97346713 lucrare licenta drept penal tarnauceanu cristian

Download 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

Post on 30-Oct-2015

198 views

Category:

Documents

2 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    1/103

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    2/103

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    3/103

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    4/103

    UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI

    FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA

    LUCRARE DE LICENTA

    Coordonator Stiintific:

    Lector Universitar Doctor MIHAIL DAVID

    Student:

    TARNAUCEANU CRISTIAN

    2012

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    5/103

    UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI

    FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA

    CONSIDERATII GENERALE

    PRIVIND PEDEAPSA

    Coordonator Stiintific:

    Lector Universitar Doctor MIHAIL DAVID

    Student:

    TARNAUCEANU CRISTIAN

    2012

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    6/103

    Tarnauceanu Cristian Cuprins

    3

    CUPRINS

    INTRODUCERE..4

    CAPITOLUL I - PEDEAPSA in evolutia omenirii..8

    CAPITOLUL II - PEDEPSELE IN TARILE ROMANE...21

    CAPITOLUL III - PEDEAPSA IN CODUL PENAL ROMAN.28Sectiunea III.1 SCOPUL PEDEPSEI......................................................................................28Sectiunea III.2 FUNCTIILE PEDEPSEI.................................................................................30Seciunea III.3 CLASIFICAREA PEDEPSELOR...................................................................32Seciunea III.4PEDEPSELE APLICABILE PERSOANEI FIZICE........................................33Seciunea III.5 SANCTIUNILE APLICABILE MINORILOR.................41Seciunea III.6PEDEPSELE APLICABILE INFRACTORILOR MINORI.................47Seciunea III.7PEDEPSELE APLICABILE PERSOANELOR JURIDICE.................49

    CAPITOLUL IV - INDIVIDUALIZAREA PEDEPSELOR PENALE..61Seciunea IV.1IMPLICATIILE PSIHOLOGICE ALE PEDEPSELOR PENALE....61Seciunea IV.2ASPECTE GENERALE DE INDIVIDUALIZARE A PEDEPSEI...................65Seciunea IV.3 CIRCUMSTANTE ATENUANTE SI AGRAVANTE IN

    INDIVIDUALIZAREA PEDEPSEI..................................................................68Seciunea IV.4 PEDEPSELE PENALE REGLEMANTATE DE

    NOUL COD PENAL....78

    CAPITOLUL V- MODALITATI DE EXECUTARE ALE PEDEPSELOR..85Seciunea V.1 EXECUTAREA PEDEPSELOR IN REGIM PRIVATIV

    DE LIBERTATE....85Seciunea V.2 EXECUTAREA PEDEPSELOR IN REGIM NEPRIVATIV

    DE LIBERTATE.................................................................................................89

    CAPITOLUL VI- PDEDEPSELE PENALE IN OGLINDA FILOZOFIEI DREPTULUI.93Seciunea VI.1 JUSTIFICAREA PEDEPSELOR - Cesare Beccaria..95Sectiunea VI.2 PRINCIPIILE EXPRIMATE DE Cesare Beccaria ... ..96

    CONCLUZII...99

    BIBLIOGRAFIE...101

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    7/103

    Tarnauceanu Cristian Introducere

    5

    INTRODUCERE

    Nulla pna sine lege vesnica controversa privind latura existentiala a convietuiriiomenirii in structurilor sociale din toate vremurile.

    Deosebim de-a lungul istoriei ca instituia pedepsei a evoluat, de la o organizaresociala la alta, de la o oranduire la alta.

    In contextul evolutiei omului ca si individ functie de zona locuita, obiceiurile locului,clima si mediul de trai, precum si diversificarea religioasa, regionala, culturala si nationala,remarcam aparitia comunitatilor sociale diversificate creatoare si posesoare fiecare dintreele - de proprii legi de asigurare a ordinii publice si sigurantei cetatenilor din aceacomunitate.

    Consider ca exista dovezile istorice care certifica indubitabil faptul ca pedeapsa aaparut din cele mai vechi timpuri justificata de reactia oricarei comunitati de a pedepsi sireprima orice actiuni negative asupra ei si oamenilor grupati in respectiva comunitate.

    Scopul pedepsei este acela de stabilizare a echilibrului social, de prevenire asvririi infraciunilor, de intimidare a potentialilor viitori infractori, de conservare adrepturilor civice deja castigate de societate, de conservare a valorilor sociale evolutiv dejacastigate, de corectare a atitudinii sociale viitoare a condamnatilor, de linistire acomunitatii referitor la disturbarea sociala intervenita, de mustrare publica a oricarui actreprobabil savarsit, in consecinta fiind masura si mijlocul de constrangere a statului !

    Aceasta masura de constrangere statala se aplica de instanta de judecata ca simasura de corectare a atitudinii celui pedepsit vis-a-vis de societate si legile vremii seaplica numai in numele legii numai persoanelor care au savarsit infractiuni probate sidovedite si numai daca acestea sunt prevazute de lege.

    Publicitatea pedepsei este statuata foarte concis inca din cele mai vechi timpuri demarele om de stat roman filozoful Seneca, astfel : efectul produs de pedepse va fi cu attmai mare asupra reformrii altora, cu ct ele sunt mai publice.

    Dura lex, sed lex- Legea e dur, dar aceasta este legea este dictonul justificarii demilenii al aplicarii pedepsei oricare ar fi natura sau scopul acesteia.

    Rspunderea penal este instituia juridic care cuprinde ansamblul normelorjuridice care reglementeaz raporturile juridice care se nasc n sfera activitii de tragere la

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    8/103

    Tarnauceanu Cristian Introducere

    6

    raspundere penal a tuturor celor care ncalc sau ignor ordinea de drept prin svrirea deinfraciuni care se desfoar de autoritile publice, n temeiul legii, guvernat de principiiproprii, n scopul aprrii valorilor sociale eseniale confirmate de ordinea constituional nvederea meninerii i promovrii ordini juridice i binelui public1

    In contextul social in care ne aflam, consider ca nfptuirea actului de justiie trebuierealizat cu mijloace proprii si adecvate fiecarui stat n parte, raportat totusi la legislatiacomunitara internationala in vigoare, legislatie aflata intr-o permanenta schimbare siperfectionare, drepturile omului ocupand un loc din ce in ce mai avansat determinandastfel evolutia si caracterul actual dar si viitor al pedepselor !

    Pentru aplicarea justificata a pedepsei gradul de vinovatie ar trebui sa fiereprezentat procentual in masura de aplicare a pedepsei caracterul coercitiv dorit, scopul siintinderea pedepsei, limitele ei, extinderile ei, manifestarea pedepsei fiind o rezonanta a puterii

    statale de descurajare a fenomenului infractional !

    Referindu-ma in aceasta lucrare numai la pedeapsa penala deosebesc in conformitatecu articolul 52, Codul Penal, ca pedeapsa este o masura de constrngere si un mijloc dereeducare a condamnatului. Aplicarea pedepsei, urmata de executarea pedepsei, intaresteconstrngerea juridica, necesara reeducarii si reformarii sociale a persoanei pedepsite formarii unei atitudini corecte fata de ordinea de drept si fata de regulile de convietuire sociala.Semnificatia politicii pedepsirii penale, consta ntr-o unica caracteristica: Intimidareainitiala permanenta dar si pedepsirea ulterioara a infractorilor.

    Normele de drept stipulate in Codul Penal si Codul de Procedura Penala indica cailelegale de constrngere a persoanelor condamnate prin intermediul metodelor de schimbare aconduitei antisociale, care definesc diferite aplicabilitati reale de constrngeri fizice, psihice simorale, incercandu-se anihilarea intentiilor antisociale sau infractionale, precum si prevenireaproducerii viitoare de actiuni/inactiuni de natura penala.

    Incalcarea normelor stabilite de societate determina ntotdeauna , n mediul social undublu curent de emotii si actiuni , n grade si limite diferite , reactia fiind determinata. decalitatea victimei , de ndrazneala, ciudatenia sau ablilitatea actului periculos sau vatamatorsi de consecintele produse. Pe de o parte se produce o tulburare a constiintei publice , iar pede alta parte, se pune in miscare angrenajul justitiei penale.2

    Termenul de justitie penala este folosit pentru a denumi sistemul normelor juridicepenale care reglemendeaza relatiile de aparare sociala. n cadrul relatiilor ce se stabilesc in

    1Lidia Barac Constantele i variabilele dreptului penal Editura All Beck - 2001

    2 Lidia Barac Constantele i variabilele dreptului penal Editura All Beck - 2001

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    9/103

    Tarnauceanu Cristian Introducere

    7

    societate, conduita fiecarui persoane este apreciata de ceilalti membri ai colectivitati si esteconsiderata convenabila sau neconvenabila pentru ei sau pentru grupul social, dupa cumactiunea se armonizeaza sau vine n conflict cu actiunile acestora.3

    In Capitolul I se evidentiaza rolul si caracterul pedepselor in istoria omenirii;In Capitolul II se evidentiaza trasaturile pedepselor in Tarile Romane;

    In Capitolul III se evidentiaza pedepsele prevazute de Codul Penal in vigoare,pedeapsa inchisorii, pedepsele complementare, pedepsele accesorii, amenzile, pedepseleaplicabile persoanei fizice, pedepsele aplicabile persoanelor juridice, pedepsele aplicabileminorilor, enumerarea pedepselor in general;

    In Capitolul IV se evidentiaza aspecte generale referitoare la individualizareapedepselor penale, aspecte psihologice generale asupra pedepselor in general, asupra mediuluisi comportamentului infractional, precum si modurile si formele de individualizare apedepselor, aplicarea circumstantelor agravante si a circumstantelor atenuante, efectelecircumstantelor atenuante sau agravante, iar pe final, regasim o mica enumerare a prevederilornoului cod penal ce va intra in vigoare in curand !

    In Capitolul V se evidentiaza modalitatile de executare a pedepselor, executareapedepsei cu inchisoarea diferentiata pentru categoriile de condamnati, barbati, femei, minori,recidivisti, nerecidivisti, regimurile de executare a pedepselor, stabilirea regimului de executarea pedepselor, inlocuirea regimului de executare al pedepselor, suspendarile, revocarile,

    anularile regimului de executare al pedepselor.In Capitolul VI se evidentiaza pedepsele penale in oglinda trecerii timpului, istoria

    vietii si pedepsei, cele sase reguli de baza pe care se sprijina pedeapsa in general, terminand cuo mica sinteza asupra operei si activitatii intemeietorului vizionar a legitimitatii si temeinicieiactelor acuzarii si judecarii Cesare Beccaria.

    3 Lidia Barac Constantele i variabilele dreptului penal Editura All Beck - 2001

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    10/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul I

    8

    CAPITOLUL I

    PEDEAPSA in evolutia omenirii

    In contextul evolutiei omului ca si individ functie de zona locuita, obiceiurile locului,clima si mediul de trai, precum si diversificarea religioasa, regionala, culturala, etnica sinationala, remarcam aparitia comunitatilor sociale diversificate creatoare si posesoarefiecare dintre ele - de proprii legi de asigurare, aparare si impunere a ordinii publicesociale si sigurantei cetatenilor din acea comunitate.

    n epoca primitiva, probabil ca administrarea pedepselor era condusa de instincteletribale, teoretic justificate de evolutia omului primordial, care actiona instinctual, necerebral,un produs al simtamintelor si emotiilor victimei si/sau rudelor sale afectate intr-o cauzalitatedirecta animalica de supravietuire, caracteristica luptelor pentru supravietuire individuala

    sau de mic trib.

    Evolutia pedepsei in istoria civilizatiei confirmata de cercetari ale marturiilor antice a cunoscut diverse evolutii functie de zona si cultura locala.

    Astfel, evreii, egiptenii, chinezii, asirienii, grecii, romanii si multe alte culturi dinacele vremuri au inclus tortura ca si pedeapsa in sistemele lor de justitie. Romanii aveaurastignirea, evreii aveau lapidarea (lovirea cu pietre) si egiptenii aveau expunerea lasoarele arzator din desert, toate ducand in final la moarte.

    In antichitate, grecii si romanii utilizau tortura la interogatorii. Pana in al doileasecol dupa Hristos, tortura a fost folosita numai pe sclavi. Dar dupa aceasta perioada a fostextinsa la toti membrii claselor sociale de jos.

    In acele vremuri, marturia unui sclav era admisa numai daca era obtinuta printortura. In marea lor aroganta, autoritatile de atunci considerau ca sclavii nu ar fi spus adevarulde bunavoie. 4

    In dreptul asirian regasim pedepse precum necarea, arderea, fiind totusi admisarscumprarea sclavilor.

    4www.crimetime.ro Tortura, justitie medievala care inca nu e istorie

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    11/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul I

    9

    Rastignirea - a intrat in constiinta generala ca fiind cea mai veche metoda de tortura,considerata metoda de executie. Nu era des utilizata, ci doar in situatii deosebite, prezentate ca

    exemple.

    In Evul Mediu precum si in Epoca Moderna Timpurie, instantele europene utilizautortura in functie de fapta savarsita dar si de statutul social al faptuitorului. Tortura eraconsiderata un mijloc legitim de obtinere a unei marturisiri, pentru obtinerea numeluicomplicelui sau de alte informatii despre o crima.

    Tortura era pedeapsa ingaduita de lege, dar doar daca existau deja jumatate din

    dovezile impotriva acuzatului. Tortura in era Inchizitiei a inceput in 1252 si a luat sfarsit in1816, cand o bula papala a interzis-o.

    Tortura era indeplinita, de regula in mare secret, in temnite subterane. Prin contrast,executiile chinuitoare erau, de obicei, publice.

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    12/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul I

    10

    Dar in toata perioada moderna timpurie, torturarea vrajitoarelor a devenit un lucruobisnuit. Nenumarati oameni ce au fost doar banuiti ca au o relatie cu diavolul au fosttorturati in public.

    De-a lungul istoriei, pedeapsa cu moartea s-a concretizat n:

    Arderea pe rug n cazul celor condamnai de Inchiziie n Evul Mediu,

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    13/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul I

    11

    Decapitarea - Ghilotinarea rmas simbol al Revoluiei Franceze, dar nunumai,

    Scaunul electric pedeaps ntlnit n SUA de azi,

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    14/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul I

    12

    Tragerea pe roat i Tragerea n teap pedepse folosite n rile Romne,n Evul Mediu, dar i n alte pri.

    In timpurile biblice, uciderea unui membru al societatii putea fi pedepsita cu aceeasimoneda de catre rudele victimei, in spiritul legii talionului.

    Cutumele si legile pamantului s-au dovedit, insa, nu odata, mult mai complexe decatpar la prima vedere. In aceeasi ordine de idei, cei lezati puteau solicita despagubiri materiale pemasura pierderii lor de la autorul crimei, aceasta constituind o practica des intalnita peparcursul istoriei trecute

    Decisiva in schimbarea cursului istoric este conceptia conform careia varsarea

    sangelui reprezenta un pacat divin. Astfel, odata cu instituirea unor autoritati puternice si cuaparitia primelor sisteme de legi scrise, sunt interzise platile compensatorii, iar crimele intrasub jurisdictia necrutatoare a legii.

    Ex. - Normele lui Hammurabi (1792-1750 i.H), regele babilonian - creator al unuia dintreprimele coduri de legi cunoscute:

    Daca un om ii scoate ochiul unui om liber, i se va scoate si lui ochiul. Daca el rupe oasele unui om liber, i se vor rupe si lui oasele. Daca un fiu isi loveste parintele, i se va taia mana. Daca o femeie a cauzat moartea sotului ei pentru un alt om, acea femeie va fi trasa

    in teapa. Daca un hot este descoperit in timp ce fura, va fi omorat. Daca un barbat foloseste violenta asupra sotiei altui barbat pentru a se culca cu ea,

    el va fi omorat, iar femeia considerata far vina.5

    5 Codul lui Hammurabi Editura Proema, 2001

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    15/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul I

    13

    EGIPT, (1650 1085 .Hr.) Instantele dispun si aplic pedeapsa cu moartea pentruconspiraii impotriva oranduirii statale, crime, viol, adulter feminin, furtul de animale ,

    judectorilor corupi aplicandu-li-se pedeapsa capital - executata prin sinucidere impus.EVREII NOMAZI - n atenuarea pedepselor capitale - regasim aparitia unor noiuni

    juridice in timpul judecatii precum premeditarea, pedepsirea tentativei, circumstaneleatenuante, legitim aprare.

    GRECIA - constatam ca procedura tribunalelor este diferit dac cei doi mpricinaisunt amndoi ceteni i dac sunt, unul sau cellalt, sau amndoi, meteci sau sclavi; tot astfeli pedeapsa este diferit n funcie de starea sociala

    pedepsele pecuniare :- amenda,- despgubirile,- confiscarea parial sau total a bunurilor

    pedepsele aflictive: exilul temporar (phyg) sau definitiv (aeiphyga) pierdereadrepturilor ceteneti (atima), deteniunea (care, n afara condamnailor la moarte care-iateapt execuia, ca Socrate, nu poate lovi dect pe neceteni), flagelarea pe o roat i,nsemnarea cu fierul rou i legarea unor ctue de gt i de picioare (xla), chinurirezervate sclavilor, i n sfrit moartea.6

    pedepsele infamante: au un caracter arhaic i religios, cum ar fi interdicia de a purtapodoabe i de a intra n temple care le lovete pe femeile adultere, blestemul pronunat ncontumacie mpotriva persoanelor vinovate de sacrilegiu, nscrierea dezonorant pe o steli, n sfrit, refuzul de a permite nmormntarea.

    Magistratul care prezidase tribunalul, punea un grefier s ntocmeasc sentina i apoitrimitea acest act magistrailor nsrcinai cu executarea lui: Celor Unsprezece, care eraumai mari peste temniceri i peste clu, sau celor numii prctores, care percepeau amenzile,sau celor numii poleti, care erau nsrcinai s vnd prin licitaie public bunurileconfiscate i s nmneze, dac era cazul, acuzatorului, prima care i revenea iar vistiernicilorAtenei - dijma legal cuvenita.7

    6www.istorie-edu.ro Istorie Universala - Grecia

    7 www.istorie-edu.ro Istorie Universala - Grecia

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    16/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul I

    14

    Lapidarea, atestat rareori, are aspectul unei execuii sumare, nfptuite chiar de popor,sub imperiul indignrii; n felul acesta, n 479 .Hr., Lycidas, care era de prere s se accepte

    propunerile lui Mardonios, a fost lapidat pe loc de ctre colegii lui i de ctre ceilali cetenicare erau de fa.

    Expunerea pe o scndur ridicat n sus era pedeapsa pirailor, a hotilor sau lacomiterea de crim cu tlhrie. Ceilali condamnai la moarte, cnd nu li se ngduia s beacucut, erau azvarliti in cariere de mina parasite.

    CHINA extrem de violenta in reprimarea infractionalitatii inca din antichitate sipana in timpurile noastre regasim pedeapsa capitala !

    In China antica regasim practicarea sugrumarii, decapitarea betivilor, despicareatrupului in doua, ruperea trupului in doua, fierberea pedepsitilor in cazane cu apa sauulei, bataia cu biciul sau nuiaua/bastonul.

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    17/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul I

    15

    De asemeni regasim pedepsirea membrilor familiei pedepsele fiind extinse asupraintregii familii a condamnatului !

    China a practicat o metoda de tortura si executare care avea si menirea de a educapopulatia. Procesul se tinea in public, iar victima, de regula un criminal, era legata de un stalpde lemn si torturata pana la moarte. I se taiau bucati de carne din corp, bucati care erau aratatecelor din jur prin consacrata metoda Lingchi - moartea celor o mie de taieturi.

    SPANIA

    Regasim toate modalitatile de tortura caracteristice timpurilor si epocilor popoarelorcontemporane, dar nominalizez o foarte mediatizata executie-tortura publica, metoda fiindTaurul Incins

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    18/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul I

    16

    IMPERIUL ROMAN

    Sclavia era cel mai intalnit sistem de pedepsire in masa. Cei mai muli indivizideveneau sclavi n urma capturrii lor n timpul rzboaielor sau prin rpire.

    Sclavia ca practic social i economic s-a dezvoltat n antichitatea greco-roman.Grecia i Roma antice erau ambele societi sclavagiste.

    PEDEPSE MILITARE:

    Castigatio. Pedeaps corporal.Pecunaria multa. Pedeaps financiar.Munerum indictio. Pedeaps prin prelungirea serviciului militar.

    Militatiae mutatio sau Gradus deiectio. Degradare.Missio ignominiosa. Excludere din armat.Execuie. Pedeapsa cu moartea pentru fapte extrem de grave.Decimare. Pedeapsa cu moartea pentru un grup de persoane din care se alegea aleator tot

    a zecea persoan. Acetia erau decapitai sau omori cu pietre de colegi.Dizolvarea unei uniti. Msur rar, n general din cauze de raliere politic fa de

    uzurpatori, se pierdeau drepturile de la terminarea serviciului militar.

    PEDEPSE CIVILE:

    Despotismul oriental-elenistic - Persecuia contra cretinilor a cunoscut momente crudei nemaivzute: cretinii erau aruncai fiarelor n arene, alii erau ari pe rug, sfiai deanimale i martirizai multe alte feluri.

    n anul 249 mpratul Decius a dat un edict de persecuie, prin care toi cretinii,indiferent de vrst sau stare social, erau obligai s vin personal i s apostazieze . Celorcare fugeau li se confiscau averile i cnd se ntorceau acas erau ucii, dar cel mai des seurmrea apostazierea i nu uciderea lor.

    Origen spunea c atunci cnd cretinul suporta toate torturile erau ntristai toijudectorii, iar cnd apostaziau se bucurau nespus de mult (Contra Celsum, VIII). 8

    Apostaziere = dezicere de credinta si trecerea la alta credinta

    8www.istorie-edu.ro Istorie Universala - ROMA

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    19/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul I

    17

    Diocleian cere s fie consultat oracolul de la Milet care se pronun mportivacretinilor. Din aceast cauz la 24 februarie 303 d primul edict mpotriva cretinilor, ce

    consta n interzicerea adunrilor, drmarea locaurilor de cult, apostazierea.Diocleian emite cel de-al doilea edict care consta n arestarea episcopilor, preoilor,

    diaconilor, exorcitilor i lectorilor, care dac nu apostaziau erau ucii.

    La 27 septembrie 303 se d cel de-al treilea edict, toi membrii clerului fiind obligai sapostazieze, iar dac refuzau erau ucii.

    n 304 se d cel de-al patrulea edict, din iniiativa lui Galerius, declarndu-se rzboicretinismului i aplicndu-se pedepse foarte aspre.

    Justiia penal si pedepsele ei

    Criminalitatea, n special cea violent, a crescut n timpul rzboaielor punice cnd miciifermieri au srcit n detrimentul marilor proprietari, fiind silii s se mute n Roma. Numrulmare de sclavi, obinui n urma rzboaielor purtate de romani, au mrit numrul cetenilorromani care nu aveau un loc de munc la Roma. Lipsa unor ocupaii a acestora a condus lacreterea infraciunilor.9

    Justiia penal (iudicia publica) se ocup cu problema crimelor clar definite, fiind lanceput atribuia comiiilor centuriate.

    Fiecare cetean roman are dreptul de a face apel la popor n procesele penale ( iusprovocationis). Durata prea lung necesar derulrii procedurilor de judecat i incompetenacomiiilor au fcut ca problemele penale s intre n atribuia tribunalelor (quaestiones), lanceput celor extraordinare, iar mai trziu celor permanente (din secolul al II-lea .Hr.).

    Crimele ce in de dreptul penal roman au fost fixate n secolul I .Hr. la opt: omorul iotrvirea (de secariis et venificiis), delapidarea (de repetundis), falsul (de falsis),deturnarea banilor publici (de speculatu), violena (de vi), corupia i intrigile electorale(de ambitu), crima de lezmajestate (ofensa adus demnitii statului sau demnitiireprezentanilor si), prejudicierea dreptului de vot (de sodaliciis).

    9www.istorie-edu.ro Istorie Universala - ROMA

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    20/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul I

    18

    Tribunalul este compus dintr-un preedinte (praetor sau un magistrat cu aceastfuncie) i jurai alei prin tragere la sori de pe lista judectorilor (ntre 3 i 11 membrii).

    Procesul se judeca n Forum sau ntr-o Bazilic.

    Acuzatorul era pus s jure c va merge pn la capt cu nvinuirile, astfel va fi pasibil depedeaps. Dup ce este ascultat acuzatorul, este audiat i cel acuzat, dup care urmeaz avocaiiacestora.

    Dup prezentarea dovezilor i a martorilor urmeaz dezbaterile juriului. La finaluldezbaterilor preedintele tribunalului i ntreab pe jurai dac au ajuns la o concluzie.

    Dac rspunsul este da, se trece la vot folosindu-se tblie inscripionate cu litera A(pentru Absolvo) i C (pentru Condamno). n caz de egalitate cel acuzat este absolvit de vinapentru care a fost acuzat. Judecata nu are posibilitatea de recurs.

    Pedepsele sunt cuprinse n lege:nchisoare, expulzare, pierderea drepturilor politice,biciuire, amenzi, interdicia apei i a focului (este moartea civil prin care omul esteblestemat sacer). Cel gsit vinovat putea fi decapitat, spnzurat sau aruncat de pe StncaTarpeian. 10

    10www.istorie-edu.ro Istorie Universala - ROMA

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    21/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul I

    19

    Justiia penal n timpul Imperiului Roman

    Rolul de judector suprem i revine tot mpratului. Puterile sale pot fi delegate ca in cazurile de drept civil.

    Senatul are un rol n acest domeniu, dar de cele mai multe ori el este nesemnificativ.

    Apar noi pedepse: crucificarea, munc forat n min, deportarea pe o insul dinMarea Mediteran, moartea n aren (aruncat fiarelor slbatice sau ca gladiator).

    Justitia civila si pedepsele ei

    Actul de justiie la romani ncepe prin numirea de ctre un magistrat a unei instane de

    judecat competent i alegerea unui judector care s conduc procesul i s dicteze sentina.

    Justiia civil n timpul Republicii

    Justiia civil are ca domeniu de ocupaie conflictele dintre persoane (succesorale,comerciale, etc.) i unele delicte, precum furtul, lezarea unei persoane libere (iniuria).

    Primul act se desfasura n faa praetorului care se ocup cu un anumit tip de cauze:

    - edilul curuli pentru dispute comerciale;- cenzor, consul sau cvestor pentru cauze n care statul se afl n opoziie cu un

    particular)- marele pontif pentru probleme de natur religioas

    Magistratul alege de pe o list un judector cu rol de arbitru, care trebuie s fie uncetean peste 30 de ani cu o moralitate ireproabil.

    Judectorii sunt alei pn n anul 123 .Hr. dintre senatori, ntre anii 123-81 .Hr. dintrecavaleri i ntre 81 .Hr. 70 .Hr. iar dintre senatori. Statul social al judectorilor presupuneas aib cel puin un venit minim de 300.000 de sesteri.11

    Tribunalele au n componena lor ntre 3 i 10 membrii, alei dintr-o list de ceteni ceaparin clasei superioare

    11www.istorie-edu.ro Istorie Universala - ROMA

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    22/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul I

    20

    Pentru unele dispute particulare se apeleaz la judectori permaneni, precum:centumvirii (de fapt erau 105 membrii, 3 pentru fiecare trib) n cazurile de succesiune i de

    proprietate; decemviriipentru problemele aprute ntre persoane.Procedurile de judecat mbrac dou forme:

    - una mai veche, simbolic i formal, numit efecte ale legii (per legis actiones), ceaduce ctig de cauz dac este respectat ntru totul (dispare la sfritul Republicii);

    - alta mai simpl n care prile aflate n disput i expun unui magistrat problema.

    Dac magistratul este convins acesta acord reclamantului un formular de plngere ncare sunt scrise numele judectorului, rezumatul disputei, preteniile reclamantului iangajamentul acestuia de a respecta decizia judectorului.

    Praetorulpronun trei cuvinte simbolice: do, dico, addico (desemnez- judectorul,spun - legea, hotrsc obiectul litigiului). 12

    La tribunal jurisconsulii i avocaii pledeaz (teoretic gratuit), sunt prezentatedovezile, sunt audiai martorii, apoi este dat sentina de ctre judector.

    Justiia civil n timpul Imperiului

    n timpul lui Augustus apare dreptul la recurs, care nu a fost disponibil pn atunci.mpratul are rolul de judector suprem. El poate judeca personal sau poate delega puterea unuimagistrat, unui praefect sau unui funcionar.

    i face apariia procedura petiiei ctre mprat (libellus) prin care un reclamant sepoate adresa direct suveranului. Rspunsul la petiie poate fi personal al suveranului sau princancelaria care numete un judector.13

    12www.istorie-edu.ro Istorie Universala - ROMA

    13www.istorie-edu.ro Istorie Universala - ROMA

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    23/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul II

    21

    CAPITOLUL II

    PEDEPSELE IN TARILE ROMANE

    Pentru a-i apra i conserva existena, cele mai primitive njghebri omeneti aucreat organe speciale de poliie din cele mai vechi timpuri, scria n 1941, eful de Poliie nPrefectura Poliiei Capitalei, Nicolae I. Turcu. 14

    Pentru a conserva i apra existena urbei, organele speciale de poliie care auactivat n trecut n Capital au avut la ndemna msuri punitive atroce mpotrivarufctorilor. Cum legislaia n acele vremuri era rudimentar, pedepsele erau de puine oriincluse ntr-un nomenclator.

    Astfel c pn n 1863, cndAlexandru Ioan Cuza introduce codurile Civil i Penal,pedepsele erau girate, i date dup o rapid judecat, chiar de domnitori.

    Putem aduce n discuie pedepsele prevzute n pravilele15 domnitorilor Vasile Lupui Matei Basarab:pentru cel care fur a treia oar pedeapsa era scoaterea ochilor, pentrupatricid sau incendiere era prevzut tierea miniloriar pentru mamele care i prostituaufiicele, pentru furtul a doua oar sau din biserici era nsemnarea la nas,

    Listele cu pedepse includeau i mai multe atrociti: uciderea i arderea cadavruluin caz de sodomie, decapitareapentru perceptorii de taxe ilegale, proxenei i cei care eraumpotriva domnitorului, munca n minpentru furtul pentru prima oar a unui animal, btaiapentru otrvirea unui cine ciobnesc, turnarea de plumb topit n gur pentru dscliacare-i corupea eleva, plimbarea gol i btaia n public pentru bigami i hoi recidivist ipierderea zestrei n cazul soiilor adultere.

    Spnzurtori n ulie i btaia la falang

    O alt practic, folosit la sfritul anilor 1700, era spnzurarea rufcturilor pestrad, n puncte intens circulate. Spre exemplu, Vod Nicolae Mavrogheni a dat ordin, sse ridice epi pe la toate drumurile i rspntiile, unde se afia la vedere i nscrisul cel ce

    14 www.b365.realitatea.net - I-au turnat plumb topit n gur. Pedepse aplicate n trecut, n Capital - 03 Dec 2011 / Catalin Doscas15 PRVIL, pravile, s. f. (nv.) 1. Lege (sau corp de legi), dispoziie, regulament, hotrre (cu caracter civil sau

    bisericesc). Loc. adv. Dup pravil = conform legii, legal; just, drept. Peste pravil = (pe) nedrept, ilegal.

    Expr.A pune (sau a rndui) pravil = a stabili o regul. Lege natural, lege a firii; p. ext. destin. Carte care

    conine astfel de legi. Pravil mprteasc = corp de legi i de dispoziii juridice ntocmit iniial pe vremea

    mpratului Iustinian. 2. Norm dup care se produce sau se alctuiete ceva; regul. 3. Regul de

    comportare. Obicei, tradiie, datin. [Pl. i: pravili] Din sl. pravilo. Dictionarul Explicativ al Limbii Romane

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    24/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul II

    22

    va face hoii, ucideri sau va fi gazd de hoi cu aceast pedeaps de moarte se va osndi nepatu!.

    Mai mult, n acele vremuri pn i negustorii prini pe picior greit erau luai la ochi deoamenii legii. Pedeapsa prevzut pentru un pre mai mare al pinii dect cel stabilit dedomnitor era btaia (de la 11 la 25 de nuiele) i nchisoarea.

    Mai mult era prevzut ca pedeaps i intuirea de lobul urechii la o intersecieintens circulat, o zi ntreag, pentru negustorii prini c vnd cu greuti msluite,

    i btaia la fluierul piciorului, despre care se spune c a fost adus la Bucureti dectre fanarioi, era extrem de folosit n acele vremuri.

    Exist consemnat un caz n care un om de rnd, care dup i-a prins nevastanelndu-l cu un fiu de mare boier, a fost btut de acesta din urm. Vod Grigore Ghica,care a domnit ntre 1822 i 1828 a poruncit ca tnrul s fie arestat la nchisoareaSptriei. Dup cteva zile, i-a ordonat ba-ciohodarului - slujba-ef la curtea domneascdin ara Romneasc) s atearn o rogojin cu postav rou peste ea. Pedeapsa a constatn 10 lovituri la falang,16

    Clii Bucuretiului

    Dac nu erau dai prin trg, btui cu toiege sau bgai la ocne, infractoriiBucuretiului erau dui la ncperea de cazn, care era aproape neluminat, igrasioas ide dimensiuni mici.

    Pentru smulgerea mrturiilor, ori pentru pedepsirea celor nchii, se mai foloseaubiciul, frnghia ud, ciomagul, vna de bou, grbaciul, focul sau fierul nroit.

    La fel ca i clii, btuii se recrutau dintre iganii sau robii domneti, ori dintrecondamnai, cci printre romni nu se gsea nimeni, din fire orict de rea, care s voiasca primi o asemenea nsrcinare, se arat n documentele vremii.

    La rndul lor, clii erau oameni redui la stadiul de animalitate, stigmatizai,

    hulii, blestemai i nici unui clu nu-i era permis s intre n biseric.17

    n Bucureti, pedepsele prin spnzurare ori tierea capului se executau de regul napropiere de biserica Oborul Vechi

    16www.b365.realitatea.net - I-au turnat plumb topit n gur. Pedepse aplicate n trecut, n Capital - 03 Dec 2011 / Catalin Doscas

    17www.b365.realitatea.net - I-au turnat plumb topit n gur. Pedepse aplicate n trecut, n Capital - 03 Dec 2011 / Catalin Doscas

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    25/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul II

    23

    O sum de informatii utile ni le furnizeaz nsemnrile de cltorie ale strinilorcare au trecut de-a lungul timpului vizitnd locurile i aezrile romneti, precum ipravilele, legiuirile i documentele oficiale privind situaia nchisorilor.

    Ideea unui regim penitenciar asa cum a aparut in epoca moderna, nu a fost cunoscutain vechime, pedepsele constituindu-se in plata unor fapte reale sau imaginate de cei ce leputeau aplica, iar inchisoarea ca loc de pedeapsa era destinata numai suferintelor celorosanditi.

    La fel ca in celelalte tari europene, temnitele noastre au fost locuri de chinuri sinicidecum mijloace de indreptare a infractorilor.

    Ceea ce a fost scris cu privire la starea mai mult decat dureroasa a regimuluiinchisorilor din cea mai mare parte a tarilor din Europa, se poate scrie si despre temnitele de la

    noi. Multi din cati au fost aruncati in intunecimea acestor lacasuri nu au mai vazut luminazilei, ca si in acele case ale mortii cum le-a denumit Dostoiewski, incarceratii indurandcele mai groaznice suferinte trupesti si sufletesti, asteptand moartea ca pe cel mai marebine al cerului.

    Totusi, avand in vedere morala crestina a acestui popor care s-a nascut cu mila fata decei cazuti in necaz, acestia nu au fost uitati aproape niciodata, astfel ca prin contributii si prinajutoare s-a incercat ameliorarea suferintelor si lipsurilor celor intemnitati. Cutia milelor esteexemplul cel mai elocvent cu privire la dorinta oamenilor de a indrepta lipsurile provenite dinsaracia acestor asezaminte.

    Cu toate ca nu se poate vorbi despre organizarea inchisorilor romane pana in a douajumatate a secolului al XVIII-lea, originea inchisorilor la noi este foarte veche.

    Incarcerarea si utilizarea unor detinuti la munca, in mine (ocne), o gasim chiar sipe vremea cand Dacia a intrat in stapanirea romanilor. Romanii obisnuiau sa intrebuintezedetinutii la diferitele munci, intre care extragerea aurului si a altor metale, precum si a sarii.Din diferite inscriptii, reiese ca in Dacia existau o multime de saline si mine. astfel, din zonaHunedoarei s-a extras fier, iar salinele de la Ocnele Mari de pe Mures pastreaza urme degalerii din acele timpuri.

    In general, in aceste saline erau pusi sa lucreze crestini care erau osanditi pentrucrearea unor"collegia illicite". Desi nu stim conditiile in care lucrau, putem sa presupunemca acestea erau deosebit de grele, mai ales pentru ca persecutiile impotriva crestinilorerau insotite de tot felul de cruzimi.

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    26/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul II

    24

    Tratamentul celor inchisi nu putea sa difere prea mult fata de tratamentul aplicatsclavilor, dreptul de viata si de moarte asupra acestora revenind celui care dicta masuraintemnitarii.

    Pana in secolul al XIV-lea, gropnitele si salinele isi vor continua activitatea, reducandla suferinte de neinchipuit pe toti acei anonimi despre care nu avem alte date. La 1380, estepomenita pentru prima data ca fiind existenta ocna apartinand ocolasilor de Trotus, unde "pevremuri" avusese loc o rascoala a talharilor care a dus la surparea acesteia, ingopand subdaramaturi pe talhari si pe cei ce-i pazeau.18

    Este clar ca exploatarea sarii din ocne folosindu-se talharii, este tot atat de vecheprecum existenta ocnelor insasi. De altfel si Alexandru cel Bun, in pravila ce-a dat-o,inspirandu-se din vechile legiuiri bizantine, aminteste in paragraful 206 despre osanda laocna.19

    Avand in vedere ca in vechime pedepsele erau foarte severe, adesea pentru fapteminore aplicandu-se pedeapsa cu moartea, este de presupus ca pedeapsa cu aruncarea inocne sau grosuri avea un caracter extrem de sever. De altfel, criminalii erau indezirabili inorice loc.

    Un document din anul 1391 emis de Despotul Stefan, Domnul partii dunarene aSerbiei, intareste manastirea Tismana si Vodita din Tara Romaneasca cu zece sate din Serbia,dispunand intre altele ca oricine poate fi ingaduit sa se aseze pe aceste mosii, cu exceptiacriminalilor carora trebuie sa li se dea o invoire speciala din partea Domnului.20

    Un fapt deosebit de pozitiv este acela ca in secolul al XIV-lea gasim mentionat unasezamant de binefacere, primul de acest fel. astfel, ni se afirma ca Radu Basarab, dinsentimente fata de cei nevinovati din noua sa resedinta, a infiintat la Mateul de Jos un ospiciu,inzestrandu-l cu o mosie si scutind populatia de orice fel de impozit, astfel de "ospicii" fiindcunoscute si in Moldova la inceputul secolului al XVI-lea.

    Am spus mai sus ca, in trecut, pedepsele erau foarte aspre in cele doua principate.Domnitorii, in dorinta lor de a stapani pe raufacatorii de orice fel, spre bunul mers altreburilor, nu erau stapaniti de nici o mila. In 1421, Guillebert De Lannoy, ambasador al

    18www.penitenciarulcraiova.ro -Activitatea penitenciara in tara noastra de la inceputuri si pana in secolul al XVI-lea

    19Alexandru Ipsilanti tiprete n 1780 o condic pravilniceasc compus dup legile bizantine i dup obiceiul pmntului. Astfel este, de

    pild, dispoziia ca fata s nu mai aib drept la motenire dup moartea prinilor dac a fost nzestrat. O alt dispoziie prevede ca numaibieii s moteneasc moia din care se trage numele familiei, pe cnd fetele s vin numai la mprirea celorlalte moii. Condica luiIpsilanti reprezint un progres, deoarece este o lege civil i nu numai bisericeasc i penal, aa cum erau pravilele lui Matei Basarab iVasile Lupu. Tot Ipsilanti a nfiinat la Bucureti trei tribunale ca drept de apel la divanul domnesc.20

    www.penitenciarulcraiova.ro -Activitatea penitenciara in tara noastra de la inceputuri si pana in secolul al XVI-lea

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    27/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul II

    25

    regelui francez Carol al VI-lea si al regelui englez Enrich al V-lea, relateaza ca in vizita ce afacut-o lui Alexandru cel Bun la Cetatea Alba i s-au sustras 100-120 galbeni si alte lucruri.

    Alexandru Voda a adus noua hoti cu streangul de gat, punandu-i la dispozitia

    acestuia sa-i omoare (en ma franchise de les faire mourir), dar avand in vedere ca si-arecuperat bunurile, i-a lasat in viata.

    Ca pedepse in trecut, enumeram: arderea si tragerea in teapa pentru talhari siucigasi "de firea cea mai rea", iar pentru ceilalti, spanzuratoarea sau decapitarea. astfel,pedeapsa la munca in ocna apare fata de acestea ca foarte blanda.

    Pana la alcatuirea pravilelor lui Vasile Lupu in 1642 in Moldova si ale lui MateiBasarab in 1652 in Muntenia nu se pot face multe precizari cu privire la pedepse si laaplicarea lor progresiva. In aceasta perioada, judecata se facea dupa obiceiul pamantului,

    iar pedepsele se executau tot dupa acest obicei, fapt care, dupa cum spune DimitrieCantemir in "Descrierea Moldovei", ducea la abuzuri.

    Domnul tarii putea sa judece el insusi "pricinile", dar putea sa incredintezejurisdictia oricui voia el, chiar unor persoane ce nu erau indreptatite la aceasta. astfel, Stefancel Mare, printr-un act de danie facut in 1472 manastirii Prahova, acorda intre altelejurisdictia absoluta egumenului manastirii: "Sa aiba a-si cauta dreptate inainteaegumenului ce va fi atunci in acel templu al Sfantului Nicolae si inaintea vatafiloregumenesti care sa nu aiba intru nimic un alt jude mai mare peste ei, ci sa judece eisinguri pe oamenii lor din cele trei sate manastiresti si sa-i globeasca pentru oricevinovatie".21

    Rolul preotilor in jurisdictiunea noastra va dainui mult timp si va fi uneori asa demare, incat vor ajunge sa aiba grosuri (inchisori) in casele lor particulare, ceea ce vadetermina pe domnitorul Mavrocordat sa opreasca acest abuz, acest fel de jurisdictie creaarbitrariul si abuzul, detinutii erau aruncati in temnite fara sa stie vina pentru care erauinchisi, fara a sti durata pedepsei si de multe ori fiind dati uitarii.

    Unele manastiri au servit la noi si ca loc de inchisoare, de cele mai multe ori pentrucondamnatii politici, pentru femei si copii. Cea mai veche manastire care a servit in acestscop a fost manastirea Snagovului, ridicata de Vlad Tepes in secolul al XV-lea.

    Odata cu ea avem primele informatii relativ la pedepsele aplicate celor inchisi, aici,sub pretextul ca trebuie sa se inchine, boierii erau dusi intr-o camera unde, in timp ce erauingenuncheati, se deschidea o trapa din pardoseala, iar ei cadeau intr-o groapa cu cutitetaioase, gasindu-si sfarsitul.

    21www.penitenciarulcraiova.ro -Activitatea penitenciara in tara noastra de la inceputuri si pana in secolul al XVI-lea

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    28/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul II

    26

    In cladirile dinspre sud ale acestei manastiri, Vlad Tepes inaltase un fel de camerade tortura, din care detinutul, dupa ce suferea caznele impuse cu fier si foc, era aruncatcu ajutorul unei baliste in lac.

    n istoria dreptului penal romn prima lege cu dispoziii penale a fost Legea tarii,care a nlturat practica talionului. Aceasta a inut mult vreme locul Constituiei, Coduluicivil i Codului penal. De asemenea ea marcheaz modernizarea gndirii juridice penale nperioada feudalismului dezvoltat.

    n perioada regimului turco-fanariot legile cu caracter penal au fost:

    Pravilniceasca condic, Codul Climach, Legiunea Caragea si Criminaliceasca condica.

    Istoria dreptului penal cunoate pn n prezent succesiunea a trei Coduri penale :

    1.Codul penal de la 1865 - (Codul Cuza) : realizeaza unificarea legislativpenal i marcheaz debutul dezvoltarii dreptului penal romn dup unirea Moldovei cuMuntenia din 1859.

    Codul Cuza consacra principiul legalitii incriminrii i a pedepsei, egalitatean faa legii penale, umanizarea pedepselor, nu prevedea pedeapsa cu moartea, cimunca silnic pe via iar infraciunile erau clasificate n trei : crime, delicte icontravenii; tentativa nu era cunoscut - fiind asimilat infraciunii consumate, iar

    complicele se pedepsea ca i autorul.

    2. Codul penal de la 1937 (Codul penal Carol al II-lea) Acest cod a avut uncaracter unificator dup realizarea Marii Uniri de de la 1 Decembrie 1918. Se introducpentru prima dat alturi de pedepse, msurile de siguran msurile educative (pentruminori), pedepsele complementare i accesorii, si foarte surprinzator - nu se prevedeapedeapsa cu moartea. I se atribuie pedepsei rolul educativ, introducndu-se la nivelempiric instituia individualizrii pedepsei ;

    Codul penal de la 1937 era structurat n trei pri care cuprindea:

    a) dispoziii generale;

    b) dispoziii privitoare la crime i delicte;

    c) dispoziii privind contraveniile.

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    29/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul II

    27

    Asemeni Codului penal anteriorpedepsele erau de trei feluri : pentru crime, pentrudelicte i pentru contravenii ;

    A fost considerat una dintre cele mai evoluate legi ale timpului acesta rmnndn vigoare pn n 1969.

    Codul lui Carol al II-lea nu cupindea dipoziii din care s rezulte definiia pedepseii nici referitoare la scopul ei, darcuprindea niste reglementri foarte clare cu privire lapedepsele speciale i gradele acestora .22

    Dreptul penal romn n perioada 1910 1969:

    Prima lucrare de sinteza n domeniul dreptului penal este scris de I. Tanoviceanu n

    1912 n colaborare cu V. Dongorez personalitatea marcant n acest domeniu rmne nsVintil Dongoroz autor al Tratatului de drept penal publicat n 1929; La un an de zile de laintrarea n vigoare a acestui Cod se instaureaz dictatura regal a lui Carol al II-lea i seintroduce pedeapsa cu moartea pentru infraciunile contra siguranei statului care s-ameninut pn n anul 1990, fiind abolit prin Decretul-Lege nr. 6 / 1990 ;

    In aceast perioad s-au nsprit condiiile rspunderii penale, minorii rspunzndpenal de la 12 ani ; iar n anul 1947 s-a instaurat regimul comunist care n 1948 introduceinstituia infraciunii prin analogie, nclcndu-se astfel principiul legalitii; aceasta s-ameninut pn n 1956;

    In anul 1948 s-a republicat Codul penal de la 1937sub denumirea de Codul penal alRepublicii Populare Romnia - dreptul penal romn transformndu-se ntr-un instrument alpoliticii comuniste, rmnnd n plan secund instrumentul de aprare a societii mpotrivacriminalitii.

    3.Codul penal de la 1969. Adoptarea Codului penal de la 1969 a marcat un altmoment important n evoluia dreptului penal romn, fiind n vigoare i astzi cu toate c afost elaborat sub influena ideologiei marxiste, el a consacrat principiul legalitiiincriminrii i a sanciunilor de drept penal, precum i principiul individualizriipedepselor. A fost modificat succesiv printr-o serie de legi speciale.

    22Pavel Abraham , Emil Derisidan: Codul Penal al Romniei comentat i adnotat 2002

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    30/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul III

    28

    CAPITOLUL III

    PEDEAPSA IN CODUL PENAL ROMAN

    Pedeapsa este un instrument de violen instituionalizat n mainile statului iar odiscuie despre fundamentul pedepsei duce inevitabil la cercetarea legitimitii dreptuluipenal23. Nu degeaba s-a repetat pn la saietate c problema dreptului penal ncepe i sesfrete cu fundamentul i scopul pedepsei. 24

    Pedepsele sunt sanciuni proprii dreptului penal i reprezint cea mai importantcategorie fiind n acelai timp i msuri de constrngere ce se aplic infractorilor25 .

    Art. 52 Cod Penal - Pedeapsa este o masura de constrngere si un mijloc dereeducare a condamnatului. Scopul pedepsei este prevenirea savrsirii de noi infractiuni.

    Prin executarea pedepsei se urmareste formarea unei atitudini corecte fata demunca, fata de ordinea de drept si fata de regulile de convietuire sociala. Executareapedepsei nu trebuie sa cauzeze suferinte fizice si nici sa njoseasca persoanacondamnatului.

    Sectiunea III.1. SCOPUL PEDEPSEIn conformitate cu articolul 52, Codul penal, pedeapsa este o msur de constrngere i

    un mijloc de reeducare a condamnatului. Aplicarea pedepsei reprezint o form a

    constrngerii juridice, necesar reeducrii i reformrii sociale a persoanei condamnate.Directia politicilor penale constau ntr-o singur caracteristic: a lua msuri pentrupedepsirea i intimidarea infractorilor.

    Pedeapsa este necesitatea constrngerii prin folosirea parghiei normei de drept, unimperativ categoric al legii. Obligativitatea normei penale indic modalitile de constrngerea persoanei condamnate prin intermediul principiilor practice de schimbare a conduiteiindividuale, care stabilesc ntotdeauna anumite constrngeri fizice, psihice i morale fcndposibil nhibarea att pentru condamnat ct i pentru alte persoane de a produce pe viitor

    aciuni ori inaciuni de natur penal.

    23Cristina Rotaru Fundamentul pedepsei ed C.H.Beck

    24Cristina Rotaru Fundamentul pedepsei ed C.H.Beck

    25Gabriel Silviu Barbu . Alexandru erban : Drept execuional penal editura C.H.Beck.

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    31/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul III

    29

    Pedeapsa penal, alturi de alte mijloace i msuri stimuleaz obligativitatea reeducariicondamnatului i a educrii persoanelor care execut aciuni ori inaciuni cu semnificaie

    social, astfel nct s se menin autoritatea legii.ntruct pedeapsa constituie unicul mijloc de sanciune a aciunii/inaciunii

    considerate infraciuni rezult c scopul acesteia este reprezentat de prevenireasvririi de noi infraciuni.

    Activitatea de prevenire se realizeaz att sub forma determinrii condamnatuluide a nu mai svri alte infraciuni (prevenie special) prin adoptarea msurilor educativei restrictive n perioada executrii pedepselor, ct i prin determinarea general a oricreialte persoane de a respecta legea pentru a nu fi obligat la aplicarea regimului

    sancionator (prevenie general) i, implicit, la producerea unor suferine fizice i moralerezultate din condamnarea penala.

    n doctrina penal se atribuie pedepsei diferite scopuri:

    Prevenie general , Prevenie special , Retribuie 26.

    a) prevenia special reprezint constngerea condamnatului la executarea pedepsei,perioad n care , pe lng limitarea drepturilor i exercitarea libertilorindividuale, va fi supus unui tratament juridic de reeducare, n sensul ndreptrii peviitor a comportamentului individual astfel nct s nu se mai realizeze alteinfraciuni.

    Prin aplicarea pedepsei se urmrete schimbarea consecinelor comportamentului,deoarece vom fi chinuii de dorina libertii cnd suntem n nchisoare, iar prin msurilelegale de reeducare se incearca reformarea social si morala a condamnatului.

    b) prevenia general reprezint o form de constrngere realizabil prin:indicareaformelor i limitelor pedepselor penale n legile generale i n legile speciale,individualizarea pedepsei pentru aciunea/inaciunea svrit n funcie depericolul social i de circumstanele reale de producere ale faptei, modul deexecutare concret a pedepsei care trebuie s adapteze pe condamnat la regimulsever i la exigenele legii, urmnd ca fie datorit convingerii, fie din cauzatemerii, acesta s nu mai svreasc alte infraciuni.

    26Cristina Rotaru Fundamentul Pedepsei Teorii moderne editura C.H.Beck

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    32/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul III

    30

    Un fenomen semnificativ al realizrii instituiei preveniei generale const ncertitudinea aplicrii pedepsei penale pentru aciunea/inaciunea considerat infraciune,

    efectul preventiv realizndu-se n cazurile pedepsirii cu rapiditate a infractorilor.Scopul pedepsei va fi realizat astfel nct prin executarea pedepsei s nu se cauzeze

    suferine fizice sau njosirea persoanei condamnate. Sub influena msurilor i metodelor dereeducare, n executarea pedepsei penale, se urmrete ndreptarea condamnatului, iar nucauzarea de suferine fizice i nici njosirea persoanei acestuia.

    Sectiunea III.2.FUNCTIILE PEDEPSEI

    n sistemul juridic romnesc regasim ca si funcii ale pedepsei: funcia deconstrngere, funcia de reeducare, funcia de exemplaritate27.

    Sistemul de drept francez consacra ca si funcii ale pedepsei: funcia de retribuiefuncia de intimidare, funcia de readaptare .

    n sistemul de drept italian, regasim funciile pedepsei de: retribuie, intimidare,reeducare, cu meniunea c la intrarea n vigoare a Constituiei republicane , din cauzainfluenei studiilor criminologice i sociologice, care au propulsat prevenia general, accentulse pune pe mecanismele neoretribuioniste.28

    Funciile pedepsei penale sunt urmtoarele:

    a) Funcia de constrngere

    Pedeapsa, ca msur de constrngere coercitiv, este folosit de stat i implic oanumit suferin impus infractorului ca reacie social la infraciunea svrit deacesta. Este un ru cu care se rspunde ruluiprodus prin svrirea infraciunii.

    Rul, suferina, afeciunea pe care o implic pedeapsa, decurg din privaiunile la carecondamnatul este supus ca urmare a acesteia: privaiune sau restricie de libertate,privaiune sau restricie de drepturi civice, privaiune de bunuri, si mai rar - n unele

    legislaii - privaiune de dreptul la via.

    Constrngerea este determinat de necesitatea aprrii societii, a valorilor socialevtmate sau periclitate prin infraciune.

    27 Constantin Mitrache - Drept penal romn partea general - editura Universul Juridic , Bucuresti 200328

    Alexandru Boroi - Drept penal partea general citat din F . Antolisei Manuale di diritto penale .Parte generale editore Giuffre, milano

    2000

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    33/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul III

    31

    b) Funcia de reeducare

    Pe lng funcia de constrngere ce se exercit asupra condamnatului, pedeapsandeplinete i funcia de reeducare a acestuia, deoarece pedeapsa, nceteaz a mai fi o purretribuie si este menit s determine nlturarea deprinderilor antisociale alecondamnatului.

    Funcia de reeducare const n influenarea asupra mentalitii i deprinderilorcondamnatului, n sensul nlturrii deprinderilor antisociale i formrii altoracorespunztoare exigenelor societii.

    Funcia de reeducare se constat prin influena pe care o are pedeapsa asupracontiinei condamnatului pe ntreg parcursul procesului penal, din momentul nceperiiurmririi penale, al aplicrii pedepsei i n timpul executrii pedepsei, cnd msurile dereeducare sunt adoptate n funcie de gravitatea i personalitatea infractorului.

    Reeducarea i ndreptarea depind de: persoana celui condamnat, de diferitelemetode i procedee ce i se aplic n funcie de mprejurarea c este infractor primar,recidivist sau minor. n toate cazurile, prin executarea pedepsei se urmrete formarea uneiatitudini corecte fa de ordinea de drept i de regulile de convieuire social, precum iformarea unor deprinderi conforme cu morala majoritii membrilor societii, cu cerineleacesteia, prin combaterea i lichidarea orientrilor i deprinderilor antisociale.

    c) Funcia de exemplaritate.

    Aceast funcie const n influena pe care pedeapsa aplicat condamnatului oproduce asupra altor persoane care, vznd constrngerea la care este supuscondamnatul, vor manifesta reinere, abinndu-se de la svrirea unor infraciuni.

    Realizarea acestei funcii depinde de fermitatea i promptitudinea tragerii larspundere penal a celor care au comis infraciuni.

    d) Funcia de eliminare.Pentru realizarea scopului su, pedeapsa poate aciona i prin funcia sa de eliminare

    temporar sau definitiv a condamnatului din societate. Izolarea de societate reprezint unoc moralmente dureros, dar necesar pentru schimbarea unei mentaliti profund antisociale ipentru a pune la adpost societatea, cel puin temporar, mpotriva periculozitii infractorului,a crui reeducare urmeaz s se fac, spre exemplu, n condiiile privaiunii de libertate.

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    34/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul III

    32

    e) Funcia de reparare a prejudiciului.

    Deoarece multe infraciuni cauzeaz prejudicii materiale victimelor, s-a propus ca lainfraciunile, care produc un prejudiciu material, pedeapsa s funcioneze i ca mijloc dereparare a prejudiciului.

    Seciunea III.3. - CLASIFICAREA PEDEPSELOR

    tiina penal a procedat la clasificarea pedepselor penale datorit numrului ivaritatetii pedepselor pentru a permite o mai bun cunotere i folosire a pedepselor.

    a) dup obiectul asupra careia poart coerciiunea le clasificm astfel : pedepsecorporale ; pedepse privative sau restrictive de libertate, pedepse pecuniare , pedepse

    privative sau restrictive de drepturi morale.

    b) dup gravitatea lor: pedepse criminale; pedepse corecionale; pedepse de simplpoli .

    c) dup durata lor : pedepse perpetue; pedepse temporare .

    d) dup caracterul lor: pedepse politice; pedepse de drept comun; pedepse mixte.

    e) dup importana i rolul lor : pedepse prinicipale; pedepse secundare 29.

    Codul penal n vigoare cuprinde o clasificare a pedepselor. Categoriile i limitelegenerale ale pedepselor sunt prevzute n capitolul Pedepsele, din Codul penal. nconformitate cu articolul 53, pedepsele sunt de trei feluri:

    - principale- complementare- accesorii

    29Alexandru Boroi Drept penal partea general editura C.H. Beck

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    35/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul III

    33

    III.3.1. PEDEPSELE PRINCIPALE sunt :

    - deteniunea pe via- nchisoarea de la 15 zile la 30 de ani.- amenda de la 100 lei la 50000 lei.

    III.3.2. PEDEPSELE COMPLEMENTARE sunt :

    - interzicerea unor drepturi de la 1 la 10 ani- degradarea militar.

    III.3.3. PEDEPSELE ACCESORII constau n interzicerea drepturilor prevzute nart 64, n condiiile prevzute n art. 71.

    Seciunea III.4. - PEDEPSELE APLICABILE PERSOANEI FIZICE

    Pedeapsa nchisorii este, prin natura ei o pedeaps sever pentru c ea const ntr-o izolare de familie , de societate ndeprtare de mediul normal de via al omului izolarecare este trit de condamnat ca o constrngere apstoare30.

    Pedepsele principale aplicabile aplicabile persoanei fizice.

    n conformitate cu Codul penal n vigoare acestea sunt :

    1) deteniunea pe viata2) pedeapsa cu nchisoarea de la 15 zile la 30 de ani ;3) amenda de la 100 lei la 50 000 lei .

    Pedepsele principale sunt acelea care se pot aplica singure pentru faptele penalesvrite31.

    Potrivit legii, n nchisoare se execut dou dintre pedepsele principale:

    1) deteniunea pe via.

    2) pedeapsa cu nchisoarea.

    30Gabriel Silviu Barbu . Alexandru erban : Drept execuional penal editura C.H.Beck.

    31 Alexandru Boroi Drept penal Partea general ed C.H. Beck

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    36/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul III

    34

    Potrivit art 53(3) din Codul penal - executarea pedepselorprivative de libertate sebazez pe sistemul progresiv. Condamnaii au posibilitatea s trec dintr-un regim de

    executare n altul n condiiile prevzute de lege privind executatea pedepselor.32

    Regimurile n care se execut pedepsele privative de libertate sunt :

    a) regimul de maxim siguran;b) regimul nchis;c) regimul semideschis;d) regimul deschis.

    III.4.1. PEDEPSE PRINCIPALE

    1-Pedeapsa deteniunii pe via

    Pedeapsa cu moartea prevzut de codul nostru penal, a fost nlocuit n anul 1990 cupedeapsa principal a deteniunii pe via, art. 2 din Decretul Lege nr. 6/1990 prevznd ctoate dispoziiile privind pedeapsa cu moartea din Codul penal, Codul de procedur penal ialte acte normative fiind considerate ca referindu-se la pedeapsa deteniunii pe via.

    Executarea pedepsei deteniunii pe via are loc n penitenciare anume destinate sau nsecii speciale ale celorlalte penitenciare, regimul executrii fiind n acelai timp reglementatn legea privind executarea pedepselor.

    Noiune

    Detenia pe via este o pedeaps principal i reprezint cea mai sever pedeaps dinlegislaia penal actual. Deteninea pe via a fost introdus ca i o nlocuire a pedepsei cumoartea. Spre deosebire de pedeapsa cu moartea , deteniunea pe via are avantajul c poatefi retras n caz de eroare judiciar.

    Deteniunea pe via este o pedeaps absolut determinant i sub aspect c nu poate fiadaptabil. Const n lipsirea de libertate a condamnatului pentru restul vieii lui. Pedeapsa

    deteniunii pe via este privativ de libertate, dar nu cu caracter temporar cum estenchisoarea, ci cu caracter perpetuu. Deteniunea pe via este o pedeaps principal,prevzut n Codul Penal art 53 lit a i art 54,55 55 (1) 55 (2).

    32 Codul penal roman art 53 (3) alin 1 ed. Hamangiu

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    37/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul III

    35

    Regimul deteniunii pe via

    Conform Codului penal n vigoare n art 54 este descris regimul deteniunii pe via ianume faptul c: deteniunea pe via se execut n penitenciare anume destinate pentruaceasta sau n secii speciale ale celorlalte penitenciare; iar regimul n care se execut estereglementat de legea privind executarea pedepselor .

    Neaplicarea pedepsei deteniunii pe via

    Deteniunea pe via va putea fi aplicat numai dac infractorul, la data pronunriihotrrii de condamnare a mplinit vrsta de 60 de ani (art. 55 C.p). n acest caz se aplic opedeaps cu nchisoarea de 25 de ani i interzicerea unor drepturi pe durata ei maxim. Iar ncazul n care condamnatul mplinete vrsta de 60 de ani n timpul executrii pedepsei

    deteniunea pe via se nlocuiete cu nchisoarea de 25 de ani. Pedeapsa deteniunii pe vianu se aplic nici infractorului minor ci se aplic pedeapsa nchisorii de la 5 la 20 de ani.(art.109 al.2 C.p)

    Liberarea condiionat

    Referitor la art 55 (1) :

    1 - Cel condamnat la pedeapsa deteniunii pe via poate fi liberat condiionat dupexecutarea efectiv a 20 de ani de deteniune, dac este struitor n munc, disciplinat i d

    dovezi temeinice de ndreptare, inndu-se seama i de antecedentele sale penale.2 - Condamnatul trecut de vrsta de 60 de ani pentru brbai i de 55 de ani pentru femei

    poate fi liberat condiionat dup executarea efectiv a 15 ani de deteniune, dac suntndeplinite i celelalte condiii prevzute n alin.1.

    3 - Pedeapsa se consider executat, dac n termen de 10 ani de la liberare cel condamnatnu a svrit din nou o infraciune. Dac n acest interval de timp cel liberat a comis din nou oinfraciune, se aplic, n mod corespunztor, dispoziiile art. 61.33

    Calculul pedepsei n caz de comutare sau nlocuire art 52 (2)

    n cazul comutrii sau nlocuirii pedepsei deteniunii pe via cu pedeapsanchisorii, perioada de deteniune executat se consider ca parte executat din pedeapsanchisorii.34

    33 Codul penal romn - editura Hamangiu

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    38/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul III

    36

    n codul penal pedeapsa cu deteniunea pe via este prevzut spre exemplu: pentruinfraciuni grave contra siguranei statului(art.155-163) i art.167. C.p), pentru infraciuni de

    omor deosebit de grav (art.176 C.p), pentru infraciuni grave contra siguranei transporturilor(distrugerea i semnalizarea fals care a avut ca urmare o catastrof pe calea ferat), pentruunele infraciuni grave contra capacitii de aprare: capitularea, prsirea cmpului de lupt,unele infraciuni contra pcii i omenirii.

    Pedeapsa cu deteniunea pe via este prevzut i n legile penale speciale pentru faptedeosebit de grave. Pedeapsa cu deteniunea pe via este prevzut alternativ cu pedeapsanchisorii de pn la 25 de ani pentru marea majoritate a infraciunilor, oferind largi posibitide individualizare judiciar i recurgerea la pedeapsa cu deteniunea pe via numai n cazuriextreme. Pedeapsa cu deteniunea pe via nu este alternativ cu nchisoarea - ci unic n doucazuri: pentru infraciunea de genocid, svrt n timp de rzboi (art.357 al.2 C.p ) si pentru

    infraciunea de tratamente neomenoase svrite pe timp de rzboi (art. 358 al.4 C.p).

    2 - Pedeapsa nchisorii

    Ca msur de constrngere, pedeapsa nchisorii const n izolarea de societate a celuicondamnat prin ncarcerarea acestuia, sub regimul prevzut de legea 276 / 2006 privindexecutarea pedepselor i a msurilor de siguran dispuse de organele judiciare n cursulprocesului penal35.

    Regimul de deinere

    1. Executarea pedepsei nchisorii se face potrivit dispoziiilor legale privind executareapedepselor n locuri de deinere anume destinate.

    2. Femeile condamnate de la pedeapsa nchisorii execut aceast pedeaps separat decondamnai brbai.

    3. Minorii condamnai la pedeapsa nchisori execut pedeapsa separat de condamnaiimajori sau in locuri de deinere speciale , asigurandu-li-se posibilitatea de a continuanvmntul general obligatoriu i de a dobndi o pregatire profesional potrivit cuaptitudinile lor.

    34 Codul penal romn - editura Hamangiu35

    Alexandru Boroi Drept penal partea general editura C.H. Beck

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    39/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul III

    37

    Liberarea condiionat

    Masura prevazuta in sectiunea 1, capitolul 3, t. III, art. 59, Cod penal, partea generalasi consta in punerea in libertate a condamnatului inainte de executarea in intregime a pedepseicare i s-a aplicat, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, si anume: dupa ce aexecutat cel putin doua treimi din durata pedepsei, in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani,sau cel putin trei patrimi, in cazul inchisorii mai mari de 10 ani.

    Termenul de executare a pedepsei se reduce la jumatate, in cazul infractiunilorsavarsite din culpa, si la o treime, in cazuri speciale (condamnati in timpul minoritatii, candajung la varsta de 18 ani, cei trecuti de 60 de ani barbati si 55 de ani femei, in cazulinchisoriicare nu depaseste 10 ani, sau a unei jumatati, in cazul inchisorii mai mari de 10 ani,daca indeplinesc celelalte conditii prevazute de lege), si a doua conditie ceruta, daca cel

    condamnat este staruitor in munca, disciplinat si da dovezi temeinice de indreptare.

    Liberarea conditionata are ca efect faptul ca pedeapsa se considera executata, dacaintervalul de timp de la liberare si pana la implinirea duratei pedepsei, cel condamnat nu asavarsit din nou o infractiune.

    Ea poate fi revocat de instana de judecat in condiiile prevazute de lege. Potrivitlegii procesual penale, liberarea condiionat se dispune, la cerere sau la propunere, de ctrejudecatoria n a crei raz teritorial se afl locul de detenie (sau de tribunalul militar in acrui raz teritorial se afl nchisoarea militar). Instana se pronun prin hotrre, putndrespinge cererea, situaie n care cererea poate fi rennoit n termen de pn la un an, saupoate admite cererea. Termenul de apel i cel de recurs este de 3 zile.

    3 - Amenda penal

    Amenda penal este o sanciune bneasc, ce se aplic de instana de judecat, ncazurile i n limitele prevazute de Codul penal.

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    40/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul III

    38

    Stabilirea amenzii

    Amenda penal este o pedeaps principal cu caracter pecuniarprevazut in cap. III,t.III, art. 63 din Codul penal, partea general care const n suma de bani pe careinfractorul este condamnat de instan s o plteasc n contul statului . Ea este prevazut,n cele mai multe cazuri, ca o sanciune alternativ cu pedeapsa inchisorii si se aplic numai nlimitele prevzute de lege. Pe lng artarea limitelor generale ale amenzii ( de la 100 lei la 50000 lei ) Codul penal consacr n art 63 reguli cu privire la stabilirea amezii :

    - Ori de cate ori legea prevede c o infractiune se pedepsete numai cu amenda,fr a-i arata limitele, minimul special al acesteia este de 150 lei, iar maximulde 10 000 lei.

    - Cnd legea prevede pedeapsa amenzii fr a-i arata limitele, alternativ cupedeapsa nchisorii de cel mult un an, minimul special al amenzii este de 300lei i maximul special de 15 000 lei, iar cnd prevede pedeapsa amenziialternativ cu pedeapsa nchisorii mai mare de un an, minimul special este de500 lei i maximul special de 30 000 lei.

    - n caz de aplicare a clauzelor de atenuare sau de agravare a pedepselor,amenda nu poate s depeasc limitele generale artate n art. 53 pct. 1 lit. c).

    - n caz de aplicare a clauzelor de atenuare sau de agravare a pedepselor,amenda nu poate s depeasc limitele generale artate n Codul penal i sestabilete n aa fel nct s nu-l pun pe infractor n situaia de a nu-i puteandeplini ndatoririle privitoare la intreinerea, creterea, nvtura ipregtirea profesional a persoanelor fa de care are aceste obligaii legale. Caorice pedeaps, amenda se nscrie n cazierul judiciar al condamnatului .

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    41/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul III

    39

    nlocuirea pedepsei amenzii

    Potrivit art. 63 (1) din Cod penal, atunci cnd cel condamnat la pedeapsa amenzii sesustrage cu rea-credin de la plata acesteia, instana va dispune nlocuirea amenzii cunchisoarea n limitele prevzute de lege pentru fapta svrit.36

    Condiii:

    1) Persoana s fi fost condamnat la pedeapsa amenzii.

    2) Condamnatul s se sustrag cu rea-credin de la plata ei.

    Sustragerea cu rea-credinAtunci cnd persoana n cauz realizeaz venituri sau

    deine bunuri cu care ar putea s achite amenda, dar refuz s o plteasc. n cazul n carepersoana nu dispune de mijloace, nu se poate nlocui pedeapsa amenzii cu pedeapsa nchisorii.

    3) Amenda s fie prevzut alternativ cu pedeapsa nchisorii.

    Nu e posibila nlocuirea amenzii cu nchisoarea n dou situaii:

    a) Cnd amenda e prevzut ca sanciune unic.b) Cnd la pedeapsa amenzii s-a ajuns, obligatoriu, ca efect al circumstanelor

    atenuante, n condiiile art. 76, lit. e, teza a II-a.

    III.4.2. PEDEPSELE COMPLEMENTARE aplicabile persoanelor fizice

    Aceste pedepse sunt ntotdeauna alturate pedepsei principale pe care o completeazrezult de altfel c ele nu pot fii pronunate de sine statatoare. Pedepsele complementare seaplic de instan .

    Aplicarea pedepselor poate fi de dou feluri: obligatorie (cand este prevzut expresde lege) sau facultativ (cnd este lsat la aprecierea instanei aplicarea pedepseicomplementare).

    Pedepsele complementare sunt de dou feluri:

    1) De interzicere a unor drepturi (art. 64, cod penal)2) A degradrii militare

    36 Codul penal roman - editura Hamangiu.

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    42/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul III

    40

    1) Interzicere a unor drepturi

    Ea poate fi aplicat obligatorie sau facultativa.

    Se aplic obligatoriu atunci cnd norma de incriminare o prevede i se aplicfacultativ atunci cnd, dei nu este prevzut n norma de incriminare, instanaapreciaz c se impune aplicarea eipentru ntregirea coninutului pedepsei principale.

    ntotdeauna, aplicarea pedepsei complementare se poate face numai pe lng opedeaps cu nchisoarea de cel puin doi ani.

    Pedeapsa const n interzicerea unuia sau mai multor drepturi, prevzute de art. 64,cod penal,pe o perioad de la 1 la 10 ani. Nu pot fi interzise toate drepturile prevzute deart. 64, iar durata interzicerii trebuie s fie aceeai pentru toate drepturile care intr nconinutul pedepsei.

    Pedeapsa complementar a interzicerii unor drepturi const n interzicerea unuiasau unora din urmtoarele drepturi:

    a) dreptul de a alege i de a fi ales n autoritile publice sau n funcii electivepublice;

    b) dreptul de a ocupa o funcie implicnd exerciiul autoritii de stat;

    c) dreptul de a ocupa o funcie sau de a exercita o profesie ori de a desfura o

    activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru svrireainfraciunii;

    d) drepturile printeti;

    e) dreptul de a fi tutore sau curator.

    Interzicerea drepturilor prevzute la lit. b) nu se poate pronuna dect pe lnginterzicerea drepturilor prevzute la lit. a), afar de cazul cnd legea dispune altfel.

    Executarea pedepsei interzicerii unor drepturi ncepe dup executarea pedepseinchisorii , dup graierea total sau a restului de pedeaps , ori dup pescripia executriipedepsei. Pedeapsa complementar a interzicerii unor drepturi nu poate fii aplicat minorilorinfractori 37

    37 Art 109 alin.3 Cod penal romn

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    43/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul III

    41

    2) Degradarea militara

    Aceasta const n pierderea gradului militar i a dreptului de a purta uniform ea seaplic atunci cnd persoana condamnat este militar activ sau rezervist. Degradarea const npierderea oricrui grad militar al persoanei, nefiind posibil o degradare parial.

    Degradarea militar e obligatorie atunci cnd pedeapsa principal este deteniuneape via sau nchisoare mai mare de 10 ani . Aplicarea ei este facultativ atunci cndinfraciunea comis a fost intenionat iar pedeapsa aplicat este nchisoarea cuprinsntre 5 i 10 ani.

    Se preconizeaz apariia unei noi pedepse complementare. Aceasta const npublicarea, pe banii condamnatului, a hotrrii de condamnare, ntr-un ziar central sau localales de instan.

    III.4.3. PEDEPSELE ACCESORII APLICABILE PERSOANEI FIZICE

    Pedepsele accesorii decurg, de drept, din condamnarea la o pedeaps cu nchisoareasau deteniunea pe via i const n interzicerea unor drepturi prevzute n art. 64, cod penallit a)-c).

    Prin excepie, interzicerea drepturilor printeti sau a dreptului de a fi curator estelsat la aprecierea instanei atunci cnd executarea pedepsei se face la locul de munc.Durata pedepselor accesorii nu coincide, ntotdeauna, cu durata pedepsei privative de libertate.

    Asta pentru c executarea pedepsei accesorii ncepe din momentul rmnerii definitivea hotrrii de condamnare. Pedeapsa accesorie poate fi mai mare sau mai mic dect pedeapsaprivativ de libertate.

    Seciunea III.5. - SANCTIUNILE APLICABILE MINORILOR

    Introducere

    Delicvena juvenil reprezint o trstur caracteristic a fenomenului infracional nsocietatea modern prezentnd o sporire numeric dar i o continu accentuare a precocitiiinfracionale38.

    38Alexandru Boroi Drept penal partea general ed C.H.Beck

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    44/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul III

    42

    Necesitatea prevenirii i combaterii infraciunilor comise de minori apare cu att maievident cu ct fenomenul cunoate uneori recrudescene, iar faptele pot fi deosebit de

    periculoase39

    .n Codul penal din 1937 rspunderea penal a minorului a fost fixat la vrsta de 15

    ani implinii iar ntre limitele de le 13 la 15 ani minorul rspundea numai dac se constata c aavut discernmnt. Codul penal de la 1968 a ridicat limitele de vrst la care minorul poaterspunde penal.

    Legiuitorul a instituit pentru infractorii minori un sistem mixt de sanctiuni, alctuit dinmsuri educative i pedepse. Trstura caracteristic a acestui sistem este dat, n principal, decomponenta msurilor educative, sanctiuni de drept penal cu caracter eminamente educativ,

    destinate unor personalitti n formare i susceptibile de influentare. Aceste sanctiuni suntadecvate conditiilor fizice, psihice i umane care deosebesc pe infractorii minori de cei adulti.

    Pedepsele aplicate minorilor care svresc infractiuni deosebit de grave i vdesc opericulozitate deosebit, recurgerea la sanctiuni penale se impune mai ales din raiunipractice. Astfel. n cazul minorilor care ating vrsta majoratului pn n momentul judecriisau a cror fapt a fost descoperit dup majoratul infractorului, aplicarea msurilor educativeapare ca lipsit de ratiune.

    n fine, prevederea n lege a unor pedepse pentru minorii infractori are i un rol

    preventiv general descurajnd pe cei care ar fi tentati s svreasc infraciunile astfesanctionate. Trebuie menionat totdat, c pedepsele aplicabile minorilor se deosebesc de celedin dreptul comun nu att prin natura lor, ct mai ales prin modul de aplicare i executare.

    Datorit acestor particularitti pedepsele aplicabile minorilor alctuiesc, alturi demsurile educative un sistem sanctionar special, care functioneaz alturi de sistemulgeneral, comun, aplicabil adultilor. Comparat cu acesta din urma sistemul sanctionator pentruminori apare evident mai blnd. De aceea n mecanismul individualizrii pedepselor,minoritatea constituie, alturi de tentativ, o cauz de difereniere i o stare de atenuare apedepselor

    39C. Butiuc, Rspunderea penal a minorilor

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    45/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul III

    43

    Cadrul sanciunilor

    Acesta este alctuit, pe de o parte, din msuri educative, iar pe de alt parte dinpedepse. Ambele categorii de pedepse urmresc prevenirea svrsirii de infraciuni n viitor.Aplicabilitatea unei categorii exclude aplicarea celeilalte .Regimul de aplicare este unicpentru toate categoriile de minori care rspund penal.40

    Legea prevede 4 msuri educative:

    a) mustrarea,

    b) libertatea supravegheat,

    c) internarea ntr-un centru de reeducared) internarea ntr-un institut medical - educativ (art.. 101 C.p.).

    Pedepsele aplicabile minorilor sunt : nchisoarea i amenda, in limite reduse lajumtate in raport cu cele aplicabile adultilor. Nu se aplic minorilor pedeapsa detentiunii pevia. De asemenea, nu se aplic minorilor pedepsele complementare, iar condamnrilepronuntate pentru infractiunile svrite n timpul minoritii nu atrag incapacitti saudecderi, o astfel de condamnare neputnd constitui prim termen al recidivei.

    MASURILE EDUCATIVE

    n modelarea comportamentului infractorilor minori, un rol deosebit de importantrevine i aciunii de constrngere prin msuri educative; acestea, prin aciunea i finalitatea lorapar ca fiind mai potrivite pentru a realize ndreptarea minorilor i pentru a le corecta conduitalor, de aceea n cadrul sistemului sancionator aplicabil minorilor legiuitorul a acordatprioritate msurilor educative .41

    a) MUSTRAREA este prevzut de art. 102 din Codul penal. Aceast msureducativ const n dojenirea (certarea) minorului, n artarea de ctre instanta de judecat, nedina n care s-a pronunat hotrrea, cu explicarea pericolului social al faptei pe care el asvrit-o, cu artarea modului cum trebuie s se poarte n viitor pentru a dovedi c s-a

    ndreptat i cu avertizarea c dac va svri din nou o infraciune se va lua fa de el o msureducativ mai sever sau i se va aplica o pedeaps. Msura mustrrii se ia n cazul faptelorextrem de uoare sau in cazul faptelor mai puin uoare, dac minorul se afl nc sub

    40M.Basarab Drept penal,Partea general ed Lumina Lex Bucuresti 2005

    41Gh. Ivan Individualizarea pedepsei ed C.H.Beck.

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    46/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul III

    44

    influenta deprinderilor i mentalittii caracteristice copilriei.n principiu ea nu trebuie s fieluat mai mult dect o dat, la prima fapt comis. n cazul nendreptrii instana va recurge lao msur mult mai drastic chiar i la o pedeaps.

    b) LIBERTATEA SUPRAVEGHEATA este prevzut de art.103 din Codul penal.Msura const n lsarea minorului n libertate, ns sub o supraveghere deosebit. timp de unan socotit de la data punerii n executare a hotrrii. Msura este temporar iar durata este fixde un an, neputnd fiind nici scurtat nici prelungit, astfel c, msura nu poate fi luat fa deminorul care a trecut de vrsta de 17 ani.

    Pentru supraveghere, minorul este ncredintat de instant prinilor sau, eventual, celuicare l-a adoptat sau tutorelui. Dac ns apreciaz c persoana creia i-ar reveni supraveghereanu ar putea-o ndeplini n conditii satisfctoare, instanta va dispune ncredinareasupravegherii minorului unei persoane de ncredere, de preferin unei rude mai apropiate, la

    cererea acesteia, iar dac nu exist o astfel de cerere, ncredineaz supravegherea uneiinstituii legal nsrcinate cu supravegherea minorilor.

    Fr existena unei persoane sau unei instituii creia s i se incredinezesupravegherea minorului, msura libertii siupravegheate nu poate fi luat. ntr-o astfel desituaie extrem, singura msur aplicabil ar fi internarea minorului intr-un centru dereeducare.

    Legea prevede c instana pune in vedere persoanei sau reprezentantului instituieicreia i s-a ncredinat supravegherea, ndatorirea de a supraveghea indeaproape pe minor inscopul ndreptrii lui, de a ntiina de indat instana dac minorul se sustrage de la

    supraveghere, are purtri rele ori a svrit din nou o fapt prevzut de legea penal.

    Totodat instana poate s impun minorului respectarea uneia sau mai multora dinurmtoarele obligaii:

    a) s nu frecventeze anumite locuri stabilite;b) s nu intre in legtur cu anumite persoane;c) s presteze o activitate neremunerat ntr-o instituie de interes public fixat de

    instan, cu o durat ntre 50 i 200 de ore, de maxim 3 ore pe zi, dup programul de coal, nzilele nelucrtoare i n vacan.

    Instana atrage atenia minorului asupra consecinelor comportrii sale.

    Dup luarea msurii libertii supravegheate, instana incunotineaz coala undeminorul nva sau unitatea unde este angajat precum i , atunci cnd este cazul, instituia lacare presteaz activitatea stabilit de instan.

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    47/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul III

    45

    Dac nuntrul termenului de un an de la data punerii in executare a libertiisupravegheate, minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercit asupra lui sau arepurtri rele ori svrete o fapt prevzut de legea penal, instana revoc libertateasupravegheat i ia fa de minor msura internrii ntr-un centru de reeducare. Dac faptasvrit constituie infraciune, instana ia msura internrii sau aplic o pedeaps.

    a) INTERNAREA INTR-UN CENTRU SPECIAL DE REEDUCARE esteprevzut de art.104 din Codul penal.

    Este o msur educativ privativ de libertate ce const in internarea minoruluiinfractor ntr-un centru de reeducare, pe o perioad nedeterminat, dar nu poate dura, deregul, dect

    pn la mplinirea de ctre minor a vrstei de 18 ani; se aplica minorului in privina cruia

    celelalte msuri educative sunt nendestultoare (art. 104 alin. 2 C.p.). Dei este denumiteducativ, este in realitate o msur de reeducare, deoarece scopul ei este reeducareaminorului . Acest scop urmeaz s fie realizat prin posibilitatea asigurat minorului internat dea dobndi nvtura necesar i o pregtire profesionat potrivit cu aptitudinile sale.

    Aa cum s-a artat, msura internrii n centrul de reeducare se ia pe timpnedeterminat, ns nu poate dura dect pn la mplinirea vrstei de 18 ani. Legea prevedetotui c, la data cnd minorul devine major, instanta poate dispune prelungirea internrii pe odurat de cel mult 2 ani, dac prelungirea este necesar pentru realizarea scopului internrii 42.

    Legea prevede i posibilitatea ncetrii executrii msurii prin liberarea minoruluinainte de a deveni major. Potrivit dispozitiei din art. 107 C.p., dup un an de la data internriiminorului n centrul de reeducare, dac el a dat dovezi temeinice de ndreptare. de srguint lanvttur i la nsuirea pregtirii profesionale, instanta poate dispune liberarea lui nainte dea deveni major. Dac n perioada liberrii minorul are o comportare necorespunztoare, sepoate dispune revocarea liberrii i reinternarea lui ntr-un centru de reeducare.

    n cazul n care minorul svrete din nou, n perioada internrii sau n aceea aliberrii nainte de a deveni major o infractiune pentru care se apreciaz c este necesaraplicarea pedepsei nchisorii, instanta revoc msura internrii. Dac ns nu este necesaraplicarea unei pedepse, instanta revoc liberarea minorului i mentine internarea pn la

    majoratul acestuia.

    42M.Coca Cozma si colab. Justiia pentru minori ed Universul Juridic Bucureti 2003

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    48/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul III

    46

    b) INTERNAREA INTR-UN INSTITUT MEDICAL-EDUCATIV, masurprevzut de art 105 din Codul penal .

    Este tot o msur educativ privativ de libertate ce se poate lua fat de minorul care,datorit strii fizice sau psihice, are nevoie de un tratament sau de ngrijiri medicale i,implicit. de un regim special de instruire i educatie. corespunztor strii sale.

    Msura se ia fat de minorii infractori, deci care rspund penal, iar nu fat de ceiiresponsabili, fat de care nu pot fi luate nici un fel de msuri educative. Specific acestora estedoar faptul c starea lor fizic sau psihic reclam att ngrijiri medicale, ct i un regimeducativ care se aplic concomitent cu tratamentul medical. Prin aceasta msura educativ ainternrii ntr-un institut medical-educativ se deosebete de msura de sigurant a internriimedicale care const exclusiv din tratament medical 43.

    Internarea ntr-un institut medical educativ se dispune de ctre instanta competent sjudece cauza penal n care este implicat minorul, pe durat nedeterminat. ca i internareantr-un centru de reeducare, dar, ntocmai ca aceasta, nu poate dura dect pn la data cndminorul a mplinit vrsta de 18 ani. Totodat, ns, ntruct msura internrii ntr-un institutmedical-educativ este condiionat de starea fizic sau psihic maladiv a minorului, legeaprevede c ea trebuie s nceteze ndat ce a disprut cauza care a impus luarea ei i aceastanainte de mplinirea vrstei de 18 ani.

    In acelai timp ns, legea prevede posibilitatea ca instana s dispun prelungireainternrii pe o durat de cel mult 2 ani, ca i n cazul internrii ntr-un centru de reeducare,dac aceasta este necesar pentru realizarea scopului.

    lnstanta care dispune ncetarea msurii internrii n institutul medical-educativ, poate,atunci cnd consider c este necesar, s ia fat de minor msura internrii ntr-un centru dereeducare (art. 106 alin.1 C.p.).

    Ca i msura internrii n centrul de reeducare, i internarea n institutul medicaleducativ poate nceta prin revocare, dac n perioada internrii minorul svrete din nou oinfractiune i instana apreciaz c este necesar aplicarea pedepsei inchisorii, ntr-o astfel desituatie, ca i in aceea n care instana a aplicat pedeapsa nchisorii unui minor care aveanevoie i de tratament medical, se vor aplica dispoziliile din art. 113 sau 114 C.p., dup caz,

    tratamentul medical efectundu-se in conditii de detentie.

    43Gh. Ivan Drept Penal Parte general ed C.H.Beck Bucureti 2008

  • 7/16/2019 97346713 Lucrare Licenta Drept Penal Tarnauceanu Cristian

    49/103

    Tarnauceanu Cristian Capitolul III

    47

    Seciunea III.6. PEDEPSELE APLICABILE INFRACTORILOR MINORI

    III.6.1. NCHISOAREAEste singura pedeaps privativ de libertate aplicabil minorilor. Limitele sale sunt

    determinate prin derivatie pornind de la limitele speciale prevzute de lege pentruinfractiunea svrit. Potrivit dispozitiei din art. 109 alin.1 C.p., limitele pedepsei sereduc la jumtate, iar minimul special nu poate depi niciodat 5 ani.

    Reducerea limitelor se face raportat nu numai la pedeapsa prevzut pentruinfractiunea in configuralia tipic, dar i la aceea prevzut pentru variantele agravate,calificate sau atenuate ale infractiunli respective. Cnd minorul a svrit o tentativ, limitele

    pedepsei aplicabile, potrivit dispozitiei din art. 21 alin. 2 Cod penal, se vor stabili prinraportare la limitele pedepsei reduse la jumtate pe baza dispoziiei din art. 109 alin. 1 Codpenal. Se vor aplica deci mai inti dispoziiile privitoare la minoritate, pentru care se prevedeun regim sanctionator special, i apoi cele privitoare la tentativ44

    Dac pentru infractiunea svrit de minor legea prevede pedeapsa detentiunii peviat, se aplic minorului pedeapsa inchisorii de la 5 Ia 20 ani, intruct in cvasitotalitateacazurilor pedeapsa detentiunii pe viat, care a nlocuit pedeapsa cu moartea, este prevzut capedeaps alternativ la pedeapsa nchisorii, instanta va trebui mai nti s aleag ntre acestealternative, pe baza criteriilor generale de individualizare i a dispozitiei explicite din art. 72alin.2 C.p., pedeapsa care, dup prerea sa, trebuie s fie aplicat minorului.

    Cnd instanta apreciaz c n spet ar fi aplicabil pedeapsa deteniunii pe via, ntemeiul dispozitiei din art. 109 alin. 2 C.p., va aplica minorului pedeapsa nchisorii de la 5 la20 ani.

    Cnd, dimpotriv, consider aplicabil pedeapsa alternativ a nchisorii, instana aplicminorului aceast pedeaps, n limite reduse la jumtate, conform dispozitiei din art. 109 alin.1 Cod penal, fr ca minimul special al pedep