Lac~ul Zeilor, credeau ei, se afla in sis-temulnostrUsolar. .

___4'____

~

.


.. Am vazut mai devreme 0 imagine a lui ~ama~in UQifor-ma lui oficiala. Pe fiecare din incheieturile mainilor saleel

poartii ni~te obiecte in forma de ceas, pqnse cu ni~ cureIe me-talice. Alte. desene ale "vulturilor" arata ca toti cei importantipurtau "ceasuri" asemanatoare. Nu se ~tie inca daca acesteaerau deco~tive sau erau utilizate la ceva, dar toti cercetatorii aufost de acordca ele reprezinta rozete - ni~te "petale" care iesdintr-un punct circular. (Fig. 86)

Rozetele erau un element decorativ foarte des intiilnit intempleJe din Antichitate, mai ales' in Mesopotamia, Asia de .

Vest, Anatolia, Cipru, Creta ~i Grecia. Se crede.ca aceste rozetesunt simboluri stilizate ale unui fenomen ceresc - un soare in-

. conjurat de satelitii sai. AC~aStateorie este intarita ~i de faptulca astronautii din Antichitate purtau acest simbol.

Un desen asirian al Portii lui Anu din Laca~ul Ceresc(Fig. '87) confirmii familiaritatea anticilor cu un sistem ceresccum ar fi cel solar. G:au~a este flancata de doI "vulturi", est~ 0Indicatie a faptului ca este nevoie de serviciile lor pentru a se.ajunge la Lac~ul Zeilor. Pe pow este marcat globul inarlpat -'

supremul simbol divinoEl este incadrat de simbolul sacrual nu- .

marului ~apte ~i de semiluna, lucru ce-l reprezintii, dupa parereanoastra, pc Anu, incadrat de Enlil ~i EnW.

.' Unde sunt corpurile cere~ti reprezentate de aceste simbo-luri? Unde se afla Laca~ul Zeilor? Arti~tii Antichitatii raspundtot ,prin desene, unul dintre ele fiind cel al unei zeitati pare i~iintinde razele spre unsprezece corpuri cere~ti mai mici, care itincercuiesc. Este 0 reprezenta~ a soarelui, inconjurat de un-sprezece planete.

Ca aceasta nu este 0 reprezentare izolata se poate dovediL' A 4 . .0. .. ..

_ __,.__, ___U_ 'fA_..""'...'""'~"'UJ.,"IQ."VCU"',"'a. ae..;c;cusUt,U~ t:xem-

plu, care se afla expusa la Muzeul din Berlin. (Fig. 88)Daca se mftre~te desenul (Fig. 89), se poate observa ca el

reprezinta 0 stea centrala, simbolizata printr-un zeu, care i~i tri.mite razele spre unsprezece _ corpuri cere~ti - planete. Acestea,in schimb, stau pe un lant de douiizeci ~ipatru de globuri maimid. Sa fie oare numai 0 coincidenta ca numarul satelitilorplanetelor din sistemulnostru solar este tot de douiizeci~ipatru

A Douisprezeeea Planeti

Fig. 86

189

.,

Fig. 87

,

Fig. 88 Fig. 89


(astronomii excludcorpurile cere~ti cu diametrul mai micdezece mile)? ..

Acum, desigur, este 0 provocare sa afirmi ca aceste re-

prezentiiri - a Soarelui ~i a celor unsprezece planete - in:fati~ea:"za sistemul nostru solar, ciici savantii no~tri pretind ca sistemulplanetar din cate face parte Pamantul,. este compus din Soare,Pamant, Luna, Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus,Neptun ~i Pluto. Adica Soare ~i numai zece planete (daca luam.Luna ca planetii).

Dar sumerienii spun altceva. Ei pretind di sistemul nos~tru. solar este compus din Soare ~i alte unsprezece planete (in-clusiv Luna)~ piistraodu-~i cu tiirie parerea ca, in afara de plane-tele cunoscute de noi astiizi, mai existase un membru al siste-mulu! nostru solar - planeta de pe care veneau nefilimii,

o yom numi A Douiisprezecea Planetii.

*

tnaintede a verificaacurateteainformatiilorsumerieni-lor, sa revedem istoria cuno~tintelor noastre despre sistemul so-lar in care triiim. .

. ~tim astiizi ca dincolo de gigantii Jupiter ~i Saturn - la .distante nesemnificative in termenii universului, darimens~pentru noi ~ se mai giisesc alte doua planete importante (Ura-nus ~i'Neptun) ~i 0 a treia, mai mica, Pluto, care toate apartinsistemului nostru solar. Darastfel de cunostinte sunt relativ re~cent~. Uranus a fost descoperit 10 1781. DoPa ~e a fost observatmai bine de cincizeci de ani s-a ajuns 13,concluzia ca orbita luisufera influenta unei aIte nlanete. Ghitiati tiP.r.~Ir.nlpm<>tp~<>t;_

ce, pJaneta respectiva- numitii Nepturi ~ a fost descoperitii in1846. Apoi, spre s~itul secolului al nouiisprezecelea, a deve-nit clar ca ~i.Neptun era inf1uentat de un alt camp gravitationalneideniificat. Mai era oare inca 0 planetii in sistemul nostru so-lar? Misterul a fost rezolvat in 1930, cand a fost descoperit ~iobservat Pluto.

Pana in 1780 oamenii au crezut ca existii doar ~pte cor-puri cere~ti: Soarele, Luna, Mercur, Venus, Marte, Jupiter ~i

A Douasprezecea Planeta 191.'

Saturn. Pamantul nu era considerat 0 planeta, deoarece se cre-dea ca celelaltecorpuri cere~ti se invartin jurullui - cel maiimportant corp ceresc creat de Dumnezeu, purtand pe el ceamai importantiicreatie a Domnului, omul.

Manualele noastre ~colare it crediteaza pe Copernic cafiind cel care a descoperit ca Pamantul nu este decat 0 planetain cadrul unui sistem heliocentric (avand Soarele in centrul'sau). Temandu-sede reactia bisericii la contestarea rolului cen-tral al Pamantului, Cope'rnic a :facut cunoscute descoperirilesale (De revolutionibusorbium coelestium) doar pe patul mor-tii, in 1543. .

A fost imboldit sa reexamineze teoriile .astronomice alevremii sale, mai ales din necesitatile navigatiei ~i datoritadescoperirii de catre Columb ~iMag(;:lana faptului'ca Pamantul

. nu este plat, ci rotund. Copernic se baza pe calcule matematice~i pe vechile insemnari ale anticilor. Unul din putinii oameni aibisericiicare I-a sustinut, cardinalul Schonberg,' i-a scris in1536: "Am aflat ca ai studiat nu numai doctrine Ie matematice

antice, dar ca ai descoperit 0 noua teorie... dupa care Pamanttils-ar mi~ca~iSoareleeste'cel care ocupa locul central..' .

Conceptele din vremea aceea proveneau in mare parte dela romani ~i gred, care considerau. Pamantul plat, deasupra luiaflandu-se bolia cereasca, de care erau fixate stelele. L~nga ste-le fixate pe. bolta cereasca, planetele (cuvantul provine de la ter-

menu I grecesc pentru ,,ratiicitor") se invarteau in jurul Paman-tului. Erau ded ~apte corpuri cere~ti, de unde ~i numiirul zilelorsaptiimanii ~i numele lor: luni (Luna), marti (Marte),'miercuri(Mercur), joi (Jupiter), vineri (VenusNenera), sambata (Saturn)duminicii (Soarelet (Fill. 90) .

Aceste notiuni astronomice se datorau lui Ptolemeu, unastronom din Alexandria, Egipt, in secolul d6i d.Ch. Conclu-ziile sale erau ca Soarele, Luna ~ialte cinci planete se invarteauin jm-ulPamantului.Astronomia ptolemeica a dominat intreaga~tiintapaoa cand, peste 1300 de ani, Copernic a ~ezat Soarelein locullui firesc, in centru. . .

Dad unii I-au considerat pe Copernic "tatal astrono-miei", altii au considerat ca cl este doar un cercetiitor care a re-

192 ZECHARIA SITCHIN"-

BOLTA CEREAScA

Fig. 90

descoperit ni~te idei mi:livechi. El s-a aplecat asupra lucrarilorunor astronomi greci de dinainte de Ptolemeu, cum ar fi Hipar-cus ~i Aristahos din Samos. Ultimul sugerase inca din secolultrei i.Ch. di mi~carea corpurilor cere~ti s-ar explica mai binedaca Soarele ar fi pus in centru. Oe fapt, astronomij greci audat, cu doua mii de ani inainte de Copemic, ordinea corecta aplanetelor incepand de la Soare, prio asta implicandu-se ca ei ifconsiderau centrul sistemului.

Conceptul heliocentric a fost numai redescoperit de Co-pcmic ~i este interesant ca astronomii ~tiau mai multe in anul500 i.Ch. decat in 500 d.Ch. sau 1500.

fntr-adevar, istoricii nu reu~esc sa explice cum grecii, ~iapoi romanii, credeau ca Pamantul este plat, ~ezat pe ni~t~ apem1a~inoase, sub care se afla Hadesul (Iadul), cand exista do-vezi care sustin ca vechii astronomi greci credeau contmriuJ.

~~~rr-u_u, .. ..~;. U1 ;)~"VJUJ eU uuuea I.cn. 10 ASIa

Mica,discutadespre"d«plasareasemnelorechinoctiului~isolsti-1iului", fenomen nurnit astazi precesia echinoctiilor. Oar feno-menul.nu poate fi.discutat decat in termenii unei "astronomiisferice", cum ca Pamantul este inconjurat de celelalte planeteca 0 sfera in interiorulunui universsferic.

Oeci cuno~teaoare Hipparcusfaptul ca Pamantul este unglob ~i ~i-a mcut calculele in termeniiunei astronomii sferice?

A Douisprez~ea Planeti 193

La fel de importanm este ~i 0 aim problema. Fenomenul de pre-cesie nu poate fi observat dedit legaod sosirea primaverii de po-zitia Soarebii (fata de Parnant) intr-o anume constelape zodia-cala. .Oar trecerea dintr-o casa zodiacala in alta se face 0 dam la

2160 de ani. Cu siguranta ca Hiparcus nn a putut triii alit demult Pentru a face 0 astfel de observape. De unde l1i-a obtinutatunci infurmatiile?

Eudoxiu din Cnid, un alt matematician l1iastronom grec,care a trait in Asia Mica, cu doua .secole inainte de Hipparcus, adesenat 0 sfera celesta, 0 copie a acesteia fiind instaIam la Roma,ca 0 statuie a lui Atlas, cel care sustine lumea. DeSenelede pesfera reprezinta semnele zodiacale. Oar, daca Eudoxin conside-ra Pamantul ca 0 sfem, unde se afla el in relape cu cernl? Con-sidera.el ca globul celest sta pe un Parnant plat - 0 reprezeotarefowe stangace - sau conside~ ca Parnantul era 0 sfera, in inte-riorul sferei cere~ti? (Fig. 91)

Opera lui Eudoxiu, ale carei originale s-au pierdut, aajuns pana la ooi datorita poemelor lui Aratus, care a "tradus"

Fig.91

194ZECHARIA SrrCHIN

intr-un limbaj poetic descoperirile astronomului. in acest poem,(care trebuie sa-i fi fost cunoscut Sfiintului Apostol Pavel, deoa-re~e il citeaza deseori) constelatiile sunt descrise cu foarte mul.te detalii, dar gruparea ~i numele lor sunt atribuite unor astro-nomi din vremuri mai vechi. "Ni~te oameni de demult, un numeau gandit ~i-au pus, ~i cea .mai potrivita forma Ie-au gasit."

Cine erau ace~ti "oameni' de demult" carora Eudoxiu Ie

atribuie patemitatea descoperirii constelatiilor? Bazati pe uneleindicii din poem, astronomii cred ca versurile grece~ti descriucerul a~a curti s-ar fi putut observa el in Mesopotamia in jurulanului 2200 i.Ch.

Faptul ca atilt el cat ~i Hipparcus erau din Asia Mica sug-ereaza ideea ca ei au luat aceste cunostinte de la hititi. Poatechiar au vizitat capitala hitita ~iau v~zui procesiune~ divinacioplita in piatra; caci acolo, printre zeii care participa la proce-siime se afla ~i doi oameni-taur care sustin un glob - 0 imaginecare s-ar putea foarte bine sa-I fi inspirat pe Eudoxiu sa-Isculpteze pe Atlas tinand pe umerii sai globul ce1est. (Fig. 92)

.'~ ~;rb \~~U,~ -4Fig.92

Sa fi fost oare astronomii greci din vechiIfiemai infor-mati ca predecesoriilor deoarece au avut acces la sursele meso-potamiene? .

De fapt, Hipparcus confirma ca studiile sale se bazeaza, pe cuno1itinteJe acumulate de milenii. HI ii nomp.np'"tp. f'<>mpn_

ton al sal pe astronomii "din Erec, Borsippa ~i Babilon".Geminus din Rhodos afirma ca "cei din Caldeea" (babilonienii)sunt cei care au descoperitprimii mi~careaexacta a Lunii. Isto-ricul Diodor Sit:ulus,sec. 1i.Ch., confirmaexactitateaanrmatii-lor astronomilor mesopotamieni; el spune: Caldeenii au numitplanetele... in centrul sistemului lor era Soarele, cea mai marelumina, planetelefiindodraslele sale, retlectilndlumina lui, ast-fel stralucind~ieie."

.........--

.,'


,\

Deci, sursa recunoscuta a astronomilor greci este Cal-deea; invariabil, ace~ti caldeeni posedau cuno~tinte mult maiavansate ~imai precise decat cei care i-au urmat. Timp de gene-ratii, in intreg Orientul Antic, numele de caldeean a fost sino-nim cu cel de "cititor in stele" sau de astronom.

Lui Avraam,care venise din "Dr in Caldeea", Dumnezeui-a spus sa priveasca la stele, cand vorbeau despre viitorul evre-ilor. Vechiul Testament este piin de informatii astronomice. 10-sif ~i fratii saise comparau cu douasprezece corpuri cere~ti, iarpatriarhul lacov ~i.a binecuvantat copiii asemanandu-i cu celedouasprezece constelatii zodiacale. Psalmii ~i Cartea lui lov serefera deseori la fenomenecere~ti, la cele douasprezece conste-.latii ~i la alte grupuri cere~ti (cum ar fi de pilda Pleiadele). Cu-no~tinteledespre zodiac:,impartirea ~tiintificaa cerurilor ~i alteinfor~tii astronomice faceau parte din viata curenta din Onen-tulAntic, eu mult inaintede cuno~tintelegrecilor.

Rolul astronomiei in viata mesopotamienilor era unulinsemnat, caci numai descoperirilearheologice au scos la iveaHimii de tablite de lut, inscriptii, sigilii cilindrice, basoreliefuri,desene, liste de corpuri cere~ti, prevestiri, calendare, tabele cucalcule matematicedespte rasaritul ~iapusul Soarelui ~ial altorcorpuri cere~ti,previzi\1nialeeclipselor.

. Multe din acestetexte erau de fapt mai mult de 'naturaastrologica, decat astronomica. Cerul ~imi~carilecpwurilor ce-re~ti pareau a fi principala preocupare a regilor, preotilQr ~i aoamenilor in general; scopul citirii in stele.parea a fi sa desco-pere in cer un raspuns pentru cum vor merge lucrurile pe Pa-mant: razboi, pace, abundentii,foamete. '

Compariind~ianaliziindsute.de texte din primul mileniu~ .. - -- _.

-'

"'."'-'.&&., ".-. .&.&& 1''''_&&, .loa... ,,.'" ...'-""t-'Vl , vI.' IF.lWO''''.'''''''''' """U a",-

trologersof Ninivehand Babylon,(Scrierilemagicienilor~iastro-logilor din Ninive ~i Babilon)a descoperit ca ace~ti cititori instele erau preocupati de viitorul tinutului, al oamenilor ~i al re-gilor acestuia, dintr-unpunct de vedere national, ~inu unul in-dividual (ca in "astrologia" actuala):

.


Cand Luna la vremea sorocita sa fie pe cer, nu seva vedea, .

Du~manii atunci, cu cai ~i cu arme, un mare ora~vor ataca. .

Cand drumul unei comete ~i-al Soarelui se vor in-talni,

Recoltele vor fi putine, ~i mari razmerit~-or fi.Cand Jupiter ~i Venus aHiturea or sta,Ale preotilor rugaciuni, zeii Ie vorasculta.Can~ S~r&Jlt'cJld>.UDii,~eJ, hJcva lua, .atunci regele P.t:tronul tiirii, netulburat, va sta.

;.

Dar chiar ~i aceasta astrologie avea nevoie de cuno~tintesolide de astronomie, tara de care nu se puteau face previziu-.nile. Mesopotamienii, posedand aceste informatii,. mceau dis-tinctie intre stelele "fixate" ~i planetele care ,,hoinareau j>ecer"~i ~tiau ca Luna ~i Soarele nu erau nici stele "fixate" nid plane-teobi~nuite. Erau familiarizap cu cometele, meteoritii ~i alte fe-nomene cere~ti ~i puteau sa calculeze relatiile dintre mi~carileSo¥elui, Lunii, Paman.tillui ~i eclipse. Urmareau mi~dirile cor-purilor cere~ti ~i Ie legau de orbita Pamantului ~i rotatia acestu-ia in cadrul sistemului solar, masurand rasariturile ~i apusurilestele lor ~i planetelor pe cerul Pamantului, in relatie cu Soarele.

Pentru a urmari mi~ciirile corpurilor cere~ti ~i pozitia lorrehitiva fata de Pamant sau intre ele, babilonienii ~i asirienii in-tocmeau efemeride foarte precise. Acestea eiau tabele care in-registrau ~i prevedeau pozitia viitoare a corpurilor cere~ti. Pro-fesorul George Sarton in Chaldean Astronomy of the Last ThreeCenturies B.C., (Astronomia Caldeeana din ultimele trei secole:::~~.~-r-.. _: u ...u... ~J"'4LUJRi PUJl uuua melOae: una

Iriai noua din Babilon ~i una mai veche din Uruk. Descoperireauluitoare pe care a mcut-o el a fost ca cea veche era mult maisofisticata .~i mai corecta decat cea noua. El explica aceasta si-tuatie surprinzatoare prin faptul ca nopunile astronomice gre-~ite ale grecilor se datoreaza unei filosofii diferite care explicalumea in termeni geometrici, in timp ce caldeenii se bazau peformulele ~itradipile sumeriene. '"

'.,

A Douiisprezeeea Pllinetii 197

Dezgroparea urmelor lasate de civilizatia mesopotamianaa condus la concluzili ca ~i in domeniul astronomiei, la fel ca inmulte altele, riidacinile cl1no~tintelor noastre se. afla. tot in Me-sopotamia. ~i in acest domeniu noi doar continuam mo~tenireasumerianii.

Concluziile luLSarton, au fost intatite ~i de un studiufoarte bine documentat al profesorului O. Neugebauer, Astrono-mical Cuneiform Texts, (Textele cuneiforme astronom,ice), carea fost uimitsa descopereca efemeridele,foarteprecise, nu se .

bazau pe observapile astronomilor babilonieni care Ie prega-teau, ci ele erau calculate pe baza unor "formule matematicefixe... care emu date ~i.care nu puteau fi modificate" de ni~t~astronomi care Ie utilizau. .

Aceasta utilizare mecanidi a "formulelor matematice" Serealiza cu ajutorul unor "texte procedurale" care insoteau efe~meridele si care dadeau "regulile de calculare a efemeridelorpas cu pa~" in conformitate cu "unele teorii matematice foartestricte". Neugebauer ajunge la concluzia ca astronomii babilo-nieni nu cuno~teauaceste tt~oriipe care se bazau calculele lorm~tematice. Mai admite ca "fundatia empirica.~i teoretica" aacestorcalcule foarte precise scapa~i savantilor de azi. Totu~i,

. el este convinsca teoriile astronomice antice "trebuie sa fi exis-tat, deoarece este imposibil sa dezvolti un asemenea sistem decalcul atat de complicat, mra un plan foarte elaborat". . .

Profesorul Alfred Jeremias, in Handbuch der Altorienta-lischen Geistkultur (Tratat despre cultura Orientului Antic)ajunge la concluzia ca astronomii mesopotamieni erau la curentcu fenomenul de riu~care retrogradi, aparent eratica ~i ~erpuitaa traiectoriei olanetelor. a.liacum snnt e1e vii711tede ne Piim:'intdeoarece acesta se mi~di fie mai repede fie mai incet, in jurulSoarelui, fata de celelalte planete. Semnificatia acestor cu'"no~tinte rezidi nu in faptul ca mi~carea retrogradi este un feno-men legat de orbitele celofIalte planete in jurul Soarelui, ci infaptul ca pentru a ajunge la aceste concluzii este nevoie de foar-te mult timp de observare.

Unde fuseserii dezvoltate aceste teorii ~i unde fusesera

mcute aceste observatii mra de care aceste teorii nu ar fi putut fi

"---

198ZECHARIASITaliN

dezvoltate? Neugebauer a adtat ca textele de procedura contintermeni a caror origine ~i sens sunt necunoscute. Deci, cineva,inaintea babilonienilor, poseda cuno~tinte astronomice ~i mate-matice net superioare culturilor ulterioare babiloniene, asiriene,egiptene,grece~ti~iromane. .

Caldeenii ~i asirienii s-aupreocupat in mod deosebit dealcatuirea unui calendar cat mai coreet. Ca.~i calendarul evre- .iesc de as18zi, era un calendar solarllunar, coreland (interca-land) anul soiar de 365 de zile cu 0 luna de 30 de zile. Daca un

calendar era important pentru economie~i alte activitati obi~-nuite, corectitudinea acestuia era importan18 pentru astabili cu

. exactitate inceperea unui nou an ~i dateIe altor sarbatori .dedi-cate celebrarii zeilor.

Pentru a masura ~i corela intre ele complicatele mi~cariale Soarelui, Pamantului, Lunii ~i ale celorlalte planete, preotiiastronomi mesopotamieni utiljzau 0 teorie astronomica com-

plexa. Pamantul era considerat 0 sfera cu un ecuator ~i doi poli;cerul era ~i el 0 sfed, 18ia18de un ecuator imaginar, avand doipolio Mersul celorlalte planete era corelat cu proiectia orbiteiPamarttului. Mesopotamienii utilizau ~i termenii de echinocfiu(punctu~ in care Soarele, in mi~carea sa anualaaparen18,ajungela ecuator) ~i solstitiu (punctul in care Soareleajunge la cea maimare declinatie' in nord sau in sud). Toate aceste concepteau .

ramasneschimbate$ias18zi... '.'

Oar nu bilbilonienii sau asirienii au inventat calendarulsau metodele de calculare a acestuia. Calendarullor, la fel ca alnostru, era bazat pe cel din Sumer. Acolo, oamenii de ~tiinta audescoperit un' calendar, ce inca mai era folosit, care s18la bazatuturor calendarelor. Cel care a fost loat drept model era cel uti-li""" 14 1'IPPU1, Ul~UI IW nnllJ.

Sumerienii considerau cii noul an incepe exact atuncicand Soarele ajunge la echinoctiul de primiivara. ProfesorulLangdom, in cartea sa Tablets from the Archives of Drehem(Tiiblifele din arhiva de la Drehem), a descoperit intr-o inscrip-tie a lui Dungi, un rege din Or de pe la 2400 i.Ch., ca acest ca-iendarde la Nippur seleeta anumite corpuri cere~ti ale ciiror po-zitii relative fatii de Soare permitea cu exactitate calcularea

-,.-

~

,.;

A DouasprezeceaPlaneti 199

;'-1\

, .'.

inceperii noului an. J\cesta fusese tacut cu aproape 2000 de ani.inaintede epoca lui Dungi, adica, in.jurullui 4400 i..Chi!"l!!r

.Sa fie oareadevarat ca spmerlenii, tara apdseda insttu-mentelc actuale, ar fi posedilt totu~icuno~tintele matetnatice ~iastronomicenecesare unei astronomii ~igeometrii sferice? Con-forminscriptiilorlor,separeca da. .

Sumerienii aveau un terme.n- DUB ~ care insemna (inastronomie) "circumferinta lumii" de 3600, in relatie cu carevorbeau despre "curbura" sau arcul cerului. Pentru calculele lormatematice ~i astronomice ei desenau AN.UR - 0 linie a ori-zontului imaginara, cu ajutorul careia puteau.calcula apusurile~iriisariturile corpurilor cere~ti. Perpendicular pe ea, ei ridicauo linie imaginara numita NUBUSAR.DA; pe aceasta linie cal-culau zenitul, pe care it numeau AN.PA. Ei trasau ni~te linii,meridianele de astiizi, ~i Ie numeau "brazdele gradate"; para-lelele erau numite "liniile de mijloc ale cerului":Paralela solsti-tiului de vara, de exemplu, se numea AN.BIL ("punctul de focal cerului"). . .

OpereIe de artiiacadiene, liorite, hitite ~iale altor popoa-re din Orientul Antic; .fiinddoar traduceri sau variante ale celorsumeriene, su'ntpline cu'termeni referitori la corpurile cere~tisau fenomene astronomice imprumutati din sumeriana. De-seori, savantii babilonieriisau asirieni, care intocmeau liste alecorpurilor cere~ti sau taceau calcule astronomice, notau alaturitermenii originali din sumeriana. Cele 25.000 de texte astro-nomice care se spune ca ar fi fost in biblioteca din Ninive a luiAsurbanipal, contineau deseori referiri Iii originile lor sume-nene.

. u sene astronomIca ImpOnanIa, pe care DaD110menn0numeau ,,zilele Domnului"a fost copia18,declara scribii, de.peo 18blitasumerianiiscrisa in vremea lui Sargon diil Acad - inmileniui trei i.Ch. 0 tablita datata din vremea celei de-a treia. '

dinastiidinUr ...::tot in mileniultrei - descrie0 seriede corpuricere~ti,alat de elar, incatastronomii de astazi nu auavut nici 0problema in a identificain ea 0 clilSlficarea constelatiilor, prin-tre. care, in' partea nordica, Ursa Mare, Lira, Lebada~i Orion,

~.~---


Hidra IiiCentaur in sud. lar in centro fiind bine cunoscuteleconstelatii zodiacale. ,

In' Mesopotamia, ta~ele ptronomiei Iii astrologiei eraupastrate de catre preopi-astronomi.Nu este deci prea surprinza-tor ci cei care au readus la lumina cun0!ltinteleuitate ale cal-deenilor au fost trei preop iezuiti: Joseph Epping, Johan Strass-man IiiFranz X. Kugler.Kugler, in Sternkunde und Sterndienstin Babel (ArIa IiiMe!]tellUgurilein Babilon), analizeaza,desci-fteazi Iii explica numeroase texte. Intr-un caz, "intorcand in-vers", matematic vorbind, cerurile, el a descoperit ca un grupde treizeei !litrei de corpuri cere!ltide pe cerul,Babilonuluidepe la 1800 tCh. erau descriSt?inconformitate cu gruparea lorde astizi! '

, Dopa indelungi discutii pentru a decide care anume suntgrupuri Iii care subgrupuri, comunitatea astronomica s-a decissa imparti cerul, ~a cum este el vizut d~ pe Parnant, in trei'regiuni: nonHea,centrala Iiisudica; iar st~Jeledin fiecareau fostgrupate in 88 de constelatii! Dopa cum s:a descoperit ulterior,nu era nimic nou in aceasti impirtire, caci sumerienii au fostprimii care au impirtit cerul in trei parti sau "cai" - calea denord fiind cea'3 lui Enlil, cea sudica a lui Ea, iar cea centralaera "calea lui Anu" - Iiiau aconlat acestora diferite constelatii.Actuala 'repartizarea benzii centrale, care cuprinde cele doua-sprezeee constelapi zodiacale, corespunde cu exactitate "Caiilui Anu", in care sumerienii grupau stelele in douasprezece"caseu. .

in Antichitate, ca Iiiastizi de altfel, fenomenulera legatde conceptul de zodiac. Marele cerc din jurul Pamantului eraimpirtit in douisprezece pacti, e~ale intre ele. de cate trei7.eciUt; gram;. .,lelele vazute 10llecare dui aceste segmentesau"case", erau grupate intr-o constelatie, botezata dupa forma pccarepirea sa 0 aiOOgrupulastfelformal ,

Deoarece aceste constelatii !lisubdiviziunilelor, !lichiar.unele stele singure, au ajuns la noi cu nume !lidescrieri gee-ce!lti,multi vreme grecii au fost considerapdescoperitorii lor.Dar, se pare ci vechii astronomi geeciau adoptat pur !lisimpluin limba !limitologia lor 0 astronomiegata mcuii de sumerieni.


Am aratat mai devreme de unde proveneau cuno~tintele luiHipparcus !li ale lui Eudoxiu. Chiar IiiThales, primul astronomgree mai important, despre care se spune ca a prezis eclipsa to-:tala de Soare din 28 mai 585 tCh. ce a oprit rizboiul,dintre Ly-

,dyeni ~i Mezi, recuno~te ca sursa cuno~telor era mesopota-miana, anume sumeriana.

Numele de ,,zodiac" vine de la grecescul zodiakos kyklos

("cereul animalelot'), deoarece dispunerea stelelor era asema-nati \mor animale. Oar, de fapt, aceste forme imagiDare Iii nu-mele lor'veneau de la sumerieni, care numeau aceste douaspre-zece constelatii UL.HE ("ciurda lucitoare"): ~

.1. GU.AN.NA. ("taurul ceresc"), Taur.2. MA~.TAB.BA ("gemeni"), Gemeni.3. DUB ("cle!]ti"), Rac, Cancer.4. UR.GULA ("Ieu"), Leu. '

5. AB.SIN ("cea al cirui tati este Sin"), Fecioara.6. ZI.BAAN.NA (,,soarta cereasca"), Balanti.7. GIR TAB ("care zgane Iiitaie"), Scorpion.8. PABIL (,,aparitorul"), Sagetitor.9. SUHUR.MA~. ("t8p-pe!]te"), Capricorn.10. GU ("staplinul apelor"), V'arsitorII. SIM.MAR. ("peliti"), Pe!]ti.12. KU.MAL ("cel care locuiC!]teve camp"), Berbec.

Reprezentarea picturala a semnelor zodiacului s-a pastratpractic neschimbati de la sumerieni. (Fig. 93) , '

, Pana'la introducerea telescopului, astronomii acceptau;£1 " III; Ptnlp.mp.1I nntrivit dreia in emi!;fera nordicii s-ar atla

doar nouasprezececonstelatii. Clasificarea curenti, acceptati in1925, recuno~teadouizeci ~i opt de constelatii, in ceea ce su-merienii numeau "Calea lui Enlil". N-ar mai trebui sa flm sur-prin~i ca acelitia, spre deosebire de Ptolemeu, identificasera,,grupaseri, botezaseri toate constelapile din emisfera nordica!

Dintre constelatiile din "Calea lui Eolil, douasprezeceerau considerate a fi ale lui Enlil - corespunzand celor doua-sprezece constelatii ale lui Anu. La fel, in emisfera sudica, .erciU

202ZECHARIA SIJ'CHIN

..

GIR.TABScorpion AB.SIN

Fecioara

SUHUR.MA$Capricorn

Fig.93 "

iri~irate douasprezece constelatii, nu ca existand pe cer, ci ca fl-ind ale lui Ea. Alaturi de aceste constelatii, mai erau trecute ~ialtele, ce-i drept nu atat de multe cate se cunosc in prezent.

, Calea lui .Ea a pus serioase probleme celor care s-au in-hamat la dificila incercare de a deduce'cuno~tintele astropomiceale anticilor, nu numai in termenii' cuno~tintelor astronomice deastazi, ci ~i pe baza feluluL cum arata cerul in vremea aceea.Cercetand cerul din emisfera sudica; astronomii din Dr sauBabilon nu puteau observa decat jumatate din acesta; restulflind sub linia orizontului. Cu toate acestea. daca sunt cor~r.tJUCHlUu;au:,unele consteJatll dm "Calea lui Ea" sunt mult sob

linia orizontului. Dar nu aceasta este marea problema: daca, a~acum presupun cercetiitorii, mesopotamienii ctedeau (a~a cum 0vor face ulterior ~i grecii) ca Pamantul este Q masa de pamantuscat ce stii pe 0 lume "de jos" haotica ~i intunecatii - un discplat peste care se arcuie~te cerul in semicerc - atunci n-ar fi .tre-buit nici macar sa existe 0 emisfera sudica, daramite constela-tiile care nici flUse puteau vedea!

"~.

.';


Restran!fide prezumptia ca mesopotamienii erau adeppiideii ca Pamantul este plat, istoricii modemi nu au luat in sea-ma textele sumerienedespr~ emisferele nordica sau sudica. To-tu~i, dovezile indica faptul ca cele trei..,cai" sumerieneinclu-deauintregcerulunuiPimantrotund,nuplat. ., tn. 1900,T.G.Pinchess-aprezentatin fataSocietitii Re-gale'pentru Studii Asiatice anuntiindca a reu~it sa reconstituieun astrolab mesopotamian.Acesta era un disc impaqit in doua-sprezece segmente ~iin trei cercuri concentrice, rezultind astfeltreizeci ~i ~ase de pozitii. tntreaga alcatuire, avea infiiti~areaunei rozete cu douasprezece"petale", fiecare aviind inscrisa pe

, ea numele unei luni. Pinches le-a notat cu ciue romane, de la Ila XII, incepiindcu Nisannu, prima luna.a calendarului sume-rian. (Fig. 94)

I

..Fig. 94 .

204ZECHARIASITCHIN

Fiecare dintre cele treizeci ~i ~ase de pozitii avea in~crisain ea un nUme, sub care se afla uncerc, semnificand ca estevorba despre un corp ceresc. Cum numele sunt intlilnite in mul-

te texte sau."liste ale corpurilor cere~ti", este cIar ca. ele repre-zinta nume de constelatii, stele sau planete.

Fiecare din cele treizeci ~i ~ase de segmente mai aveainscris dedesubtul numelui ~i un numar. In inelul central, nume-rele sunt de l~ treizeci.Ia ~aizeci; in inelul de la inijloc, numere-Ie sunt de la 60 (scris ca ,,1") la 120 (,,2" in sistemul sexagesi-mal- 2x60 = 120) ~i in ultimul inel, de la 120 1a.240. Ce repre-zentau aceste numere? .'

La aproape cincizeci de ani dupa prezentarea lui Pinches,astronomul ~i a~iriologul O. Neugebauer afirma in cartea sa AHistory of Ancient Astronomy: Problems and Methods, (0 isto-rie a astronomiei antice: probleme ~i metode): "Intregul textconstituie un fel de harm cereasca schematica.. ,', in fiecare dinaceste treizeci si sase de casute avem numele unei constelatii sit I ., , ,

un nume a carui semnificatie nu este inca foarte cIata," Uncunoscut specialist in domeniu, B.L Vander Waerden, in car:-tea sa BabylonianAstronomy: The Thirtysixstars, (Astronomiababiloniana:cele treizeci ~i ~asede stele) observand ca aceste,numere cresc ~i descresc dupa un anumit ritm, sugereaza ca..numereles-arputea sa aiM cevade-a facecu durata zilei".

' Problema poate fi rezolvata, credem noi, numai daca serenunta. la ideea ca' mesopotamienii considerau ca. Pamantuleste plat, ~i se recunoa~teca. ei aveaucuno~tinte astronomice la'fel de bune ca ale noastre - nu Wntru ca ei ar fi avot instru-mente mai bune, ci fiinddi sursa informatiilor lor erau nefilimii.

Credem ca. numerele acestea reprezinta I!l'adele arcnJni"~1~:i"',avanu ca punct ae plecare Polul Nord, ~i ca astrolabulera de fapt 0 planisfera, adica reprezentarea unei sfere pe 0 su-prafatii plana., ' '.

In timp ce numerele cresc sau d~scresc, cele' aflate insegmente opuse fata. de "CaIea lui Enlil" (cum ar fi Nisannu _50, T~ritu - 40) adunate, dau 90; toate cele din calea lui Anudau 180; cele din calea lui Ea dau 360 (ca de pildii Nisannu _200, T~ritu - 160),Aceste cifte sunt prea familiareca sa poata

JI'

A Doui'isprezeeeaPlaneti'i 205

fi confundate-de cineva; ele reprezinta segniente ale unei, cir-cumferinte sferice complete: un sfert, 90 de grade, 0 jumatate,180, sau circumferinta,totala.360.

, Numerele date pentru Calea lui Bnlil sunt astfel' aleseincat sa indiceca aceasta se intinde de la 60 ,grade de la PolulNord, invecinandu-secu zona lui Anu, care se intinde ~i la sud~i la nord de ecuator, pana la 30 de grade.:Apoi, in sod esteCalea lui Bnlil - zona terestra ~i cereasca ,aflatii intre 30 degrade de la ecuator ~iPolul Sud. (Fig. 95) ,

11io Q~ !;;IO..n rolo"th

A. Calea lui Anu, ZOnacereasciia Soarelui, planetelor ~i con-stelatiilorzodiacale. '

B. Calea lui Enlil, partea de nord a cerului.C. Calea lui Ea, partea de sud a cerului.

,Numerele din calea lui Ea insumeaza. 180 de grade inAdarru (februarie/martie)~iUlulu (augustlseptembrie).Singurulpunct care se afla la 180 de grade de Polul Nord, indiferent dac.a.


porne~tl spre sud prin est sa~ prin vest, este Polul Sud. Acestlucru este adevarat, insa numai dacii este vorba despre 0 sfem. .

Precesia este un fenomen cauzat de inclinarea axei Pa-

mantului, care face ca Polul Nord ~i Polul Sud sa descrie uncerc. rntarziere~ aparenta a Pamantului fata de celelalte conste-latii este de circa cincizeci de secunde pe an la 0 rotatie sau ungrad la ~ptezeci ~i doi de ani. Rotatia completa - timpul nece-sar Polului Nord sa ajunga in acela~i punct - care dureaza deci25.920 de ani (72x360) este numita de astronomi Anul celMare sau Anul Platonician (deoarece, se pare, ~i Platon cerceta-se fenomenul).

Calcularea exacta a rasaritului ~i apusului stelelor ~i aechinoctiului de primiivam (care marca inceperea unui nou an)erau legate de constelatia zodiacala in care acestea apareau.Datorita precesiei, echinoctiul ~i alte fenomene astronqmiceerau decalate de la an la an, iar la fiecare 2160 de ani erau deca-late intr-o alta casa zodiacala. Astronomii de astazi continua sa

utilizeze "punctul zero" ("primul punct din zodia Berbecului"),care marca. echinoctiul de primiivara pe la. 900 i.Ch., dar acestpunct a ajuns acum in zodia Pe~tilor. In anul 2100, echinoctiulde primavara va avea loc in zodia Varsatorului. (Fig. 96)

UOOaD_~ I_Ie

.,.

--r"I~I.t ..,,~. ~.,.

... ~., .'fI, ~""- .~ 7'.. '"

...J\ Echinoctiul ~

It .:l I detoamnA. ..,... '\

I f-- ~~~~~. ~~/t'- ... ~. -. .

\ ~ Solstqiul Solstiliul'1- /'"

de iamA . de VarD i'

,. .. Echinoqiul \.i0....."'fof! J dejrimAvarA,,;c_

.,-~ ,.. ., .,..~ II.--!-.I..~. .:;"r . .-Fig.96 . ... Ie "..


Datorita faptului ca trecerea dintr-o casa zodiacala in alta. are loc 0 data la 2100 de ani, istoricii s-au intrebat cum ~i de

unde a putut afla Hipparcus de aoest fenomen in mileniul aldoilea i.Ch. Este clar acumca sursa lui era sumeriana. Desco-peririle profesorului Langdon dezvaluie faptul ca. un calendardin Nippur, realizat in jurul anului 4400 i.Ch., in Epoca Tau-'rului, demonstreaza ca cei care I-au intocmit cuno~teau atatfenomenul de precesie.cat ~i faptul ca in urmii cu 2160 de aniavuseselQc 0 schimbare a casei zodiacale. Profesorul Jeremias,care a corelat textele astronomice sumerine cu cele hitite, adescoperit ca vechile tablite.inregistreaza trecerea din casa zo-diacala a Tauruluiin cea a Blrbecului, iar astronomii mesopota-mieni prevazusera~itrecerea din Berbec in Pe~ti.

Subscriind la ace:jte concluzii, profesorul Willy Hartnerarata in cartea sa The Earliest History of the Constelations inNear East (Cea mai veche istorie a constelatiilor scrisa in Ori-entul Antic) ca sumerienii au lasat 0 multime de descrieri pic-turale ale acestor fenomene astronomice. Cand echinoctiul deprimavara era in zodia Taurului, solstitiul de'vam era in zodiaLeului. Hartner atrage atentia asupra des-intalnitului motiv alluptei dintre leu ~i taur care apare in desenele vechi sumeriene,~i sugereaza ca acest motiv reprezinta pozitiile-cheie ale con-stelatiilor Taurului ~i Leului a~ cum ar aparea ele unui obser-valor aflat in jurul paralelei .de treizeci de grade (ora!?ulUr, deexemplu)cam pe la 4000 LCh.(Fig. 97).

v .

Fig.97

207#>

208ZECHARIA SITCHIN

Multi cercetitori considera rolui important acordat con-stelatiei Taundui nu numai 0 dovada a vechimii zodiacului _datanddin jund anului4000 i.Ch.-, dar ~ 0 dovada a datei lacare a luat ~re, atat de bruse, civilizatia sumeriana.Profeso-rul Jeremias prezinta in cartea sa The Old Testament-in theLight of the Ancient East, (Vechiul Testament in lumina textelor -

din Orientul Antic) dovezi care demonstreaza ca "punctuizero", atat zodiacal, cat si cronologic, it ieprezinta momentultrecerii din casa zodiacal~a Gemenilor in Ceaa 1'aurului;dinaceasta ~i din alte informatii, a ajuns la concIuzia ca zodiaculfusese ~lizat in Epoca Gemenilor - adica, inainte de na~ereacivilizatiei sumeriene. 0 tablita .sumeriana aflata in MuzeufOra~ului Berlin (VAT.7847) incepe lista zodiacaHicu zodiaLeului - ceea ce ne duce inapoi in jvrul anului 11.000 i.Ch.,cind omul de-abia incepusesa are pamantul.

Profesond H.V. Hilprecht, in cartea sa The BabylonianExpedition of the Universityof Pennsylvania (Expedi~a in Ba-bilon a Univel1litatiiPennsylvania), mergechiar mai departe.Studiind mii de tablitepline de calcule ~i.tabelematematice,elajunge la concIuzia-ca "toate tablitele cu inmultiri ~i impaqiridinbibliotecile templelor din Nippur ~i Sippar, precum ~i dinbiblioteca lui Asurbanipal [din NiniveJ sunt bazate pe nwnwl12.960.000".Analizind acest mimar ~i semniJicatialui, el con-sidera ca nu poatefilegat decat de fenomenul de precesie, ~icasumerienii ~atJ despreMarele An de 25.920 de ani. -

Sunt intr-adevarni~ cuno~nte astronomice de 0 ului-toare complexifate pentru acele vremuri.

.A~a cum este evident ca sumerienii nu aveau cum saajunga singuri Iii astfel de cuno~tinte, tot la fel de cIar este si ca.. ...--'-"- ~.u ..""" "UUUi)UU~ IC CHIU munle.. . ,

Ateasta este valabil nu numai pentru metodele astrono-mice sofisticate pe care Ie utilizau - cine oare din OrientulAntic avea nevoie sa calculeze ecuatorul ceresc, de exemplu? _dar ~i la amplele texte care trateaz.adespre masurareadistante-lor dintre stele. -

Unul dintre aceste texte, cunoscut sub numele deAO.6478, ~irii 0 lista de douiizeci ~i ~ase de stele importante

-----.- ' -- -

A Douispreza:ea Planeti 209

aflate de-a lungulliniei numi~ astazi Tropicul Racului, iar dis-tantele dintre ele sUntmasurate in trei feluri. Textul da mai intaidistantelediritre aceste s~le intr-o unitate .de masura numitamana ~kultu (,,masurat ~i cintarit''). Se crede ca acesta era undispozitivingenios care masuracantitateade apa evaporata intr-oanumita perioada de timp, fiicind astfel pQsibiIamasurarea dis-tantei dintre doua stele exprimatain- unitati de masura ale tim-

. puluLA doua coloana de distante era in grade ale arcului de

cerc al cerului.lntreaga zi (ziua ~i noaptea) era impartita indouasprezece.ore duble.-Arculcerului descria un cere intreg de360 de grade. Deci un bero sau 0 ora dubla reprezentau 30 degrade de arc de cere. Prin aceasta metoda, timpul de pe Pamantoferea posibiIitateamasuririidistantelorcere~i in grade._ -

A treia unitate de miisuri era bero ina ~ame (,,lwigimi alecerului"). F. Thureau-Dangin, in cartea sa Distances entre" .Etoiles Fixes (Distantele dintre stelele fixe), subliniazii ca, dadiprimele douii metode erau legate de alte fenomene, aceasta atreia metoda oferea miisuritori absolute. Un ,,hero ceresc", eon-sidera el ~i al~ cercetatori, -eraechivalent cu10.692 metri. Dis-tanta "din cer" intre cele douazeci ~i ~ase de stele insuma655.200 "bero intinse pe cer":

Existentaacestortreimasuritoridiferitealedistanteidin-.

tre steIele respective arata deosebita importan!iipe care 0 aveau -ele. ~i totu~i, cati dintre biirbatii ~i femeile din Sumer aveanevoie de astfel de cunostinte - si cine dintre ei a inventat 0 ast-Jel de metoda de ealcul '~i~ fol~seacu atataexactitate?Singu-rol riispuns posibil este: nefilimii erau cei care aveau nevoie deastfel de miisuratoriexacte.

Capablll de ciilitonI spat1a1e,sosind pe Pamant de pe altaplaneta, colindind prin atmosfera PiimintuIui - ei erau singuriicare arfi putut sa aiba, ~i chiar aveau, in zorii civilizatiei uma-ne, cuno~tinteastronomieecare necesitau milenii pentru a fi do-bandite, metode sofisticate, concepte ~i teorii matematice nece-sare unei astronomii avansate; ei aveau nevoie sa-i invete pescribi sa copieze ~i sa serle cu meticulozitate tablite peste tabli-te despre distantele dintre stele, ordinea ~i grupiirile lor, despre

II

II

"---.-

210 2ECHARIA SITCHIN

rasiiriiul~iapusul stelelor sau planetelor, sa-i invele un calendarcomplex ~ialte cuno~tinleremarcabiledespre Cer ~iPamant.

Se mai poate presupune deci ca astronomii mesopota-mieni, sub .indrumareanefilimilor, nu ~tiau de planetele aflatedincolo de Saturn - ca nu ~tiaudespre Vranus, Neptun ~iPluto?Sa fi fost cuno~tinlelelor despre "familia Pamantului", propriulnostru sistem solar, incomplete,cand ei ~tiauatatea lucruri des-pre stele mult mai indepiirtate?

Informaliile astronomice din Antichitate conlin mii detexte detaliate despre corpuri cere~ti,aranjate cu grija dupa or-dinea lor sau dupa zei, lunile, tinuturile ~i constelatiile cu careacestea erau asociate. Un astfel de text, anallzat de,Ernst F.Weidner in cartea'sa Handbuchder Babylonischen Astronomie(Tratat de astronomie babiloniana), este numit astiizi "Marealistii a stelelor". Pe cinei coloane sunt in~irate zeci de corpuricere~tiasociate intre ele, cu lunile anului, cu tiiri sau zei. Un alttext descrie cu exactitate principalele stele din constelatiilezodiacale. Un text, catalogat B.M.86378, grupeaza ~aptezeci~iopt de corpuricere~tidupiilocullor pe eer; ~ilistapoatecontinua:

Incercand sa inleleaga sutele de texte ~i, in particular, saidentifice corect planetele sistemului nostru solar, 0 serie decercetiitori a ajuns la ni~te coneluzii uimitoare. A~a cum am \mai spus, eforturile lor erau menite sa e~ueze deoarece ei pre-supuneau in mod incorect ca sumerienii ~i ce~care le~auurmatlor nu ,~tiau ca sistemul nostru solar este heliocentric, ca Pa-.mantu,lnu era decat 0 planetii~ica mai erau ~ialte planete din-colo de Saturn.

Ignorind ca anumitenume din listele de stele se pot apli-ca Pamantului insu~i~iincercandsa atribuie numeroaselenume'11 UU UU11141 "~IUl "111"1.putllcac:~arc:,presupuneau el, Ie cu-no~teausumerienii, cercetatoriiau ajuns la ni~te concluzii carese bateau cap in cap. Ba chiat unii dintre ei au afirmat ca nueste confuzia lor, ci a caldeenilor cafe - fiiriivreun motiv apa-rent - au schimbat intre ele numele celor cinci pJanete"cunos-cute".

Sumerienii numeau toate corpurile cere~ti (planete, stele,constelatii) MUL ("Cel care straluce~te in inalpmi"). Termenul

A Douiisprezeeea Plabetii 211

acadian kakkab se aplica, la fel, tuturor corpurilor cere~ti. Acestlucru i-a, derutat pe cereetiitorii care .au incercat sa desciftezetextele astronomice mesopotamiene. Dar unele mul. care aveau~i particula LV. BAD, desemneaza in mod clar planetele sis-temului nostru solar. . . .

~tiind ca termenul grecesc 'pentru planet! insemna;,ratiicitor",cercetiitorii au tradus LV. BAD,prin "oi ratiicitoa-re", derivatde laLV ("Cele care sunt pastorite"), iar BAD ("sus.~i departe"). Dar acum, dupi ce am aratat ca sumerienii erauperfect con~tientide adevaratanatura a sistemului solar, eelalaltsens allui bad (;,celvechi", "fundalia", "acolo unde este moar-tea") i~icapatiiadevirata sa semnificatie.

Acestea sunt titluri potrivite Soarelui ~ide aici rezultii caprin lubad sumerienii nu intelegeau "Gi ratiicitoareU ei "oile"piistoritede Soare - adica, planetele sistemului nostru solar.

Localizarea fiecarei lubad. precum ~i relatiile acestora,intre ele sau cu Soarele fac obiectul multor texte mesopo~mie-ne. Se fac referiri la planetele "de jos" ~iplanetele "de sus", iarKugler presupune, in mod corect, capunctul de referintii estePamantul.

Dar eel mai mult ~e vorbe~te despre planete in cadrulunor texte care trateaza despre MUL.MUL. - un termen care i-aIacut pe cercetiitori sa aproximeze. In lipsa unei solutii maibune, cei mai multi bameni de ~tiintiiau considerat ca termenulmulmul desemneaza Pleiadele, un grup de stele in constelatiaTaurului, punctul prin care trecea axa echinociiului de primii- .varn (vazut din Babilon) in jurul anului 2800 i.Ch. Textele me-sopotamiene indica deseori faptul ca acest mulmu/ contineasante UJ.MAS (sante ..ratiicitoricunoscuti"). iar cercetiitorii au

presupus ea este vorba de cele mai stralucitoare stele din Pleia-de, care puteau fi observate cu ochiul liber. Faptul d, depin-zind de clasificare, grupul are fie ~ase, fie noua astfel de stelestralucitoare, ~inu ~ap.te,creeaza dificultiiti; dar ele au fost -ig-norate din lipsa unei idei mai bune pentru semnifieatia terme-nului mulmul. '

Franz Kugler, in cartea sa Stemkunde und Sterndienst inBabel, (Arta ~i me~te~ugurile in Babilon) acceptii cu multe re-


zerve aceasm idee; dar i~i exprima t6tala uimire cand descoperaun text in:care se spuhe, in mo<tclar ca mulmul includea nu nu-mai ,,ratacitori" (planete) dar ~i Soarele ~i Luna - tacind astfelcu totul improbabila .-ideeaca tennenul desemneaza Pleiadele.

El a mai descoperit ~i QJlalt text care. spune mulmul ul-~u 12("mulmuleste un gniP de douasprezece"),din ccttezece for-meaza un.grupdistinct. .

Credem ca temienul de mulmul desemneaza sistemul so-

lar, iar repetitia (MUL.MUL.) este folosita pentrn a indica -gru- .pul ca intreg, adica ~,Uncorp ceresc ce cuprinde toate.corpurilecere~ti"..

Charles Virollea~d translitereaza in cartea sa L 'astrologieChaldeenne (Astr~logia caldeeana) un text mesopotamian(K3558) care descrie inembrii unui mulmul sau kakkabull«lk-kabu. Ultimul vers al U;xtului este explicit:

Kakkabu/kakkabu. .

Numarul corpurilor sale cere~ti este douasprezece.Rangurile corpurilor sale cere~ti sunt douasprezece.Toate lunile Lunii'.sunt douasprezece.

.' T(:xtul nu lasa nici 0 urma de indolala: mulmul - sistemulnostrn solar are doisprezece .membri. Acest lucru poate nu ar.trebui'sa ne surprinda, deoarece invatatul grec Diodor, expli-cand cele trei "cai" ale caldeenilor ~i in~irarea constanta a trei-zeci ~i ~ase de corpuri cere~ti, declara ca: "Dintre ace~ti Zei ce-re~ti, doisprezece erau cei importanti; acestora, caldeenii Ie atri-buiau clite 0 luna ~i un semn zodiacal."T'" ~ ,. . . .. -

.. _A__A,..A U ~r;1 Hr;nv~~ una ale rrege am

Himmel, spune ca, pe langa "Calea lui Anu" compusa din doua-sprezece corpuri cere~ti; alte texte se refera ~i la 0 "cale a Soa-relui" compusa tot din douasprezec.e co!}>uri: Soarele, Luna ~ialte' zece. Versul 20 al ~a-numitului text ,,~blita TE" afirma:naphar 12 ~ereme~ ha.la ~a kakkabJu ~a Sin u $am~ ina libbiittiflu, ceea ce inseamna "cu una cualta, 12 me,~bri acolo undeeste locul Soarelui ~i al Lunii, unde se invlirt planetele. ".

A Douisprezeeea Planeti 213

Putem descifta acum semnificatia numarului .doisprezecein Antichitate. Marea Adunare'a zeilor sumerieni, ~i toti zeiiolimpieni de mai tlirziu cuprindea dqisprezece zei; zeii mai ti-neri puteau patrundein acest cerc restrlins numai daca unul dincei doisprezece se .retIigea. La fel, un loc liber apirut trebuiacompletat pentrn a se pastra numaruI "divin". Principalul cereceresc, "Calea Soarehii" cu cei douasprezec.emembri ai sai; astabilit modeIul dupii care ~i celorlalte "cai" cere~ti li se atri-buiau tot douasprezececorpuri cere~ti sau era imPiirtitiiin doua-sprezece parp. Tot a~, erau douasprezec.eluni intr-un an ~iziuaavea douasprezece ore duble. Fiecarui tinut din Sumer ii erauatribuite douasprezececorpuri cere~ti,ca semn de noroc.

Multe studii, cum ar fi cel allui S. Langdon, BabylonianMenologies and the Semitic Calendar, (Menologie babiloniana~i calendarul semitic) demonstreaza faptu1-.ca impiirtirea anuluiin douasprezece luni a fost, inca de la bun inceput, legata de ceidoisprezece mari zei. Fritz Hommel, in Die Astronomie der al-ten Chaldaer (Astronomia caldeenilor) ~i alpi dupa el au aratatca cele douasprezece luni erau strlins legate de cele douaspre-zece zodii ~i ambele derivau din cele douasprezece principalecorpuri cere~ti. Charles F. Jean, in Lexicologie sumerienne(Lexicologie sumeriana), reproduce 0 lista sumeriana cu doua-zeci ~i patrn de corpuri cere~ti care asociau cele douasprezececonstelapi zodiacalecu cele douasprezece corpuri cere~ti.

Intr-un text lung~ identificat de F. Thureau-Dangin incartea sa Rituels Accadiens (Ritualuri acadiene) ca fiind un pro-gram al unui templu pentrn Sarbatoarea Anului Nou in Babilon,consacrarea lui doisprezece ca principal fenomen ceresc esteevidenta. Marele Templu. Essa~ila. avea douasDrezeee Dorti.YUlerHetuturor celor dOisprezece zei mari erau investite inMarduk, spunlindu-sede douasprezece ori "Doamne, El nu esteDomnul meu"..Bunavointa zeplui era:in~ocata de douasprezeceori, la fel ~i cea a sotiei sale. Totalul de douiizeci ~i patru eraapoi asociat cu cele douasprezece constelatii zodiacale.~j cu

. cele douasprezececorpuri cere~ti.o piatIi de hotar inscriptionata cu simbolurile corpurilor

cere~ti de un rege din Susa reprezinta aceste douazeci ~i patru

I

'1

I

II

214 ZECHARIA SITCUIN

de semne: cele familiare ale zodiacului ~i-simbolurile celordouasprezece corpuri cere~tidin sistemul nostru solar. Ace~tiaerau cei doisprezece zei ai mesopotamienilor,ca ~i ai horitilor,hititilor, grecilor ~i, de fapt, aituturor popoarelor Antichitipi.(Fig.98), .

--

Fig.98

De~isistemul nostru matematiceste zecimal (are la bazanumirulzece), numirul doisprezecea dominat toate subiecteledivine ~i astronomice mult dupa ce sumerienii disparusera.Grecii aveau doisprezece titani, erau douasprezece triOOrialelui Israel, douasprezece parti ale plato~ei magice a Marilor


Preoti israeliti. Aceasti putere magica a numirului divmmerge. maideparteprin ceidoisprezeceapostoliai lui lisus, iar in sis;.temul numericenglez zecimal, se numam intai paoa Latwelve,(doisprezece) ~i apoi se trece la ,,zece ~l trei"- thirteen (treis-prezece) ~.a.m.d:

Oennde provine aceasti putere a numarului doisprezece?Din cer. .

Deoarece, sistemul nostru solar - mulmul:- includea, pelanga p'anetele cunoscute noua astizi, ~iplaneta lui Anu, cea alcarei simbol - un corp ceresc radiant - era utilizat in sumerianapentru a-Ldenumi pe zeul Anu ~itermenul de "divin". ,,Kakkabal Supremului Sceptru este una din oile din mulmul", spune untext astronomic. ~i caod Marduk i-a uzurpat suprematia ~i I-ainlocuit pe Anu ca zeu asociat cu aceasti planeti, babilonieniiau spus: ,,Planeta lui Marduk a apirut in mulmul." ,

. Invatandu-i pe 'sumerieni de~pre adevarata natum:a Pa-maotului ~ia cerului, nefilimii i-au informat pe vechiipreoti-as-tronomi nu numai despre planetele de dincolo de Satum.dar ~ide existenta celei mai importante planete, cea de pe care veni-Seraei: A DOUASPREZECEAPLANETA. .

i.

~.~<

"-+ --

-..;.

'>

. .

,..

)

.>\-

Capitolul 7

Epopeea creatiei, "

Pe cele mai multe sigilii cilindrice antice care au fostdescoperite, simbolurile unor corpuri cere~ti care fiic parte dinsistemul nostru solar apar deasupra figurilor unor oameni sanzei. .

Un sigiliu acadian din mileniul trei i.Ch.; aflat acum laVorderasiatische Abtei/ung al Muzeului de Stat.din Berlin

~ (numar de catalog VA/243), difera de maniera traditionali dereprezentare a'corpurilorcere~. Nu Ie infii~azi individual, cimai degrabi ca un grup de ~pte globuri care ioconjoara 0 steamai mare cu raze. Este in mod clar 0 reprezentare a sistemuluinostru solar asa cum era cunoscut de sumerieni: un sistem cecuprinde doua~prezececorpuricere~i. (Fig. 99).

, De obicei, noi reprezentim schematic sistemul nostrusolar ca un rand de planetece se in~iral~ diversedistante filti deSoare. Dar daci nu Ie reprezentim ~a ci'una langa al1a iotr-upcere (prima, cea mai apropiati planeti de Soare, Mercur, apoiVenus, Pimanful ~.a.ntd.) rezultatul ar fi ceva asemaoator Fig.100. (Toate desenele sunt schematice ~inu la scam, pentru sim-_1:~"...~. ".:a...:fAIA ~1.,.nAfA1nr ~11 "'not I'Ipopn~tp <!IC!tf'pl ~irrll1<!1rP Qi

nu eliptice.)Daca revenim acum la desenul acadian ~i it mirim, pu-

tern vedea ca, de fapt, "punctele" care inconjoara steaua Suotdefapt globuri a caror mirime ~i ordioe este conforma cu cea asistemuluinostrusolar,reprezentatin Fig. 100.Micul MeICuresteurmat de Venus, careeste ceva mai mare. Pamantul, care areearn aceea~imirime cu Venus,este insotit de Luna. Continuandin sensul invers acelor-ceasomicului,urmeazi Marte, care este

I, II


Fig.99

MARTE0

PAMANrO-r.UNA

oSATImNO

DPLUTO

ONEPllJN

O~s -

Fig.100

~ o A

Fig. 101

o

,;.;f~

A Douisprezeeea Planets 219

mai midi deciit Pamiintul,dar mai Iitare deciit Luna sau Mercur.(Fig. 101) .

Desenul antic infiiti~eaza apoi 0 planeti necunoscutanoua - mult mai mare deciit Pamcintul, dar mai mica deciitJupiter sau Saturn, care ii urmeazi in mod claroMai departe, .0alti asemiinareperfecti cu Uranus ~i Neptun, incheindu-se cuPluto, dar care nu este acolo unde it plasam noi (dupa Neptun),ci este plasat intre Saturn ~iUranus.

Tratiind Luna ca planeti, desenul sumerian infiip~eazatoate planetele cunoscute noua, plasiindu-Ie in ordinea lor co-recti (cu exceptia lui Pluto), aratiind~imirimea lor corecti.

Desenul vechi de peste patru mii cinci sute de ani susp-ne, totu~i,ca mai era - sau mai fusese - 0 alti phineti impor-tanti intre Marte ~i Jupiter. Este, ~a cum yom ariita, A Doua-sprezecea Planeti, planeta nefilimilor..

Daca aceasta harta celesti sumerianiiar fi fost descoperi-ti ~icercetati acum vreo douii sute de ani, astronomiiar fi pre-tins cii sumerienii erau total neinformati, imaginiindu-~ipros-

. te~ ca mai existi ~ialte planete dincolo de Saturn. Acum insii,noi ~tim cii acolo mai sunt Neptun, Uranus ~i Pluto. Sii-~i fiimaginat insii sumerienii celelalte discrepante fatiide cuno~tin-tele noastre actuale sau ei fUseserii informati d(: nefilimi ciiLuna este membru cu drepturi depline al sistemului nosttu so-lar, cii Pluto se aflii liingiiSaturn ~icii mai era 0 alti planetii in-tre'Marte ~iJupiter?

Vecheateorie, conform ciireiaLuna nu este dedit 0 "min-ge de golf inghetatii",a fost 'suspnuti cu infliiciirarepaoii la mi;siunile lunare Apollo. Se considera cii Luna este un fragment

-desorins de Piimant ciind acesta nu era "incane rlenHn fnrmlltDaciinu ar fi fost meteoritii, care.au liisat cratere adiinci pe su-prafata ei, Luna n-ar fi fost deciit un asteroid desprins de Pii-mant, neted, mort ~ineinteresant.

Observatiile f8cutede sa~lipi artificiali au pus insii la in-doialii aceastii teorie. S-a descoperit ca. Luna are 0 comp<)zitiechimicii ~i mineralii suficient de diferiti de cea a Pamiintuluipentru ca teoria desprinderii sii nu mai fie viabilii. Experimen-tele tacute pe Luniide astronaupi americani ~istudiul ~ianaliza


mostrelor de sol aduse de acestia au stabilit diocolo de orice in-doiaHica, de~i acum este sterlla, Luna a fost demult 0 "planetiivie". Ca ~i Pamantul ea este 0 planetii stratificatii"ceea ce in-seamna ca s-a solidificatsiogwi. De asemenea, ~iea generea7icaldura, dar, daca Piimantul'genereaza caldura datorita subs-tantelor radioctive aflate in cen~l sau, caldura lunara provine,se pare, din straturile de materiale radioactive aflate foarteaproape de' scoarta seleo:ara.To~i, aceste materiale sunt preagrele pentru a fi ajuns singure la suprafatii.Atunci, ce sau cinesa Ie fi scosla suprafatii? .

C4mpul gravitational al Lunij pare sa fie foam dezorga-ni~t, astfel incat ftagmente uri~e de metale grele (fierul, deexemplu) nu s-au scufundat in interiorul planetei ci s-au im-pra~tiatla suprafata.Prio ce procedeu sau fortii,ne putem intre-ba? Existadovezi ca vechile roci de pe Luna erau magitetizate.Mai exista.dovezi ~ica au.fost inversate sau schimbate campu-rile magnetice. Sa fi fost oare un proces intern necunoscut sauinterventia unei forteexterioarenedeterminate?

Misiunea Apollo 16 a descoperit ni~teroci (numite brec-cii) care au rezultat in urina spargerii unor minereuri solide ~iapoi lipirii acestor ftagmente cu,ajutorul,unei surse de calduriifoarte puternica ~ipractic instantanee.Cand ~icum s-a petrecutacest lucru? Alte roci de pe suprafata Lunii sunt bogate in pota-siu ~i fosfor radioactiv rar, substante care pe Pamant se 'aflaadanc inauntru.

tn uinta ace~tordescoperiri,oamenii de ~tiintiisunt acum,siguri ca Luna ~i Pamantul, formate din aproximativ acelea~ielemente ~icam in aceea~iperioade, s-au dezvoltat ca doua cor-puri cere~ti diferite. Dupa parerea speciali~tilor de la NASAfNnf;nnnJ ~OW"lMn.,t;",.., J C' ~ i . .. .. \... _I. " .&..1_'&&- "",''v

luat,normal in'primii sai 500 de'milioane de ani. Apoi, spun ei(conform ziarului The New YorkTimes),

Perioada cu cele mai multe cataclisme a inceput inurma cu aproape patru miljarde de ani, cand asteroizi demiirimea unor ora~ sau chiar tiiri mai mici s-au prabu~itpe Luna formand cratere uri~e ~i munti inalti.

A Douiisprezeeea Plailetii 221

Cantitatea imensa de material radioactiv rezultata.in urma prab~irilor a inceput sa incalzeasca rocile de lasuprafata Lunii, topind mare parte din ele, formandu-seastfel miiri de lava care au briizdat suprafata satelituluinatural al PamaQ-tului.

Apollo 15 a descoperit in craterul Tolovschi unmeteorit de ~e ori mai mare decat oricare altol de pePamant. Apollo 16 a descoperit ca in urma coliziunii carea condus la formarea Madi de Nectar s-au impra!1tiatftagmente pana la 1000de mile departare.

Apollo 17 a aselenizat langa 0 fiiliede opt ori maimare decat oncare falie de pe Pamant, ceea ce inseamnaca a fost formatii in urma unui cutremur de opt ori maiputemic decat cele de pe Pamant.

Convulsiile care au urmat acelor evenimente cosmice aucontinuat aproape 800 milioane de ani, astfel incat intreg proce-sui de formare a Lunii a durat circa 3,2 miliarde de aRi.

Deci, sumerienii aveau dreptate sa considere Luna ca uncorp ceresc cu drepturi depline. ~i, a~a cum yom ar!ita mai de-parte, ei ne-au liisat un text care'explica acea catastrofii la carese refera expertii de la NASA.. .

Planeta Pluto a fost numitii "enigma". Daca orbitele ce-lorlalte planete devia7i doar putin fata de un cerc perfect, de-viatia (excentricitatea).ol'biteilui Pluto este cea mai mare, fiindcea mai eliptica orbita..Mai mult, daca celelalte orbite raroanmai mult sau mai putin in cadrul,aceluia!1iplan, cea a lui Pluto'este deviatiicu ~~ptesprezecegrade. Datoritii acestor doua tra-saturi neobisnuite ale AAI~ Pinto f':!iltf':Qin(J1Ir~ nl~npt;; ... r;;..p; n.._

bita. se intersectew cu a alteia, Neptun..Dupa marime, Pluto intra in clasa "satelitilor": diametrul

sau de doar 3600 de mile nu este cu mult mai mare decat cel allui Triton, un satelit allui Neptun, sau TItan, unul din cei zecesateliti ai lui Saturn. Datoritiiacestor caracteristici, se consideraca acest ,,nepotrivit~'~i-a inceput viata ca satelit, care, intr-unfel sau altul, a piiI:iisitorbita "stiipanului" ~i a inceput 0 orbita.proprie in jurill Soarelui.

.1


Conform textelor sumeriene, se pare ca s-a intimplatchiar a~a.

~i acum ajqngem la punctul culminant al cercetarii noas-tre: exis~entacelei de-a douasprezecea planete. Orieat ar pareade uimitor, astronomii au cautat de foarte mult timp 0 planetaintre Marte ~iJupiter.

Spre s~itul secolului al XVIII-lea, chiar mai inainte dedescoperirea lui Neptun, 0 serie de astronomi demonstrasera ca"planetele erau a~zate la 0 anumita distant! fata de Soare dupao lege clarii".Aceasta idee, cunoscuta sub numele de Legea luiBode, i-a convinspe astronomi ca,ar trebui sa mai existe 0 pla-neta in locul in care piina acum nu se ~tia sa existe vreuna -,adidi,intreMarte~iJupiter. .

Incurajati de aceste calcule, astronomii au inceput sa cer-ceteze cerul in cautarea acestei planete dispiirute. In prima zi asecolului XIX, astronomul italian Giuseppe Piazzi a descoperitin locul calculat 0 planem foarte mica (485 mile diametru) pecare a numit-o Ceres. Piina in 1804, numiirul asteroizilor cres-cuse la .patru;pana astazi au fost numiiratipeste 3000 de astero-izi care orbiteaziiin jurul Soarelui in c~ea ce numim azi centurade asteroizi. Fariinici un dubiu, acestea sunt ftagmentele uneiplanete care s..a'spart.Astronomii ru~iau numit-o Phayton ("ca-rul"). . .

Oaca astronomii sunt de acord ca aceasta planeta a exis-tat, ei nu sunt insa capabili sa explice disparitia ei. Sa fi explo-dat ea singurii?Oar atunci fragmentele ei ar fi zburat in toatepartile, nu ar fi riimas intr-un singur loc. Oaca ea s-ar fi spart inurma unui impact,unde este corpul ceresc responsabilde aceas-ta coliziune? S-a zdrobit si el? Dar ml!'mentelec:lre inrnn;M~:Soarele,djica sunt puse la un loc, nu dau nici macar'o singuriiplanetii, dariimitedoua. In plus, daca centura de asteroizi ar firiima~itelea douii planete, ele ar fi trebuit sa pastreze revolutiaaxiala a celor doua. Oar asteroizii au 0 singuriirotatie axiala,lucru ce indica faptul ca ei provin dintr-un singur corp ceresc.Atunci, cum ~ice anume a distrus a douiisprezeceaplaneta?

Rispunsulla aceasta intrebare ajunge la noi din Anti~hi-tate. .

A Doussprezeeea Planets 223

*

In urma cu aproape-un secol, desciftarea texteior meso-potamienea.dus la descoperirea faptului ca acestea nu numai caerau identice, ci chiar precedau fragmente din Biblie. Cartea luiEberhard Schnider, Die Kielschriften und das alte Testament(Manuscriseleantice ~iVechiulTestament), publicata in 1872 adeclan~at0 avalan~ade carti, articole, studii ~idezbateri care audurat jumatate de secol. Sa fi fost oare 0 legaturii,in vremurileantice, intre Babilon ~i Biblie? Titlurile 0 anunt!, sau 0 denun-ta, in mod provocator:BABEL UNO BIBEL.

Printre textele descoperite in biblioteca lui Asurbanipalse afla unul care relateaziipovestea creatiei, nu foarte diferit deGeneza din Vechiul Testament. TabJitele sparte, adunate lao-lalta ~i publicate prima data de George Smith, in 1876, TheChaldeeanGenesis (Geneza in varianta caldeeana) demonstrea-za in mod clar ca, intr-adevar a existat un text acadian, scris invechiul dialect babilonian, care relateaza cum un anurnit zeu acreat Cerul ~i Pamiintul ~i tot ce se afla pe acesta, inclusivomul.

Exista acum 0 intreaga literaturiidedicata compariirii tex-telor mesopotamiene cu Biblia. Opera zeului babilonian s-arealizat, daca nu in ~ase zile, ca in Biblie, totu~i, de-a lungul a~asetablite. Identic cu ziua a ~apteain care Oumnezeu s-a odih-nit ~is-a bucurat de lucrarea sa, epopeea mesopotamiana dedicacea de-a ~apteatablit! laudiiriizeului ~icreatiei sale. Din aceas-ta cauza,istoricul L.W.King ~i-a intitulat studiul sau despreacest subiect The Seven Tablets of Creation (Cele ~apte tablitealecreatiei). Numit astazi ..Epopeea Creatiei". textul era cunos-cut in Antlchltate dupii cuvintele cu care incepea, Enuma Eli~("Ciind'in inaltimi"). Povestea biblica a creatiei incepe cu fac-erea Cerului ~i a Pamantului; povestea mesopotamiana este 0adevarata cosmogonie ~i trateaza ~i despre evenimentele d~dinainte de aceasta, duciindu-nechiar la inceputul timpului:

1:'>' Enuma eli~la nabu ~amamu -

Pe cand in inaltimi Cerul nu fusese inca numit

.....


$aplitu ammatum ~ma la zacrat,~i dedesubt, pimintul tare nu .fusese inca chemat...

Atunci, ne spune epopeea, corpurile cere~ti originare audat na~ere unor ,,zei" cere~ti. Pe masura ce numarul fiintelorcere~ti cre~tea, zgomotul ~i mi~carile acestora I-au suparat peTatal Tuturor Lucrurilor. Sfetnicul sau credincios I-a indemnat

sa ia masuri pentru a-i cuminti pe zeii cei tineri, dar ace~tia autabanit pe el ~i i-au lua! puterile creatoare. Mama Tuturor Lu-crurilor a cautat sa tizbune aceasta fapta. Zeul care a condusrevolta impotriva Tatalui a awt 0 noua idee:, fiul ei sa fie invitatin Adunarea Zeilor ~i sa capete suprematia, astfel indit sa poatalupta singur impOtriva "monstrului" care se dovedise a fi mamalor. ' .'

capat3nd suprematia, t3narul zeu - Marduk, conform va- ,riantei babiloniene - 's-a luptat cu ,,monstrul", I-a invins ~i I-arupt in doua, dintr-o parte ficandCerul ~i din cealalta Paman-101. '

Apoi el a fixat ordinea in Ceruri, fiecarui zeu fiindu-i-datii 0 pozitie fixa. Pe Parnant, el a ficut muntii, apele ~i campi-ile, a stabilit cele patru anotimpuri ~i a creat omul. Dopa mode-lul Liic~lui Ceresc, el a ficut Babilonul ~i templele sale. Zeii~i rnuritorii au primit ordine. insiircinari si ritualuri. Marduk afost proclamat apoi zeitatea suprema ~i i-au dat cele "cincizeci"de nume - simbolul ~i (3Ilgul capeteniei zeilor.

Pe masurii ce erau descoperite ~i traduse tot mai muUeftagmente, a devenit elar di este mai mult de~at 0 opera litera-ra: era cea mai sfintii epopee istorico-religioasa a Babilonului,ficiind parte din ritualurile de Anul Nou. Intentionand sa stabi-.. ~ . - ..v v.. l'."' t... u.. u"uUUA, "PVP"~c1 11 lii\.:1;;!'" ii,\.:t:SLaaUlurUl

Creatiei. Totu~i,nu intotdeauna fusese la fel. Sunt suficientedate care indica faptul cii tex10l babilonian nu este decat 0 ver- '

.siune stilizatii a unui alt text, sumerian, in care eroii erau.Anu,Enlil ~i Ninurta.

.Nu conteaza cum se numeau eroii acestei drame celeste,povestirea este cu sigurantii la fel de veche ca ~i civilizatia su-meriana. Cei mai multi cercetatori viid in ea doar 0 opera filo-

A Douiisprez«ea Planetii 225

sofica - cea mai veche versiune a etemei lupte dintre bine ~irau - sau 0 alegorie a succesiunii naturale a anotimpurilor sau arasaritului~iapusului,ori a mortii ~ia reinvierii.

Oar de ce sa nu luam aceastiipovestire in serios, ca fiindnici mai mult, dar nici mai putin decat 0 marturie a unor eveni-mente cosmice a~a cum Ie ~tiau sumerienii, cum Ie fuseseraspuse acestora de catre nefilimi? Folosind aceasta ipoteza noua~i foarte indrazneata, yom descoperi ca "Epopeea Creatiei"explica perfect evenimentele care, probabil, au avut Joe in sis-temul nostru solar.

, Scena pe care se desfi~oara drama celesta- din f.:numaEli$ este universul primordial. Actorii cele~ti sunt eei care l:rC-eazii, la fel cum sunt ~i cei care au fost creati. Actull:

Pe cand in inaltimi Cerul nu fusese numit,lar jos, Pamantul nu fusese chemat;Nitnic, ci numai EI, APSU, cel care i-a naseut,MUMMU, ~i TIAMAT-cea care in pantecu-i i-a purtat,Apele lor toate s-:auamestecat.Nici trestia nu era nascuta ~i nici pamant aparut.Si nici un zeu nu fusese inca nascut.

Nimicnu avea nume ~i nici 0 soartii inca nu fuscse data;" Atunci se nascura zeii, APSU fiindu-Ie tata.

Prin eateva semne scrise cu un beti~or pc 0 tablita de lut- in doar noua versuri - cronicarul antic ne invitiisa asistam laeel mai maiestuos spectacol din toate timpurile: na~terea siste-,mnln; nn"tr'l1 "nl"r

Pe intinderea spatiului cosmic, "zeii" - planctele - ur-meazii sa apara, sa primeasca un nume ~i 0 "soarta" - orbitii.,Exista doar trei corpuri: AP.SU ("CeI care exista de la ince-put"); MUM.MU ("Cel care a fost nascut"); ~i TIAMAT G,Fe-cioara diitiitoarede viata"). ,,Apele" lui Apsu ~i ale lui Tiamats-au amestecat, iar textul specifica foarte elar ca nu este vorbade apele in care cre~tetrestia, ci mai degrabii apa primordiala,elementulde baza pentru existenta vietii in univers.

-.-

226' , ZECHARIA SITCH IN

Deci"Aps~ este Soarele, "Cel care exista de lainceput."Aproa~ de el este Mummu.Povestea spune clar, mai

tarziu, ca el este ajutorul de incredere ~i mesagerullui Apsu: 0buna, descriere pentru Mercur, mica planeta ce se rote~te rapidin jurul gigantului sau stapan. Aceasta este ~i imaginea pe careo aveau ~i grecii ~i romanii despre zeul-planeta Mercur: mesa-gerul zeilor.

Mai departe este Tiamat. Ea era "monstrul" pe ,care I-ataiat in doua - "planeta care lipse~te~'. Dar in timpurile primor-diale, ea fusese prima "Feeioari" a trinitatii divine. Spatiul din~tre ea~i Apsu nu era vid; era plin cu elementele primordiale alelui Apsu ~i Tiamat. Aceste "ape" s-au "amestecat", formandu-seastfel 0 pereche de "zei" ~ planete - intreceidoi.

~i apele lor s-au amestecat. ..~i zei s-au nascut; APSU fiindu-Ie tata:Zeul LAHMU ~i zeita LAHAMU fura intaii nascuti;~i nume lodi s-a dat. '

Etimologic, aceste doua nume se trag din ridacina LHM("a se rizboi"). Anticii ne-au lasat mo~tenire tradipa cum caMarte era zeul rizboiului ~i Venus zeita atat a iubirii, cat ~i arizboiului. Intr-adevar, LAHMU ~i LAHAMU sunt nume debirbat ~i respectiv femeie; deei identi~tea dintfe'cei doi zei ~iplanetele Marte ~i'Venusse confinna atat mitologic, cat ~i eti-mologic. Se afirma chiar ca, astronomic, "planeta care lip-se~te", Tiamat, era localizata dupa Marte. Intr-adevar,Marte ~iVenus sunt intre Soare,Apsu, ~i"Tiamat". Acest lucru se poate

· --- ~._4.~ __ L 4.:::: ~:: u_a.~n";; (P~n 1 n") Ct~. - - n -,t - t .a.

103). '

Apoi,procesul'formariisistemuluinostrusolara conti-~uat. Lahmu ~iLahamu fusesera nasouti dar, -

Mai inainte chiar ca e'i sa fi crescut in vlirsta

~i in staturi pana unde le-a fost scris - '

Zeii AN~AR ~i KI~AR se nascum,~imai mari decat ei se fiicura.

------- --.-.------

A Douasprezecea Planeta

TIAMATo

-----

227

MERCUR (Mwnmu)o

Fig. 102 l La incepuJ: Soarele (Apsu), Mereur (Mllmmu) ~~Tiamat

>

TIAMAToMARTE (Lahmu)

o VENUS (Lahamu)o ...

MERCUR (Mwnmu)o

Fig. '103 Il Se nasc "planetele interioare" - "zeii din mi;/oc"

Cum zilele mai lungi acum erau ~i ani se numarau,

Anu se Disco, allor fiu fiind - ~i rival inainta~ilor smdeveni.

, ~-apoi, allui An~r mo~tenitor,Anu,Ca egal ~i dupa chipul sau, pe NUDIMMUD it nascu.

. I

Cu 0 coneizie egalata doar de precizia povestirii,priinulact al creatiei se des~oara in fata noastra. Ni se spune ca Mar-te ~i Venus au crescut doar pana la 0 anumita dimensiune; darchiar inainte ca procesul acesta sa se fi incheiat, 0 alta perechede planete s-a nascut. Cele doua erau planete importante, a~a

'cum este scos in evidenta de numele lor - AN.~AR ("PrintWcerului") ~i KI.~AR ("Printul pamantului"). Ei au intrecut in'.

----

228 ZECHARIASrrculN

TlAMAToMARlE (Lahmu)

o VENU~ (Lahamu)

oJUPITER (Kishar)

'0MERCUR (Mummu)

Q'

SATURN(Ansha? 0, - 0 PLUTO(Gaga)

Fig. 104 III $AR-ul- planetele marl - sunt "niiscute" ~i ele 'fmpreuniicu ..mesagerlilor"

MARlE (Lahmu)

o VENUS(Lahamu)o. JUPllER (Kishar)

@MERCUR (Mummu)

O SOARE 0, , (Apsu)

O ' 0 NEP1UN (Ea)SATURN(Anshar) , 0' URANUS(Anu)

- 0 _,PLUTO(Gaga)

TlAMAT

O'

Fig. 105 W. A{Xlr ~i ultimeJe douti ptanete - ,aentlce - "aupachipul ~i asemiinarea celeilalte"

marime prima pereche. Descrierea, titlurile ~i locul acestei pe- .rechi Ie identifica lara probleme: Saturn ~iJupiter. (fig. 104)

Dopa 0 vreme' (,,~i ani se numiirau"), ~i 0 a treia perechede planete a fost adusa la lumina. Primul a fost ANU, mai micdeceit An~ar ~i Ki~ar ("fiul lor"), dar mai mare deceiJ primeledoua planete (,,rival inain~ilor sm deveni"). Apoi Anu a nils-

---.--.

A DouiiSprezeeeaPlaneti, 229

cut 0 planetii geamana, "ca egal ~i dupa chipul sau". Versiuneababiloniana numeste aceastiiplanetiiNUDIMMUD, numele luiEa/Enki. Inca 0 ~tii, descrierile se Potrivesc perfect urmato'a-relor doua planete cunoscute,Uranus ~iNeptun.

Mai este 0 planetii care trebuie pusa alaturi de aceste~doua, Pluto. "Epopeea Creatiei" s-a referit la Anu ca fiind,"pri-mul nascut" allui An~ar/Saturn,ceea ce inseamna ca mai existaun alt zeu/planetii nascut de An~ar. Epopeea revine Is acestzeu/planetiimai tcirziu,povestind cum An~ar it trimitea ~ me-sagerul sau GAGA cu diferiteinsarcinati pe alte planete. Gagaapaceastfel egal'in functie ~iin "staturii" cu mesagerullui Apsu,

, Mammu; aceasta ne trimite cu gcindulla numeroasele asema-nati dintre Pluto ~i Mercur, deci Gaga era Pluto; dar sumerienii,il plaseazii pe acesta pe harta lor cereasca nu dupa Neptun, cilcinga Saturn, al carui "me sager" sau satelit era. (Fig. 105)

Deci la incheierea actului I al Creatiei, se nilscuse un sis-tern solar compus din Soare ~i alte noua planete:

SoareIe - Apsu, "Cel care este de la inceput".Mercur - Mummu, "Sfetnicul ~iemisarullui Apsu".Venus- Lahamu, ,,zeita luptiitorilor".Marte- Lahmu, ,,zeul'iazboiului". '?? Ii F . . ...I:':,Xt d . ',X". . - , amat,,, eClOaraWiLAoare e vla!4 .Jupiter - K~ar, ,,PrintuI pamanturilor"..Saturn - An~ar, "Printul cerurilor".Pluto - Gaga, "Sfetnicul ~i emisarullui An~ar".Uranus - Anu, "EI ce.ldin ceruri", ' INeptun - Nudimmud (Ea), "Iscusitul creator".

Unde erau l'antantul ~I Luna'( bl urmau sa apard, ,~a [1;;-zultat at unei coliziuni cosmice. - . -

o datiicu n~terea planetelor, se trage cortina peste actulintciiat Creatiei ~ipoate incepe actul doi. Nou-creata familie deplanete era departe de a fi stab~la.Planetele gravitau una sprecealaltii;se strcingeauin jurullui Tiamat, puncindin pericol cor-purile primordiale.

----..-------

_. -.- _.- _.-

230 ZEcHARIA SITalIN

Toti ftatii s-au adunat impreuna; .

Incolo ~i-ncoace alergau, gata s-o sfarme pe Tiamat.In joaca lor nebunaprintre stele, "-

Faceau sa tremure pantecullui TiamalApsu nu a niai putut suporta zbenguielile lor;In fata lor; ins~i 'llamat nu mai avea glas.Nesuferite erau faptele lor:..~i necugetate mi~carile. .

Aceasta este, in mod elar, 0 referire la ocbitele lor dezor-donate. Noile planete "alergau incolo ~i incoace"; se apropiauprea mult una de cealalti ("s-au adun~t impreuna"); se intersec-tau cu orbita lui Tiamat; se apropiau prea tare de "paotecul" ei;"mi~cirile" lor erau necugetate. De~i cea mai afectati ern,Tia-mat, ~iApsu considera faptele lor ,,necugetate". ~i-a anuntat in-tentia de a Ie distruge "mi~cmle". S-a statuit cu Mummu in se-cret, dar, "sfatullor de taina" a fost auzit de ceilalp zei, care s-auinfrico~at. Singurul care nu ~i-a pierdut cumpatul a fost Ea. EI anascocit un plan prin care "soinnul sa cadi asupra lui Apsu".01nd ceilalp zei au aprobat planul, Ea a "trasat 0 dreaptihartia cerurilor" ~i a rostit descaotecul divin asupra apelor primor-diale ale sistemului solar.

Ce era acest "descaotec" sau forta a lui Ea (planeta Nep-tun) - atunci, cea mai indepirtati planeti de Soare - a careiorbiti inconjura atat Soarele cat ~i celelaIte pl~ete? Sa influ- -enteze orbita sa magnetismul solar ~i deci; emisiile radioactiveale acestuia? Ori Neptun emitea, .dupa crearea sa, <>putemicaA---r-. ~_ :~:--:/-<) T_..1:r~p~"f" "I' f1 fn~t ",f",r.tl1lenoneeaspune ca "somnul a cazut peste Apsu" - un efect atenuator.Chiar ~i"sfetnicul Mummunu mai putea sa se mi!,te". .

La fel ca in povestea biblic~ a lui Samson ~i Dalila, eroul- cople~it de somn - putea foarte lesne sa fie deposedat dl;:.pu-terile sale. Ea nu a stat pe ganduri ~i i-a luat lui Apsu put~rilecreatoare. Intrerupand, se pare, imensa reVRrsarede materie pri-mordiala de.la Soare, Ea/Neptun "a luat tiara ~i i-a dat jos man-tia sa de aura". Apsu era invins. Mummu nu mai putea face

A Douiisprezeeea Planetii 231~

nimic. EI fusese "uitat ~ilasat in urma'\o planeti lipsiti de via-ta alaturi de stapanulsau.

Lasand Soarele tara puterile sale creatoare - stopanaprocesul de emitere de energie ~imaterie pentru a mai forma ~ialte planete - zeii au adus temporar pacea in sistemul solar.Victoria a fost intiriti si cu schimbarea locului si menirii lui

- Apsu. Acest titlu va fi aplicat de aici inainte ,,Laca~ului lui Ea".Orice noua planeti putea sa apam de-acum numai de la noulApsu - de la ,,Adancul" -. eel mai indepartat loc al sistemuluisolar.

Cat a durat pana caod aceasti pace a fost incalcati? Epo-peea nu spune. Dar ea continua ~itrage cortina pentru incepereaactului trei:

In Camera Softii, locul Destinelor,Un nou zeu stitea, cel mai iscusit ~imai intelept;In inima Arlancului,a fost nascut MARDUK

Un nou zeu - 0 noua planeti - se alatum celorlalp. EI afost nascut in Arlanc, departe in spatiu, intr-o zona unde i-a fostdatimi~carea orbitala - "destinul" unei planete. A fos~ atras insistemul nostru solar de cea mai indepartata planetii: "EI, eelcare I-a nascut, a fost Ea" (Neptun). Noua planeta era intr-ade-var ceva care J:t1eritasa fie vazut:

Atragator ii era chipul, ochii-i scaoteiau strilucitori;Mandru ii era mersul,impunator ca din vechiIpe..,~i mai presusde ceilaltizei era, cl!mult intrecandu-i...J<'~rp.1mai nohi! si cel mai inalt era;Cu membrele imense-ipe toti Ii mtrecea.

Aparcinddin imensitatea spatiului, Marduk era totu~i 0planeti ,,nou-nascuti", in flacm ~iemit§nd radiatii. "Cand bu-zele sale se deschideau,foc naprasnic ie~a."

Cand s-a apropiat Marduk de c~lelalte planete, el~ "auaMtut asupra lui grozavele lortrasnete" ~iel strilucea, ,,imbra-cat in aura celor zece zei". Oeci, apropierea lui a pus in mi~care .


electricitatea ~i ~Iteradiatii ale celorlalte.planete din siste.mul.solar. ~i un singur cuvint confirma aici descifrarea noastra:zece corpuri cere~i I-au a~ptat - Soarele ~i numai alte nouaplanete.

Apoi povestireane poartiide-a Iimgulcalatoriei lui Mar-duk prin sistemulnostru solar.Mai intii el trece pe hingaplane-ta care .J-a nascut" : care I-a atras in sistemul solar. Ea/Nep-tun. Pe masura ce se apropie~.campul gravitational al acestuiaexercita 0 presiune cfeSCindaasupra nou-venitului ~i astfel' serotunje~te traiectoria lui Marduk, "pregatind-o pentru sarcinilesale viitoare." .'

Marduk trebuie sa fi fost inca foarte maleabil. Dopa ce a .

trecut de Ea/Neptun, presiunea gravitationala a acestuia a mcutca 0 parte a lui Marduk sa se umfle, de parca el "ar fi avot douacapete". Nici 0 parte a acestuia nu a fost ropta, dar cand Mar-duk a ajuns in apropiere de AnulUranus, au inceput sa se des-prinda bucati din tanara planeta, rezultindastfel patru sateliti.,.Anu a nascut cele patru paqi ~ i le-a dat lui Marduk sa Ie sta-

paneasca". Numite "vinturi", cele patru aveau 0 mi~are de rota-'tie rapida in jurullui Marduk, ,,invartmdu-se ca ni~te virtejuri."

Planetele pe linga care a trecut. Marduk indica faptul diacesta a intrat in sistemul nostru solar din directia opusa mi~ca-rii orbitale (invers acelor cea'Sornicului). Continuindu-~i dru-mul, nou-venitul a fost confruntat cu imensul.cimp gravita- .tional al gigantilor ~ar/Saturn ~i Ki~ar/Jupiter. Direcpa sa dedeplasare a fo~tdeviata astfel ~i mai putemic spre centrol siste-muluisolar,spreTIamat.(Fig.106) .

Ap~o~ie.rea ~~i ~ar~uk ,:'-, in~e~~t curind sa influentezer- "(... a ~ J~ \.&;...& , """&&_~ 'f& .I "..."' I.J. ".L.IJ. .J.U-_

cea valuri ce pe Tiamat au suparat-o; zeii nu mai erau in pace~ci-naprigiifurtunase,aflauacum." . . .

. Cu toate ca tablitele sunt pe alocuri distruse ~i unele por-puni sunt greu de citit, afliim to~i ca noua planeta "puterile le-a .

istovit... iar ochii lor clipeau de oboseala". Tiamat insa~i i~icontinua drumuldistrata,vizibilnecajita. .

Campul gravitational al noli planete a inceput curind sa-~ifaca efectul asupra lui Tiamat, bucati marl din aceasta desprln~

ADouisprezeeea Planeti 233

.,

SPA'flU

NOli". '.~""'Ii,/oj, /~....l.JJc~ .~~()t'o\

Fig. 106

zindu-se. Din mijlocul ei au ie~it unsprezece "mon~tri", .,mi-riiind ~i agitindu-se", un grup de sateliti care s-au desprins deTiamat ~i .;alaturi de ea mergeau". Pregatjndu-se de mtilnireacu Marduk ea i-a "incoronat cu aure", dandu-Ie aparenta de zei(planete).

De 0 deosebita important8 era pentru mesopotamieniprineipalul s~telitallui TIamat, numit KINGU, .,Primul nascutdintre zei care-i alcatuiau curtea". .

Ea I-a ridicat pe Kingu,tntre ei I-a flieutcel mai mare...Si conducereabitalieL

In miiinilelui a incredintat-o.

I. I

Aflat intre cele douiicimpuri gravitationaleale celor douiiplanete, acest satelit uri~ al lut Tiamat a inceput sa se mi~tespre Marduk. Faptul ca i-a dat lui Kingu <>"tablit8 a destinului"- 0 orbita planetara proprie - a supiirat peceil~lti zei. Cine iidaduse voie lui Tiainat sa nasca .noi planete? a intrebat Ea.Acesta s-a dus apoi la An~/Saturn sa se plinga.. .

r I!III!~~.

< ,

234 ZECHARIA SrrCUIN';

Tot ce Tiamaf a'planuit pe ascuns, lui An~ar i-a repetat:. ... 0 Adunare. a:ei ,~i~atacut, ~i-i miini<;>asapana peste

poate... .

Nemaivazute arme ~i-a luat, ~i mon~tria nascut...Cu to1ol unsprezece pe lume a adus; jar dintre ace~tiZei mon~tri,ce curtea sa 0 alca1oiesc,pe unul Kingu, '

Ce-ntaiul sau nascut a fost, mai mare peste ei I-a pus. . .~i 0 tiiblita a destinului i-a <fRt,tacandu-l-astfel'ca noi.

. An~ar, ascultandu-I pe Ea, I-a intrebat cum <irputea sa-Iomoare pe Kingu. Raspunsul aces10ia a ramas necunoscut, de-.oarece tiiblita de lut este sparta; ~e pare ca Ell I-a refu~at, caciepopeea continua cu An~ar care it roaga pe Anu (Uranus) sa selupte cu Tiamat. Oar Anu "sa lupte cu ea nu putea, a~a ca pezeu I-a refuzat".

tn Cerul tensio~at, apare un conflict: unul dupii altul, zeiirefuzii sa lupte contra infuriatei zeite Tiamat. N-o va infrwltaoare nimeni? .'.

Marduk, dupa ce trecuse de Neptun ~i Uranus, se apropiaacum' de An~r (Saturn) ~i de inelele sale. Acest lucru i-a dataces10ia ideea: ,,EI, cel care-i mandru ~i putemic, va fi cel carene va riizbuna; EI, viteaz ca nimeni altul in biitiilie:Marduk,

, Eroul!" Apropiindu-se de ffielele lui Saturn ("Siirutiimana luiAn~r"), Marduk ii riispunde:

... Daca ya.fi, atunci, sa va.razbun,Vietile sa vi Ie scap, pe fioroasa Tiamat s-o riipun,Cheaina a Zeilor Adunare ~i peste toti al meu destin,

mal mare sa ne:

Conditia era curajoasa dar simpla: Marduk ~i "destinul"lui - orbita sa in jurul Soarelui - trebuia'sa fie cea mai impor-tantiiprintre zei. Atunci a fost Gaga - satelitullui An~ar/Sa1om- aba10tde I~orbi~ sa, devenind0 nona planetii,Pluto.

An~ar ~i-a deschis gura,

---"""-._~-

A Douisp~ea Planets

~i hri Gaga, sfetnicul sao, i-a dat porunca...,,Pe drumul tiiu, 10pleaca acum, Gaga,

, ~i pe la toti zeii sa treci,lar ceea ce-ti voi spune tie,Tu lor sa le-o repeti."

235

Trecand ~ la ceilalti zei/planete, Gaga i-a convins "sa italegep pe Marduk". Oecizia a fost cum fusese anticipat: zeiierau prea bucuro~i ca altcineva trebuie sa se lupte pentru ei."Marduk va fi rege!" i~auspus ei ~i i-au zis sa 'nu maipiarda

. timpul: "Ou-te ~i sa terminiim 0 datii cu Tiamat!" .

Cortina se ridica din nou ~i incepe ac10l IV; batiilia ce-reasca. ,

. Zeiihotiiraserii"destinul"lui Marduk;campurilelor gra-vitaponale au determinat orbita aces10iaastfel incat acesta samearga intr-o singura directie - spre "batiilie", coliziunea cuTiamat. . .

Pregatindu-sede luptii, Marduk s-a inarmat din cap panain picioare. ~i,:,aluat "ftaciira striilucitoare";"a tacutun arc... ~io sageatiiin el aptis ". in varfun trasnet i-a pus"; "apoi 0 pl~aa tacut, in ea pe Tiamat s-o prinda". Acestea sUntnume commiepentru ceea ce trebuie sa fi fost fenomenecosmice - desciirciirielectricecare au insotit apropierea campurilor gravitationale alecelordouaplanete. ,

Oar principalele arme ale lui Marduk erau cei patru sate-liti ai sai, cele patru "vanturi" pe care i Ie daduse Uranus candtrecuse pe langa aceastii planetii:'Van10l de Nord, Van10l deSud, Vantol de Est ~i Vantol de Vest.Trec~d pe langa gigantiiSaturnsi Juniter si. datoritiiuriasei lor forte imlvitation:lJe:I m:li

,,nascut"alp ttei sateliti - Vantul Turbat, Vartejul~i Van10lNe-in~~ .

Folosindu-~i'satelitii in posturii de "care .de asalt", el "atrimis inainte vinturile Ix: care el insu~i Ie n~scuse, pe toti cei~pte". Adversarii erau gata de luptii.

Zeul a mers inainte, pe drupJ,ulsau cel drept;Spre furioasa '1lamat curajos s-a indreptat. ..

"...,.,'"

236 ZECHARIA Sl'I'CHIN

Zeul s-aapropiatsa cerceteze regatullui Tiainat -PlanQrilelui Kingu,al ei"sot, sa Ie afle.. .

Dar, pe masurii ce planetele se apropiau una de cealalta,cursullui Marduk a devenit dezordonat:

~i, cum s-a uitat,drumul sau a devenitItesigur,Direcpa sa s-a pierdut,Jar faptelesale-'Sbuimace.Chiar ~isatelipi lui au inceput sa se ini~teciudat:Cdndzeii, ajutoarele sale, ce;.alaturide el m~atuiau,Pe viteazul Kingu I-auvazut, vederea Ii s-a-nceto~t

Sa nu mai aiM lo.c, paoa la urma, intiilnirea dintre cei doicombatanti? Dar moartea fusese hotarata, cursul stabilit in .modirevocabil spre coliziune. "Tiamat a bolborosit ceva"... ,,zeul aridicat trasnetul 'furtunii, cea mai teribila arma a sa." CdndMarduk a ajuns ~i mai aproape, "furia" lui Tiamat a crescut;,,Picioarele i se mi~cau de furie incolo ~i-ncoace." A in~eput sa-l"blesteme" pe Marduk - probabil, cu acelea~ifel de "descante- .

ce" folo~ite~i.de Ea pentru a-I infiinge pe Apsu ~i Mummu.Dar Marduki~icontinua drumul spre ea.

Tiamat ~i Marduk, cei mai intelepti dintre zei,Unul spre celalalt se indreptau;Tot mai aproape, 0 Mtalie sa hotarasca totul,De lupta erau acum gata. .

Acumenoneea incene sa relateze batalia cereasca inurma careia au fost create Cerul ~i Pamantul.

Zeul plasa ~i-a intins-o pentru a 0 prinde;Vantul Turbat, cel mai indepartat de fata dse-apropieCum ea deschide gum, cu totul sa-l inghita -El in ea it arunca pe Vantul Turbat, ca ea sa n-o mai

poata inchide;Vantul Furtunii apoi ii ataca mijlocul;

A Douisprezecea Planeti

Corpul ei este moale;.gura-i larg deschisii.Acolo el 0 sageteaza ~iburta ei 0 sparge. .

Matele toate i Ie taie, tot pantecul i-I parjole~te.~i astfel 0 supune, ~i rasuflarea ei 0 stinge.

237

VANruL-DE NORD

-.I .. .....6' '",VI I ", , v ..- - TP

"oastea" ei

Deci avem aid (Fig. 107) cea mai originala teorie careexplicii misterul cu care inca ne confruntam. Un sistem .solarinstabil, alcatuit din Soare ~ialte nouii planete, a fost invadat deo planeta uria~adin spatiu, asemiiniitoareunei comete. Mai in-tiii, aceasta a trecut pe IdngaNept1.in;apoi a depa~itUranus, gi-gantii Saturn ~iJupiter, 'cursul sii~,tiind profund atectat ~i in-.


dreptat spre centrol sistemului solar, uri~ul camp gravitationalexercitat de cele doua planete uri~e aducandu-i ~apte sateliti.Acest curs a fost astfel directionat,incat sa se ciocneasca cuurmatoarea planeta, Tiamat.

Oar nu cele doua planete s-au ciocnit - un fapt deosebitde important, din punct de vedere astronomic: nu Marduk in-su~i s-a zdrobit de Tiamat, ci unol din satelitii aeestuia, despi-eind-o in doua. In aeeasta despieatura,Marduk a teas0 ,,sagea-ta", un "trasnet divin", un imens arc electric care a sarit ca 0scanteie din planeta Marduk incarcatii de energie, "pln1i destralucire". Gisindu-~i drum prin miezullui Tiamat, ,,rasuflareai-a stins-o" - acesta a neutralizat campul electric ~imagneti,calacesteia, ~ile~a"stins". .

Prima intalnire dintre cei doi a lisat-o pe Tiamat fistirata~i lipsitii de viata; dar soarta ei urma sa fie-determinata de vii-toarea intalnire dintre ei. Kingu, principahil satelit al lui Tia-mat, urma sa fie tratat separat. Oar soarta celorlalp zece a fosthotarata imediat. .

Dopa ce peTiamat, capetenia lor, a sfiirtecat-o,Trupa ei a fost spulberatii, oastea ei sparta.Zeii ce-i erau de ajutor, ce-alaturi de ea stiiteau,De spaima fus~sera cuprin~i ~itremurau,Spatele I-au intors ~i gata sa fuga erau,Vietile lor ca sa i~i scape.

Putem identifica oare aceasta oaste "spolberatii... Sparta"eare tremura ~i "spate Ie I-au intors"- ~i-au inversat direcpa?

Facand acest IUCru<1escopenm~l raspunSUl la 0 alia t:Illg-mil a sistemului nostro solar - cometele. Aceste mici corpurlceresti sunt numite ,,rebelele sistemului sohai" deoarece ele nupar ~.se supune nici uncia dintre legile cunoscute. OrbitCle pla-neielor in jurul Soarelui sunt, cu exceppa celei a lui Pluto, aproa-pe circulare; orbitele cometelor sunt foarte alungite ~i, in cele .

mai multe cazuri, atat de alungite, incat apar in apropiereaPimantului la sute ~i chiar mii de ani. Planetele, din nou, cu ex-ceptia lui Pluto, se mi~ca in ace~~i plan; orbitele cometelor trec

A Dou~sprezeeea Planetii 239

prin mai muUe planuri. Cel mai semnificativ, in timp ce toateplanetele cunoscute inconjoara Soarele invers.acelo[' ceasomi-cului,celemaimultecometese invartinvers. .

Astronomii nu au reu~itsa explice ce foqa, ce evenimenta creat ~i le-a aruncat pe acestea pe orbitele lor neobi~nuite.Raspunsulnostru: Marduk. Azvarlindu-Ie in directia opusa, el aspulberat,a spart oastea lui Tia'matin comete rhai mici, afectan-du-Ie cu campul sau gravitational,a~a-numita"plasa":

; Aruncati in plasa, ei in capcana au fost prin~i.. .Intreaga trupa ee alaturi de ea l1J~aluiaIn plasa el i-a prins ~i mainile Ii le-a legat. ..Straus legati, ei nu mai puteau sascape.

. Dopace batalias-a incheiat,Marduka luat de la Kingu"tablita destinului" (orbita independentii)~i~i-a legat::o la brau:.cursul sau a fost transformat astfel intr-o orbitii solara perma-nenta. Din acel moment, Marduk era sortit sa treaca mereupela locul bataliei.

Invingand-o.peTiamat, ~i-acontinuat drumul prio ceruri,in jurul .soarelui ~i a trecut din nou pe langa planetele de sus:EalNeptun, "a carui dorinta 0 indeplinise", An~ar/Satum, "al.carui triumfil intronase." Apoi, noua sa orbitii I-a adus iar la.lo-cui triumfului,"pentru a intari puterea;sa asupra zeilor inftanti",Tiamat~iKingu. .

Pe masura ce este ridicata.cortina pentru actul V; de a.ici- ~inumai de aici incolo, eu ~oateca acest lueru nu a fost sesi-zat pana acum - povestea biblica a Genezei se alatura epopeii~~n~_~'n~:~_~. _~ ~:: A~ n1.:n A:_ n~~n' ~. :'_~~_n l'n~~. . .rea Cerului si a Pamantului.

. Completandu-~i.primasa orbita iri jurul Soaielui, Mar-duk "se-ntoarceapoi la Tiamat,pe care 0 supusese".

Zeul s-a oprit sa priveasca trupul inert al acesteia.Sa 0 impartii.in doua apoi el s-a gandit.

. ~i, ca pe-o scoica, in doua paqi a.desiacut-o.

240 ZECHARIA SITCllIN

Acurn,Mardukinsu~ia lovitplaneta, impaqind-o in doua,taindu-i ,,1easta"sau partea superioara.Apoi, un alt satelit alluiMarduk s-a-prabu~it peste una din jumata1i. Suftul a impinsaceasta parte - destinata sa devina Pamantul - spre 0 orbita

. uode no existasenici 0 planetapaoa atunci:Apoi Zeul se intoarse spre partea cea mai indepartata a

moartei llamat

Cu arma sa cereasca, a taiat capa1cimi;A taiat vaile prin care sangeie ei curgea;Pe vantul de nord I-a pus sa-I poarte~i intr-un loc necunoscut sa-I lase

Pamantul fusese creat!

Partea de jos a avu!0 sow diferita: la a doua tura facuta _

in jurul orbitei sale, Marduk insu~ia izbit-o, zdrobind-o in bu-cati (Fig. 108):

Cealalta parte a ei ca un ecran pentru cer a pus-o:Legandu-i unul de altul, el veghetori i-a pus...Coada lui Tiamat sa alcatuiasca Marea Fa~ie el i-a po-

runcit.

Aceste bucap din a douajumatate au fos1 menite sa devi-na 0 "bratara" in cer, functionand ca un ecran de protectie intreplanetele de sus ~i cele de jos. Ele au fost -intinse intr-o "mareIa~ie''. Centura de asteroizi fusese creata.

Astronomii si flzicienii recunosc di existii mari diferente

intre planetele de jOS1"terestre" (Mercur, Venus, Pamantul ~iLuna, Marte) ~i planetele de sus (Jupiter ~i celelalte),doua gru-puri separate de centura de asteroizi. Din textul sumerian aftamacum ~i explicatia acestui fenomen.

Mai mult decat atat, ni se ofera -' pentru prima data - 0explicatie ~tiintifica ~i cosmologica coerenta a evenimentelorcare au dus la disparitia "planetei care lipse~te", la crearea cen-turii de asteroizi ~i a Pamantului. Dupa ce satelitii siii ~i campul

,.

A Douiisprezecea Planetii 241...

..So

ff~,

~

I

· DUPA COLIZIUNEINITIAL\

/ Fig. 108 B. Tiamat a fost zdrobitii: fragmentele desprinse dinea vor alciitiJi "Cend" - centura.de asteroizi, iar ceo/alta jumiitate

va ciipiita 0 orbitii independentii, devenind P~mtintul, in urma cf()cni-.., . '.. ... - ... --. .. - - .~.. ...;;,...- _n .u __n', n' ..., ""~J.'VI'" . f ""c.,If'C-"UI "Wt:'..,

allui Tiamat, Kingu, va deveni sate/itul Piimtintului, Luna. Restul"o$tirii" lui Tiamat a fost transformat in comete.

sau electric au crapat planeta llamat, un alt satelit al lui Mar-duk a expediat partea de sus a fostei planete pe 0 noua orbita,ca actuala noastra planetii Pamantul, apoi Marduk, la a douatrecere a sa pe 'orbitii,a zdrobit in bucati partea ramasa din pla-nem~ile-a intios futr-:ota~ieuri~ii.

.~c _ .. --_.....


Fiecare enigma pe care am mentionat-o mai devreme i~iprime~te raspuns in "Epopeea Creatiei" a~a cum am descifrat-onoi. Mai mult, aflam riispuns ~i la intrebarea de ce continentelenoastre sunt concentrate pe 0 singurii fata a Pamantului, pe par-tea cealalta existfu1d 0 (;avitate foarte adanca (Oceanul Pacific).De asemenea, este lamurlta ~i problema permanentelor referirila "apele~' lui Tiamat. Ea era numita "Monstrul apos", si estenormal sa credem ca ~i Pamantul a mo~tenit aceste ape. inte-a-deviir, multi savanti moderni numesc Parnantul ,,Planeta Ocean"- pentru c~ este s~guraffin sistemul nostru solar care este binecu-

'vantata cu elementul primordial al vietii.De~i aceste teorii pot parea noi, ele erau acceptate de

profetii ~i inteleptii care au scris Vechiul Testament., ProfetulIsaia aminte~te de "zilele de la inceput" cand puterea lui Dum-nezeu I-a "taiat pe cel semet, I-a rasucit pe monstrul apelor, ~i auscat apele lui Tehom-Raba;" Numindu-l pe Yahweh, "Impa-ratul meu", autorui psalmilor biblici reda in cateva versuri cos-mogonia creatiei. "Prin puterea Ta, apele le-ai despartit" pe ca- -petenia balaurilor apelor Tu ai'zdrobit-o." ~i Iov aminte~te cum"Du~ezeul sau" a imprii~tiat "pe ingerii celui Semer'; ~i, cuimpresiominte cuno~tinte astronomice il lauda pe Dumnezeucare:

A tras 0 bolta pe fata lui Tehom,ca hotar intre lumina~iintuneric.

Stalpii ce~lui se cIiltina...Prin puterea lui tulbilra marea, prin priceperea lui.ii

sfarma furia. '....:sunarea IUllIl~t:IlIIlt;aoU1\.Mu;, :U" :_: ~:_:r::::.;- ~--

pele fugar.

Cei care se ocupa de cercetarea Bibliei au descoperit ca"tehom", care in ebraica inseamna ,,mare", se trage din cuvari-tul Tiamat; ca "tehom-raba" inseamna "marea Tiamat', ~i ca fe-lul in care Biblia relateaza evenimentele primordiale este iden~tic cu eel sumerian~ Este de asemenea foarte cIar ca paralela'dintre textul sumerian ~i Cartea Genezei din Biblie incepe chiar

A Douisprezeeea Planeti , 243

dil! primele versete ale Bibliei, care descriu cum "duhul'" luiDumnezeu plutea deasupra apelor lui Tehom~i cum trasnetullui Dumnezeu, Marduk, in versiunea sumeriana, a luminat intu-nerieul atunci ciinda lovit-o pe Tiamat, creiind Pamantul '~iRa-kia Qiteral"bmtata sparta"). Aeeasta fii~ieeereasca (tradusa, ingeneral prin "firmament") este ~umita "Cerul".

Cartea Genezei (1:8) declara in mod explicit ea aceasta"briitarii sparta" a' fost numita de Dumnezeu "Cer" (~amaim).Textele aeadiene numesc~i ele aceastii fii~ie"bratara sparta"(rakkis) ~i relateaza cum Marduk a intins partea de jos a lui

, Tiamatpiinaaceastas-a spart ~ia formatapoi un cere cu ea.Textele sumeriene Iiu lasii nici un dubiu ca acest "cer'\, completdiferit de conceptuI general de cer ~i spatiu, era centura de aste-roizi.

PamiintUl nostru ~icentura de asteroizi sunt, atat in tex-tele mesopotamiene, cat ~i in Biblie, "CeruL~i Pamantul", crea-te cand Tiamat a fost dezmembrata de zeul supremo

Ciind Viintul de Nord allui Marduk a impins Pamantul inlocul in care se gase~te acurn, acesta a capitat propria orbitiiinjurul Soarelui (rezultiind astfet anotimpurlle) ~i a ciipatat.mi~ca-rea de rotatie (rezultiind astfel succesiunea noapte/zi). Textelesumeriene spun ca, intr-adeviir, una din sarcinile uIterioare ale

lui Marduk a fost "sa dea PamiintuIui lumina zilei de la Soare ~iintunericul noptii." Biblia spune ca s-a petrecut acela!ii lucru:

~i Dumnezeua zis: "Sa fie ni~teluminatoriin in-tindereacerului,ea sa desparti ziua de noap~ ei sa fieni~te'semne care sa arate vremile, zilele ~i anii."

I

,I

.1

Oamenii de ~iinti deazi cred ca, dupa ce PamantuI a de-venit planeti, acesta era 0 sfem fierbinte, cu vuleani in eruptie,care umpleau cerul cu aburi ~inori. Dupa ce temperatura a in-ceput sa coboare, vaporii s-au transformat in apa, rezultfu1dast-fel oeean~lesi uscatuI.

, A cin~ea tablitii a epopeii Enuma Eli~, d~~ifoarte dete-riorata, impiirta~~te acee~i opinie. Numind reviirsarilede lava"saliva lui 'Iiamat"; epopeea Creatiei plaseaza ~iea a~est feno-

244 ZECHARlA SrrCHIN

men inainte de formarea atmosferei,oceanelor ~i continentelor.Dupa ee ,,norii de.apa ~-auadunat", au inceput sa se formezeoeeanele,~i a fost ridiea~ "fundatia Pamantului" - eontinente-Ie. Dupa ee ,~ fost meut frigul" - raeirea -, au aplirut eeata ~iploaia. In aeest timp, "saliva" continua sa se impr~tie, "in stra-turi adumindu-se",modelandtopografia Pamantului.

. Inca 0 data, identitateaeu textul biblie estt~clara:

~i Duttmezeua zis:"Sase strangala un loe apelecaresuntsubeer;~isase arateuseatul!"~i a~aa fost.

Pamantul, eu oeeane, 'eontinente ~i atmosfera, era gata ,aeum pentru fo~mareamuntilor,raurilor,vailor ~icampiilor. '

Atribuind intreaga opera a Faeerii lui Marduk, Enuma Eli$con-tinua:

Punand eapullui Tiamat [Pamantul] in loeul hotarat,Pe ellanturile de munti le-a meut sa apara,Vaile le-a despieat, duri prin ele sa eurga,Prio ochii ei, Tigrul ~i Eufratul au ie~it.Din sanii ei, el a meut muntii eei sfmti.Izvoare a meut, din ele raurile sa se adape.

Apoi~ in aeord perfect eu descoperirile moderne, atat Bi-blia cat ~i Enuma Eli$ ~i alte texte mesopotamiene' inrudite pla-seaza ineeputul. vietii pe Pa~ant in apa, "sa mi~une apele devietuitoare'('~i "pasari sa zboare pe intinderea eerului". Abia..I.._Xn~"'''''' J;'j'IrI~Ip.Piimantului duna soiullor vitele dupa~ so-

~ 'iullor ~i toate taratoarele dupli soiullo(' i~i lac apant1a,eUlDll-nand eu aparitia omului, aetul supremal ereatiei..-

*

, Ca parte a ordinii celeste pe Pamant, Marduk "a meut saapara divina Luna... ee noap~a s-o msemneze, ~i fieeare lunas-o masoare":

A.Douisprezeeea Planets -245

Cine era aeest zeu? Textul il nume~te ~E~.K.I (.,zeul careprotejeaza Pirnantul"). Nu exista niei 0 mentiune paoa ileum intext despre 0 planeta eu aeest nume ~i, totu~i, ,iata ea apare "inpresiunea ei eereasca [eampul gravitational]." ~i ee se intelegeprin "ei": Tia111ltsau Parnantul? '

Rolurile Tiamat ~i Pamant' ~i referintele la amilndoi par' afi intersehimbabile. Pamantul este Tiamat reineamata. Luna

este numita "proteetorul" Pamantului: .cste exact cum Tiamat iI- numea pe Kingu, prineipalul ei sateHt. . '

. Epopeea Creatiei iI exclude, in mod elar, pe Kingu din. "oastea"lui Tiamatcare a fost zdrobita,impr~tiata ~i intoarsa

din drumul ei. Dupa ce Marduk ~i-a meut prima orbita: in jurulSoarelui ~i s-a mtors la'locul biitaliei,el i-a hotiirat lui Kingu 0alta soarta:

~i Kingu ee era mai mare peste ei, a fost mie~orat;~i zeul DUG.GA.E a fost el de-aeum numit.~i de la el a luat tablita destinului,

, Ce penedrept ii fusese data.

Deei, Marduk nu I-a distruspe Kingu. L-a pedepsit lum-dll-i orbita independeI!ta.ee:i fusese data de Tiamat ciind cres-,cuse. Mie~orat,Kingucarnane "zeu" - un membru planetar alsistemului nostru ~olar. Lipsit de 0 orbita proprie, el nu puteadeeat sa'devina din nou satelit. Ciind partea de sus a lui Tiamata fost impinsa pe 0 noua oi-bita(ea noua planeta Pamant), .ere-dem noi, Kingu a ramas impreunii eu ea. Deci, Luna este Kin-gu, fostul satelit a:llui Tiamat.

Tr~mlform:lfintt-uh du""ae. Kin~ a fost deposedat deelementele "vitale" - atmosfera, api, matem raalOaeuve; s-amiesorat si a devenit 0 masa de materie moarta. Aeesti termenisum'erieni deseriu, eu siguranta, Luna, istoria ei d~seoperitiirecent ~i soarta ee a meut aeest satelit care a fost la ineeputKIN.GU ("Marele emisar") sa devini DUG.GA.E ("Vasul deplumb"). .

CW. King, in The Seven Tablets of Creation, (Cele ~aptetibfite ate Faeerii), a semnalat existenfa unorftagmente dintr-un

246 ZECHARIASricum

text astronomico-mitologiccare prezinta 0 aim versiune a bata-. liei lui Mardukcu Tiamat,care contine. versuriin care se

poveste~tesoarta desemnati de Manluk lui Kingu. .,Kingu, so-tol ei, cu 0 armi a fost tiiat... Tablita destinului i-a luat-o cumana lui." 0 alti incercare de transliteraresi traducere a acestuitext, tacum de B. Landersberger, (in 1923 in Archiv fiir Keil-schrittforschung), confirma ca numele Kingu/EnsuILuna suntinterschimbabile. '

Aceste texte nu numai ca adeveresc teoria noastra caprincipalul satelit allui Tiamat a devenit Luna; ci ele ~iexplicadescoperirile iacute de NASA referitoare la coliziunile "cu 0 .serie de corpuri cere~i de manmea unor ora~ mari, care s-auprabu~itpe suprafataLunii". Atit descrieriledate de NASA, cat~i textele surnerieneprezinti satelitul nostruca un "vast de~ert".

. Au fost descoperite~i0 serie de sigilii cilindrice ce inia-ti~eaza batilia dintre Marduk ~i 0 fioroasa zeitate feminina. 0astfel de reprt;zentareit prezinti pe zeul Marduk aruncandu-~itrasnetul spre Tiamat, cu Kingu, in mod clar identificat cuLuna, incercands-o apere pe zeita care I-acreat. (Fig. 109)

Fig. 109

"-. -


Aceasti dovada ca satelitullui Tiamatsi cel al Pamantu-lui sunt unul ~iacela~i este inmriti~i de' rada~ina etimologica anumelui zeului Sin, care avea sa desemneze ulterior Luna~deri-,vadin'SU.EN (,,leul pust~ului"). .

Rezolvand problema lui Tiamat ~i Kingu, Marduk inca <>dati"a stribatut cerurite ~ia vegheat asupra lor". De data aceas-ta, atentia sa s-a concentrat asupra "tinutului lui Nudimmud"(Neptun), pentrua stabili "destinul" lui Gaga, fost sate lit alluiAru1ar/Saturn,care fusese tacut mesager catre celelalte planete.

Epopeea ne informeaza ca unul din ultimele lucruri pecare le-a tacut Ma'rdukin cer a fost sa stabileasca "un loc as-cuns" pentru acest zeu, 0 orbita pana acurn necunoscuta cu fataspre ,,Adine" (spatiu) ~i I-a nurnit "Sfetnicul de taina al Adin-cului". Pe langiiaceastanoua orbitii,planeta fosta nurnitiiUS.MI.("Cel care arata calea"), cea mai indepiirtataplaneta, Pluto.

Conform e'popeii, Marduk a stabilit, la un moment dat,, "Caile zeilor eu Ie voi croi cu iscusintii... in doua tabere eu ii.

voi imparti".. Ink-adevar, a fcicut-o.El a izgonit din ceruri pe cea care

irnpreuna,cu Soareleau creat sistemul solar, zeita'Tiamat. EI acreat Pamantul, dandu-i 0 orbita in apropiere de Soare. EI azdrobit,,,briitara cerului" - centura de asteroizi care impartegrupul de planete in "planetele de sus" ~i "planetele de jos". A

, preiacut majoritatea satelitilor lui Tiamat in comete; pc princi-palul.satelit al acestuia I-a tacut satelit al Piimantului. ~i a iacutsatelitullui An~ar/Satum,Gaga, planeta Pluto, care are a seriedin caracteristicile orbitei lui Marduk, (cum ar fi, de pjlda, unplan orbital diferit). ,

Enigrnelesistemului nostru solar - cavitatile oceanice alePamantului, devastarea Lllriii nrhifp!p ;' O_M _1_ - _ :_:~.,

t:Il1gmallcete caracteristici ale planetei Pluto - toate i~l giisescexplicatii coerente in Epopeea mesopotamianii a Creatiei, a~acum 0 interpretarn noi.

"Howand" pozitia fieciirei planete, Marduk ~i-a piistratpentru el "pozitia Nibiru",~i "traversa cerurile ~i supraveghea"nolil sistern solar. EI era alciituit acum din douasprezece corpuricere~ti, fieciiruia corespunzandu-i un zeu. (Fig. 110)


~MERCUR(Mununu) A(Apsu)

~ VENUS(L~u). I ADouAs~REZECEA

~' . PLANETA(Maniuk)

I MARTE ~u)

~" .I,

~., ~

- ,;... JJ / '

~DE~WR~ .

.rUPITER(Kishar) a . /, ~'o /"TURN'_ . /' 0

, URANUS (Anu) ,- /'. ~, G

NEPTUN(Ea) '/PLUTO (Gaga)

Fig. 110

\

Capitolul 8" "

ImparatiaCerurilor

, Studiile despre Epopeea Creatiei ~i textele asemanatoare[de exemplu, eel allui S. Langdon, The Babylonian Epic ofCreation (Epopeea babiloniana a creatiei), demonstreaza ca

,Marduk, fiul lui Enki, a reu~it sa ca~tige, candva dupa 2000, LCh.,batalia pentru suprematie printre zei, cu fiullui Enlil, Ni-

nurta. Apoi, babilonienii au modificat epopeea sumeriana acreatiei, inlocuind nu~ele lui Ninurta cu cel allui Marduk, pla- "

neta invadatoare.

~ Ridicarea lui la rangul de ,,Rege ill zeilor" a fost insotitaIde asocierea acestuia cu planeta nefilimilor, A DouasprezeceaPlaneta. Ca ,,rege al zeilor (planeteloi), Marduk era ~i_"Rege alcerurilor"., Unii cercetatori au crezut la inceput ca Marduk era, fieSteaua Polara, fie alta stea stralucitoare vizibila pe cerul Meso-potamiei in vremea echinoctiului de primavara, deoarece Mar-duk era nurnit "un stralucitor corp ceresc". Dar Albert' Schott,in cartea sa Marduk und sein Stern (Marduk ~i steaua lui), pre-cum si alti cercetatori au demonstrat ca wate textele astronorni-Cop.vo'rnp.~r. ilp.!'Inrp. M:1rilnK Co:1mp.mnnl :11 !'Ii!'ltp.mlllni nO!'ltnl !'IO-

lar. Cum alte titluri 'ale lui erau "Marele corp ceresc" ~i "Celcare lumineaza", a fost lansata 0 noua teorie conform careiaMarduk ar' fi fost zeul sumerian al SOt,lrelui,identic cu. zeulegiptean Ra. Textele care it descriu pe acesta ca fiind cel care"masoara inaltimile departate ale cerului... puruind un halo acarui stralucire este datatoare de fiori", par a sprijini aceasta

,. teorie. Oar acela~i text continua spun and "el vegheaza pa-manturile ca~ama~ [Soarele]". Oaca in anumite privinte Mar-

~'.~'1.-'

250 ZECHARIA SITOIIN

duk era asemiiniitor Soarelui, cu siguranti di el nu putea fi Soa-rele. "

Dadi Marduk nu era Soarele, atunci, care dintre planeteera?-Vechile texte nu reu~esc sa it indice ca"una din pl3D:etelecunoscute. Bazandu-~iteoriile pe unele titluri ale lui (cum ar fiacela de "fiu al Soarelui"), unii cercetatori au sustinut ca estevorba de Saturn. Descrierea acestuia ca fiind 0 planeta ro~ie afilcutca ~i Marte sa fie un candidat. Dar texml il plaseaza peMarduk in markas ~ame ("in centrul cerului"), lucru care i-aconvinspe majoritatea cercetatorilor ca este vorba despre Jupi-ter, care este localizat in centrulliniei planetelor: "

Jupiter" MercurVenusParnant Marte " SaturnUranus Neptun Pluto

Aceasta teorie insa' contine 0 contnidi~tie. Ea este susti-nuta de acei oameni de~tiinta care considera ca mesopota-mienii nu ~tiau despre planetele de 'dincolo de Saturn: Ei punPamantul in randul planetelor, in timp ce cred ca babilonieniiconsiderau ca acesta era centrul sistemului planetar ~i ca eraplat. tn plus, ei uita ca mesopotamieniiconsiderau cu sigurantaca Luna este "zeu''; deci planeta. Echivalarea celei de-a doua-sprezeceaplanetecu Jupiter nu estebuna.

Epopeea Creatiei mentionea~ cu claritate ca Marduk eraun invadatordin afara sistemului solar, care in drumullui a tre-cut pe laoga "planetele de sus" (Saturn ~i Jupiter) inainte de ase ciocni de Tiamat. Sumerieniinumeauplaneta NIBIRU, "pla-neta traversarii", iar versiunea babiloniana a epopeei ne oferaurmatoarele informatii astronomice:

Planeta NIBIRU:La Rascrucea Cerului si 'Pamantului el este.

- to sus ~i in jos 'ei nu ~t trece.Pe el trebuie sa-l ~tepte mai intaL

Planeta NIBIRU:

Planeta ce in ceruri striiluee~te.

--

ADouisprezeeeaPlaneta

to mijloc el sta;Lui i se inchina toti.

251

Planeta NIBIRU:

EI este eel care mijlocullui Tiamat il trave~eaza fiiIioboseala. " "

Fie ca numele lui sa fie in veci "Cel"care traverseazi" -Cel care mijlocul it ocupa.

Aceste ~ersuri adue into~atii suplimentare, ~ianume ca,dupa ce a imparpt planetele in doua grupuri egale, a douiispre-zecea planeta ,;mijlocullui Tiamat il traverseaza": orbita lui itpoarta mereu ~imereu pe la loeul bataliei, aeolo unde era odata'Ramat.

Vom descoperi ca ~i textele astronomice care ttateazadespre perioadele planetare in~ira,de asemenea, ~fordinea lor,Marduk fiind plasat ~i acolo tot in pozitie centrala, intre Marte~i Jupiter. Cum sumerienii ~tiau toate planetele, aparitia eeleide-a douasprezecea planete in "pozitie centrala" confirmi eon-cluziile noastre:

MardukMercur Venus LunaPamantul Marte

Jupiter Saturn UranusNeptun Pluto

".

Daca orbita lui Marduk it pori pe acesta in apropierea"noastrii(intre Marte ~iJupiter), de ce nu 0 putem vedea, caci sepresupuneca acesta este mare ~istralucitor?

" Textele mesopotamiene SDunca acesta aiune:ein ree:iuninecunoscute ~l toarte indepirtate ale cerului. "EI cerceteaza as-cunsele secrete... ~i toate colturile universului Ie cerceteaza."Este descris ca "monitor" al celortalte planete~eel a carui orbitaIe inconjoara pe celelalte. "Se tine d~ m~iilelor [orbittle]", face"Unmel" in juiuI lor. Drbita lui era "cea mainobila ~i mai ma-reatii" dintre toate planetele. Acest lucru I-a fieut pe Franz Ku-gler, in Sternkunde und Sterndienst in Babilon, (Arta ~i me~te-~ugurilein Babilon) sa considere ca Marduk este 0 planeta care

v

,


se mi~ca foarte repede, dupa 0 orbitii eliptidi, asemanatoare cucea a unei comete. .

o astfel de orbitii eliptica, avcind Soarele drept centru degreutate, are un apogeu - un punct care este eel mai iQdepa£4ltde aces~a -, de unde incep~ drumul inapoi ~i un perigeu -, )

punctul in care estecel mai aproape de Soare, de unde se in-",)dreaptii spre spapu. Am descoperit ca Marduk avea intr-adevar,conform textelor sumeriene, astfel de "baze". Acestea afirma diplaneta venea de la AN.UR'("baza cerului") spre E. NUN("laca~ul zeiesc"); Epopea Creatiei ,spune despre el.ca:

Strabate cerurile ~i toate tinuturile Ie vegheaza. . .Apoi masoara Adcincul eel de nepatruns.La E-!jara ~i-a intemeiat lac~ul de departe;E-!jara, eel mai mare laca~, de el a fost intemeiat.

Oeci, un "laca~" era""de departe" - in indepartateleregiuni ale spatiului. Celalalt era "in Cer", adica, in interiorulcenturii de asteroizi, in,treMarte ~iJupiter. (Fig. 111)

APOGEU

UKDl1J:.LJ:. t'LJ-Il'lJ:.IJ:.LUK

Fig. III

Urmand invataturile stramo~ilor sai sumerieni, AvraaIII

din Ur, patrlarhul biblic, asocia zeitatea suprema (DumnezeII)cu plaJieta cea mai importantii. La fel ca textele mesopota-miene, multe din fragmentele biblice spun ca Oumnezeu i~iare"Uica~ul stant inCeruri" de unde "vedea cum se ridica ~i cele

...

j.,

A"Douisprezeeea Planeti 253.mai indepartate planete"; un I;>umnezeucare, nevazut, "se mi~-ca in ceruri in cere". Cartea lui Iov, dupace descrie coliziunea,contine 0 serie de versuri semnificative care ne spun unde Seadus planeta dumnezeiasca: .

Pe intinsul cerului el i~icroie~te'o.nouacale; acolounde lumina ~iintunericul [se unesc] este laca~ul sau dedeparte.

Nu mai putin explicit descrie"~i psalmistul traiectoriamaiestuoasaa planetei: ·

Cerurile spun slava lui Dumnezeu,~i intinderea lor veste~te lucrarea mainilor lui. . .Sicaun mirecareiesedinodaialuide nuntii -, -Se arunca in drumullui cu bucuria unui viteaz:Rasare la un capat al cerurilor,~i t~iisprave~tedruniulla celalaltcapat.

Recunoscut ca un mare calator pe bolta cerului, urccindJa- inaltimi ametitoare la apogeul sau, apoi "coborand ~i aple-can-du-se in cer" la perigeu, planeta era reprezentatii printi-un globinaripat. ' '. -,

Oriunde au dezgropat,arheologii urmele'civilizatiilor dinOrientul Antic, era prezent ~i simbolul globului inaripat, domi-nand templele ~ipalatele, gravat pe pietre, desenat pe sigilii ci-lindrice, pictat pe pereti,insotind preoti ~i regi, stand deasupratronurilor lor, "plutind" deasupra lor in timpul b~tii-liilor,gravatP'" "al"'I" IV! U~ JUPLa. VUJ~"~~ U~ JU~, IU~LaJ, pJaua I!ii1U I~JUU

erau impodobite cu acest simboI. Regii din Sumer, Acad, Babi-lon, Asiria, Ela, Urartu, Mari, Nuzi, Mitanni ~ICanaan - toti seinchinau la eI. Regii hititi, faraonii egipteni, .}'ar-iipersani - toti .au proclamat acest simbol (~i ceea ce reprezenta el) supremoA~ a ramas de-a lungul mileniilor. (Fig. 112) _ -

tn centrul credintelor lor religioase ~i astronomice stiiteaideea ca A DouasprezeceaPlanetii,"planeta zeilor", rarnanea in

.- --~~~ ~... - - ,., " ..,~,'ti...!:~. .,,-,',,

254t ~,

ZECHARIASITClull/ . '.

----

~ .-Fig.H2

,.

A Douisprezec:ea Planeti 255

interiorul sistemului solar si ca.marea sa orbita.0 fiicea sa.se in-,: toarca. periodic in apropier~a Pa.mlintuluL Semnul pictOgrafic al

acestei planete, "Planeta traversarii", era 0 cruce. Acest semncuneiform, care mai insemna ~i"Anu" ~i "zeiesc", a evoluat inlimbile semitice spre litera tav, care;inseamna.'"semnul".

Intr-adeva.r,toti oamenii din Antichitate considerau apro:'pierea acestei planete ca un semn pentru mari prefaceri ~i in-ceputul uhei noi ere. Textele mesopotamiene vorbesc despreaceasta.aparitje ca despre un eveniment anticipat, previzibil ~iobservabil:

Marea Planeta.:

Cand apare ea are culoare ro~u inchis.Cerul ea il imparte in do1,la.~i ea este Nibinf.

Multe din textele care vorbest despre apropierea celeid~-adoua.sprezecea planete sunt prevestiri care profetesc efec-tele pe care evenimentul il va avea asupra Pamlintului ~i omeni-rii. R. Campbell Thompson, reproduce in cartea sa Reports ofthe Magicians and Astronomers of Niniveh and Babylon, (Stu-diu despre magicienii ~i astronomii .din Babilon ~i Ninive) 0serie de astfel de texte care urmaresc mi~carea acestei planete,

,de ciind ajunge "in pozitia lui Jupiter" ~i plina cand sose~te lapunctul de rascruce, Nibiru:

~

Ciind din pozitia lui Jupiter, Planeta trece inspre vest,a vreme calea 1ini~tita.va avea; ~i pacea va fi stipana

ne P~m~nt

Cand din pozitia lui Jupiter Planeta cre~te-n stralucire~i Zodia Cancerului va deveni Nibiru,Binecuvantat va fi Acadul cu bel~ug,~i mai puternic fi-va impa.ratullui.Cand culmi1'1eazaNibiru... .

Tarile vor fi in pace, iar imparatii certati se vor impa.-'ca,

lar zeii vor auzi rugaciuni, ~iimnuri de slava.

256 ZECHARIA SrrCUIN

Planeta ce se apropia totu~i urma sa aduca cu sine ploi ~i

inundatii, din cauza efectelor campului sau gravitational:

Cand Planeta Tronului Ceresc

Mai straludtoare va fi,

Potop de ploi sa cada va incepe. . .Cand Nibiru ajunge la perigeu,Zeii vor dafui lini~tea,Necazlirile vor fi uitate

~i supararile vor fi s~it.Ploi ~i inundatii vor veni.

La fel ca invatatii mesopotamieni, ~i profetii biblici con-siderau momentul in care planeta se apropia de Pamant ~ideve-nea vizibila pentru oameni ca fiind momentul intrarii intr-o'noua era. Asemanarile dintre prevestirile mesopotamiene des-pre pacea ~i bunastarea ce insoteau aparitia planetei TronuluiCeresc ~i profetiile biblice despre pacea ~i dreptatea care vor fi '

inironate pe Pamant dupa Ziua Domnului, poate fi redata celmai elar prin acest fragme.ntdin profetia lui Isaiia:

Sc va intampla in scurgerea vremunlor.. .El va fi judecatoJ:U1neamurilor ~i el va hotari intre

un mare numar de popoare; a~a incat din sabiile lor i~i '

vor filud fiare de plug ~i din sulitele lor cosoare; nid unpopor nu va mai scoate sabia impotriva altuia ~i nici nu.~... & ...-........-...--.,

In contrast cu binecuvantarile,aduse de noua era, Ziualudecatii era descrisa in Vechiul Testament ca fiihd insotita de, "

ploi, inundatii~i cutremure. Daca citim cuvintele proroculuilsaiia ca referindu-se' asemeni textelor mesopotamiene la apro-pierea de Pamant a unci planete cu un camp gravitational foarteputemic, ele pot fi intelese in adevarata lor semnificatie:

A Douaspreze<:ea Planeta 257\

Vai! Ce vuiet de popoare multe care urla cum urlamarea! Ce zarva de' neamuri, care mugesc cum mugescapele putemice.

Este Dumnezeul o~tirilor, conducand oastea sa inlupta. ' ,

, De dep~e vin,de la capatulceruluivineurgia luiDumnezeusa distruga Pamantu!...

~i va mi~ca cerul, ~i Pamantul se va mi~ca din19cul sau cand Dumnezeul O~tirilor va trece, in ziuaprapadului.

In timp ce "muntii se vor narui. .. vaile vor fi acoperite",va fi afectata ~i mi~carea de rotatie a Pamantului. ProfetulAmosdescrie cu elaritate acest lucru:.,

~i va fi ziua aceea, spune Domnul Dumnczeu,cand voi porunci Soarelui sa se duca la culcare la amiaza~i Piimantul se va intuneca in miezul zilef.

Anuntand, "Vii zic vouii, Ziua Domnului a sosit!" profe-tul Zaharia spune ca aceasta oprire a mi~ciiriide rotatie nu vaduradecat 0 zi:

~i atunci va fi ziua in care riici 0 lumina nu va fi -ca niciodata paniiacum.

~i va fi 0 zi, ce,de Dumnezeu e sortita, in care nicizi nici noapte nu va mai fi ~i Soarele va lumina in miezde noante, '

In ziua aceea, spune profetul Ioel, "S6arele ~i Luna sevor mtuneca, stelele i~ivor ascunde striilucirea"; "Soarele se vaintuneca, iar Luna va fi ro~ieca sangele."

Textele mesopotamiene amintesc de striilucirea planetei,care era vizibiliichiar in timpul zilei: ,,~i se vedea cand Soareleriisareapc c~r, ~i apoi nu se mai vedea cand Soarele apunea".Un sigiliu cilindric infiiti~eazaun grup de plugari privind uimiti

258 ZECHARIA SrrCHIN .

Fig. 113

sus spre cer la cea de-a douasprezecea planeti (reprezentataprin simbolul sau, crucea), care este vizibila. (Fig. 113)

Anticii riu numai ca a~teptau sos~rea acestei plilnete ci iiurmiireau~iorbita. . . .

Numeroase pasaje biblice - mai ales la Isaiia, Amos ~iIov - leaga mi~carea Dumnezeului ceresc de 0 serie de conste~latii zodiacale. "Singur el pa~e~te pe intinderea cerului; la CarulMare a ajuns ~i in .Orion ~i.in Sirius ~i apoi .in.constelatiile di!\sud." Sau, "El zambe~te Taurului ~i Berbecilor; din Taur urca ., "apoi in Sagetator." Aceste versete descriu 0 planeti care nu'numai ca strabate intinderile cerului, ci ~i una care vine dinspresud si se misca in directia acelor ceasornicului - exact cum se

ded~ce ~idi~ textele s~meriene.. Profetul "Habakkuk spune inmod explicit: "Domnul va veni din sud. .. slava Sa va umple Pa-mantuL.. ~i Luceafiirul va lumina ca Soarele, caci de la Dom>i,nul el va primi lumina.'" . .

. Intre. textele mesopotamiene referitoare la acest !.!ubiect,unul este cat se poate de clar:

Planeta zeului Marduk:

Deasupra sa: Mercur.Riisiirind la treizeci de grade ale boltii cere~ti: Jupiter.Cand ~ade in locul batiliei cere~i: Nibiru.

Cand este insotit de harti schematice, se vede clar caacest text nu ofera diferite nume pentru A Douasgrezecea Pla-neta (cum gre~itau presupus 0 seriede cercetitori). El vorbe~te

.w

'./


Fig. 114 ....

mai degraba de trei puncte in care pozitia acestei planete eravizibila ~iputea fi determinati de pe Pamant(Fig. 114)

Primul punet in care planeta era vizibila era deei alinie-rea aeesteia cu Mereur (punctul A) - dupa ealculele noastre, laun unghi de 30 de grade pe axa imaginara Soare/Pamant la pe_rigeu. Venind mai aproape de Parnant, ~i deci aparand pe cermai ,,sus" (cu ineatreizeei de grade, pentru a fi mai exaeti); pla-neta interseeta orbita lui Jupiter in punetul B. In star!iit, sosind... lV"Ul U(UA...U,1"!I;U;~U,pcngc;;ul, sau ".Kascrucean, planeta este .Nibiru, punctul C. Triigand 0 axa imaginarii intre Soare, Parnant.~iperigeul orbitei lui Marduk, un observator de pe Parnant vede

,"- "JIlai intai pe Marduk aliniat eu Mercur, la treizeci de grade.~ (punctul A). Ureand eu inca treizeci de grade, Marduk inter-

secteazaorbita lui Jupiter in punctul B. .

Apoi urmeaza perigeul (punctul C)~i planeta ajunge la"Riiscruce'~: adica, inapoi la locul batiliei eere~ti, cel mai aproa-pe de Pamant, dupii care urmeaza druinul invers spre spatiu.

"I

260 ZECuARlA SITCHIN

A~teptarea ZHei Domnului in scrierile antice mesopota-miene ~i evreie~ti (care i~i au ecoul in tmparatill Cerului desprecare se vorbe~e in Noul Testament) avea deci 0 bazi reala, fi.ind vorba de, experiente reale ale loouitorilor antici: ei fuseseramartorii revenirii periodic~ a Planetei tmparatiei in vecinatateaPamantului. .

Aparitia ~i disparitia periodic~ a acestei planete confirmaprezenta permanentii a acesteia in sistemul nostru solar: Inaceastii privintii ea se aseamana cu cometele. Unele dintre co.metele cunoscute - ca de pilda, conieta Hall~y, care ajunge inapropierea Pamantului 0 datii la ~ptezeci de ani - dispar dinvedere suficient timp. pentru ca astronomii sa-~i dea .seama foar-te' greu ca este vorba de aceeasi cometi. Altele au fost vazutedoaro'singura dati in istoria o~enirii ~i sepresupune ca au or-bite care necesitii mii de an1 pentru a fi acoperite. Cometa Ko-houtek, de exemplu, descoperiti inmartie 1973, s-a apropiat la75.000.000 de mile de Paniant in ianuarie 1974 ~i a dispirutdincolo de Soare la scurt timp. Astronomii au calculat ca eapoate reveni in apropierea Pamantului peste circa 7500-75.000de ani. . .

Faptul ca aparitiile ~i disparitiile lui Marduk erau cunos-cute anticilor ne face sa credem ca orbita acestei planete esteceva mai scw decat a cometei Kohoutek. Daca ~a. stau lucru-rile, de ce astronomii no~tri nu au descoperit~o pana acum?Adeviirul este ca 0 planeti cu 0 orbiti chiar pe jumatatea celeimai mici presupuse orbiie a cometei Kohoutek ar trece multmai departe de Pamant chiar decat Pluto, cea mai indepiirtataDlanetii- 0 distantii la care ea nu ar mai fi vizibila de pe -Pa-mant, deoarece nu ar reUecta taaca ar renectaj aeCallOarle PU-tin raze Ie Soarelui. De fapt, planetele cunoscute de dupa Saturnau fost descoperite prin calcule matematice, nu prin observatie.Orbitele lor piireau a fi influentate dealte corpuri cere~ti.

Tot acesta poate fi modul in care va fi descoperiti ~i ceade-a douasprezecea planeti. Au. existat chiar anumite speculatiica ar exista 0 "Planetii X", care, de~i nevazuti, poate fi "simti-ti" prin influenta pe care ~ exerciti asupra orbitelor unor come.te. In 1972, Joseph L.Brady de la Lawrence Livermore Labora-

ADouisprezecea.Plalietii 26]

torydin cadrulUniversitipiCaliforniaa descoperitca discre- .pantele dintre orbitele cometei Halley ar putea fi cauzate de 0planetiide manmea lui Jupiter care.in~onjoa1i Soarele 0 datii la

:. 1800de ani. La distanta estimatiide 6.000.000.000de mile,prezenta sa.ar putea fi detecta~ numai prin calcule ~tematice.

tn timp ce 0 astfel de 'perioada nu poate. fi determinatii,textele mesopotamieneindica cu certitudine ca orbita celei de-adouasprezecea planete este de 3600 de ani. Acest numar erascris in sumerianacu un .cercmare. Titlul planetei - ~ar ("con-ducatorul suprem") insemna de asemenea ~i "cercul perfect",un "cere intreg". Mai insemna ~i nJfuarul 3600. lar identitateadintre cei trei termeni - planetii/orbitii/3600- poate sa nu fiedoar 0 simpla coincidentii.

Berossus, preotul-astronom babilonian, vorbe~te' de ze~eregi care au condus Pamantulinainte de potop. Reluaod scrieri-Ie lui, Alexandru Poiihistor din Caldeea spune: "tn carte a adoua se spunea despre cei zece regi din Caldeea, ~i perio.adelede domnie ale fiecarui~, care insumate dau 0 sutii douazeci de

'~ar, sau patru sute treizeci ~i doua de mii de ani,ajungand panain vremea potopului." .

Abidenus, un discipol allui Arisiotel, it citeaza ~i el pe.Berossus, amintind de cei zece regi prediluvieni care. au domnitin total 0 sutii douizeci de ~ar. El afirma .cu certitudine ca aces..te regate erau localizatem Mesopotamia: .

II

I

I

I

I

Se spuneca primulregeal tinutuluia fost Alorus...EI a domnitzece ~ar.

~I se spune ca un ~arare trel mn ~asesute de arii. ..Dupa el, a domnit Alaprus, trei ~ar; lui i-a urmat

Amillarus din ora~ul panti-Babilon, care a domnit trei-sprezece~ar... . ;

Dupa el a domni! Amtnenon, doisprezece ~ar; ~i elera din o~ul panti-Babil9n.Apoi Megalurus, din acela~iloc, optsprezece~ar. .

Apoi Daos, Pastorul, a domnit zece ~ar...

262 ZECHARIA SITalIN

Au mai fost ~ialti regi, ~iultimul dintre ei a fost Sisi-thrus; ~a incat, cutotul"au fost zece regi, ~idomniile lor

. insumate inseamna 0 ~ta douazeci de ~ar.

Apolodor din Atena spune ~i ella fel ca Berossus ca aufost zece regi, care au domnit cu totii 0 suta douazeci de ~ar(432.000 ani) ~i domnia fiediruia era masuraffi.in ~ar de .3600de ani. . .

o data cu n~terea sumeriologiei, vechile texte la c.areface referire Berossus au fost descoperite~i desciftate; acestea,erau listele de regi sumerieni, care, aparent, pastreaza traditiacelor zece regi de dinainte de potop care au domnit asupra Pa-mantuluidin vremea cand "ImparatiaCerurilorcoborasepe .j

Pamant". . .

o astfel de lista sumeriana,cunoscuta sub numele de tex-tul W-B/144,inregistreaza regii divini din cinci locuri sau "ora-~e". In pdmul 0l1!~,Eridu, aU:fost doi regi. Textul adauga celordoua nume prefixul ,,A", insemnand"fiul". -

Cand s-a coborat Impiiratia Cerurilor pe Pamant,primul regat a fost Eridu.In Eridu,A.LU.LIM a devenit rege; el a domnit 28.800 de ani.A.LAL.GAR a donmit 36.000 de ani.. .Cei doi regi au domnit"64.800 dtMllli.

Apoi, regatul a fost mutat in alt loc, unde regii erau nu-miti en sau ,,zei" (~i, intr-unul din cazuri era numit cu titlul de""',"Uo.' Jo

Am parasit Eridu;Am mutat regatulla Bad-Tibira.In Bad-Tibira, .

EN.MEN.LU.AN.NA a domnit 43.200 de ani.EN.MEN.GAL.AN.NA a domnit 28.800 de ani.Divinul DU.MU.ZI, Pastorul, a domnit 36.000 de ani.Cei trei regi au domnit impreuna 108.000 de ani.

~ADouasprezecea Planeta 263

Apoi, sunt in~irate ora~ele care au urmat, Larak ~i Sippar,~i divinii lor fegi; incele din urma, ora~ul ~uruppak, in care afost pus rege un om nliscut dintr-un zeu; Lucrul cel mai. izbitorla aceste' fantastic de lungi perioade de <J.omnieeste faptul ca,faIiexceptie,toatesuntmultiplide 3 600: .

Alulim - 8 x 3600Alalgar- lOx 3600 =Enn:'-enluanna:- 12 .x 3600 =Enniengalanna. - .8 x 3600 -Dumuzi - lOx 3600Ensipazianna - 8 x 3600Enmenduranna - 6 x 3600 =

-Ubartutu - 5 x 3600 =

28.80036.00043.20028.80036.00028.80021.60018.000

Un alt text sumerian (W-B/62) adauga orasul Larsa siceidoi regi ai sai, iar perioadele lor de domnie sunt: de asem~nea,

:'multipli de 3600. Cu ajutorulunui alt text, conc1uzia care re-zulta.este ca, intr-adevar,au fost zece regi in Sumer inainte depotop; fiecare a domnit un numar de ~ar; iar cu totul, domniileau durat 120de ~ar- a~acum a spus"Berossus.

Concluzia este una singura: ace~ti~ar, in care se masuraduratadomniei regilor predeluvieni erau legati de perioada or-bitei planetei ,,~ar", "Planeta Imparatiei"; Alulim a domnit optperioadeale acesteiplanete, Alalgar timp de zece ~.a.md.'. Dacii ace~ti regi de dinainte de potop erau', a~a cum su-

op.riim noi np.fllimi Cllrp. 1111vp.nit np. Piimnnf np. nP. A nOllii.mrp._

zecea Planeta, atunci nu cste de mirare ca perioada domniei loreste legata de durata orbitei planetei lor. 0 astfel de domnie sauun astfeI de regat ardura din momentulaterizarii, pana in mo-mentul plecarii; cand sosea un nou comandant de pc planetalor,misiunta celuilalt se incheia. Cum sosirile ~ipledirile nu seputeau face (iecat atunci cand planeta sc apropia de Piimant,"domniile'"nu putcau fi masurate decat in perioade orbitalc aleplaneteinefilimilor.


Cineva se poate intreba, desigur, dadi un nefilim care avenit pe Pamant ar putea domni 28.800 sau 36.000 de ani. Nu ede mirare ca istoricii numesc aceste perioade "legendare"

Dar ce este un an? ,,Anul" .nostru este pur ~i simplu pe-rioada de !imp necesara planetei noastre pentru a face'0 rotatiecompleta in jurul Soarelui. tntrucat viata pe Pamant a apiirutdupa ce acesta i~i stabilise 0 orbitii regulatii in jurul Soarelui,evident ca ea cste modelatiiin cQnformitatecu 4ceastiiperioadiide timp. (Chiar ~i cea mai mica modificare a orbitei, sau it ci-elului noapte/zi este in masuriisa modificeviata de pc Pamant.)Traim un amjmit numar de ani fiindca ceasul nostru biologiceste reglat pcntru un anumit numar de rotatli.

Nu exista nici un dubiu ca viata de pc altii planetii va fimodelatii dupii un cielu complet diferit de cel al nostru. Oaca

, traiectoria celei de-a douasprezeceaplanete este de 0 sutiide orimai mare decat cea a planetei noastre, atunci un an al nefilimi-lor ar fi egal cu 0 suta de ani ai no~tri..Oaca orbita lor este de 0mie de ori mai mare, atunci anullor ar fi egal cu 0 mie de anipamanteni.

Oar daca, ~a cum credem noi, orbita lor in jurul Soareluinecesitii 3~00 de ani? Atunci,3600 de ani de-ai no~tri ar insem-na doar unul singur din calendarullor. Oeci, duratele dOinniilordate de Berossus nu ar fi nici legendare nici fantastice: ar in-,semna doar cinci, opt sau zece ani de-ai nefilimilor. '

Am semnalat in capitolele anterioare ca mersul omeniriispre civilizatie - prin intcrVentia nefilimilor - a trecut prin treistadii, care sunt decalate cu cate 3600 de ani: mezoliticul (Circa11.000 i.Ch.), olaritul (circa 7400) ~i apoi aparitia brusca a civi-1~ 4-': : : 1 :___ ..;onn\ T:' .£'__.~_ 1__1_!t _":! ~1~,.__~:

, , ./ .L-"":'T_' ..:.._ __ ~_.:...: :..:._

reinoiau cunostintele oamenilor si Ie imbunatiiteau, de fiecaredatii cand plancla ior venea in apr~pierea Pamantwui.

Multi cercctatori (de exemplu,.Heinrich Zimmern in TheBabylonian and Hebrew Genesis - Geneza in varianta babilon,;.iana ~i evreiasca) au demonstrat ca Vechiul Testament pastreazatraditia unor patriarhi sau stramo~i predeluvieni ~i ca genealo-gia de la Adam la'Noe in~ira zece astfel de legiuitori. Situandacest eveniment inainte de potop, Cartea Genezei (Capitolul 6)

~}~

ij,

..L

A Douisprez«ea Planeti 265

descrie supararea lui Oumnezeu pe lume. "I-a parut rau lui, Dumnezeuca a mcutpc om pc Pamant... ~iDumnezeua ,zis:

«Am sa ~terg de pc fata pamantului pe omul pc care l-~m fa-.cut»"

Atunci Dumnezeu a zis: "Duhul meu nu va ramanepururea in om; caci ~i omul nu este decal came paca:.toasa. Totu~i,zilele lui au fost de 0 sutiidouiizeci de ani."

'it.'

Ani de zite cercetiitoriinu au vazut in versetul ,,zilele luivor fi de 0 sum douiizeci de ani" decat faptul ca Dumnezeu aacordatomului 0 viata de 120 de ani. Oaraceastii interpretaren-are nici un sens. Oaca textul vorbeste de intentia Domnului, , ,

de a distruge omenirea, de ce sa-i niai acorde omului 0 viatiiatat de lunga? lar imediat mai departe aflam ca Noe ~i copiii saiau trait cu mult mai mult decat aceastii limitii presupusa de 120de ani, ~em, fiullui Noe, 600 de ani, Ham 438, lafet 433. .

tn incercarea lor de a aplica aceastii liIQitade varstii omu-lui, cercetiitorii au uitat ca Biblia nu folose~te viitorul - zilelelui vor Ii de ... - ci trecutul - zilele lui au {os! de. '.' tntrebareacare se' pune aici este atunci, cui i se aplidi aceasta limitii devarstii? .

Noi credem di ea se refera la zei.Stabilirea circumstantelor temporale ale unui anume eve-

niment esteuna din trasaturile cele mai caJ;acteristiceale litera-turii sumeriene ~i babiloniene. Epopcea Creatiei incepe cu cu-vinteleEnumaEli~,("Pe candin inaltimi").Povesteaintalnirii.

dintre zeul.Enlil ~i zeita Ninlil este plasatii .m vremea DCcandomul nu tusese mca tacut.. ~.a.m.d.

Limba ~i scopul capitolului 6 din Geneza se adapteazaastfel incat sa situeze evenimentul care urmeaza, potopul~ inpersPectiva temporala cea mai adecvatii. Primul cuvant at pri-'mului verset din acest capitol este "cand": .

, I

,Cand incepusera oamenii sa se inmulteasdi pc fata

pamantului, ~iIi s-au nascut fete,

"

(' ;,~


. Aceasta, spune povestea; este vremea cand,

fiiUui Dumnezeu au vazut di fetele oamenilor erau

ftumoase; ~i dintoate ~i-au luat neveste pe cele pe care ~iIe-au ales.

Era vremea cand:

Nefilimii erau pe Pamant in vremurile acelea, chiar~i dupa ce s-au impreunat fiii lui Dumnezeu cu fetele

. oamenilor, ~i Ie-au nascut ele copii; ace~tia crau vitejiicare au fost in vechime,oameniicu fjem..

" '

, Acelea erau vremurile in care omul urma sa fie ~tersdepe fata pamantului. '

.' Cand anume'se inmmpla acest lucrn?Versetul trei ne-o spune lara echivoc: cand, dupa numa-

ratoarea zeilor, se implineau 120 de ani. 0 suta douazeci de ani,

nu ~i omenirii, ci cei numarati de ~,uria~i"~"oamenil cu ,,~em",, nefilimii. ~i anullor'era'fjar-ul, adica 3600 de ani.

Aceasta interpretare, nu numai ca clarifica acest contro-versat capitol 6 al.G~nezei,dar ~ise coreteaza perfect cu infor-matiile sumeriene: 120 de ~ar,432.000 de ani trecusera de laprima aterizare a nefilimilor,pana la potop.

Pe baza estimarilor noastre asupra datei la care a avut locpotopul, putem stabili cu aproximatie data la care au aterizatpentrn prima oara nefilimii pe plimetanoastra, in u~ ,cucircad'iO 000 ,tP !lni in nMn"

*

tnainte de a ne intoarce la vechile insemnari despre cala-toriile nefilimilor spre Pamant, trt:buie sa raspundem la doua in-trebari fundameritale: pot fiinte, in mod evident nu foarte diferi-te de noi, sa traiasca pe 0 alta planeta? Erau aceste fiinte capa-


bile in urmi cu aproape 0 jumiitate de milion de ani in U11I13.dezbornri interplanetare?

Prima intrebare este de fapt 0 varianta a uneia care fta-manta de milenii omenirea: mai exista viatii, ~a cum ,0 ~timnoi, ~ialtundevain acestunivers?OameniiI de ~tiinti ~tiudi '

exista nenUID8rategalaxii asemanatoare cu a noastra, ~ontinandstele' asemanat6are Soarelui nostru, cu un numar... astronomicde planete care posedii 0 combinatie in~maginabila de tempera-tura, atmosfera ~i elem~nte chimice, oferind milioane 'de ~ansepentru dezvoltarea vietii. '

, Ei au mai descoperit ca spatiul interplanetar nu.este vid.De exemplu, exista molecule de apa, rama~ite a ceea ce se cre- '

de a fi fost nori de ciistale de gheatii care se pare ca invaluiaustelele in primele lor-stagii de dezvoltare. Aceasta descoperireconfera ().~i mai mare greutate referintelor mesopotamiene laapele Soareluicare s-ar fi amestecatcu cele ale lui Tiamat.

_ Moleculele de baza ale materiei vii "plutesc" in spatiulinterplanetar,,~icredinta ca viata poate exista numai intr-o anu-miti atmosfera sau temperatura trebuie acum rev.izuiti. Maimult chiar, ideea ca singura sursa:de caIdura ~i de radiatii dinsistemul nostru solar este Soarelea fost dezmintita. Cici, sondaPioneer lOa descoperit ca J.upiter,de~i amt de indepartati deSoare, este amt de fierbinte, incat trebuie sa posede propria-isursi de caIdura.

. 0 planeti cu bogate resurse de materiii.cadioactive inadancul sau nu numai ci ar genera caldurii, va avea ~i0 intensaactivitate vulcanici. 0 astfel de activitate vulcanidi ar produceo atmosfed. Daci planeta ~ste suficient de mare pentru a aveaun caron 2I'3.vitational foarte nllfernic SU'R.QtSlSIrnutl'!!!n!iQtr!I~

In schimb, aceasti atmosfer3.ar crea un efect de sera: va apiraplaneta'de frigul spatiului ~iar impiedica propria caldura a pla-netei sa se risipeasci in spatiu - cam in felul in care hainelenoastre ne aparii de frig, pistnind caldura corpului. Cu aceastaidee in _tC, descrierea aiiticilor,conform careia A Douaspre-zecea Planeta era "imbIicata in nori", nQ este doar 0 descrierepoetici. to multe cazuri eise refera la' aceasta planetii ca la 0planeta radianti - "cel mai radiQSdintre zei, el este" - ~irepre-

,.." ~_._.


Fig. llJ

zentarile Ia.cute de ac~~tia planetei ca un corp ceresc ce emiteraze. A Douasprezecea Planeta putea genera propria sa caldud~i 0 putea retine datorita atmosferei sale. (Fig. 115)

Oamenii de ~tiintii au descoperit ca, nu numai viata arputea evolua ~i pe planetele mai indepiirtate (Jupiter, Saturn,Uranus, Neptun) ci, probabil, ca a <$iexistat aco~o. Aceste pla-nete sunt constituite din cele mai ~oare elemente ale sistemu-lui nostru solar,.~i au 0 structuramult mai asemanatoare univ~r-sului in general~ contimind hidrogen, heliu, metan, amoniac ~i,probabil, neon ~i vapori de apa - toate elementele necesare pro-ducerii moleculelor organice.

Pentru ca viata ~ cum 0 ~tim noi sa se dezvolte, apaeste esentiala.. Textele mesopotamiene ne informeaza ca ADouasprezecea Planeta avea apa. In Epopeea Creatiei, exista 0lista cu peste.cincizeci de nume ale acestei planete, dintre care,un grup se refd la aceastacalitate.Pornindde la titlulde ASAR("Regele apelor"), "cel care hotiira~te adancimea marilor",numele descriu planeta ca ASARU.("Nobilul", "Stralucitorulrege al apelor"), ASARU.LU.DU.("Nobilul rege al apelor alecaroradancurisuntimbelsueate")etc. .

Sumerienii nu se indoiau ca aceasta planeta era una ver-de,plina de viatii; intr-adeviir,ei 0 numeau NAM.TIL.LAKU.,(,,zeul care mentine viata"). El era, de asemenea ~i "Cel care ainvatat pe oameni agricultura", "creatorul granelor ~i al ier-burilor... care au umplut Pamantul... aducatorul de boI~ug,da-tatorul apei vietii" - ;,celcare uda Cerul ~iPamantul". .

Oamenii de ~tiJntaau ajuns la concluzia ca viata nu a .aparut pe planetele terestre,ca~ sunt formate din elemente gre-. .

t. ,

.-: I

A Douilprezecea Planeti 269

Ie, ci in piirtile mai indepiirtateale sistemului solar. Din aceste .depiirtiiria venit in mijloculnostru A DouiisprezeceaPlanetii, 0.planetii ro~ie~stralucitoa~, generandu-~i ~i radiind propria-icaldud, aducaod din atmosfera sa ingredientele necesare in la-boratorul vietii. . .

. Daca exista cu adevarat 0 enigma, aceasta este, 'cu sigu-ranta aparitia vietii pe Pamant. Acesta s-a format. in urmii cucirca 4.500.000.000 am in urma, iar oamenii de ~tiintiicred ca,la doar cateva sute de milioane de ani dupa, existau aici primelefo~e de viatii primitiva. Mult pre~ devreme. Exista, de aseme-nea, 0 serie de indicii ca cele mai vechi ~imai simple forme deviata, vechi de mai mult de trei miliarde de ani, posedau mole-cule de origine biologica ~i nu nonbiologica. Spusa in diferitefeluri, asta inseamna ca formele de viafii care au apiirut.pe pa-mant la un atat de scurt timp dupa ce acesta .s-a format eraudescendentele unor alte forme de viatii ariterioare, ~i in nici uncaz rezultatul unor combinatiichimice intre difedte elemente..

, Acest lucru sugereazaca viata, care nu ar fi putut evoluafome u~r pe Pamant, nici nu a evoluat aici. Intr-un artlcol dinmagazinul ~tiintificIcarus, detinatorul premiului Nobel, Fran-cis Crick, ~i dr. Leslie Orgel au lansat teoria ca "viata pe Pa-

, mant a fost adusa aici.demici organisme vii de pe 0 al': planetaindepartata".

. Studiul acesta a fost intampinat cu scepticism de adeptiiteoriilor cla~ice referitoare la aparltia vietii pe Pamfutt. Totu~i,

, de ce existiidoar un singur cod genetic pentru toate formele de) viatiiterestre?Dacaviataar fi inceputcu acea "supa" primor-

diala, a~a cum cred majoiitatea biologilor, ar fi trebuit sa .se..1"" ,...1 = .:._ .J = ! _ _ .t- i'" .. 1LI. 11..

, -- 0---".--- , -- ...-molibdenul joaca un rol atat de important in reactiile enzimati-ce, es~ntiale.pentru viata, cand molibdenul este un ~Iement

foarte rar pe planeta noastrii?De ce elementef care se giisescin abundentape Terranu au nici un rol in reactlile biochimice?

Bizara teorie lansata de Crick ~i Orgel este ca nu numaitoate formele t~restrede viatiipot proveni dintr-un organism depe 0 alta planeta, dar ~i ca aceasta "samantii" a fQst"plantatii"deliberat - adica, fiinte inteligente de pe alta planeta au lansat

11"';;; _ _ M


aceastii sarnantaintr-o riava spatiala,eu scopul expres de a in-. cepe lantul vietii pe Pamant." .

Fara a beneficia de datele oferite de aeeastii carte, eei doi .eminenp savantis-au apropiat foarte tare de evenimentelereale. .

Nu a fost 0 "insamantare" premeditatii, in schimb a fost. 0 coli-ziuile celestii. 0 planetii pecare eXista viatii, A DouasprezeeeaPlanetii ~isatelitii sai, s-a cioenitde 0 alta, Tiamat, a spatt-o indoua, creiindastfel Pamantul. .. . .

. tn timpul acestei coliziuni, solul ~i atmosfera favorabilavietii de pe planeta aceea au fosltransferate ~i planetei noastre;diindu-i forme Ie' biologice de viata primitive, pentru a diroraparitie pe Pamant atilt de devreme nu existii Diei 0 altii expli.:catie .', .

.Daca' viata pe A Douasprezeeea Planetii a inceput, fie ~ieu 1% mai devreme, asta ar da un avans de 45.000.000 de ani.Chiar ~i cu acest decalaj minim, la data ciind pe Pamant apa-.reau prime Ie mamifere, pe planeta ,,mama" existau deja' fiinteumane dezvoltate. . . .

Dat fiind acest deealaj de timp intre. eele doua planet~,este roarte posibil ca, in urma cu 500.000 de ani, fiinte1e de peacea planetii sa fi fost eapabile de zboruri spapale.

..

I . ,~)

;:

Capitolul 9

A~eriza;rea pe planeta Pamant

, .oamenii au pus piciorul doar pe Luna ~i au cercetatcunave tara echipaj uman doar planetele din jurul nostru. Dincolode vecinii no~tri apropiati, atilt zboruriIe interplanetare~ cat ~i.ceJ.e intergalactice, chiar ~i cu nave mici, tara oameni la bord,depa~esc inca posibilitiitilenoastre. Dar orbitauri~a a planeteinefilimilor le-a servit acestom pentru observarea indeaproape acelei mai mari piiqi a sistemuluinostru solar.

Nu e de mirare deci, ca atunci cand au coboriitpe Pamantau adus cu ei si vastele lor eunostinte in domeniul astronomieisau matematicii. Nefilimii, "Zeii Ce~rilor" coboriitipe Pamant,i-au invatat pe oameni sa se uile spre cer - la fel cum in VeehiulTestament,. Yahwe ii spune lui Avraam sa priveasca eerul. .

Nu trebuie, a~adar,sa ne surprinda ca ~icele mai vechi ~irudimentare sculpturi sau desene poartii simbolurile"'stelelor~iconstelatiilor ~iatunci cand trebuia reprezentati ~i invocati zeii,erau utilizate simbolurile lor. Invocand simbolurile divine, omuln1.lmai era singur;'aceste sfmboluri ii uneau pe pamanteni cunefilimi, Cerul cu Pamantul, omenirea cu universul.

T T 1 10. . 0 0 .. 0 _..._

.- :.. - " &, "'.& '-1.'"'.& ,,,1., V_.L"'~" .I.I.I.1V.1-

matii care ar putea fi legate de caliitorii sp~tialecatre Pamant.Vechile scrieri contin zeci de texte care insira liste de

corpuricere~ti, asociindu-ie pe fiecare cu un zeu. Obiceiul anti-cilor de a acorda aceluia~ic()rpceresc sau zeu mai multe numesau titlun.ingreuneazii desciftarea. Chiar ~i in cazul unei identi-ficiiri,cum ar fi Venus/Ishtar,lucrurilesunt complicatede schim-

'barile ulterioare petrecute in panteon. Caci inainte Venus eraasociata cu Ninhursag. .

II!.~::.:.... _. -"--

--- *'...

272 ZECHARIA SrrCIiIN

o clarificare in acest domeniu este adusa de studii ca eelal lui E.D. Van:Buren, Symbols of the Gods in MesopotamianArt (Simbolurile zeilor in arta mesopotamiana), care a adunat ~isortat circa optzeci de simboluri ale corpurilor cere~tilzeilor,gasite pe sigilii cilindrice, ~culpturi, stelae, basoreliefur\, picturimurale ~i, de 0, mare claritiite a detaliului, pe pietrele df: hotar(kudurru, in acadiana). 0 data ce aceastii clasificare este fiicutii,devine clar ~a, in afara de cele pentru unele constelatii nordice~i sudice foartc cunoscute. (cum ar fi ~arpele de mare'pentru Hi-dra), ele reprezinta fie cele douasprezece constelatii zodiacale,fie cei doisprezece zei, fie cele douasprezece corpuri cere~ti,membre ale sistemului nostru solar. Un kudurru.pus de Meli~i-pak, regele din Susa, infiiti~eaza simbolur~le celor douasprezecescmne zodiacale ~icele ale celor doispreiece zei. (Fig. 116) ....

Fig. 116

o stela funer~ra a regelui asirian Esarhadon it intiiti~eazape acesta tinand in mana Cupa Vietii, avand in fata simbolurilecelor doisprezece zei ai Cerului ~i Pamantului. Vedem patru zeicalare pe animale, dintre care pot fi identificati cu sigurantiidoar Ishtar, calare pe un .leu, ~i Adad care tine in mliI!a un tras-net. Alti patru zei sunt reprezcntati prin unelt~le caracteristicetitlurilor lor, dinire care putem sa-I identiticam doar pc " Ninurtacu toiagl!1 sau cu cap de leu. Ceilalti patru zei rama~i sunt

--- --


reprezentati ca planete - Soarele, (~am~) Globul inariPat (AD01iasprezeceaPlaneta, lac~ullui Anu), Luna ~iun simbol for-mat din ~aptepuncte. (Fig. 116)

Cu.toate ca zeul Sin a fost asoCiatulteriorcu Luna,avand ca simbol 0 semiluna, datele indicajaptul ca .,in vremu-rile de demuit" acest simbol era asociat cu un zeu mai in varstii,cu barba, unul dintre "adevaratii" zei "vechi" ai Sumerului.Deseori infiiti~atinconj~t de v~luri de apii,acest ~eu era cu si-guranta Ea. Semihina era. asociatii ~i cu ~tiinta masuriirilor ~icalculelor, al carei patron spiritual era E~. Asocierea ZeuluiMarilor ~i Oceanelor cu Luna era cea mai potrlvitii, deoarece

. Lun,aproduce mareele ~ivalurile marilor ~ioceanelor.Ce insemnau insa cele ~aptepuncte?Dateleindica faptul ca este vorba de Enlil. Desenele de

.. pe Poarta lui Anu ii infiiti~eaza pe cei doi zei, Enlil ~i Enki,reprezentati prin simbolurile lor, semiluna ~icele ~apte puncte.Unele dintre cele mai clare desene, care au fost copiate cu mul-tii meticulozitate de Sir Henry Rawlinson in cartea sa The Cu-neiform Inscri{Jtionsof Western Asia (Inscriptiile cuneiformedin vestul Asiei) prezintii aceste trei simboluri, ale"lui Anu ~iale celor doi fii ai sai in pozitiile cele mai proeminente-;acesteaindica faptul di-simbolullui Enlil putea fi ori cele ~apte puncte,on 0 stea cu ~aptecolturi. Elementul esential al acestui simbolera numarul ~apte (fiica lui, Ninhursag, era uneori inclusa inacest simbol, printr-un cutita~pentru tiiierea ombilicuJui). (Fig.117) "

. . Istoriciinu au reu~itsa inteleagauna din declaratiileluit~ Gu<iea,_regele din Lagash, care spune ,;Zeiescul ~pte este cinci-

L.~~l. 11l~~1~<lU U~ <l U~:S~UlX'U lUllllUl~ lIl<ll~lIl<lU"'1I:i - ~<l1~ :>4

'I

I

<;

---_._--

274 ZECHARIASITCHIN ·

lege in vre.un fel pe ~apte de cincizeci - nu au reu~it sa descifre-ze sensu I acesteia. Totu~i, raspunsul este foarte simplu: Gudeaspune ca zeului care are rangul "cincizeci" ii corespunde uncorp ceresc ,,~pte". Zeul Enlil, cel care avea rangOI cincizeci,avea drept coresponp,ent un corp ceresc care era'al ~aptelea. . _

Care era planeta lui Enlil? Sa ne reamintim ca textelecare vorbesc despre vremurile de demult, dnd au coborat zeiipe Pamant, in vreme ce Anuramasese pe A Oouasprezecea Pla-nem, cei doi fii ai sai ~i-autras domeniile la sorti. Ea a primit .

Imparatia Adancului, iar Enlil Pamaotul. Astfel, misterul se la-mure~te pe deplin:

Planeta lui Enlil era Pamantul. Acesta era - pentru nefi-limi - a ~aptea planet1i. .

*

In februarie 1971,StateleUnite au lansat 0 nava taraechipaj 1abord in cea mai lunga misiune de paoa acum. A cala-torit ~ouazeci ~i una de 1uni, pe langa Marte ~i centura de aste-roiii, pentru a ajunge in dreptu11ui' Jupiter. Apoi, a~a cum fuse-se prevazut de oamenii de ~tiinta de la NASA, uria~ul campgravitational al acestuia a aruncat-o in spatiu.

Sperand ca, intr-o zi, Pioneer 10 va fi atrasa de un alt"sistem solar" ~i va ateriza pe 0 alt1iplanet1i, cei care s-au ocu-pat de aceasta misiuneau ata~at de naveta 0 placuta de .alu-miniu cu un mesaj. (Fig. 118) ,

Acest mesaj folose~te un limbaj p~ctografic foarte simplu. . 11 11. ~ '0'" 0. 11 11 . 11~"'.I.&U.l.'"'f.&U.l..&.Iv"" AA_...v a._Aa._-- -- .-

chii sumerieni. EI dore~te sa spuna tuturor celor care vo~ gasip1aca aceasta ca oamenii sunt. barbati ~i femei;' de marime lega-m de cea a navei. Mai sunt reprezentate~i simbolurile celordoua elemente de baza de pc planeta noastra, localizarea noas-tra relativ la 0 'anumit1isursa de emisie radio ~i descrie,sistemul

. nostru solarca fiind alcatuit din Soare ~i alte Doua planete, spu-nand celui care 0 gase~te ca,,,Nava pe care ati gasit..o provinede pe a treia p1aneta a acestui soare".

A Douiisprezecea Planetil 275

'C!K1) .

o"

; . -'. ~'1 1i'.. "':'~ ..Fig. lI8

Astronomii no~triSuD.tfixati pc ideea ca Panmntul este a~ .. treia planet1i - ~i intr-adevar este, 'daca cineva incepe numara~

toareade laSoare,centrOlsistemuluinostru. '

Oar daca cmeva intra in sistemul nostru solar din parteacealaltii, prima planeta pc care 0 va intilni este-Pluto, a douaNeptun, a treia Uranus, nu Pinmntul. A patra ar fi Saturn; a cin~cea, Jupiter;'a ~asea,Marte. -

lar Panmntul ar fi 'a ~aptea.

*

. Nimeni, in afacl de nefilimi, care caIatoreau spre Panmntpc laoga Pluto, Neptun, Uranus, Saturn, Jupiter ~i Marte, nu ar

. .ficonsiderat planeta noastra a ~aptea. Chiar ~i daca presupunemca IOcuitorijMesopotamiei,~inu ni~ calato~ din spapu, numa-rau incepand cu Pluto, acest lucru ar insemna ca ei cuno~teautoate planetele, incliisivcele de dincolo de Saturn, 1ucrupc caresumerienii nu puteau sa-I afle singuri, deci, trebuie sa presupu-

,

"-"

...

276 ZECHARIA SITCH IN,

nem ca cineva le-a spus asta,.iar acet cineva nu puteau fi decat.nefilimii.. .

Oi-icare dintre aceste doua presupuneri este adoptatii, .concluzia este una singma: numai.nefilimii puteau fi la curentcu existenta Unorplanetedincolo de Saturn, lucru din cauza ca-ruia - numiirind din afara sistemului solar spre Soare - Paman-tul era a ~ptea planetii.

Pamanfulnu este singuraplanetiia direi pozitienumericaera reprezentatii simbolic. Numeroase desene indica faptul caVenus, de pilda, era reprezentatiiuneori ca 0 stea cu opt colturi:Venus este a optaplanetii a sistemlilui nostru solar, dupa Pa-mant. Steaua cu opt colturi mai era ~i simbolul zeitei lshtar, a.'careiplanetii era Venus.(Fig. 119)

wa-.----

Fig. 119

Numeroase sigilii cilindri~e ~i alte reprezentiiri pictogra.:fice 0 desemneaza pe Marte ca fiind a ~asea planetii. Un sigiliu

cilindric it reprezintii pe zeul care avea asociatii aceastii planetii ,

(la inceput Nirgal, apoi Nebu), stand pe un tron sub 0 stea cu'~se coltmi (Fig. 120) AIte simbolqri de pe acest sigiliti il re-prezintiipe Soare.- foarteasemanator cu felul in care-l repre-zentiim noi -, Luna ~icrucea, simbolul Planetei Traversiirii,ADouasprezecea Planetii. .

...

A Dous$prezecea Planets 271

J'

Fig. 120- .

La asirieni, ,,numiirulcelest" al planetei zeului erarepre-zentat deseori printr-o stea cu un numiir de colturi egal, cu nu-marul celest. Deci, un desert reprezentindu-l pe zeul Ninurtacontineadeasupratronului.sau0 stea in patrucolturi, ciid pla- .

neta.sa (Saturn) era a patra, numiiratiide nefilimi. Reprezentiirisimilare au fost descoperite~ipentru ceilalti zei.

*

Principalidevenimentreligios din Mesopotamia it consti-tuia SiirbiitoareaNoului An, care duradouaspr~zece zile, iar ri-tualurile acestei sarbiiton contineau un simbolism care repre-

.zeQtaorbita planetei nefilimilor,calatoria acestora pana pe Pa-.mant ~i facerea sistemului solar. Cel mai bine studiate din1reaceste ritualuri sunt "afirmarile credintei" ale babilonienilor;dar datele sugereaziica ace~tiadoar.au .cop.at ni~te traditii careerau mult mai vechi, chiar de la inceputulcivilizatiei ~umeriepe.

In Babilon siirbiitoareaavea un ritual foarte. detaliat ~ifoarte strict: fiecare Darte.act si rue:aciuneavea un motiv tra-ditional ~iun inteles specific. Ceremoniile incepeau in prima zia:lui Nisan - pe atunci prima luna a anului, ce coincidea cuechinoctiul de primiivarii.TImp de unspreZece zile, ceilalti zei

. cu rang superior it insoteau pe Marduk dupa 0 ordine prestab~li-tii. In ziua adouiisprezecea, fiecare zeu pleca spre laca~ul sau,Marduk riimanind singur in toatii splendoarea sa. Paralela cuaparitia lui Marduk in sistemul solar, "vizitele" lacute de el ce-lorlalti unsprezece membri aisistemului planetar, ~i despaqirea

278 ZECHARJASrrculN

in ziua a douisprezecea - lisindu-l pe eel de-al doisprezeceleazeu sa domneascasingur - este evidenti.

. CeremoniileSirootQriiAnulufNoureprezentautraieCto-.ria planetei nefilimilor.Primele patru zile,-coresp1lDZ;indvizite-lor mcute de Marduk primelor patru planete (pluto, Neptun,Uranus ~iSaturn),erau zilele pregatirilor.La s~itul celei de-apatra zile, ritualurilenecesitauaparitia lui Iku.(Jupiter).Mardukse apropie de loculbitiliei cere~ti;simbolic,preotul incepea sarecite Epopea Creapei - povesteaacestei bitilii. --

In noaptea aceea nu se dormea. Dupa citirea epopeii; larasaritul soarelui,ritualul.necesi~ proclamarea, de douaspreze-ce ori, a lui Marduk ca rege al zeilor, afirmand ca, acum, inurma ootiliei cere~ti,sunt douasprezeee corpuri cere~. Apoi,recitatorul spuneanumele membrilor sistemuluisolar ~ial celordouasprezece constelatiizodiacale.

Apoi,in timpul celei de-a cincea zile, zeul Nabu - fiul ~i..mo~tenitorulluiMarduk- sosea cu barea dino~ul sau de cult,Borsippa. Oar el intra in Templu de-abia m ziua a ~ea, deoa-rece ~iel era membrual panteonului babilonian,iar planeta ce-i

- era asociata era Marte- a ~aseaplaneti.Geneza ne informeazaca in ~asezile au fost Iacute ,.Ce-

rul ~iPamantul~itot ce este pe el". Serbarilebabilonienece co~memorau evenimentelecare au condus la crearea centurii de as..

tcroizi ~i a Pamantuluierau de asemenea terminate in primelesase ziIe ale lui-Nisan.

. In ziuaa ~aptea,atenpase coneentraasupraPaman~lui.Oe~idetaliile acestei zile sunt foarte vagi, H. Frankfort, in car-tea sa 'Kingship and the Gods (Regatul ~i Zeii) considera cai1"~,I:nii UlIi\::IIWiiU J~gu~rd.fe (Ie caU'e zen, cona~l de NatJu, ell-

berarea lui ,Mardukdin ,.MuntHPamantului de Jos". Cum,aumai fost descoperite texte care vorbesc despre luptele lui Mar-d~ cu alti zei cm doreausupremapaasupraPamantului,pu-tern presupune ca ritualurile din ziua a ~ptea reprezentau relua-rea lupiei lui Marduk pentru suprematia asupra Pamantului, (,,a~ptea"), infrcingerea sa inipala ~i apoi, victoria finali ~i prelua-rea puterii. ,..


In.~ea de-a opta zi a sarbito#i babiloniene, M~duk, vic:-torios pe Pamant, a~a cum f~lsificata Enuma eli$,il mcuse in'cer, i~iprime~teputerilesupreme. Dupa aceasta, zeii, asistati derege, preQti~i intre~gapopulatie, alcatuiesc, in a nouazi, 0 pro-cesiune, prin care zeul suprem este mutat din lac~ul sau slantdin o~, in "Casa lui Akitu", care se afla undeva in afara o~u-lui. Acolo, Marduk ~i ceilalti zei stau pana in ziwi a unspreze-cea, pentru ca, in ultima zi, zeii sa se imp~tie, fiecare sa se in-toaecain o~ul sau de cult, iar sarbitoarea sa ia sla~it.

Dintre diferitele momente ale ritualurilor din timpul sar-batorii, care i~i dezvaluie clara lor origine sumeriana, cel maisemnifieativeste eel al plecirii spre "casa lui Akitu".Unele stu-dii, cum ar fi, de pilda, celal lui S.A.Palliss, The Babylonian4kitu Festival (Sarbitoarea babiloniana Akitu), au demonstrat

,ca aceasta casa apare in inscriptiile sumeriene, inca din mile-niul,trei i.Ch. In esenta, aceasta ceremonie cohsta intr-o proce-siurie sfiintacare insotea pe zeul supr~m ce parasea templul ~imergea,.in catevl:\etape, intr-un loc situat mult in afara ora~ului.

- Pentru aceasta se utiliza 0 barea speciala, "Barca divina". Apoi,..zeul victorios in misiunea sa la casa A. KI.TI, indiferent care ar

fi fost aceasta, revenea la cheiul ora~ulu+in acee~i barca ~i sereintorcea in templul sau, in uralele multimii.

'Termenul sumerian AKI.TI (de la care este derivat babi-lonianul akitu) insemna "a aduce viata pe Pamant". Acest lucru,combinat cu aIte aspecte ale acestei calatorii misterioa!!e, ne

, conduce spre concluzia ca ea simboliza voiajul inmmplator, darincununat de succes al nefilimilor, spre planeta a ~aptea, Pa-mantul. '

Sapaturile Iacute timp de aproape douazeci de ani De 10-cuI unde se atla Habilonul antic, corelate in mod straliJcit cu ,

textele ritualice, au dat posibilitatea echipei de cercetatori con-dusa de F. Wetzel ~i F.H. Weibach sa reconstituic sfiintullaca~allui Marduk, trasaturile arhitecturale ale ziguratului sau ~iCa-lea Procesiunilor,portiuni din acestea fiind recreate la MuzeulOrientuluiAntic din Berlin.

Conform studiului lor, Das Hauptheiligtum df!s Mardukin Babylon, (Suprematia lui Marduk in Babilon), numclc

"

'IIII

I

II

I11--

---- 'I" '~__.!'"_~"':~- . f~''_;~J..


simbolice ale celor ~ptepopasuri ~i titIurile date lui Marduk lafiecare dintre acestea erau abit in sumeriana cat si in acadiana -atestafid vechimea ~i originile sumeriene ale ritu~ului ~i simbo-lismului acestuia.

Primul popas allui Marduk, la cafe titIul sau era ..Regele,Cerqrilor", era numit "Casa celot sfinte" in acadiana ~i ..CasaMarilor striiluci\oare" in sumeriana. Numele z~ului la a douaoprire este iligibil; popasul se numea ..Unde se despart campu-rile". Numele partial deteriorat al celui de-al treilea popas ince-pe cu cuvintele ,,Locul din fata.planete~... .., numele zeului 'fi- ';ind aici ..Cel care foc arunca",

AI patrulea se numea ..Sfiintulloc al destinelor", iar Mar-duk se numea ,,zeul furtunii apelor lui An ~i Ki ". AI cincileapopas. pare sa fi fost ceva mai lini~tit. Se numea ..Dmmul", i'!fMarduk i~i lua titlul de "Unde apare cuvantul pastorului". 0 ca-latorie mai usoati este indicata si de numele celui de-al sase leapopas, ..Barc~drumetului", iar iitlullui Marduk sc schi~ba in .

,,zeul portii insemnate".Popasul at. ~aptelea era Bit Akitu (..Casa aducerii vietH pe

Piimant"). Aici, Marduk i~i lua titlul de ,,zeul casei de odihna". 'Credem ca ace.{!staprocesiune cu ~apte popasuri repre-

zinta. calatoria spatiala a neftlimilor de pe planeta lor sprc; Pa-mant; primul "popas", (..Casa Apelor stralucitoilrc"), constituiede fapt trecerea pe langa Pluto; al doilea (..Unde campurile sedespart"), este Neptun; al treilea, Uranus; al patrulea - un loc alfurtUnilor spapale - Saturn. AI cincilea, unde ,,Drumul" devinelini~tit, ..Unde apare cuvantul piistorului", era Jupiter. AI ~ase-lea, unde se trece in ..Barca Drumetului", era Marte.

Si al saptelea era Pamantul - punctul terminus al calato- .riei, unde Marduk aduce "casa ae u(}mnaU ~C!lsazeuur ut: ..auu-cere a victH pe Pamant"). .

*

,~

A I)()uisprezece~ Planeti 281

Cum vedea ..NASA"neftlimilor sistemul nostru solar, intermeniiunei calatorii spre Pamant? .

Logic- ~ide facto - ei priveausistemulacesta in douaparti. Prima zona era cea a zborului, care conti~e cele ~apte pla-nete, de la Pluto, la Pamant. AI doilea grup era alcatuit din pa-tru corpuri cere~ti,dincolo de zona de navigatie - Luna, Venus,Mercur ~i Soarele. In astronomie ~i in genealogia divina, celepoua grupuri erau privite separal .

Genealogic, Sin (Luna) era considerat cunducatorul gru-. pului "Celor patru". ~ama~ (Soarele) era flul sau, iar Ishtar (Ve-

~us) fiica sa. Adad (Mercur) era ..Unchiul", fratele lui Sin, carestatea intQtdeauna alaturi de nepotul sau ~ama~ ~i (mai ales) denepoata sa, Ishtar.

Cei ..~apte" apareau stran~i impreuna in texte care vor- .beau despre treburile oamenilor ~i zeilor sau despre evenimentecere~ti, Ei erau. ..cei ~pte judecatori", "cei ~apte mesageri ai luiAnu", ~i datorita lor al fost sacralizat numarul ~apte. Au fost,,~apte'cetati"; ora~ele aveau ~apte porp; portile aveau cate ~aptezavoare; binecuvantiirile urau ~apte ani de bel~ug; blestemele,

. foametea ~iepidemiile durau cate ~apteani; nuntile divine eraucelebrate prin ~pte zile de Iacutdragoste ~.a.m.d. .

In timpul ceremoniilor solemne cum erau de pildii celecu OCilziavizitelor pe Pamant ale lui Anu ~ia sotiei lui,cei ~ap-te zei aveau anumite pozitii ~i.costume de ceremonial, in timpce "grupul celor patru" era tratat separat. De exemplu, 0 vecheregula de'protocol spune: ,,zeii Adad, Sin, ~ama~ ~i Ishtar vorsta in curte pana in zori."

In cer, flecare grup trebuia sa stea in propria sa zona ce-rp.!lQriiQiQllmerieniiconsiderauca cele doua grupuri erau sepa-rate de 0 "bariera cereasca....

..Un foarte important text astrologico-mitologic," spuneA. Jeremias, in cartea sa The Old Testament in. the Light of4ncient Near East (Vechiul Testament in lumina textelor dinOrientul Antic), vorbe~te despre un eveniment ceresc neobi~-nuit, cand .cei~pte "s-au infuriat pe Bariera Cereasca". In tim-pul acestei .transforman,care, se pare, era 0 aliniere neobi~nuitaa acestor planete, "ei s-au aliat cu eroul ~ama~ (Soarele) ~i

II

""',;,: .If!

282 'ZECHARlA, SITCHIN,

vlteaztitAdad,{Mercur)'" - insemnand poate di ei,exercitauimpreuna un singur camp gravitational~orientat intr-o singuri:'directie. "In acest timp, .Ishtar, cautandu-~i un loc mai'nobil,alaturi.de Anu, a vrut sa devina Regina Cerului" - Venus ~i-asc4imbat cumva locul, cu unul "mai nobil". Oat: eel mai multaavut de suferit Sin (Luna). "Cei ~apte, tara a se teme de Lege,... pe Sin, Oatiitorul de lumina, I-au asediat cu niultii foqa."Mai departe, acest text poveste~te cum aparitia lui Marduk, AOouasprezecea Planetii, l"'~salvat pe Sin ~i i-a redat acestuia""stralucirea de odinioara". '

Cei' patru erau localizati intr.;un loc nurnit de sumerieniGIRHE.A (,,Apele cere~ti in care rachetele se'riitiicesc"), MU.HE("Picalitorul rachetelor") sau UL.HE. ("Fii~ia pacalelilor").Ace~ti termeni misterio~i devin clari in clipa in care realizam canefilimii priveau cerul in termenii calatoriilor lor cere~ti. Foarterecent, inginerii de la Comsat {Com.muni'cati-ons SatelliteCorporation )au descoperit ca Soarele ~i Luna "pacalesc" sate-litii ~i ii "sting". Satelitii tere~tri potfi derutati de partlculeleprovenite de la Soare sau de reflectiile de raze inftaro~ii ale Lu:nil. Si nefilimii erau la curent ca rachetele sau nave Ie intrau in- ,

tr-o :,zona a derutei" odatii ce depa~esc Pamantul ~i'se apropie '<

de Venus,Mercur ~iSoar~. .. Oespartite de cei patru printr-o presupusa barieracereas,

ca, cei ~apte se,gaseau intr-o zona cereasca pC care sumerienii 0numeau UB. Ub-ul consta in ~apte paqij nurnite (in acadiana)giparu ("adapost pentru noapte"). Nu e nid un dubiu ca aceastaeste originea credintei anticilor in ce1e,,~apte ceruri".. ,

Cele ~apte "globuri" sau "sfere" ale ub-ului constituiaul'p.p.~ l'p. in ~r~tii~ni'i !:~ nJlm~JI lri.Ii:.Mtl/ ( .intteJrul"t OriQinea ter-

menului era cuvantul sumerian ~U, care mai insemna ~i "parteacare este cea mai importantii", supremu!. Cele ~apte planetcerau uneori numite ~i "Cei ~apte stralucitori ~U.NU" - cei~apte care "stau iii locul eel mai important".

Aceste planete .sunt descrise mult niai detaliat decat res-tu1. Listele sumeriene, babiloniene sau asiriene Ie acorda nume-roase titluri ~i Ie,in~ira in ordinea lor corecta. Cei mai multi cer.,cetatori, presupunand ca sumerienii nu aveau de unde sa§tie ca


"mai existau ~ialte.planetedincolo de Saturn, au .awt mari greu-,t \tap in identificarea corectiia planetelor descrise in aceste liste.y 'Dar descoperirile noastre fac aceastii identificare foarte simpla., Prima planetii pe care ,0 intalnesc nefilimii este Pluto.

Usta surneriana 0 nume~te ~U.PA ("Pamicullui ~U"), planetacare sta de veghe la intrarea in Partea suprema a sistemului so-lar., ,

~a cum yom ariita,nefilimiiputeau aterizape Pamantnumai daca nava lor piiriiseaA Douasprezecea Planetii cu multinainte ca aceasta sa se apropie.de planeta noastrii. Oeci, nefili-miiputeau trece pe langa planeta Pluto nu numai ca locuitori aiplanetei lor, ci ~i ca astronauti intr-o nava spatiala. Un textastronomicspune ca planeta ~upa a fost locul in care ,,Zeul En~1i1a flXatdestinul.Pamantului"- unde zeul care conducea nava

spati~la a stabilit cursul spre planeta noastra ~i au aterizat inSumer.

Alaturide ~upa era IRU ("Curba'.'). Langa Neptun, pro-babil ca nava lor incepea sa coteasca (curba) spre tinta sa finala.o altii listii nume~teaceastii planetii HUM.BA, care inseamna"vegetatie m1a~tinoasa". Cand yom cerceta aceastii planetii,caudva in' viitor, poat~ vom.descoperi cauza permanentei aso-cieri a acestei planete cu apa ~iyom gasi poate vegetatia'p'e care

~au descoperit-o nefilimii. . .

. Uranuser~nurnitKakkab$anamma("Planetacare estedublul"). Intr-adevar,Uranus pare geamanullui Neptun. 0 listii .

sumeriana 11nume~te EN.TI.MA~.SIG ("Planetastralucitoare avietii verzi"). Sa fie ~iUranus 0 planetii pe care ~bundii ve-geta-.tia? .

, Oinrolh ti~ TJrJln11!:!:e dlii Saturn. 0 nlanetii lliQantica

(aproape de zece ori mai mare dedit Pamantul), ce se distingeprin inelele sale, care.ii fac diametrul aproape dublu. Cu eam-put sau gravitationaluria~~icu misterioasele sale inele, se pareca Saturn punea marl probleme nefilimilor ~i navelor 10r.Astaarexplica de ce numeau ei ce-a de-apatra planetii'J'AR GAL-LU ("Marele ucig~"). Mai era numitii ~i KAK.SI.01 (,,Arma.dreptiipi") ~i SI.MUTU (..Cel care ucide pentru dreptate"). tnintreaga Antichitate, planeta era cortsiderata pedepsitorul ne-.

"


dreptatitor.Oare aceste nume exprimau doar teama, pri se refe-,reau la ni~te acciderite spatiale adevarate?1

Ritualul Aldtu, dupa cum am vazut, face referire la "fur-tunite apelor" intre An~i Ki in ziua a pa:tra - cand nava se aflaintre An.~ar (Saturn) ~i Ki~ar (Jupiter).

, Un text sumerian, foarte vechi, despre c,are Seapresupusla publicarealui pentruprimadata, in 1912,ca esteun "vechitext magic", se pare, inregistreaza disparitia unei nave ~i a celorcincizeci deocupanp ai ei. Spune cum Marduk, sosind la Eridu,se grabe~te spre tatallui, Ea, cu,o vesteteribita:'

, ,,Ea fusese mcuta ca 0 arma;Ea a fost lansata inainte ca moartea. . .

, Annunaki, care erau cincizeci,, S-auzdrobitcuea... ,

Zburand ca 0 pasare, ~U.SARSea zdrobit."

Textul nu identificii cine este "e~", cea care adistrus~U.SAR ("Vanatorul suprem") ~ipe cei cincizeci de astronautiai saL Oar teama de primejttiite spatiale era evi4etlt numai inlegatqra'cu Saturn. " . .

Cu siguqmta, dupii ce au trecut de Saturn ~i le..a apiirut incale Jupiter, nefilimii au respirat u~urati. Ei au nurnit planetaacincea Barbaru ("Stralucitorul") ~i SAG.MEGAR ("Cel marecare face costumele 'spatiale''); Un alt nume pentru Jupiter eraSIB.ZI.AN.NA ("Calauza cea buna din ceruri") ~i descrie; pro,babil, _rolul sau in calatoria nefilimilor: era semnalul pen1ru 8coti sore nasaiul dificil dintre .Tnnitf':r~i M:lrtf' ",iintr " in rpn,

tura de asteroizi. Din acest titlu putem deduce ca acesta era mo.m~ntulin care ei i~i puneau costumele spapale (me).

Marte era numita UTU.KA.GAB.A ("Lumina 4e la poar.ta apelor"), trimitWidu-ne la reprezentarea centurii de asteroiziin viziunea sumerienilor ~i a Bibliei, ca ftin,d "bratara"ce des-parte "apele' de sus" ale cerului de "apele de jos". Mai ,precis,Marte era numit ~elibbu ("cel aproa~ de centrul" sistemuluinostru solar).

:ADouisprezecea Planeti 285

Fig.121

Un desen neobi~nuit sugereaza cii 0 nava a nefilimilor,cpmunicii in mod constant cu "Controhd Misiunii" de pe Pa-mant. (Fig. 12l) .

Obiecttil central din desenul antic este simbolul Planetei

nefilimilor, globul inaripat. ~i totu~i, aratii diferit: este mult maimecanic, mai mult ~ificial, decat natural.' "Aripile" sale arataexact ca panourile,solare folosite de navele spatiale americanepen1rua converti energia solara in electricitate. Celedoua ante-

wnenu pot fi confundate.~'.,.' Nava circtilara,cu un varf in forma de con, cu aripi ~i

antene, se gase~teintre Marte (steaua cu ~asecolturi) ~iPaman-tul cu Luna sa. Pe J>amant,un zeu i~i intinde manapentm. a sa-iuta un astronaut care se afla inca in spatiu, in apropiere deMarte. Acesta are un coif cu un vizor 'de protectie ~i 0 plato~a.Partea de jos a costumuluisau este ,asemanatoarecu cea a unui"om-pe~te", necesara probabil pentru 0 eveniuala prabu~ire inocean. tntr-o mana tine un iris1rument,iar cu cealaltii riispunde

.semnalului de pe Pamant. . -"'''". ... .I" /f!o .J__ . 1~ ~_ _n~ ___ .J_ _ __._...__

--r--' ,- , '--r-: -- -- ,--c---~': planeta, Pamantul. Pe lista celor ,,~apte zei cere~ti" era numit

,;t' ~U,QI (,,Loculde odihnaa lui ~U"). Mai insemna ~i ..tinutul dela capatullui ~U", a piirtiisupreme a sistemului solar - destina-tia lungii dilatorii spatiale.

, Daca in Orientut'Antic sihiba gi fusese alterata ~i trans-formatiiintr-un suitetmult mai familiar, /d, ("pamant", "uscai"),modul .de pronuntare ~i silaba gi au ajuns pana la,noi cu sem-

286 ZECHARIA SrrCHIN

nificatia sa onginala, ~a cum 0 doreau tiefilimii: geo~grafie,geo-metrie, geo-Iogie. .

In prima forma a scrierii pictografice, semnul.~U.GJ maiinsemna ~i~ibu (a ~aptea).Textulastronomicexplica:

$ar ~adi il Enlil ana kakkab $U.Gf icabbi,.zeul muntilor, zeul Enlil, cu planeta ~ugi este una."

Identice cu cele ~apte popasuri ale calatoriei lui Marduk,numele planetelor dovede~e ca este vorba de un zbor spatial.Locul de aterizare de la capitul acestei calatorii era cea de-a~ptea planeta, Pamantul.

*

Poate noi nu yom afla niciodata daca, cine ~tie peste ciitiani de acum inainte, cineva va gasi ~i descifra mesajul transmisde noi prin sonda Pioneer 10. La fel, unii arputea eonsiderainutil sa se ~tepte sa descopere un astfel de mesaj pe Pamiint -un mesaj care sa Ie transmita pamiintenilor informatii ,referitoa-re la 1gea!izarea ~i drumul spre A Douasprezecea Planeta.

~i totu~i, un astfel de mesaj exista.Dovada 0 eonstitu~e 0 tabliti de lut deseoperita in ruinele

bibliotecii di~ Ninive. La fel ca nenumarate alte astfel de tabliteasiriene, ~i aeeasta nu este decat 0 copie a uneia sumeriene, evi-dent, mul~ mai yechi. Insa~ spre deosebire de altele, este undisc; de~i unele semne cuneiforme de pe aceasta tablita s-au:-X~"'nf 4'nn h; 1';""l'ptiitnrii ('Jim ~j-au a..mmat resDOnsabili- ."

tatea desciftarii ei au smr~it prin a exclama: ,,Este eel mai stra-niu documentm:esopotamian!'~ ' .

In 1912, L.W. King, pe atunei custodele sectiei asiriene~i babiloniene a British Museum, a taeut.o copie foarte exaeta aacestui disc, care este imparpt in opt segmente. Partile care s-aupistrat au forme ge'ometriee dif~rite de oricare altele vazutepana atunci pe vreo scriereantica, desenate ~i ~rise cu 0 precizieconsiderabila. Aeeste forme ciudate inelud sagep, triunghiuri, ,

iL

~'~"Douisprezecea Planeti287

,-

I

I

II

,

I

-'Fig.122

linii care se intersecteaza, ~ichiar ~ini~te elipse ~ 0 curb~ geo-metrica ce se presupunea ca nu era cunoscuta de oamenii Anti-chitatii. (Fig. 122)

. , Aceasta placuta de lut misterioasa a fost adusa la cu-i 'no~tinta comunitatii ~tiintifice intr-un studiu prezentat in fata

British Royal Astronomical Society (Societatea Regala Britani-ca de Astronomie)pe 9 ianuarie 1880.R.H.M.Bosanquet ~iA.H. :sayee, Imr-Ul1ul u~u p.:...w:'_ ,::_~-.:::--",,: "'..":' A~trnno-mia babiloniana" au considerat-o planisfera (reproducerea uneisuprafete sferice pe 0 harm plana). Ei au indicat ca 0 serie desenuie cuneiforn).epar a fi ,,masuratori.,, ~i probabil ca au 0semnificatietehnica".

.- Multelenume de coipuri cere~ticare apar in cele opt seg-.mente arata,cu certitudine caracterul ei astronomic. Bosanquet~iSayee erau intrigap, in mod special, de cele ~aptepuncte care

---


apareau intr-unul din aceste segmente. Ei au spus ca !lceste';semne ar putea reprezenta fazele lunii, deoarece ele apar pe 0linie care une~te "steaua stelelor" DIL.GAN ~i un corp cerescnurnit APIN. '

"Nu existii nici 0 indoiala ca acest simbol enigmatic estesusceptibil unei explicatii foarte simple", au spus ei. Dar efor-turile lor de a oferi aceasta explicatie nu au depa~it stadiul de aciti corect valorile fonetice ale semnelor cuneiforme ~l de adescoperi adevarata menire a tiiblitei, aceea de planisfera astro-nomiciL .

Cand Societatea Regala de Astronomie a publicat 0 sdhi-.tii a acestei planisfere, 1. Oppert ~i P. Jansen au reu~it sa maidescopere numele unor !!tele ~i planete. Dr. Fritz Hommel aatras atentia;intr-un articol dintr-o revistii germana din 189"1(Die Astronomie der Alten Chaldiiel' - Astronomia vechi10rcaldeeni) ca fiecare dintre cele opt segmente are un unghi de 45de grade, de unde, c<?ncluzioneaza el, planisfera reprezintii in-treg cerul - toate cele 360 de grade ale sferei cere~ti. El suge-reaza ca punctul focal marca un anumit loc de pe cerul babilo-DIan.

. Lucryrile s-au oprit aici paoa cand Ernst F. Weidner, maiointai intr-un articol publicat in 1912 (Babiloniaca: ZurBabylonischen Astronomie) ~i apoi in cea mai importantii cartea sa Handbuch der Babylonischen Astronomie (Tratat despreastronomia babiloniana), publicat in 1915; analizeaza aceastiitiiblitii,dar trage concluzia ca nu are nici un sens. .

Uimirea sa se datora faptului ca, de~i formele geometrice~1 l1Ul11"1" Lt""'l\.1JVl I3\.oIJ03'" 1.11, ul.'-"'.I.J.vJ a L7..,O..,u ,a"'... c.J..........._

~i inteligibile (chiar daca sensul ~i scopul lor ramaneau ascun-'se), inscriptiile de-a lungulliniilor (atlate la 45 de grade una de'cealalta) nu aveau nici un sens. Ele erau, invariabil, 0 serie desilabe ce se repetau, scrise in limbaasiriana. Ele sunau cam a~a:

fu~& fu~& fu~&~~~~~~~~~~~

289A Doui!iprezeeea Planeti

Weidner a considerat ca tiiblita folosea atilt pentru astro-

nomie, cat ~i.pentru astrologie, fiind utilizatii ca tiibliti magicapentru exorcizare, la fel ca celelalte texte ce contin silabe repe-tate. CU acestea, el a abandonat studiul acestui unic document.

Dar inscriptiile de pe tiiblita au un cu totul altinteles,daea Ie citim, nu ca silabe asiriene, ci ca, ceea ce ~i.sunt de fapt,cuvinte silabice sumeriene;'caci nu poate fi pus la indoiala fap-tul ca aceasta este doar 0 copie asiriana a unui document sum~-rian.Dadi luamunuldin segmente(sa-lnumimsegmentulnu--marul1),silabelelipsited«sens .

na na na na a na ana nu (pe transversala)~a ~a ~a ~a ~a ~a (pe circumferintii)~am ~am bur bur Kur (pe orizontala) .

sensul lor iese imediat la iveala de indatii ce vedem care este'sensu1aceslor cuvinte-silabe. (Fig. 123)

Ceea ce ni se dezvaluie aici este 0 harm cereasca, ce mar-cheaza drumu11uiEnlil, insotitii de 0 serie de instructluni. Li-niile inclinate la 45 de grade par sa indice traiectoria unei nave

rachetA rachetA

Fig. 123

~'1"h ,~

1__- ~~.

290 ZECHARIA SITCHIN'

care coboad dintr-un punct "malt, irialt, inalt, inalt", prin ni~i~nori de vapori, spre 0 zona mai . joasa . in care nu se gasescvapori, spre orizont,acolo unde se intalne~tecerul cu Pama:ntul~"c

In cer, in apropierealiniei orizontului, instructiunilecatre' \astronauti capata sens: Ii se spune sa "pregateasca,pregateasca,pregateasca" instrumentelepentru aterizare; apoi, se declan~ea',;za pregatirilepentru aterizare, hi apropiereade Pamant trebpindsa fie aprinse "rachetele, rachetele, rachetele" pentru aincetini,se pare, nava, care, probabil, trebuie ridicata ("trasa in sus");deoarece urmeaza sa treaca peste un obstacol, "munte~munte; ~

t " ,,:.I.mune. ,:~

Informatiile din acest segment se refed, cu sigurantii, I~" .~..o calatorie spatiala a lui Enlil insu~i. Ni se"infiiti~eaza un desen <geometric precis compus din doua triunghiuri.legate printr-o Ii-nie inclinata la'un anumit unghi. Linia reprezintii traseul, caciinscriptia spune cu claritate ca aceasta harm nearata <.:um"atrecut Enlil pe langa planete". I

Punctul de plecare este triunghiul din stanga,reprezen-tand marginile indepartate ale sistemului nostru solar; zona-pn-'tii este in partea dreapta, unde toate segmentele converg catreun punct de aterizare. .

Triungh,iul din stanga, desenat cu baza deschisa,. este ase.nianator cu un semn din scriereapictografica din Orientul An.tic; el poate fi citit ca "tinutulimparatului, pamahtul cu munti".Triunghiul din dreapta este identificat de inscriptia ~u-ut-il Enlil("calea zeului Enlil"); telinenul, a~a cum am spus mai devreme,reprezenta partea de nbrda c~ndui vazut de pe Pamant. -

Deci, credem noi~ linia inclinata leaga A DouasprezeceaP1t:]npt~ -tlnl1tl11 ~rnn~r4JIt11hI1 n;imantn1 rl1 mnnti" - {"n ~tm(\Q_

. -

fera Pamaotului. Drumul trece printre doua corpuri cere~ti, Dil-gan ~i Apin. " .

Unii c~rcetiitori sustin ca acestea sunt numele a doua cor-puri cere~ti indepiirtate sau paqi dintr-o constelape. Daca nave-Ie noastre, cu sau tara echipaj labord, ~avigheazii stabilindu-~iun "punct fix" intr-o anume stea mai stdlucitoare, nu putemspune nimic despre tehnica de navigatie a nefilimilor. Totu~i,ideea ca aceste doua stele slint ni~te corpuri cere~ti indepartate

A Douiisprezecea Planetii291

este contrazisa de numele lor: DIL.GAN inseamna, literal, "pri-

niul popaS"; iar APIN, "acolo unde este stabilitii calea ceabUna"..,. Numelelor Ie indicaa fi popasuripe traseu.Suntemde'acord cu 0 serie de autoritiip in domeniu, cum a.rfi Thompson,.Epping'~i Strassmaier, care au identificat-o pe Apin. ca fiindplaneta Marte. Dadi a~a stau lucrurile,sensul schitei devineevident:'ruta de IiiPlaneta Impiiratieipaoa in atmosfera Paman-tului trece printre Jupiter ("primul popas") ~i Marte ("locul'unde este data calea'cea buna"). ..

" Aceasta terminologie,dupa care numele planetelor'descriufunctiile acestora," este aceea~i cu cea f610sita in lista "celor~apte planete ~u". De parca pentru a confirma presupunerea"noastra, 0 inscriptie care declara ca acesta a Cost drumullui En-.Iii apare deasupra unui ~ir de ~apte puncte - cele ~apte planete,de la PI!ltola Parnant .'

Nu este deci surprinzator ca celelalte patru corpuri cere~ti,

f.cele afla1e in "zona de deturnare", sunt infiiti~ate separat, dinco-\-i 10de emisfera nordica a cerului ~i.de "caile" cere~i.

Dovezi ca' aceastaeste 0 harm cereasca cu instructiuni de

"zOOrapar ~i in cel~lalte segmente. Continuand in directia aceloreeasomicului, 'partea lizibila a segmentului urmator are urma-toarea inscrlPtie: "ia ia ia arunca arunca arunca arunca comple- ,

''Jeazii completeaza;" AI treilea segment, unde se vede 0 portiune. ,dintr-oelipsa, iriscriptia care se poate citi este: "Kakkab

SIB.ZI.AN.NA...trimisallui AN.NA...zeitaIshta(' ~ipropo-zipa misterioasa: "NI.NI supraveghetorulcoOOriirii". .

.' In.segmentul al patrulea, care conpne ceea ce par a fi n.i~..te indicatii despre cum sa se stabileasca destinatia in funcpe deun anumit grup de stele, uma aran:S'Vt;HIC114l...p Lo:..~n__:,cuviintul"ccr" fiind repetat de unsprezece ori de-a lungul ei.

Sa reprezinte acest ftagment 0 faza a zborului rnai aproa-pe de Parnant, mai aproape de locul de aterizare? Acesta paresa fie mtelesullegendei de sub linia orizontala: ;,Deal deal dealdealviiifvarfvarfvarfo~ ora~or~ o~." Inscriptia din cen-

. tru spune: ,,kakJ«lb MA~.TAB.BA. [Gemehii] a carui intiilnire efixatii: kakkab SIB.ZI.AN.NA. [JupiterJ otera cuno~tinte'"

.


Daca, a~a cum pare sa fie cazul, segmentele sunt aranjateF'in mod secvential, atunci aproapc 1X>tisimti bucuria nefiliniilor:;{la apropierea de spatioportul de pc Pamant. Segmentul urmator, ..

, identifieadin.nou linia transversalaca fiind"cer cer cer", anun~:tAndca:

luminanoastra luminanoastraschimbii scliimbii' schimbapnve~te traseul ~i dealul... camp... '

lumina noastraschimbii

Lin~a orizontala contine, pcntru prima data, ci:&e:

racheta rachetaracheta ridica' aluneca40 40 4040 40 20 22 22

Linia transversala a urmatorului segmentnu mai es.te"cer cer cer"; in schimb este "canal canal 100 100 100 100 IOQ

100 100". Exista totu~i un model in acest fragment partial dete-r10ral De-a lungul uncia din.tre.linii,c in~criptie spune: ,,.1v~ur",~care pOate insemna "EI cel care vede" sau ~,viizand".

, AI ~aptelea segment este prt(a deteriorat ca sa adauge ceva;sunt totu~i cateva inscriptii care pot fi citite ~i inseamna: ,,,de-partat depiirtat... aparitie aparitie", jar comanda este "apasa".AI optulea, ~i ultimul segment este ~i cel mai intreg. Liniile di-reC'lOnaJe, sage'He ~l mscnptll1e marcheaza un drum Intre douiiplanete. Instructiunile sunt ."ridicii ,... munte munte"; des.enulmai arata patru seturi de cruci; mai sunt inscriptionate de douiiori cuvintele "combustibil apa grane" ~i de doua ori "vapori' apiigrane". ,

Acest :&agment descrie pregatirile in vederea plecarii pePamant sau depe Pafnant? Se pare ca adeyarata este ultima va- ,

rianta, deoarece linia cu sageata ascutl1iiaratii cu un capiit Jocui

..

"

{,

A Douiisprezeeea Planeti 293

4

Fig. 124' ,

, )de. aterizare de pc I'amant iar cu celalalt in directia opusa,pesageatascriind ,;intoarcere".(Fig. 124) "

Cand Ea i-a eerut emisarului lui Anu sa "it dudi pc 'Ada-pa.pc drumulcatre cer" ~iAnu a descoperit acest luCru,el a do-tit saaile: '

'De ce Ea, unui om ne~dnicCalea dintre Cer ~i Pamant i-a aratat-o - 'Facandu-I diferit de ceilalti,Dandu-i un ~em? '

, In planisfera pe care tocmai am descifrat-p avern intr-adeviir 0 astfel de harn ee arata "calea dintre Cer ~i Pamant". In,

JUlllJaJW :stiUllJtilUl. :)1 JU ,",U, UJ.''''', U\oIU,U.U..LU u "'.:n,..au .t"'...a.-- ...............'tirumuldintre planeta lor ~ia noastra. '

*

Tot in acest fel i~i gasesc explicatia ~i alte textecare vor-bescdespre distantele dintre planete, altfel inexplicabile. Un'astielde. t~xt, descoperit printre ruineJe de Ja Nippur, avand cir-


ca 4000 de ani vechime, se gase~ 'acum la Universitatea din \.Jena in Colectia Hilprechl 0 Neugebauer stabile~te in cartea saThe Exact Science in Antiquity, (~tiintele exacte in Antichitate)ca, tara indoiala, tiiblita nu era decdt 0 copie "de pe una origi-nala, care, cu siguranta, era mai veche~'; el dii rapoarte distante-lor cere~, incepind cu Pamint-Luna ~i continuind cu alte ~aseplanete. . .

Parteaa doua a textului ofera formule matematice pentrurezolvarea oricaror probleme interplanetare, spundnd (conform'uneiadintreinterpretari): .

40 4 20 6 40 X 9 fac 6 4013 kasbu 10 U$mu/ $U.PAeli mu/ GIR sud

- 40 4 20 6 40 X 7 fac 5 11 6 4010 kasbu 11 U$60 gar 2 mu/ GIR tabeli mu/ $U.PA sud

Niciodatii nu s-au inteles oamenii de stiinta referitor la

corecta citire a unitiitilor d~ masura in aceasta p~rte a textului(0 noua citire ne-afost sugeratii personal, intr-o scrisoare, de dr.J.Oelsner, custode la Hilprecht Colection din Jena). Este elar,tohl~i , di aceasta parte masoara distanta de ta SU.PA (Pluto).

Numai nefilimii care traversau orbitele planetare ar fi pu-tut determina a<:este formule, deoarece numai ei aveau nevoiede astfel de date. .

Luind in considerare faptul ca, amt planeta de unde ve-neau ei, A DouasprezeceaPlaneta, cdt ~iplaneta spre care se in-. -'~"'.. ". - _L'!1~ :: L...: ...:: ...: _"''7; .

u.a."'!' "', 14&14.1.&._&, a ,.__,._, __ .::.. , ..

tioneze nava nu spre unde se afla Pamintul in momentullansa-'rii, ci spre locul in care se va afla acesta in momentul ateriziirii.Putem considera cu certitudine ca ei i~i planificau traiectoriacel putin la fel de.exact cum 0 fac oamenii no~ de ~tiintii pen-tru navele noastre.spatiale.. Nava acestora trebuie sa fi fost lansatii.chiar de pe piane-ta lor, in directia orbitei, co mult inainteca ea, planeta, sa ajun-ga in apropierea Piimintului. Pe baza acestui lucru si .aaltor nu-. ,

295, ADouiSprezeceaPlaneti"-" -t",' .'

~~mero~ifactori, au'fost calculate pentru noi doua1raiectorii alter-{('nativede Amnon Sitchin, doctor in ~tiinteaeronautice ~i ingi-.t;'nerie. Prima'traiectorie necesita lansarea navei inainte ca A~:Douasprezecea Planetii sa atinga apogeul (punctul sau eel mai,: depiirtatde Soare). Fiiraa avea nevoie de prea multe resurs~ de(::energie, nava nu ~i-ar fi schimbat cursul prea mult pe masura ce8:incetinea.tn'timp ce A Douasprezecea Planetii(~iea, de fapt~0,,;..navaspapala, de~i de proportii uri~e) i~i continua drumul pej. imensa sa orbitii, nava ar fi urmat 0 traiectorie mult mai scum:~. ~iar fi ajuns pe Pamint cu mult inaintea planetei. Aceastii alter-f"tlativaar fi oferlt nefilimilor amt avanuije, Cdt ~idezavantaje.~ Intervalul de 3600 de,ani paminte~ti, cdt durau activitiiti- ,

Ie nefiliniilor pe Pamdnt, sugereaza ideea ca era preferata adoua variantii, aceea a unei calatorii scurte ~i raminerea in at-mosferaPamantuluipina la sosirea planetei. Aceasta ar fi nece-

:sitat lansarea navei spatiale (C) in momentul cdnd planeta era la.,jumatateadrumului dintre apogeu ~iperigeu. Cum viteza plane-tei cre~tea, nava ar fi awt nevoie de motoare foarte putemicepentru a se ridica ~ia pomi spre Pamint (D) cu doar 'cdtiva anipanmnteniinainte de sosirea planetei. (Fig. 125)

Bazindu-ne pe unele date tehnice, precum ~i pe 0 seriede indicii date de textele sumeriene, se pare ca nefilimii adop-tau acelasi mod de actiune ca misiunile lunare ale NASA: cdnd,. '

navaprincipala se apropie de tintii (in cazul rl;efati, PamintuD,, I

ORBITAPLANETEI MARDUK.

~,ORBITA pAMANTULm

\~ SOME

APOGEU

r CURSUL NAVEl SPA'flALE' ,- --

Fig. j2J


intra pe orbita in jurul acesteia, lara a ateriza, in schimb, estelansata 0 navem,cea care face aterizarea propriu-zisa.

Pe cat de dificila era aterizarea in bune condipi, plecareaera ~i mai dificila.Naveta pentru aterizare trebuia sa se uneasdi"cu nava-mama, care apoi trebuia s~-~i utilizeze motoarele lamaxim pentru a ajunge din urma A Douasprezecea Planeta,aflata aCum undeva dincolo de perigeu, intre Marte ~i Jupiter,continuandu-~i drumul cu viteza orbitala maxima. Dr. Sitchin acalculat di pe orbita navei nefilimilor din jurul Pimantului exis-18 trei puncte care le-ar fi perinis acestora 0 traiectorie maiscurmspre planeta lor. Aceste trei alternative ofereau nefilimi-lor posibilitatea de a reveni pe planeta lor in circa un an, un an~ijumitate. '

Pentru a sosi, ateriza, decola~i pleca de pe Pimant, eranevoie de un teren favorabil, ghidare de pc Pamant ~i operfecmcoordonare cu planeta-mama. '

Dupa cum yom vedea, nefilimii indeplineau toateacesteconditii.

/'

CapitolullO

Orasele zeilor,

tn Lac~ul de departe, . .

Unde ati trait pana acum, .,,Palatul tmpiratesc al SflintuluiLac~' am (;onstruit.

. Acum,unulla felvoi construi,tn Locul de jos.

Marduk, i~i explici apoi scopurile:

Canddinceruri,' ~'" .

La Adunarea Zeilor voi yeti veni,Loc de odihni pentru noapte va fiPe top sa va primeasci.~i numele-i voi pune "Babilon" -Poarta zetlor.

298ZEC!iARIA SITClIIN

Deci, Parnantul nu era doar un simplu loc de popas pen-tru 0 scurtii vizita sau doar pentru 0 misiune de cercetare; el tre-buia sa fie "casa de departe de casa".

"-

Calatorind ..Ia bordul" propriei planete, care poate fi ase- .manata ea insa~icu 0 nava uria~ii-cetrece pe langa aproape toa-'te planetele sistemuluinostru solar, lara indoiala ca nefilimii au

cercetat cerul mai intai de pe suprafata planetei. Apoi, probabilca au inceput sa lanseze rachete iara echipaj uman. Mai deVre-me sau mai tarziu, au fost capabili sa trimi~ nave cu echipaj labord spre alte planete.

In cautarea unei alte p~anete care sa Ie fie "casa", Parnan-till trebuie sa Ii se fi pamt potrivit. Nuantele sale de albastru in-dicau faptul ca poseda apa ~i atmosfera propice dezvoltarii vie-tii; cafeniul indica existenta parnantului solid; verdele, vegetape ·~i bazele pentru viatii animala. Totu~i, cind s-au ho"tiinitsa vinape Pamant, acesta ariita totardiferit de cum este v~t astazi deastronautii no~tri. Caci, atuhci cand au coborit pentru primadata nefilimii pe planeta noastrii, ea se afla in mijlocul unei ereglaciare - una .din fazele de inghet ~i dezghet ale Terrei:

Prima glaciatiune - a inceput acum circa 600.000 deani

Prima incalzire (perioada interglaciara) - acum. 5SU.UUUde ani .

A doua perioadii glaciara - acum 480-430.000 de ani

Cand au aterizat nefilimii, acum circa 450.000 de ani,circa 0 treime din suprafata planetei noastre era acoperitii cu- ~ "". - -~,-~"'_"'!:1_C1J"a~Q.. \ ou v "U¥I.&.a.&Utw. w 0 ; , c :..c t

aproape disparusera, dar nu peste tot. Din cauza particularitati-lor vanturilor ~i terenului, printre altele, unele zone care astiizisunt foarte bogate in precipitatii, atugci nu aveau deloc, iar anu-mite zone care au azi doar ptoi sezoniere erau atunci bine udatede ploi. .

Nivelul miirilorera mult mai sciizutatunci, caci 0 marecantitate de apa fusese imobilizata in gheata care acoperea us-catul.' Dovezile indica taptul ca, in plina era glaciara, nivelul

A Douisprezec:eaPlaneti 299

oceanelor ~i miirilorscizuse cu circa 600-700 de picioare fatiide nivelullor actual. Deci, acolo unde astazi avem apii sau li~o-raluri, atunci era uscat Acolo unde murile mai curgeau. daca i~iaveau cursul pe teren muntos, creau trecitori ~i..canioane;dacii~i aveau cursul 'pe,teren moate, creau zone 'vaste de m1a~tini,pani in loculunde se varsau in mare., .

Sosindpe Pirnant in astfel de conditii geografice ~i cli-matice, unde ar fi putut nefilimii si-~i stabileasci primele colo-om .'

Fara indoiala,au cautat un tinut cu cIimi relativ tempera-ta, unde ni~teadiiposturisimple erau suficiente ~i unde puteausi se mi~tein haine de lucru ~are,f3rii a fi nevoiti sa recurgala costume speciale.Aveau nevoie de api de Mut, ~ntru spilat~ipentru alte activitap, precum ~ica suport pentru viata vegeta-Ii ~ianimalanecesariihranei. Un mu ar fi asigurat irigarea unormari suprafetede teren ~i ar fi fost ~iun mijloc foarte convena-bil de transport.

NUmal0 regiunefoarte redusiiputea sa asigure toate aces-te conditii, plus terenurile plate necesare pentni ateriziri~i de-colari. Atentia nefilimilor s-a indreptat, a~a cum ~tim, spre sis-temul reprezentatdetrei ~ri fluvii ~icimpiile lor: Nilul, Indul~i Tigrul-Euftatul. Fiecare din bazinele acestor fluvii era bun

. pentru colonizare;.fiecare, in timp, a devenit centrul unei maricivilizatii a Antichitatii.

Nefilimiinu puteau sa nu se gan.deasca~i.Ia0 aim necesi-tate: 0 sursa de energie ~icombustibil. Pe Parnant, petrolui esteo sursa multilateralade energie, caldura ~ilumini, dar ~ica ma-terial vital pentru realizarea de nenumirate alte lucruri. Nefili-mii~iudecanddupi inscrisurile ~iobiceiurile sumerienilor, folo-

. . .. . ... -_.£.---, nl ~p,..i Q?iseau pe scara larga IX'UUIUI'1' u.-r.. ---, .credem ca ei ar fi cautat un loe cu ziciminte oogate d,epetrol.

~ ca, probabil, nefilimii au pus campiile Indului pe ul-timul loc in pieferintele lor, caci nu este una din zonele cele

.maibogatein petrol.Viii Niluluii s-a acordat,mai multca si-gur, locul doi, aici gisindu-se, intr-adevar, mari zacaminte deroci sedimentare,dar petrolul din zona se afla la mare distantii,~i neceslta etorturi serioase pentru extragere, caci se gase~te ia

300 ZECHARIA SITCHiN

adancimi foarte marL Regiunea dintre cele doua fluvii, Meso-potamia, a fost, tara indoiala, locul ales. De la Golful Persicpana la muntii din care izvor~c cele doua fluvii, se intind uneledintrecelenW bogatezacamintede petroldin lume.~i in timp,

ce in alte regiunitrebuiesa forezila adancimimad pentrua-Iscoate la suprafata, in.vechiul Sumer (actualmentein sudul Ira~kului), bitumul, tarul, smoala ~iasfaltul-iessingure la suprafatii;

(Interesant de remarcat este faptul ca sumerienii aveaunume pentru toate produsele bituminoase- petrol, pacura, ,

smoala, asfalt, gudron etc. Aveau noua nume diferite pentruaceste produse. Spre comparatie,limba veche egipteana nuaveadeditdoua,iarsanscritatreL) ,

Cart~a Genezei descrie lac~ullui Dumnezeu pe 'Pamant- Edenul - ca fiind un loe cu 0 clima temperata, cald, dar totu~icu vanturi racoroase, caci.ni se spune ca "umbla prin gtidina'inracoareazilei". Era un loe cusol bun, propice agriculturii, maiales ~miculturii ~iera udat de 0 retea de patru rauri. ,,~inume-Ie celui de-al treilea era Hidekel (Tigru); el curge la rasaritulAsiriei,iaral patruleaesteEuftatul." ,

In ~impce opiniilereferitoarela identitateaprimelordouarauri,Pison (,Jmbel~ugatul")~iGhihon ("Cel carese revarsa"),sunt contradictorii, in ceea ce prive~tecelelalte doua nu existiinici un dubiu, ele sunt Tigrul si Eufratul. Unii savanti locali- -zeaza Edenul-in nordul Mesopoiamiei,acolo unde izvo~c celedoua rauri importante impreuna cu altele douii mai mici; altH(cum ar fi E.A. Speiser, in cartea sa The Rivers of Paradise -Raurile din paradis) cQnsideraca cele patru cursuri de apa seunesc in Gofful Persic, deci, Raiul nu soarafla in nordul Meso-potamiei, ei in sud.

Numele blbllc baen este ae ongme mesopOtaffilana,tra-gandu-se din,radacina acadianaedinu, insemnand "campie". Sane reamintim ca titlul "divin" al vechilor zei era DIN.GlR.("Cel'drept din rachetii"). Un nume sumerian' pentru laca~ulzeilor, E.DIN, ar fi insemnat "casa celor drepti" - care se potri-ve~tedescrierii.

, Alegerea Mesopotamiei a,mai fost ~otivatii ~i de un altaspect, cel putin la fel de important. Cu toate ca, in timp, nefili-'

,A Douisprezeeea PlaDeti301

mii au construit pe Pamant un spatioport, unele indiciisugerea-za ca, cel putinla inceput, ei aterizau pe apa,in capsule ermeti-<;e.Daca aceasta era metoda de aterizare, Mesopotamia oferea

'pro~imitatea,nu a uneia,ci a douamarl - Oceanu1 Indian insud ~iMediterana in vest - astfel ea in cazuri de necesita1e, ate-

, rizarea:nu depindea doar de 0 singura mare. Dupa c,umyom ve-dea, un golf de unde sa se poatiiporni lungi calatorii pc apa era,de'asemenea, de 0 mare importantii.

, In vechile texte ~i desene, navele nefilimilor eriui numite"barei'cere~ti". Aterizarea tinor astfel de astronauti ,;maritimi",ne putem imagina, at fi fost descris~,~ichiar a fost, ca 0 ciuda-tii aparitieIdin cer c~d in mare, din ea ie~ind ~j venind ,spfetiirmni~te"oameni-pe~ti".

, Textele,intr-adevar,afirma ca unii dintre AB.GAL-ii 'carecalatoreau cu navele spatiale erau irtibracati ca pe~tii. Un textcare vorbe~tedespre calatoriile'cere~tiale zeitei Ishtar spune caea doreasa-I ajunga pe ,,Marelegallu" ("Navigatorul-~ef') carefugise cu ,,0 barca scufundatii".Berossus po~este~telegenda luiOannes, "Fiinta daruitiicu intelepciune", unzeu ca~ ~i-a tacutaparitia din Marea Eritreana Ct;sc~ldafiirmurile Babilonid", inprimul an al "coborarii tmparatiei Cerurilor pe Pamanf'. Croni-carul reiateaza ca, de~iOann,esarata ca un pe~te, el avea cap de

'om sub capul ~arpelui~i picioare de 01;11sub coada de;:pe~te.;,Vocea sa ~i limba ce-o vorbea erau ca ale oamenilor." (Fig.IM~ '

Cei trei istorici greci care au transmis pana la noi operalui Berossus, spun ca astfel de aparitii se in.registrau,periodic,eivenindIa:tiirmdin apeleMa?~~~!r~~ne-:-astiizi Marea, Ara-una, UJi111AJi1V"ItU""; 4 ,-,""41J.UUU J.uua"'Uj'

De ce preferau nefilimii sa coboare 'in Ocea~ul Indian, lasute de mile departare de colonia lor mesopotamiana, candputeau fome bine sa aterizeze in Golful Persic, care era multmai aproape? Aceste relatiirianticeconfirma ipoteza noastra canefilimii au venit prima datii pe Pamant in mijlocul celei de-adoua ere glaciare, cand ceea ce astiizi este Golful Persic nu eradecat 0 bucata de pamant ml~tinos, plina de bii1ti~i smarcuri,


f

I

JI J1"

r:f~.I-II !.I~'

.;~

I .

Fig.126

intr-un cuvant, un loc cu totul nepotrivit pen1ruaterizarea unei"navespatiale. .

. Coborand in Marea Arabiei, primele fiinte inteligente depePamant s-au indreptat apoi spre Mesopotamia. Tinuturilemla~tinoasese intindeau mult in interior, mwt mai mult decatlinia tJirinuluide astazi. Dincolo de aceste tinuturi si-au inte-meiat'nefilimiiprima~ezare pe planetanoastra. .

I-au pus numele E.RIDU ("Casa construita departe").Ni...i r;l I:p.nntp.~ nn nlimP. m~i nntriv;tl

Pana in zilele noastre, cuvantul persan ordu inseamna "a-~i stabilitabara". Este un cuvant care a prins radacini in majori-tate~ limbilor: Pamantul colonizat (Earth - in engle.za. n.t.) senume~te Erde in germana, Erda in germana veche; Jordh inislandeza, Jord in daneza, Airtha in gota, Erthe in engleza me-dievala; ~i, mergand inapoi, geografic ~i in timp, Earth a fostAratha sau Eredes in aramaica, Erd sau Ertz in kurda ~iEretz inebraica. .

It.:Douisprezec~a Planeta303

~.J:

~"~"""'~-T7)¥"'

!'~ . tVp g~~ . '-./

..:s':

~..:...;....-

Fig. 127

La Eridu, in sudul Mesopotamiei, nefilimii au 'infiintatStapa Pamant I, un avanpost. izolat pe 0 planetJi pe jumatateinghetatJi.(Fig. 127)

*

. . Textelesumeriene,confirmate.~ide traducerilelor acadi-.~ne de mai t<irziu, in~ira prifi1ele .colonii sau "ora~.e".ale liefili-milor, in ordinea in careacestea au fost infiintate. Ni se sp~nechiar ~i numele "zeului" careconducea fiecare dinaceste colo-nii. Un text sumerian, despre care se crede ca este originalul..Tablitelor Potopului" acadiene, spune despre primele cincior~e:

Dupa ce Imparatia Cerului pe Pamant s-ascoborat,Dupa ce sianta coroana ~i siantul tronDin inaltul cerului au fost aduse,El. .. legile cele drepte le-a flicut,Legile Sfinte...Cinci ora~e in locurile sfinte a intemeiat,

")

I

.~,

-----......---

304 ZECHARIA SITCHIT'I

~i numele lor, elle-a daruit,0ra!!esfintele-a Iacut.

Primul intre acestea, ERIDU era,

~i lui Nudimmud, conduditorul, i I-a dat.;'AI doilea era BAD-TIBlRA,Lui Nugig, sa-I conduca i I-a dat.AI treilea fu LARAK. '

~i lui Pabilsag i-a fost datSippar, al patrulea a fost,In el, eroul Utu, rege it fost incoronat.~urup~k a fost al cincilea,. :lar ellui Sud i-a fost incredintat.

Din nefericire, numele zeului care a "scoborat ImparatiaCerului pe Pamant", a planuit infiintarea or~lui Eridu ~i a ce-lorhilte patru sf a nurnit guvernatorii lor a fost sters. Toate texte-. . '

Ie, insa sunt de acord ca zeul care a mal'!1aluitspre marginea 1i-nuturilor mla~inoase ~i a zis ,,Aici ne yom stabili" a fost Enki(Zeul uscatului), care mar era nurnit, in acest text ~iin altele, ~iNudimmud ("Cel care face lucrurile").

Cele doua nume ale acestui zeu - EN.KI (,,Zeul uscatu-lui") ~i E.A (,,A carui casa este pe apa") - se potrivesc perfectcu situa1ia data. Eridu, care a ramas ceIitrullui de cult in intreagaistorie a Mesopotarniei, era cladit pe un teren ridicat artificialdeasupra apelor mla~tinilor. Dovada este data de un text nurnit.. . - ... .. . -- .. "\.U,",tJ.l".J.'\o.1QU1\.fl},,L"6'"'U\'u& £N'u..u .LJ&UU 'f& w. va ,,_.a_a .&..1.&.,,__.

Zeul adanculuiapelor, regele Enki., .~i-a Iacut casa...In Eridu el a construitCasa de pe malul apelor...RegeleEnki... <>casa ~i-aconstruit:Eridu, ca un munte,L-a ridicatde pe piimant:

In loc bunI-aconstruit.

("'

A Douisprezecea Planeti 30.5

Acesta ~i alte texte, cele mai .multe foarte fragmentate,sugereaza ca una dintre problemele carora primii "coloni~ti"'autrebuit sa-i faca fata era cea a smarcurilor ~i ml~tinilor. ,,EI aadus..., a pus sa se cure1eapele raurilor." Eforturile'de a dragaalbiile raurilor ~ilacurilor,pentru a perrnite 0 mai buna curgere

.a acestora, erau d~stinate asanarii mla~tinilor, obtinerii apei po-,; tabile ~i introducerii irigatiilor.Relatarile sumeriene mai poves-t,_ j tese ~ide lucrnri de indiguire pentru protejarea o~ului de om-" .niprezenta-apa.

Textulbotezat de cercetatori ,,Legenda lui Enki ~i a Ordi-nii de pe Parnant" este cel mai lung !iimai bine pastrat dintrePoemele epice sumeriene descoperite pana acum. Contine 470de versuri, dintre care 375 sunt pastrate integral. Din pacate, in-ceputul sau, primeIe cincizeci de versuri, este deteriorat. Versu-rile care urmeaza sunt dedicate laudarii lui Enki ~i a rudelorsale, Anu (tatal), Ninti (sora sa) ~i Enlil (fratele sau). .

Dupii aceste i~troduceri, Enki ins\l~idevine povestitorul.Oricat de incredibil ar pij.rea,cert este ca textul este scris la per-soana intai, ca ~i cum Enlil ar fi cel care poveste~te cobOIireazeilor pe Pamant.

Cand m-am apropiat de Pamant,Eta mult potop de ape.Cand eram langa paji~tile sale verzi,Dealuri ~i coline s-au ridicat,De-al meu cuvant ele-au ascultat.Eu casii mi-am Iacut intr-un loc SIant...Casamea-

. _~...4.:_.J~ ,...T "",,1 ~...~111;

Lt.~;;;~~apiidau din coadaPrintre trestiile.gizi.

Apoi poemul descrie, de data asta la persoana a treia,faptele lui Enlil. Am selectat aici cateva versuri semnificative: .

EI mlastinile le-a masurat,in ele ~rapl ~l... pe~ti;

--~-

306 ZECHARIA SITCHIN '

A masurat trestiile subtiri,In ele Ie-a pus... trestii ~i papiru~i.Enbilulu, Me~terul Canalelor,De ele grija saaiba, a fost pus.

EI carepune plasa, ~i nici 'un pe~te nu ii scapa,-De capcanele sale nici 0 fiara nu scapaDin cUrsele sale, nici 0 pasare nu scapa,. .. fiullui... un zeu ce iube~te pe~tiiAsupra lor sa vegheze, de Enlil a fost pus.

, Enkimdu, me~ter de diguri ~i canale,Sa Ie vegheze cu grija a fostpus.

El. " care tope~te,Kulla,cel care face caramizi, ,

Enki I-a pus mai mare peste breasla.

. Prin1£erealizarile lui Enki prezentafe de acest poem semai mimara ~i curatarea apelor nlurilor ~i cons1£uirea unui canalcare sii urieasca Tigrul ~i Euftatul. Casa sa depe malul apelor a.fost dotatiicu un debarcader,pentru acostareaplutelor de trestie .

~l a rorcIlor. Casa a tosl numIta E.ABZU, {"Casa adancului").'Iemplullui Enki din Eridu a purtat acest nume timp de milenii.

. Mai mult ca sigur ca Eriki ~i echipajul sau '\u exploratteritoriul. din jurul Eridului, dar se pare ca el prefera sa calato-

reasca pe aiJii. Mla~ti~ile, spune el in1£:untext, "sunt teritoriu1111"", i3pl" 111111","I vla~"I"-'11 UUlllU" . 111au l"Al, "I pvV"~l":;>l"

cum se plimba cu barca'sa MA.GUR (literal "barca pentru hoi~nareli"), adica, 0 barca de caliitorie. Mai spune ca "oameniimei, ca unul, la vble trageau", ~i ca obi~nuiau 'Sa "cante cante-cele vesele", ce "inima raului Iaceau sa se bucure". Intr-un ast-fel de moment, spune el "cantece sacre ~i descantece umpleauadancul apelor mele". Este consemnat chiar ~i un amanunt lip-sit de importanta~ cum ar fi numele 'capitanului. vastilui lolEnki:(Fig. 128)' '

A Douisprezeeea Planeta 307

.-~~'

~.

Fig. 128

Lista sumerianaa .regilor indica faptul ca Enki ~i primulgrup de nefilimiaUstat pe Pamant 0 buna bucatiide vreme, opt

.' ~ar (28.800) treciind pana cand a fost nurnit un nou comandant," al coloni~ilor.' '. '

Dacaexaminamindiciileastronomice,Jucruriledevin si .

mai clare. Savanpi au fost uinUti de "confuzia", pe ~are ofiicea~m~reu sumerienii cand era vorba de stabilirea "casei" zodiacah~care ii era asociatii lui Enki. Se :pare ca semnul caprei-pe~te,care qesel1)llaZodia Capricotnului, era' asociat cu Enki (~i astaar explica titIul fondatonilui Eridului A.LU.LIM, care,ar puteainsemna "oaia 'apelor stralucitoare"). ~i totu~i EalEnki era re-prezentat deseori ca purtiin4 vase din care curgea apa - Varsa-tor; ~i cu sigurantii el era zeul pe~tilor, ~i deci asociat cu ZodiaPe~tilor.

Astronomii sunt pu~i Ia: mare incercare atunci cand se

stradui~sC ~.~teleagacum .citito~ii in stele ~~nAntic~~te _re~-if"''''' ~"" uu. &.1..1 ca y ~'" u""'.'" W~,L&"-"'-""&&W ~&_., '-'_ a

cern, pe~tisau leu. 0 explicape rezonabila ar fi ca, de fapt, nu-mele lor nu provin de la forma lor, ci.de la activitatea principalasau titlul zeului care era asociatcu acea constelatie.

, DaciiEnki a aterizat.pe.Pamant.- ~a cum credem noi-la inceputul Erei Pe~tilor, a fos! martorul unei precesii, a Pe~ti-lor in Viirsiitor ~i a stat de-a lungul Marelui An' (anul de 25.920ani), piini la inceputul Erei Capricomului, atunci el a fost in1£-a-devar comandant unic limp de 28.800 de ani.


Aceasta mi face decat sa confirme ipoteza noastra ca ne-_filimii au ajuns pe Parnan!ui .mijloculepocii gla,ciare.Oificilamuncade construirea digurilora inceputcandcondipileclima-'

terice erau inca grele. Oar dupa ccitiva~ar de la aterizarea lor,-perioada glaciariiincepea sa faca loe unei incalziri treptate"carea adus lI)ulteploi (circa430.000 de ani in urmii).Atunci, nefili-rnii s-au decis sa se mute mai in interior ~i sa-~iextindiidome-niuI. Pe scurt, anunnaki (nefilirnii de rand) au numit un nouconducator al Eridului, A.LAL.GAR("Vremea ploioasa aduca-toare de lini~e"). '- _ '

Oar, in timp ce pe Parnant Enki i~i continua munca depionier, Anu ~i ~elalalt fiu al sau, Enlil, urmiireau desia~urareaevenimentelor, de pe A Oouasprezecea Planetii. Textele meso-potarniene precizeazii in mod elar ca cel care conducea de faptrnisiunea de pe' Pamant era Enlil; ~i imediat ce s-a luat decizia.continuiirii misiunH, Enlil insu~i' a coborcit pe Pamant. PentrUel, EN,KI.OU.NU ("E~ sapa adcinc") a construit 0 noua colo-nie sau baza, nurnitii Larsa. Cand Enlil a preluat conducereapersonal, locul a fost nurnit ALIM ("Berbec'~),' coincizand cu,,Era Berbecului".

Colonia de la Larsa a marcat intrarea intr-o noua faza acoloniziirii Pamantului. A insemnat luarea deciziei de a conti-

nua experimentele pentru care veniserii ~i care necesitau aduce-rea pe Pamant a mai multor nefiljmi, unelte ~i echipamente,_precum ~i trimiterea pe planeta lor a unor "inciircatQri de prer'.

Uri~ele nave de trar.sport ale' nefilimilor nu mai puteauateriza in ocean, ca pana atunci. Schimbiirile climaterice mcu-sera terenul mult mai accesibil; era timp}!l pentru construireaunUI SpatlOport In centrul lVIesopoaalIlua. 111it\;CIj~JUum\;im, .uu-lil a venit pe Parnant ~i a inceput sa construiasca la Larsa un"Centru. de control al rnisiunilor spatiale", un centru_ de co-mandii sofisticat, de unde nefilimii de pe Pamant puteau sa co-ordoneze ciilatoriile spapale de la ~i spre planeta lor, pentru aputea realiza in bune con4itii atmziirile ~i decolarile.

, Locul ales de Enlil, cunoscuttimp de milenii sub numelede Nippur, a fost nurnit la inceput NIBRU,KI (,,Rascrucea Pa-rnantului"). (Sa ne reamintim ca punctut In care A Uouaspreze-

A DouisprezeceaPlanetii 309

cea 'Planetii se afla cel mai aproape de Parnant era nurnit ,,Ras-crucea CerUrllor",) Acolo, Enlil a stabilit OUR. AN,KI, "lega-tuni dintre'Cer ~iPamant", '

Aceasta sarcina era foarte. complexa ~i necesita foartemult timp. Enlil a stat in Larsa ~ase~ar,(21.~00 ani) cat timpNippurul se afla in constructie, Lucriirile de constructii de laNippur erau interminabile, lucru care se poate vedea ~i din cele-lalte nume ale lui 'Enlil, Asociat cu Berbecul, cand se afla laLarsa, ulterior el a fost asociat cu Taurul. Oeci, Nippur a fostintemeiat la inceputul Erei TauruluL' _ '

o odii inchinatiilui Enlil, "Imn lui Enlil, A Toate Binem-catorul" ce-l glorifica pe el, pe sotia lui, Ninlil ~i ora~ul sau,E.KUR., ne ofera mai nlulte informatii, despre Nippur~ Maiintcii,Enlil avea acolo ni~teinstrumente foarte sofisticate: "Un.ochi ridicat cu care cerceteaziifata pamantului", ~i 0 ,,razii ridi-catii care cautii inima pamantului". Nippur, spune poemul, eraapiiratde ni~tearme fantastice:"oftaiui lui te ingroze~te, te spe-rie de moarte"; din "afara lui, nici cel mai putemic zeu nu puteasa se apropie". "Bratul" ~au,,0 imensa plasa avea", iar,in mijlo-

.cui sau se afla 0 "pasiire iute" de care "celriiu ~icel viclean" nuputeau scapa. Era locul acesta protejat de un camp electronicsau de vreo raziimortala? Era oare in centrul sau ceva asemiina-

,- tor unor elicoptere, ,,0 pasare" atcitde rapidiica nimeni nu puteasa scape razei sale de actiune?

In centrul Nippurului, pe 0 platforma ridicatii, se afla car-tierul general allui Enlil, KI.UR (,,Loculunde se afla riidacinile

'~ Piimantului")- locul,in care se ridica "puntea dintre Cer ~i Pa-rnant",Era centruIde comunicapi,dincareanunnakide pe Parnan!h___'_:__"_n +~.~..:;,,:: I".. TnT nT { ("pi 1"1'1""<:P.intorc !IIivael").

aflati in navele ce erau pe orbitii.Aici se gasea, ne informe~ textul, "un stcilp inalt, ce

pana la Cer ajungea". Acest stcilpextrem de inalt, adcincinfiptin pamant "ca 0 platforma ce nu putea fi rasucitii" era utilizat deEnliJ "pentru a-~i rosti cuvantul pana in cer", Aceasta este 0descriere simpla a un,uiturn de emisie, 0 datii ce "cuvantul.luiEnlil" - ordinele.sale - "ajungeau la Cer"bel~ugulcadea asupraPimfultotui". U descriere mai simpbi a zborurilor care adUceau


materiale, alimente speciale, medicamente ~i unelte in navetespatiale, 0 dati ce "cuvintuIlui Enlil", era dat, nici ca se poater

Acest centru de control de pe platforina ridicati, ,,nobilacad a lui Enlil" continea ~i 0 camera misterioasa, numitiDIR.GA.:

Misterioasaca apele de departe,Ori ca al ceruluizenit.~i printre aleei... emble~e,SimOOlulstelelor era

ME este adus la perfectiune.Cl!vintele sale sunt pentru a fi rostite...Cuvintele sale.sunt nobile oracole.

Ce era aceasti dirga?"Spirturile tiblitei ne impiedica saaflam mai multe date; dar numele ei vorbe~te de la sine, cad in-seamna "camera intunecati in forma de coroana", un loc in carese tineau hartile'stelare, unde se mceau prezicerile, unde me(comunkiirile mcute de astronauti) erau receptate ~i transmise.Aceasta ne aduce aminte de Controlul Misiunii de la Houston,'Texas, ce supravegheazii misiunile lunare, amplificii mesajelecomunicate de astronauti, stabile~te traiectoria navei ~i di ,,no-hUe oracole" - indicatii de zOOr.

Ne putem aduce aminte aid de povestea zeului Zu, cares-a strecurat in sanctuarullui Enlil ~i a fucat Tablita destinelor,dupii care "Oprite erau ordinele... camera ~i-a pierdut intreagastralucire a sa.. .Iini~tea s-a imp~tiat... ticerea cuprinsese to-tnl"

In "Epopeea Creatiei", "destinele"" zetlor-planete erau or-bitele lor. Este normal deci sa presupunem ca tiblita destinelor '

furati'de Zu, ~i care era vitala pentru functionarea "Centruluide Control al Misiunilor" allui Enlil, controla traiectoriile na-velor spatiale care pistrau "legatura dintre Cer ~i Parnant". Arputea fi 0 "cutie neagea" continand programele de computercare ghidau navele spatiale, lara de care contactul dintre nefili-mii de pe Piirnant ~inavele care fiiceau legatura cu planeta nata-Iii era intrerupt

\

A Douasprezeeea'Planeti 311

-Multi savanti considera,ca 'nu,mele EN,LILjnseamna"zeu al furtunii", lucru ce se potrive~tecu teoria, lor ca,anticii"personificau" elementele naturii ~ideci desemnau.un zeu care,siifie responsabil de vant ~i~rtuni. ~i totu~i,'0 serie de cer-ce-titori'au sugerat cii termenul LIL nu inseamna un vant de furtu-riiid "vantul" care iese din gum - buniioariiatunci cind rostim'un cuvant. Inca 0 dati, semnele pictografice sumeriene pentruEN - mai ahis in cazul lui Enlil - ~i pentru LIL ne ,lamuresc

". asupra acestui subiect. Pentru ca ceea ce vedem este.0 structura 'cu un turn inalt cu antene fixate de el, precum ~i un dispozitiv

,care seamanii foarte mult cu 0' giganticii plasa radar din zilelenoastre, pentru transmiterea ~ireceptarea semnalelor - ,Jmensaplasa" de care vorbea textul sumerian. (Fig. 129)

EN LIL

Fig.129

La Bad Tibira, intemeiat ca centru industrial, Enlilla ins-talat pe fiul sau Nannar/Sin conducator; in lista om~elor, el estemimit NU.GIG ("Cel de pe cerul noptii"). Aid s-au niiscut, cre-de,mnoi, gemenii Inannallshtar ~iUtul~ama~- evenimeqt mar-cat de asocierea tatiilui lor cu urmiitoarea coristelatie zodiacalii,'Gemenii. Ca zeu deprins cu tehnica rachetelor, ~ama~ a fost. . . 1 ,. '0 'ow r"'ITn I'':' ~_,t _fA:.. .-n,..".a,fX"_u","_a_.._ ;.._ __ , ".cat~i "foarfeciide crab", adicii,Zodia Racului), urmat de Ishtar~iLeu, pe spatele ciiruiaera reprezentatiiea in mod traditional.

Sora lui Enlil ~iEnki, "sora medicaUi"Ninhursag (SUO),nu a fost nici ea neglijatii: in sarcina ei, Enlil a pus ~urrupak,centrul medical al nefilimilor - eveniment marcat prin atribui-rea aces~i zeite a constelatiei Fecioarei. '

..," . Oupi ce au fqst intemeiate aceste,centre, a;fost construit '

fa Nippur un spatioport pentru netilimii de pe Pamant. Textul


spune clar ca Nippurul era locul de unde se diideau ordinele:Deci, "CiindEnlil a ordonat: Spre Cer! cel care straluce~te a t~-nit inainte ca 0 racheta cereasca". Oar actiunea a-avut loc, defapt "acolo unde rasare ~am~", iar acest loc era Sippar, or~ulcomandat de ~eful vulturilor, acolo unde erau lansate rachetelemultietajate,dintr-oenclava speciala, ,,locul siant". '

Dupa ce ~am~ a crescut suficient, i-a fost incredintatacomanda rachetelor, iar cu timpul a devenit ~i zeu al dreptatii ~ii-a fost desemnata constelatiiile Scorpion ~i Balanta.

Pentru a completa lista pninelor ~apte ora~e ale zeilor ~icorespondentele acestQra 'cu coostelatiile zodiacale, a maira-"mas Larsa, acolo unde Enlill-a pus conducator' pe Ninurta, fiulsau. Lista ora~elor it nume~te PA.BIL.SAG ("Marele protec-tor"); este ace1~i nume dupa care era cunoscutii ~i constelatiaSagetator.

*

Nu ar fi realist sa presupunem cii intemeierea celor ~apteora~e s-a lacut la intamplare. Ace~ti ,,zei", careerau capabili de

. calatorii interplanetare; ~i-au stabilit primele Jor colonii terestrein conformitate cu un anumit plan: acela de a putea ateriza ~ip\~ca de pe Pam~ot ioapoi spre planeta lor.

Care era acestplan?' ,

In incercarea de a riispunde la aceasta intrebare, 0 altaapare: Care este originea simOOlului astronomic ~i astrologic alPamantului, un cerc in care se atla 0 cI'Qce- acel~i simbol pecare it folosim astazi pentru a desemna 0 "tinta"?

~lmbolul poale n gasll m<.:aUt;la 1JU,;t;PULUIu:mVllvum..l~;astrologiei sumeriene ~i este identic cu hieroglifa egipteana cereprezenta cuvantul "loc".

Este aceasta 0 coincidenta sau un indiciu semnificativ?Insemna oare acest semn ceva 'special pentru nefilimi, ori eradoar 0 simpla "tintii"? '

Pe Pamant, nefilimii erau straini. Cand cercetau suprafataacestuia din spatiu, probabil ca au ac'ordat 0 atentie speciala'muntilor ~i lanturilor, muntoase. Acestea puteau crea probleme

to

A Douisprez~ea Planeti 313

in timpul ateriziirilor~i decolarilor, constituind in acel~i timp,~irepere de navigatie. ...

Daca riefilimii, atunci cand zOOraudeasupra OceanuluiIndian'au privit spreTinutul dintre Rauri, lQculales de ei pentrucolonizare,un astfel de reper Ie aparea in fata ochilor: MunteleArarat.

Muntele Ararat este de origine vulcahica ~i se intinde peplatoul pe care se atla astazi granitele dintre Turcia, Iran ~i Ar-menia. In partile estice ~i nordice, Araratul,atinge 3000 de pi-cioare peste nivelulmiirii,iar in nord-vest, 5000. Intregul masiv

~ are circa douiizeei si cinci de mile in diametru.. AJtetriisiituriale sale it fac interesant, nu numai privit depe Pamant ci ~idin cer. Maiintai, el se afla aproape la mijloculunei linii imaginare ce unc~te doua lacuri, Lacul Van ~i LaculSe-Van. AI doilea, are doua varfuri foarte inalte: Micul Ararat(12.900 de picioare) ~iMarele Ararat (17;000 de piqioare). Niciun munte nu rivalizeaza cu aceste doua varfuri solitare, caresunt permanent acoperite cu zapada. Ele sunt ca doua faruri~tralucitoareintre ~ele doua lacuri care, in timpul zilei, functio-neazaca doua retlectoare. -

Avem suficiente motive sii credem ca nefilimii ~i-au aleslocul de aterizare coordonandun meridian cu un reper imposi-bil de confundat ~iun teritoriu care sa contina un rau convena-bil. Nordul Mesopotamiei,cele doua viirfuri gemene ale Arara-tului ar fi fost reperul ideal. Un meridian tras printre cele douavarfuri ar fi intersectat Eufratul. Aceasta era tinta - locul ales.' ..pentruspatioport.(Fig.130) ,

~-ar 11 PUWI. 4L":l1L.C1 '1~ ~"'...v:_ .;~ _:_:7

Riispi7nsul este afirrriativ. Locul ales se atla in plina dim-pie; muntii care inconjoarii Mesopotamia se aflii la 0 distantaconsiderabila. Cele' mai inalte varfuri (aflate in est, nord ~inord-est) nu ar avea cum sa afecteze zOOrulunei navete spatialecate soar apropia dinspre sud-est.

Era pare acest loe accesibil - puteau oare ateriza aici na-vele care aduceau astronauti sau matenale'l

~

314 'j , ZEGHARlA Sn'CHIN.

Fig. 130

Din nou, raspunsulla aceasm intrebare este afirmativ.Aici se putea ajunge cu u~urinta, fiepe uscat, fie pe apele flu.viuluiEufrat. , '

~i inca 0 intrebare cruciala: exista p~in apropiere 0 sursade energie sau combustibil pentru iluminat ~i pentru motoare?Raspunsul este din nou "da". Malul fluviului Eufrat, acolo undeurma sa'se intemeieze ora~ul Sippar,era unul dintre cele maibogate surse cunoscute in Antichnate pemru bitumuri ~i pro-duse petroliere care ta~nesc singure la'suprafatii, mra a fi nevoiede escavari sau alte lucrari speciale pentruscoaterea lor la su-prafata." .

. Ni-l putem imagina pe Enlil, inconjurat de oamenii sai pe~_a.._4.__ ..I f::::: ...t ~ 1 ~..+... '1'1_ ~ _.0 ~n..+;;~

"Cum sa-i spunemlocului acesta?""De ce nu Sippar?" _

tn limbile din Orientul Apropiat, acest nume insemna"paSare".Sipparera locul in care "Vulturii"veneau la adapost.

Cum ajungeaunavetele spatialela Sippar?Ni-l imaginam unul din navigatorii spatiali directionan-

du-l~ pe cea maipotrivim traiectorie. tn partea stiinga se aflaEufratUl~i platoul muntos din vestul sau;,ladreapta, Tigrul~t .

--

~,J:

.A.Douisprezeeea Planeti 315

.MuntiiZagros la est. Daca 0 navi se api'opiade Sippar ~i-~ista-.pilea eursulla un unghi de 45 de gradedemeridianul care, trecep..inArarat, acesta,ar fi eondus-o cu u~urinti 'la locul de ateriza-

ocolind eele doua zOl1eprimejdioase. Mai mult, indreptan-;du-se spre aterizare ink-un asemenea unghi, naveta ar fi trecut

, eu u~urinti peste v,arfurile muntoase ale Arabiei, ~i ~i-ar fi in~e-put aterizarea chiar deasupra Golfului Persico Astfel, amt la ate-rizare, cat'~i la decolare, navetele ar fi avut cale libera ~i ar fi pu-tut comunica nestingherite cu Turnul de Control de la Nippur.. Apoi,oameniilui Enlil,au desenat0 schitiisumari ~ untriunghi de ape ~i munti, de fiecare parte,indiciind, ca,O sage a-'m, spre Sippar. Un ,,X" indica Nippurul, in centru; (Fig. 131)

I.

Fig. 131, .

Oricat ar parea de incredibil, schita nu .a fost mcuta denoi; acest desen a fost inscriptionat pe un obiect ceramic, dez-gropat la Susa, datandcu aproximatie din jurul anului 3200

-.


i.Ch. EI nereaminte~te de planisfera .ce descria traiectoriile ra-chetelor,care, ~iea, era impaqiti in segmentede 45 de grade. '

Intemeierea coloniilor nefilimllor nu' a fost mcuti la in~,

tamplare; Toate alternativele au fost st1;1diate,au fost evaluate'toate resursele, au fost luate in calcul chiar ~i toate evenimente-Ie neprevazute care ar fi putut interveni; mai mult chiar, plimulde colonizare a fost astfel intocmit, incat fiecare loc sa se in-serie intr-un model anume, al carui scop era sa sublinieze .trase-ul spre Sippar.

Ni~eni nu a mai incercat pana acum sa vada 'un anumeplan in impra~tiatele a~ezari sumer~ene. Dar daca privi~ lapnmele ~apte ora~e intemeiate, putem observa di Bad-Tibira,~urrupak ~i Nippur se gasesc pe 0 linie aftati la exact 45 degrade de meridianul Araratului ~i se intersecteaza cu acest me-ridian exact la Sippar! Celelalte doua ora~e, a caror pozitie estecunosc,:uti, Eridu ~i Larsa, se afla ~i ele pe 0 linie dreapti careintersecteaza prima linie ~i meridianul Araratului tot in Sippar.

Inspirandu-ne din schita antic a, ce face din Nippur cen-trul unui cere, ~i desenand 0 serie de cercuri concentrice din 'Nippur avand marginile, respectiv, in celelalte ora~e cunoscute, Jdescoperim ca un alt o~ sumerian, Lagash, era localizatexact . tpe wi astfel de cere '- pe,o linie echidistanti fatiide cele de 45'Jde grade, ca \iea Eridu-Lcil'sa-Sipar, de, pilda. Localizarea La-";gashului este diametraliopusacu cea a Larsei, '

De~i loculunde se afla LA.RA.AK. ("Vederea halouluistralucitor") ramane necunoscut, a~ezarea logica a acestuia ar fiin punctul 5, caci, in mod .logic, acolo ar trebui sa fi fost unul.. - t, -, ~4 _ _ _ '_1 1~_: 1:: In : 0...,,.,1

-..~ , r ."... ~

de ~ase beru: Bad-Tibira, ~uruppak, Nippur, Larak, Sippar.(Fig. 132)

Cete'doua liniiexterioare care "imbrati~eaza"linia cen-trala care trece prin Nippur, aflate la cate 6 grade de fiecareparte a acesteia,au rolulde marginiJaterale,sud-vest.~inord-vest,a traiectoriei de zbor. Numele LA.ARSA inseamna ,;se vedelumina ro~ie"; ~i LA.AG.A~ inseamna:,Ja ~ase se vede halo".O~ele de pe flecarelinie erau intr-adevarla ~aseberu (aproxi-

,~.A Douisprezeeea Planeti!i- \

317

"

l.ERIDU2. LARSA3. NIPPUR4. BAD-TIBIRA5. LARAK.6. SIPPAR7. SHURUPPAK8. LAGASH

,

-I

ORA~Ei.E CONFORM ROLULUI LOR:. spa\ioport. centroIde cootrol a1misiunilcr spa\iale

o cooturul coridorului de zoor

GOLFULPERSIC

Fig. 132

mativ ~izeci de kilometri sau treizeci ~i ~asemile) unul de ce-lalal1.

, Acesta era, credem noi, planul nefilimilor. Dupa ce auales eel mai bun loc pentru spatioportul lor (Sippar), au inte-

'&.&"_:_:__:_:_~:_ __'-~- _.; tt n_n: ~nAAI , f;J~ rlptprmin~ nirec-

pa de zoor spre a~esta. In centru, 'ei au.plasat Nippurul, acolounde Seafla "Iegaturadtntre Cer ~iPamant".

*

.

.&\.Douiisprezecea Planetii 319

>'pentru animale, dar aceasta explicatie este contrazisa de stAlpiii:'i~areiesdin acoperi~ulacestora. (Fig. 133a) .

.' Scopul acestor "stalpi" este de a sustine una sau mait ~p1ulteperechi de "inele~', a caror functie nu este precizata. Oar,!' ~c~toate ca aceste cbnstructii erau in plin camp, este indoielnic

~faptulca ele reprezentau adaposturi pentru animale. Pictogra-:l11elesumeriene (Fig. 133b); care insemnau cuvantul DUR sauTIJR (insemnand "liU;a~" sau "loc de adunare"), reprezentau cu

,:siguranta aceea~i constructie ce apare ~i pe sigiliile cilindrice;, dar ele precizeaza' in mod clar ca princip<11acaracteristica a lorriu,era "cabana" ci "antenele",Astfel de turnuri cu "inele" eraupuse la intrarile templelor, in interiorul incintelor sacre a16zei-19r,nu numai pe camp. (Fig. 133c) ,

Erau oare aceste obiecte antene destinate emisiei ~i re-

'ceptiei?Erau perechilede ine1eemitatoare,plasate aco1oin camp

,.,..~~

318{

ZECHARIA SITCHIN'

Nici "Ora~ele Zeilor" originate, nici ruine1e lor nu mah .'~pot fi vazute de vreun om - ele au fost distmse de potopul care;' )~,a maturat ulterior Pamantul, dar putem afla aproape totul des-K.,pre ele, deoarece era datoria fiecarui rege mesopotamian de areconstrui ~ezari1e sacre in conformitate cu p1anurile origina1e,pe acele~i locuri. Cei care Ie reconstruiau aveau mare grija sa,consemneze fidelitatea lor fata de platlUrile originale, a~a cum 0demonstreaza ~i aceasta inscriptie (descoperita de Layard):

Planul etern al fundatiilor,Care pentru viitor inseamna,Cladirea acestui templu,[de mine a fost urmat].Este cel.care poartii .Desenele din Timpurile de demult~i inscriptiile venite din Cerul deSus.

Dad!. Lagash, a~a cumconsideriim noi, era unul din ora-~ele care servea drept far de semnalizare, atunci, mare parte dininformapile oferitede Gudea in mileniul trei inainte de Christoscapitii sens. Elscrie ca, atunci cand Ninurta i-a ordonat sa re-construiasca lac~ul sacru, un zeu care il insotea i-a dat planuri-Ie arhitecturale (desenate pe 0 tiiblita de piatra), iar 0 zeita (care"calatorise intre Cer ~i Pamant", in "camera ei") i-a aratat 0 ,Jhartii cereasca ~i I-a Jnvatat cum sa realizeie alinierea astrono-mica a structurii. '

Pe langa"pasarea neagrii a zeilor", au mai fost instalatein laca~ul sacru ~i ,,rnspaimantator al ztilor" ("marea raza careinrobe~te iritreaga lume puterii sale") ~i "supraveghetorul lu- ,. .,.. - . -.

IIUI" \41 "41W ~WI"~ ,,!""WI.. 1'1"'~ULUIU"'IU J. £11 "1<&1'1", UU "..",,-

tura a fostgata, ,Jnsemnullui U1o"a fostpu~ peel, cu fata spre"locul de unde Utu rasare" - spatioportul din Sippar. Toateaceste obiecte erau, se pare, de 0 deosebitii importanta pentruspapoportul zeilor, deoarece Utu in~~i ,,a venit cu bucuri.e"sainspecteze instalatiile, atunci cand acesteaau fost gata.

Unele din vechile desene sum,erieneprezinta frecventni~te constructii masive, din 1emn~i trestie, care se gasesc in ~

camp, printri: animale. Se considera ca acestea sunt adapos1ori

. I

a

cIff

Fig.i33

320~L

ZECHARIASITClIlN' ','

Fig. 134

pentro ghidarea navelor spatiale? Erau ace~ti smlpi "qchii a1ot-v~tori" ai zeHor, de care vorbesc amt textele sumeriene?

Ceea ce ~tim este ca echipamentele la care erau conectateaceste obiecte erau portabile, deoarece existii numeroase desenecare reprezintii "obiecte divine" in forma de cutii, care sunt trans-portate cu barca, ~i apoi, dupa ce corabia a acosta~ urcate in spi-narea animalelor ~i transportate in interiorul pnutului. (Fig. 134)

. Aceste "cutii negre" ne aduc aminte de Chivotul ~iCapa.cuI Ispa~irii coIistruit de Moise dupii instroctiunile Domnului.":Miezul acestuia trebuia sa fie din lemn, acoperit cu' aur ~i pe'dinafara ~i pe dinauntru - doua suprafete conducatoare de elec-tricitate izolate intre ele de lemn. Un kapporeth, tacut de ase-menea, din aur, urma sa fie pus deasupra chivotului ~i sustinufde doua vergi solide deaur. Natura acestui kapporeih (care in-seamna, considera cercetiitorii, "acoperamant") nu este clara,dar aceste doua versete din Biblie lamuresc problema: .,,Acoloma voi inmlni cu'tine; ~i de la inaltimea capacului ispa~irii, din-.. ,,_. . t ~ I. .. _ .__..

&&y &&&&&-..,--';'& r- ""-1'.1" , -j- -- c.-- .~

cile mele pentru copiii lui Israel."Rezul~ deci ca acest Chivot slujea drept cutie de comu-

nicare, electrica, dupa cum reiese ~i din instroctiuni'e referitoa-re la transportarea lui. Trebuia carat folosindu-se ni~te bare delemn, care erau trecute prin cele patru inele de aur. Nimeni nu.avea voic sa atinga parte a metalicii a chivotului, ~i cand, totu~i,un israelit I-a atins, el a murit-instantaneu - de parca ar fi fostelectrocutat

A Douiisprezeeea Planetii 321

Acest echipament, aparent, supranatural - care facea po-sibila comunicarea cu 0 zeitate care se afla in altii parte ~ a de-venit obiect de venerare, "simbol sacru de cult". Templele de laLagash, Ur, Maii ~ialte ora~eantice includeau printre obiec1elede cult ~i astfel de "ochi ai idolilor". Cel mai surprinzatorexemplu a fost descoperit la un "Templu al ochiului" de la TellBeak, in nord-vestul Mesopotamiei. Acest templJi din mileniul:patrui.Ch. a fost numit ~a nu numai datoritii sutelor de "ochi"'care au f<:>stdescoperiti aici~ci, in principal, datoritii faptului ca

'I' acesttemplunu avea decat ':Insingur altar, pe care era ~ezatii 0l ;piatrauri~a inscriptionatiicu simbolul "ocliiului-dublu'.'. (Fig.! 135)

Dupii toate probabilitiitile, era 0 reprezentare a unui obiect. divin - "ochiul inspaimantiitorallui Ninurta",.sau al celui de la:,~.Centrolde Control al Misiunii, allui Enlil de la Nippur, despre;,: care scribul antic nota "Ochiul sau ridicat cerceta tot Paman-

tul... RazasaridicatiicercetaintregPamantul." .

Campiile mesopotamiene, se pare,necesitau ridicareaechipamentelor spatiale.pe platforme speciale. Textele ~i repre-zentiirilepicturale ne indica, tara nici 0 umbra de indoiaUi,ca laaceste constroctii, incepand de la indepiirtatele "cabane" dispu-,se pe camp, pana la platformele etajate, se ajungea pe ni~te

", teepte,mai largi la baza, apoi din ce in ce mai inguste pe masu-:\:r~ ce se apropiau de varf. In varful ziguratului se construia 0 10-

Fig.135 Fig. 136

------

I"

'l,'!ADouasprezecea Planetii.lit".' .323322 ZECHARIA SrrCHlN

,I

HiJan,asexagesimala,numatul60, determinatoate dimensiunileUziguratelorinesopotamiene.Deci fiecare latura masura de trei ori ,

(~i'cate60 de coti la baza, iar in total erau 60 de gar. (Fig. 137)5:" Ce factor determina inaltimea fiecarui etaj? Stecchini aifdescoperitca, daca.se transforma .malpmea primului etaj (5,5',ar) in cop dubIi, se'obtine 33, exact latitudinea aproximativa a

abiIonului (care era 32,~ grade nord). Calculate in mod simi~~r,etajul al doilea mare~ unghiuI de observare de la 45 la 51

'4egrade, iar fiecare din etajele urmatoare il ridica tot cu 6~ape. (Fig. 137) Deci etajul ~apte se afla pe oplatfonna ridi-catiila 75 de grade deasupra linieioriiOntului latitudinii geo-

'aficea Babilonului. Acest ultim etaj It)ai adauga 15 grade, - .andu-l pe observator sa priveasca drept in sus, la un unghi dede grade. Stecchilliconcluzioneaza ca fiecare etaj at zigura-

:\U1uifuncpona ca un etaj al unui observator astronomic, cu > 0

:C}levatiepredeterminatii fatii de linia orizontuIui.: . Probabilca mai existau ~i alte semnificapi "ascunse" in

ce~tedimensiuni. Daca elevapa de 33 de grade nu era foarteexactiipentru Nippur, era insa precisa in cazul Sipparului. Sa fiJost oare vreo relatie mtre elevatia de 6 grade a etajelorsupe-rioare ~i distantele de 6 beru. dintre "Or~~ele ZeiIor"? Erau'(;ele~apteetaje legate mtr-un fel de locurile primelor ~apte ora-~, sau de pozipa Pamantului ca a.~apteaplanetii?

_ or. G. Martiny,in cartea sa Astronomischezur.babylonis- .:i:chenTurm (AstronomiababilonieniIor) demonstreaza cu~,~ac~stecaracteristici ale ziguratelor erau potrivite pentm obser-.~vapi astronomice ~ica vcirfulde la Es.agiIaera orientat spre pla-~' , -

"<o+n Q.._n f~~.. :..1~_+:4':~n+;: ~n 4'::_..1 D1..+~\ ~: ~_..~ ~~_~+~1n+:n_ ~..." .. J ... .

trMies(Berbec). (Fig. 138) , '

! Oar erau oare zigurateleconstruite:doar pentru observatii~~~1ronomicesau serveau ele ~i navelor spapale ale nefilimilor?~J'oateziguratele erau ridicate astfel incat colturiIe lor sa mar~~-9hezecele patru puncte cardinale, deci laturiIe lor formau un-i:ghiuride 45 de grade cu directiile punctelor cardinale. Asta in-f~seamnaca 0 nava spatiala put~a urman anumite laturi ale aces-~i1Qrzigurate~isa aterizeze tara nici 0 dificultate la Sippar!n

. 8"

..II

Fig. 137

cuintii pentru zeu,Jnconjuratii de 0 curte imprejmuitii cu ziduri'cate adaposteau "pasarea. sa" ~i '"armele sale'~. Un astfel de zi,gurat desenat pe un sigiIiu cilindric nu numai ca reprezintii obi~7nuita constructie etajatii, ci ~i doua "antene cu inele" a caror,~,inaltime ajuhge, se pare, pARala etajul al treilea. (Fig. 136) '-. . ~

Marduk pretinde ca ziguratele ~i templete construite in, ~Babilon (E.SAG.1L) au fost construite pe baza propriiIor sale~~indicatii, dar ~i in conformitate 'cu "inscrfsurile' din Cerul de,:,Sus". 0 tablita (cunosc~tii sub numele de "Tablita lui Smith";ddupa numele celui care a des.cifrat-o),analizati.de Andre.Parrot'in carteasa Zi~rats et Tour de Babel (Ziguratele ~i Tumul Ba,bel),spuneca un zlguralat:~apl~ ~U&J~ "14 \.&11l'~U'" l'v.:vv:, -:-primul etaj sau baza avand laturile de IS gar. Fiecare etaj supe-;~rior avea inaltimea ~i latura mai mica decat cel de dedesubt, cu ;

exceptia ul!imului, locuinta zeului, care avea 0 inaltime ceva'~mai marc. Inattimea totalii, tot~i, era de. 15 gar, astfel' ca in-treaga constmctie er~ IlUnumai un patrat perfect, ci ~i un cub. ,r

Aceasta unitate de masurii utilizatii aici, gar-uI, era egalii.'~

cu 12 coti .mid - aproximativ 6 metri, sau 20 de picioare. Doi cer-icetiitori, I I.G. Wood ~i L.c. Stecc~ini, au aratat ca baza sume.>

-.--

324ZECHARIA SrrCHIN

- , ,t ~~,I I','. \~I'. I

., 'I _ _....." ,', ,,-., \ .,~ . , .. ,"', I ; , . I' 1 _- I , , ,."

~ ' I" "' , 'I".,...

~"

LJ.~1,.. . 'i, . . I' . I

, . I. ___ _ I' - I,

Fig. 138 "

Numele acadianolbabilonian pentru aceste constructii, :zukiratu, insemna "tubul srnntuluiduh". Sumerienii numeauziguratele-E~, termenul insenuiand "supremul" sau."cel mai;,inalt" - ~a cum, intr-adevar,~cesteconstructii erau. Poate de-nota ~i0 anumitlientitate mimeridi legatlide "dimensiunile"zi~guratelor. Ma~inseamna ~i"sursa de calduri" ("foc" in acadia-"na ~iebraica). .\

Chiar si cercetlitorii care au abordat acestsubiect lara a-i .

~r..": .,, ,;~ "intprnrp.f!lrP. r.mlmidi" nu au '~utut evita con-Jcluzia ca aceste zigurate mai aveau ~i un alt rol decat cel de aoferi Q locuinta "inaltli" pentru zei. Samuel N Kramer r~zuma'aceste concluzii ale savantilor astfel: ,,ziguratul, turnul etaja~care a devenit semnul cara~teristic al arhitectudi mesopotamie- -

ne... era menit sa serveascadrept legatura, atat realacat ~isim-bolica, intre zeii din Cer ~imuritorii de pe Parnant."

Dupa parerea noastra, totu~i, adevarata functie a zigura-! ;

telor era de punte de legaturi intr-adevar,dar intre zeji din cer~izeii- numuritorii~ depe Pamant.

Capitolulll (

I

Revolta anunnakilor

Dupa ce Enlil in persoana a venit pe.piimant, ,,Putereaasupra Pamantului" a trecut de la Enki/Ea in mainile..sale. Dinacest moment, probabil, atributul sau numele lui Enki a devenitE.A. (,,zeul Apelor"), in locul ,,zeului Pamantului".

Textele sumeriene indica faptul ca zeii dizuseri de acord,cu putili timp inailite de sosirea lor pe Pamant, asupra sferelorlor de influentii:Anu urma sa ramana in "Cer" ~isa conduca ADouasprezeceaPlaneti, Enlil urma sa conduca uscatul, iar Enki .

primise AB.ZU (apsu in acadiana). Pornind de la semnificatianumelui E.A.~savantii au tradus AB.ZU prin ,,Adiinculapelor",presupumindca, la fel ca in mitologia greaca, Enlil il reprezentape Zeus cel cu.trisnetul, iar Ea era Pfototipullui Poseidon, ZeulMarilor.

In alte instante, domeniullui Enlil era considerat Lumea. Superioara, iar cel al lui Enki/Ea, Lumea: Inferioara; inca 0

"~.dati, cercetlitoriiau consideratcii primul era Stipanul Atmosfe-rei, iar cel de-al doilea era conducatorul domeniului "ape lorsubterane" - ceva asemanator cu Hadesul grecesc, in care se

"'.., ...:::::---~ ..-- --.. -.. . .. .......,.. .. _~r - '-"-. vv_ _, ~.I...,6060in foarte muIte limbi, abis (~i care deriva din apsu), desemneazao apa arlanca, intunecata ~i primejdioasa in care se' poate inecacineva ~i dispirea pe vecie. Deci, cand cercetitorii au descope-rit textele mesopotamiene ce descriau aceasti Lume Inferioara,ei au numit-o Unterwelt ("Lumea Subterana") sau Totenwelt

'. (,,Lumea spiritelor"). Abia in ultima vreme au reconsiderat cer-. 'cetatorii acest concept, revenind la traducerea lui prin termenul

de "Lumea Inferioara".

--- - -"'------.

326 ZECHARIA SrrCHIN.'

Textele mesopotamiene care sunt responsabile, in ceamaiomare parte, pentru aceasti confuzie sunt 0 serie de IitanWce deplang disparitia lui Domuzi, care este mai bine cunoscut.din textele bibIice ~i caanite sub numele de zeul Tammuz. Cu efa avot zeita Innana/Ishtar cea mm' cunoscuti poveste de dragos-te ~i cand el a d1sparut, ea s-a dos in Lumea Inferioari pentru a-Idiuta.

. Unul dintre cele mai mari studii despre epOpeaTammu-ziana, Tammuz-Liturgen und Verwandtes (Legendelele desprezeul Tammuz), allui P.Maurus Witzel, nu a iacut decat sa per-petueze aceasti cpnfuzie, pove~tile despre dilatoria zeitei Ishtarfiind considerate "Relatarea caIatoriei zeitei Inanna/Ishtar in lu-mea' spiritelor ~i revenirea ei in lumea celor vii."

Textele sumeriene ~i acadiene care descriu coborarea zei-tei in Lumea InfeJ;ioari ne informeaza ca ea s-a dus acolo pen-.tru a 0 vizita pe sora ei Ere~chigal, stapana domeniului. Ishtarnu s-a dusacolo nici moarta, nici impotriva vointei sale -ea a,venit vie ~i nepoftiti, foqand intrarea, amenintcindu-l pe paznic: . ·

Dadi tu nu;.mivei deschidepoarta ca sa pot intra,o voi zdrobi pe data, zavorul il voi smulge,Farameo voi face~iinauntru voi patrunde.

Una dupa alta, cele ~apte porti care .conduceau spre Hica...~ullui Ere~chigal s-au deschis in fata Inannei; cand a reu~it incele din urma ~i a vazut-o Ere~chigal, pur ~i simplu a ~t buznain fata ei (textul acadian spune ca ,,in fata ei, ca vantul ea a apa-rut"). Textul sumerian, destul de vag in ceea ce prive~te scopula""'H"'. '-'<LIa~vu. ..au ",aUL4 I1lal1l"'IIUI J..;1"''7",.116'''' U"'£YCl1U.'" la1'"

tol ca Inanna !Iea~eptala 0 astfel de primire. Ea avosese maregrija.sa informezepe celelalte zeitati despre aceasti calatorie ~isa asigurat ca ace~tiavor loa masuri'in cazuJin care Ere~chigalnu 0 va mai lasa sa pIece.

Sotul lui Ere~chigal - ~i Zeu al Lumii Inferioare - era"Nergal. Modul in care a ajuns acesta aici ~ia devenit stiplinulacestui domeniu nu numai ca arunca lumina asupra naturii

A'Douispr~ecea Planeti 327

.. {pmailea.acestor "zei"ci ~idescrieaceasti Lume Inferioara caf" "fiiDdonce altceva,in afara de "lume a mortilor". '.

· , Povestea,descoperita in mai muIte variante, incepe cu unbanchet la care invitati de onoare erau Anu, .Enlil ~i Ea. Ban-,.chetulaV~aloc ,,in' ceruri", dar nu' in laca~ul lui Anu de pe ADouasprezeceaPlaneta~Probabil ca el sa tinutpeuna din nave-

if tele-aflate pc orbita in jurul Pamantului, deoarece atunci canq,; Ere~chigaInu a putut sa Ii se alatUre,zeii iau trimis un mesager~. !! ,care "pe lunga scara de Ia cer, Ia poarta lui Ere~chigal a aparut".

Primind invitatia,ace~ta Ia instruit pe sfetnicul ei, Namtar:

"Urdi in cer, Namtar, pe lunga scara catre Ceruri;~i ia farfuria mea de pc masa, ia partea mea:Din tot ceea ce Anu lor Ie dii, sa imi aduci ~i mic."

Cand Namtar a intrat in sala banchetului, toti zcii, cue~ceptia "unuia ce capuI ple~uv navea ~i undcva in llmdul siiliistatea", s:au ridicat pentru a-I saluta. Nantar i-a raportat accstincident lui Ere~chigaI,Ia intoarcerea in Lurn,eaInferioara. Ea~i ceilalti zei inferiori de pe domeniul sau s-ausimtit ofensati.Ea a cerut ca 'zeul respectiv sa fie adus in lata ci pentru a~lpedepsi. .

Zeul era NergaI, fiul marelui Ea. Dopa 0 serie de mus-.Wri din ..partea tatilui sau, Nergal a .fost siatuit sa faca singurcalatoria;- inarmat doar cu ni~te sfatqri parinte~ti despre cum sa'se comporte. Cand Nergal a sosit Ia poarti, el a fost recunoscut

;. de Namtar ~i condos in "marea corte a luii Ere~chigal" "unde. afost pus Ia 0 serie de incercari.

IVlalaevreme sau mal tarZIU,zelta s-a dus sa-~i .taca baia. zilliica.

... corpul ei minunat i I-a dezvaluit.Ceea ce-i dupa datina intre-un biirbat ~i 0 femeie,El... in inimalui.... .. s-au imbrati~at,~i infierbantati au ajuns in pat.

"


Au flicut dragoste vreme ,de ~aptezile ~i ~apte nopti. In'Lurnea Superioara insa, se diidusealarma dincauza dispariiieiprelungite a lui Nergal. ,,Da-midrumul,i-a zis ellui Ere~chigal,~iam sa ma intorc." Dar nu la foartemult timp dupa ce a plecatNergal, Namtar s-a dus la zeita ~iI-a acuzat ca nu are.de gandsa se mai intoarca. ~a ca el a mai fost trimis inca'o datii la'.Anu. Mesajul ei era cIar: '

Eu, a ta fiica, t3nara am fost;~i nu am cunoscut jocul fetelor fecioare...lar .zeul pe car: tu mi l-ai trimis, .~i care eu'mine s-a imp~unat - ,Da-mi-l Tatii, inapoi, ea el sa-mi fie sot,Niitnri pe vecie ea sa stiirn.

Frobabil ca id~ca disiiloriei nll era eea mai apropiatii demintea sa, ciici Nerga! a organi7.at 0 expeditie militara ~i a ase-diat poqi!e lui Ere~chigal, inten~iol1!ind"sa-i taie caput". I}clfeaI-a implofa r:

.Fii so\uJ meu ~i eu iti voi fi sotie ~itie-ti voi da domniaAsupra intregii Lumi Inferioare.Tablita fntclepciunii, in mana ta 0 voi pune.Si 10vei fi Stiipanul, iar eu a ta supusa.. ,

Apoi, ca in toate pove~tile de dragoste sumeriene urmea-zahappy-end-ul: .

Uincl.Nergal VOrDele~I le-a auzu,Mana i-a luat-o ~i a sarutat-o,~i lacrimilc ei, Cl!dragoste le-a ~ters:"Tot ceea ce tll ai dorit, in lunile ce all trecut,De astiizi - sa se implineasca!"

Evenimentele relataie aici nu sugereaza deloc un tiiram aJ

moqilor, ci din contra: era un toe in care zeii puteau vcni .ii pIp.-

/;'

"..t.

1.

-

.

'

.

..

.

,;

..

~

.

i

" '

,~ ,:'..,

A Douisprezeeea PlaDeti 329

~ ca, un loc in care se mcea dragoste, un loc suficient de impor-tant pentru a fiincredintat nepoatei lui Enlil ~i tiului lui Enki.Recunoscand ca faptele nu confirma teoria unui loc s1,llIlbru,W.F.Albright, in cartea sa Mesopotamian Elements in CaaniteEschatology (Elemente mesopotamiene in esc~tologia caanitii)sugereaza di lac~ullui Dummuzi in Lurnea Inferioari era un"loe luminos ~i roditor intr-un paradis subteran nurnit «guracelor patru riiOO»,care a fost asociat curiind cu Hic~ullui Eadin Apsu."

'Locu) era indepiirtat .~igreu de atins, pentru mai multiisiguranti ~i, intr-un fel, 0 ,,zona interzisa", dar co siguranti; nuun loe din care nu temaiintorciniciodatii.LafelcaIoanna.sialte zeitati superioare sunt descrise ca venind ~i sosind ~i a~iplecand din aceastii Lume Inferioara. Enlil a fost surghiunit inAbzu pentru 0 vreme, dupa ce 0 violase pe Ninlil. ~i Ea.veneadeseori in Abzu din Eridu, aducand cu el ,~tiinta navigatiei dinEridu"~iconstruindu-~iaici ,.unnobillaca~".

Departe de a fi un loc intunecat ~idezolant, el era descrisca fiindun loc stralucitor,eu ape curgatoare:

Un tiiriimbogat, drag lui Enki;Plin de bogapi, aproape de perfectiune...Ale cami puternice raOO,udiitinu10lintreg.

I

Am vazut di existii numeroasc reprezentiiri care 11inmti-~aza pe Ea ca fiind Zeul apelor curgatoare. Este evident, dintexttle sumericne ca astfel de ape existau cu adcvarat - dar nuin Surner, ci in'tumea Inferioara. W.F. Albright atrage atentiaasupra unui text care vorbeste desnre aceasta IlImp.r.1Ifiinc1nnn_!.UilUIUl.1U - "In vestul.. Sumerului. EI vorbe~te despre 0 ca-liUoriemeuta de Enki in Apsu:

La tine, Apsu, siant pitmant,Unde apele mati repede curg,Spre Lac~ul Apelor CurgatoareZeul pc sine se poarta...J.Aca~111Apel<wCurgatoare

328 ZECHARIASrrCHIN

Au flicut dragoste vreme ,de ~aptezile ~i ~apte nopti. In'Lumea Superioara insa, se daduse alarma dincauza disparitieiprelungite a lui Nergal. "Da-mi drumul, i-a zis ellui Ere~cbigal,~iam sa ma intorc." Dar nu la foartemult timp dupa ce a plecatNergal, Namtar s-a dus la zeitii ~iI-a acuzat ca nu are.de gandsa se mai intoarca. ~a ca el a mai fost trimis inca'o data la'

,Anu. Mesajul ei era clar: .

Eu, a ta fiica, tanara am fost;~i nu am cunoscut jocul fetelor fecioare. . .lar .zeul pe car: tu mi l-ai trimis, .~i care cu'mine s-a impreunat - .Da-mi-l Tam, inapoi, ca el sa-mi fie sot,Alaturi pe vecie ca sa stam

Probabil ca ideea casatoriei nu era cea mai apropiata ckmintea sa, caci Nergal a organizat 0 expeditie militarii ~i a ase-diat porple lui Ere~cbigal, intentionand ,,sa-i taie capul". Dar eaI-a implorat: .

.Fii sotul meu ~i eu iti voi fi sotie ~itie-ti voi da domniaAsupra intregii Lumi Inferioare.Tablita Intelepciunii, in mana ta 0 voi pune.~i tu vei fi Stapanul, iar eu ~ta supusa.

'.'

Apoi, ca'in toate povestile de dragoste sumeriene 1,Jrmea-za happy-end-ul: . . .

Uind Nerg~l vorr>eleel le-a aUZl1,Mana i-a luat-o ~i a saI'Utat-o,~i lacrimile ei, cu dragoste le-a ~ters:"Tot ceea ce tu ai dorit, ,in lunile ce au trecut,De astazi - sa se implineasca!"

Evenimentele relatafe aici nu sugereaza deloc un tiiram al

mortilor, ci din contra: era un toe in carezeii puteau yeni ~iple-


ca, un loe in care se Iacea dragoste, un loc suficitmt de impor-tant pentru a fi incredintat nepoatei lui Enlil ~i tiului lui Enki.Recunoscand ca faptele nu confirma teoria unui loe s1,lmbru,W.F.Albright, in cartea sa Mesopotamian Elements in CaaniteEschatology (Elemente mesopotamiene in esc~tologia caanita)sugereaza ca lac~ullui Dummuzi in Lumea Inferioarii era un,,Joe luminos ~i roditor intr-un paradis subteran nurnit «guracelor patru liuri», care a fost asociat culind cu lac~ul lui Eadin Apsu." ,

Locul era indepiirtat ,~igreu de atins, pentru mai multasigurantii~i, intr-un fel, 0 ,,zona interzisa", dar cu sigurantii; nuun loe din care nu te mai intorci niciodata. La fel ca loanna, ~ialte zeitati superioare sunt descrise ca venind ~i sosind ~i apoiplecand din aceasta Lume Inferioara. Enlil a fost surghiunit inAbzu pentru 0 vreme, dupa ce 0 violase pe Ninlil. ~i Ea veneadeseori in Abzu din Eridu, aducand cu el,,!itiinta navigatiei dinEridu" ~iconstruiridu-~iaid"un nobillac~". .

. Departe de a fi un loc intunecat ~idezolant, el era descrisca fiindun loe striilucitor,cu ape curgatoare: '

Unmm bogat,dragluiEnki;Plin de bogatii, aproape de perfectiune...Ale ciiruiputemice liuri, uda tinutul intreg.

Am viizut ca exista numeroasc reprezentari care il infliti-,~aiii pe Ea ca fiind Zeul apelor curgatoare. Este evident, dintextele sumeriene ca astfel de ape exi~tau cu adevarat - dar nuin Surner, ci in'Lumea Inferioara. w.F. Albright atrage atentiaasupraunui text care vorbeste desnre acea.qtii\ume C$Ifiinr1I1nl1_1UlIUlU'l.lU - "In vestut" Sumerului.EI vorbe~tedespre 0 ca-lame Iacutade Enkiin Apsu:

'I

La tine, Apsu, stant pamant,Unde apele mati repede curg,Spre Lac~ul Apelor CurgatoareZeul pe sine se poartii.. .Laca!fU1ApelOtlCurgiitoare

330 ZECHARIA SUCHIN

Enki in loc stint a intemeiat:In mijlocullui Apsu,

_ Un templu stint el Iictitorit.

Dupa toate relamrile, locul se,aflasub mare. 0 litaniepentrU"fiul curat", tanirul Dumuzi, relateaza ca acesta,a fostadus in Lumea Inferioariiintr-o nava. Intr-o "LamentatiepentrudistrugereaSumerului"se descrie cum Inannaa reu~itsa se stre-coare Ja bordul unei navecare ~tepta. "Din tinutul ei, ea a mersinainte.Eas-ascoboratin LumeaInferioara." "

Un lung text, greu de inteles, deoarece nu a fost.descope-rim pana acum nici <>varianm intreaga, vorbe~tedespre lupteleduse intre I~ (titlullui Nergal in calitatea sa de Zeu al LumiiInferioare) ~i fratele sau Marduk. In decursul acestor bataIii,Nergal i~iparase~tedomeniul ~i se duce sa se lupte cu Mardukin Babilon; pe de aim parte, Marduk it ameninta: "tn 'Apsu euvoi cobori, pe anunnakisa-i supraveghez... armelemele mania-te, impotriva lor Ie voi ridica." Pentru a ajunge in Apsu, el a pa-rasit Mesopotamia ~i a calatorit peste' "apete care se ridica".Destinatia sa era Arali in "miezul" Pamantului, iar textul ofedindicii precise despre unde se afla acest ,,miez": "

In m1irilecele de departe, .la 0 sutii de beru [departare] ...Pamantullui Arali [se afli]. . .Acolo unde Piatra Albastra aduce boala,

.UndenavigatorulluiAnuPow Axa de Argint, ce toam ziua straluce~te.

..

, Beru, atAtunitate de masura pentru distanta, cat ~i pentrutimp, era utilizam probabil in cea din urma varianmin cazulcalatoriilor pe apa. In aceasta situatie el insernna0 ora dubla,deci 0 sum de beru insemna doua.s~te M orede navigatie.Nuavem cum sa determfnamvitezaprobabila cucare navigaunefi-limii, dar nu exism riici 0 indoiala ci acest, cu adevarat inde-piirtat,tinut se afla Iii0 distantade circa dOtia-treimii de mile.


Textul indici faptulci acest pnut se afla in vest ~i in sud,fata de,Somer.0 naviicare ar cilatori in directia sud-vest circadoua-trei mii de mile, nuputea ajunge deceitintr-un singur loc:tiinnurile Afticii de Sud

Numai astfel se pot explica termenii Lumea Inferioara,Lumea de Jos ca msemnandemisfera sudica, acolo unde se aflatinutul lui Arali, in opOzitiecu Lumea Superioarii, sau Lumeade Sus, emisfera nordica, in care se afla Sumerul. Aceasm im-piirtire a emisferelor intre Enlil (nord) ~i Enki (sud) este iden-tici cu impiirtireacerurilor intre Calea lui Eolil, (partea de norda cerul1;liPamantului)~iCalea lui Enki (partea de sud a ceruluiPiimantului).

Capacitatea nefilimilor de a intreprinde calatorii interste-lare' face ridicola intrebarea daca ei cuno~teau partea sudica aAmcii. Numeroase desene de pe sigilii cilindrice ce reprezintii

.- animate din acea regiune (de exemplu, zebre sau strop), scenedin jungla,' sau conducatori purtandpiei de leopard conformtraditiei amcane, toateacestea atestiiexistenta unei."filiere afti-cane". ' '

Ce fel de interesear fi putut avea nefilimii in acea parte aAmcii, suficient de Importantepentru a canaliza spre ea geniulcreator ~ lui Ea ~i a acorda zeului care era insircinat cu aceltinut 0 unica Tablitia Intelepciunii? '

TermenulsumerianARZU, pe care cercemtorii I-au con-siderat a insemna "adcincul apelor", necesitii 0 noua analizacriticii.Literal, termenulinseamna "sursa adancului primordial"- nu neapiirat al apelor. Conform regulilor gramaticale ale su-merienilor, cele douiisilabe i~iputeau schimba locnrilp. fliriir"~nl'jUICUVanUllWsa se schtmbe, deci, AB.ZU ~iZU.AB insem-nau acel~i lucru. Acestal doilea termen ne ~rmite sa descope-rim eorespondentulsiiu in limbile semitice, za-ab, care insem-na, ~i inca mai inseamna ,,metal pretios", in special "aur", inebraiea~iin limbileinruditecu ea. '

PictogramasumerianacorespunziitoaretermenuluiAB.ZU'era asemiinatoare unui instrUment de excavatii, in forma de. ,

sageata. .lJq:i, Ea nu era zeul unui "ad3nc al apelor" indetinit, ci

.1

~...

"


zeul insarcinat cu exploatarea mineralelor de pe Pamant. (Fig.139)

De fapt, cuvantul grecesc"abyssos, adoptat din acadian1.1Japsu, mai-inseamna ~i 0 prapastie extrem de adanca. Unu} dindic~onarele acadiene explica faptul ca "apsu inseamna nikbu ";sensul acestui c1.1vant~i cel a, echivalentul1.1isau ebraic,. nikba,fiind foarte precis: 0 adancitura' sa1.1excavatie mcutii de manaom1.1lui. '.-- P. Jensen, in cartea sa Die Kosmologie der Babylonier .

(Cosmologia babilonienilor), observa inca din 1890 cafoartedes irttalnitut Bit-Nimiku n1.1ar trebui trad1.1sprirt "casa intelep-ciunii~' ci mai degrabii prin "casa adanc1.1l1.1i".Elciteaza' un text(\ZR30, 49-50 ab) care sustine ca: "Din Bit Nimiku vin aurut ~iargintuL" Un att text (III.R57,35 ab),aratii et, explica faptul canumete acadian ,,Zeita ~ala din Nimiki" era 0 traducere a atri-butului sumerian,,Zeita care tine bronzut stralucitor". Termenul}acadian nimiku, ce fusese tradus prin "intetepciune", conchide-Jansen, "are de-a face cu metatete". Oar de ce,el recuno.a~te c1.1simplitateca,,nu~tie". -- 0 serie de imnuri sumeriene illa1.1daca fiind Bel Nimiki,tradus ca ,,Zeu aI intelepciunii", dar traducerea,corectiiar trebui'sa fie, mra indoiala~,,Zeuat mineritului".La fel cumTabliteleDestinutui continealJ date despre I)rbitel~plane!dor, T!n~E~aIntetepciunii incredintatii lui Nergal ~i Era~chigatcontinea, cusigurantii,datete despre minerit, despre operatiunile de excava-tii alenefilimilor. . '.

Ca stiipan allui Abzu, Ea era aj1.1tatde un alt fiu al sau,zeul GI.BIL ("Cel care arde solul"),cel care era insarcinat cufocul si cu tonirea metalelor.FieranilPamantului.el era desenatde obicei avand pe umerirazero~ii sau scantei, ie~inddin pel-mant sau tocmai intrand. Textele spun ca el a fost instruit deEnlil in "intelepciune", insemnandca Enlill-a initiat pe acestain tainele minerituluL(Fig. 140) -'

Minereurile'scoase din minele din Afiica de Sud-Est denefilimi erau aduse fnapoi in Mesopotamia cu ni~te nave detransport speciale numite MA.GUR URNO AB.ZU ("Navepentru minereurile dill'Lumea Intenmira"). Acolo,~mereunle

A &uisprezecea Planeti '333

..~.... &\. Fig.139 l(ig.140 Fig. 141

fig. 142

era~ duse la !3adTibira, c_areinseamnii,literal, "fundatia prelu-'. crarii ,metalelor".Topite~iprelucrate, metatele erau apoj turna-.' te in lingouri, a caror forma a ramas nesehimbatii timp de .mile-

nii..Astfelde lingouridescoperitein diferitefosteora~eantice) eonfirma faptul ca sum~rienii reprezentau eu exactitate obieete- .

Ie atunci cand.le "seriau"; semnulpictografic pentru ZAG ("pu-rlfieat''-~i"p~tios"), era imaginea unui astfel de lingou. In ve-chime, se pare ca avea 0 gaura de-a lungullungimii sale, princare se trecea 0 bam. rentriI a fi frnnj;Jnnrlllt",mil; l1<!nr fP;~ 1A1~

o serie de reprezentiiriale zeului apelor curgatoareil in-mti~eai.iiflancat de.doi astfel de purtatori de lingouri de metale

"pretioase, lucru ce indica faptul ca era ~i zeu al minerituhii.(Fig. 142) . ,

Oiferitele nume si atribute ale tinuturilor miniere ale lui. .Ea din Afriea ne ofera 0 n;lUlpmedeindicii referitoare fa natura~i loeul in eare se gaseau ele. Aceste tinuturierau cunoseutesub numete de A.KA.L1("LocuJ steJelor stralucitoare"), zona

.-


din care proveneau minereurile.feroase. Inanna, plinuindu-~icaIatoria spre emisfera sudica, se referli la acest loc numindu-I"tinutul unde metalele pretioase sunt acoperite cu piimant" -

. deci minereurile se aflau in subsolul pamantului. Un text-descoperit de Erica Reiner, ~i care in~ira muntii ~i riiurile dinSumer,sustine ca: "Muntele Arali: Este casa aurului"; iar un alttext, descifrat de H. Radau, confirmi cii Bad Tibira depindeadeacestpnut,Arali,pentruoperatiunilesale. .'

Textele mesopotamiene vorbesc despre Tinutul Minelordeclarand ca acesta .era un tinut muntos, cu platouri vaste aco-perite cu iarbii ~i stepi, cu 0 veget4pe luxurianti. Capitala luiEre~chigaldin Lumea Inferioari este.descrisa ca.aflindu-se inGAB.KUR.RA, "in. inima muntelui", mult in interiorul tinutu-lui. tn versiun~aacadiana a calatoriei lui Ishtar in Lumea Infe-rioarli;eel care piizeapoarta pnlitului0 intiimpinacu vorbele:

intra doamna mea,Fie ca Kutu sa se bucure de venirea Ta;Fie I;a palatul tinutului lui Nugia,Sa se bucure de venirea Ta.

~.

. Traducandin acadianisensulde "eel care se afla in .ini-ma tinutului", termendl KU.Hl'mm msemna ~i "l'uminoasele p-nutun de sus". Era; deci, un tinut luminos, toate textele declarliacest lucru, scaldat in permanenti de razele soarelui. Termeniisumerieni pentru aur (KU.GI - ,;s1rilueirea seoasi din pamant")~i argint (KU.BABBAR - "aur s1rilucitor") pis1reazi asOciereauClgIuaut."111"'&a.l"'IVJ.}l1."t~VU~ ..:.., :~ ~:~_:~:£_- /V7n _1

lui Ere~chigal.. Semnele pictografice utilizate ea prime ,,litere" de'some-

rienidezvaluie0 marefamiliaritatenu numaicu diferitelepro- .cese metalurgice, dar ~i eu faptul ei sursele acestor metale erauminele, adiinc sapa~ in piimint. Termenul pentru arari ~i bronz(,,minunata piatrli strilucitoare"), aur ("supremul metal scos dininima pamantului") sau pentru metalul prelucrat ("eel purifieatce striluce~te") erau toate variante ale unei instatatii pentru sa-


IFig. 143

Fig. 144

pat in mina ("deschizitura/gura de-unde se scoate [metalul] ro-~u-intunecat").(Fig. 143)

Numele pnutului - Arali- putea ~ scris ~i ca varianti apictogrameipentru "ro~u inhinecat" (sol) sau a celei pentrU Ku~(tot ,,ro~u-intunecat",dar,Jn timp, a ajuns sa insemne ,,negro")ori ale diverselor metale extrase de acolo: intotdeaun~ .semnulpi~tograficreprezenta variante ale acelei instalapi pentru mine.rit. (Fig. 144) .

Numeroasele referinte care se fac in textele'sumeriene la!\ursau la alte metale denoti cunoa~tereametalurgieiinca dincele mai vechi timnllrL Rxij;fain Sumer 0 niata foarte activapt<ntrumetale de orice fel, chiar de la inceputul civilizatiei lor,ca rezultat al cuno~tintelordiruite sumerienilor de zeii lor, carese ocupau cu mineritul, marturie stand chiar textele mesopota-miene,de dinainte de aparitia omului. Numeroasele studii ~tiin-pfice care coreleazi pove~tilemesopotamiene cu lista biblici apatriarhilor de dinainte de potop demonstreazi ca, in conformi-tate eu relatiirile_biblice, Tubalcain fusese "fiiuritorul tuturoruneltelorde arama ~ide tier", eu mult timp fnainte de potop.

336 ZEcHARIA SITCHIN

Vechiul Testament nume~te tinutullui Oftr, care era cu. siguranta undeva in Africa,cafiind sursa din care se adtIcea in. Antichitate aurul. ConvoaieledecOl'abii ale imparatului-Solo-mon au calatorit pe Marea Ro~ie de la Eziongheber (astaziElath). ,,~i s-au dus in Oftr ~i de acolo au adus aur." ~nsa, ne-

"voin'd sa intarzie construirea Templului lui Dumnezeu de la Ie..rusalim, Solomon a rugat pe aliatul sau, Hiram, impfu'atul TIfU-hii, sa mai trimita un alt convoi spre Oftr, pe un aft drum:

~i imparatul avea corabii la Tar~i~~mpreuna cucorabiile lui Hiram. ~i 0 data la trei;mi veneau corabiilela Tar~i~incarcate cu aur, argint, filde~~imaimute~ima-gari.

Flota de la Tar~i~ avea nevoie de trei ani' pentrua facedrumul dus ~i intors. Lasand la 0 parte timpulnecesar inciircarii

. tuturor acestor bogatii labordul corabiilor, ar ramane un drumde cate un an de zile amt la 4us cat ~i la intors. Aceasta sugerea-.za un drum inult mai ocolit decat ruta directa prin Marea Ro~ie~i Oceamd Indian - 0 ruta in jurul Afrlcii. (Fig. 145)

Cei mai multi cercetatori localizeaza Tar~i~ul pe coastavestica a Mediteranei, probabil undeva foarte aproape de stram-tDarea Gibraltar. Acesta ar fi fost un loc ideal pentru a porni 0calatorie in jurul Afiicii. Unii sunt chiar de parere ca nUlJ.leledeTarsis ar insemna "topitorie".

, 'Multi cercetatoriai Bibliei au sugerat ca Ofirul ar trebui '

sa fie ideiltificat cu Rhodesia de astizL Z. Herman, in cartea saP~oples, Seas, Ships (Oameni, mm, corabii) descopera ca ve-chii egipteni i~i aduceau diverse minereuri feroase din Rhode-Sia, lnca <1lDcele mal VeCDlllmpun.mgmem ae mme am KOO-desia ~i din Afiica de Sud, din zilele noastre, deseori au cautataur incercand mai inmi sa identifice locul unde se aflau mineleantice.

- Cum se ajungea la laca~ullui Ere~chigal? Cum erau oare,transportate minereurile din "imina tinutului" panain porturilede la tarmul oceanului? Cunoscand faptul ca nefilimii se bazaufocirte mult pe fluviile navigabile, n-ar trebui sa tim surprin~i sa

A Douasprezeeea Planeti 337

Fig. /45

descoperim un astfel de fluviu in Lumea Inferioara. Povestealui Enlil ~i Ninlil spune ca atunci cand Enlil a fost exilat inLumea de Jos, el a trebuit sa fie trecut cu barca peste un raufoartelat. . .

Un text babilonian care se refera la originile ~i destinulomenirii aminteste de aced r:'in rlin T11m"'" Tnt'",..;""..::. ::'0 MM ~I

nume~te Habur, "Raul pasarilor ~ipe~tilor". Unele texte sume-riene confera regatului lui Ere~chigal'atributul de "Tinutul pre-riei lui HA.BUR"

Dintre cele patru mari fluvii ale Afficii,unul, NiIul, curgespre nord, varsandu-se in Mediterana; Congo ~i Niger se varsain vest in.Oceanul Atlantic, iar Zambezi izvora~te'din inimacontinentuluiafrican, descrie un semicerc spre est ~i se varsa inUceanul Indian, pe coasta estIca, printr-o delta una~a, un toe

I. II


ideal pentru porturi. tn interior, acest fluviu este navigabil pe',!distanta de cateva sute de mile. '

, EraZambezi,,RiulpiisarlIor!jipe!jtilor"dinLumea,Infe-. '

rioara? Sa fi fost oare maiestuoasa lui cascada Vi~toria ~ceacascadiidespre care un text mesopotamianspune ca se.giiseainvecinatateacapitalei luiEre!jchigal? ," t

~tiindca multedin ,.nou-descoperitele"bazineminiere ,ipromitatoare din Amca de Sud fuseseriifolosite !jiin Antichita- .

te pentru acelea!ji scopoo, corporatiile anglo-americane au adusla fata locului echipe de arheologi pentru a cerceta aceste 10-curi, inainte ca,modemele utilaje de minerit sa mature toate or- , '

mele striivechilor civilizatii. Prezentindu-!ji descoperirile in re-vista Optima, Adrian Boshier !jiPeter Beaumont au declarat caau descoperit straturi peste straturi de riimii!jite ale stravechiloractivitati miniere !ji numeroase fosile umane. Datarile cu car-bon, realizate la Universitatea Yale si la Universitatea din tJro-, ,

ningen (Olanda);au stabilit ca aceste artifacturi dateaza din cir-ca 2000 LCh. (plauzibil) mergind pana la uimitoarea data de7690 i.Ch.

Surprinsa de vechimea nea!jteptata a descoperirilor, echi-pa de cercetatori !ji-a marlt aria sapatwilor. La baza unui dealsituat in fata versantului vestic al Varfului Leului, 0 lespede de.ciaci tone de hematit bloca 4~cesul imr-o 'pe¥tera. Carbuniidescoperiti aici atesta faptul ca din aceasta pe!jtera se extrageaucarbuniin ji1rull~i 20.000-26:000 de ani tCh. Nevenindu-Ie sacreada, cercetatorii au extras bucati de carbune din locul de undesepresupune ca minerii din vechime !ji-au inceput operatiunile.o mostriia fost trimisala Universitatedin Groningenpentru.. ~ - .. . -

u_uc."w.. £"''''~,,&&"''''''u .V.:J' ~ .""'111111'"U4141IU Ulll JUIUI lUI "'l.~.JV

i.Ch., plus sau minus 1600de ani! '

Oamenii de stiinta din Africa de Sud au cercetat mineIeantice din sudul S~azitandului. tn minele cercetate de ei au

descoperit crengi, ftunze !jiiarbii,ba:chiar!ji pene ,- toateaduse'acolo, se presupune, de ,minerii ,din vechime pentru' a-!ji face 10.coo de odihna. tn,stratul datind dih'J5.000 LCh. au desooperitoase ,zgiriate care "arata capacitatea, omului de 'a ,fiumara, IDCa

A DouisprezeceaPlaneti339

din acele vechi timpOO".Alte obiecte descoperite duc virsta'iacareacea mina era activa pana in jurullui 50.000 i.Ch.

Considerind ca ,,adevaratavarsta a inceputurilor mineri-tului in Swaziland este ,mult mai probabil sa fie pe la 70.000,'SMOO i.Ch.", cei doi oameni de !jtiinta sugereaza ideea ca..parteade su~ a Afiicii... soarputea foarte bine sa fi fost avan-postul inovatiilor !ji inventiilor tehnologice, mult timp dupa100.000i.Ch:' ,

Comentind aceste descoperiri,dr. Kenneth Oakley, fostulconducator al sectiei de antropologiea Muzeului de Istorie Na-turala din Londra, vede 0 semnificatiecu totul diferiti in desco-peririle savantilor sud-amcani. ,,Ele arunca 0 lumina noua asu-pra originilor omului.,. este acorn posibil sa consideram parteade sud a Afiicii ca loe de n8'1tereallui Homo Sapiens, punctulde la care in~epeevolutiao~enirii."

~a cum YOmdemonstra, acesta este intr-~devir loculunde a apirut omul modem pe Pamant, datorita unui lant deevenime~tedetermiDatede nevoia de metale a ,,zeilor".'

,I

I

I

I

*

Atilt0 serle de oameni de !jtiinti serio!ji,cat ~i unii autoride science-fictionau indicat faptul ca un motiv valabil pentru aCOIOrlluaIte planete sauasteroizi ar putea fi existenta pe acelecorpOOcere!jtia unor materiale rare sau al caror cost de extra-gere pe Pimint ar fi 'mult prea mare. Ar putea fi acesta !jisco-pul colonizarii Pamintului de catre nefilimi?

Savantii de asti7.i Imrnlrt vB,..,t"J,,""' 0_:..:: ~_ T>:_:__ __ ,J'latra, hpoca Bronzului, Epoca Fierului !ji8'1amai departe; inAntichitate,poetul grec Hesiod, de exemplu, diidea cinci virste- De Aur, De Argint,De Bronz, Virsta Eroilor, Epoca Fierului.Cu exceptia V4rstei Eroilor, toate traditiile din antichitate piis_treazii succesiunea aur/argintlaramilfier. Profetul Daniel a avut

, 0 viZiunein care a vizut "un chip mare" cu capul de aur, plep-" tullff brafelede algint, pintecele Ificoapsele de arama, fluierelepicioarelor, parte de fier, parte de lut.

..

,.--.


A~I, argintul ~icuprul fac parte din aceea~ifamilie insistemul periodic de clasificare dupa greutatea atOlhilor~i nu-mar; au acelea~iproprietiiticristalografice,chimice ~i fizice -toate sunt u~oare,maleabile ~i ductile. Dinire toate elementelecunoscute, ele sunt cele mai bune conducatoare_dedilduri ~i

; electricitate.Dintre cele trei, aurul este cel mai durabil; practic indes-

tructibil. De~i mult mai bine cunoscut pentru utilizarea lui camoneda sau bijuterii, este practic' inestimabilin industria elec~tronica. 0 societate sofisticatii are nevoie ,de aur pentru circuiteintegrate,cipuri sau microprocesoare. . .

"Goana dupa aur" a omenirii dateaza inca de Ia intepu~turile civilizatiei ~i religiilor sale - contactelor sale cu vechii,zei. Zeii din Sumer cereau ca mancarea sa Ie fie servitii in vase

de aur, apa ~i vinul in pocale de aur, sa fie imbracati in haine deaur. De~i israelitii au parasit Egiptul .in g9ana, atilt de 'repeqeincat nici painile nu au .avut timp sa se coaca, ei au gasit ragazulnecesar pentru a Ie lua egiptenilor toate obiectele'de aur ~i ar-gint pe care Ie puteau Iua cu ei. Acest ordin, a~ cum se va ve-dea ulterior, era necesar pentru strangerea materialului pentruconstruirea Chivotului ~i a componentelor sale electrice.

Aurtd, pe care noi il numim astiizi m~talul regilor, era defapt, in Antichitate, metalul zeilor.~Vorbindu-i profetului Hagai,Dumnezeu spune clar acest lucru: ,,Argintul este al meu ~i auruleste al meu."

. Toate indiciile sugereaza ca atractia omului pentru acestmetal este legatii de nevoile nefilimilor. Ace~ia, se pare, veni,.sera pe Pamant pentru aur ~i pentru metalele inrudite cu acesta.Posibil sa fi venit ~i pentru alte metale rare, cum ar fi platina,~a.u; ~ !;C1;:')~,?~~uni tA<l,?U!5 in ;:')UUUi L'\.lli~n, \.aU; PV'IL" unau ~a-'

merele de ardere a combustibilului la motoare intr-o manieraextraordinara. Nu trebuie ignoratiinici posibilit!tea ca ei sa fivenit pe Pamant ~ipentru materiale radioactive,cum ar fi ura-niu sau cobalt - "piatra albastra care aduce boala" din LumeaInferioara, mentionatiiae un.text sumerian. Multe reprezentariil infiiti~eazape Ea - ca zeu al mineritului - ie~inddin nuna,iar de pe umerii sai apar 0 serie de raze-,se pare suticient de

"


. . Fig. 146

puternice, astfel indi! zeii care-I inconjoara sa poarte ni~te scu-turi masivede protectie; in toate aceste desene,Ea este infiiti~atpurmndin mana 0 sabie de miner. (Fig. 146)

De~iEnki era cel care a condus primul gtup de .nefilimiinsarcinat cu stabilirea ~i dezvoltarea expI9atiiriior din Abzu,meritul pentru tot ceea ce s-a realizat - a~acum de aitfel ar tre-bui sa fiecazulcu totigeneralii- nu ii apaqine numai Iui. Ceicare au lucrat de [apt, zi ~i noapte, erau membrii de rand ai

. grupuluide zei colonizato_ri,anunnakii. .

. Un text care vorbe~tedespre constructia centrolui lui En-IiI de la Nippur spun~:,,Anunna, z~il Cerului ~i ai Pamantului,Iucreaza. In mainile lor ei tin mistria si cosul cu care se cara ca-, " I

. ramizile pen~ ridicarea fundatiei ora~ului." .

T6,(teleantice ii descriu pc ace~ti.anunnaki ca fiind zeiide rand care au luatparte la .colonizareaPamantului - "zeii carefiiceau toate treburile". Textul babilonian pc care I.;am mai citat, .

EpOpeea Creatiei il crediteaza pc Marduk ca cel care ji com:Jn-

ua. ~uar, purem conslC1eraca, in mod sigur, originalul sumerian,care din nefericire mi s-a pastrat, it numea pe Enlil ca ~ef alacestui grup de astronauti.) .

.'Lui Anu incredintati,ordinele lui sa Ie-asculte,Trei sute a pus~in Cer !!astea de gardii; .

~i drumurile-sprePamant, de-acolo sa Ie arate.Pe Pamant, ~asesute, aid sa stea, el a adus.

t~;;;,;.~~~~

-"'1 . 01-.,.

itf" ..~f ' ~

342 ZECHARIA 8ITCHIN

~idupi ce toote ordinele Ie-a trasatAnunnakilordin Cer ~ide pc Pamint,La fiecare-nparte, ce1rebuie sa faci i-a spus.

Textul dezvwuie ca 1rei sute' din1reei - ,,anunnakii dinCer", sau 19i9i-:-erau astronaup care au r3mas la bordul naveispapale, tara a coboripropriu-zis pc Pamant.Aflati pc orbiti injurul Pamantului, aceasti nava urma sa primeasca ~ sa trimitinavete spatiale spreplaneta noastri.

Ca ~efal "Vulturilor", ~atna!iera primit cu mare pompala bordul "Maretei camere din Ceruri" a 19i9ilor.Un ,,Iron lui~a~" descrie cum Igigii urmareau.apropiereaacestuia in na-veta sa:

La a ta venire, printesele se bl1"":a;De sosireata top igigi se bucura.....In strilucirea luminii tale, calea lor...Mereu ei cata spre strilucirea ta...~i larg deschisaeste poarta, intreaga...Ofrandelede paine de la top igigi [~teapta ve~ ta].

Stand deoparte, Igigii nu erau, se pare, legati de omenire.1Tnele texte spun chiar ca ace~tia erau "prea sus, ca oamenii laei s-ajunga", din care caUL!,,in treburile oamenilor ei nu s-ames-tecau". Anunnakii, cei care coboraserape pimint erau cunos-cilti ~i venerati de oameni. Textul care spune ca ,,anunnakii dinCer erau trei sute..." mai spune ~i ca "cei de pe Pamant erau l~nomar ~ase sute".'I.. ,.. .__1_! __! J__ ~

.& ~&,&&& -- ---,- .---.---

"cei cincizeci de p-rinp". Daca despirtim acest nurne acadian insilabe, .a~a cum se scria de fapt el, obpnem an-nun-na-ki, ceeace dezvaluie imediat semnificatia lui: "cei cincizeci care au co-borit pe Pamint din Cer". C~ sa fie explicatia acestei conka-dictii aparente?

sa ne reainintim de acel text care vorbe~ despre cumMarduk s-a grabit sa-i anunte tatalui sau, Enki, disparitia uneinave care avea labord pe "anunnaki, care erau cincizeci", in

.

"

,~--'"....

'/

..Aj.D,ouisprezeeea Planets'" .

J43

apropierea planetei Saturn; l.!n text de.e.x:ol'ciz!!redatinddinvremea celei de-atreiadlnastii 4in Ur Y'i?rbe~tede$p~.anunnaeridu ninnubi.("cei cjncizeci de anunn~,ai ora~uhd, Eridu").Aceasta sugereaza cu tacie fapful ca numwl nefilimilor care afoq4at ora~ul Eridu, su~ comanda lui Enki, era de-,cincizeci.AtUDci,sa' fi fost oaie acest cincizect pumarul fiecarui grup decolonizatori? .." . I.

. E81efoarteposibil,credemnoi, ca nefilimiisa fi coboritpePamint ingrupuri de cite cincizeci. Pe masu.race vizltetelor.au deveqit rt;gu1ate,coincizind cu lansarilein momenteleoportuqe de Pc A DouasprezeceaPlaneta"din ce in ce mai,multi

'. nefilimi'soseau pe Pamint. De fiecare 'data, '0.parte:dincei v~-Ii niti anterior se intorceau cu o'navem inapoi pe planeta 10r.Dar,<.de fiecare data, nurnarul celor veniti crestea, astfel ca,' din.ceicincizeci care au venit initial, numa~l nefllimilor de pc Pamnta ajuns la ~asesute. '

, I

*

- ,

Cum i~iinchipuiau nefilimii c1ii~ipot indeplini,misiunea- aceea de a extrage de pc Pamintmetalele de care aveau ne-

. voie, SaIe prelucreze ~isa Ie expedieze pe plant:ta lor - cu amtdeputittioameni? .,

Fara indoiala, ei se bazau pe 0 serie de cuno~tintt ~tiii1tifi-ce. Acesta este mornentul in care adevarata valoare a lui EnId este

pusain lumina ~ motivulpentru care el, ~inu fratele,luiEnlil, afost primul care a venitpe Parnint ~ia fost insarcinat cuAbzu.

. Un sigiliucilindricfaimos,expus acum la Mlizeul Louvre, .rt rn~ti~p~?;,) nP p~ 1"11 f"'3f'\"\iltrt.-.:.IA n~o ,..n,.,...:;."n...o£to A~n_,...::: ".J,...

data ace'asta, e-lepar a izvori, sau par ~fi filkate de'ni~te sticluteca de.labQrator.(Fig. 147)0 a81felde reprezentare a lui Ea aso-ciat cu apele ridica posibilitatea ca, la inceput, nefilimii. sa fi

,sperat ca vor obtine mineralele de care aveau nevoie din apa.. Intr-adevar, apeIe oceanelor npastre continnumeroase minerale,printre c~e.~i aor, dar ete sunt,amt <;ie.diluate i~c~t pentru extra-ger~a lor este nevoie.de tehnologii fo~te sCl,lrnpe.~i~osti~itoare.qste; de ~ernenea, cunoscutca al~iite rfuuilor ~ontin,cantitip

""..~,

3446-

ZECHARIA SrrCHIN~

Fig. 147

imense de minereuri sub forma unor pepite de marimea unorprune, care insa pot fi descoperite doar la marl adancimi.

Textele antice se refera de multe ori la un tip de ambarca-tiune utilizata de zei ~i numita elippu tebiti ("barca scufundata" J- ceea ce astazi noi numiIIl submarin). Am'vazut di sub co-manda lui Ea se aflau ~i "oamenii-pe~te". Sa fie toate acestea 0dovada a cercetarii adancurilor oceanelor in diutarea bogatiilor .minerale? Tinutul minelor, am mai spus, era numit in vechimeARA.LI - "tinutul apelor stelelor striilucitoare". Acest Iucmpoate insemna~i un tinut de unde aurql se' stdingea din albiaraurilor; se poate referi ~i la eforturile de a obtine aurul dinoceane. . , "

Daca acestea erau planurile initiale ale nefilimilor, cu si-guranta ca ele au dat gre~. Caci, la scurt timp dupa ce ~i-au In!~-)imeiat primele colonii, cele cateva sute de anunnaki au primit 0 f.

sarcina nea~teptata ~i foarte dificila: sa se duca in Amca ~i saextraga din adancurile pamanturilor de acolo mineralele de careera nevoie.

Au fost descoperite desene de pe sigilii cilindrice care re-prezinta 0 serie de' zei aIaturi de ceea ce pare a fi intrarile unornune; unUt mmre acesre aesene 11mIa!I~eaza pe ba lntr-un !mutunde Gibil este la suprafata ~i un alt zeu munce~te din greu subpamant, aplecat in genunchi, sprijinindu-se de maini. (Fig. 148)

tn vremurile ulterioare, ne dezvaluie textele babiloniene~i asiriene, oamenii - tineri sau biitnlni - eraucondamnati lamunca silnica in minele din Lumea Inferioara. Muncind in

intuneric ~i mancand doar praf ei erau destinati sa mi se mai m-toarca' niciodata la casete lor. Din aceasta c~lUzaau Iltribuit su-

A Dou~sprezecea Planetii 345

Fig. 148

merienii acestui tinut numele de KUR.NU.GIA - "locul deunde nu te mai 'intorci niciodata"; numele acesta insenuulndinsa literal, ,~tinutulin care z~ii-care-muncescscot la suprafata[minereurile]". Caci, atunci cand zeiiau coborat pe Pamant,toate sursele antice atestaacest lucru, omul nu fusese creat inca;

'in lipsa oamenilor, anunnakii au fost cei insiircinati cu mineri-tut. Ishtar, in ciilatoria sa spre Lumea Inferioara, descrie cumanunnaki,care munceau din greu, mancau mancarea amestecatacu tiirana~ibeau apa amestecatacu praf de carbune.

Cu astfet de conditii, putem intelege pe deplin un text.numit, dupa primul sau vers, cum se procedeaza de obicei, "Invremea in care zeii, ca ~iQamenii,trebuiau sa munceasdi".. , Adunand laolalta diversele fragmente ale versiunilorbabiloniene si asiriene, w.G. Lambert si A.R. Milan!, 1n o;art~a. ,.lor Atra-Hasis:TheBabylonianStory of the Flood (Atta-Ha-sis,Epopeea babiloniana a potopului), au reu~it sa obtina un textcoerent Ei au ajuns la concluziaca textul se baza pe un original'sumerian mult mai vechi, care la randullui era scris pe bazaunor traditii orale' foarte vechi despre coborarea zeilor pe Fa-mant, facerea omului ~idistrugereaomenirii prin potop.

ua\;a pt:mru lraUUCalOnIleXlUlUl,aceste versun nu audecat 0 valoare literara, noi Ie consideriimextrem de semnifica-tive, deoarece ele se coroboreazacu descoperirile ~iconcluziileI),oastredin capitolele precedente. In plus, ele explica circum-stanteIe care au condus la revoltaanunnakilor.

, Povestea incepe in vremea cand numai zeii traiau pe Pa-mant:

,

I

I

346 . -',' ;:ZECHARIASrrCHIN.:t.'.. "I,;""~, _y._, -', -, . _1;.'" . ,"".'.,

. Cant! ~ii, ca ~i,03meni~tce,builcls~mun~easca -! Suferind,pQvm:a;u.:udC?icarejs~ove~.-:-. . .; . -.

Muncazeilor era crooti, zi~i nbapte,lara incetare- " !

Oboseala mult!.

. ", .\.;: " f; . _' ~. .~;

In acel~vremuri, spuReepopeea, zeititile principa1e'i~iimpaqisera deja sarcinileintre-ele~

Anu, tatil anunnakilor,era zeullor ceresc;Mai mare peste ei, era razboiniculEnlil.Capeteniao~tilorlorluiNinurta-ifudati, ,

lar zeul Ennugi,Marele Strajer era.Zeiimainile ~i Ie-au strans, la softi au tras casii im-

pacta, . ,

Anu, in Cer apoi s~adus, PiimantWsupu~ilorsiii lii-sandu-I. -

Miirile,ce ca un inel il inconjoarii, -Printul Enlil, sii Ie stipaneascii le-a luat.

~u fost intemeiate ~apte ()r~e ~i textul se referii la cei,~p~'anunnaki care Ie guvernau. Se pare ciidisciplina era stric-ti, deoarece textul mentioneazii cii "Cei ~apte Marl Anunnaki,pt: cei mai mid, la niunciiii puneau".

. Dintre toate corvezile lor, 'sapatul~ra cea mai obi~nuiti,cea mai dificilii ~i cea mai detestati dintre. toate. Ace~ti .zei maimici in rang au sapat albiile niurilorpentru a Ie {ace navigabile,au siipat canale pentm irigatii ~i au siipat mine in Apsu, pe~ti1.ia

extrage minerale.. De~i,.larii indoialii, ~i ~sedau ~n~lte. s9fisti-"''''''''', """An,I.1"V1.V"'~", .." U.l.l 1vu..I"'u." uw... ""'.., " Wt.a.w... u.a.U4~ '"

stralucea ca soarele", chiar ~i sub piimant -, munca in sine eraepuizanti. Vreme indelungati- "timp de patru zeci de perioa- -de", ca sii fim l)1aiexacti -,: anunnakii "au indurat chinul";apoi,-au strigat: ,.Ajunge!" .

Ei mormiiiau continuu ~i.~op1e~u~tre,ei pe la,spate,De plansetele lor, tunelele de 'npna e~u, pline.

A Douisprezeeea p_ti 347

Un moment prielnic pentnJ revolti, se pare, a fost 0 vizi-ti laeuti de Enlil in zpna miniera. Viizindaceasti oportunitate,anunnakii fji-au spus unul altuia:

sa mergem sa ne plangem cipeteniei noastre,Caci el poate sa mai ufjUrezedin inrobitorul chin,Regelezeilor, eroul Eolil,La el siineducern, in palatul sau, sa ne plangem!

A fost ales imediat.un conducator al gmpului de revol-. tap. EI era un "ofitermare, din vremurile de demult", care avea,ci, .probabil, ceva de impirpt cu noul ofiter. Din pacate, numeleh siiunu a mai fost pistrat, deoarece fragmentul in care. se vor-l'be~te despre el a fost deteriorat, dar discursul sau are un mesaj'~ foarte clar: - . - -

,.Acurn, noi declaram 1i.zboi;Sa incepem dati, acoma, biitilia."

Descrierea acestei batiilii este atat de vie, incat, tara voie,te trimite cu gandul la asediul Bastiliei. din timpul RevolupeiFrance.ze de la 1789:

Zeii i-au ascultat cuvantul.

Uneltelor lor Ie-au pus foc.Cutitele lor uriafje, ce scobeau pamantul~iele in focaupierit. '

Pe zeul minelor I-au prins in tunele,- .

.

LJ"o "U". u .u....Pana la poar1aeroului Eolit.

Drama si tensiunea evenimentelor aflate in desfasuraresuntaduse la viatiisub pana poetului antic: .

Era noaptea, ceasul jumitateCasa lui era i'nconjurati -

pm;'It...,


Dar zeul Enlil nu ~ia.Kalkal apoi s-a trezit.A crapat putin u~a ~i a privit.Kalkall-a trezit pe Nusku; .

~i vuietul de-afara, inftico~ati I-au ascultatNusku, atunci, ,~i-atrezit stiipanul -din patul sall.afara I-a tras: .

"Stiipane, e ca~-ti inconjuratii,1izboiul a ajuns la pow."

Prima reactie a lui Enlil a fost acee~ de a-~i lua armele.Dar Nusku, sfetnicul sau, i-a spus ca ar fi mai indicat un Consi-liu al Zeilo(:

"Un mesaj transmite-i lui Anu, sa vina pe Pamant;"Enki are nevoie de ell1cum." .Mesajula fost transmis ~iAnu a fost adus; .Enki a fost adus in fata lui.Cu toti Mari Anunnaki prezenti la Corisiliu,Enlil s-a Cidicat... ~i astfel a grailTuturor zeilor adresandu-se.

. Considerand revolta ca un atac la propria persoana, Enliladorit sa afle: '.

;,tmpotrivamea v-ati ridicat?Trebui~sa ies ~isa mil lupt cu voiZCe-mivad ochii?Kascoala voasU'aa aJUIlSla lNiU id 111\<4:

Anu a cerut sa se faca 0 'anchetii. tnarmat cu autoritatea

lui Anu ~i impreuna cu ceilalti coman<:ianti, Nusku s-a dus lalocul in care erau stran~i riisculatii. "Cine-i cel ce a porDit re-volta?" - a intrebat el. "Cine-i cel ce va conduce?"

Dar anunnakii au ramas uniti:

A Douisprezecea Planeti 349 '

"Noi toti zeii, la lupta ne-am ridicat!Avem... in tunelele de mina;Munca inrobitoarene ucide zi de zi,Prea mult muncim, ~iostenim din greu."

. Cand a auzit Enlil raportullui Nusku despre aceste impi-liiri, "i-au dat lacrimile". Totu~i,elle-a datrevoltatilor un l111i-matum: ori este executat conducatorul rascoalei, ori el va demi-siona.,.Ia-ti inapoicomanda,~itoate puterile ce mi le-aidat", i-aspus ellui Anu~,,~ialaturi de tine, in Cer voi pleca": Dar Anu,.carevenis~~in Cer, le-a luat panea anunnakilor:

"De ce anume ii acuzi pe ei?Munca lor e grea, ~i osteneala mare!In frecarezi... .

~i jalea lor e mar~ ~inimeni s-o asculte nu-i."

Incurajat de vorbele tatalui sau, Ea insu~ia vorbit atunci,~ia repetat somatia lui Anu. Dar el a oferit ~i'()solutie: "Sa fa-cernun./ulu, un."muncitorprimitiv'" .

,,~i fiindca Zeita Na~terilor e aici,Sa faca ea un Muncitor Primitiv;~i el sa poarte jugul. . .Sa facael toate muncile zeilor!"

I

. Aceastii idee, de a se face un ,,muncitor primitiv" astfelincat acesta sa faca. toate muncile anunnakilor, a fost acceptata. f . .0.. _~! __ 6_4. , ~,(.._".: I..:"~.A .._ , __ __ ~

"Om sa-i ficnumele!", au spus ei:

Ei a.uchemat-o ~i au intrebat-o pe zeit~Moa~ zeilor, inteleapta Mami, [~i i';au spus]"Tu care e~ti Zeita Na~terilor fa un Muncitor!Creeaza un Muncitor Primitiv,~l el sa poarte jugul de azi inainte.L.

350 ZE~IA SITCHI&

Sa poarte el jugul dat de Enlil,Muncitorul sa faca de astiizi munca zeilor!"

Mami, Mama Tuturor Zeilor, a spus ca are nevoie de aju~torul lui Enlil, ,,mesterul murar". In Casa lui Simti, un loc ceslujea, se pare, de spital, zeii se aflau in ~tep~e. Ea a ajutat-O' .:;pJ.'tgatind amestecul din care Zeitel Mama a creat "omul". Zei~'dtele n~terii erau prezente ~i e(e. In timp.ce Zeitel Mama i~i com)tinua munca, ceilalti zei rosteau incantatH. Apoi, ea a strigat tri,;.,.'ummtoare: .'

,,L-am creat!Cu m!inile mele I-am mcut!"

Ea i-a chemat pe ,,Anunnakii, Marii Zei... ~igura a d~s., i

chis-o, spunandu-IeMarilor Zei": .

Mi~ati dat 0 portmca -acum am indeplinit-o...Munca cea grea am indepiirtat-o de la voi~i sarcinile voastre Muncitorului "Om" i Ie-am dat.Plansetul vostrua fost auzit: .

Jugull-am indepartat de la voi, ~i libertate v-am adus.

Anunnakii au primit cu mare bucurie anuntuI ei. "Cu 1otH.rlaolalta au alergat sa-i sarute picioarele." De acum inainte,omul primitivva fi cel ~are"va porta jugul". .

Nefilimii veniti pe Pamant pentru a-I coloniza ~i-au creat ~astfet nronriii sclavL nu imnortandu-i din alti narte. ci mcandu-i

pur ~i simplu.Astfel 0 revolti a zeilor a dus la facerea omului.

~,.,..

Capitolul12

Facerea omului

. . Aceasti ideeconformcaceianefilimiisunt cei care au creat

..~,omul, care apace pentru prima dati la sumerieni, la prima vede-{G "recontrazice atat teoriile'~tiintific~ciit ~i pe cele iudeQ-cre~tine

c~e stau la baza Bibliei. Oar, de fapt, informatiile continute'intextele sumeriene - ~i nu numai aceste informatii - confirmaatiitteoriile evolutioniste ciit ~iye cele biblice - c\emonstrandca nu existiinici 0 contradictie intre ele.

In poemul "Ciindzeii'ca ~ioamenii", in alte texte precum~i in referinte intiimplatoare;sumerienii destriu omul. ca fiindatiit opera zeilor, dar ~i 0 parte din lantulevolutiei vietii, ince-put cu evenimentele celeste descrise ill Epopeea Creatiei. Pas-triindu-~iferm credintaca Facereaomului a fos1precedatii de 0era in care numai ne~limii erau pe Pamiint, textele sumerienementioneaza, inaintea fiecarui eveniment (de exemplu inciden-tut dintre Enlil ~iNinlil) ca acestea au avot loc "pe eiind omul

,nuJusese inca meut, cand Nippurul er.lloeuit doar de zei". In-acela~i\imp, textele descriu facerea omului ~idezvoltarea vietiivegetale~ianimaleintermeniiteorieievolutioniste. .

, Inscrisurilesumerienesustinca. atuncieandau venit ne-tilm11l)?t:Pamant pentrupnma oara, agncultura ~Icre!1tereaVI-telor nu erau cunoseuteinca pe planeta noastra.Relatarea bibli-ca plaseaza, de asemenea, Faeerea inziua sau faza a ~asea aprocesului evolutionist.Cartea Genezei spune ea mai existasera~tadiianterioare.ale evolutiei: "

I

I


Nu era inca pe Pimant nici un copacel de camp ~inici 0 iarba de pe camp nu incoltise inca... ~inu era niciun om care sa lucrezepimantul.

Toate textele sumerienesustin ca omul a fost creat de zeipentru a Ie face muncile. Punand aceasta explica~e in gura luiMarduk, Epopeea Creatieiafirmi:

Voi face 0 fi.intaprimitiva;"Om" ii va fi numele.Voi face un muncitor;EI va face toate mundle zeilor,Ca ei sa se simta u~urati de povarii.

Chiar termenii utilizati de sumerieni ~i de acadieni pentru"om" denota statutul ~i menirea'acestuia: el era un lulu ("primi-tiv"), un lulu amelu (;,muncitor primitiv"), un awilum ("lucri-tor"). Ca omul a fost creat pentru a fi servitorul zeilor, aceastaeste 0 idee care nu i-a surp,rins deloc pe antici. tn vremurile bi-blice, Dumnezeu era "Domnul", "Suveranul", "fmparatul'\"Conducatorul", "S18panul". Termenul care este tradu~, de obi-cd prin "venerare" era de fapt avod ("a lucra"). Oamenii Anti-chit~tii ~i cei din vremurile biblice nu i~i "venerau" zeii, cimunceau pentru ei.

- Curand dupa ce zeitatea din Biblie a creat omul, la fel cazeii din Sumer, el a Iacl.it0 griidina ~i I-a pus pe om s-o lucreze:

Apol UUmnezeu a.saan 0 graama In taen, spre ra-sarit; ~i a pus acolo omul pe care-I intocmise.

Ceva mai tirziu, Biblia spune ca Dumnezeu"umbla priogriidina in riicoareazilei", cacinoua fiinti era acolo pentru a 0ingriji. Cat de departe este aceasta versiunede textele sumerie-ne care spun ca omul a fostcreat pentru a fi pus la mundi astfelca zeii sa se pda18odihni~irelaxa?


in versiunea sumeriana,decizia de acrea omul a .fost lua-18de Adunarea Zeilor. Semnificativ,Cartea Genezei - care sepresupuneca laudafapteleuneiunicezeita~- folose~te plura-lul Elohim (literal, ,,zeitati")pentru a denota "zeu", ~iface 0 re-marcauluitoare:

Apoi Dumnezeua zis:"Sa facem om dupi chipul ~iasemanarea noastra."

Cui se adresa aceasta zeitate unica, folosind pluralul (,,safacem"), ~i cine erau cei dupa ~hipul_~i'asemanarea carora afost tacut omul? Cartea Genezei nu ofera un raspuns. Apoi,cand Adam ~i Eva mananca din Copacul Cuno~terii, Elohimadreseazaun avertismentcolegilorsai nenumi~: "Iata ca omul aajunsunul ca Noi, cunoscandbinele ~iriiul."

Cum povestirea biblica a Creatiei, precum $i alte poves-tiri din cadrul Genezei se trag din origiiThlesumeriene, riispun-sui este evident. Strangand numirul mare de zei intr-o singuriiZeitateBuprema, relatarea biblica nu e decat 0 versiune scrisa aeelor sumeriene despre discutiiledin Adunarea Zeilor.

~.:,~ VechiulTestamentse straduie~teinca de la inceput sa<". clarifice faptul-ca omul nu era nici zeu, nici nu era din Cer.

"Cerurile sunt Cerurile lui Dumnezeu, mimenilorElle-a dat Pa-mantul". Nouafiinta a fost numita Adam, deoa,rece el a fostcreatdinadama,tirana.EIera,cualtecuvinteunpimantean. _

Lipsindu-i doar anumite "cuno~tinte"-~idurata divina deviata, Adam a fost creat dupa chipul (selem) ~i asemanarea(dmut) Creatorului (Creatorilor) s!u. Uzulacestor doi termeni.. , 1 _.~_ ~ _ :=' ~ I :"1;:; .._n 1"'........U& _I... wv._ - ---

tutuica omulera similarzeiloratat fizic,cat ~iemotional,at1t.

pe dinauntru, cat si pe dinafara.tn toate de~erteleantice,aceasta asemanare este evidenta.

. De~i mustriirile biblice la adresa veneriirii idolilor pagani pot. conducela ideea ca Dumnezeulbiblic nu avea nici chip nici"asemanare", numeroase alte ftagmente din Biblie demonstrea-za contrariul. Dumnezeulvechilor israelip putea fi vizut, intil-nit, se putea lupta cu et, putea fi auzit ~i i se putea vorbi; avea -I

J ".~,~.~;.(1<".'v;Iit~;:;;.u~~~_

354 ZECHARIA, SITCHIN

cap ~i picioare, miini. ~i degete ~i bust. Dumnezeul biblic ~iemisarii lui aratau exact ca oamenii ~i se comportauca'oamenii.- fiindcaoameniifuseseracreapca saaratela felcazeii. '

Dar acest lucru, aparent foarte simplu, ridica 0 problemadeosebim. Cum putea 0 creatura noua sa fie 0 replica perfecta,,din punct de vedere fizic, mental ~i emotional a nefiUmilor?Cum a fost, de fapt, creat omul? '

Occidentul a fost, mult timp, tributar credintei ca omul a'fost creat deliberat ~i a fost pus pe piimint sa smpineasca pestecelelalte creaturi. Apoi, in noiembrie 1859, un naturalist englezpe nume Charles Darwin a publicat un tratat numit On the Orl~gin of Species by Means of Natural Selection.' or the Preserva-tion of Favoureds Races in the Struggle for Life (Despreorigi~nea speciilor prin mijloacele selectiei naturale sau Supravietui-rea unor rase favorizate in lupta pentru viatii). tnsumind ap'roa-pe treizeci de ani de cercetari asidue, cartea se-adauga unor alteidei anterioare despre evolupa naturala, conceptului de selectiea speciilor ca 0 consecinta a luptei tuturor speciilor - aj>arti-'nand atAtvietii animale cit ~i vegetale - pentru existentii.

Lumeacre~tinaa fost zguduitapentruprimadata insai'l11ultmai devreme, in 1788, cind geologii au inceput sa-~i ex~prime oPiniile ca Pamintul este mult mai vechi decit cei 5560J.~ ani ai calendarului israelit. Deci, ,onceptul de evolutie niJfusese chiar a18t de exploziy: savanp mai vechi consemnaseriun astfel de proces incepind chiar din secolul patru lCh., ofe-rind date despre evolupa vietii animale ~i vegetale.

Bomba (efectiv it fost vorba de uneveniment crucial) luin"' ;n .. f""t rn,,;; ""n"lnon" "" 1'15tOllfp. 'fiinfp.lp. vii - ;nr/1J,dv

omul- erau produsul evolutiei. Omul, spre deosebire de teoriilein vigoare atunci, nu aparuse spontan.

Reactiainitialaa bisericiia fostviolenm.Darcum altedescoperiri ~intifice referitoare IIIadevarata varsm a PamintU-"ui, evolutia sa, precum ~i alte studii biologice ~i antropologiceau ie~it la iveala, criticile bisericii au fost reduse la mcere. Separea ca inse~i cuvin,tele Vechiului Testament it Iaceau de nea-pamt; cum pUtea un Dumnezeu care nu avea corp ~i care In per-

-----

A Doua8prez~ea PI~eti 355

manentiiera singur sa spuna ,$afacem om dupa chipul ~idupaasemanarea noastra?"

Dar oare suntemnoi doar "maimute evoluate"? Este ma-egarul doar 0 alta ramura a evolutiei, la mica distanta de noi, sauc'impanzeul,este el un om care inca nu s-a ridicat in doua pi-

, cioare ~i nu~i-a pierdut coada?, . ~ cum am aratat la inceputul acestei ciirti, oamenii de~tiintaau pus in discupe chiar ~i aceasm teorie. Evolutia poate

,.explica, in linii marl, cursid evenimentelor care au condus ladezvoltarea formelor de viatii, de la cele mai simple, unicelula-,re, pana la om. Oar evolupa nu poate explica aparit~alui HomoSapiens. care practic a aparut peste noapte, in termenii milioa-nelor de ani necesari evolutiei, ~i tara alte stadii anterioare caresa indice 0 trecere gradam de la Homo Erectus la Homo Sa-piens.

.HoIilinizii din specia Homo sunt produsul evolutiei. DarHomo Sapiens este produsul unei schlmbari revolu1ionare. Elaparebrusc, cu ~irca300.000 de ani in urmii, cu milioane de animai.devreme decit ar fi fost normal.

Oamenii <te~tiint8.nu au nici 0 explicafie. Dar noi am ga-:sit-o. La fel ~i textele sumeriene ~i babiloniene. La fe~~i Ve-chiul Testament' '

" Homosapiens- omulmodern- a fostcreatde zeii anti-cilor.

J. *

Din fericire, textele mesopotamieqe ofera indicii claredespre data la care a fost creat omul. Legenda de'spre muncagrea a anunnakIlor ~I<tespre'revol1alor ne spunc:1,;C1"UIllPucpatruzeci de perioadeau indurat povara muncii istovitoare, zi ~i.

. noapte"; hingii ani de trudiiau fost redap prin .ni~teversuri ~e-. petitive. '

Timp de zece perioadeAu indurat pova{a muncii istovitoare;'fimp de dow1zeci de perioade'

356 ZECHARlA'SITCHIN

Au induratpovara muncii istovitoare;Timp de treizeci de perioadeAu induratpovara muncii istovitoare;limp de patruzeci de perioade '

Au indurat povara muncii istovitoare.

, ' .Textele antice utilizeaza termenul dema pentru a denota

"perioada", ~i cei mai multi cercetatori I-au tradus prin "an".Dar conotatia lui era de "ceva care se completeaza singur ~iapoi se repeta singur". Pentru pimanteni, un an inseamna 0 ro-

18tiecompleta Ii Pamantului in jurulSoarelui. Dupa cum am. !

ara18t, orbi18 planetei nefilimilor dura un ~ar, adidi 3600 de ani' ;Jtere~tri. ' . ' ,

Dupa patruzeci de ~ari, 144.000 ani tere~tri, 'de la ateriza-rea lor, anurihaki au protes18t, "Ajunge!" Daca nefilimii au~ate-

. rizat pe Parnant, ~a cum credem noi, in urma cu 450.000 ani,atunci, facereaomului a avot loc in urm3.cu 300.00Qde ani! '

Nefilimii nu au creat mamiferele, primatele sau homini~zii. Biblicul ,,Adam" nu era din specia homo, ci fiinta care estestramo~ul nostru - Homq Sapiens. Omul modern, a~a CUinilcuno~tem noi, este cel care a fost creat de nefilimi. "

Cheia pentru a intelege acest fapt de 0 deosebita impor-,tanti se afla intr-o poveste care relateaza cum somnorosul Enlil '

a fost trezit pentru a i se comunica faptul ca zeii au decis safaca un adamu, ~ica sarcina lui e!:8sa ~seascii mijloacele pen-tru indeplini~a acestei sarcini. EI a replicat:

"Creatura al carui nume I-ai rostit - EXIST A!"

Apoi a adaugat: ,,Lipe~te-i" - adica pe creatura care deja. exis18- "chipul zeilor".

Aici se'afla raspunsulla acest mister: nefilimii n-au flicut .omul pornind de la zero; mai degrabii., ei au luat 0 creatura careera deja existenm ~i au manipulat-o genetic pentru a putea "lipi'~apoi "imaginea zeilor"

. Omul este produsul evolutiei, dar omul modern, HomoSapiens, este produsul ,,zeilor". Cacl, candva, in urma cu circa

A Douisprezeeea Planetii 357

300.000 de ani, nefilimii au luat un om-maimuta (Homo Erec-tus)'~iau modelat-o dupa chipul ~iasemii.narealor. '

Teoria evolutionistii.~ipovestirile din Orientul Antic des-pre facerea omului nu se afla deci ,in conflict, ci, mai d,egrabii.,ele se explica ~ise completeazauna pe cealaltii..Caci,.~ crea-tivi18teanefilimilor, omul soar fi aflat cu milioane de ani inUrm3. pe scara evoluti€;i. '

*

Sa ne intoarcem in timp ~i sa incercarp sa vizualizam <;ir-cumsiantele ~i evenimentele ~a cum s-au desfli~at ele.

Marea perioada interglaciarii. care a inceput acuin 435.000de ani ~i schimbii.rile climaterice petrecute cu acest prilej aucondus la proliferarea vege18tiei ~i animate lor. De asemenea, a

. gribit apariti~~iraspandireaunei maimute avansate fata de, suratele sale, Homo Erectus. ,

Privind in jumllor, nefilimii nu vedeau numai mamifere-Ie predominante, ci ~iprimatele -, printre ele fiind ~i Iriaimuteleumanoide. Probabil ca cetele de Homo El'ectus au fost atrase deobiectele stralucitoare venite din cer. Foarte posibil, ca nefilimiii-au observat, intalnit, ba chiar au ~i capturat 0 parte din acesteprimate. ,

Faptulca n~filimii~imaimuteleumanoides-au intalnit,este demonstrat cu tarie de numeroase texte mesopo18miene.. 0poves'te sumeriana care vorbe~te despre ,acele timpuri spune;

Cand omenirea a fost flicuta,CIIlU l1uau 1)4u~u':'."""" 1"':':.._,

Nici cu haine goliciunea sa-~i acopere;lerburile Ie pa~eau ca.oile;Din balp beau api., ca fiarele padurii.

..

o a~tfelde fiintii."umana" salbatidi apare ~iin Epopeealui Ghilgamesh. Textul poveste~tecum arata Enkidu, "cel nas-cut In stepa", Inamtede a ti "civilizat..:


Acoperit de par pe tropul tot,Pe cap avand par lung ca 0 femeie...

_ EI nu cunoa~ nici omul nici pimantul;~i e la fel ca cei asc~i in ierburi;Alaturi de gazele, el iarba grasa ~;Cu fiarele padurii el se hcirjone~te,in locurile de adapat.Cu creaturile ce mi~una prin apilnima sa ~i-o bucura.

Nu numai ca textele acadiene descriu un animal asema-

nator omului; ele descriu chiar ~i 0 inmInire cu 0 astfel de crea-tura:

intr-o zi un vanator, dintre aceia care pun capcane,La adapatoarea fiarelor padurii cu el s-a intalnit.Cand vanatorul I-a vamt,Chipul i-a ramas incremenit... -

(nima a inceput mai tare ca sa-I ham, ~i fata i s-a.innou-rat,

~i durerea in burta i-a intrat.

Dar a fost vorba de ~i mult decat 0 teama a "salbattcu-lui", ,;acest individ barbar din intinderile stepei" Ia vederea'va-natorului,caci "salbaticul"ii incurcaseplanurile:

Gropile pe care ~u multa truda Ie-am sapat, el le~a11 ""1"\1 lit

~i a sfiiramattoate capcanelepe careeu Ie-amintins;Fiarelepadurii ~ianimaleledin stepi ce eu Ie vanamLe-a alungatde !a mine,scapate le-a ficut.

Nici ca se putea 0 descriere mai bona i>entroomul-.mai-mut!: paros, nomad, "care 'nu cunoa~ nici oamenii nici pi-mantul", adapostindu-se in tufi~uri, "ea animalele din stepa",hranindu-se cu iarba ~i triind in mijlocul ammalelor satbatice.

<)

,I.


-IFig. 149

Totu~i,el nu este complet lipsit de inteligent!, did ~tie cum safamme capcanele,sa umple gropiJesapatc pentru prinderea ani-malelor. De Capt,el nu ~cea decat sa-~i apcre prietenele saleanimale, ca sa nu fieprinse de vanatorii extratere~tri.MuIte dinsigiliile cilindrice care au fost descoperite pana acum ii-infiip-~eazape ace~i oameni-maimut! printre prietenii ~oranimalele.(Fig. 149)

Apoi, avandnevoie de brate de munca, nefilimii si-au ob..tinut "muncitorul"domesticind,pur ~isimplu, animalu! eel maipotrivitpentruaceasta. .- '

',,Animalul" ern disponibil -:-dar Homo Erectus punea 0problema. Pe de 0 parte era prea inteligent pentru a deveni doarun simplu animaLde' povara, pe de alta parte insa, eI nu eraintru totul potrivit pentru aceasta sarcina. Fizicul sau trebuiamodificat - trebuiaadaptat, astfel incat el sa poata manevra

.uneltele nefilimilor, sa mearga ~i sa se mi~te asemenea lor, pen-tru a-I puteainlocui cu succes in mine sau la mundle eampului.

'F,1frehni!Jsa aiM uminte" mai multa ca sa intcleaea vorbirca si

.astfel sa prieeapa ordinele date de ,,lei". EI trebuia insa sa tieintCligentdoar amt cat sa poata fi un alumelu -. servitor -ascultator~i folositor.' .

Dadi, a~ cum 0 indica sursele antice - iar ~tiintamoder-, na pare s-o confinne - viata pe plancta noastri a germinat de pe

A Douasprezecea Planeta, atunci evolupa vietH pe Parnant ar fi,trebuit sa unneze 'acela~i curs eu cea de pe A.DouasprezcceaPlaneta. Fha indoiaia ea au avut loc m:utati1,variatii, acceler3ri


"

sau incetiniri de ritm datorate ,condipilor locale, dar acelw;i codgenetic, aceew;i ,,alchimie a vietii" descoperita in toate plantele,~i animalele terestre a ghidat ~i dezvoltarea formelor de viati depe Pamant in aceew;i direcpe ca ~i pe A Douaspre~cea Planetii.

Observand diferitele forme de viati de pe Pamant, ne~ili-mii ~i conducatorul ~tii~tific al expeditiei lor, Enlil, nu au avotnevoie de prea mult timp pentru a descoperi ceea ce se intam-plase: in timpul coliziunii cere~ti, planets: lor "insamantase" Pil-mantul cu viati. Din aceasta cauza, fiintaaleasa pentru "domes-ticire'~ era deci asemanatoare nefilimilor - ce-i drept intr-o.forma mai putin evoluata~

Un proces gradat de domestic ire prin cre~terea ~i selecta-rea exemplarelor,ce~ mai bine dezvoltate, pe parcursul mai mul-tor generatii, nu, era nimerit. Era nevoie de un proces rapid,unul care 'sa permitii obtinerea in cel mai s.curt timp a unu;. nil-mar cat mai mare de ,,noi muncitori". Oeci, problema a fost tri-misii spre rezolvare lut Ea, care a vazut imediat raspunsul: s.il,,imprime'~chipulzeilor pe fiintadeja existentii. .

Procesul recomandat de Ea pentru obpnerea unui progresrapid allui Homp Erectus a fost, consideriim noi, manipulareagenetica. . .. ..

~tim acorn ca procesul biologic cOJIlPlexprin care UQOr-ganism viu se reproduce, creand 0 progemtura care seamana cuparintii ei, este posibil datoritii codului genetic. Toate .organis- ..mele vii - de la cele mai simple pana la cele mai complexe -, ..poseda.in celulele lor cromozomi 'care contin instructiunile . .ereditare complete ale acelui organism. Cand celulele mascu-.line (polenul, spermatozoizii) fecundeaza celulele feminine cele

1_n~ : ...1 ,.._,..,___: n.no n_o"" (1' ...nn; cpo rl1"''7P~"7; fnr.

. ~d noiceiulecarecontintoatetrasiturileereditarealepann-tilor.. Inseminareaa~ificiala, chiar la om, a devenit astiiziposi-bila, dar adevarata incercare constii in fertilizarea incruci~ata, in .

cadrul membrilor unor familii diferite din aceea~i specie, saucIpar intre spedi diferite. ~tiinta moderna a strabatut.0 calelunga pana la pbpnerea primelor exemplare de porumb hibridsau imperecherea cainilor din Alaska cu lupi, sau' "crearea"


catarului (imperecherea artificiaIa intre 0 iapa ~i un magar),pana a ajunge la stapanirea reproducerii umane.

Procesul numit clonare (de la cuvantul grecesc /don -;,altoi") incearca sa aplice la animale procesul de altoire. Posi-bilitatea aplicarii acestei tehnici la animale a fost demonstratain Anglia, unde dr..John Gurdon a inlocuit nueleul unui ou debroasca fecundat cu un alt nueleu, de la 0 alta celuHia aceleia~ibrow;te.Succesul operatiei, formarea unui mormoloc de broas-

. ca normal dezvoltat, a demonstrat ca oul se poate dezvolta, di-.viza~i forma apoi 0 progenitura, indiferent de unde i~i procurasetul adecvat de cromozomi. .

Experimentele realizate de Institute of Society, Ethicsand Life Sciences de la Has~ingson-Hudsoridemonstreaza caexista deja tehnicile necesare pentru elonarea fiintelor umane.Este posibil asmzi sa se ia material genetic de la opersoana (nuneapirat de la organele sexuale) ~i, introducandu-se cele doua-zeci ~i trei de seturi complete de cromozomi intr-un ovar, con-ducand astfella conceptia ~ina~tereaunor indivizi "predetermi-nati". In conceptiile normale, cromozomii "tatalui" ~i ai ,,ma-mei" se unesc, apoi trebuie sa se divida pentru a ramane doua-

.zeci ~i trei de perechi de cromozoni, pc' baza unor combinatiiintamplatoare. Oar in cazul clonani, se obtine 0 copie perfectaa individului de la care s-a obtinut setul de cromozomi. ,,Pose-. .

dam acurn, scrie dr. W. Gaylin in The New York Times, inspai-mantatoarea putere de a face copii exacte ale oricarei fiinteumane" - sa-i multiplicam la infinit pc Hitler, Mozart sau Ein-stein (daca posedam un nueleu celular de-allor).

Oar ~tiinta ingineriei genetice nu se limiteaza doar la unsinlrur oroces. Cercetatori din diferite tiri au dezvoltat un altdomeniu, numit "fuziunea celulara", care lace poslDua lUZIUUCi1unor celule, in locul URiriiseturilor de cromozomi in cadrulunei singure celule. Ca rezultat alacestui proces, celulele pro-venind din sorse diferite pot fi combinate intr-o singura "super-celula", care posedii doua nueleee ~i doua perechi de seturi decromozomi diferiti. Cand celula aceasta i~iincepe procesul nor-mal de diviziune, amestecul de nuclee ~i de cromozomi poate<btnw;tereunor celuie compiet diferite de ,,modelul" celulelor

II.' .f"'''''''!:


sursa. Rezultatul poate fi.~areaa doua celule noi, fiecare com-pleta din punct de vedere genetic, dar fiecare cu un nou cod ge-netic, diferit de eel ale surselor.

Acest lucru inseamna ca, practic, celule provenmd de laorganisme vii, incompatibile intre ele, :- de pildii, provenind dela 0 gaina ~i de la un ~oarece -, pot ficombinate intre ele intr-onoua celula'cu un amestec genetic care produce. un animal nou,care nu este nici gaina, nici ~oarece, a~a cum cunoa~tem noiaceste animale. Dezvoltat, acestprocedeu va permite selectareacelulelor care sa fie combinate sau "fuzionate".

. Astfel.a fost deschis un nou drum pentru cercetii(iledinvastul camp al "transplantuluigenetic". Esteposibil acum sa seia de la 0 anumita bacterie 0 gena specifica, 'pentru a fi intro-

. dusa in celulele unui alt organismviu, chiar ~i la om, <landast- ,fellirma~iIornoi trasaturi.

*

. .

Este.normal deci sa presupunem ca nefilimii - capabilide ciilatorii spatiale in urma cu 450.000 de ani - erau, in ace-e~i masura, avansati, in comparatie cu nivelul nostru, ~jJn do-meniul ~tiintelorvietii. Putem presupune ca ei c~o~teau diver-sele moduri in care se pot combina doua seturi preselectate decromozomi pentlu a se obtine un anumit rezultat ~i ca, indife-rent care a fostprocesul, clonarea, fuziuneacelulelor, transplan-tul genetic sau un aItproces necunoscut inca de noi, ei. cU-'no~teauaceste procese ~i Ie pbteau utiliza atatpe mostre de la-k".."tn.. ,,&t QI tV! (\rlJjlni~me vii.

Descoperim marturii despre astfel de experimente, malprecis despre rezultatele lor, in ~umeroase texte an*e. DupaBerossus, zeul Belus (,~u") - numit ~i Deus ("zeu") - a pro-dus diferite "fiinte hidoase, care au fost create din doua bucatidiferite".

Oamenii apiireau cu doua aripi, unii co patru ~i cudoua fete. Aveau un trup, dar doua capete,. unul de biirbat ..

A Douisprezecea Planets ,363

~i celiilalt de femeie. La reI ~i piirtile celelidte ale trupu-lui, de oorbat si de femeie. .·AItii e~u cu picioare ~icoarne de taP. AItii cu pi-cioare de cal; altii;hipocentaurii, erau pe ju~tate oa-mem, pe jumiitatecai. ~i taOOcu cap de om erau, ~i diinicu cozi ca de pe~te. Mai erau ~i cai ce aveau capete dedini, ~ioameni ~ialte animale aveau capete ~itrupuri decal ~i cozi de pe~te. Pe scurt, erau imbinari de toaOOflip- .

turile pamantului...Toate aceste ciudiitenii se pastrau in templullui

Belus din Babylon.

Uluitoarele detalii al~ acestei relatiiri pot contine un ade-var important. Este foarte normaLca, inainte de a purcede la fa-cerea unei fiinte dupa chipul ~i asemanarea lor, nefilimii sa in.cerce sa faca un servitor "creat in laborator" incer,cand maimulte variante: crearea unui 'hibrid om-maimutii - alt animal.Probabil ca 0 serie de astfel de animale a~.supravietuit pentru 0vreme, dar, cu sigurantii, ele nu erau capabile sa se-reproduca.Enigmaticele animale "omul-taur'" (centaurul) sau ~,omul-Ieu"(sfinx.ul) care impodobesc temple Ie din Orientul Antic potfoarte bine sa nu fie doar produsul imaginatiei artistului antic,ci fiinte reale aparute din laboratoarele biologice ale nefilimilor- experimentenere~ite, comemorate in arm ~iprin statui. (Fig.150)

I-E

Fig. 150

~i textele sumeriene vorbesc despre fiinte umane defor-mate cfCatede Enki ~i Zeita Mama (Ninhursag) in incercarilelor de a face un Muncitor Primitiv.Un text spune ca Ninhursag,


a carei sarcina era de a ,)ipi peste amestec, modelul zeilor din. ~er", a baut cam mult ~i ,)-a chematpe EnlO", .

"Ciit de bun ori ciit de mu, trupul"'omului 'sa fie?Caci inima meaimi spune, .

Ca pot sa-i fac soarta ~i buna, ~i rea."

Rliutacioasa apoi, dupa CUJIlne relateaza textul ~ dar pro-babil de neevitat, in cadrul procesului facerii omului - Ninhur-,sag a fiicutun om care urineitot,timpul,0 Jemeie care nu pu~apurta sarcina, 0 fiinta care nu avea.nici organe feminine, nicimasculine. Cu totul, ¥se astfel de ,,rebuturi" au fost fiicutedeNinhursag. Enki era ficut responsabilpentru crearea unui omcu ochi bolnavi; cu miiini care if tremurau' ~i cu probleme laficat ~iinima;un altul suferea de imbatriinireprecoce ~.a.m.d.

Oar, in cele din urmii; a fost fiicut~i omol perfect - cel.nurnit de Enki, Adapa, de Biblie Adam, de oamenii de ~tiintii,Homo Sapiens.Aceasta fiinta era foarteasemanatoarezeilor, iarun text merge chiar mai departe si spune ca Zeita Mama adii-mit creaturiisale,omol' ,,0piele ca'pieleazeilor"~ 0 piele luciOll-sa, lipsita de par, complet diferita ~e cea a parosului om-mai-muta. . .

. Oat fiind acest produs fmal, nefilimii erauperfect coni-'patibili cu flicele pamiintenilor ~ipu~au sa se casatoreasca ~i saaiba copii de la ele. Oar 0 astfel de compatibilitate era posibilanumai daca oamenii proveneau din acela~i "material genetic"ca ~i',,zeii", iar textele, toate, atesta ca, intr-adeviir, a~a au statlucruPle. .

n J ~",..., , ~.:... "t.a., .& , -- 'fa _w ... ~&-

bliei, a fost fiic~t din amestecul unui element ,,zeiesc" - siingelesau "esenta" unui zeu =- ~i "tiiriina"terestrii.fntr-adeviir,teone-nul de lulu, pentru "om", pastriindu-~i semnificatia de "primi-tiv", literal, inseamna "cel care a fost amestecat". Chemata safaca omul, Zeita Mama "Miiinile ~i le-a spaJat, tiiriina a luat, instepa a amestecat-o". (Este interesant de remarcat aici precaup-ile sanitare luate de zeitii. Ea "miiinile ~i je-a spalar'. Vom mai


rntiilni astfel de masun de precautie ~i in alte texte referitoare la. actu}creatiei.) .

,. Ca pentrufacereaomuluis-a folosit"tariinii"amestecatacu "siinge" divin, este un lucru asupra ciiruia sunt de acord toatetextele surneriene. Vnul dintre acestea,'care relateaza cum a fostchemat Enki sa "indeplineasca 0 mare lucrare de intelepciune",spune ca acesta nu a gasit prea dificila sarcina de a "fiuri seryi-tori pentru zei". "Se poate face!" anuntii el. Apoi ii dii ZeiteiMama instructiunile necesare:

Amesteca-ntr-un vas tiiriinaDe la Capitul Lumii adusa,Chiar de deasupra lui Abzu -~i modeleaz-o dupa forma.Zei buni ~i pricepup eu voi chemaS-aduca tariina ~a cum trebuie.

Capitoluldoi al Genezei ne ofem urmatoarea varianta:

~i DomnulD~mnezeua ficut pe om din tariinapamiintului,'i-a sufIat in nari sufIare de viatii ~i omul s-a. '

fiicut astfel un sufIet viu.

Termenul ebtaic tradus in mod curent prin "sufIet" estenere~,acel ,,spirit" care anima 0 fiinta vie ~i care 0 piiriise~te, separe, atuhci ciind aceasta moare. Nu din intiimplare, in primelecinci ciirti ale Vechiului Testament se interzice in mod repetatvarsarea de. siinge omenesc ~i consumarea siingelui animalelor,,_:_: :..6"':'" "'".'" "r;,r;~ . ,tA,\.I,VCl1S1UIIcaUlOllcaa racenl omu-lui echivaleazanere~("spirit", "du!,1","sufIet") cu siingele.

Vechiul Testament ofera ~i un alt indiciu pentru rolul ju-cat de sange in facerea omului. Ternienul adama (de la careprovine ~i numele de Adam) insemna Iii.inceput nu oric;e fel detariina, ci anume sol ro~u-inchis. La fel ca echivalentul sau aca-dian, adamatu, ("pamiint ro~u-inchis"), termenul ebraic adama~i numele ebraic ai cuiorii ro~ii (adom) I~i au mdiicina In cuvin-

j'

366, '

ZECHARIA SITCHIN

tul "sange": adainu,dam. Cand Cartea Genezei nume~e.creatu,-ra tac~ de Dumnezeu,.Adam",'ea utilizeaza obi~nuituljoc decuvinte sumerian. "Adam" poate insemna atat "cel de pe pa-mant" .(pamantean),"cel tacut din pamant ro~u-inchis" cat ~i"cel Iacut din sange". ' ,

Aceea~i relatie intre elementul esential al unei fiinte vii ~isange,t;xista ~i in relatarile mesopotamiene despre facerea omu-lui. Casa aceea cu rol de spital unde Ea ~i Zeita Mama s-au dus.pentru a crea omul era numita Casa lui ~imti~ cei mai multi sa...,,;vanti traduc asta prin "casa unde estedeterminata soarta omu-lui" dar termenul $imti provine cu siguranta din cuvantul

.sumerian ~I.IM.TI, care, luat sHaM cu silaM, inseamna "rasu-flare-vant-viata". Bit $imti insean;ma, literal, "casa in care rasu-.flarea vietii este suflata inaUOtru". Acest lucru este practic iden-tic cu relatareabiblica. . ,

tIitr-adevar, termenul acadian folosit in Mesopotamiapentru a traduce cuvantulsumerian~I.IM.n, era napi~t~-identic cu nere~. Iarne(e~ ~i napi~tu era "ceva" imposibil de de-finit aflat in sange. " ,

Daca Vechiul Testament ofeca foarte putine indicii, tex-tele mesopotamiene sunt foarte explicite in acest subiect. Nuriumaica specificafaptulca sangeleera necesaramestecului,

din care a fost creat omul, ci mentioneaza ~i faptul ca acestatrebuianeaparatsa fiesangede zeu,sangedivino '

Cand zeii s-au decis sa faca omul, conducatorul lor aspus: "Sange voi da,ce da oaselor viata." Sugerand caacestsange sa fie luat de la un zeu anume, ,,Primitivii sa fie fii:uriti,dupa modelullui", a spus Ea. Alegand zeul, ,

'.

Din sangele lui, ei au tacut omenirea;La munca apoi au pus':o, ca zeii sa se odihneasca.. .A fost 0 lucrare ce mintea omului, putinii,Nu poate sa 0 inteleaga.

Dupa epopeea "Cand zeii,. ca ~i oamenii ... ", zeii au che-mat-o apoi pe ,,zeita N~terii" (Zeita Mama, Ninhursag) ~i i-aucerut sa indeplineasca sarcina:


Cum Zeita Mama, aici este de falii,Sa faca ea omul ea,Cum Mama Zeilor este de fatii,S~facaeaUnlulu; .'

Muncitorul sa faca, de-acum inainte, a zeilor muncaSa faca un Lulu Amelu,Jugulsa-lpoarte. . "

tntr-un text vechi babilonian paralel, numit, "Facereaomul.ui de catre Zeita Mama:', zeii au chemat-o pe "Moa~aZeilor, cunoscatoarea Mami" ~ii-au spus:.' ,

Tu e~ti cea care in pantec i-ai purtat pe zei:Tu e$ti cea care poti face'omenirea.Fa-l deci pe Lulu, el jugul sa-lpoarte.

Din acest moment, textul "Cand zeii, ca oamenii" ~i tex-tele paralele, incep descrierea detaliatii a actului propriu-zis alcreatiei. Acceptand insarcinarea, zeita (numitii.aici NIN.n ~"cea care da viata") a cerut 0 serie de "ingrediente", inclusiv.ni~tesubstante chimice '("bitumurile din Abzu"), ce urmaU safieJolosite .pentru"purificare'!j~i "tarana din Abzu" i '

Orice ar fi fost aceste matefiale, Ea ,a inteles despre ceeste vorba; acceptiind,ela zis: '

. ,

"Voi pregati 0 baie pentru purificare,Sange sa luam de la un zeu...Din carnea sa ~i din sanp;ele sau, ....

'Ninti sa amestece tiiriina."

.....

Pentru formarea omului din tlirana amestecatii. se pare camai era nevoie ~i de 0 anumitii asistenta femininii, precum ~i depurtarea sarcinilor.Enki a oferit serviCiile~otieisa1e: '

, '

~inki, zeita ce-mi este sotie,In pantec sarClDa0 va purta.

368 ZECHARIA SITCHIN,"

~apte zeite alena!7terii sa fieAlaturi de ea pentru ajutor.

Dupa amestecarea "sangelui" ~i "taranei", urma sarcinapropriu'-zisa, care completa procesul acordarii "am9rentei"divine asupra noii creaturi.

rSoarta celui nou-nascut, e timpul s-o decizi;Ninki va pune asupra lui Wichip de zeu;

. lar ~eeace va fi el, va fi un "om".

Fig.151 Fig.152

Impncarea supel IUl nnKl, l'lIllKl, III la~t:n;a pnmululexemplar reu~it de om ne aduce aminte de povestea lui Adapa,care a fost analizatii mai devreme:

. In zilele acelea, in anii aceia,Inteleptul din Eridu, Ea,~i-a Iacut singur un model de om.

..

A Douispr~eceaPlaneti 369

'. Savantii au crezut ca desele referiri la Adap~ ca fiind"fiu" allui Enki sunt 0 indicatie a faptului ca acest zeu il iubeaamt de InuIt pe acest muritor,incat I-a adoptat. In acela~i text,Anu il nume~te pe Adapa "odrasfa muritoare.a lui Enki". Se

. pare ca implicarea sotiei lui Enki in procesul facerii lui Adapa,"modelul Adam", a creat 0 anume relatie de rudenie intre nomom ~izeii sai: Ninkia fost cea care a fost insarcinatiicu Adapa!

Ninti a binecuvcintatnoua fiinta ~i i-a prezcmtat-o lui Ea.Existii unele sigilii cilindrice care in:Iati~eaza0 zeita, flancatiide Copacul Vietii ~i ni~te vase de laborator, tinanctin mana unnou-nascut. (Fig. 153)

Fig.153

Fiinta care fusese astfel creatii, numitii in mod repetat de"textele sumeriene ,,model~lde om" sau "forma", era, dupa toa-te probabilitiitile,creatura care trebuia, caci ceilalti zei au cerut~i altele. Acest lucru, aparent neimportant, nu numai ca lamu-re~teprocesul prin care a fost creat omul, ci ~i lumineaza 0 apa-rentii contradictiedin textul Bibliei.

1 lUUUl \.-4pUUl WU '-'41 ~\.-4'U"'U"'L.~l ~pUU"'.

Dumnezeu I-a :Iacutpe om dupa chipul Siu, I-a :Ia-cut dupa chipullui Dumnezeu; parte barbiiteasca ~i partefemeiascai-aIacut. .

Capitolul 5, care este numit "Urma~ii lui Adam... ", spil-ne rosa:

'370 ZECHARIA SITCHIN

In ziua candDumnezeu I-a tacut pe Adam, I-a fi-cut dupa chipul ~iasemanarealui Dumnezeu;

I-a tacut parte barbateasca ~i parte femeiasca, i-abinecuvantat ~i le-a dat"numele de ,,Adam", in ziuaincarei-a flicut. '

Ceva mai devreme i~.ni se spune'ca Dumnezeu a creat,dupa chipul' ~i asemanarea lui, 0 singura fiinta, "Adam", inaparenta contradicpe cu ideea c~ atat barbatul cat ~i femeia aufost creati Simultan. Contradictia este adancita ~i de faptul ca nise spune, in Capitolul 2, ca Adam a fost singur pentru 0 vreme,

'pana cand Dumnezeu I-a adormit, i-a luat 0 coasta ~i a creat-oastfel pe Eva. .

Aceasta contradicpe, care i-a intrigat atat pe savanp, cat~i pe teologi deopotriva, dispare imediat ce observam ca textelebiblice sunt, de fapt, condensari ale textelor'sumeriene. Acesteane informeaza ca, dupa ce a incercat sa creeze un Muncitor Pri-mitiv prin incruci~area oamenilor-maimuta cu diverse animale,nefilimii au decis ca singurul ,,amestec" ce ar sluJi interesele loreste cel dintre oamenii-maimuta ~i nefilimii in~i~i. Dupa 0 seriede expenmente nereu~ite, un "model" - Adapa/Adam - a reu-~it.La inceput deci a fost un singur Adam. ,

o data ce Adapa/ Adam s-a dovedit a fi creatura potrivita,el a fost folosit ca model genetic sau ca "forma" pentru creareacelorlalti, iar ace~tia nu au fost doar barbati, ci ~i femei. Dupacum am aratat anterior in aceasta carte, "coasta" biblica dincare a fost flicuta femeia era de fapt un joc de cuvinte, ,pornindde la sumerianul TI ("coasta" ~i "viatii") - confirmand ca Eva afod c.rp.~t~tiin uesenta vietii" lui Adam.

*

Textele mesopotamiene ne ofera 0 relatare completa aevenimentelor care au condus la facerea ~i.multiplicarea luiAdam. .

, Instructiunilelui ,Eilkiau fost urmate, In casa lui ~imti -unde este suflata inauritrurasuflarea vietii -,s-au adunat Enkl,


I Zeita Mama ~i paisprezece zeite ale na~terii. Fusese obtinuta"esenta" zeilor ~i fusesepregatita baia "purificarii". ,,Ea a cura-tat tiircinain fata ei,-mereurostind incantatii."

Zeul care purifica Napi~tu, Ea, a vorbit.In fata ei a~ezat, 0 indemna inainte.Dupa ce ea a recitat incantapa .

Mainile ~i le-a pus in tiir.ina, amestecul tacandu-l.

Asistam acum la procesul de facere in masa a oamenilor.Cu cele patrusprezece zeite ale n~terii prezente,

Ninti a modelat paisprezece bucati de lut;~apte dintre ele, in dreapta le-a pus,Pe celelalfG-n'stanga. .Intre ele.a pus, apoi, forma.... piirul ea.... .. cutitul pentru taierea ombilicului.

Este evident ca zeitele n~terii au fost impartite in douagrupuri. ,,Intelepte~i~tiut()are,de doua ori ~aptezeite ale n~te-rii s-au adunat", explica textul mai departe. Apoi, Zeita Mama apus in pantecele lor "tiirana amestecatii". Sunt ~i unele indiciidespre 0 .probabilaoperape chirurgicala - indepiirtareasau ra-derea piirului, prezenta unui instrument chirurgical, un cuti~.Nu mai rimiisese altcevadecaf sa a~tepte.

7A:tA1A ""ofp..ii ~,. FnQttinl.tp_mnrplln~. .. -Ninti a sta~ lunile n~marand.Luna a zecea, sorocul, incet s-apropia.A zecea luna a sosil

Vremea deschiderii pantecelor trecuse;Zeita a inteles ce se-ntamplase.~i-a acoperit capul ~i a-nceput mo~itul.Bustul ~i I-a mcorsetat ~i a pronuntat birlecuvan:tarea..A teas 0 iorma; in ea era viatii.

---


Deci omenirea a avut parle de 0 na~tere intarziata. Ames~ t ,,:tecul de "tirana" si "sauge" a fost folosit pentrua induce sarci-

, na in cele 'paispre~ece zeite ale n~terii. Dar trecuse luna a noua~i incepuse luna' a ze.cea. "Vremea deschiderii pantecelor tre-;cuse". Intelegand. de ce este nevo;e, Zeita Mama "a-l1ceput '0;

mb~itul".Ca ea a procedatla.un fel de operatiechirurgicala lreiese ~i mai clar dintr-~ text paralel, de~i este mai fragmentat:

Ninti... numaralunile.:.. Cele zece luni sorocitele~auchemat.

,,zeita ale carei maini deschid" a venit.Cu. :. ea pantecull-a deschis.Fata de bucurie i s-a luminat.

. Capul ii era acoperit; -. , .A Iacut 0 deschizatura. .

~i ceea ce era in pantec a ie~it.

Cople~iti de bucurie, Zeita'Mama a tip~t.

.' "L-am IacUt! .

Mainile mele I-au IaC~t!"

*

Cum a fost «reatomul? .

Textul "Cand zeii ca ~i oamenii" contine un pasaj carepare sa aiba rostul dea explica de ce trebuiau amestecate "san-gelen zellor ~l ,,~arana-'. mememUl "OlVID ~ece:>arnu cunSlapur ~i simplu din luarea de sange de la unul dintre zei, ci cevamult mai esential ~i mai important. Zeul care fusese ales pentruacest lucru, ni se spune, avea TE.E.MA - un cuvant pe care 0 .serie de autorititi in materie (W.G.Lambert ~i A.RMillard de laOxford, de exemplu) it traduc prin "personalitate". Dar terme-nul antic este mult mai clar; el inseamna, literal, "ceea ce' ada-

poste~teceea ce este legat de memone". Mai mult, .acei~itcr-

.ADouiisprezecea Planetii . 373

men apare in versiunea acadiana ca etemu, cuvant ce este tradusindeob~te prin "spirit" sau ;,duh".' .

In ambele instante avem de-a face cu acel "ceva" dinsangele zeului care defi~e~te individ~alitatea lui. Toate acestea,

, suntem siguri de asta, nu sunt decat feluri ocolite de a spune caEa cauta de fapt, atunci caud a pus sangele zeului int["-o serie de"bai purificatoare",genele zeului. .

.Scopul amestecarii complete a elementului divin cu de-mentul pamautean este ~i el explicat in detaliu:

In tarana, zeul si o~ul vor fi amestecati,t ., . t

Caunulsafie. .

~i paua la star~itul zilelorCarnea si sufletul

Care m ~u a fost copt -Acel suflet, prin fratia de sange sa fie uniti.La semoul sau, viatasa triumfe.Ca asta sa nu fie uitata m veci,"Sufletul" pe veci prin fi'atia de sauge sa fie legat.

. Aceste cuvinte nu au fost intelese deloc de savanti. Tex-.tul spune clar ca sangele'zeului a fost amestecat cu tmana pen-tru a lega'genetic "pana la siar~itul zilelelor" pe zei ~i pe oa-meni astfel mcat amt carnea (,;chipul"),cat ~i suiletul ("asema-narea") zeilor sa se imprime in om intr-o rudenie de sange caresa nu poata finiciodata despaqite.

Epopeea lui Ghilgameshspune ca atunci cand.zeii au tre-buit sa faca 0 pereche pentru Ghilgamesh, care era partial deorigine divina. Zeita Mama a amestecat ..tirana" cU..esenta"zeului Ninurta. Mai departe in text, puterea nemaipoineniti alui Enkidu este atribuita faptului ca avea in el "esenta-lui Anu",un elementpe care it obtinuse tot prin intermediullui Ninurta,nepotullui Anu. .

. Termenul acadian k~ir se refera la 0 ;,esenta", un "con-centrat" pe care it wsedau zeii. E. Ebellingrezuma toate efor-turile sale de' a afla cu exactitate ce mseamna acest ki~ir spu-nand ca "Esenta,sau 0 aIm nuantila acestui termen, ei putea ti

374 ZECHARIASrrOlIN "

aplicat foarte bine atit zeilor cat ~i rachetelor din cer." E.ASpeiser adauga ideea ca acest termen implica ~i "ceva care avenit din cel"; ,.Are0 conotatie", continua el, "de parci ar fi fo-losit acest termen intr-uncontext medical".

lata-ne ajun~ila cel mai simplu ~i mai corec! echivalental acestui cuvant:gene. .

Indiciile din textele antice, precum ~icele din Biblie.su- ,

gereaza ca procesul adoptat pentru unirea celor doua seturi degene - cele ale unui zeu ~icele ale unui Homo Erectus - impli-ca uzul genelor masculine ca element divin ~ia celor feminineca elementterestru. . '.

Spunand in mod repetat ca Dumnezeu I-a fiicut pe Adam'dupa chipul ~i asemanarea sa, Biblia spune insa, ceva mai tar-ziu, cand descrie n~terea lui Set: .

La varsta de 0 sum treizeci de ani, Adam a nascut unfiu, dupi chipul ~iasemanarea lui, ~ii-a pus numele Set

. Terminologia folosita este cea utilizam ~i pentru descrie-rea facerii lui Adam de catre Dumnezeu. Oar Set a fost cu sigu-ranta nascut de Adam printr-un proces biologic normal ~ fertili-zarea unui ovul, conceptia, sarcina ~i apoi n~terea. Terminolo-gia identica vor~~e il)~i!de II!! proces identic, iar singura ex-plicatie plauzibila ar fi aceea ca ~i Adam a fost niiscut de Zeita-tea din Bilbie prinprocesul de fertilizare it ovulului unei pa-mantence de catre un zeu.

Oaca "tiircina" cu care a fost amestecat elementul zeiescera elementul terestru - ~a cum subliniazii toate textele - atuncisingura concluzie care sepoate tra~e este ca speima unui zeu - simatenalul sau genetic.- a lost mtrodusa In ovulul unei lemei-mai-mutii!

Termenul acadian pentru "tarana" - ori, mai degraoo, "lut"- este IiI. Oar el se seria in original TI.IT ("ceea ce este cu via-tii"). In ebraica, til inseamna ,,noroi"; dar sinonimul sau este bo~,

care are acee~i radacina cu b~a (,,ml~ti,na") ~ be~a ("ou"). \~Povestea creatiei este pima de jocuri de cuvinte. Am va-

zut dubla, ba chiar tripla semniiicatie a lui Adam-adama-ada-

A Douisprezecea PlaDeti ..375. .

malu-dam. Atributul Zeitei' Mama, NIN~TI, itlsemnaatAt ,,zeitaVietii" cat ~i ;,zeitadin Coasta"; Atunci, de.ce nu~i bo~-b~~-'be~a (lut-noroi-ou)pentru ovul? . . ",

Ovulul unei femelede Homo.Ereclus, fertilizatde genele'unui zeu a fost apoi implantat in pantecul sotiei l~i Eilki ~i,dupii ce a fostobtinut ,;morl;elul",copii ale'acestuia au fost im-plantate in.pantecele celor paisprezece zeite ale n~terii, pentrua trece'prinprocesulbiologicnormal. .

Cele intelepte ~i invatateDe dQua ori ~apte zeite s-au adunat. .

~apte dintre ele au nascut barbati,~apte dintre ele au nascut femei.Zeita il~terilor a adus apoi,Suflarea Vietii.In perechi ei' s-au adunat,In perechi s-au adunatin fata ei.Creaturile erau Oamenii -Creaturile Zeitei Mama.

Homo Sapiens fusese creat.

*

Legendeleantice,informatiiledinBiblie~i~tiintamOder--na sunt compatibile ~i in ceea ce prive~te un alt aspect' Con-form descoperirilor antropologilor moderni, omul a:aparut inAfrica. Textele mesopotamiene sugereaza ~i ele ca facerea, uwhw~ n rnn1t 1" ;'n An'-'l1 - ;-n T l1ft'1P~ Tnfprin~r; ~~nln11nrlp Ci.'!p

aflau rninete zeilor. Paralel cu Adapa, "modelul de om", uneletexte . vorbesc despre "stanta Amama, femeia de pe' Pamant,"

. care i~i avea Hica~ulin Apsu.. . Intextul"Facereaomrilui",Enkiii da urmatoareleinstruc-

tiuni Zeitei Mama: ,,Amesteca-ntr-unvas tiirc1nade la Capatullurnii, de deasupra lui Apsu." Un imn pentruopel'ele lui Ea,care ,,Apsu I-a fiiurit,pentru a locui acolo", incepe cn cuvintele:


Divinul Ea in ApsuA luat 0 bucati de lut,Pe Kulla din ea I-a Iacut

Templele sa Ie refacii.

Imnul continua in~irand speciali~tii in constructii, pre-cum ~i pe cei insarcinati cu strAngerea"bogatelor roade dinmunti ~idin man", care au fost creati de Ea - toti, se sugereazi\in text, din bucati de "Iut" culese din Abzu, tinutul minelordinLumea Inferioara.

Textul subliniaza cu tirie faptul ca, in timp ce.Ia Eridu,Enki ~i-a Iacut 0 casa din ciiramida,in Abzu el a construitunaimpodobiti cu pietre pretioase ~iargint. pe acolo a ie~itcreatu-ra sa, omul:

Zeul din AB.ZU, regele Enlil...Din argillt ~i lapislazuli ~i-a Iacut casa:Argintul.si lapislazulice sdinteiaza, .Tatal cu i~cusintii le;a potrivit.

. Creaturilecu inIati~areastriiluCitoare,le~inddin AB.ZU .

Stau cu totii in fata zeului Nudimmud.

Se poate conchide din textele mesopotamiene chiar caaparitia omului a creat zazanie printre zei. S-ar parea ca, cel pu-tin la inceput, noii. Muncitori au fost trimi~i in Tinutul Minelor.Din aceasti cauzii, anunnakii care munceau in Sumer au fostftustrati de rioua foqa de munca. Un text enigmatic, botezat deoamenii de' ~tiintii .Lee;enda tamacoDului". este de f:mt 0 inl'P._gIstrare a evemmentelor care i-au tacut pe anunnakii care lu-crau in Sumer sa-~i obtina ~i ei parte a lor de Capete Negre.

Cautfuld sa stabileasca "ordinea lucrurilor", Enlil a luatdecizia extrema de a intrerupe contactul dintre "Cer" (A Doua-sprezecea Planeti. sau 0 nava spatiala) ~i Pamant ~ia luat 0 seriede miisuri drastice impotriva locului de unde "Caqlea sMaim- .p~tiat".-


Zeul, .

Ceea ce este potrivit a Iacut.ZeulEnlil,Ale ciirui porunci mi pot fi schimbate,Cu repeziciune a separat Cerul de Pamant,Caceicreatisa poati ie~ila lumina. .Cu repeziciune a despaqit Cerul de Pamant.In "Iegatura dintre Cer ~i Pamant" a Iacut 0 tiieturii,Ca cei creati sa iasa la lumina .Din locul-de-unde-s-a-impra~tiat-carnea.

377

. .Impotriva "Tinutului Co~ului ~i Tarnacopului", Enlil a

Iaurit 0 arma grozava numiti AL.A.N! ("axul care produce pu-tere"). Aceasta arma avea un "dinte" cu care ~,ca un rinoceruria(, putea ataca ~i distruge zidurile ~ele mai groase. Dupiiaceasti descriere se pare caera un fel de perforator mecanic,montatpe ceva aseiniinatorunui buldozer care distrugea totul incale:

Casa care se ridicase impotriva zeului,Casa care nu se supune puterii sale,AL.A.N! a fiicut-o sa se supuna.Dintre rilL.. capetele plantei Ie zdrobe~te,Ii calca radacinile, ii sfarma coroana.

Incarcandu-~i arma cu un "sIaramator de pietre", Enlil i~ilanseaza atacul:

..

'7 1 _ _1 '"- - r - .. , 1' &- --...

Ca pe 0 coroana, pe cap i-a pus sfiiramitorul de pie-tre.

~i I-a manat spre locul de unde sMaimpril~tiat carnea.tn groapa era capul omului.Din piimant ie~eau oamenii spre Enlil.Privirea sa asupra Capetelor Negre ziibovea.

"


Recunoscatori, anunnakii i-au intftmpinatpe Muncitorii '(Primitivi ~i nu au mai pierdut timpul, puniindu-iimediatla .'

lucru.

. Anunnakiau ~it spreel,Btatele ~iIe-au ridicat multumind,Ungiindinima lui Enlil cu laud~.Capetele Negre ii ceruserii.CapetelorNegre .

Ei Ie-au dat~macopul sa-I poarte.

. La fel, ~i Cartea G.enezei spune ca Adam a fost Iacut inaim parte, in vestul Mesopotamiei ~iadus acolo pentru a IucragriidinaEden: . '

~i Domnul Dumnezeu a sadit 0 griidina in Eden,.'spre rasarit... ~i I-a luat pe Adam, I-a pus in gradina '.

Edenului, s-o munceasca~is-o ingrijeasca. .

.'

Capitolul13

Sfir,itul pimintenilor

Credinta autoamagitoare a omului ca a existat 0 Viirsti, deaurin istoriaumanitatiinu se poatebazape amintirileoame-; nilor, deoarece acest lucru s-a petrecut cu prea mult timp in\ urIDi,ciind omul era mult prea primitiv pentru a.insemna vreo1. informape concreta pentru generatiile viitoare. Daca omenireai are un sentiment incon~tient cafu zorn istoriei sale a, trecut" printr-o perioadii de pace ~i buniistare, de fericire deplina, este

pentru ca omul no ~tiealtceva. ~a stau lucrurile ~i din cauzafaptului ca pove~tile despre acele vremuri fericite le-aJ,1fostspuse oamenilor, rfude catre striimo~ii,lor,ci chiar de .nefilinii.. Singurarelatare completa a evenimentelor care is-au in-

tiimplatomului dupii transportarea sa in Laca~ulZeilor din Me-sopotamia este povestea biblica a lui Adam ~i Eva in GriidinaRaiului:

Apoi Dumnezeu a siidit0 griidina in Eden, spre ra-sarit; ~ia pus acolo pe omul pe care il intocmise.- ..

1..IlJUWW .1..IU.l11J"'~u C&.a."",""",,,..:K& A._ _&&£ .t" &&..

tot felul de pomi pliicuti la vedere ~i buni la miincare; ~ipomul viepi in mijlocul griidinii~ipomul cuno~tintei bi-netui ~iriiuhii... .

Domnul Dumnezeu a luat pe om ~i I-a a~ezat ingradina Edenului, ca sa 0 lucreze ~ica sa 0 pazeasca.

Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta:, ',P0ti sa mantincidupa piacere din once porn din gnidina;

380 ZECHARIA SrrCHIN .,.dar din pomul euno~tinteibinelui~iraului sa nu maminei,.diciin ziua in care vei n:taneadin el, vei.muri negre~it."

De~iin Eden se aflau doi porriivitali, pihruintenilornu le-a fost interzi~aeeesul deeat.la unul dintre ei, Copaeul euno~tin-tei. Zeitatea - in momentul aeela - nu parea preocupamde fap-tul ca omul ar fi putut gusta ~idin Cppaculvietii. Orieum, omul.nu a fost in stare sa respecte nici macar aeeasm singura inter-dictie, drept pentru care a urritattragedia.

Tabloul idilie nu avea insa sa dureze foarte mult, el Iii-sand loe la evenimentelepe ea~ cereemtorii BibIiei ~i teologiiil numese"PaeatulluiAdam". . .

Aparand ea din painant, ~arpele nesoeote~te poruncile'~Domnului:

Apoi~arpelea zis femeii:"Oare a zis Dumnezeu.

eu adeviirat:«Sa nu mancap din toti pomii din Gradina?))Femeia a raspuns ~arpelui:"PutemSa maneam din

rodul tuturorpQmilordin gridina,Dar din rodul pomului din,mijloeulgridinii, Dum-

nezeua zis:«Sanu maneati~inieisanu va atingetide el, .ca sa nu muritb)"

Atunci~Ie a zisJemeii: ,,Homratca nu yeti muri;dar Dumnezeu ~tieca, in ziua eand yeti manca din

el, vi se vor desehide ochii, ~i.veti fi ea Dumnezeu eu-noseandbinelesi rauI." . .

Femeia a'vaiut ea pomul era bun de maneat ~ipla-cut de privit ~ica Pomul era de dorit ea sa i se desehi~

. . .. .. .. . ! _ .'6_~'___4.. _ ..1_4 :,",UJ'" .&.IJJ.I&~ &_-~ --",- -. " r

barbatului ei care era langa ea, ~i barbatul a maneat ~i eI.Atunci Ii s-au desehis ochii la amandoi; au eunos-

cut eii sunt goi ~i au eusut laolalm frunze de. smochin ~i~i-au meut ~orturi din ele.'

Citind ~f reeitind aeeasm povestire eoneisa, dar totu~ipreeisa,nu puteni sa nu rieintreoomcare este Sensulei. Fiindu-leinterzisa, sub amenintareapedepsei eu moartea, ciuar ~latmge-


rea ftuetelor, eei doi pamanteni, totu~i,mananea din Pornul eu-noa~rii, care iffaee ,,asemeni zeilor". Cu toate aeestea, singu-iulluerureare se intampla este ea eei doi reaIizeaza dintr-o dameasuntgoL .

Starea de goliciune era un aspect eu adevatat importantal intreguluiincident. Povesteabibliea a lui Adam ~iEvaineepecu euvintele: "Omul ~inevasta}ui erau amandoi goi ~inu Ie eratu~ine".Erau, trebuie sa intelegem, la un nivel inferior .de dez-voltare al fiintei umane eyoluate: nu numai ea erau goi, dar nurealizaunici implieatiileaeestei goIiciuni.

o examiJiaremai atenm a aeestei pove~tireleva faptul eatema aeesieia 0 reprezinm dezvoltarea la om a instil)ctelor se-.xuale. "Cuno~tintele" care ii erau interzise omului nu erau denatura ~tiintifiea, ci era eeva legat de diferentele dintre celedoua sexe; caei, imediat ee au "gustat" din Pomul eunoa~terii,"ei au ~tiut ca sunt goi" ~i ~i-au.aeoperit organele sexuale. .

Continuarea naratiunii biblice eonfirma eonotatia dintregoliciune ~i neeunoa~tere,caci Dumnezeu nu a avut nevoie de

. prea mult timp pentru a-~i da seama de ee se intamplase: .

Atunei au auzit glasul lui Dumnezeu, care. umblaprin gridina in.raeoarea zilei; ~iomul ~i nevasta lui s-auascuns de fata Domnului Dumnezeu printre pomii dingradina. . .

. Dar Domnul-Dumnezeua ehemat pe om, ~ii-a zis:"Unde e~ti?"

El a raspuns: "Ti-am auzit glasul prin gradina; ~imi-afostftieapentrueaeramgol~im-amaseuns." .

lar DomnulDumnezeu'azis: "Cine ti-a spus ea .estl gOlf l'1U ~UU1VC&.&1111411\,....::.. 1'~'''_: '::u : :;-- -~: -~~eisem sanu mananci?" _ . .

Reeunoscand adevarul~ Muneitorul Primitiv a dat vina penevasta lui, care, la randul ei, a dat vinape ~arpe. Grozav de.maniat, Dumnezeu I-a blestemat pe ~arpe ~i pe.eei doi pama~-teni. Apoi - surprinzator - Yahweh "le-a fieut eelor doi hainedin piei de animate ~l i-a imbraeat".


Evident, nu se poate presupunein mod serios di scopulacestui incident - care a condus la alungarea omului din gddi-na Edenului - este doar acela de a explica felul in care'""kuajunsoamenii sa poarte haine. Purtarea hainelor nu a' fost decat 0manifestare exterioara a doMndirii noilor ,.cuno~inte". Cheiaintregului episod'0 reprezinta dobandirea acestor ,.cuno~tinte"de catre pamanteni ~i incercaJjlezeului de a Ie impiedicaacce-~~.. . .

Cu toate ca pana acum nu a fost descoperit coresponden- .tul mesopotamian al acestei povestiri, nu exista nici 0 indoialaca aceasta - ca de altfel toate celelalte istorii din Biblie referi-

toare la creatie ~i preistoria olnului - este de 'origine sumeriana.Avem locul: Laca~ul Zeilor din Mesopotamia, avem obi~nuituljoc de cuvinte, tipiC sumerian, din numele Evei (,.femeia [flicu-ta] dinesenta vietii" ~i "femeia [flicuta] din coapsa") ~i avemcei doi copaci vitali, Copacul cuno,a~terii ~i Copacul vietii, lafel ca in Laca~ullui Anu.

Chiar ~i cuvintele lui Dumnezeu reflecta originea sume-rian~ a povestirii, cad zeitatea unica ebraicii trece din nou lafolosirea pluralului, adresandu-secolegilor sai divini care apar,darnu in Biblie,ci in textelesumeriene: .

. Apoi, DomnulDumnezeua zis: ,,lata ca omul aajuns ca unul din Noi, cunoscand binele ~iriul. Sa-I im-piedicam dar, acurn, ca nu cumva sa nu intinda mana saia ~i din Pomul vietti ~i sa minance din el, ~i sa triiasciiin veci."

De aceea I-a izgonit Dumnezeu pe Adam din Gra-UUIQ. UlU L.A,& ,.u.

~a cun:tne indica numeroase desene sumeriene,la ince-put omul ii servea pe iei gal. Era ,gol atunci cand servea man-carea ~i bautura zeilor, gol cand muncea pe dmp sau in con-structii. (Fig. 154, 155)

Ceea ce rezulta de aici este ca statutul omului pe langazei era similar celui al unui anima]domestic.'pur ~isimplu, zeiiadaptasera un animal deja existent pentru a Ie sluji nevOlle.

A Douisprezecea Planeti

Fig. 154

383

I'~Fig. 155

Fig.156

Oare aceasta lipsa de ,.cunQ~tinte"nu implica ~i faptul ca, golca un animal, nQu-murita.fiinti avea relatii sexuale !1icu ani-malele? Unele deserie mai vechi par sa sugereze tocmai,acestlucm. (Fig. 156) .. T~xtele sumeriene, cum ar fi Epopeea lui Ghilgamesh,

par sa indice ca acesta era felul in"care se mcea diferenta intreomul saIbatic ~i omul evoluat. Cahd oamenii din Uruk au vrutsa-I civilizeze pe salbaticul Enkidu - ,.barbarul acela, din intin-U'-'111\1I3INY"":'" ...: __ _r:~_4 1_ , :,...::IA un,:.! f~m~.i nentru nla-ceri" ~i au trimis-o sa se intalneasca cu Enkidu la adapatoareaunde acesta se harjonea cu prietenele sale animale !1iac.olo,.cuel sa se dezmierde".

Din text reiese ca punctul de cotituri in ,.civilizarea" luiEnkidu a fost respinge~a acestuia de animalele alaturi de care

,triise pana atunci;Era foarte irppommt,i-au spus oarnenii dinU111ktetei, ca ea sa ri oiere ,,temele~tideZmlerdan.., pana.dinci

384 ZECaAR,IASrramt

"fiarele salbatice,ce-alaturi de el au crescut in stepa, de la ~Isase indepirteze". Renuntarea lui Enkidu la sodomie era un pasimportant in procesul"civilizirii" sale.

Atunci el a imbritisat-o si sanii i-a dezvelit,, , ,Acolo, pe loc, co ea s-a impreunat. ..PCel, salbaticul, I-a dezmierdat cu farmecele ei feme-

ie~ti. ' , ,

Se pare ca trucul a reu~it. Oupa ~ase zile ~i ~apte nopp~"dupa ce el de farmecele ei s-a saturat", ~i-a amintit de anima-lele lui.' ,

Fata ~i-a indreptat-o sprefiarele salbatice;Oar la vederea lui gazelele fugeim.Fiarele salbaticedin stepa '

De trupul sau, acum, se depirtau.

, -

Declaratia este expliciti. tmpreunarea cu 0 fiintiumanaI-a schimbat profund pe Enkidu, amt de mult incat fo~tii saitova~i de ,,harjoneala""s-au indepirtat de la trupul sau". Nuau fugitpur~isimplu,eleevitaucon~etulfiziccu Enkidu.. ,

Vluit, acesta a ramas nemi~cat pentru 0 vreme, "Cacianimalele salbatice disparusera." Oar sehimbareanu era regre-tati, dupi cumexplicamaidepartetextul: ~

Acum el vazuse, intelesese pe deplin.. .Femeia ii spuse lui Enkidu:"J-u;uma ~UInIlKlUU;Si ca si zeii esti!", , - ,

Cuvinteledin acest text mesopotamiansunt aproapeiden-tice cu cele din povestea bibliea a lu Adam ~i Eva. A~a cumspusese ~arpele,mancand din Pomul cuno~terii, ei deveniseri- in ceeace prive~teaspeetul sexual - "Ia fel ea zeii" - eunos-cand ,;binele~iriul".


Oaca asta inseamna ca omul a ajuns sa recunoasci faptulca a face sex cu animalele era necivilizat si rau, de ce au maifost pedepsip Adam ~iEva fiindca au ren~tat la sodomie? Ve-chiul Testament este plin de amenintari impotriva celor carepracticau sodomia, iar faptul ca doMndirea unei virtuti atragedupa sine mania zeilor,este de neconceput.

, "Cunoa~terea"doMnditide omimpotrivavointeizeititii.- sau a uneia dintre ele -' trebuie sa fie de 0 natura mult maiprofunda. Era ceva bun penku om, dar pe care ereatorii lui nudoreimea acesta sa-I posede.

Trebuie sa citim cu atentie printre randurile ble~temuluilui Dumnezeu impotriva Evei, pentru a descoperi natura aeelui~,ceva": '

I

I

II

IFemeii i-a zis: "Voi mari foarte mult suferinta ~i

insarcinarea ta; eu durere iti vei na~te copii ~i dorinteletale se vor tinedupa barbatul tau, iar el va stipani asuprata"... '

Adam a pus nevestei sale numele Eva; caci ea a fost ..mama tuturorcelot vii. '

Acesta este, intr-adevar, momentul-cheie,transmis nouade povestea biblica: amt timp cat Adam ~iEva nu au avut accesla "cunoa~tere",ei au trait in Gradina Edemilui tara a avea ur-ma~i.Dupa ce "au ~ustat din fructul oprit", Eva a doMndit ca-pacitatea (~i chinul, in acela~i timp) de a avea copii. Nuniai

, dupa ce audobiindit "eunoa~terea",,,Adam a cunoscut-o pe Eva,nevasta lui, ~iea a ramas insarcinati ~i I-a nascutpe Cain".

n"': n 111'1'-'_11'11~...t..~.-n11n; "pro"'; TpC!'t~." pnt fprmpnn1 ~rn_- -noa~te"este'folositpentru a denota impreunarea dintre barbat ~i._femeie in seopul de a avea copii. Povestea,lui Adam ~i Eva inGridina Edenului este povestea unui pas crucial in dezvoltareaomenirii: dobiindireacapacitiiliide a procrea.

,.. Nu trebuie sa ne sUfprindafaptul ca primeIe exemplare: din Homo Sapienserau incapabile de a se repro'duce.,Indiferent

care a fost metoda folositi de nefilimi pentru a adauga materia-lul ior genetic In materiaiui biologic aihommizllot selectatl de

ei pentru acest scop, noua fiinta era un hibrid, 0 in,cruci~are in~tre doua specii~ chiar daca inrudite, totu~i. diferite. Asemeneacatarului (incruci~are mtre iapa ~i magar), aceste mamifere'milbridesunt sterile~Putemproduce oriciiticatari dorim prin insa,-11

mantare artificiala sau prin procedee mai complicate de ingin~-rie genetica, chiar ~i tara impreunarea efectiva dintre cele dou~animale, dar niciun catar nu poate procrea ~ida na~tereunui alt ii,

catar.. Nu cumva, la inceput, nefilimii pur ~i simplu i~i produ-

ceau doar numiirul de '~,catariumani" care Ie era necesar? . ,

Curiozitatea noastra este marita ~i de 0 scena gravata peo piatra descoperita in montii din sudul Elamului, Ea inlati~ea-za un zeu care sta ~i care tine in mana ni~te vase ciudate dincare curg ni~te lichide - 0 reprezentare familiara a lui EnId. .f1iAlaturi de el se afla 0 alta Mare Zeifii,ceea ce indica faptul ca~'.i~mai' degraba e~.il ajuta la muneasa,deciit faptul ca es.teso~a ~,j<~ilui; ea nu poate fialta deciitNinti, Zeita Mama sau Zeita N~te- t",cr!rilor. Cei doi sunt inconjurati de alte zeite mai miciin rang ~ '.

probabil zeitele n~teriidin pove~tile Creatiei. In fata aeestorcreatori ai omului se afla mai multe ~iruri de fiinte umane, a ca-ror principala ~i foarte stranie caracteristica este faptol ca totiarata la fel, de parca ar fi fost lacuti dupii acel~i tipar. (Fig. 157)

"~ M~"'~

_~~C~.. .,'-= . '.. ~..~,~~ .':'a;~ ~i - '"

. :i - .". ' "". '3.,'~..Ji8I J . r.~ -. "1 ~.'. Ii .. -

~.~

. Ie' .,. .f f;). . p-. 'I' I jI ... r

-I' ~. 'i :\' .lk~{~ F"_~ ,

.~ . 1L:iij r~' ~u . :u- ~.~ -Fig. 157 .


. Atentia noastra se indreapta din nou asupra primelor run-te create de Enki ~i de Zeita Mama, care erau lara organe sexu-ale sau incomplete din ponet de vedere sexual. Nu cumvlt acest .

text vorbe~te despre 0 prima fazii a existentei omului hibrid - 0 .

-,

,.' -.


fiinta dupa chipul ~i asemanarea zeilor"dar din punet de vedere.sexual,incomplete, adica lipsindu-Ie"cuno~tintele"?

Dopa ce Enki a' reu~it sa produca un ,,model perfe,:t" -pe Adapa/Adam .,...,a inceput procesul de "productie. in masa",ne indica textele sumeriene: implantarea unor ovare tratate ge-netic in "pantecele" zeitelor n~terii, ~tiindu-sedinainte ca ~ap-

" te dintre ele vor n~te femei, iar celelalte ~apte,biirbati. Acestlucru, nu numai ca descrie procesul prin care a fost tacut omul,ci demonstreaza -cucertitudine ca primele exempiare de HomoSapiensnu puteauprocrea. . '.

. Incapacitatea hibrizilor de a procrea ~ s-a descoperit abiarecent -:-se datoreaza unor deficiente ale celulelor reproduca-toare. In timp ce toate celulele contin doar un singur set de cro-mozomi, omul ~i alte mamifere sunt capabitisa se reproducadeoarece celulele lor sexuale.contin fiecare caie doua seturi.Dar aceasta unica tri'isaturalipse~tehibrizilor. Se fae acum efor-turi prin ingineria geneticii pentru rezolvarea acestei deficientea hibrizilor, in dorinta de a-I face normali, din .punet de vedere .

. sexual.Nu cumva acest lucru a fost realizat, pentru oameni, de

zeul al ciirui titlu era ,,~arpele"?Cu siguranfiica ~arpele din Biblie nu avea nimic in co-

mun cu fiinta pe care 0 numim noi astfel - caci el a putut vorhicu.Eva, el cuno~ea adeviirnldespre Copacul cun9~terii ~iaveacu siguranfii un statut foarte inalt, din moment ce ~i-a permissa-l faca mincinos pe zeul care a creat oamenii. Sa ne reamin-

. tim ca in toate traditiile antice zeitatea principala se lupta cu ~zeu~arpe ~ traditii care i~iau radacina, cu sigt,U'anti,in Sumer.

. PnVP<;1tp~ hihlirii nfPNI mnltp ~ltp int1idi t1p.<;1-nrenri(Jinp.~

sa sumeriana, inclusivprezenta unor alte zeitati: "Omul a deve-nit unul ca Noi." Nil este exclusa pOsibilitatea ca disputa dinBiblie dintie Dumnezeu ~i ~arpe sa fie nimic altceva deciit dis-puta dintre zeii sumerieniEnlil ~iEnki. .

Disputa dintre cei doi, a~a cum am descoperit, s-a tras. din numirea lui Enlil ea ,,rege" al Pamiintului, de~i Enki fusesecel care tacuse munca cea mai dificila. tn ti.mpce Enlil statea ineo~fortabiiul Centru de Control ai Misiuniior de ia Nippur,


Enki eratrimis sa organizeze muncile din Lumea Infetioara,operatiunile miniere ale zeilor. Revolta anunnakilor a fost in-"dreptata impotrivalui Enlil ~i a fiului sau Ninurta; zeul care avorbit in numele lor a fost Enki. Tot Enki a fost cel care a p.ro-pus ~i s-a ocupat de dificil~ munca a creani Muncitorilor Prirni-tivi; Enlil a trebuit sa utilizeze forta pentru a obtine 0 parte, dinace~ti muncitori.A~a cum inregistreaza textele sum€:riene, incursul istoriei omenirii Enki apare caun protector al oamenilor,'in timp ce ftatele sau este corisiderat mult mai aspru fata de oa-meni, daca nu de-a dreptul un prigonitor. Rolurile zeului careincearca sa menpna noi~efiinte "incomplete" dinpunct de, ve-dere sexual, ~i cel al ,,~rpelui" care ii indeamna pe oameni saguste din ;,ftuctul oprit" al cuno~terii se potrivesc perfect celordoi zei. '

fnca 0 qata, nevine in ajutor cunoscutul, de-acurn, joc de'cuvinte sumerian, pastrat ~i de traditia biblica. Termenul biblicpentru ,,~arpe" este naha~, care inseamna ,,~arpe". Dar cuvantulse trage din radacina NH~, careinseamna "a descifra,a afla";deci, naha~ poate insemna ~i "cel care descifteaza, cel care aflalucrurile", un atribut care i se potrive~te perfect lui Enki, savan-'tul zeilor, Zeul Cuno~tintelor Nefilimilor.

Facand 0 paralela cu povestea mesopotamiana a luiAdapa (care a dobandit "cunoa~terea", dar nu a reu~it sa obpnaviata eterna) ~i'soarta lui Adam, S. Langdon, in cartea sa Semj-'lie Mithology (Mitoiogie semitica) reproduce un desen desco-perit in Mesopotamia careinfiiti~eaza, cu siguranta, secventabiblica: un ~arpe inla~urat in jurul unui copac, inaicand fructelesale. Simbolurile celeste sunt semnificative: foarte sus se aflaPlaneta Crucii, care il simbolizeaza pe Anu iar langa ~i111>eseafla semiluna, care era simbolullui Enki. (Fig. 158)

O:1r c.P.! m!li ~p.mnific.!ltiv nP.ntn! tP'Or1!1 nO!l,;,tr<i '",,;,t,,, f!lntt1!

ca textele mesopotamiene il indica cu claritate pe Enki, ca fiindzeul care a oferit "cuno~terea" lui Adapa:

Cu multii intelegere a lacut pentru el. ..fntelepciimea [i-a daruit-o]Lui i-a dat cuno~tintele;Oar viata eterna nu i-a dat-o.


~'

Fig. 158

r- ~.

~. !1

~[~

~!" 0;. 1.. , ...""!f__.I', ,. .....' .' ~~1iiIt:''!I- ; 11::- , "

I~~) ..0..

.

..

' :;!l

r.~ ~"! ..,-: ' \;';t"..;I .:.. ~\.. . , -. -' .' . .

I 1:\1_

('J '. .: . ..

I" '\ J '..~ !~. . ' ~..-'".KL

"'\ ~. ~Iof.

~. .1

1.\ '" . ,...J.". '-' ~ ..8r,i:. ,..:I.JJ "I:L

~. 'f'~"

,

~'

~~

'" . ..'riJi!\'

~

'

,

\'~':

~iP" :1

I.y~ .~~ I ~ ~.&~ ' ~ "/I Jj ,r-:,' . . ~ -:l" ..~..s..) ... ". .I';" ." ~.~

~.

i1y J " ~...\- " )~

N- .. ': ~ ,'.!); :!

~ -\ r'. '-VI V:\,". '," . .1- i ~. I .': .'l. If r,\,;\, '~~lf~t~.. ~~.. .~ .,. . ~~. .."..,. ;,(.", ,- -'~ .--

Fig. 159

o poveste in imagini descoperita la Mari poate fi foartebine 0 ilustrare a versiuniimesopotamiene a Genezei. Gravurilearata un Mare Zeu care stii pc un pamantridicat deasupra ape-lor - 0 reprezentare clara a zeUlUIbnKl. ue.pe necare pane a"tronului" sau ies ~erpide apa. \ -

Alaturi de aceastii figura centrala se,afla doi zei-copaci.Cel din dreapta, ale caroi ramuri sunt in forma de penis, pne inmana un castr()n,care se presupune ca ar contine FructuI Viepi.Cel din stanga,ale caroiramuri'suntin formade vagin,ofera cren-gile sale incarcate de ftucte, reprezentlind "Copacul Cunoa~te-rii'. - ~rul procreariloierit de zei.


Alaturi, se afla un al~zeu; noi sugeriim ca el este Enlil.Supiirarealui pe Enki este evidentii.(Fig. 159)

Nu yom sti nicioda1iice Imume a cauzat conflictul din" .

Gridina Edenului, dar, oricare ar fi fost motive Ie sale, Enki itreu~it sa perfecponeze Muncitorul Primitiv ~i Sa creeze un HomoSapiens, capabil sa se reptoduca.

. Dupa ce omul dobande~te"cunoa~terea"originalul ebra-ic inceteaza sa se mai refere la el ca "Adam", acest nume fiinddat unei persoane anume, un om numit Adam, primul patriarhbiblic. .Dar acest punct din istoria omenirii marcheaza ~i sepa-rarea zeilorde oameni. .

Separareadrumurilor,dupa care omul nu mai era doar tinservitor idiot al zeilor, ci 0 persoana care i~i ca~tiga singuraexistenta "cu sudoarea fruntii sale" cum spooe Biblia, atribuindinsa aceastape seama pedepsei divine: pentru a nu dobandi ~iviata eterna el va fi alungat din Gradina Edenului. Conformacestei surse, primele a~eziiriindependenteale oamenilor nu aufost intemeiate in sudul Mesopotamiei,unde'se aflau ora~ele~igriidinilenefilimilor,ci in est, in Muntii Zagros: ,,~i I-a alungatpe Adam din Gradina Edenului sa munceasca pamantul din

. care fusese mcut." 'tnca 0 dati, in10rmatiilebiblice sunt confirmate de des-

t;operirile ~tiin!ifj('p.'dvi1i~~tia 0!!!o:"neasd2 mceput !!l !im.lt'.!ri-Ie muntoase care inconjoari campia mesopotamiana. Ce pacatca relatarea biblica este atat de sumara, caci ea ofera informatiinepretuite despre ceea ce a fost prima c.ivilizatie omene~ca. .'

Alungat din Laca~ulZeilor, sortit unei vieti sctirte, darcapabil sa se reproduca, omul a inceput sa faca exact acest lu-___ n~ 1 A.-.J " .J_ __ ~ n~1..1~_ _ _ ___

. n ..;. - ~- L .~ -~-'':':'~ 77- ~;, -.. --: I:

sotia lui, Eva", ~i ea a nascut un fiu, Cain, care era plugar. Apoi,Eva I-a nascut pe Abel, care a fost pastor. Sugerand ca posibilacauza homosexualitatea, Biblia relateaza ca "atunci Cain s-:ari-dicat impotriva fratelui sau ~i I-a omorat".

Temandu-se pentru viata lui, Cain a primit din partea zei-lor un "semn" protector, ~i i sMaporuncit sa se mute mai spre ri-sarit.La inceput, a dus 0 viatii nomada, apoi sMastabilit in "TaraNod" ("fuga") la risarit de Eden. ACOIO,ei a avut un iiu, pe

A Douiisprez~ea Planetii . 391

care I-a numit Euoh (,;inceput") ,,~ia iniem<;:iat0 <,:et:itepe carea nurrut-o dupa numele fiului Jui Enoh".Acesta, in' schirqb, aavut copii, nepoti ~i stranepoti. in generatia a ~asea,dupa Cain,sManascut Lameh. Fiii acestuia sunt creditati de Biblie ca iute-meietori de ."popoare": Iabal ;,a fost tatal celot care locuiesc incorturi ~i pazesc vitele"; Iubal "a fost tatal tuturor celor carecanta cu alauta sau cavalul"; Tubalcain"a fost muritorul tuturorunelteIor de arama ~ifier."

Dar ~iLameh, la fel ca stramo~llui, Cain, a fost ameste-.cat intr-unomor .- de data aceasta.,.iltat al unui om,cat ~i alunui copil. Se poate presupune ca ace~tia nu erau doar ni~testraini oarecare, caci Cartea Genezei insista asupra acestui inci- .dent si il considera un punct de cotitura in lista urmasilor luiAda~. Biblia spune ca Lameh ~i-aadunat celedoua soiii~i eeitrei fii ~i ~i-a miirturisitcrima, declarand: "Cain va fi razbunatde ~apteori, iar Lameh de ~aptezecide ori cate ~apte." Aceas1iiciudatii declarape, putin inteleasade cercetatori ~i teologi, poa-te sa aiba de a face cu succesiunea; credem ca prin aceasta, La-meh spune, de fapt, ca speranta lor ca blestemul cazut asupraneamului lui Cain s~ seincheie la a ~apteageneratie (cea a co-piilor lor) a fost naruita. Un nou blestem, mult mai mare, cazu-se peste casa lui Lameh.

Confirmand presupunerea noastra, versetele urmatoarestabilesc 0 noua linie succesorala, instauratiiimediat dupa acest"blestem": . .

Adam a cunoscut-o din nou penevasta lui;Ea a nascut un fiu, ~i i-a pus numele Set ("inlo-

cune ); "caCI , a ZIS c:a, ,,uUIIlllC:ZC:U HU-i1 WU U C1Ui1~i1-

manta in locullui Abel, pe care I-a uci.s Cain".

Vechiul Testament i~i pierde, din acest moment, orice in-teres in spita lui Cain ~i Lameh. in continuare, povestirea des-

. pre evenimen~le din istoria omenirii este ancorata ip spita luiAdam, fiului sauSet ~iprimului nascut allui- Set, Enos, al caruinume a <tatIn ebralca conotat1agenerala de "timta omeneasca".


,,Atunci, ne spuneBiblia, au inceput oamenii sa cherne Numele" Domnului:' ".

. Aceasta stranie afirmatiaa nedumerit~ cercetatori~ipe'teologi deopotriva ani intregi. Este unnata de un capitol care in-~ira urm~ii lui "Adam, prin fiullui," Set, ~i Enos vreroe de zecegenerapi, siar~indu-se cu Noe, eroul potopului.

Textele sumeriene, care descriu evenimenteledin vremea ..

cand doar zeii locuiau in Sumer, povestesc ~i vietile oamenilor 'in epoca urmatoare, dar piina la potop. Povestea sumeriana (defapt, originalul) despre potop are ~i ea un "Noe" al sau, "un omdin ~uruppak", al ~aptelea ora~ intemeiat de nefilimi de la veni-rea lor pe Pamant. .

. La un moment OOt,fiintelorumane - alungate din Eden-Ie-a fost ingaduita intoarcerea in Mesopotamia, pentru a'iocuialaturi de zei, pentru a-i sluji ~i a-i venera. A~a cum interpremmnoi pasajul biblic, acest lucru s-a petrecut in vremea lui Enos.Atunci Ie-au permis zeii oamenilor sa se intoarca ~i sa-i. slu-jeasca ~i sa "cherne numele ztiilor".

Nerabdatoar~ sa ajunga la urmatorul eveniment impor-tant din istoria omenirii, potopul, Biblia nu ofera prea multeinformatii despre patriarhii care i-au urmat lui Enos, in afari denumele lor. Oar seIrihificatia numelui fiecarui patriarh poate'sugei-aevenimentele care au avutloc in timpul vietii lor.

Fiul lui Enos, prin care se continua linia inceputa cuAdam, a fost Cainan ("micul Cain"); unii cercetatori consideraca acest nume inseamna "fierar". Fiullui Cainan a fost Maha-lalel ("cel care se roaga Domnului"): EI a fost urmat de. lared("cel care s-a scoborat"); fiul siiu a fost Enoh "eel dedicat Dom-n..l,,;"\ ",U'P 1<1"6",,t<l ifp 11\.4\ifp "ni "fo<:t hl"t tip Ollmnr.7r.1I

Oar cu trei sute de ani mai devreme, el oascuse un fiu,"numitMetusela; numero~i. cercetatori, pornind de la cele spuse deLettia D. Jeffteys in cartea sa Ancient Hebrew Names: Theirsignificance and Historical Value (Vechile nume ebraice: sem-nificatia ~i valciarea lor istorica) traduc Metusela prin "omul dinracheta".

FiuUui Metusela s-a numit Lameh, insemnand, "cel carea fost umil". ~i Lameh I-a miscut pe Noe {,,mangalere"), spu-


nand: "Acesta ne'va miingaia pentru osteneala ~i truda miiinilornoastre, care vin din acest pamant pe care I-a blestemat Dumne-zeu." "

Se pare ca omeriirea trecea printr-o perioada de marl su-"ferinte in vremea in care s-a nascut Noe. Truda grea ~i muncane~~)fitenitanu duceau nicaieri, caci pamantul, care trebuia sa-ihraneasca, fusese blestemat de zei. Scena era pregatita pentru

. potop - care urma sa ~teargade pe suprafatapamantuluinu. numai rasa umana, ci ~i toate creaturile vii de pe acesta.

. Domnul a vazut ca rautatea omului era mare pePamant~i ca toate intocmirile giindurilor din inima luierau indreptate in fiecare zi numai spre rau.

I-a parut rau lui Dumnezeu ca amcut om pe. Pa-mant, ~i S-a mahnit in inima Lui.

~i Domnul a zis: ,,Am sa ~terg de pe fata Pamantu-lui pe omul pe care I-am mcut."

. Acestea sunt acuzatii grave, prezentate ca"justificarepen-tru drastica masura de a "termina toata carnea", dar ~n cauzalipsei de alte specifican, cercetatorii ~i teologii deopotriva nuau descoperit raspunsuri satismcatoare referitoare la "pacatele"

'omenirii, care ar fi putut sa-I supere atilt de tarepe Dumnezeu.Folosirearepetataa cuvantului"carne"in versurileacu-.-

zatoare sugereaza, desigur,ca "pacatele" trebuie sa fie legate deaceasta. Dumnezeu deplange reaua "into~mire a gandurilor dininima" omului. Se pare ca omul, dupa ce a descoperit sexualita-tea, a devenit maniac sexual. .

O"r P<:tr.tip<:t1l1lir. ureu lie accentat ca 7.eufs-a decis sa

~teargaomenirea de'pe fata pamantului doar pentru ca oorbatiise iubeau prea des cu femeile lor. Textele mesopotamiene vor-besc deseori, pe ~leau, despre sex ~i dragoste printre zei. Suntnumeroase poemele ce descriu dragostea dintre zei ~i zeite;adultere, violuri par a fi ceva normal printre zei. Zeci de texte

.descriu impreunarile dintre zei ~i sotiile ~i concubinele lor, cusurorile ~i fiicele lor ~i chiar cu nepoate (a face dragoste cuaceasta din urma se pare ca era distrac!la favontaa lui Boki).

..


'Astfel de zei ~u greu s-ar fi suparat ca oamenii fae ceea ce fa-'ceau ~iei. .

Noi credemca adevaratulmotival zeilor a fostnu moralapamaotenilor. Dezgustul a fost cauzat de decaderea morala azeilor in~i~i.Pus astfel in lumina, straniul inceput al Capitolului

, 6al Genezeidevineclar: ',.. .

Cand au inceput sa se inmulteasca oamenii pepa-mant ~ili s-aunascut fete .

fiii lui Dumnezeu au vamt ca fetele oamenilor erau

ftumoase; ~i din toate ~i-au luat de neveste pe cele care ~ile.,.auales. .

Dupa cum indica aceste versete biblice, Dumnezeu a stri-gat: ,.Ajunge!" abia cand fiii zeilor au inceput sa se impreunezecu pamiintencele.

Atunci Dumnezeu a zis: "Duhul Meu nu va mairiimane pucurea in om, caci ~iomul nu este decat camepacatoasa." .

Aceasti declaratie a ramas 0 enigma timp de milenii. Ci-tita in lumina descoperirilor noastre'referitoare la manipularea.genetica ce a fost pusa in joc la facerea omului, aceste versete ,~poartii un mesaj pentru oamenii no~tri de ~tiintii..,,Duhul" zeilor- innobilarea adusa de ei genelor umane - incepuse sa.se dete-rioreze. Omenirea se ,,raticise" din aceasti cauza intorcaodu-seinapoi la fiinta alcatuiti doar din "carne"- reapropiindu-se de-"''&0''&&'&'&''~u..1"" AlI11114J\.I.

. Astfelse poateintelegedistinctiace era facutiintreNoecare .era "un om neprihiinit ~i tara pati" ~i ,,Pamiintul care erastricat". Casatorindu-se cu biirbati ~i femei pamiinteni, de 0 pu-ritate genetica din 'ce in ce mai niica, zeii in~i~i se aflau in peri-col ca specie. Aratfu1d ca Noe singur continua sa fie, genetic,pur, povestirea biblica justifica astfel contradicpa biblica: toc-mai hot1irandu-se sa ~tearg~ toate vietuitoarele de pe lata pa-


maotului, el a decis sa-l salveze pe Noe ~ipe urm~ii lui ~i"toa-te dobitoacele curate...~i din piisarile cemlui", "ca sa Ie tii viisamiinta pe toati fata piimaotului".

. Planul imaginat de Dumnezeu pentru salvarea intentiilorsale initiale a fostacela de a-:-lavertiza pe Noe asupra catastrofeicare urma 'sa vina ~i ghidarea acestuia pentru construirea uneiarce incapatoare,in care sa intre toate creaturile.~ioamenii careurmau 'Safie salvati. Avertismentul a fost.dat lui Noe cu circa~aptezile inainte. Cumva, acesta a reu~it sa se descurce cu ~on-struirea vasului, striingereaanimalelor ~i piisarilor,apoi s-a im-barcat impreuniicu familia sa intimpul indicat de Dumnezeu."Dupa cele ~apte zile, au venit apele potopuhii pe pamant."Apoi a urmat potopul:

tn ziua aceea s-au cupt loate izvoarele Adanculuicel mare ~is-au rupt stivilarele cerului.

. Ploaia a cazut pe piimaot patruzeci de zile ~i patru-zeci de nopti... Apele au crescut ~i au ridicat corabia, ~iea s.-ainiiltatdeasuprapiimantului.

Apele au ajuns foarte mari ~i au crescut pe pa-miint,~icorabiaplutea pe deasupra apelor.

Apele au ajuns din.ce in ce mai mari ~i toti muntii~alti care sunt sub cerul intreg au fost acoperip. .

Cu cincisprezece coti s-au inaltat apele pestemuntii careau fost acoperiti. .

~i a pierit toati carnea...Toate mpturile care erau pe fata pamaotului, de la

om paoa la vite, paoa la tiiratoare~ipaoa la'piisarile ceru-lui: au fost nimicite tie nP.mm6nt 1\Lo..:i Ao~A. M__

~ice era la el in corabie.

Vremede 150de zile au cazut ploile pe piimiint,paoacaodDumnezeu: .

396 ZECHARIASrrdilN

A fiicu(sa sufle un vant pe' pamant ~i apele s-aupotolit ,:

, Izvoarele Adancului ~i smvilarele cerurilorau fostinchise, ~i ploaia din cer a fost oprim.

Apele au scazut de pe fatapamantului, scurgandu-se ~i imputinandu~se ~i, dupa 0 sum cincizeci de zile,apele s-au mic~orat. '

- tn luna a ~aptea,in ziua _a~aptesprezeceaa lunii,corabia Seaoprit pe munteleArarat. '

Conform versiunii biblice asupra evenimentelor;tfagedili'\Iomenirii a inceput in "at ~asesutelea an al vietii luiNoe, in adoua luna, in ziua a ~aptesprezeceaa lunii". Arca sea opritpe~Muntele Ararat ,,in luna a ~aptea,in ziua a~aptesprezecea a lu-nii". Talazurileapelor~i ,,sciiderea~iimputinarealor" ~ sufi-,

cient pentru ca area sa poati acostape varful muntelui Ararat -a durat deci cinci luni. Apoi,,,apele au ,mers scazand paoa inluna a zecea. tn Irina:a zecea, in ziua intai a lunii s-au vazut var-furileIpuntilor",cu treilunimaitarziu. ,

Noe a a~teptat inca patruzeci de zile, apoi atrimis un, corb~iunporumbel"sa vadi daca,scazuseradepe fatapamao-

'tului". tn zlua a treia~'porumbelul Seaintors purtind in cioc 0ramuri de mislin, indicand cii apele scazuserasuficient pentruca sa se vada vatfurile copacilor. Dupa inca 0 vreme, Noe atrimis din nou porumbelul,dar acesta nu s-a mai intors. Potopulse terminase.

. ,

Noea ridicat invelitoarea corabiei:' s-a uitat ~i iam1"'; .rat'2 Mft'\,sntnln;:"p 11C'~~CtP

,In luna a doua, in a douazeci ~i ~aptea zi a lunii, paman-tol era uscat de tot" Era amil ~ase sute unu al vietii ,Iui Noe.Tragedia durase un an ~i zece zile.

Apoi, Noe ~i animalele din area au ie~it afari. EI Ii Jacutun altar ~i a adus jertfe zeului.

It. Douiisprezecea Planetii ' 397

" Dol11Qula simpt miros placut; ~i Domnul a zis ininima lui: "Nu voi mai blestema pamantul din pric;.na oa-menilor, pentru caintocmirea gandurilor din .inima omu-lui sunt rele din tineretea lui; ~i nu voi mal lovi tQt ce esteviu,cumamJacut" "

Acest "happy-end" este la' fel de plin de contradictii ,caintreaga poveste a potopului. Capitolul incepe cU0 lungain~ira-'re a pacatelor omenirii, plus cele ale zeilor mai tineri. Se ia 0decizie de maXimi importanta, care pare pe deplin justificam,aceeade a "sIa~i cu toam carnea pacatoasa". Caod totol s-a ter-

, 'minat,zeul este atrasde mirosulplacut al mpturilor ~i, uitandu-~ihotararea sa initialiide a distruge totol, expediaziitotul printr-oscuzii,blamaod "intocmirile gaodurilor din minteaomului, caresunt rele din tinerete". '

, Serioaseled~bii privind veddicitatea acestei Pove~ti dis-par insa imediat ce realiziim ca ea nu este decat 0 versiune u~or

, modificam a uneia sumeriene, mult anterioare. Ca ~i in celelalte '

cazuri pe care Ie-am aratat mai inainte, Biblia monoteisti com-prin).aintr-un singur zeu rolurile jucate de mai mulpzei, nu tot-deauna ~flatUn acord~

, Paoa 'caod au fost completate descoperirile arheologice,referitoare la civilizatia ,mesopotamiana~i descifrarile textelorliterare sumeriene ~i acadiene, relatarea potopului in versiuneabiblica era singulari, cu exceptia unor elemente mi.ologice im-prii~tiatela diverse popoare. Descoperirea "Epopeii lui Ghilga-mesh" plaseazii povestirea biblica intr-o succesiune normala aevenimentelor,completan4-0 fericit, ~i intirind-o~ mai tarziu

- nrin ciesconerire:l IInor texte si m:li ve~hi nre~lIm si II imor

fragmentepretioase din originalul sumerian.Eroul povestiriloi mesopotamiene'despre potpp este Ziu-

sudr~ in sumeriana (Utnapi~tim in acadiana), care, a fost luatdupa potop in Laca~ulZeilor pentru a Wi fericit ~a la SIar~i-tol zilelor sale. Caod, in cautarea nemuririi, a aju~ in acest loc,ell-a intrebat pe Utnapi~timdespre secretul vietii ~i mortii. Ut-napi~~imi-a dezviiluit lui Ghilgamesh - ~i prill el intregii ome-niri de dupa potop - secretul supravietuirii saie, ,,0 treaM as-


cunsa, al zeilor secret" - adevarata istorie (putem spune) a po-topului.

Secretul dezvwuit de el consta in faptul ca, inainte decatastrofa diluviana, zeii au tinut un consiliu ~i au votat distru-gerea omenirii. Votul ~i hotirarea au fost tinute secrete, darEnki I-a cautat pe Utnapi~tim,impiratul ~uruppakului, pentI1ia-I informa de apropiata calamitate.Venitin secret, zeul s-a as-cuns dupa un panou de trestie, ~i de dupa acesta i-a vorbit luiUtnapi~tim. La inceput, avertismentul lui a fost criptic. Apoi,mesajul~isfaturilesaleau devenitfoarteclare: .

Om din ~urupPak, fiu allui Ubar-Tutu:LasiHi casa, ia 0 corabie!Lasa-ti averea, cati la viata talViti de bogatiile tale, salveazi-ti sufletul!In corabie cu tine strange sam!ntaLa toate ciite pe pimint vietuiesc;Corabia ce-o vei construi -

Misurile ei, p Ie voi da eu.

Paralela cu textul biblic este evidenti: potopul trebuie savina, un om este avertizat, el urmeaza sa se salveze prin con-s1ruireaunei rorabii de un tip deosebit~iel trebuiesa ia in aceas-ti corabie "siimiintatuturor vietuitoarelor Pamiintului."Totu~i,povestea babiloniana este mult mai credibila. Decizia de a dis-truge omenirea ~ieforturile de a 0 salva nu sunt acte contradic-torii.ale acelei~i zeitip, ci aparpn.unor zei diferip. Mai multchi~, decizia de a avertiza ~i de a salva omenirea este' gestul~fi~t~( al ~.u~ zeu.(E~),Jacut in secret ~i impotriva decizieiA___ t"- w.a..I~".I.

De ce a riscat Enki, sfidiindu-iastfel pe ceilalti? Era elpreocupat doar de salvarea ,,maiestuoaseisale opere de acta",sau a actionatdoar datoriti rivalititii dintreel ~iftatele lui Enlil?

Existenta unui astfel de conflict major intre cei doi ftatieste subliniati deseori in povestiriledespre potop..

Utnapi~timi-a pus lui Enki 0 intrebare evidenti: Cum arputea cl, Utnapi~tim,sa explice ceioriaiti ioculton din ~urup-


pak construirea unei coribii amt de ciudate ~i abandonarea in-tregii sale averi pentru a se imbar~a la 1?<>rdulei? Enki I-a sm-tuit:

Tu atuilci sa Ie spui lor:,,Am aflat ca Enlil imi este du~man,~i in or~ul acesta, deci, nu mai pot ramiinea,Si nici piciorul meu pe pimiintullui sa calce.in Apsu deci, de azi voi cobori,Alaturi de Ea, zeul, stipiinul ":leu."

r~Deci, explicatia giisita era aceea ca, fiind adept al lui

Enki, Utnapi~tim nu mai putea locui in Mesopotamia ~i con-struia aceasti corabie pentru a pleca in Lumea Inferioari (AJii..ca de Sud, dupa descoperirile noastre), ca sa .1ocuiascaacolo cu

.stipiinulsau,zeulEa/Enki.Versurileurmatoare.spunca aceazona suferea de seceti sau/~i de foamete; Utnapi~tim (1asfatullui Enki)' trebuia sa-i,asigure pe locuitorii or~ului ca, daca En-lil il vede plecat, "pamiintulse va umple din nou de roade boga-te"..Aceasti scuza a fost perfect credibila pen~ locuitorii ~u-ruppakului. .

. . As.tfel inselati . oamenii dln oras nu au, mai pus alteJntre-

t ,""0 t .

bari; ci chiar au'dat 0 mana de ajutor la construirea corabiei.Taind ~i oferindu-le berbeci ~i oi .in fiecare zi ~i diil1du-le "must,vin ro~u, ulei ~i vin alb", Utnapi~tim .i-a incurajat sa munceascadin greu. Chiaro~i copiii participau-la aceste munci, carandsmdalapentrucalaiatuireacorabiei. .

.J n ziua II slintell r.or~ hi~ Ponl ~nfrp!Ong T !On."' i .. f'"..t

dificila, astfel inciit au trebuit sa schimbe scandurile podelei de8US~i de jos, pina cand doua treimi din corabie a intrat in apaEufratului." Apoi Utnapi~im ~i-aurcat la bord intreaga familie~i rudele sale, luand ~i"din toate mpturile vii, cu el in corabie"atiitpe cele bliinde,cat ~i"fiarele salbatice ale ciimpiei" ~i "toa-te animalele din stepa". Este clad asemanarea cu povestirea bi-blica -, pana chiar ~i numarul zilelor in c~ a fost construiticorabia, ~apte, tliDdacela~l. Mergand chiar mai departe decat


Noe, Utnapi~tim a reu~it sa strecoare la bord ~i 0 parte din pa-menii care au ajutat la constructia corabiei.

EI insusi trebuia sa se urce la bord numai dupa un anum it, semnal, a ca~i natura,de asemenea, ii fusesedezvaluitde Enki:

la "timpul potrivit", stabilit de ~ama~,zeul insarcinat cu rache-tele.OrdinulluiEnkieraclar: ",

"Cand ~ama~ cel care porun.ce~te'cutremur la apusva face sa curga 0 ploaie de eruptii -la bordul corabiei atunci sa te sui, inchide bine u~a!"

Nu ni se explica ce legaturi era intre accastii probabilalansare a unei rachete, momentul urcarii fui Utnapi~tim la bor-dul corabiei sale ~i inchiderea etan~a a u~ii. Oar momentul sosi-

. se; racheta spapala a cauzat, intr-adeviir, "un cutremurin apus"~i a fost 0 ploaie "de eruptii". Utnapi~tim "cu mare grija a in-chis corabia" ~i "a pus toam constructia ~i tot ce era inauntru "sub conducerea lui "Puzur-Amur, Navigatorul". - .

Furtuna a inceput 0 data cu "prima luminii a zilei". A fostun tunet ingrozitor. Un nor negro a apiirut la orizont. Furtuna amaturat acoperi~urilecaselor ~iconstructiilcde pe chei, apoi au .cedat digurile. S-a tacut intuneric in plina zi, "intunerieul in-J!hitetot cc inainte a fost lumL'1a";"tot Piimantl!1a fost matumtde ploi".' . .

Uraganul din sud a tinut ~ase zile ~i ~ase nopti.Din ce in ce mai"tare uraganul biitea,Zguduind chiar ~imunti, ,

(!oru J:_A ,.._~: -'_ 1 ,..

Cand a venit ~i ziua a ~aptea,Uraganul din sud, ce-aduce potopulPeste piimanta venit, '

~i-a inceput s-acopere pamantul intreg.Marea cre~tea in meere,Furtuna se mai lini~tise,Potopul seletrigea.Am privit atunei afara.

"


Pacea revenise peste Pamant.~i toam o~enirea se intorsese ili pamant.

Vointa lui Enlil ~ia Adunirii Zeilor se indeplihise.Oar, tari ~tirealor, planullui Enki rcu~ise~i el: riticind

peste apele agitate, un vas purta in pantecele lui oameni, copii~ialte fiinte vii.

Cand s-a terminat furtuna, Utnapi~tim a deschis u~a ~i"lumina mi-a cizut pc fati". A privit in jur; "ca un acoperi~drept,erau apele in jur". Cazand in genunehi, el a stat ~i a plans, ,)a-crimile curgand pe obrajii mei". A cercetat cu privirea cautandun tirm unde sa acosteze; nu a vizut nici unw. Apoi:

tntr-o zona eu munp au ajuns,Pe muntele salvarii eorabia s-a oprit;Muntele Ni~ir ("salvare") cu grija tinea corabia,Sa se mai mi~te deloc nu-i mai da voie.

~ase zile a stat Utnapi~tim pe corabia nemi~cam prinsaintre varfurile Muntilbr Salvarii - varfurile 'biblicului Ararat:Apoi, ca ~iNoe, a triinis un porumbel ca sa caute un loc uscat,dar acesta s-a intors. Apoi. a fost trimis un corb - acesta zbu-rand ~igasind useatul.Utnapi~tima eliberat atunci toate anima-lele ~ipasarile care Ie luase eu el ~ia ie~itel insu~idin corabie.A construit un altar ~i "a adus sacrificii zeilor" - la fel cum atacut ~iNoe.

Darin acest moment i~i fac aparipa diferentele intre po-vestirea monoteistiibiblica~icea sumerianapoliteista. Cand Noea Ult:nL"amen aetor' pe altar, "Uomnul a mirosit un miros pla-cut"; dar cand Utnapi~tima oferit sacrificiile sale, "zeii au sim-tit mirosul; zeii au simtit mirosul placut.~i ei s-au strans camu~telein jurul lui".

tn versiuneabiblici, Dumnezeu a spus ca nu va mai dis-truge niciodatii omenirea. tn cea mesopotamiana, Zeita-Mama a ,

fost cea care a zis: "Nu voi uita niciodam, ".Aceste zile m-au fli-cut mal i'nJeleapta ~inu ie VOlUlta mClodati:" ,


I'

!iI

II

Oar, nu aceasta era problemaimediata. Caci, atunci canda sosit ~i Enlil in locul acela, nu iiera gandul la mancare. Era.negro de suparare ca unii pamanteni supravietuisera. "A scapatvreun sufIetviu? Niciunul n-ar fi trebuit sa scape!"

Ninurta, fiul ~i mo~tenitorullui.Enlil a aratat cu un degetacuzator spre Enki. "Cine altul decat Ea poate face un plan caacesta? Ea sirigure cel care cunoa~tetotul." Departe de a negaacuzatia, Enki s-a lansat in, poate, cea mai importanta pledoariea aparnrii din istoria umanitatii. Apeland la intelepciunea luiEnlil, sugerand ca' acesta ar trebui sa fie mai rational, Enkiamesteca negarea faptelor cu confesiunea."Nu am fost eu acela.care sa dezvaluie'al reilor',secret" ci doar I-am filcutpe un om,"peste masura de intelept", sa priceapa, cu mintea lui care estesecretul zeilor. ~i daca acest pamanteana fost amt de inteligent,Enlil ar trebui sa nu ignore calitatile acestuia. "AcOrn darn,soarta lui tu trebuie s-o decizi!"

Acesta a fost, ne spune Epopeea lui Ghilgarnesh,secretulzeilor spus de ,Utnapi~timlui Ghilgamesh.Apoi, urrneaza rela~tarea ultimului eveniment, care incheie povestea potopului. Fi~ind convinsde argumentele lui Enki:

\'

I'

Dupa ce toate aces~ea se petrecura,Enlil a urcat pe corabie.Tinandu-mi de mana, ei m-a iuat ta bord.~i pe nevasta mea, el a urcat-o pe corabie,Si in genunchi a pus-o sa ~ada langa mine.Intre noi el atUnci s-a ~ezat ~i cu mila,Fruntile noastre le-a atins ' ,

~i oe-a binecuvantat:..Pana acurn UtnaDistim a fost doar om:lJe-aIcllnamte el ~i nevasta lui,

, Aserneneazeilor, ~iel va fi. , '

Utnapi~tiD:1va locui in Indepartatul Loe,.La Gum Apelor!"

~i Utnapi~tim ~i-a incheiat povestea. Oupa ce a fost pus, sa locuiasca in IndepartatulLoc, Anu ~iEnlil

A D~uisprezecea Planeti

I-au dat viata lunga, cat cea a unui zeu, ,

L-au inaltat la viata ve~,nica,asernenea zeilor.

403

, Oar ce s-a intarnplatcu omenireade rand? Povesteabi-blica se incheie cu aseqiunea ca Dumnezeu a permis oarnenilorsa "creasca ~i sa se inmulteasca".Versiunile rnesopotamiene seincheie ~ielecu versuri care vorbescdespre proereape. Acesteavorbesc despre impirtirea oamenilor pe "categorii":

...Sa fie 0 a treia categorie )'rintre rnuritori:Sa fie printre oamenii de pe pammtFernei care pow in pantecele lor rod~i femei care nu pot sa rodeasca.

Acestea erau, se pare, noi i.ndicatii pentru cornportamen-101sexual: ,I

I

I

I

Poruncile pentru rasa umana:Biirbatul... cu fecioara.:.Tanarafecioara. ..~i tWIarulcu fecioara...Cand patul este intins,BiirbatuIcu femeia lui sa se uneasca.

'Enlil fusese invins. Ornenirea fusese salvati ~i i se.permi-sese sa se inmulteasca. Zeii ofereau Pammtul oamenilor.'

-.-.---

'"

Capitolul14

Cand zeii'pleaca de pe Pam ant

Ce a'fost potopul, ale ciirui ape,au acoperit intreg Paman-tul?

Unii explica potopul prin inundarea anuala a clmpiilof', dintre Tigrt! ~i Euftat. Una din aceste inUndatii,se pare, a (ost'fQarteserioasa. Campii ~io~e, oameni ~i animale au fost ma-turate de apele revarsate ~i oamenii primitivi, vazind in acesteveniment tragic 0 pedeapsa din partea zeilor, au inceput sa ras-pandeasca legendapotopului. '

In cartea sa, Excavations at Ur (Sapaturile arheologicede la Ur), Sir Leonard Woolley poveste~te cum, ,in 1929, pecand lucriirilede la Ci~tirnl Regal din Ur se apropiau de final,

',muncitoriicare sapau intr-UBloe unde fusesecl descoperite ni~-te cioburi de vase antice ~i fragmente de caramizi. Adc1ncindgroapa cu inca trei pi~ioare, ei au datpeste noroi intiirit - sem-..nulcare m~cheazii de obicei punctul in care a ipceput civiliza-tia din locul respectiv..Dar trei milenii de civilizape urbana nulasasera decat straturi in ~dancime de doar trei picioare? SirLeonard le-a cernt muncitorilor sai sa sape mai departe. Au maisapat inc~trei picioare; apoi inca dnci. Dar nimic, doar pamant"YU&11 .HII>4uupea ~c 4U lSiiP'UWI:SPW:t::t:Ct:plcloare pnn namo-

, lul intiirit, ei au descoperit un strat ce continea bucati de vaseceran,ice de culoare verde ~i unelte de cremene. 0 civilizatiemult mai veche fusese ingropatii sub'unsprezece picioare denamol! ,

Sir Leonard a cobonit in groapii pentru a examina desco-peririle. I-a intrebat pe asistenpi siii ce opinie au, dar nimeni nua putut oferi 0 exphcatIe plauzlbIla. Apoi, sotia lui Sir Leonard

406 ZECHARIA SrrCHIN ;

a facut, intamplitor, 0 remarci, ,.Pii, desigur~ sunt urmele poto- ,,:

pului!" . . . ',iJ

'AIte expedipi arheologice in Mesopotamia totu~ipun laindoiali aceasti inmipe minunati. Straturile de nimol cenucontin nici 0 urmi de habitare umani indici, intr-adevir poto-pul: dar, in timp ce straturile din.Ur ~i al-Ubaid indici datapotopului ca fiind in jurul anului 3500-4000 i.Ch., straturi sirni-lare -descoperite ulterior Iii Cush indici aceasti dati ca fiind2800 tCh. Aceea~i dati a fost estimati ~i pentru straturil~denimol descoperite la Erec ~i~uruppak,ora~uleroului sumerian..al potopului. La Ninive, arheologii au descoperit, la'adancimeade nu mai pupn de ~aizecide picioare, treisprezece straturi suc-

, cesivedenimol ~inisipdeIiu, datanddinmileniulpatrutCh.Cei mai multi savanpconsideri acum ci ceea ce a desco-

perit Woolleynu erau decat inuildatii locale - evenimentefrec-vente in Mesopotamia, unde desele ploi torentiale, revirsirilecelor doui fluvii, p~cum ~i desele lor schimbiri de albie cau-zau astfel de evenimentetragice pentru locuitorii tinutului.Toa-teaceste straturi diferite, au concluzionat savantii, nu erau innici un caz calamitatea ucigitoare, evenimentul preistoric mo-numental care se presupuneci ar fi fost potopul.

VechiulTestamenteste o,caj>odoperide concizie literacl~iprecizie. Cuvintele sunt intotdeaunaashel alese pentru a ex-prima 0 idee foarte precisi, versetele sunt la obiect, ordinealoreste clara, lungimea lor nu este niciodati mai mare decat este'necesar. Meriti semnalat faptulci intreaga perioadi de la Face-rea lwiUipaoi la alungarea lui Adatn din Eden este relatati iIroptzeci de versete. fntreaga istorie a lui Adam ~i a urma~ilor";;: _no: ~ ::: _..:_ ~ :_ _::_~ 1 T L : : "'_.. 1... C1......

, , ... I ~

~i Enos pani la Noe este relatati in cincizeci ~i opt de versete,dar povestea potopului a meritat nu mai putin de optzeci ~i ~ap-te de versete. Dupi orice standard, este clar ci avem de a facecu un eveniment major, nu un eveniment local; ci 0 catastrolace a afectat intregul Pi mint, intreaga omenire. Textele mesopo-tamiene' mentioneazii in mod clar ci au fost afectate "toate celepatrucolturialelumii". .

A Douisprezecea Planeti 407.

A~adar, a fost un eveniment crucial. irt'istorla.'lumii:' Sevorbe~tedespre evenimentele,cetitile ~ioamenii de dinainte depotop '~icele de dupii potop. Se vorbe~te,despre toate fapk11ezeilor ;~ide fmpiritia cobonlti dii1,ceruri 'inaintede potop, ~iistoriaevenimentelor zeie~ti~i.umaneciind fmpiri!ia Cerurilora cobOriitdin nou pe Pimaot. Acesta 'era momentul de referiJ1ti,in functiede care se facea impirtirea timpului. .' . .

Nu numai cuprinziitoareleliste de regi, ci ~i textele refe-ritoare la un anume rege ~i strimo~ii lui mentioneazi acesteveniment.Unul, de exemplu, ce vorbe~tedespreimparatul Ur-Ninurta, aminte~tepotopul ca fiind un eveniment.indepirtat intimp:" .'

fn acea zi, in acea zi de demult,'fn acea noapte, in acea noapte dedemult,fn anul acela, in anul acela de demult -:Caod it avut loc potopul.

fmpiratul Asiriei, Asurbanipal,care a fost un protector al~tiintelor~i a strins 0 biblioteci uria~i de tiblite de lut, spuneintr-o inscriptie comemOJ;ativici a gisit ~i a reu~it si' citeasci"inscriptii pe piatri, de dinainte de potop". Un text acadian carevorbe~tedespre nume ~ioriginile lor explici fapful ciin~iri nu-mele regilor de dinainte de potop. Un iIi1piratera liudat ca fl-ind "din simaota pistrati de din~intede potol'''. Unele texte ~ti-intifice declari ci sursele lor sunt "vechile inscrisuri,ale inte-.leptilorde dinainte de potop". '

Nu, potopul nu a fost un eveniment local sau oinundatie~e~odic~,.a fost, c?nf?rm t~turor relatirilor, un.eveniment zgu-__a._a., _w V &.1 6" "\..1.1.1"",1."1." }lJ."""",,",U,",l11., V ""ata3"I.~la \,.u .'-'(tlt;;

nici oamenii, nici zeii nu s-au mar.intalnit, nici inainte, nicidupi.

*

..

I


Textele biblice ~i cele mesopotamiene pe care Ie-am dis-cutat paoa acum contin cateva intrebari la care trebuie g~sit unriispuns. Care era tragedia suferitii de omenire invremea luiNoe, dupa care a primit acesta numele (care inseamna, a~a cumam aratat, -"mangaiere") in speranta ca na~terea lui va semnalas~itul acestei tragedii? Care era "secretul" pe care zeii jurase-rii sa-I pastreze, ~i de dezvaluirea caruia a fost acuzat Enki? Dece lansareaunei rachete spatiale -din Sippar urma sa fie sem-nalul pen~ ca Utnapi~tim sa intre in corabie ~i s-o inchidii bine?Unde erau zeii cand apele acopereau ~i cei mai inalti munti? ~ide ce s-au repezit ei la carnea arSii oferitii lor de Noe/Utnapi~-ti. ? .m.

Pe miisurii ce incercam sa descoperim riispunsurile aces,-tor intrebari, yom descoperi ca potopul nu a fost 0 pedeapsapremeditatii din partea zeilor. Yom descoperi ca -potopul, de~iera un eveniment care fusese.prevazut, el era ~i unul inevitab~l,in care zeii au avut mai degraba 1,10rol. pas iv, decat !lnul activoYom arata ca. secretul pe care zeii au jurat sa-l pastreze era o.conspiratie impotriva omenirii - ~i anume, neanuntarea oame-nilor despre cataclismul care urma sa loveasca PamAntul,astfelca, in timp ce nefilimii sa scape nevatiimati, omenirea sa piarii.

Multe qin informatiile despre potop ~i evenimentele careI-au precedat provin din textul intitulat "Cand zeii ca ~i oame-nii". In acesta, eroul potopului se nume~te Atra-Hasis. tn frag-mentul despre potop din Epopeea lui Ghilgamesh, EnId it nu-me~te pe Utnapi~tim "eel peste masurii de intelept" - care ii?-acadianaesteatra-hasts. .

Savanpi considerii ca textele in care Atra~Hasis este eroupot fi piirti dilJtr-unul sumerian, mult mai vechi. Cu timpul, aufost cie!':coTIP.ritp. nl1mprn,,,,p 'tl'vt.. h..h;I~";..,: nn:":n__, nnn..:'_

~i chiar tiiblitele sumeriene originale, lucru ce a permis reface-rea aproape integraIa a epopeii lui Atra-Hasis, 0 mundi foartelaborioasa datoratii, in speciallui w.G. Lambert ~i A. Millard,Atra-Basis: The Babylonian Story of the Flood (Atra-Hasis:Epopeea babiloniana a potopului).

Dupa ce descrie munca grea a anunnaldlor, revoita lor ~ifacerea Muncitorului Primitiv, epopeea reiateaza cum omul ta~a

A Douasprezeeea Planeta 409

cum.~tim ~i din versiunea biblica) a inceput sa procreeze ~i sase inmulte~ca. Astfel, cu timpul, omenirea a inceput sa-I supe-re pe.Enlil. .

. Pamaotul se marise ~i oamenii se inmulteau;Pe campuri, ca taurii salbatici ei erau.De-mpreunarile lor, zeii au fost deranjati;'Zeul Eniil a auzit cuvintele lor,~i le-a spus celorialti Mari Zei:"SupariitQare-au devenit cuvintele oamenilor;hnpreuniirile lor, noaptea somnul mi-l alunga."

. I

EnIil - care, inca 0 datii, este prezentat ca persecutor alomenirii - a ordonat apoi pedepsirea oamenilor. Nea~teptiim sacitini acum despre venireapotopului, dar nu e a~a.SUfPrinzator,Enlil nici macar nu aminte~tedespre ~a ceva ori ceva asemana-tor. tn schimb, el cere decimarea omeniriiprin epidemii ~iboli.

Versiunile acadiene ~i asiriene vorbesc despre "dureri,amet~li, friguri ~i febrii"precum ~ide "boli, epidemii, ciuma ~iholera" care au afectat omenirea dupa pedeapsa lui Enlil. Darplanul acestuia nu a functional. Cel care era "peste masura deintelept" - Atra-Hasis - se afla, intamplator, in relatii foartebune cu ~ul Enki..tn unele versiuni, spunaodu-~iel.insu~i po-vestea, el ii zice zeului ,,Eu sunt Atra-Hasis; ~i stau in templulzeului Ea, stiipaoulmeu". Cu "mintea atentii la zeullui Enid",Atra-Hasis apeh:aziila el pentru a desface cea ce mcuse ftateleI~: .

'Qn Tn C'4~_~_.... .~. -.., , ... ~ .; - -* 0 '

Mania zeilor priipade~te pamantul.~i totu~i, Tu e~ti eel care ne-ai mcut!Fa sa inceteze durerea ~i boala,Frigurile ~i febra!"

Paoa cand nu vor fi descoperite ~i alte tiiblite mai putindetenorate, nu yom ~tt care au lost slatunJe JUthnkI. El a spus

:-

410 ZEcHAktA SITCHIN.

ceva de genul '1'..sa apara pe Paniant':'~ Indifer~ilt'ce-o' ~fifost,.se pare ca a dat tezuitatele scontate. 'Curanddupaaceea, Enlilse plangea amarat celorlalti iei Cll'"oamenii nu s-aU imputinat;ci chiarmaimultica inaintesunt!'" ,'" , " "

Apoi a inceput exterminareaomenirii prin foamete. "Fieca hrana, la oameni sa nu ajunga; burtile lor sa ceara fructele ~ilegumele!" Foametea trebuia realizatii prin mijloace naturale,'prinlipsaploilor~iintrerupereairigatiilor. '

Ploile zeilor, in Laca~ul Lor sa ramana; .Jos, pe pamant,apeie sa nu mai curga din izvoare.-~i vantul sa batii, pamantul sa usuce:~inorii sa se faca mari,dar apa sa nu-~i lase.

Chiar ~i hrana din mari ~i'oceane urma sa Ie fie ,interzisaoamenilor: Enki primise ordin sa "puna zavoarele; sa-nchidamarea" ~i s-o "piizeasca" de oameni., CuniQd seceta a inceput sase impra~tie.

De sus, caldura nu era. ..Jos, apele nu mai curgeau illn izvoarele lor.Pantecul pamantului nu mai purta rodul.lerburile nu mai cre~teau...Campurile verzi acum erau uscate;Campia intinsa era sufocatiide sare.

Foametea care aurmat i-a adus la disperare pe oari1eni.Conditiilede trai d~veneau din ce in ce mai grele, 0 data cu tre-o ."'...1 1IoJ..IJ.l.ywawJ...I..""""""'''''''&.&.a~uv.t'v a"'&.1."""'&"'"""'...,.., w -- "f_V- "1- -..

tam - un termen pe care cei mai multi savanti it tradu~ prin"ani", dar care literal inseamna "treceri", ~i versiunea ,asirianaspune in mod elar "ani ai lui Anu" - care aufost din ce in cemai grei:_

Timpde un ~a"at-tamei au mancat iarba pamantului.Tintp de doi~a-at-tam au suferit pedeapsa zellor. '

'~,


A venit ~i cel de-al treilea ~a-at-tam;Fetete oamenilor,erau miicinate de foamete,Fetele oamenilor,crapasera... '

Traiau cu rasuflarea mOrtii in spate,Cand a venit ~i celde-al patrulea ~a-at-tam,Fetele oamenilor erau verzi ca iarba;Ametitiei ratiiceaupe strazi; ,

Margiilile lor [umerii?]au devenit inguste. .

La it cincea "trecere", viilta umana incepuse sa se dete-rioreze. Mamele incuiau u~ile in fata pJ:"optiilorfiice infometate.Fiicele i~i spionau mamele, pentru a vedea daca nu cumva aces-tea au ascUQsceva mancare.

I

I

.1

I

La a ~aptea "trecere", canibalismul era in fIoare:Cand s-a mcut al ~aptelea ~a-at-tamEi i~imancaupropriile lor fiice. '

Copiii erau gatip ~i mancati...o casa 0 manca pe cealaltii.

'Textele vorbesc d~sprerepetatele interventii ale lui Atra-Hasis pe langa zeul sau, Enki. "In casa zeului lui. .. a pus picio-rul; ... in fiecare zi plangea, aducand sacrificii zeului... chemanumele domnului sau", cerandu-i ajutol\ lui Enki pentru inde-partareafoametei. .

Enki, totu~i, se pare ca se simtea, intr-un fel, legat de ho-tiirarea celorlalti zei, caci, la inceput~ el nu a raspuns chemiiriilui Atra~Hasis. Foarte posibil, el chiar s-:a ascuns de servjtorulsau credincios, parasindu-~itemplul ~i stabilindu-se in apelet .. '" 4 _ _. ..

.r- v '-I."" .aa.a""J.IIo.",--,q..IJ.U VUI1.1"'.1JI1 .:»'" A.11aU Ul

pragul moqii", Atra-Hasis ,,~i-apus patul pe maluJ raului',', darzeul nu ii riispundea. '

, Imaginea omenirii aflate in agonie, degeneratii prio info-metare, cu pariotii care i~imancau propriii copii, a condus, infinal, la ceea ce era de neevitat: inca 0 ceartii intre cei doi frati,Enlil ~i Enki. fntr-a ~aptea "trecerc", cand barbatii ~i femeilecare mai nimasesera ajunsesera "ca m~te umbre ram(;itoare pe

~

412 . ZECHARIA SrrCHIN

pamant", ei au primit un mesaj de la Enki.-"Faceti riizmeritiimare.pe pamant", a spus el. Sa se trimitii vestitoriin toate celepatru colturi ale lumii: "Nu va mai inchinati zeilor, nu va mairugati zeitelor." 0 revoltiitotala impotriva zeilor!

La adiipostulacestor tulburari, EnId a pliinuit~ialte ac~-uni mult mai concrete. Tex.tele, foarte fragmentate in acestpimct al epopeii, dezvaluie'faptulca leul a strans in templul sauun ,~sfatal biitranilor".,,Ei au intrat... la sfat in casa.lui Enid."Mai intai, acesta ~i-acerut iertare, aratand cum s-a opus hotiini-rii celorlalti zei, apoi a stabilit un plan de actiune; se pate caacesta ave~ ,ceva de-a face cu marile ~i tinut~rile din LumeaInfefioarii,aflate sub comandasa.. . .

Putem deduce detaliliilesecrete ale acestui plan din frag-mentele de texte care s-au pastrat: "In noapte... dupa ce... ", ci-neva trebuia sa fie "pe malul fluviului", la 0 anumitii-datii,pro-babil pentru a a~teptaintoarcerea lui Enki din LumeaInferioa-rii. De acolo, acesta trebuia "sa aduca razboinicii apelor", pro-babil tot pamanteni, care lucrau in minele din Lumea Infe-rioara. In momentul hotiirat,au fost date poruncile: "Inainte!...porunca. . ."

In ciuda versurilor care lipsesc, ne putem da seama ce s~aintamplat, din reactiile lui Enlil. "S-a umplut de manie." EI aconvocat Adunarea Zeilor ~i a trimis pe unul din ofiterii lui sa-laJuca pe Enki. Apo~ s-"aridicat ~i I-a acuzat pe fratele san di iisabotat planurile hotiiriite.de Adunarea Zeilor:

Cu totH, Noi, Marii Anunnaki,Am hotiinit atunci un lucru. ..Am poruncit ca, inPasarea Cerului,. I t ow __~1___ T . n

,- . -g .~--r ,

Ca Sin siNergal trebuie sa vegheze,Asupra ~giunilor din mijloc ale Pamantului.~i ca ziivorulde la PoartaApe~or,Tu [Enlil] sa-l piize~ti,.curacheteletale. .

Dar ai lasat sa ajunga la oameni hrana din mare!

!.-

A DouispreZecea Planeti 413

Enlil tI acuziipe ftatelesau ca "a deschispoarta miirii",dar Enid neaga ca acest lucru s-ar fi petrecut Cuconsimtamantullui:

Zavorul de la Poarta Miirii,Cu rachetele mele, eu I-am pazit. _

IDar] cand. .. au scapat de la mine. . .Multime de.pe~ti.. .-au disparut;Au spart ziivorul. . .Au ucis paznicii miirii.

EI a pretins ca i-a prins pe riiufiiditori ~i i-a pedepsii, darEnlil J;lUa fost satisfiicutd~ acest lucru. EI i-a cerut luiEnki "sa /1nu mai hraneasca poporul sau" ~isa nu mai dea "ratiile de po- Irumb, cu care ace~tia zilele i~i tin". Reactia lui Enki a fostuluitoare: . .

Zeul s-a saturat sa stea jos;In Adunarea Zeilor,Rasetele I-au cople~it.

Ne putem imagina paniiemoniul. Enlil era fOOos.A avutun furtunos schimb de cuvinte cu Enki ~Tau tipat unulla cela-lalt. ,,Minciunaeste in mainile sale!" Cand, in s~it Adunareaa fostadusa la ordine, Enlil ~i-areluat cuvantul. Elle-a reamin-

. tit colegilor ~i subordonatilor sai ca trebuia luatii 0 decizie una-nima. El a -re.amintitevenimentele care au condus la facereaMuncitorului Primitiv, subliniind numeroas!?leocazii in care.J1nlr; <II~n,..<iI"'<IIt 1..,.;1.. "

Dar, a spus el, mai este 0 ~ansa pentru a distruge omeni-rea. Un '"potop ucigator" urma sa vina..Catastrofa care seapro-pia trebuia tinutii secretii fatii de oameni. EI a cerut membrilorAdunarii sa jure ca vor pa$a secretul ~i, ceea ce era cel maiimportant, "sa-lIege pe Enki printr-un legamant".

-;---


Enlil a deschis guni ~i astfel a graitTuturorzeilor stran~i in Adunare:"Veniti acum cu totii, sa facem legamantCu privire la acest UcigatorPotop!" .

Anu a jurat primul;Enlil a jurat; ~i fiii sai apoi.

. La inceput, Enki a .refuzatsa faca legamantuI."De ce s~ma legatiprintr-unlegamant?",a intrebatel. "Sa-miridic eumanaimpotriva poporului meu?" Dar a fost fortat sa faca acest""jur~mant. Unuldin texte specifica in mod elar ca: "Anu, EnIil,Enki ~i Ninhursag, zeii Cerului ~i ai Pamantului, au Iacut lega~mant.". . '

Zarurile au fost aruncate.

*

Care era legamantul prin care s-au legat zeii? A~a cum I-a.interpretat Enki, el a jurat sa nu destiiinuiasca secretul oameni-

lor; dar, putea sa-I destiiinuiasca unui zid, nu? Chemandu-I peAtra-Hasis in templul sau, ell-a pus sa stea in spatele unui scutde trestie. Apoi, pretinzand ca vorbe~te cu scutul, ~i nu cu devo-tatul sau slujitor, <I;spus: .

Scut de trestie,Baga de seama la ceea ce-ti spun.Tgate case Ie oamenilor ~i toate ora~ele,De 0 furtuna mare vor fi maturate.C1'::!'n_A ~

J- a ..- 1" "'.....

Aceasta-iultima lege,Cuvantul Aduniirii Zeilor,Cuvantul rostit de Anu, Enlil ~iNinhursag.

(Acest subtrefugiu explica de ce a putut sa se apere maitarziu Enki, atunci cap.da 'fost descoperitii supravietuirea luiNoelUtnapi~tim, caci eJ nu ~i-a calcat legamantul - ci omui

A DouaspFezeceaPlaneta 41.5

....

Fig. 160

"peste masura de intelept" [atra-hasis]a descoperit singur se-cretulapropierii potopului, interpretand corect semnele.) Un si-giliu cilindriccare reprezintii aceastiiscena infiiti~eazatin sluji-tor al templului tinand un scut de ~estie, .in timp ce Ea ""':dese-

nat ca zeu-~arpe- ii dezvaluiesecretullui Atra-Hasis.(fjg. 160).Sfatullui Enki a fost ca slujitorul sau cr~dincios sa con-

struiasca0 corabie,iar cand acesta ii sptinezewui, "Dar eu n-amrnai Iacut 0 corabie niciodatii... Ia-mi desenul pe pamant sa potvedea cum", Enki i-a oferit instructiuniprecise referitoare lacorabie, dimensiunile ~i modul de constructie al acesteia. Dinlectura Bibliei, ne imaginam aceastiicorabie ca fiind uria~a, cunumeroase punti ~i suprastructuri. Dar' cuvantul biblic pentru"area" - teba - se trage din radiicinacuvantului "scufundat" ~ideci se impune coneluzia ca Enki I-a instruit pe Atra-Hasis saconstruiascaun submersibil - un submarino

Textele acadiene it citeazii pe Enki ca ar fi cerut 0 cora-bie "cu acoperi~sus ~i jos", inchisa emietic cu "smoala intiiri-ta". Nu urma sa aiba punti, oici deschizaturi, "astfel ca Soarele.,A UU 13\1 un.\,;' UJAUUI.1U . U.lUJA j3A ll". V UA.l\,.A "A~""U.l"'U"a ~"JV.l

din Apsu", un ~ulili; este eXact acela~i term~n utilizat astiizi inebraica pentru a denota "submarin" (.!joleleth).

"Fie ca vasul," spune Enki, "sa fie un MA.GURGUR!'- ,,0 corabie care se poate rasuci ~i rasturna". Intr-adeviir, nu-ma~0 astfel de corabie puwa sup~vietui avalan~ei de ape.

~i versiunea Atra-Hasis, ca.t9ate celel~I~, xeiteJ;e~zii fap~to1 ca, de~i cata~iismul era ia doar ~apte zlle departare., Qamenii

~,

. J


nu erau cOIl#tientide prezenta lui. Atra-Hasis a folosit dreptscuziipentru construirea "vasului'pentru Apsu" faptul ca unnasa piece in Iac~ullui Enki, pentru a -abateastfel mania lui En-iiI. Aceasta scuziia fost acceptata mra nici <>intrebare,caci sta.. _rea lucrurilor era intr-c1devarfoarte grea. Tatallui Noe a speratca mi~terealui va insemnas~itul indelungateiperioadede su-ferinte. Problema oamenilorera seceta - absenta ploii, scadereanivelului apelor.Care om cu mintea intreaga ~i-arfiputut inchi-pui di peste cattwazile unnau sa piara cu totii, tocmai din cau-za apelor?

Dar, in timp ce oameniinu puteau intelege semnele,nefi-, limiiputeau.Pentruei, potopulnu eraun evenimentne~teptat;

de~i era inevitabil, ei ii detectasera apropierea. Planul lor de adistruge omenirea oferea acum zeilor un rol pasiv, nu unul ac-tiv. Nu ei au cauzat potopul, ci doar au tinutapropierea lui se-cretafatadepamanteni. ' ,

Prevenip ~eci de calamitatea distrugatoare ce uqna sa vina,nefilimii au luat masuripentru a-~i salva propriile lor vieti.Cum intregul Pamant urnla sa fie acoperit de ape, ei nu aveaudecat un singur loc in care sa se dudi: in cer. Cand au inceputfurtunile care au precedat potopul, nefilimii s-au urcat in navelelor spatiale ~i au ramas pe orbita in jurul Pamantului, pana candapele au inceput sa scarla.

A~a cum ;yom anita, zma potopului a fost ~i ziua in careau plecat zeii de pe Pamant. '

Semnul pe care trebuia sa-I ~tepte Utnap~~tim inainte dea se urca in area impreuna cu ai sai ~i cu animalele a]ese ~i sa 0inchida ermetic era:

vauu ';'Q.UJ.aq,

Careporunce~te un cutremur la apusul soarelui,Va ploua din cer cu eruptii -La bordul corabiei sa te sui,~i bine intrarea s-o inchizi.

~a cum ~tim, ~ama~ era insarcinat cu spatioportul de laSippar. Deei, nu exista nici un dubiu in mmtea noastra ca hnki


I-a instruit pe Utnapi~timsa unnareasca primele semne ale lan-sarii rachetelor de la Sippar. ~uruppak,ora~~l in care se afla Ut-napi~tim,era la numai 18 beru (circa 180 de kilometri, ori 112

, mile) la sud de Sippar. Cum lansarile aveau loc pe inserat,"ploile de eruptii" pe care racheta lansata Ie mcea sa "cada pepamant" puteau fi vazute fua nici un lei de problema.

De~inefilimii era pregatiti pentru potop, venirea acestuiaa .fost 0 experientii inftico~toare chiar ~i pentru ei: ,,Zgomotulpotopului... ii mcea pe zei sa tremure", dar cand a sosit mo-mentul sa paraseasca Pamantul, zeii "au intors spatele ~i au ur-cat, in cerullui Anu". Versiuneaasiriana a epopeii Atra-Hasisspune ca zeii au plecat de pe Pamant cu rukub ilani ("careIe '

zeilor"). ,,Anunnakiau ridicaf' rachetele lor ca tort,ele, care "audat stralucirePamantuhiidin stlilucirea lor."

Aflati pe orbitii in jurul Pamantului, nefilimii au fost zgu-duiti de scenele de distrugere pe care Ie-au vazut. Epopea lui '

Ghilgamesh spune ca, nu 'numai"o~ul nu mai putea sa-l vadape eel ce langa el statea", dar oamenii nu mai puteau fi vazuti"de-acolo de sus, din ceruri". tnghesuiti in navele lor spatiale,zeii se chinuiau sa vada ce se intampla,jos, pe planeta pc caretocmai opariisisera.

tn patru labe ca ~i cainii, zeiiSe-nghesuiau catre peretele'de-afara.Ishtar plangea ca 0 femeie in toiul facerii;,,Zilele bune, toate, acum se terminara. . ."~i zeii anunnaki plangeau cu ea,Toti zeii, sarmanii, sta ~i plangea;Cu buzele lipite, toti ca ~i unul...

Epopeea Atra-Hasis este doar 0 variatiune pe aceea~itema. Zeii, in timp ce fugeau, priveau ~i distrugerile din unnalor. Dar, situatia de pe navele lor nu era nici ea tocmai incura-joatare. Se pare, ei fusesera imbarcati pe mai multe nave; Ta-blita a III-a a epopeii Atra-Hasisdescne conditiile de la borduluneia din aceste vase, pe care mai multi anunnaki 0 impart,eau~..Z~:.o l\,fo_ a

V

"'" "1t" .&.y & .

___J

418 ZECHARIA SITCHIN.Anunnakii, Marii Zei,Stiteau suferind de foame ~i de sete...Ninti plangea ~i suferea;Plangea sa-~i u~eze marea durere.Zeii plangeau ~iei aHituri de ea, pentru Pamant.Era cople~Wide marea durere,

. ~i setea cea.crunti 0 incoltea.Acolo unde ea stitea, zeii plangeau;Ca oile strcinseuna intr-alta stiteau.Buzele lor de sete erau arse, ,lar burta lor de foame gemea.

Zeita Mama. ins~i, Ninh1irsag, era ~ocati de amploare'ape care 0 luasera distrugerile. Ea deplangea ceeate vedea:

Zeita a vazut ~i-a plans...Oe febra buzele-i erau aprinse...Ca niu~tele-s mpturile, de mine mcute -Ei umplu raurile, sunt hrana...pentrupe~ti,Sunt inghititi cu totii.demarea furioasa. .

Putea oare ea ~-~i salveze viata in timp ce onienirea, la acarei creare a participat ea insa.~i,piere'l Putea ea oare sa.para-seasca pa.mantul pentru totdeauna, s-a intrebatea cu voce tare:

~i sa ma urc la Ceruri,sa. stau in Casa Oarurilor,

" Cuma poruncitAnu?

Ordinele nefilimilor erau clare: abandonarea Pamantului,"urcarea la cer". Era se pare 0 perioada in care A Douiispreze-cea Planeti se afla in apropierea Pa.mantului, in centura de aste-roizi ("Cerul"), dovada ca.Anu insu~i a putut participa la Adu-narea Zeilor de dinainte de potop. '. .

EnIil ~i Ninurta - insotiti probabil de anunnaki earepopu-lasera Nippurul - erau intr~onava spatiala., phinumd, mai mult

A DouispreZecea Planeti 419

ca sigur, unirea cu nava mama. Oar alti zei nu erau "chiar atit dehotiirap. Fo$ti de imprejurari sa.pa.raseasca.Pa.mantul, ei din!r-odati au'realizat dit de legati de acesta ~i de locuitorii hli deve-nisera.: Intr..una din nave, Ninhursag ~i anunnakii ei dezbateauoportunitatea ordinelor date de An!l. In alta, Ishtar plangea ,,zi-l€!lefericite" care pieri sera; anunnakii care erau cu'ea ;,plangeau .~i ei." . _.'

Evident; EnlQ era intr-o alti nava., altfelle~ar :fidezva.luitacestora ca. reu~ise sa salveze semintia umana. Cu sigurantii cael avea suficiente motive pentru a nu se simti atit de trist caceilalp, pentru ca. indiciile oferite de ~ceste texte sugereaza ~a.el este cel care a pus la calc intilnirea de pe Muntele Ararat.VersiuiUle an~ce par sa. indice ca. area a fost pur ~i simplu pur.;tati de ape in regiunea muntilor Ararat, iar 0 "furtuna din sud"ar fi purtat mtr-adeviir c0l11biaspre nord,.dar textele" mesopota-miene reitereaza faptul ca.Atra-Hasis/Utnapi~tim a loat cu el un,,navigator"penumePuzur-Amurri ("cel din vest care cuno~te .

secretele"). Luii,.a mcredintat. Utnapi~tim "toati construcpa ~itot ce e.mauntru" s-o conduca, imediat ce a inceJ>utfortuna. Dece mai era nevoie de un navigator cu experientii, decat daca.arca nu tiebuia dusa. la 0 anume destinatie?

. ~ cum am aratit anterior, nefilimii utilizau,Araratul careperinca. de la prima lor debarcare pe Pa.mant.Fiind cel maimalt varf din acea parte a lumii, era de a~teptat ca el sa.aparaprimul de sub a1J<:-,Cum EnId, "Gel mai inteIept, Atoate~tiu-torul", putea sa-~i dea seama de acest lucru, putem presupuneca ell-a instruit pe navigator sa.duca.arca spre Mimtele Ararat;planificand deci de la bun inceput intilnirea. .

Versiunealui Berossus asuDranotoDului.asa cum este eapreluati de Abydenus, spune: "Kronos i-a dezvaluit lui Sisi-

. thros ca va fi potop pe pamant in ;ziuaa cincisprezecea a lunii.' Oaisos [a doua luna. a anului] ~i i-a ordonat sa. adune in Sippar,

or~ullui ~~, toatemscrisurile pe care Ie putea giisi. Sisi-thros i-a indeplinit poruncile, a piecat spre Armenia ~i apoi s-aintimplat eeea ce zeul a prezis ca.se va intimpla.

Berossus repeti detaliul referitor la eliberarea celor doua.plisari.-Oind Sisttirros (care, de tapt, este Atra-HaSls Clttt tn-

-I

--.--- _...


vers) a fost Iuat de zei in Uica~ulIor, eIIe-a explicat celorlalti.oameni de pe corabie ca erau ,,in Armenia" ~ii-a trimis;pe jOSfspre Babilonia. Descoperim in aceasta versiune nu numai Ic~ga-tura cu Sipparul, spatioportul !lefilimiIor,ci.~i confirmar~a caSisisthros a fost sflituit"sa piece imediat in Armenia" - pnutulin care se ~flaMuntiiArarat .

Imediat ce Atra-Hasisa acostat, el a tajat ni~teanimale ~ile-a fript. Nu e de mi~ ca zeii epuizati ~i infometati "s-auadunat ca mu~teledeasupra jertfelor". Ointr-o data, ei au reali- .

zat ca omul ~i vitele pe care Ie cre~tea acesta erau vitale pentru .existenta lor. "Cand la locul acela .Enlil a venit ~i arca a.vazut-o, .peste masura de maniat a fost." Oar Iogica argumentelor luiEnki ~i situatia in care se aflau ei I-au cOlwins; 'Enlil a flicutpace cu ce mai ramasese din omenire ~iI-a luat cu el in Lac~ul .

Etem al Zeilor pe Utnapi~timlAtra-Hasis... Un alt factor'decisiv pentru aceasta hotarare de a face

pace cu omenirea trebuie sa fi fost ~i rapida scadere a apelor ~i .reaparitia vegetatieipe suprafatapamantului.Am viizutca ,nefi-.limii ~tiaude apropiereaacesteicatastrofe;dar era un eveni-mentatat de singularin experientalor, incat ei s-au temutcaPamantul va deveni imposibil de locuit pentru totdeauna. Cand

. au aterizatpe Ararat, ei au descoperitca lucrurile nu stau chiar. atat de rau. Pamantul era inca Iocuibil, dar pentru a Wi aici,nefihmll aveau nevoie de om. .

*

bila?. Ce era aceasta catastrofli - previzibila, dar totu~i inevita-

o cheie importanta pentru explicarea aceRtlli fennmf'!"""n",uaLa U~ 1D~t:legereaIaptulul cll el nu a fost doar un eveni-ment izoIat, brusc, ci punctul culminant al unui intreg lant deevenimente.

Boli neobi~nuite care au afectat omenirea ~i animalele ~io secetii teribila au precedat tragedia potopului -un proces carea durat, conform textelor sumeriene, ~apte "treceri" sau ~ar.Aceste fenomene pot fi explicate numai pnn schimbariie cllma-

t.,..'i A I}ouisprezec:eaPlaneti 421

, terice majore care au afectatPamantul. Astfel de schimbiiri aufost asociate in trecut cu perioadele de glaciapune ~i intergla-ciatiune ce au dominat trecutul imediat.al Terrei. Diminuarea'pre~ipitatiilQ1',reducerea nivelului apelor raurilor, mi4iIor ~i la-curilor ~iuscarea izvoarelor.subteraneau fost semnele uneiapropiate ere glaciar:e. Cum potopul care a incheiat brusc aceas-ta perioadii a fost urmat de inceputul civilizatiei sumeriene, ~iimplicit al celei modern~,era post-glaciara,rezulta ca glaciapu-nea in cauziieste ultima.

.' ConcluzianoasWesteca evenimentelecareau conduslapotop suntlegate de ultima era glaciara ~isfiin;itulcatastrofic al

. acesteia. ..,Sapan4 in adancuriJe.calotei de gheata din AntarCtica, "

oamenii de ~tiintiiau reu~it s~ masoare .cantitatea de oxigenprlnsa in anumite straturi ~i au det~nat 'Pe aceastiibazii cli-matul din diferite perioade ale istoriei Pamantului. Mostre desol de pe fundul mariIor,cum ar fi cele din Golfld Persic, con-tribuie la stabilirea perioadelor de proliferare sau de stagnare avietii acvatice, permitindu-Ie cercetatorilor sa determine astfeltemperaturile din erele anterioare. Pe baza acestor descoperiri,oamenii de ~tiintiiau reu~it sa stabileasca faptul ca ultima pe-rioadii glaciara a inceput in urma cu circa 75.000 de ani conti-nuatii de 0 scurtiiperipadiide relativa incalzire in urma cu .circa40.000. 'Cu circa 38.000 de ani in urma, a fost insii 0 perioadIl,de racire accentuatii. ~i apoi, cu circa 13.000 de ani in urma,aceastiiperioadiiglaciara s-a incheiat pe ne~teptate, pe Farnant .

instaurindu-se clima de azi. '.Comparand textele sumerienecu relatarea biblica, aflam

ca Pamantul a fost ~,blestemat"in timpul tatiilui lui Noe, La-...",;.. "'}A'.4nt"'J\J 3aJ~ ,",CiI1C1:1l~[~allUIUl sau,. ~"mangalere") vamarca incheierea acestei perioade dificile pentru omenire, aufost indeplinite intr-un mod ne~teptat.

Numero~isavanti considera ca, intr-un fel, cei zece patri-. arhi-biblici (de Ia Adam la Noe) sunt identici cu .cei zece regimesopotamieniprediluvieni din listele deregi sumeriene. Aces-te liste nu utilizeaziitermenul divin de OIN.GIR sau EN pentruultnnii doi dttltre ace~tla~111trateazape ZiusudralUtnapl~tIm~l

422 ZECHARIASITallN

tatal lui, Ubar-Tutu, ca fiind oamen.i.Ultimii doisunt identicicu Noe ~itatilsau, ~eh. In confornUtatecu listele sumerie;ne, eei doi au domnit 64.800 de ani pAnala potop. Ultima eraglaciati a durat, din 75.000 pAnain 13.000, deci 62.000 de 81li.Cum perioada de ingheta inceput in vremea domnI"eilui Ubartu-tulLameh, cei 62.000 de ani intra perfect in perioadade 64.800.

. Maimult,perioadaceamaitragici a omeniriia durat,inconformitate cu textele sumeriene, ~apte -Far,adica 25.000 deani. Savantii au descoperitrecent dovezile unei perioade extremde severe; cuprinsa intre 38.000 ~i 13.000 i.Ch. - adica exactcei 25.000 de ani. tnca o ,data,descoperirile arheologice ~i tex-tele mesopotamienese coroboreazaunul cu ceiaiall

Deci, stradaniiIenoastre de a descifra misterul potopului. trebuie sa se orienteze asupra schimbarilor climaterice ale Pa- .

mantuh.i.i, ~i, in special, asupra coiapsului acesteia, in urma cu13.000de ani. .

Ce a putut cauza 0 schimbare climaterica de 0 asemenea .

magnitudine? '.Dintre numeroasele teorii avansate de oamenii de ~tiintii,

se desprinde cea a dr. John T. HoUin de Ia UniversitateaMaine.EI considera ca, pe~iodic, din .calota glaciara a Antarcticii sedesprind bucati uria~e, care cre'eaza 0 maree uri~a!

Aceasta ipotezi - acceptata ~i dezvoitata ulterior de altii- sugereaza ci, pe masuti ce calota glaciara se ingroa~ din cein ce mai muIt, nu numai ca 0 parte din ce in ce mai mare dindildura pamAntului este prinsa sub aceasti calota, ci ea creem(prin presiooe ~i ftecare) ~i un strat noroios, foarte alunecos subea. ~unctionAnd ca un Iubrifiant, acest strat face c~ mai ,devre-me sau mai tarziu, 0 parte mai mica sau mai mare din calotaIrlaciari ~a all1nf~r.p.in Ot'ponll' DI"'"6''''_

Hollin a calculat ca, daca numai jumitate din calota gla-ciati a Antarcticii (care este, conform caiculelor actuale de cir-ca 0 mila) ar aluneca in ocean, imensa maree astfel creata ar ri-dica 'nivelul tuturor marlior Pimantului cu circa ~aizeci de pi-cioare, inundAnd toate coastele ~iterenurile mai joase.

In 1964, A.T. Wilson de Ia Universitatea Victoria dinNoua Zeelanda a venit cu teoria ca era gIaciara s-a lncbelat brusc


cu astfelde aIunecari,nu numai in.Antarctica, ci~iin Arc~ca..Noi credem ci diferitele texte ~i fapte pe care Ie-am descoperitpana acum sugereazaca,Jntr-adevar,ultima era glaciara s-asfiiIlitprintr-oastfelde alunecare.inapeleAntatcticiia miliar-de de tone de apa. .

Evenimentul a atras dupa sine 0 maree imensa. Inceputiin apele Antarcticii, aceasta s-a impca~tiatrapid spre nord, inoceanele Pacific, Atlantic ~i Indian. Schimbarile bru~te de tem-peratura trebuie sa fi creat furtuni violente acompaniate de to-rente de ploaie. Mi~Andu-se mai repede decat apele, furtunile,norii ~icerul intunecat au vestit avalan~aapelor.

Exact aeeste fenomenesunt descrise in textele antice.~ cum i-a poruncit EnId, Atra-Hasis a.trimis pe'toata

lumea la bordul corabiei, in timp ce el a asteptat afari seninaIuIpentru Ii se imbarca ~i a inchide etan~ na~a. Oferind amanuntede 0 "curiozitate omeneasca", textul ne relateaza ca Atra-Hasis,de~i i se poruncise sa stea afati, ,;ntra ~i ie~ea din corabie; nuputea sta jos, nu putea sta in picioare... inima-i era zdrobiti;era plin de-amiraciune". Dar, apoi:.'

... luna disparuse...Vremea incepusesa seschimbe;Norii pe cer se adunau a ploaie...VintQrileau devenit salbaiice...... potopul se pregatea,Puterea sa a dizut peste oameni ca macelul.Oameniinu se mai v~deauunul cu altuI,

. Nu se mai distingeau printre ruine~Potopul mugea ca un taur turbat;Vllnhlril.. ""; 011''''

Intunericui puteai sa-I tai cu cutitul;Soarele fusese inchis dincolo de nori.

. Epopeealui Ghilgameshne ofecachiar ~idirectia din carebateau vinturiIe: din sud. Norii, vAnturile~i intunericul au pre-cedat, intr-ad~vir, potopul care,:,mai intai, a distrus "posturile!ui Nergal" .dinLumeaInferioara:

.,

424 ZECHARIA -SrrCUIN

tn. strilucirea amUrgului,Un nor negro apare la orizont:tn el e zeul furtunilor furios...Tot ce inainte era lumina,tn intuneric negro s-au transformat...o zi intreaga, vantul diD sud a hatut,Din ce in ce maiotare, zguduind muntii. ..~ase zite ~i ~ase nopti a batut viintul:Pe cand furtunile din sud maturau pamiintul.Cand cea de-a ~aptca zi a sosit,Potopul furtunilor din sud a urmat.

Referintele la "vanturile din sud" ~i "furtunite din sud"indica in mod clar directia din care a venit potopul, norii ~i viin-turile sale, "vestitorii furtunii"; in mi~care "peste dealuri ~i .campii" pentru a ajunge in Mesopotamia. fntr-adevar, 0 furtuna~i 0 avalan~a de ape provenind din Antarctica ar ajunge inMesopotamia prin Oceanul Indian dupa ce a acoperit dealurilePeninsulei Arabice inundiind apoi campia dintre Tigru ~i Eu-ffat. Epopeea lui Ghilgamesh ne mai spunt ~i ca inainte ca oa-menii ~i pamiinturile sa fie inghitite de ape, "digurile care apa~rau uscatul" ~i smvilarele au fost ,,sparte" de ape: drept urmaretarmurile au fost maturate de ~uvoaiele de apa.

Versiunea biblica asupra potopului ne informeaza ca ,,ru-perea izvoarelor Adiincului" a precedat "deschiderea stavilare-lor cerului". Mai intili, apele ,,Adiincului" (Ce nume potrivitpentru cele mai sudice mari, apele inghetate ale Antarcticii) au .ie~it din -"inchisoarea lor de gheatli"; numai dupa aceea au. in-ceput sa purga ploile din cer. Aceasta confIrmare a teoriei noas-tre. referitoare la nomn este intiiritii <Iit1P f<>nt,,1,,:; AntA M_~._.=lOvers,ciind inceteaza potopul. Mai intai au "fost inchi;e Iz-voarele Adiincului",apoi "ploaia din cer a fost inchisa".

Dupa prima maree uri~a, apele sale continuau ,,sa umbleincolo ~i-ncoace"in valuri imense. Apoi, ele au inceput "sa setraga inapoi" ~i ,,sa se imputineze" ~i dupa 150 de zile arca aacostat pe viirfurile Muntilor Ararat. Avalan~ade ape, venind.din sud, se intorcea in manle sudului.

---;.~~

.~.\~)

.J~:

'1.'

A Douisprezeeea Planets 425

*

Cum puteau calcula neillimii cand vor izbucni apele dinAntarctica? .

'. Textele mesopotamiene~ am aratat lucrul a~esta, leagapotopul de schimbarile climaterice care I-au precedat cu ~apte"treceri" - tara indoiala, trecerile periodice ale planetei nefili-'milor prin apropierea Pamintului. ~tim ca pana ~i Luna, miculsatelit al Pamiintului, exercita un camp gravitational sufIcientde puternic pentru a crea mareele. Atilt textele mesopotamiene,cat ~i Biblia descriu cum era zguduit PamAntillla apropierea

. ~. DomnuluiCeresc.Nu cumvanefIlimii,observiinds~himbarile. climaterice§i instabilitateacaloteipolaredin Antarctica,~i-au

;; dat seama ca urmatoarea "trecere" a planetei lor, cea de-a ~ap-tea, va atrage dupa sine catastrofa?

Texteleanticespunca ~a staulucrurile. .Printre cele mai remarcabile dintre aceste texte este unul

descoperit la Ashur, 0 tablitli de mai putin de un inch lungime.pe care sunt inscriptionatetreizeci de versuri cu litere cuneifor-me miniaturale. Numiirul mare de cuvinte sumeriene din textulacadian nu lasa nici un dubiu cu privire l~ originea sa sumeria-na. Dr. Erich Ebeling a-stabilit ca este vorba de un imn recitafin Casa Mortilor;drept UrmareI-a inclus in remarcabiIa sa carteTod und Leben (Moarte ~i Viatli) despre credintele mesopota-miene referitoare la moarte.~iinviere.. La 0 examinare mai atenta insa, descoperim ca aceasta .

poezie "cheama numele" Dumnezeului Ceresc, A Douaspreze-cea Planeta. Ea ~ira semnificapa diferitelor epitete ale plane-tei legandu-Iede trecerea ei pe la locul bataliei sale en Tiarruft-

I

.1I

I

-_..--- -- r--r-'

Textul incepe prjn aanunta ca, in ciuda p1:lterii''1imarimii... sale, planeta ("eroul") totu~iorbiteazli in jurul Soarelui. Potopul

. era "arma" acestei planete.II

I

'I

Arma lui este Potopul;, Zeu a carui arma aduce moartea celui slab.

Supremu1,.:supremu1,:stralucltoruI...

426 ZECHARIA SrrCHI)II

Celcare:. asemenea Soarelui. traverseaza Pamantul;Soarele. zeulsau, de el este inspaimantat.

Chemand "prenumele" acestei planete - care din neferi-cire este ilizibil-, textul descrie trecereaplanetei pe langa Jupi-ter, spre locul batiliei cu 'llama!:

Prenume:...Care inelul spart I-a pus la locullui;Care pe Cuceritoare a impirtit-o in doua, ~i a imp~-

tiat-o. .

Zeu, care in vremea AkitiLa locul batiliei cu Tiamat se odihne~te. . .Din a carui samanta sunt flii Babilonului;Cel care de planeta Jupiter OIlpoate fl suparat;Cel care prin stealucirea lui va crea:

Venind mai aproape, A Douasprezecea Planeti este nu-miti ~ILIG.LU.DIG ("Putemicul coi;l.ducatoral planetei ferici-te"). Ea este acumin apropiere de Marte: "Prin stralucirea zeu-lui [planeta] Anu zeul [planeta] Lahmu [Marte] este imbracat."Apoi, el i§i varsa potopului peste Pamant:

"

Acesta este numele Zeului

Care din cea de-a doua luna pana in luna AddarApele le-a adu.nat pe Pamant.

Cele doua nume date de text zeului ofeca remarcabile in-fnrm~t1i r~lpnrl~"lotl"'P A T'\n.11;;C'"..a~A~onnln_, ~ 1~.._:=!. - .& ...,Jupiter ~i se apropie de Pamant ,,in vreIIJea Akitt', cand incepeAnul Nou mesopotamian. to luna a doua ea se apropie de Mar- it<te. Apoi, "din luna a doua pana in luna Addar" (luna a doua- .sprezecea), i~i varsa Potopul asupra Pamantului:

. .Acestlucruestein perfectiarmoniecu relatirilebiblice,care declara ca "izvoarele Adancului s..au deschis" in ziua a~ptesprezecea a lunii a doua. Corabia a ajuns pe 1\1ui1teleAm-

A.Douisprezecea Planeti 427

rat in luna a ~ptea ~i alt pamant uscat a fost vizibil in luna a ze-cea; potopul s-a incheiat in luna a douasprezecea "7" caci ,,in pri-

.ma zi a primeiluni"a anuluiurmator,Noe a deschisu~ cora-oiei.. .

Trecand la faza a doua a potopului, cand apele au. inceputsa se retraga, textol nume~te planC(ta~UL.PA.KUN.E.

Erou, zeu pazitor,Care aduna laolalti apele:Care in varfurlle gemene ale munteluiA tacut sa se opreasca. .. .;.. pe~ti, fluviu, fluviu; potopul se retrage.tn monti, inte-un copac, 0 pasare s-a oprit.Ziua in care... spune.

to ciuda iligibilititii unor versuri deteriorate, asemanareadintre textele biblice ~i celemesopotamiene este clara: potopula cedat, area s-a oprit pe vcirfurile ..gemene" ale Muntelui Ara- #

rat, caurile au revenit in matca, ducand cu ele inapoi. apeJe in .oceane, au reaparut pe~tii, 0 pasace a, fost trimisa de pe arca~Tragedia se terminase.

A DouaspI'ezecea Planeta trecuse de ,,rascruce6', ,se apro- .. piase de Pamant ~i a inceput sa se indeparteze, insotita de sate,"

litii siii:

.!' Ccind inteleppi vor striga: ,,Potopul!"-Este zeul Nibiru [,,Planeta Riscruce"];EI este eroul, planeta cu patru capete.- ... . -&.j _w __a._. &A&Wuwaa..a. &A..." .&.Vl.Vl'UI.UI.,

Se va.intoarce;

Spre locul sau de odihna el se va.lisa.

(planeta se retrage, consideri tex~,. ~i i~i regiise~ calea14ngaSaturnin luna lui Ululu, a ~asealuna a anului.)

VechiulTestament se referi deseori la momentul in careDumnezeua tacut ca Pimintui sa fie acoperit cu apele potopu-


lui. Psalmul 29 descrie "chemarea" ca ~i ,,retragerea" ,,apelormari~'de catre Dumnezeu:

Fiii lui Dumnezeu,dati Domnului,Dati Domnului slava ~icinste...Glasul DomIiuluiriisuni pe apeDumnezeulslavei face ~ bubuietunetul:'Damnulestepe apelemarL.. .

Glasul Domnului este putemic,'. GlasulDomnului este Maret.

Glasul Doninului sfarmacedrii...ti facesa saraea ni~tevitei, '

~i Libanul~ Siriortulsar ca ni~tepui de bivol.Glasul Domnului face sa ~neasci flacm de foc,Glasul Domnuluiiace sa se cutremurepustia.,.~iDomnulspunepotopului:"lntoarce-te!" ,

~i Domnulimpiriite~in vecipe scaunulluide domirie.( .

to magnificulpsalm77 - "La Domnuleu ma plfutg"-psalmistul~i aminte$teaparitia~idisparitialui Dumnezeuinzilele de demult:

Ma g~desc la zi!~b de dem~t,La anii lui Olam...tmi amintesc fapteleDomnului,Mi-aducaminte de minunileTalede odinioara...Caile Tale,Doamne,sunt sfinte; ,

Care Dumnezeu este mai mare dedit Dumnezeul noStru?

Cand Te-au viizut apele, Dumnezeule,:.:...: ':'. -- .~... 04.P"~'"~-Cl.U"UU~11Iun1t,~i'adancuriles-aumi~cat..Norii au Jurnat apii cu galeata,Tunetul a riisunat in nori;Sagetile Tale au zburat in toate partiteTunetul Tau a izbucmt in vartejul de vfutt,Fulgereleau luminat lumea, .Pamfuttul s-a mi~at'~i s-a cutremurat

A Douisprezeeea Planeti

. Ti~ai eroit. drumprin mare,o cwe prinapelecelemari, .~inuTi s-aucunoscuturmele~ilor Tai.

429

Psalmul 104, laudand faptel~ Domnului, i~i aminte~tedespre vremurile cfutd oceanele acopereau cont!nentele ~i aufost mcute sa se intoarca:

Tu ai a~ezat Pamantul pe temeliile sale,~iniciodatinusevaclatina. .

Tu it acoperise~i cu adancul cum I-ai acoper;i eu 0haina. '.,

Apa stitea pemunti. '1$'

.' Dar la amenintarea vocii Tale au fugit "

La glasul tunetului Tau au luat-o fa fuga;Suindu-sein munti ~ipogorandu-se in vaiPfutala locul pe care-Ihotarase~iTu.Le-ai pus o'margine pe care nu trebuie s-o treacaPentru ca sa nu mat acopereniciodati Piimantul.

t>

Cuvintele profetului Amos sunt chiar mai expl~cjte:-Necazul vine la tine in ziua lui Dumnezeu; la ~

bun s~itul acesta? . .Caci in ziua Domnului nu este nici lumina ~i nici

intuneric... '

EI preface intunericul in zori, iar ziua in noapteaneagrii; EI cheama apele mirii ~i Ie revarsa pe suprafatapiimantului.

Acestea deci au fost evenimentele din zilele "de demult".. ,,ziuaDoinnului"fuseseziuapotopului.

*~.

430. ZECHARIA SrrCHIN

~a cum am aratat in capitolele anterioare, aterizfu1d.pePamant, nefilimii au asociat primele ora~e pe care Ie-au inte-meiat cu erele zodiacale - <land zodiilor atrlbutele zeilor aso-

ciati cu acestea. Constamm. acum ca textul desc~perit de Ebe-ling, nu numaidi ofera informapi calendaristice despre omeni-re, ci ~i despre nefilimi. Potopul, ne spune acest text, a awt locin "Era constelatiei Leului":' .,

..

Supremul, Supremul, cel mai mandru dintre zei;Zeu a cami coroana stral~cim, teama inspira.Planeta suprema: un tron ea ~i-a lacuttn fata orbitei date planetei tb~ii [Marte].tnfiecare-zi din Leu, el.este in fl8ciiri.Lununa sa hotar~te strilucitoarea sa impadtie pe Pa-

mant..

Astfel, putem intelege acum un vers enigmatic din ritu-alul de Anul Nou, care spune: "ConstelatiaLeului masoaraape-Ie Adancului". Aeeasta declaratie plaseaza potopul intr-o pe-rioada clara de timp.caci, de~iastronomiinu pot spune cu sigu-rantii unde anume situau sumerienii inceputul fiecarei ere ZO-.diacale, se considera, in general, ca tabelulpe care it prezenmmmai jos este cel mai aproape de cel sumerian.

60 i.Ch. - 2100 d.Ch.- EraPe~tilor2220 i.Ch. - 60 i.Ch. - EraBerbecului4380 i.Ch. - 2220 i.Ch. - EraTaumlui6540 i.Ch. - 4380 i.Ch. - EraGemenilor~/UUI.Cb. - 654Ui.Ch. - EraRacului(Cancer)

10.860i.Ch. - 8700 i.Ch. --:EraLeului.

Daca potopul a avut loe in Era Leului, adica intre 10.860~i 8700 j~Ch, atunci data se potrive~te perfect cU descoperirilenoastre: conform ~tiintei de astazi, ultima perioada glaciara s-atermiriat bmse in emisfera sudica, cu circa doisprezece sau teci-

.~

A Douiisprezecea Planeti 431

spreze<;emii de ani.in unna, iar in emisfera nordica 0 mie saudoua mii de ani mai tArziu. .

Fenomenul de precesie ofera 0 c<;>roborare ~i mai evi-denm eu tcoria nO/lstra. Am afinnat mai devreme ca nefilimii au

aterizat pe Pamant cu 432.000 de ~i inaintea potopului (120 d.e~ar), in Era Pe~ti1or.tn tennt:nii eiclurilor preeesionale,432.000de ani inseamna ~aisprezece astfel de cicluri complete, sau AniMari, plus mai bine de jumitate din eiclul unnator, sau MareAn, adica exact in ,,Era" constetatiei Leului.

Astfel, putem reconstitui cronologia completa a eveni-menteior descrise in aceasm carte.

Data EVENIMENTUL445.000 Nefilimii, condu~ide Enki, sosesc pe Parnant de pe

A Douasprezecea Planctii. Se intemeiaza Eridu -Stapa Pamant I "7'in sudul Mesopotamiei.

430.000 Marile calote glaciare incep sa se topeasdi. In Od-entul Apropiat, climatul devine ospitalier.

415.000 Enki se mum in interioml tinutului, intemeind Larsa.400.000 Perioada interglaciara se intinde peste tot. Ehlil so-

se~tepc Pamant ~iinfiiteazacentrul de la Nippur.Enlil ealatore~te spre Africa ~i organizeaza acolooperatiunileminierealezeilor. .

360.000 Nefilimii intemeiaza Bad-Tibira, centrul lor meta-lurgie, pentru topirea ~i preluerarea metalelor. Sunte~nstmite Sippaml, spatioportul nefilimilor ~i alteora~e.

:::.::: :-w,v:..."UU1Ul'U~J1Vl.ljlUU1i11''jmnursagrauresc omul- Muncitoml Primitiv.

250.000 ,Homo Sapiens se inmulte~te~i se impr~tie pe toamsuprafata Pamantului.

200.000 Viata pe Pamant regreseaza in timpul unei noi ~regla~iarc' .

100.000 Clima se inealze~tedin nou. Fiii zeilor iau de neves-te fiieelepamantenilor ~ifae copii eu ele.

432

77.000

75.000

49.000

35.000

13.000

ZE<"''HARIA SITCHIN

Ubartutu/Lameh, un om nascut dintr-un zeu ~i0 pa-manteanca, devine primul rege pamantean in ~urup-pak, sub protectia zeitei Ninhursag. ,

"Blestemarea " Pamantului de zei - 0 noua era gla-ciara incepe. Tipuri degenerate de om. ratacesc pesuprafata Pamantului.fncepe domnia lui Ziusudra (Noe), "slujitor crcdin~cios~' alluf Enki.

fnrautatirea climatului incepe. sa decimeze omenireain timpul celor ,,~apte treceri". Omul din Neander-thal dispare din Europa, supravietuind numai Omulde Cro-Magoon (din Orientul Apropiat).Nefilimii, avertizati de marea uri~a pe care urma s-oatraga dupa sine apropierea planetei lor decid sa laseomenirea sa piara.Potopul matura intreg Pamantul, s~ind dintr-c dataera glaciara.

"~

"

\,!.

.'

Capitolul15,

Regatn) de pe Pam ant

-.

Potopul nu a fost 0 experienta traumatica doar pentruomenire, ci ~ipentru .,zei" --nefilimi.

Ca sa folosim cuvintele unei liste sumeriane a regilor,"PotQpu!a maturat totul de pc rata pamantului" ~i 0 mundi d~12Qde -Fara fost ~tearsa peste noapte. Minele din Africa deSuel,ora~eledin Mesopotamia,Centrul de Control a1Misiunilor .Spa~ialede la Nippur,spatioportulde fa Sippar- toate ziiceau .ingropate sub. ape ~i noroi. Plutin(,1in navetele lordeasupra Pa-mantului de"vastatde furia ape lor, nefilimii ~teptal;1 ca acesteasa se retraga pentru a putea pune din nou piciorul pe Pa~nt.

Cum aveau ei sa supravietuiasca pc 0 planeta striiina candora~ele Ctl"toate facilitatile lor disparusera, ~i chiar ~i fO$ lorde munea -=- omenirea - fusese complet decimata?

Cand, infometati, inftic~~ati ~i epuizati, nefilimii au ate-rizat pe vlirfurile,,Muntelui Salvarii" au fost, cu sigurantii, u~u-rati sa descopere ca omenirea ~ianimalele deopotriva, nu pieri-sera eu totul.Chiar~iEnlil, la inceputfuriossa descoperecaplanurile sale fusesera.dejucate, ~i-a schimbat curand gandurile.

Decizia luata de 7.ei ;J rod nnJl nrnC'tiC'iin"t.. flin~ nrn_

pria lor situatie, nefilimii au dat la 0 parte prejudecatile lor des-pre oameni ~i~i-aureluat sclavii dupa care, nemaipierzand nicio elipa, i-atrinvatat pc oameni cu~sa ctdtive grane ~i sa creas-ca animale. Cum supravietuirea, fiiriinici 0 indoiaIa, depind~ade viteza cu care se dezvolta agricultura ~i cre~terea vitelor~pentru a raspunde nevoilor nefilimilor ~i ale .omenirii care seinmultea cu rapiditate,nefilimii au aplicat ~tiintalor avansata ~icuno~tintelelor deosebite pentru a rezolva aceasta problema.

~ :1

434 ZECHARIA SrtCHIN

*

Hili sa cunoasca informatiileoferite de textele biblice ~icele sumeriene, multi savanp care au studiat originile agricul-turii au ajuns la concluzia ca ea a fost "descoperitii"de omenirecu circa 13.000 de ani in urmii, ~id aceastii descoperire estelegatiide climatul cald care a urmat incheierii ultirriei ere gla-ciare. Cu mult inaintea savantilorde astazi, Biblia plaseaza in-ceputul agriculturii in perioada care a umiat polopului. "Sema~natul~iseceratul"suntprezentate'deBiblieca da~ 1icutede .Dumnezeului Noe ~iurma~ilorsai, ca parte din legamantul.tacut de Dumnezeucu omenirea in perioada de dupa potop:

Cat va fi pamantuI, nu va incetil semanatul ~i secera-tul, mgul ~icaldura, vara ~i iatna, ziua ~i.noaptea.

Primi,nd din parte a zeilor ,,secretele" agriculturii, "Noe ainceput sa fie luclitor al pamantului ~i a sadit 0 vie": el fiindprimul agricultor postdiluvian, angajatdeli~rat in lucrarea pa- .mantului. '

~i textele sumeriene atribuie zeilor dezvaluire~. "secretu~lui" - atat al agriculturii' cat ~i alcre~terii vitelor.

Cercetand inceputurile agriculturii, savantii moderni audescoperit ca ea a aparut mai intai in Orientul ApJ:opiat, dar nuin campiile fertile ~i u~or de lucrat sau in vai, ci, mai degraba,ea a aparut.in tinuturile muntoase. .De ce oare au preferatagri-cultorii de atunci aceste ,zone dificile pentru agricultura in loculcelor mult mai usoare de la ses?. .

Singurulraspuns plauzibil este ca aceste tin".,," tt,. I" O.!PO.!c;H1U,la vremea cana a lost ;,descoperitii" agricultura, nelocui-bile; cucirca 13.000 de ani in urma, sesurile nu 'erau inca sufi-, .cient de uscate dupa polop. A trebuit sa maitreaca mii de anipana ce campiile ~i'vaile s-au uscat suficient pentru, a permiteoamenilorsa coboare.d.ih muntii:ca~e ,inconjoaraMesopotamiasi sa se:stabileasca la'campie. ,Exact acest luom il 'descrie,\'!i Bi~jblia:Lamultegeneratiidupapotop,oalJleniivenitl"dinr~r:

A Douisprczecea Planeti 435.,'

- din zonele montanedin estul Mesopotamiei- "au gasit 0campiein Tara~inear[Sumer],~is-au stabilitacolo"~ '

Textele sumeriene declaIi cii Enlil a oferit cerealele "intinutul dealurilor" - in munti"nu in campii -. ~ia mcut posibilaagricultura in munti tinind deoparte apele potQPului. ,,A pusstavila apelor, ca sa nu intre in munti." Numele tinutului mun-tos din riisiiritulSumeruIuiera E.LAM; care inseamna ~,casadeunde au ie~ittoate ierburile". Mai tarziu, doi dintre asistentii luiEnlil, zeii Ninazu ~iNimada,.au lispaildit cultivarea plantelor ~iin~esuri, astfel incat, "Surner, tara care nu cunoscuse semanatuI~isece~ul, a cunoscutactim pete".

Savantii, care au-stabilit ca agricultura.a inceput pri~cre~tereaunei plante salbatice in locul graului ~iorzului, nu:potsa explicecum primele pe (cum ar fi cele descoperite in pe~-tera ~anidar) erau deja uniforme ~i foarte deosebite.Milioanede generatii de selecpe genetica sunt necesare pentru a obpnechiar ~i 0 minima schimbare intr-o spec!e oarecare. ~i t<?tu~i,perioada de timp ~ilocul in care un astfel de proces indelungat~i foarte gradual ar fi avut loc, nu este de gasit nicaieri. Nuexistiidecat0 singuIi explicape peQtruacest miracol botano-ge-netic: dacii nu a fost vorba de un proces de selectie naturala,atunci este vorba de manipidare artificiala.

Cercetatcu atentie, un spic bine dezyoltat de gdu este unmister ~i mai mare. Este produsul unui ,,amestec neobi~nuit degene botanice""~inu produsul dezvoltiiriigenetice Iiinici muta-tia genetica a unei singure sutse. Este, cu siguranti, rezuItatuIamestecului,genelor mai multor plante. tntreaga idee 'ca omul,

~ in cateva mii de ani, a reU'iitsa transforme animalele prin do-mesticireeste,de asemenea,discutabil~. 'C1.'!-~ . - . - .

...___,_ ~_ ~_ .. ...,"'.""c&p<&UUAp<U1i1iI\;UIII~ raspun-da acestor intrebiiri, ~i nici aflora, de exemplu, de ce semicerculmuntos din OrientuI Apropiat a devenit 0 sursa continua de noivarietiiti de plante ~i'cereale, pomi, fructe, legume ~i animaledomestiee.

. Sumerienii~tiauriispunsul..Semintele,spun ei, erau undar trimis pe Pamant de Anu, din Lic8'iul Ceresc. Gdul, ,orzuI~lcjnepa au fost aduse pe Pamant de pe A.Douasprezecea Pia-

III

. I

436 ZECHARIA .SrrCHIN

nem. Agricultura ~i cre~erea animalelor au fost darurile lui En-IiI~i,respectiv,Enki. ,

Nu numai pl'ezen~ nefilimilor, ci ~i sosirile periodice ale, planetei lor in vecinataUm Pamantului se pare c~ se afla in spa-tele 'a trei faze cmciale din dezvoltareacivilizatiei post-diluvie-ne: agricultura, circa 11.000 tCh., cultura neolitica, circa 7500tCh. ~iapripa ~sca a civilizatieimesopotamiene, 3800 i.Ch.,toate la intervale de 3600 qe ani.

Se pare ca nefilimii, dezvaluindoamenilor cuno~tinte,in., doze bine stabilite, 0 Jaceau~ila intervalecare marcau apropie-rea planetei lor de Pamant, de parca era nevoie de ni~te inspec-pi "de la centru", $i consulmri intre iei, posibile numai in pe_rioada cand A Douasprezecea Planem venea in apropierea PIi-mantului, inainte'de a se da aprobarea pentru inca un pas pe ca-

. lea curioa~terii umane."Epopeea lui Etana" ne ofera una din aceste consultiiri

intre zei. Intr-una diJ.1zilele care au urmat potopului, spune tex-tuI: '

iII

Marii Anunnakicare decid 80artaau tinut sfat, ,

Soarta PamantuluLs-o hotarasca.

Cei care au Jacut-cele patru colturi ale lumii,Care au intemeiat toate tiirile,Care supravegheazii Pamantul,Erau prea nobili pentru omenire.

"

Nefilimii, ni se spune~au ajuns la concluzia ca aveaune-voiede un intermediarintreei ~maselede oameni.Ei trebuia,.I'au decis ei,' sa fie zeii - e/u in acadiana, insemnand ,,nobilii".(""'n.,.~._+ ,.a 1 ~4-A_':!tA . ft... .- ... --- --- --~"'~'" ,_. ~I UIU"I1I1C,Cl au In-trodus ,,impiiratia" pe Pamant: au numit un 'conducator umancare sa asigure serviciile pe care trebuia sa Ie fuca oamenii zei-

lor ~i canalul prin care se diideau oainenilor invatiiturile ~i legile~oc '.

Un text care vorbe~te "despreacest subiect descrie situapade dinainte ca tiara ~i coroana sa fie puse pe vreun cap de om ~isceptrul dat in miinile acestuia; toate aceste simbolun ale rega-

~,)-

/;,

.,~"J~

:.~l.~.."

..",

,;.

0."

,'~. !~

.~

0',:-.,'.~


tului - plus toiagulpastorului,simboluldrepmpi- "stiiteauinfata lui Anu, in cetiui". Dupiice zeii au luat hotiirarea, ,Jmpiirii-tia a fost coborcimdin Cer pe Pamant".

Atat textele sumeriene, cat ~i cele acadiene declarii cazeii ~i-au mentinut "domnia" peste Pamant ~i i-au pus pe oa-meni sa reconstruiasca mai intciior~ele de dinainte de potop,exact i~ locurile acestora ~i dupa planurile originale: "Sa sepuna toate ciiramizile or~elor din vechime in locurile in c~au stat ele~toate ciiramizilesa stea in sfintele lor locuri." Oeci,Eridu a fost-primulor~ reconstruit.

'Apoi, nefilimii i-~u ajutat pe oameni sa-~i construiascaprimul ora~-regat, ~i I-au binecuvantat. "Sa fie ora~ul aCestacuibul in care oamehii sa se odihneasca. Fie ca regele sa fie pas-torullor."

. Primul ora~-regat al oamenilor, ne spun textele sume-riene, a fost Cush. "Ccind tmpiirapa a coborcit iara~i din Cer,tmpiiriitiaera in Cush." Din nefericire, listele sumeriene ale re-gilor sunt mutilate exact in locul unde se afla numele primuluiom care a fost numit ae zei, rege. ~tim totu~ica el a inceput Qlunga dinastie, ale carei ora~e de re~edintii s-au schimbat dinCush in Uruk, Ur, Avyan:t,Hamazi, Acsac, Acad ~i apoi, inAshur ~iBabilon ~iin alte capitale mai recente. .

" CarteaNeamurilordin Biblieil pune pe Nimrud- patri-arhul regatelorUruk, Acad, Babilon~iAsiria - ca fiind din Cush.Ea inregistre!lziiriispandirea omenirii, tiirile,~i regatele, ca re-zultat al imt*tirii ei in trei ramuri dupii potop. Triigandu,;se~inumindu-se dupa numele celor trei fii ai lui Noe, era1,1impiirtitiin pamanturile ~ineamurile hli Sem, care locuiau in Mesopota-mia ~i Orientul Apropiat, Ham, care locuiau in Africa ~i piirtium n:mnSUlal\l'aDica ~I lare1, mao-europenn d.1nAsia Mica,Iran, India ~iEuropa. ,

Aceste trei grupuri maj~re erau, cu siguranti, cele trei,,regiuni" ale caror intemeieri au fost discutate de Marii Anun-naki. Fiecare dintre cele trei au fost ~credintate unui zeu prin-cipal. Una din aceste regiuni' era, evident, Sumerul, regiuneapopoarelor semitice, locul in care a inflorit prima civilizatieuman~.

438 ZECHARJASrrailN

Celelaltedouaau devenit~ ele leagiioulunorciVilimpi -.infIoritoare. Circa 3200 i.Ch. ,- aproapct0 jumatate de mileniudupa civilimtia sumeriana - statuI, regatuI ~i civili2'Bpa~i-aumcut aparitia ~i'in valea Nilului, conducand in timp la mareacivilimtieegfpteani. - ' _

Pana acum circa cinciuci de ani, nu s-a ~tiut nirnic .des-pre cea de-a treia mare. civilimtie, cea indo-europeana, dar secQno~te acum existenta unei civili2'Bpiavansate, cuprinzandora~e 'marl, 0 agricriltura dezvoltati, un comeq infIoritor, in va-lea Indului, cu circa 0 mie de ani dupi infIorireacelei sumerie- ,

ne. (Fig. 161)

..

r

......\,1A

VU.

.Fig. 161

"-;

_ A Doui!jprezecea Planeti 439

, 'Texteleantice" precwn ~idesc9peririle. arheoldgice atestilegaturile: fOaI1~apfopiate pe plan ~1tlQ;a1.~i:economkexisten-ie iI1treJ.~esf¥.doua' ciyiUzatii :d~;zvoltatepe J:n.ait,lril~;celor douamarl fluvii, ~i civili.7.atia..sumeriana. .Mai"mult, a!AtdpveA'cir-cumstantiale, t:at ~i directe I-au convins pemajorit3.teasav~J1.p-19r ca civilizat~a din zona Nilului ~i din cea a Indulu,i nu numaica eraulegate de cea sumeri~ii;.ci, de fapt, ambete.i~i aveau

..J ,,-, ... .' ,.

leagl".luLin Sunier. ."...', ....'. . . S"a descoperit ca cele mai'impozc1.l).te hio,i1umeritedin

Egipt, pirimudele, sunt, sub 0 ,,masca"depia.tri~'replici aproapePerfecte ale ziguratelor mesopotamiene ~isunt suficiente moti-ve pentru.a se erede ca ingeniosul' arhitect care a desenat planu-

.rile pentru marilepiramide ~i'a supervimt constructia Ipr a fostun sumerian venerat ca zeu. (Fig. 162) ..

.. ItFig. 162 .

Vechiul nume dat de egipteni tirii'lor era "pa.mant~lridi-cat" ~iamintirile lor desprepreistoria acesteia retineau ideea ca"un zeu foarte mare a venit in vremurile de' demult"~i a gisittinutullor acoperit de ape ~inoroi.''Er~i..aasunmt dificila sarci-na de'a ,,rechema", a ridica literalmente'Egiptulde sub ape. Le-

gen~A~sc~e~minuptit .~~le,~tii!JlI}:l~Ae..1¥pip;o:t?P;:,~st zeuvechl,~e poate demonstra,nu era altul decat Enltl, mgmerul-~efat netillrrulor. .

;-~


0.Fig, 163 Fig. 164

De~i se cunosc relativ putin~ lucruripana astazi desprecivilizatia din valea Indului, ~im ca ~i ei venerau numarul doi- .:.sprezece ca numarul divinitatii supreme, ca ei i~i ~prezentauzeii ell figuri umane purtlindpe cap bonete cu coame ~i di eivenerau simbolul crucii - semnul planetei nefilimilor. {Fig.163,164)

Daca aceste doua civilizatiierau de origine sumeriana, dece sunt diferite limbile ~i semnele lor scrise?Raspunsul ~tiinp-fie este ca limbile sunt diferite. Acest lucru a fost demonstratinca din 1852, cartd reverendul Charles Foster a scris 0 carte;The One Primeval Language (Limba primordiala), in care ademonstrat ca toate limbite antice desciftate pana at4nci, inclu-siv chinezaveche ~ialte limbi din OrientulAntic, se trag dintr-.osingura sursa - care, s-a uemonstrat ulterior,era sumeriana.

Pictogramele similare nu au numai aceea~i.semnificatie,ceea ce ar DUteafi doar 0 cninr.it1pn!1i1';:; :",I:M_:~ ~ " L:original, ba chiar ~iacee~i forma fonetica - ceea.ce sugereazain mod clar originea comuna. Mult mai recent, savantii au am-tat ca primeleinscriptiiegiptenCfutilizau un limbaj care indica 0dezvoltareanterioaraa scrisului, ~isinguruf loc in care limbajulscris existaseinainte era Sumerul.

Dee avem 0 singura limba scrisa care, din anumite moti-ve, a fost diferentiata in trei limbi: mesopotami~na, egiptea-

n.

,',<i~:.

-')r

F

A Douisprezeeea Planetii 441

nalhamitica ~i indo-europeana. Astfel de diferente pot s,a fi apa':rut singure de-a lungul timpului, datoriti distantei .~i separiriigeografice. ~i totu~i, textele sumeriene sustin ca ele au aparutca.urmare a unei decizii deliberate a zeitor, inca 0 dati initiatide Enlil. Povestirile sumerienepe acest subiect sunt identice cubinecunoscuta legenda biblica a Turnului Babel, care ne spuneca "tot Pamantul avea 0 limba ~iacelea~icuvinte." Dar dupa ceoamenij din Sumer, invatand actaconstrucpilor <lincaramizi, auconstruit o~e ~i au ridicat turnUri inalte (zigurate), ei au pla-nuH sa construiasca un ~em ~i un turn pentru a-I lansa. Dinaceasta cauza "a amestecat Dumnezeu limbile Pamcintului".

Ridicareadeliberataa Egiptului de sub ape, dovezile ling-vistice, relatarile Bibliei ~icele sumeriene, toate confirma ideeanoastra ca cele doua.civilizatii satelit nu !i-audezvoltat din in-tamplare. Dil)contra, ele au fost planificate ~irealizate prin de- .cizia deliberataa nefilimilor.

Temandu-se,in mod evident, de 0 civilizatie umana uni-; ficata cultural ~i avand acelea~i scopuri, nefilimii au adoptat po-

litica tipic colonialista "Divide et impera'~ (Dezbina ~i stapa-ne~4:).Pentl11ca, in timp ce omenirea ajunsese la un nivel careii permiteachiar sa incer.cesa construiasca0 navi spati~lii-'dupa care ,,nimicnu i-ar fi impiedicat sa faca tot ce ~i-au pus ingand" - nefilirilliin~i~ise aflau .intr-unputemic declin. rn mile-niul al treilea i.Ch., copiii ~inepopi, ca sa nu mai vorbim de oa-menii cu unul din parinti zeu, cople~iseraca numar vechii zei.

Adanca nvalitate dintre cei doi frati, Enlit ~i Enki, a fostmo~tenitade fiii lor, dand nll§tereunor lupte sangeroase pentrusuprematie. Chiar ~i fIii lui Enlit - a~ cum am vazut in capi-tolele anterioa~ - se luptau intre ei.la fel cum mceau. de altfe!~l Illl IUIbOK1.~a cum s-a mtamplat deseori ~i in istoria ome-'.nirii, zeii cei mari au incercat sa-i impace impirtind pamantulintre mo~tenitoriilor. In eel putin 0 iristanti inregistrati in tex-tele sumeriene, un astfel de fiu (I~kur/Adad) a fost trimis inmod delibetat de Enlil in Tinuturile Muntoase, cu rolul de zei-tate locala. .

Pe masum ce trecea timpul, zeii au devenit din ce in cemai gejo~i unii pe ceilalti, pazIDdu-~icu stra~ilicie teritonuJ,

441 ; ~ ." ,ZEtiIARJAStrclilN

'me~e~gut'sau meseriape care 0 Patronau:Regii erau' interme~diarii dintieace~tia ~i~omenireadin cein ct mai numeroasa,Declaratiile regilor ootici cum ci pomeau la rizboi penttu'cuce~rirea de noi teritorii ~ia supune alte popoare,penttu di unnau"poruhca zeului ~istiI$tul meu", Text dupi text demonstreazacu claritate cii lucmle stiteau inti-adeviir~, Zeii i~ipiistiase~rii penttu ei controlul EOliticiiexteme, dici asta;privea,de faptrelatiile cu ceilalti zei, In conformitatecu aceasta, ei aveab ulti-mul cuvint in declararea rizboiului sau incheiereapacii.

o dati cu inmultirea ~i riispandireaoamenilor, in din cein ce mai multe tiri, or~e ~i sate, trebuiaugiisi1eem penttu a Iereaminti acestora cine Ie sunt stap!nii, cei ,,nobili". VechiulTestament reflecti acest lucru la tot pasul, cerand:oanienilor sanu se ,,inchinela zeii altor popoare". Solutiaa fost construirea adin ce in ce mai multe liic~uri de cult, ~ipunerea in fiecare din-tie ele a simbolulzeului "corect",

Era piganismului incepus~."

*

Dopapotop,ne informeaza'textelesumeriene,nefilimii"au tinut lungi adunaripenttu a hotiiridestinuloamenilor ~izeilor pe Parnant. In urma acestor consilii, ei au luat decizia de,,a face cele pattu regiuni". Treidintre ele - Mesopotamia, va-lea Nilului ~ivalea Indului - au fost populate cu oameni.

, A patra regiune era considerati "sfiinti" - un termen carela inceput insemna ca zona era "interzisa, restransa". Dedicatinumai zeilor, era un "piimint pur", 0 zona de care oamenii seputeau apropia numai cu autorizatie; trayersarea acesteia Dutea

. ...u ."'..~u "'4U£4l~lV1ilnlunor "arme IDsp~i1mantitoare"de catre ni~te paznici fioro~i. Acest tinut sau regiune era numitiTIL.MUN ("Tinutul in care sunt rachetele"). Era zona in carei~i stabiliserii nefilimii baza spatiala dupa ce cea de la Sipparfusese distrusade apele potopului. '

Din nou, aceasti zona a fost pusa sub comanda lui UtuJ~a-ma~, zeul care, era insiircinat cu rachetele. Eroii epopeilor.anti-ce, cum ar .fi Ghilgamesh, s-au luptat din greu pentru a ajunge

-

~j

~;_f'_

,

"

A Douitprezecea PlaDeti 443

aici, pentrua fi purtapapoi de un ~emsau un Vultur p4ni inLi~ul CerescalZeilor.Ne amintimrugaluiGhilgameshcatre~ama!I:

Lasi-ma sa intru in pout, lasa-ma sa-mi ridic ~em-ul...Pe viata zeitei care m-a nascut,A cinstituluirege, tatil meu.Indromi-mi ~ii spre Tara 'fa!

),

Pove~le ootice - de fapt pora istorie - relateazi efortu-rile neincetateale oamenilor de a ajunge'"in acest s:fiintpout",penttu a giisi,,PlootaViepi", ~ide a obpne viata ve~nica printreZeii Cerului ~iPimintului. Acesta a fost idealul omenirii, careapare in toate religiile ce i~i au riidicinile in Sumer: sperantaca, daci duc 0 viati cinstiti ~icorati pe Parnant, acest lucru vafi riisplitit printr-o "viat8,de apoi" in Laca~1 Divin, alaturi dezei. - ,

Dar unde se afla aceasti Tara a Zeilor, care mcea legatu-ra 'cu Cerul? ~

Rispunsulla aceasti intrebare este cunoscut. Existi toateindiciile. Dar, dincolo_deacest lucru apar alte intrebiri. Au maifost intdlnitinefilimii de atunci? Ce se va intdmplacand ne yomreintdlni cu ei?

~i daci nefilimiierau~,zeii"care au ,,flicut"omul de peParnant, oare numai evolufia viepi pe A Douasprezecea Planetai-a creat pe nefilimi?

IIIII

I

.1

" ",'

,>,

/

.-~t

-:;

Bibliogratie"

'1. Princlpalele sune pentru textele bibUee:A. De la.Genezii la Deuteronom: The Five Books of Moses, editie

nouii,reviizutiidedr.M.Stern,StarHebrew~ook Company,nedatatii. .

B. Pentm traduceri ~i mterpretiiri mai noi, bazate pe texteie sumeriene~i acadiene: "Geneza" din The Anchor Bible, trad. de E.A. Speiser, GardenCity, N.Y.: Doubleday &Co, 1964.

C. Pentru culoarea "arhaicii": The Holy Bible, King James Version,Cleveland ~i New Yorlc The World PublislUng Normande Co., nedata,tii.

D. Pentm verificarea interpretiirilor modeme ale versetelor biblice:The Torah, noua traducere a Srmtei Scripturi, in conformitate cu textele ma-soretice, New York: Jewish Publication Society of America, 1962; The NewAmerican Bible, tradUsii de membrii Catholic Biblical Association o( Ameri-ca, New York: P.J. Kenedy & So~ 1970; ~i The New English Bible, editatiisub indrumarea ~i patronajul Bisericii Angliei, Oxford: Oxford UniversityPress; Cambridge: Cambridge UniversityPress, 1970. '

E. Peniru referinte'uzuale ~i compamrea traducerilor: Veteris Testa-menU Concordantiae Hebraicae Atque Chaldaicae, Solomon, Mandelkem,lemsalim: Schocken Books, Inc., 1962; Encyclopedic Dictionary of the Bible,traducere ~i adaptare de A. van den Born, Catholic Biblical Associations ofAmerica, New York: McGraw-Hill Book Co., hic., 1963; ~i Milton-Hatanach(Ebmicii), Hebrew-Ammaic de Jushua Steinberg, Tel Aviv: Izreel PublislUngHouse Ltd., 1961. .

II. PrinelpaleIe sune pentru textele din Orientul Aproplat:Barton, George, A. The Royal Inscriptions of Sumer and Akkad, 1929.jjorger,J\.lc;JU:;I.o;,UU"".uu__"..:'-wJ':__'" .."!_L_InJ:'J:Budge, E.A. Wallis, The Gods ofth"e Egyptians, 1904Budge, E.A. W. ~i King, L.W. Annals of the Kings of Assyria, 1902.Chiem, Edward, Sumerian Religious Texts, 1924.Ebeling, E.; Meissner, B; Weidner, E., (cd) Reallexicon der Assyrolo-

gie undVorderasiatischenArchiiology,1932-1957. .Ebeling, Erich, Enuma Elish: die Siebimte Tafel des Akkadischen

WeltschOp{ungsliedes,1939Ebeling, Erich, Tod und f-eben'nam den Vorstellungen der Babylo-

nier, 1931.

.jI

446 ZECHARlA SITCHIN

Falkenstein, Adam ~i W.von Soden, Sumerische und AkkadischeHymnem und Gebete. 1953.

Falkenstein,Adam, Sumerische Gatterlieder, 1959.Fossey, Charles; La Magie Syrienne. 1902. ,

Frankfort, Henri, Kingship and Gods, 1948.Gray, John, The Canaanites. 1964. ,Gordon, Cyrus H., "Canaanites Mythology" in Mythalagies a{the An-

cient Warld.l961. ' "

Grossman, Hugo, The Develapment a{the Idea a{God in the Old Tes-tament. 1926

Grossman, Hugo, Altarientalische Texte und Bilder zum alten Testa-mente. 1909 '

Gunterbock, Hans G., "Hittite Mythology" in Mytholagies a{ the An-cient Warlds. 1961 ' ,

Heidel, Alexander, The Babylanian Genesis. 1969.Hilprecht, Herinan V., (ed). Reparts a{the Babylanion Expeditians: .

Cuneiform Texts. 1893-1914, Jacobsen, Thorkild, "Mesopotamia" in The Intellectual Adventure a{

Ancient Man. 1946.

Jastrow, Morris, Die Religian Babylaniens und Assyriens.l905-19i2jeari,. Charles-F, La Religian Sumerienne.1931 .Jensen,P., Texte zur assyrisch-babylan1schen Religian. 1915.Jensen,P.,DieKasmalagiederBabylanier.1890. '.

Jeremias, Alfted, The Old resta"'ent in the Light a{the Ancient NearEasU911.

Jeremias, Alfred, Das Alter.der babylanischenAstranamie.1908.Jeremias, Alfred, Handbuchder Altari~talische Geiskultur..Jeremias, Alfred ~iWinckler,Hugo, 1mKamp{eum deralten Orient.King, Leonard W., Babylanian Magic and Sarcery being: "The Pra-

yers a{the Lining a{the Hand". )896. " '

,King, Leonard W., The Assyrion Language. 1901.King, Leonard W., The seven Tablets a{Creatian.1902.King, Leonard W., Babylanian Religian and Mythalagy.1899.Kramer, Samuel N. The Summerians. 1963.K1'IImp.rSAmllp.1N (p.t!) M1Jthnlnoip,~n(thp A"rip"t Wnrld 1961.

Kramer, Samuel N.,Hystary Begins in Sumer. 1959.Kramer, Samuel N., Enmerkor and the Lord a{ Aratta. 1952.Kramer, Samuel N., Fram the Tablets a{Sumer. 1956.Kramer, Samuel N., SumerionMythalagy.1961.Kugler, Franz Xavier., Sternkunde und Stemdienst in Babylan. 1907-

1913.Lambert,W.G. ~i Millard, A.R., Atra-Hasis. the Babylanion Story a{

the Flaod. 1970. '

Langdon, Stephen, Sumerian and Babylonion Psalms. 1909.Langdon, Stephen, Tammuzand Ishtar. 1914.

~,'~'

,-f'

.~

-"

.A D()uisprezeeea Planetii

447

Langdon, Stephen,(00): Ox{ardEditians a{Cunei{arm Texts. 1923Langdon, Stephen, "Semitic Mythology" in The Mythalogy a{ all Ra-

ces. 1964.Langdon, Stephen, Enuma Elish: The Babylanian Epic o{ Creatian.

1923.

,~'

Langdon, Stephen, Babylanian Penitential Psalms. 1912.Umgdon, Stephen, Die Neu Babylanischen Konigsinschriflen. 1912Luckenbil, David D., Ancient Recards a{ Assyria and Babylania.

1926-'27.

Neugebauer, 0., Astranamical Cunei{arm Texts. 1955.Pinches, Theophilus G., "Some mathematical'Tablets in the British

Museum" in Hi/precht Anniversary Valume.1909.Pritchard, James B., (ed). Ancient Near Estern Texts Relating to. the Old

Testament.1969. -Rawlinson, Henry C., The Cunei{arm Inscriptians a{ Western Asia.

1861-'84. ' ,

, Sayee, A.H.,-The Religian a{the Babylonians.1888.Smith, George, The ChaldeanAccaunt a{Genesis. 1876.Thomas,D.Winston (ed), Do.cuments fr()m Old Testament Times.

~ ~

1961.

ItThompson, R. Campbell, The Reparts a{ the Magicians a"d Astrala~

gprs a{Niniveh and Babylan. 1900. "

Thureau-Dangin, Franc;ois, Les Inscriptians de Sumer et Akkad. 1905.Thureau-Dangin, Franc;ois, Die sumerischen un akkadische Konig-

sinschriflen. 1907.Thureau-Dangin,Franc;ois,RitueJesAkkadiens.1921. ,.

Virolleaud, Charles., L 'astranamie Chaldeenne. 1903-1908.,Weidne{, Emst F., Alter und Bedeutung der Babylanischer Astrana-

mie und Astral/ehre.1914.Weidner, Ernst F., Handbuch der Ba.bylanischen Astranamie.1915.Witzel, P. Maurus.l'ammuz-Liturgien un4Xerwandtes. J935.

III

\IIII

"

~~;:'.-

'J'f~'

III. Au fost cercetate,studli ,I articole din urmitoarele periodice:Der Alte Orient (Leipzig) ,. ,,.,, , _-'.''"' :_..:1"A \

__n."

".o~1.

American Jaurnal a{Semitic Langu,agesand fjteratures (Chicago)Annual a{the American Schoals a{Oriental Research (~ew Haven)Archiv fUr Keilschrifl{ar~chung (Berlin)Archiv fUrOrient{arschung(Berlin) .

.4.rchiv Oriel/talni (Praga)

.4.ssyralagische Bibliothek (Leipzig)

.4.ssyralagical Studies (Chicago)Das Auslqnd (Berlin) ',...'..,"" ,,'

Babylaniaca (Paris),'

I\or,~'~'.' ,.

;"

j

448 ZECHARIA'SITCUIN

Beitriige.zur ASsyrlologie Und semiiischen Spra"chwissenschatl (L~ip.;~ ~

I

III

IIII

:rig)" .

Berliner Beitriige ZIp"Keilschrlf()rsch,ung{Berlin) .Bibliolheca Orienlalis(LeiiJa) "

Bulletin of the Amerlaln Schoo.ls o/,Oriental .Research (Ierusali$~r.Bagdad) "., DeutschesjMorgen/iindiSChe Gasellsthatl, Abhandiungen (leipzig)

HtlTVardSemitic.Series (Canlbridge ~8sS) ,

Hebrew Union"CollegeAnnual (Cincinnati)Journal Asiatique,(paris)--Jourrral f)ffhe Am~rican:OrieiJtaISociety (New Haven)Journal of Biblical ~iterat'9'e ani/,Ex,egesis (¥iddletown)Journal ofCimeifo , 17n'studies (New Haven

, ). ' -jJournal of Near Eastern Studies (Chicago)JOurlJal.ofRoyal -.4swticSoc:iety (L()~dra)Journal of the Society ,ofOrieirtal Research (Chicago)

JoUrnal ofS~1JIitic StUdi~ <¥anch~ster)' , ,Kei/i~chritl/iche Bibliothet (BeJ.'lin)' ,

Ki!nigliche Milseen' zu ,1J~~/in:Aiiii¥llungeli aus der Oriefltalis~en&immlungen (B~lin) ~

Leipziger Semitische Studfen (Leipzig)Mitteilungen der alt;"'ientalischen Gesellsch~tl (Leipzig)Mitteilungen des Instituts fUr Orientforschung (Berlin)Orienialid(Roma)- .' . ,\,Orieilialfsche Liieratw-zeitung (Berlin)Pr.oceedings'ofthe AmeriCl1nPhilosophical Society (philadelphia)

Proceedings of Society of Biblica/Archaeology (Loncp-a)Revue D 'Assyorologie et d 'archeologie orientale (Paris)Revue biblique (Paris) ..

Sacra Scriptura Antiquitatibus Orientalibus l/Iustrata (Vatic~)StudiaOrientalia (Helsinki) i .TransacJions of the Society ofBib/iCLl/Archaeology(Londra)Untersuchungen zur Assyriologie und vorderasiatischen Archiiologi'e

(Berlin) . -Vnp'/_Minli.rhp. Ribliothek (Leipzig)Die Welt des Orients {UOnmgen)

. Wissenschatlliche Yeroff/entlichimgen der deriJschen -Orient .:.:GesellscluJtl(Berlfu) ,

Ziitschritl fur Assyriologie und'verwandte Gebiete (Leipzig)Zeitschritl fur die altetestament/iche W"lSsenschatl (Berlin~Giesen)Zeitschritl der deutschen morgen/anOlschen Gesl/lschatl (Leipzig)Zeitschri/t fUr Kei/schritlforschung.(Leipzig)

..

a 12 planeta

Documents