96l-anexa1

Sarcina (iia): Varianta de ocolire a municipiului Caracal Lot 4: Varianta Caracal, KM 0+000 - KM 10+345

RAPORT TEHNIC FINAL

Acest volum nu face parte din Documentele de Licitatie, el va folosi numai pentru informarea Ofertantului

Pagina 1

ROMÂNIA

COMPANIA NAŢIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ŞI DRUMURI NAŢIONALE DIN ROMÂNIA

Asistenta tehnica pentru revizuirea si actualizarea studiului de fezabilitate, elaborarea proiectului tehnic, planselor si documentelor de licitatie pentru

reabilitarea DN6 tronsonul Alexandria – Craiova si constructia variantelor de ocolire pentru Alexandria si Caracal.

Sarcina (ii a): Varianta ocolire a municipiului Caracal

Lot 4: Varianta Caracal, KM 0+000 - KM 10+345

RAPORT TEHNIC FINAL

IUNIE 2009

Asistenta tehnica pentru revizuirea si actualizarea studiului de fezabilitate, elaborarea proiectului tehnic, planselor si documentelor de licitatie pentru reabilitarea DN6 tronsonul Alexandria – Craiova si constructia variantelor de ocolire pentru Alexandria si Caracal.

ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/02 Proiect Tehnic si Detalii de Executie


RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 2

MEMORIU TEHNIC

CUPRINS 1. DATE GENERALE................................................................................................. 4

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii ..............................................................................4 1.2. Amplasament..............................................................................................................4 1.3. Titularul investiţiei.......................................................................................................4 1.4. Beneficiarul investiţiei..................................................................................................4 1.5. Elaboratorul studiului ..................................................................................................4 1.6. Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului .....................................................4

2. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL....................................................... 5 2.1. Oportunitatea investitiei şi situaţia actuală ....................................................................5

2.1.1. Situatia existenta............................................................................................................5 2.2. Geologia regiunii .........................................................................................................6 2.3. Clima .........................................................................................................................6 2.4. Hidrologia...................................................................................................................6 2.5. Parametri seismici ai amplasamentului .........................................................................7 2.6. Date tehnice ale investiţiei...........................................................................................7

2.6.1. Zona şi amplasamentul ...................................................................................................7 2.6.2. Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat ......................................................7 2.6.3. Situaţia ocupărilor definitive de teren ...............................................................................8 2.6.4. Studii de teren ...............................................................................................................9 2.6.5. Alte studii ....................................................................................................................14 2.6.6. Implicatii asupra mediului inconjurator ...........................................................................14

2.7. Structura documentatiei ............................................................................................15 3. LUCRĂRI PROIECTATE ...................................................................................... 16

3.1. Norme tehnice ..........................................................................................................16 3.2. În plan .....................................................................................................................20 3.3. Profil longitudinal ......................................................................................................21 3.4. Profil transversal .......................................................................................................22 3.5. Structura rutiera .......................................................................................................23 3.6. Colectarea si evacuarea apelor...................................................................................24

3.6.1. Evacuarea apelor în lungul drumului.............................................................................24 3.6.2. Podete.........................................................................................................................24

3.7. Drumuri laterale........................................................................................................25 3.8. Intersectii cu drumurile publice ..................................................................................25 3.9. Intersectii cu calea ferata ..........................................................................................26 3.10. Parcaje si statii autobuz .........................................................................................26 3.11. Lucrari de sustinere si consolidare a terasamentelor ................................................26 3.12. Lucrări de îmbunătăţirea capacităţii portante a terenului suport................................27 3.13. Lucrari de poduri ...................................................................................................27




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 3

3.13.1. Pod peste Gologanu km 1+060 ..................................................................................27 3.14. Lucrari de siguranta circulatiei si semnalizare orizontala si verticala la terminarea lucrarilor 28 3.15. Lucrari de semnalizare pe perioada executiei lucrarilor.............................................29 3.16. Identificarea retelelor si instalatiilor existente ..........................................................29 3.17. Alte aspecte relevantei...........................................................................................29 3.18. Norme de protectia muncii .....................................................................................30

4. SURSELE DE FINANŢARE A INVESTIŢIEI............................................................. 30 ANEXA 1 - DIMENSIONAREA STRUCTURII RUTIERE ................................................... 31 ANEXA 2 – BREVIARE DE CALCUL LUCRARI DE PODURI ............................................. 38 ANEXA 3 – PLANUL DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE .................................................... 39




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 4

1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii “ Asistenta tehnica pentru revizuirea si actualizarea studiului de fezabilitate, elaborarea proiectului tehnic, planselor si documentelor de licitatie pentru reabilitarea DN6 tronsonul Alexandria – Craiova si constructia variantelor de ocolire pentru Alexandria si Caracal.” – ISPA 2005/RO/16/PA/003/02 Prezenta documentatie trateaza LOT 4: Varianta Caracal, Km 0+000 – Km 10+345, parte integranta a Sarcinii iia) Varianta de ocolire a municipiului Caracal.

1.2. Amplasament

Varianta DN6 de ocolire a municipiului Caracal se desprinde din DN6 in apropierea kilometrului 170+500 si ocoleste prin partea de sud municipiul Caracal revenind in DN6 la kilometrul 177+850.

1.3. Titularul investiţiei Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale Romania (CNADNR). Adresa: Bulevardul Dinicu Golescu, Nr. 38, Setor 1, Bucuresti, Cod 010873, Romania

1.4. Beneficiarul investiţiei Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale Romania (CNADNR). Adresa: Bulevardul Dinicu Golescu, Nr. 38, Setor 1, Bucuresti, Cod 010873, Romania

1.5. Elaboratorul studiului Inocsa Ingenieria S.L. Adresa: C / Quintana, 2, 28008 Madrid, Spania

1.6. Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului CNADNR reprezentata prin agentia ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) - unul dintre cele trei instrumente de finanţare nerambursabilă care, împreună cu Phare şi Sapard, sprijină România în pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 5

2. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL 2.1. Oportunitatea investitiei şi situaţia actuală

Obiectivul de investitie se preconizeaza a fi realizat in scopul scoaterii traficului de tranzit, de pe DN 6, in afara municipiul Caracal, fiind bine cunoscut faptul ca tot traficul, spre sau dinspre Craiova, traverseaza in intregime municipiul, strazile respective fiind foarte sinuoase. Ceea ce prezinta importanta este faptul ca prin realizarea proiectului, adica prin scoaterea traficului de tranzit in afara orasului, se va reduce impactul negativ asupra mediului, prin diminuarea drastica a emisiilor de poluanti, in conformitate cu politica de transport aplicata de Uniunea Europeana cat si numarul mare de accidente de circulatie, care exista in prezent.

2.1.1. Situatia existenta Secţiunea de drum DN6 este situata pe raza judetului Teleorman in partea de sud a tarii. Deoarece varianta de ocolire se afla in camp deschis, acest capitol include doar o privire de ansamblu a teritoriului. Caracal este situat in Judetul Olt. Zona care inconjoara orasul Caracal este o zona deluroasa, iar raul Gologanul (de asemenea, numit Caracal) afluent al raului Olt, traverseaza orasul, avand cursul pe directia est-vest. Intrebuintarea terenului este in principal agricola. Cateva loturi mici acoperite cu paduri se gasesc in partea de est de Caracal (in amonte) aproape de rau. In ceea ce priveste infrastructurile, DN6 (Bucureşti-Alexandria-Craiova) traverseaza Caracal pe directia est-vest. Traversarea localitatii se face pe o lungime de 4 km. Pe langa DN6, exista multe drumuri in zona care au o configuratie radiala in centrul Caracal: DN54 (Caracal – Corabia) catre sud – sud – est. DN64 (Caracal – Drăgăşani – Râmnicu Vâlcea – Sibiu) catre nord. DJ542, DC147, DJ641 si DC151, catre sud-vest, sud-vest-vest, nord-vest si respectiv nord-nord-est In ceea ce priveste calea ferata, aceasta se afla in Caracal unde linia de cale ferata Bucureşti – Craiova se desparte in 2 directii: catre Corabia (sud) si catre Piatra Olt – Râmnicu Vâlcea – Sibiu (nord). Statia de cale ferata se afla in partea de est a orasului.




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 6

2.2. Geologia regiunii

Regiunea se suprapune in general partii de sud a Platformei Moesice. Cuvertura sedimentara ce acopera soclul rigid al platformei, cu grosimi cuprinse intre 1600 si 3000 m, este constituita din formatiuni paleozoice - neozoice (gresii, calcare, marne, conglomerate, dolomite). La zi apar cele mai recente formatiuni de varsta cuaternara (Pleistocen superior) fiind reprezentate de argile, nisipuri si pietrisuri.

2.3. Clima

Teritoriul judetului Olt apartine in intregime sectorului cu clima continentala. Radiatia solara globala: (tinutul climatic al Campiei Romane). In intervalul unui an, sumele medii ale radiatiei globale se mentin intre 100 si 120.0 kcal/cm2.an; in intervalul noiembrie - ianuarie sub valori de 3 – 4 kcal/cm2.an, iar in iulie Temperatura aerului: 18 – 18.5 kcal/cm2 an. Mediile anuale oscileaza in jurul valorii de 10.00 C la Caracal. Mediile lunii celei mai calde, iulie, inregistreaza valori de 22.80C la Caracal, iar mediile lunii celei mai reci, ianuarie, coboara sub –3.10C. Maxima absoluta la Caracal este de 41.60C, iar minima absoluta este de -32.00C. Numarul mediu anual al zilelor de inghet este de 95 – 100.0 zile . Precipitatii atmosferice: Cantitatiile medii anuale variaza intre 500 si 550 mm. Cea mai mare parte a precipitatiilor atmosferice se produc sub forma de ploi. In ansamblul lor, cantitatile de precipitatii din intervalul cald al anului depasesc cu cca. 70 – 200 pe cele inregistrate in perioada rece. Cantitatile medii lunare cele mai mari cad in iulie si variaza intre 50 si 70 mm, iar cantitatile medii lunare cele mai mici cad in ianuarie si variaza intre 30 si 50mm. Cantitatile maxime cazute in 24 de ore au totalizat 118.2 mm la Caracal (8 iulie 1970). Stratul de zapada : In decursul anului ninsorile formeaza straturi de zapada care depasesc uneori grosimea medie de 15 – 20cm. Acest strat de zapada care dureaza in general 40 – 50 zile pe an intarzie in perioadele cu ierni reci si mai umede, pana catre jumatatea lunii martie. Vanturile : Indica, prin modul lor de manifestare, ca pe teritoriul judetului Olt are loc o anumita interferenta a curentilor de aer din E si V ale caror efecte sunt in general nefavorabile. Astfel, crivatul de la E si austrul de la V isi disputa, aproape in egala masura, acest teritoriu. Frecventele medii anuale ale vantului au valori de la aprox. 12.0% la 18.5%. Vitezele medii anuale prezinta valori cuprinse intre 2.0 si 5.0 m/s.

Dupa indicele Thornthwaite traseul se inscrie in zona cu tipul climatic “I”, cu indicele de umiditate Im = <-20 (axexa 4).

Adancimea maxima de inghet, conform STAS 6054-84, este de 90 cm (anexa 5).

2.4. Hidrologia




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 7

Principala apa care dreneaza in totalitate perimetrul cercetat este reprezentat de afluentul Gologan al raului Olt. Scurgerea medie multianuala de apa este redusa, in C. Romanati fiind de 0.5 l/s.km2, iar scurgerea medie multianuala de aluviuni in suspensie are valori scazute, de 0.5 l/ha.an. Fenomenele de inghet apar cu o frecventa de 100% si au o durata medie de 30 – 40 zile. Podul de gheata apare mult mai rar, cu o frecventa de 45 – 55% din ierni si au o durata medie de 20 – 25 zile.

2.5. Parametri seismici ai amplasamentului

Conform SR 11100/1-93 traseul se situeaza in zona seismica 71, (grade MSK). (anexa 6). Potrivit normativului P100-2006, privind protectia antiseismica a constructiilor de locuinte sociale – culturale, agrozootehnice si industriale, traseul se inscrie in zona seismica „D”, cu coeficientul de seismicitate Ks = 0.16 si perioada de colt Tc = 1.5 sec (anexa 7 si anexa 8).

2.6. Date tehnice ale investiţiei 2.6.1. Zona şi amplasamentul

Varianta DN6 de ocolire a municipiului Caracal se desprinde din DN6 in apropierea kilometrului 170+500 si ocoleste prin partea de sud municipiul Caracal revenind in DN6 la kilometrul 177+850.

2.6.2. Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat

Terenurile expropriate se află în proprietate privată sau în administrarea consililor locale.


RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 8

2.6.3. Situaţia ocupărilor definitive de teren SUPRAFETE DE EXPROPRIAT PE VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI CARACAL

PE CATEGORII DE FOLOSINTA

NR. DRUM COMUNA JUDET ARABIL FANEATA VIE LIVADA PADURE IZLAZ Drumuri+Canale TOTAL GENERAL

1 VARIANTA CARACAL CARACAL OLT 311,384.081 0.000 20,703.059 0.000 0.000 0.000 18,059.000 350,146.140 TOTAL [mp] 311,384.081 0.000 20,703.059 0.000 0.000 0.000 18,059.000 350,146.140


RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 9

2.6.4. Studii de teren STUDII TOPOGRAFICE Documentarea proiectului S-au stabilit etapele de executie a lucrarilor si date concrete pentru intocmirea proiectului. Lucrarea este incadrata in Sistem de Coordonate STEREO 70 Sistem Altimetric MAREA NEAGRA 75. Materializarea punctelor din reteaua de indesire si de ridicare s-a executat conform temei de proiectare prin picheti metalici dispusi astfel incat sa existe vizibilitate intre ei si sa nu afecteze reteaua de cabluri , amplasati in zona drumului. PROIECTAREA RETELEI DE INDESIRE Respectarea cerintelor de precizie si densitate ale retelei de sprijin planimetrice prevazute in "Tema de proiectare" aferente realizarii lucrarii s-a realizat printr-o retea planimetrica de indesire care s-a pichetat conform cerintei beneficiarului. La stabilirea amplasarii punctelor proiectate s-au avut in vedere toate prescriptiile normativelor referitoare la stabilitate, conservare, eficienta pentru ridicare, accesibilitate usoara. Amplasamentele au fost stabilite astfel incat sa existe posibilitatea orientarii instrumentelor pentru masurat pe minim 2 puncte ale retelei. Punctele retelei planimetrice au fost determinate si nivelitic, pozitia tridimensionala oferind prin acesta toate conditiile pentru viitoarele masuratori de realizare a proiectului. Pornind de la faptul ca la realizarea retelei planimetrice de sprijin s-a folosit tehnologia GPS, dar avand in vedere ca realizarea planului se va efectua prin metode clasice, imbinarea celor doua conditii a dus la materializarea retelei planimetrice sub forma unor baze formate din doua puncte cu vizibilitate intre ele si amplasate in puncte caracteristice, dar asigurandu-se densitatea de puncte cerute in tema de proiectare. La alegerea punctelor pentru realizarea retelei de sprijin s-au respectat urmatoarele conditii: distanta dintre puncte sa fie cat mai mare posibil, dar nu mai mare de 200 m pe cat posibil, sa nu existe instalatii electrice de mare putere in apropierea punctelor pentru a nu perturba semnalele satelitare pe cat posibil, sa fie amplasate in asa fel incat sa nu fie distruse in cazul executarii unor lucrari de constructii. Operatiunile de recunoastere au condus si la stabilirea punctelor de triangulatie de ordin superior ce urmeaza a fi folosite la indesirea retelei geodezice de ordin superior de stat: MAGURA_CASTELU,. Punctele au o distributie buna, astfel incat poligonul format incadreaza punctele noi ale retelei. S-au efectuat determinari in punctele retelei de triangulatie de stat, si apoi in punctele noi ale retelei de sprijin. S-au luat masuri pentru a se realiza un numar suficient de determinari. S-a compensat reteaua GPS ca retea libera, obtinandu-se o precizie interna de 0.01 m. Sistemul a fost incadrat in reteaua geodezica de stat printr-o transformare Helmert pe 3 puncte vechi, eroarea maxima fund de 0.05 m. Masuratorile in reteaua planimetrica de sprijin au fost efectuate cu receptoare geodezice GPS - SOKKIA STRATUS. Aparatura s-a montat pe trepiezi echipati cu sisteme cu centrare optica. PROIECTAREA RETELEI DE SPRIJIN ALTIMETRICE




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 10

Reteaua de sprijin altimetrica este formata din punctele retelei planimetrice de sprijin. Acest lucru este posibil datorita modului de marcare adoptat pentru punctele retelei planimetrice de sprijin, care asigura toate conditiile pentru o dubla functionalitate. Masuratorile in reteua de sprijin altimetrica au fost efectuate cu instrumente electronice de nivelment geometric de precizie LEICA SPRINTER 100M. S-au folosit broaste de nivelment si mire cu cod bara. Masuratorile de nivelment s-au efectuat "dus-intors", respectandu-se principiul porteelor egale, pentru a obtine o precizie cat mai buna. Din compensarea constransa pe reperi de nivelment a rezultat o retea de nivelment ce se incadreaza in limitele date de proiectant. MATERIALIZAREA PUNCTELOR RETELEI GEODEZICE ALTIMETRICE SI PLANIMETRICE Punctelei retelei planimetrice de sprijin si cele ale retelei altimetrice au fost materializate prin picheti metalici conform detaliilor din tema de proiectare. Pentru fiecare pichet s-a intocmit fisa de descriere. RIDICAREA PUNCTELOR DE DETALIU Pentru ridicarea punctelor de detaliu s-au realizat drumuiri poligonometrice sprijinite la capete pe puncte determinate GPS. Din punctele de drumuire s-au ridicat detaliile planimetrice si profilele transversale, utilizand Statii Totale (Sokkia Set330R,, Leica TC 805, Leica TCR 407). PROCESAREA DATELOR SI REDACTAREA PLANULUI DE SITUATIE DIGITAL Compensarea retelei de sprijin determinate prin masuratori GPS s-a realizat cu Spectrum Survey. Compensarea drumuirilor cu SiPreg. Planul de situatie a fost realizat cu CadPillar si programe proprii.

INVENTAR DE COORDONATE PUNCTE GPS

NR.PCT N E Z OBSERVATII Magura_Castelu 273155.202 531137.385 95.824 pct.vechi PAROTUND2 282718.887 514247.809 82.401 pct.nou G3 291173.658 480244.935 117.259 pct.nou G9 291664.279 468498.766 121.782 pct.nou G15 291167.256 457481.777 74.113 pct.nou G902 291297.177 434444.530 134.557 pct.nou g911 299111.412 420633.319 156.434 pct.nou G917 307448.983 412670.684 174.962 pct.nou

STUDIU GEOTEHNIC




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 11

Elaborarea studiului geotehnic a avut ca scop fundamentarea din punct de vedere geotehnic a conditiilor de proiectare. Realizarea acestuia a vizat acoperirea intregului sector in studiu cu lucrari specifice de teren si laborator pentru determinarea, intre altele:

• identificarea stratificaţiei terenului • determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale pământurilor • precizarea nivelului de apariţie si stabilizare a apei subterane. • precizarea caracteristicilor geologico – geotehnice (geologie, geo-morfologie,

tectonică, hidrogeologie, date seismice, condiţii climatice, adâncimi de îngheţ etc.);

• investigatii ale sistemului rutier existent (alcătuirea actuală, capacitatea por-tantă a patului drumului);

• condiţiile geotehnice ale terenului natural (identificarea sistemului rutier şi naturii terenului de fundare, teste de laborator pentru caracterizarea tipurilor geotehnice de pământuri – granulozitate, limite Atterberg, structură, caracteristici de compactare, caracteristici fizico-mecanice, capa-citate portantă, posibilitatea utilizării ca materiale de construcţie etc.);

• clasificarea şi zonarea pământurilor ca teren de fundare şi recomandări pentru proiectarea sistemului rutier, lucrări de umplutură sau săpătură – recomandări privind posibilitatea de utilizare a materialelor provenite din excavaţii pentru umpluturi, recomandări privind stabilitatea taluzurilor după excavaţii sau umpluturi etc.;

• pentru lucrarile de poduri şi podeţe (stratificaţie, soluţii de fundare, capacitate portantă pentru fiecare amplasament etc.);

• identificarea surselor de materiale de construcţie O parte a paramentrilor geotehnici analizati in cadrul studiului geotehnic sunt prezentati sintetizat in tabelul ce urmeaza:


RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 12

Parametri geotehnici pe Varianta de ocolire a municipiului Caracal

GRANULOMETRIA Grain size

STAS 1913/5-85

LIMITE DE PLASTICITATE Plasticity limits

STAS 1913/4-86

CARACTERISTICI DE STAREState characteristics

STAS 1913/2-76; 1913/3-76; 1913/1-82

UM

IDIT

ATE

A N

ATU

RA

LA

Nat

ura

l hu

mid

ity

STA

S19

13/1

-82

LIM

. SU

P. D

E P

LAST

ICIT

. LI

M. I

NF.

DE

PLA

STIC

IT.

IND

ICE

PLA

STIC

IT.

Pla

sici

ty in

dex

IND

ICE

CO

NSI

ST.

Con

sist

ency

inde

xD

ENSI

TATE

A N

AT.

B

ulk

den

sity

DEN

SITA

TEA

U

SCA

TA

Dry

den

sity

PO

RO

ZITA

TE

Por

osit

y IN

DIC

ELE

PO

RIL

OR

P

oros

ity

inde

x G

R D

E U

MID

ITA

TE

Hu

mid

ity

degr

ee

AD

INC

IME

PR

OB

A

Sam

ple

dept

h le

vel

BO

LOV

AN

IŞ 7

0-2

00m

m

CO

BB

LES

70

-20

0m

m

PIE

TRIS

2.0

-70

mm

G

rave

l 2.0

-70

mm

N

ISIP

0.0

5-2

.0m

m

San

d 0

.05-

2.0

mm

P

RA

F 0

.005

-0.0

5m

m

Silt

0.0

05-

0.0

5m

m

AR

GIL

A <

0.0

05

mm

C

lay

<0

.00

5m

m

AR

GIL

A

CO

LOID

ALA

<0

.00

2m

m

Col

loid

alcl

ay<

00

02

mm

W WL WP Ip Ic P Pd n e Sr

PO

ZIŢI

E K

M

EMP

LAC

EMEN

T

NR

.PR

OB

E

No.

Sam

ple

m

Descriere din punct de vedere geotehnic Soil types

% % % % % % % % % Kg/cm3

Kg/cm3 %

Cla

sifi

care

(C

lass

ific

atio

n)

Cla

sifi

care

(C

lass

ific

atio

n)

0+020 1 2.00 argilă plastic vârtoasă, cu plasticitate foarte mare, foarte umedă, cu concreţiuni calcaroase, cafenie very stiff clay, with very high plasticity, very wet, with calcareous concretions, brown

8 41 51 40 21 58 16.70

41.40

0.89 2.01 1.66 39.0

0 0.64 0.90 P5 4b

0+460 1 2.00 argilă prăfoasă plastic vârtoasă, cu plasticitate mare, foarte umedă, cafenie very stiff silty clay, with high plasticity, very wet, brown

9 55 36 20 20 47 16 31 0.86 1.96 1.63 40 0.66 0.82 P5 4b

1+500 1 2.00 argilă nisipoasă tare, cu plasticitate foarte mare, foarte umedă, cafenie hard sandy claywith very high plasticity, very wet, brown

16 39 45 33 16 55 17 38 1.03 1.99 1.71 36 0.56 0.80 P5 4b


14 47 39 27 19 48 14 34 0.85 1.98 1.66 39 0.63 0.83 P5 4b

3+300 1 2.00 argilă plastic vârtoasă, cu plasticitate foarte mare, foarte umedă, cu concreţiuni 10 37 53 41 21 57 16 41 0.8

9 2.04 1.69 38 0.61 0.92 P5 4b




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 13

calcaroase, cafenie very stiff clay, with very high plasticity, very wet, with calcareous concretions, brown


14 50 36 20 21 43 16 27 0.80 1.96 1.62 40 0.67 0.84 P5 4b

4+980 1 2.00 argilă plastic vârtoasă, cu plasticitate foarte mare, foarte umedă, cafenie very stiff clay, with very high plasticity, very wet, brown

8 38 54 40 18 58 14 44 0.91 2.04 1.73 37 0.57 0.87 P5 4b

7+180 1 2.00 argilă tare, cu plasticitate foarte mare, foarte umedă, cafenie hard clay, with very high plasticity, very wet, brown

15 37 48 37 17 57 17 40 1.01 2.07 1.77 35 0.54 0.85 P5 4b

8+250 1 2.00 argilă tare, cu plasticitate foarte mare, foarte umedă, cafenie hard clay, with very high plasticity, very wet, brown

14 40 46 33 17 60 18 42 1.04 2.05 1.76 35 0.55 0.81 P5 4b

8+740 2 2.00 argilă nisipoasă plastic vârtoasă, cu plasticitate foarte mare, foarte umedă, cafenie very stiff sandy clay with very high plasticity, very wet, brown

35 21 44 36 16 49 16 33 0.98 2.06 1.77 35 0.53 0.84 P5 4b

10+140 1 2.00 argilă prăfoasă plastic vârtoasă, cu plasticitate foarte mare, foarte umedă, cafenie very stiff silty clay, with very high plasticity, very wet, brown

8 49 43 28 20 53 17 36 0.91 2.03 1.69 37 0.60 0.91 P5 4b


RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 14

2.6.5. Alte studii

STUDIU DE TRAFIC Studiul de trafic a fost realizat in vederea determinarii grosimilor necesare sistemului rutier . Ca date de baza pentru elaborarea prognozei traficului si determinarea traficului de de calcul pentru dimensionarea structurilor rutiere si verificarea sectoarelor de drum din punct de vedere al capacitatii de circulati, au fost folosite urmatoarele date de trafic si caracteristici ale drumurilor: a) rezultatele recensamantului de circulatie din anul 2005, b) coeficientii de evolutie a traficului in perspectiva pentru perioada 2005 – 2025, c) ratele medii anuale de evolutie a traficului pentru perioada 2005 – 2025, d) coeficienti de echivalare a vehiculelor fizice in vehicule etalon de tip autoturism, utilizate pentru studiile de capacitate de circulatie, e) coeficienti de echivalare a vehiculelor fizice in osii standard de 115 kN utilizate pentru dimensionarea structurilor rutiere. STUDIU HIDROLOGIC Pentru verificarea si dimensinarea podurilor si podetelor, intereseaza cunoasterea debitelor maxime sub aspectul marimii si frecventei de aparitie. Studiul hidrologic a fost realizat pentru situatia in care nu se detin date in observatii directe, metoda folosita fiind interpolarea geografica a caracteristicilor regimului hidrologic, numita metoda analogiei hidrogeologice, bazata pe legea zonalitatii geografice.

2.6.6. Implicatii asupra mediului inconjurator Pentru a evalua implicatiile lucrarilor proiectate asupra mediului inconjurator a fost elaborat Studiul de evaluare a impactului asupra mediului, realizat in conformitate cu legislatia romaneasca si cea europeana privind protectia mediului. Sursele de poluare, impactul asupra mediului si masurile de protectie s-au analizat atat pentru perioada de executie a lucrarilor, cat si pentru perioada ulterioara, de operare a variantei de ocolire. In general, ca urmare a realizarii lucrarilor de reabilitare, impactul asupra factorilor de mediu va fi pozitiv, inclusiv din punct de vedere economic si social. Impactul asupra mediului ca urmare a realizarii unor conditii de circulatie superioare celor actuale se va manifesta prin :

• Scaderea poluarii aerului, prin reducerea emisiilor de substante poluante, datorata cresterii fluentei circulatiei;

• Reducerea concetratiilor de poluanti in apa pluviala care spala platforma drumului;

• Reducerea vibratiilor ca urmare a refacerii structurii rutiere. Efectele pozitive socio – economice sunt urmatoarele: • Crearea de noi locuri de munca pe perioada executiei lucrarilor; • Deplasarea mai rapida spre si dinspre zonele de turism, odihna ;




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 15

• Reducerea consumului de carburanti si realizarea de economii la costul transporturilor, ca urmare a reducerii timpului de parcurgere a distantelor;

• Cresterea sigurantei circulatiei si a confortului pentru conducatorii auto. In cadrul proiectului au fost prevazute urmatoarele tipuri de lucrari pentru protectia mediului:

• Apele sunt colectate prin intermediul santurilor laterale si conduse catre statii de epurare amplasate in punctele de cea mai joasa cota, in general in zona podurilor si a podetelor. Dupa ce sunt tratate in aceste statii apele sunt evacuate in emisari (râuri, pârâuri, podeţe peste canale desecare sau văi, etc) sau in adincime cu ajutorul unor sisteme de bazine cu filtru si put absorbant. Aceste puturi absorbante sunt captusite cu straturi de prafuri argiloase si argile prafoase iar pe ultimi 2.00m ai putului captuseala este alcatuita din pietris, impiedicand astfel apa deja curatata sa se infiltreze in solul de deasupra panzei freatice. Statia de epurare, prin componentele sale indeplineste rolul de decantare a materiilor solide in suspensie si deci a poluantilor si de retinere a uleiurilor din apele spalate de pe carosabil. Apele rezultate sunt destul de curate pentru a nu influenta negativ calitatea apelor emisarului sau apelor subterane.

• Bazinele de expansiune(fitoepuratoarele) sunt amplasate la capatul canalelor de deversare, inainte ca apa sa fie evacuata la emisar. Aceste bazine au in interiorul lor un strat de teren vegetal(trestie, etc) care sa ajute la eliminarea produsilor toxici ce se gasesc in apa colectata de la drum. Sub acest strat vegetal se gaseste un strat de argila compactata care impiedica infiltrarea apei in solul vegetal si un strat de bentonite amestecate si compactate.

Aceste solutii pe care le aplicam au rolul de a deversa apa filtrata in mod controlat. 2.7. Structura documentatiei

Nr. Vol. Titlu Format

RAPORT TEHNIC FINAL


A4

1 INSTRUCTIUNI CATRE OFERTANTI 1.1. Fişa de date a achiziţiei lucrari

1.2. Formulare A4

2

CONDITII CONTRACTUALE 2.1. Conditiile Generale ale Contractului 2.2. Conditiile Speciale ale Contractului

2.3. Formular de garantie bancara de buna executie 2.4. Formular de garantie bancara pentru returnarea avansului

A4

3.1 CAIETE DE SARCINI

Articole generale Lucrări de drum, consolidari, terasamente

A4

3.2 CAIETE DE SARCINI Lucrări de drum, consolidari şi terasamente A4




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 16

3.3 CAIETE DE SARCINI Lucrări de poduri şi podeţe A4

4.1.1 LISTE DE CANTITĂŢI A4 4.1.2 DESCRIEREA PREŢURILOR A4 4.2 MODEL PENTRU CASH-FLOW A4

5.1

PIESE DESENATE Lucrari de drum, podete, consolidari, terasamente

PROFILURI TRANSVERSALE TIP, PLANURI DE SITUATIE SI PROFIL IN LUNG

A3

5.2 PIESE DESENATE

Lucrari de drum, podete, consolidari, terasamente PROFILURI TRANSVERSALE CURENTE

A3

5.3 PIESE DESENATE

Lucrari de drum, podete, consolidari, terasamente DETALII

A3

5.4 ELEMENTE TRASARE AX PROIECTAT A4

6 PIESE DESENATE

LUCRARI DE PODURI

A3

7 PROIECT COORDONATOR DE RELOCARE SI PROTECTIE RETELE UTILITATI Piese scrise si desenate A3

8

DOCUMENTAŢIE PENTRU IDENTIFICAREA

PROPRIETARILOR

A3

9.1 STUDIU TOPOGRAFIC Piese scrise si piese desenate A3

9.2 STUDIU TOPOGRAFIC Anexa A3

10 STUDIU GEOTEHNIC A4

11 LUCRARI LA CALEA FERATA

Amenajari treceri la nivel Piese scrise si desenate

A4

12 LUCRARI DE SEMNALIZARE SI MARCAJE RUTIERE A3 13 AVIZE SI ACORDURI A4

3. LUCRĂRI PROIECTATE 3.1. Norme tehnice

Principalele norme tehnice care au stat la baza elaborarii proiectului sunt urmatoarele:

• Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 cu privire la regimul juridic al drumurilor • Legea nr. 82/1998 cu privire la aplicarea Ordonantei Guvernului OG nr.

43/1997




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 17

• Ordonanta Guvernului nr. 132/2000 de modificare a Ordonantei Guvernului nr. 43/1997

• Ordonanta Guvernului nr. 79/2001 referitoare la modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/1997

• Ordinul Ministrului Transporturilor nr.43/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind incadrarea in categorii a drumurilor nationale

• Ordinul Ministrului Transporturilor nr.45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor

• Ordin Ministrului Transporturilor nr.46/1998 privind aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice

• Ordin Directorului General al CNADNR nr. 114/10.08.1998 privind Lista normelor tehnice obligatorii

• Ord. MT nr. 50 Norme tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţi rurale.

• Normativ pentru amenajarea la acelasi nivel a intersectiilor drumurilor publice din afara localitatilor indicativ C 173-86

• Acordul European asupra Marilor Drumuri de Circulatie Internationala, AGR • STAS 863-85 Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor.

Prescripţii de proiectare. • SR 174-1:2009 Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate

executate la cald. Condiţii tehnice de calitate. • SR 174-2:2002 Îmbrăcăminţi bituminoase. Condiţii tehnice pentru

prepararea şi punerea în operă. • SR 183-1:1995 Îmbrăcăminţi de beton de ciment executate în cofraje

fixe. • SR 1848-1:2008 Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de

semnalizare rutieră. Clasificare, simboluri şi amplasare. • SR 662:2002 Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră. Condiţii

tehnice de calitate. • SR 667:2000 Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru lucrări de

drumuri. Condiţii tehnice de calitate. • SR 7970:2001 Lucrări de drumuri. Straturi de bază din mixturi

bituminoase cilindrate executate la cald. Condiţii tehnice de calitate. • STAS 10796/1/77 Construcţii anexe pentru colectarea şi evacuarea apelor.

Prescripţii generale de proiectare. • STAS 2914-84 Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice

generale de calitate. • STAS 10144/1,2,3,5,6 STRĂZI. Elemente geometrice, trotuare etc. • STAS 10144/4-95 Intersecţii străzi. • STAS 6400-84 Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie.

Condiţii tehnice generale de calitate. • Indicativ NP116-2005 Normativ privind alcătuirea structurilor rutiere

rigide şi suple pentru străzi.




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 18

• SR EN 206-1:2000 Beton – Partea I: Specificaţie, performanţă, producţie şi conformitate.

• PD 177/2001 Normativ pentru dimensionarea structurilor rutiere suple şi semirigide (metoda analitică).

• Ord. AND 540/2003 Evaluarea stării de degradare a îmbrăcăminţii rutiere. • Ord. AND 547/98 Prevenirea şi remedierea defecţiunilor • HG nr. 28 din 22.01.2008 Hotărâre privind aprobarea conţinutului-cadru al

documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii.

• Ord. 726/549 din 29.08.2007 - Ordin al ministerului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor şi al inspectorului general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcţii privind aprobarea Metodologiei de emitere a avizului tehnic de către Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. pentru documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice.

• Ord. 486/500 din 9.08.2007 - Ordin al ministerului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor şi al inspectorului general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcţii pentru aprobarea Procedurii privind emiterea acordului de către Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. pentru intervenţii în timp asupra construcţiilor existente.

• Ordinul MTCT nr. 2264/2004 Ordin pentru aprobarea Reglementării tehnice privind proiectarea şi dotarea locurilor de parcare, oprire şi staţionare, aferente drumurilor publice, situate în extravilanul localităţilor

• LEGE nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea în constructii ; • LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de

constructii; • NORME METODOLOGICE din 26 august 2005 de aplicare a Legii nr. 50/1991

privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii; • REGULAMENT din 14 iunie 1994 privind controlul de stat al calitatii in

constructii; • REGULAMENT de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente

acestora; • REGULAMENT de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a

executiei lucrarilor si a constructiilor; • HOTĂRÂRE nr. 766 din 21 noiembrie 1997 pentru aprobarea unor

regulamente privind calitatea în constructii; • NORME TEHNICE din 27 ianuarie 1998 privind proiectarea, construirea si

modernizarea drumurilor • NORME METODOLOGICE privind conditiile de închidere a circulatiei si de

instituire a restrictiilor de circulatie în vederea executarii de lucrari în zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului;




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 19

• NORMATIVUL DE CONŢINUT al documentatiilor tehnice de fundamentare necesare obtinerii avizului de gospodarire a apelor si a autorizatiei de gospodarire a apelor;

• AND 513-93 Instructiuni tehnice pentru proiectare, executie si intretinere a terasamentelor si a caii in zona pod – rampa de acces;

• AND 522-2002 Instructiuni pentru stabilirea starii tehnice a unui pod; • AND 577-2002 Normativ pentru executia si controlul calitatii hidroizolatiei la

poduri; • AND 578-2002 Normativ pentru executia placilor de suprabetonare a

podurilor sub trafic; • AND 546-2002 Normativ privind executarea la cald a îmbracamintilor

bituminoase pentru calea pe pod; • CD 63-2000 Normativ pentru proiectarea si folosirea aparatelor de reazem

din neopren la podurile de sosea; • CD 99-2001 Instructiuni tehnice privind repararea si intretinerea podurilor si

podetelor din beton, beton armat, beton precomprimat si zidarie de piatra; • CD 118-2003 Normativ pentru executia rosturilor din asfalt turnat in vederea

asigurarii continuizarii caii la podurile de sosea din beton armat si beon precomprimat;

• P100 Cod de poiectare seismica; • PD 165-2000 Indrumator tehnic departamental pentru alcatuirea si calculul

structurilor de poduri si podete de sosea cu suprastructuri monolite si prefabricate;

• PD 95-2002 Normativ privind proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor; • NE 012-1999 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton

armat si beton precomprimat; • NE 013-02 Cod de practica pentru executia elementelor prefabricate din

beton, beton armat si beton precomprimat; • NP 067-02 Normativ pentru proiectarea lucrarilor de aparare a drumurilor,

cailor ferate si podurilor impotriva actiunii apelor curgatoare si lacurilor; • NP 103-04 Normativ de proiectare pentru lucrari de reparatii si consolidare

ale podurilor rutiere in exploatare; • NP 115-04 Normativ privind proiectarea infrastructurilor de beton si beton

armat pentru poduri; • SR 1911:1997 Poduri metalice de cale ferata. Prescriptii de proiectare; • SR EN 1536 Executia lucrarilor geotehnice speciale. Piloti forati; • STAS 2561/3-90 Piloti. Prescriptii generale de proiectare; • STAS 3300/1-85 Teren de fundare. Principii generale de calcul; • STAS 3300/2-85 Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe; • STAS 1545-63 Poduri pentru strazi, sosele si pasarele. Sarcini; • STAS 1545-89 Poduri pentru strazi si sosele. Pasarele. Actiuni; • STAS 3221-63 Poduri pentru strazi si sosele. Convoaie tip si clase de

incarcare; • STAS 3221-86 Poduri de sosea. Convoaie tip si clase de încarcare




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 20

• STAS 4068/2-87 Debite si volume maxime de apa. Probabilitatile anuale ale debitelor si volumelor maxime în conditii normale si speciale de exploatare;

• STAS 4212-53 Poduri de sosea. Suprastructuri din zidarie, beton si beton armat. Prescriptii de proiectare si date constructive;

• STAS 4273-83 Constructii hidrotehnice. Încadrarea în clase de importanta; • STAS 5088-75 Lucrari de arta. Hidroizolatii. Prescriptii de proiectare si

executie; • STAS 5626-92 Poduri. Terminologie; • STAS 8076-69 Poduri de sosea. Suprastructuri din beton, beton armat si

beton precomprimat. Prescriptii de proiectare pe baza metodei la stari limita; • STAS 8270-86 Poduri de sosea. Dispozitive pentru acoperirea rosturilor de

dilatatie; • STAS 9330-84 Poduri de cale ferata si sosea. Îmbinari cu suruburi de înalta

rezistenta. Prescriptii de proiectare si executie; • STAS 9407-75 Poduri metalice de cale ferata si sosea. Suprastructuri sudate.

Prescriptii de executie; • STAS 10101/0B-87 Actiuni în constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor

pentru podurile de cale ferata si de sosea; • STAS 10101/1-78 Actiuni în constructii. Greutati tehnice si încarcari

permanente; • STAS 10111/1-77 Poduri de cale ferata si sosea. Infrastructuri de zidarie

beton si beton armat. Prescriptii de proiectare; • STAS 10111/2-87 Poduri de cale ferata si sosea. Suprastructuri din beton,

beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de proiectare.

3.2. În plan In conformitate cu Normele Tehnice aprobate prin ordinul M.T. nr. 46/1998 viteza de proiectare este 50-100 km/h, clasa tehnica III. Deoarece traseul DN6 intra prin partea de est a municipiului si iese prin partea de vest, varianta de ocolire a traseul aproximativ este sub forma unui jumatate de cerc, fiind alcatuit din foarte multe arce de cerc. Traseul, se desprinde la dreapta din DN6 dintr-o intersectie giratorie cu un aliniament de cca. 140m dupa care urmeaza un arc de cerc cu R=300m. In continuare pana la traversarea peste raul Gologanu avem un arc de cerc cu R=750m urmat de un aliniament de aproximativ 540m. Dupa acest aliniament avem un arc de cerc cu R=800m, urmat de un aliniament de aproximativ 1219m ce traverseaza calea ferata Caracal – Corabia. La terminarea acestui aliniament urmeaza intersectia cu DN54 ce se traverseaza printr-un arc de cerc cu R=1100m iar in continuare urmeaza un aliniament de aproximativ 2265m ce traverseaza DJ 542. Dupa acest aliniament traseul se inscrie pentru a reveni in DN6 printr-un arc de cerc cu R=2275m care traverseaza DC147.iar apoi avem un aliniament si un arc de cerc de R=400m urmat de un aliniament. Traseul variantei de ocolire revine in DN6 tot printr-o intersectie giratorie.




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 21

3.3. Profil longitudinal

Elementele geometrice ale profilului longitudinal au fost stabilite tinind cont de normele tehnice in vigoare si A.G.R. Pe intregul contract situatia declivitatilor este urmatoarea:

Declivitati Declivitati 0 – 2 2 – 4 4 – 6 6 – 8 Lungime (km) Procente (%)

9.652 92.43

0.693 7.57

0 0

0 0

Linia rosie se desprinde din Drumul national nr. 6 cu o declivitate de 0.3% pe o lungime de aproximativ 69m dupa care urmeaza o racordare concava cu R=7500m. In continuare traseul are o drepta cu declivitati de 0.3% urmat de o racordare convexe cu R=50000m ce traverseaza raul Gologanul. In continuare traseul are o succesiune de drepte cu declivitati de 0.3% intrerupte de racordari convexe sau concave cu R=50000m pana la traversarea la nivel a caii ferate Caracal –Corabia. In continuare traseul are o drepta cu declivitati de 0.3% urmat de o racordare convexe cu R=50000m pana la kilometrul 3+708. De aici avem o dreapta cu declivitate de 1.61% si o racordare convexa cu R=2500m prin intersectia cu DN54, intersectie ce se realizeaza la nivel. Dupa aceasta intersectie avem o racordare convexa cu R=25000m urmat de o dreapta cu 1.86% si o racordare convexa cu R=15000m. In continuare traseul are o succesiune de drepte cu declivitati de 0.3% intrerupte de o racordare convexe cu R=25000m. Urmeaza intersectia cu DJ542, intersectie ce se realizeaza la nivel printr-o dreapta de 0.19% urmat apoi de o succesiune de drepte cu declivitati de 0.3% intrerupte de o racordare convexe cu R=25000m. Dupa aceasta dreapta urmeaza intersectia cu DC147, intersectie ce se realizeaza si ea la nivel printr-o racordare concava cu R=50000m Dupa traversarea acestei intersectii succesiune de drepte cu declivitati de 0.3% intrerupte de o racordare convexe cu R=50000m dupa care traseul se racordeaza cu DN6 printr-o dreapta cu declivitate de 0.30%. Linia rosie a fost stabilita astfel incat apele freatice cat si apele pluviale care baltesc pe partile laterale drumului, datorita terenurilor plate, cu pamanturi argiloase, sa nu aiba influenta distrugatoare asupra sistemului rutier datorita fenomenului de inghet – dezghet. In consecinta, linia rosie a fost proiectata la inaltimea de aproximativ 1,70m-2,00m, deasupra terenului inconjurator. Se mentioneaza ca si normele europene fac recomandarea ca patul drumului sa fie la o inaltime minima de 1,50m. Mai trebuie aratat ca la stabilirea liniei rosii s-au mai avut in vedere si unele elemente impuse de legislatia privind protectia mediului inconjurator. In acest sens au fost prevazute podete cu deschiderea L=5 m si gabarit pe inaltime h=4.50 m astfel incat




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 22

Varianta de ocolire sa poata fi subtraversata de atelajele agricole: tractoare, semanatori, combine, etc. cat si de fauna din zona. Mai exista o particularitate la traversarea caii ferate Caracal – Corabia pe care Varianta de ocolire o traverseaza la nivel, deoarece conform Regionalei CFR Craiova Divizia Trafic, traficul pe calea ferata, in 24 ore, este redus si anume circula 6 perechi de trenuri.

3.4. Profil transversal

Avind in vedere ca Varianta de ocolire a municipiului Caracal este varianta DN6 care este drum european, conform precizarilor temei de proiectare, normelor tehnice in vigoare, profilul transversal tip a fost proiectat cu urmatoarele caracteristici:

Platformă de 10,00 m Parte carosabilă de 7,00 m 2 acostamente de 1,50 m din care 0,75 m banda de încadrare (cu un sistem

rutier echivalent cu cel din partea carosabilă). Acest profil este corespunzător drumurilor naţionale europene. Pentru parapete se prevede un spatiu separat de 0.75 m.

Taluzele de rambleu, pana la inaltimea de 6 m, se prevad cu inclinare de 2/3 iar peste aceasta inaltime inclinarea este de 1/ 2.

In deblee taluzele se prevad cu inclinari de 2/3. Deoarece imbracamintea rutiera este prevazuta din beton asfaltic, pe sectoarele in aliniament si in curbe cu R > 1000 m, partea carosabila este in acoperis cu inclinarea de 2,5%. Detaliile aferente impreuna cu zonele de aplicare sunt prezentate in plansele notate cu indicativ DET si incluse in volumele de piese desenate.




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 23

3.5. Structura rutiera

Dimensionarea structurilor rutiere de ranforsare s-a efectuat utilizand 2(doua) metode ale practicii locale si internationale curente:

1. Metoda analitica pentru dimensionarea sistemelor suple si semirigide, ind PD 177 – 2001.

2. Metoda de dimensionare a sistemelor rutiere rigide, ind NP 081 – 2001.

Sistemul rutier propus a fost verificat la inghet – dezghet. Sistem rutier semirigid

- 4 cm mixtura asfaltica stabilizata cu fibre celulozice MASF 16M - 6 cm beton asfaltic deschis cu criblura BAD 25M - 8 cm anrobat bituminos AB2 - 25cm balast stabilizat cu ciment - 30 cm balast - 20 cm strat de forma din balast




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 24

3.6. Colectarea si evacuarea apelor 3.6.1. Evacuarea apelor în lungul drumului

Evacuarea apelor în lungul drumului a fost prevazuta sa se faca, in principal, prin:

• rigole sau santuri pereate Evacuarea apelor din patul drumului a fost prevazuta a se realiza prin drenuri transversale continue, prin scoaterea stratului de balast în taluzele de rambleu create (care au pantele 1:1, 2:3). In ceea ce priveste evacuarea apelor de pe o parte pe alta a drumului, aceasta se va realiza prin poduri si podete.

3.6.2. Podete

In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari de 3.0m se vor prevedea si parapete

metalice de diferite categorii . Apele pluviale sunt descarcate in santuri trapezoidale, situate lateral, la piciorul

rambleului, aceste santuri urmind a fi pereate, in cazul cand au declivitatilor mai mari de 2.5% pentru prevenirea eroziunii lor, sau cu declivitati sub 0.5, pentru asigurarea scurgerii apelor.

Deoarece Varianta de ocolire traverseaza o serie de viroage, paraie si in special suprafete cu teren usor ondulat, se prevad, in aceste locuri, podete cu deschideri de 2m si 5m situate intre ele la distante de cel mult 300 m – 400 m, in mai multe scopuri si anume:

- scurgerea libera a apelor de pe suprafata terenului spre emisari sau, altfel spus, evitarea bararii de catre varianta, a apelor pluviale, in timpul ploilor;

- scurgerea libera a paraielor cu debit temporar sau permanent; - subtraversarea Variantei de catre proprietarii terenurilor agricole, cu tractoare,

carute, masini de cultivat, semanatori, animale domestice etc; crearea unui echilibru in ceea ce priveste miscarea libera a animalelor salbatice in

zona sau, altfel spus, evitarea pe cat posibil a influentei negative pe care ar putea sa o aiba constructia Variantei asupra migratiei faunei din zona.

Pe parcursul intregului traseu au fost identificate un numar de 14 podete de diferite deschideri fiind enumerate in tabelul de mai jos:

Nr.crt.Pozitie kilometrică

Deschidere propusa

1 0+100 2.0 m 2 0+468 2.0 m 3 1+740 2.0 m 4 1+940 2.0 m




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 25

Nr.crt.Pozitie kilometrică

Deschidere propusa

5 2+220 5.0 m 6 2+580 2.0 m 7 2+920 2.0 m 8 5+980 5.0 m 9 6+760 2.0 m 10 7+460 2.0 m 11 8+740 5.0 m 12 9+200 5.0 m 13 9+900 5.0 m 14 9+920 2.0 m

3.7. Drumuri laterale

Varianta de ocolire intersecteaza o serie de drumuri comunale agricole si de exploatare, iar pentru ca acestea sa nu traverseze la nivel noul drum au fost prevazute, asa cum s-a mai aratat, podete cu deschideri de 5m, acestea fiind amplasate in punctele cele mai joase ale terenului sau, s-a ridicat linia rosie pentru a se obtine sub podet inaltimi libere care variaza de la 2.4m la 3.2m.

Avand in vedere aceste amplsamente ale podetelor, au fost proiectate in lungul Variantei de ocolire, lateral acesteia stanga sau dreapta, drumuri agricole sau de exploatare astfel incat agricultorii, atelajele agricole, tractoarele, etc. sa subtraverseze Varianta.

Aceste drumuri au latimi identice cu cele ale drumurilor existente intrerupte adica 5m platforma si 4.5m impietruire.

3.8. Intersectii cu drumurile publice

Amenajarea intersectiilor cu drumurile publice (drumuri nationale, drumuri judetene, drumuri comunale) s-a facut conform prevederilor normativului C173-86. Insulele de ghidare din intersectii se vor realiza in general denivelat.

Pe traseul studiat avem 5 intesectii importante ce au fost studiate. Trei intersectii giratorii la inceputul traseului cand varianta se desprinde din DN6, la sfarsitul cand varianta revine in DN6 si intersectia cu DN54 si doua intersectii dublu T cu DJ542 si DC147.

Toate cinci intersectiile au fost tratate la nivel cu insule de ghidare realizate denivelat Varianta de ocolire

intersectează următoarele drumuri publice: DN 6 la km 0+000 DN 54 la km 3+940 DJ 542 la km 6+580 DC 147 la km 8+260 DN 6 la km 10+345




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 26

3.9. Intersectii cu calea ferata Pe sectorul ce face obiectul prezentei documentatii se gaseste o intersectie cu calea ferata. Drum Km (pe drum) Km (pe CF) Tip

intersectie Linia CF Tipul amenajarii

2+900 cu bariere Caracal - Corabia

Varianta de ocolire a

municipiului Caracal

TN se vor amenaja cu elemente elastice cu mentinerea NSS

3.10. Parcaje si statii autobuz

In zona kilometrului 1+400(dreapta) si 9+660(stanga) a fost prevazut o parcare pentru odihnă conform reglementărilor în vigoare: “Ordin pentru aprobarea Reglementării tehnice privind proiectarea şi dotarea locurilor de parcare, oprire şi staţionare, aferente drumurilor publice, situate în extravilanul localităţilor” (Ordinul MTCT nr. 2264/2004). Aceasta parcare este caracterizate de suprafata mare de minim 4000 mp, dotare cu grupuri sanitare, dotare cu utilitati. De asemenea, acestea sunt separate de banda curenta printr-un separator fizic.

3.11. Lucrari de sustinere si consolidare a terasamentelor

Protectia cu caroiaje din beton prefabricat

Pentru taluze cu lungimi mai mari de 9m si in terenuri necoezive care se acopera greu cu vegetatie, proiectul prevede protectia lor cu cleionaje in forma de Y din beton prefabricat, deoarece foloseste forta de munca locala si este si mai economic; aceasta evaluare fiind valabila la data efectuarii proiectului. Cleionajele din beton se pot inlocui cu cleionaje din material plastic format din geocelule cu inaltimea 0.15m si cu laturile 0.40m. In caz ca se va putea asigura o protectie cu geocelule la un pret inferior si cu o productivitate superioara protectiei cu cleionaje din beton, se poate adopta si acest tip de protectie. Protectia taluzului cuprinde: rigola de acostament, casiuri pe taluz din 30m, in 30m, cleionaje care sa mentina 15cm de pamant vegetal, insamantarea si planatarea lor cu arbusti adaptati zonei.

Teren vegetal, insamantari, plantari

Corpul terasamentului este constituit în cea mai mare parte din argile nisipos prafoase, prafuri nisipoase precum şi din materiale granulare extrase din albia raului Gologanu şi a afluenţilor săi. Ţinând cont de această situaţie, este deosebit de importantă asigurarea




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 27

stabilităţii taluzelor contra ravinărilor şi a înfiltraţiilor de apă necesitând protecţia lor, iar protecţia cea mai bună şi durabilă este protecţia cu vegetaţie. Deasemeni se prevăd măsuri de impermeabilizarea acostamentelor şi de scurgerea dirijată a apelor care se acumulează de pe platforma drumului. În funcţie de lungimea taluzelor s-a adoptat următoarele tipuri de protecţii:

- protecţie cu pământ vegetal cu iarbă; - protecţie pământ vegetal cu iarbă şi tufişuri; - protecţie cu pământ vegetal şi arbuşti; - protectie cu pamant vegetal, arbusti si cleionaje tip Y.

3.12. Lucrări de îmbunătăţirea capacităţii portante a terenului suport Perna de balast Tinand cont de faptul ca terasamentele alcatuite din materiale nisipoase, prafoase, argiloase au o comportare necorespunzatoare la inghet/dezghet iar la umezeala excesiva ele isi pierd stabilitatea, s-a cautat a le proteja contra infiltratiilor de apa din baza cu o perna de balast in grosime de 50cm, prevazuta cu un filtru de geotextil. Asigurarea evacuarii gravitationale a apei din perna de balast, se face din punctul cel mai de jos in care este prevazut un dren de evacuare sau sant de scurgere; in cazul ca nu e posibil, se amplaseaza astfel perna de balast ca apele sa se evacueze in terenul inconjurator iar de aici se scurge libera spre un emisar; prevazandu-se in acest caz executia unei umpluturi din aceleasi materiale ca terenul suport cu pante de scurgere de minim 3%, panta initiala fiind mai mare tinindu-se astfel cont si de tasarea ce apare sub efectul greutatii rambleului. Umplutura se va executa in alveola creata prin decaparea stratului vegetal si dupa compactarea cu maiul greu a acesteia. Perna de balast executata pe terenuri macroporice se prevede a se executa dupa o compactare cu maiul greu a patului drumului. In cazul terenurilor slabe, maloase, consolidate prin inlocuirea de material s-a prevazut in mod obligatoriu o perna de balast pentru evacuarea apelor colectate si impiedicarea ascensiunii capilare din stratul acvifer. Inlocuire material Terasamentele cu capacitate portanta slaba au fost tratate diferentiat in functie de grosimea stratului de pamant moale si de consistenta lui. Pana la cca. 1m s-a prevazut inlocuirea terenului vegetal cu perna de balast, iar pentru terenuri slabe, prin inlocuire de material. Aceasta operatie prevede: excavarea materialului slab cu un excavator cu echipament de draglina, asternerea unui strat de material granular insensibil la umezire dupa ce s-a asezat mai intai un strat de geotextil filtrant; materialul se va compactata la adapostul epuismentelor. Intre materialul inlocuitor si corpul terasamentului se prevede perna de balast in grosime de 0,50m conform punctului anterior.

3.13. Lucrari de poduri

3.13.1. Pod peste Gologanu km 1+060

Lucrari proiectate




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 28

Traversarea paraului Gologanu, in sectiunea studiata si evidentiata in planurile de situatie prezentate in cadrul Studiului de Fezabilitate, se va realiza cu un pod din beton armat avand o deschidere de 24.00m. Podul este pe curba, in schema statica de grinda simplu rezemata. Suprastructura a fost proiectata pentru doua benzi de circulatie, cu trotuare pietonale realizate denivelat fata de partea carosabila. Podul asigura o latime a partii carosabile de 7.80m, trotuare in latime de 1.50m fiecare si doua lise de parapet pietonal avand cate 0.25m. Latimea totala a suprastructurii va fi de 11.30m. Tablierul, realizat in conformitate cu descrierea functionala prezentata, va fi compus din opt grinzi prefabricate, precomprimate cu corzi aderente de tip T” cu inaltimea h=0.93m. Solidarizarea la partea superioara se obtine prin intermediul unei placi de suprabetonare in grosime minima de 13 cm. Placa de suprabetonare, realizata dintr-un beton de clasa superioara C25/30, se va constitui in stratul suport al hidroizolatiei, eliminand stratul intermediar de beton de panta. Inchiderea stratului suport al hidroizolatiei se va face prin peliculizare cu materiale moderne, avand proprietati de cristalizare in porii betonului si impiedicarea ascensiunii apei prezente in betonul proaspat, prin fenomenul de capilaritate. Hidroizolatia adoptata va fi de tip membrana hidroizolatoare aplicata prin incalzire cu flacara si lipire de stratul suport sau se pot folosi materiale aplicate prin pulverizare. Tipul de hidroizolatie aplicata se va alege cu aprobarea proiectantului si va fi agreata de beneficiar. Protectia hidroizolatiei va fi din mortar asfaltic aplicat in grosime de 2-3 cm si va avea o culoare distincta de cea a stratelor caii. Aceasta diferentiere va fi necesara la interventii ulterioare asupra caii si va indica grosimea in raport de care se va intrerupe frezarea pentru a nu afecta hidroizolatia. Calea este realizata dintr-un pachet de strate in grosime de 10cm dupa cum urmeaza: 1cm hidroizolatie de tip membrana; 2-3cm protectie a membranei hidroizolatoare; 3+4cm asfalt turnat dur sau beton asfaltic etans. La marginea partii carosabile se vor realiza parapeti de protectie directionali, iar pe trotuare, pentru protectia pietonilor, se vor amplasa parapeti metalici pietonali. Culeile sunt masive din beton armat fundate in solutie indirecta cu radier din beton armat si coloane forate de tip Benotto, avand diametrul de 1.08m. La partea superioara este prevazuta rigla de rezemare transversala impreuna cu cuzinetii din beton armat realizati independent pentru fiecare grinda in parte. Amplasarea grinzilor pe infrastructuri prin intermediul cuzinetilor faciliteaza interventia ulterioara asupra tablierului, ridicarea cu presele si inlocuirea aparatelor de reazem. Racordurile cu terasamentele se vor realiza cu sferturi de con, vor fi pereate si amplasate casiuri si scari de acces pe taluz. Podul este amplasat pe varianta de ocolire a Municipiului Caracal in zona seismica 71 pentru care coeficientul Ks=0.16, iar perioada de colt Tc=1.5.

3.14. Lucrari de siguranta circulatiei si semnalizare orizontala si verticala la

terminarea lucrarilor Pentru asigurarea circulatiei, in lungul Variantei de ocolire se prevad urmatoarele lucrari:




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 29

- Parapete metalice zincate de tip greu la marginea acostamentelor, unde inaltimile de rambleu sunt de peste 3.0 m inaltime;

Lucrarile de semnalizare la terminarea lucrarilor constau in constructia elementelor de semnalizare verticala si orizontala. Se vor monta indicatoare de avertizare a pericolului, de reglementare cit si de orientare si informare. Avind in vedere caracterul de drum european, acestea s-au prevazut a fi de dimensiuni mari si realizate din folie reflectorizanta de clasa 2 - high intensity. Lucrarile de semnalizare orizontala constau, in principal din:

• Marcaje longitudinale de separare a sensurilor si benzilor de circulatie • Marcaje transversale de oprire,cedare a trecerii si traversare pentru pietoni • Marcaje privind spatiile interzise, statiile de autobuze • Sageti si inscriptii,

Totodata, la terminarea lucrarilor, conform proiectului de semnalizari se vor amplasa in teren bornele kilometrice si hectometrice.

3.15. Lucrari de semnalizare pe perioada executiei lucrarilor

Pe perioada executiei lucrarilor semnalizarea orizontala si verticala cit si modul de instituire a restrictiilor de circulatie se vor executa conform “Planului de Managementul Traficului”. Documentatia va fi intocmita de catre Antreprenor in functie programul de lucru aprobat, pe baza prevederilor Normelor metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului” aprobate prin Ordinul comun al Ministerului de Interne si Ministerului Transporturilor nr.1112/411 publicat in Monitorul Oficial nr. 397/25.08.2000, cit si al celorlalte norme, standarde si prevederi legale in vigoare. Planul va descrie felul in care Antreprenorul intentioneaza sa reduca impactul lucrarilor de constructie asupra circulatiei pe drumul public si va fi inaintat spre aprobare si avizare la toate autoritatile abilitate.

3.16. Identificarea retelelor si instalatiilor existente

Realizarea caracteristicilor drumului prevazute a fi executate in cadrul acestui proiect pot conduce la lucrari de mutare si protejare a retelelor si instalatiilor existente. Pentru acestea urmeaza sa elaboreze proiectele necesare in toate fazele, inclusiv detaliile de executie, in conformitate cu specificatiile fiecarui detinator de retea in parte. Pe baza acestora se vor stabilii cantitatile finale de lucrari ce trebuiesc efectuate. Pe baza proiectelor mai sus mentionate se vor obtine avizele si acordurile necesare, pe perioada executiei Antreprenorul avind obligatia de a asigura si asistenta de specialitate din partea detinatorului utilitatii respective.

3.17. Alte aspecte relevantei




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 30

Cele doua intersectii de la intrare si iesire dupa varianta precum si o portiune de aproximativ 80m din traseul variantei de ocolire din dreptul fiecarei intersectii, se va realiza o data cu reabilitarea DN6, iar ulterior cand se va realiza varianta, aceasta se va corela la portiunea din DN6 construita.

3.18. Norme de protectia muncii Respectarea normelor de protectia muncii pe toata perioada executiei lucrarilor prezinta o obligatie a carei indeplinire revine in exclusivitate Antreprenorului in functie de echipamentele si tehnologiile adoptate. Fara a putea fi considerata completa, lista informativa a normelor care trebuiesc respectate este prezentata in continuare:

• Legea protectiei muncii nr. 90 din 12 iulie 1996 cu republicarile ulterioare (Monitorul Oficial nr.47 din 29.01.2001)

• Ordinul nr. 357/22.06.1998 privind aprobarea Normelor specifice de protectie a muncii pentru exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor

• Ordinul nr. 118/27.03/1996 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru activitati de vopsire

• Ordinul nr. 136/17.04.1995 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru prepararea, turnarea betoanelor si executia lucrarilor de beton armat si precomprimat

• Ordinul nr. 8/26.01.1994 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin sudarea si taierea materialelor

• Ordinul nr. 355/24.10/1995 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru transporturile rutiere.

4. SURSELE DE FINANŢARE A INVESTIŢIEI

Sursele de finanţare ale investiţiei sunt: Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – 69,25%. Guvernul Romaniei – 30,75%

Intocmit, Ing. Christian Antipa




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 31

ANEXA 1 - DIMENSIONAREA STRUCTURII RUTIERE




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 32

DIMENSIONAREA STRUCTURII RUTIERE PENTRU CENTURA DE OCOLIRE CARACAL

Sistem rutier semirigid 1. Introducere Verificarea s-a făcut în conformitate cu prevederile Normativului pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple şi semirigide, PD 177 – 2001. Metoda analitică de dimensionare se bazează pe stabilirea unei alcătuiri a structurii rutiere şi pe verificarea stării de solicitare a acesteia, sub acţiunea traficului de calcul, astfel încât să fie îndeplinite concomitent următoarele criterii:

- deformaţia specifică de întindere admisibilă la baza straturilor bituminoase; - tensiunea de întindere admisibilă la baza straturilor din agregate naturale

stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici, în cazul structurilor rutiere semirigide; - deformaţia specifică de compresiune admisbilă la nivelul patului drumului.

Dimensionarea structurii rutiere comportă următoarele etape :

1. stabilirea traficului de calcul ; 2. stabilirea capacităţii portante la nivelul patului drumului ; 3. alegerea unei alcătuiri a structurii rutiere ; 4. analiza sistemului rutier la solicitarea osiei standard ; 5. stabilirea comportării sub trafic a sistemului rutier 6. verificarea la acţiunea fenomenului de îngheţ – dezgheţ.

2. Stabilirea traficului de calcul Studiul de trafic efectuat este prezentat in urmatorul tabel:

Centura de ocolire a Mun. Caracal

Grupa de vehicule

Intensitatea medie

zilnica anuala pt anul 2008

(veh)

Intensitatea medie

zilnica anuala pt anul 2028

(veh) Autocamioane si derivate cu 2 osii 323 1111

Autocamioane si derivate cu 3 osii 0 0

Autocamioane si derivate cu peste 3

osii 441 672

Autobuze 30 69 Remorci 0 0




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 33

Nc = 365 × 10-6 × pp × crt × Σ nki × (pkR+pkF)/2 × fek (m.o.s.) în care: Nc = este traficul de calcul; 365 = numărul de zile calendaristice dintr-un an; pp = perioada de perspectivă, în ani; crt = coeficientul de repartiţie transversală , pe benzi de circulaţie si anume:

- pentru drumuri cu două şi trei benzi de circulaţie crt = 0,50; - pentru drumuri cu patru sau mai multe benzi de circulaţie crt = 0,45.

nki = intensitatea medie zilnică anuală a vehiculelor din grupa k, conform rezultatelor recensământului de circulaţie; pkR = coeficientul de evoluţie al vehiculelor din grupa k, corespunzător anului de dare în exploatare a drumului, anul R, stabilit prin interpolare; pkF = coeficientul de evoluţie al vehiculelor din grupa k, corespunzător sfârşitului perioadei de perspectivă luată în consideraţie (anul F), stabilit prin interpolare; fek = coeficientul de echivalare al vehiculelor din grupa k in osii standard de 115 kN crt = 0.50 pp = 20 ani Nc= vezi valorile intabelate 3. Stabilirea capacităţii portante la nivelul patului drumului Studiile geotehnice efectuate indică următoarele:

• pământul de fundare este constituit din pământuri coezive, tip 4b, 4d, 4a, 3b, 2b • regimul hidrologic tip 2a, conditii hidrologice MEDIOCRE si DEFAVORABIL, (STAS

1709/2-90) • tipul climateric al zonei este I. • din punct de vedere al sensibilităţii la îngheţ / dezgheţ pământurile se încadrează în

tipul P2, P3, P4, P5; sensibile si foarte sensibile. Valoarea de calcul a modulului de elasticitate dinamic a pământului de fundare este intabelat, conform PD 177-2001, tabel 2. 4. Analiza structurii rutiere la solicitarea osiei standard Structura rutieră supusă analizei este caracterizată prin grosimea fiecărui strat rutier şi prin caracteristicile de deformabilitate ale materialelor din straturile rutiere şi ale pământului de fundare. Valorile de calcul ale caracteristicilor de deformabilitate ale materialelor si structura propusa sunt prezentate în tabelul 1.




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 34

Dimensionare sistem rutier varianta de ocolire Caracal

• tip P3:

Tabelul 1

Denumirea materialelor din strat Grosime[cm]

E [Mpa]

µ [-]

Beton asfaltic MASF16m în strat de uzură 4 3600 0,35Beton asfaltic BAD 25m în strat de legătură 6 3000 0,35Mixtură asfaltică AB2 în strat de bază 8 5000 0,35Balast stabilizat cu ciment 25 1000 0,25Balast 30 169 0,27Balast in strat de forma 20 87 0,27Pământ de fundare ∞ 65 0,30

Observaţie: Modulul de elasticitate dinamic al balastului depinde de grosimea lui şi s-a calculat cu formula:

EBa = 0,2 x hBa0,45 x Ep

unde: EBa, Ep modulii de elasticitate dinamici ai balastului, respectiv patului drumului; hBa grosimea stratului de balast, în mm. In funcţie de tipul pământului valorile modulul de elasticitate dinamic al balastului sunt:

• tip P3: EBa = 0,2 x hBa

0,45 x Ep = 0,2 x 3000.45 x 65 = 169 MPa; Pentru imbunatatirea capacitatii portante a stratului suport (pamant tip P3, P4 şi P5) se adopta realizarea unui strat de forma din pamant stabilizat cu lianti hidraulici (ciment, var) pe o grosime de 15 cm, caracterizat prin modul de elasticitate dinamic 300 Mpa şi a coeficientului lui Poisson µ =0.27, conform PD177/2001.

• tip P3:




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 35

Esf_ech= 87 MPa – modul de elasticitate dinamic echivalent; Analiza structurii rutiere la solicitarea osiei comportă calculul deformaţiilor specifice şi al tensiunilor în punctele critice ale complexului rutier, caracterizate printr-o stare de stare de solicitare maximă. Calculele s-au efectuat cu programul CALDEROM 2000. Au fost stabilite următoarele componente ale deformaţiei efortului specific:

• deformaţia specifică orizontală de întindere (εr) la baza straturilor bituminoase, în microdeformaţii;

• tensiunea orizontală de întindere (σt) la baza stratului din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici ;

• deformaţia specifică verticală de compresiune (εz) la nivelul patului drumului, în microdeformaţii.

Rezultatele calculului sunt prezentate mai jos şi sintetizate în tabelul 2. DRUM: Centura de ocolire a municipiului Caracal Pământ tip P3: Parametrii problemei sunt Sarcina..... 57.50 kN Presiunea pneului 0.625 MPa Raza cercului 17.11 cm Stratul 1: Modulul 3300. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 10.00 cm Stratul 2: Modulul 5000. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 8.00 cm Stratul 3: Modulul 1000. MPa, Coeficientul Poisson .250, Grosimea 25.00 cm Stratul 4: Modulul 136. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 50.00 cm Stratul 5: Modulul 65. MPa, Coeficientul Poisson .300 si e semifinit R E Z U L T A T E: R Z sigma r epsilon r epsilon z cm cm MPa microdef microdef .0 -18.00 .515E+00 .833E+02 -.119E+03 .0 18.00 .332E-01 .833E+02 -.250E+03 .0 -43.00 .142E+00 .116E+03 -.108E+03 .0 43.00 .807E-02 .116E+03 -.300E+03 .0 -93.00 .755E-02 .607E+02 -.105E+03 .0 93.00 .127E-02 .607E+02 -.169E+03




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 36

Tabelul 2

Componenta deformatiei specifice Valoarea

εr, microdeformatii 83.3

σr, in MPa 0.142 εz, microdeformatii 169

5. Stabilirea comportării sub trafic a structurii rutiere Stabilirea comportării sub trafic a sistemului rutier are drept scop compararea valorilor deformaţiilor specifice şi tensiunilor calculate conform punctului 4, cu cele admisibile, stabilite pe baza proprietăţilor de comportare ale materialelor. Se consideră că un sistem rutier poate prelua solicitările traficului, corespunzătoare perioadei de perspectivă luată în considerare, dacă sunt respectate concomitent toate criteriile de dimensionare prevăzute la punctul 1. Modul de verificare a criteriilor de dimensionare este prezentat în tabelul 3.

Pământ tip P3 Tabelul 3

Criterii de dimensionare Conditia de admisibilitate

Verificarea criteriilor

1.Criteriul deformaţiei specifice la întindere la baza mixturii asfaltice

RDO<RDOadm 0,275<0,85

2.Criteriul tensiunii de întindere admisibilă la baza balastului stabilizat

σr < σradm 0,142<0,201

3.Deformaţia specifică verticală admisibilă la nivelul patului drumului

εz < εzadm 169<249,634

RDO = Nc / Nadm = 2,780/10,127= 0,275 m.o.s. Nc=traficul de calcul in milioane osii standard de 115 kN (m.o.s.) Nadm=numarul de solicitari admisibile, in m.o.s. Nadm= 24,5 x 108 x εr

-3.97 pentru Nc<= 1 m.o.s.

Nadm= 4,27 x 108 x εr-3.97 pentru Nc> 1 m.o.s.

Nadm= 4,27 x 108 x εr-3.97 = 4,27 x 108 x 83,3-3.97 = 10,127 m.o.s.

σr ≤ σr adm σr = valoare stabilita in tabelul 2; σr adm = Rt (0,60 – 0,056 log Nc), cu Rt rezistenta la intindere a balastului stabilizat. σr adm = 0,35 (0,60 – 0,056 log 2,780)= 0,201 εz ≤ εz adm




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 37

εz = valoare stabilita in tabelul 2; εz adm = 600 x Nc-0,27 , microdef. pentru Nc<=1 m.o.s. εz adm = 329 x Nc-0,27 , microdef. pentru Nc>1 m.o.s. εz adm = 329 x Nc-0,27=329 x 2,780-0,27 = 249,634 Ca urmare, structura rutiere propusă verifică criteriile de dimensionare şi asigură preluarea traficului de calcul în perioada de perspectivă proiectată. 6. Verificarea rezistenţei complexului rutier la acţiunea fenomenului de îngheţ - dezgheţ conform STAS 1709/1 – 90 Se consideră că o structură rutieră este rezistentă la îngheţ – dezgheţ dacă gradul de asigurare la pătrunderea îngheţului în complexul rutier “K” este mai mare sau egal cu o valoare stabilită în funcţie de tipul climateric al zonei, tipul structurii rutiere, tipul de pământ şi gradul de sensibilitate la îngheţ a acestuia (0,35). Conditia: K > 0,35 , unde K = He/Zcr in care: He grosimea echivalentă de calcul la îngheţ a structurii rutiere, cm Zcr adancimea de îngheţ în complexul rutier, cm Zcr = Z + ΔZ unde: Z adancimea de îngheţ în pământul de fundare (de 80 cm, conform studiilor geotehnice); ΔZ spor al adancimii de îngheţ determinat de capacitatea de transmitere a căldurii în

straturile sistemului rutier. He= 4 x 0,50 + 6 x 0,60 + 8 x 0,50 + 25 x 0,65 + 50 x 0,80 = 65,85 cm ΔZ = Hsr – He = 93 - 65,85 = 27,15 Zcr= 73+27,15 = 100,15 cm K= 65,85 / 100,15 = 0,65 Rezultatele acestui calcul sunt prezentate in tabelul 4.

Tabelul 4 Parametri de calcul Valoare parametru

He 65,85 Zcr = Z + ΔZ 100,15 K 0,65 Criteriul de verificare K ≥ 0,35 Se verifică !

Ca urmare, structura rutieră propusă satisface condiţia de este rezistentă la acţiunea fenomenului de îngheţ – dezgheţ.




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 38

ANEXA 2 – BREVIARE DE CALCUL LUCRARI DE PODURI




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 39

ANEXA 3 – PLANUL DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 40

Planul de securitate şi sănătate

In conformitate cu legislatia in vigoare in Romania, precum si cu legislatia europeana, Constructorul va depune toate eforturile pentru asigurarea starii de sanatate, siguranta si bunastarea angajatilor sai precum si a celorlalte persoane din santier Inainte de deschiderea şantierului se stabileste un plan de securitate şi sănătate. Planul de securitate şi sănătate cuprinde ansamblul de măsuri ce trebuie luate în vederea prevenirii riscurilor care pot aparea în timpul desfăşurării activităţilor pe şantier. Planul de securitate şi sănătate este redactat in faza de elaborare a proiectului şi trebuie ţinut la zi pe toată durata efectuării lucrărilor. Planurile proprii de securitate şi sănătate ale antreprenorilor trebuie integrate în planul de securitate şi sănătate. Planul de Securitate şi Sănătate respecta cele mai importante acte normative naţionale şi/sau europene privind Securitatea şi Sănătatea în Muncă, dupa cum urmează:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319 / 14.07.2006, publicata in MO 646 / 26.07.2006. Legea preia Directiva Consiliului nr.89 / 391 / CEE publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene ( JOCE ) nr. L 183 / 1989.

2. H.G. nr. 1425 / 11.10.2006 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319 / 2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă.

Hotărâri ale Guvernului României care preiau directive ale UE : 1. H.G. nr. 1.091 din 16 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate

pentru locul de muncă. Hotărârea transpune Directiva 1989 / 654 / CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 393 / 1989.

2. H.G. nr. 1.146 din 30 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea in muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă. Hotărârea transpune Directiva 1989 / 655 / CEE, amendată de directivele 95 / 63 / CE şi 2001 / 45 / CE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 393 / 1989.

3. H.G. nr. 1.048 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă. Hotărârea transpune Directiva 89 / 656 / CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L393 / 1989.

4. H.G. nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi / sau de sănătate la locul de muncă. Hotărârea transpune Directiva 92 / 58 / CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 245 / 1992.

5. H.G. nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile. Hotărârea transpune Directiva 92 / 57 / CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 245 / 1992.

6. H. G. nr. 1875 / 2005 privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile datorare expunerii la azbest. Hotărârea transpune prevederile Directivei 83 / 477 / CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 263 / 1983, împreună cu toate modificările sale, respectiv Directiva 91 / 382 / CEE, publicată în JOCE nr. L 206 / 1991, Directiva 98 / 24 / CE, publicată în JOCE nr. L 131 / 1998 şi Directiva 2003 / 18 / CE, publicată în JOCE nr. L 97 / 2003.

7. H.G. nr. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot. Hotărârea transpune Directiva 2003 / 10 / CE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 42 / 2003.




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 41

8. H.G. nr. 1.876 din 22 decembrie 2005 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii. Hotărârea transpune Directiva 2002 / 44 / CE publicată în Jurnalul Oficial ( JOCE ) nr. L 177 / 2002.

9. H.G. nr. 1.051 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare. Hotărârea transpune Directiva 1990 / 269 / CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 156 / 1990.

10. H.G. nr. 1.028 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare. Hotărârea transpune Directiva 1990 / 270 / CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 156 / 1990.

Planul de securitate şi sănătate are ca scop să prezinte demersul de prevenţie al accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale ale personalului implicat in proiect. Obiectivele principale ale Planului de securitate şi sănătate sunt:

- să definească, după stabilirea modalităţilor de acţiune, mijloacele cele mai sigure pentru efectuarea lucrărilor şi protejarea sănătăţii întregului personal de pe şantier

- să informeze şi să stabileasca modalitati de punerea în aplicare a acestor mijloace. - să precizeze riscurile şi măsurile de prevenire legate de activitatea comună a diverşilor

executanţi în cadrul aceluiaşi perimetru de lucru stabilit de antreprenor. Planul de securitate şi sănătate urmareste :

- sa precizeze cerinţele de securitate şi sănătate aplicabile pe şantier; - sa specifice riscurile care pot aparea; - sa indice măsurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor; - sa conţină măsuri specifice privind lucrările care se încadrează în una sau mai multe

categorii de lucrări. Proiectul a fost intocmit in conformitate cu principiile generale de prevenire în materie de securitate şi sănătate prevăzute în legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE, în special în ceea ce priveşte: a) solutiile tehnice şi/sau organizatorice în scopul planificarii diferitelor lucrări ori faze de lucru care se desfăşoară simultan sau succesiv; b) estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrări sau faze de lucru. In conformitate cu art. 7, HG 300/2006 pe durata executiei Constructorul va numi un Coordonator în materie de securitate şi sănătate cu următoarele atribuţii: - SA COORDONEZE APLICAREA PRINCIPIILOR GENERALE DE PREVENIRE SI DE SECURITATE LA ALEGEREA SOLUTIILOR TEHNICE SI/SAU ORGANIZATORICE IN SCOPUL PLANIFICARII DIFERITELOR LUCRARI SAU FAZE DE LUCRU CARE SE DESFASOARA SIMULTAN ORI SUCCESIV SI LA ESTIMAREA TIMPULUI NECESAR PENTRU REALIZAREA ACESTOR LUCRARI SAU FAZE DE LUCRU; - SA COORDONEZE PUNEREA IN APLICARE A MASURILOR NECESARE PENTRU A SE ASIGURA CA ANGAJATORII SI, DACA ESTE CAZUL, LUCRATORII INDEPENDENTI RESPECTA PRINCIPIILE PREVAZUTE DE LEGISLATIA NATIONALA CARE TRANSPUNE DIRECTIVA 89/391/CEE, INTR-UN MOD COERENT SI RESPONSABIL, SI APLICA PLANUL DE SECURITATE SI SANATATE ELABORAT DE PROIECTANT ;




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 42

- SA ADAPTEZE SAU SA SOLICITE SA SE REALIZEZE EVENTUALE ADAPTARI ALE PLANULUI DE SECURITATE SI SANATATE ELABORAT DE PROIECTANT SI ALE DOSARULUI DE INTERVENTII ULTERIOARE PREVAZUT, ADAPTAT CARACTERISTICILOR LUCRĂRII, CONŢINÂND ELEMENTELE UTILE ÎN MATERIE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE, IN FUNCTIE DE EVOLUTIA LUCRARILOR SI DE EVENTUALELE MODIFICARI INTERVENITE; - SA ORGANIZEZE COOPERAREA INTRE ANGAJATORI, INCLUSIV A CELOR CARE SE SUCCED PE SANTIER, SI COORDONAREA ACTIVITATILOR ACESTORA, PRIVIND PROTECTIA LUCRATORILOR, PREVENIREA ACCIDENTELOR SI A RISCURILOR PROFESIONALE CARE POT AFECTA SANATATEA LUCRATORILOR, INFORMAREA RECIPROCA SI INFORMAREA LUCRATORILOR SI A REPREZENTANTILOR ACESTORA SI, DACA ESTE CAZUL, INFORMAREA LUCRATORILOR INDEPENDENTI; - SA COORDONEZE ACTIVITATILE CARE URMARESC APLICAREA CORECTA A INSTRUCTIUNILOR DE LUCRU SI DE SECURITATE A MUNCII; - SA IA MASURILE NECESARE PENTRU CA NUMAI PERSOANELE ABILITATE SA AIBA ACCES PE SANTIER; - SA STABILEASCA, IN COLABORARE CU MANAGERUL DE PROIECT SI ANTREPRENORUL, MASURILE GENERALE APLICABILE SANTIERULUI; - SA TINA SEAMA DE TOATE INTERFERENTELE ACTIVITATILOR DIN PERIMETRUL SANTIERULUI SAU DIN VECINATATEA ACESTUIA; - SA STABILEASCA, IMPREUNA CU ANTREPRENORUL, OBLIGATIILE PRIVIND UTILIZAREA MIJLOACELOR DE PROTECTIE COLECTIVA, INSTALATIILOR DE RIDICAT SARCINI, ACCESUL PE SANTIER; - SA EFECTUEZE VIZITE COMUNE PE SANTIER CU FIECARE ANTREPRENOR SAU SUBANTREPRENOR, INAINTE CA ACESTIA SA REDACTEZE PLANUL PROPRIU DE SECURITATE SI SANATATE; - SA AVIZEZE PLANURILE DE SECURITATE SI SANATATE ELABORATE DE ANTREPRENORI SI MODIFICARILE ACESTORA. Constructorul va prezenta lista personalului din santier si va avea grija ca, daca printre lucratorii santierului sunt femei, tineri sub 18 ani sau persoane cu dizabilitati, sa fie respectata legislatia in vigoare in Romania. IDENTIFICARE ŞI EVALUARE RISCURI DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNAVIRE PROFESIONALĂ Riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de echipamentele de muncă folosite, de utilizarea substanţelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea personalului, de organizarea şantierului vor fi identificate pentru: Organizarea şantierului: - risc de cădere de la înălţime ; - risc de lovire sub efectul gravitaţiei, balansului ; - accident / lovire de către mijloace de transport auto ; - risc de electrocutare. Săparea mecanică / manuală : - accident de circulaţie ; - cădere de la acelaşi nivel ; - cădere de la înălţime ; - prăbusirea utilajului de construcţii ; - surparea malurilor şi accidentarea lucrătorilor ; - risc de îmbolnăvire a ochilor si a căilor respiratorii cauzată de pulberile de praf ;




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 43

- risc de electrocutare (cabluri electrice subterane sau aeriene). Transportul pamântului, moluzului, materialelor de construcţii : - accident de circulaţie ; - cădere de la acelaşi nivel ; - cădere de la înălţime ; - prabusire autobasculantă în şanţ, groapă, albie ; - risc de lovire sub efectul gravitaţiei, balansului ; - risc de îmbolnăvire a ochilor şi a căilor respiratorii cauzată de pulberile de praf. Transportul şi manipularea manuală a materialelor de construcţii :

- risc de îmbolnăvire cauzat de manipularea maselor (a materialelor) ; - risc de îmbolnăvire a ochilor şi a căilor respiratorii cauzată de pulberile de praf ;

- risc de lovire a mâinilor, picioarelor si capului ; - risc de strivire ; - risc de cadere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare ;

- risc de cădere de la înălţime ; Pentru armarea betonului :

- risc de lovire, înţepare a mâinilor, picioarelor şi capului ; - risc de cădere de la înălţime ; - risc de cădere a obiectelor de la înălţime ; - risc de cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare.

Cofrarea betonului : - risc de lovire, înţepare a mâinilor, picioarelor şi capului ; - risc de cădere de la înălţime ; - risc de cădere a obiectelor de la înălţime ; - risc de cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare.

Turnarea betonului : - risc de lovire, înţepare a mâinilor, picioarelor şi capului ; - risc de cădere de la înălţime ; - risc de cădere a obiectelor de la înălţime ; - risc de cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare ;

- risc de îmbolnăvire a ochilor şi a căilor respiratorii datorată betonului ; - risc de îmbolnăvire datorată vibratiilor la turnarea cu pompa de beton şi la vibrarea betonului.

Lucrări hidrotehnice : - risc de lovire, strivire a mâinilor, picioarelor şi capului ; - risc de cădere de la înălţime ; - risc de cădere a obiectelor de la înălţime ; - risc de cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare ;

- surpare, prăbuşirea malurilor, tranşeii – prindere sub pământ ; - pericol de înec ; - stationare în zone periculoase, pe marginea tranşeelor ; - efort dinamic mare ; - nesincronizarea de operaţii la lucrul în echipă.

Lucrări de drumuri : - risc de lovire de către mijloace de transport auto ; - risc de cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare ; - risc de lovire, înţepare a mâinilor, picioarelor şi capului ; - stationare în zone periculoase, pe marginea tranşeelor ; - efort dinamic mare ;




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 44

- vibraţii ; - temperatura ridicată a aerului ; - temperatura ridicată a obiectelor ; - nesincronizarea de operaţii la lucrul în echipă.

Lucrări de poduri : - risc de lovire de către mijloace de transport auto ; - risc de cădere de la înălţime ; - risc de cădere a obiectelor de la înălţime ; - risc de cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare ; - risc de lovire, înţepare a mâinilor, picioarelor şi capului ;

- surpare, prăbuşirea malurilor, prindere sub pământ ; - pericol de înec ; - stationare în zone periculoase, pe marginea malurilor ; - efort dinamic mare ; - nesincronizarea de operaţii la lucrul în echipă.

Lucrările de zidarie : - risc de lovire, înţepare a mâinilor, picioarelor şi capului ; - risc de cădere de la înălţime ; - risc de cădere a obiectelor de la înălţime ; - risc de cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare ; - risc de îmbolnăvire a ochilor şi a căilor respiratorii datorată cimentului, particulelor de praf.

Lucrările de zugrăveli, vopsitorii : - risc de lovire, înţepare a mâinilor, picioarelor şi capului ; - risc de cădere de la înălţime ; - risc de cădere a obiectelor de la înălţime ; - risc de cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare ;

- risc de îmbolnăvire a ochilor şi a căilor respiratorii datorată cimentului, particulelor de praf ;

- risc de îmbolnăvire a pielei mainilor datorată cimentului, varului, componentelor adezivilor ; - risc de îmbolnăvire cauzată de manipularea maselor (a materialelor).

Lucrările de izolare termica : - risc de lovire, înţepare a mâinilor, picioarelor şi capului ; - risc de cădere de la înălţime ; - risc de cădere a obiectelor de la înălţime ; - risc de cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare ;

- risc de îmbolnăvire a ochilor şi a căilor respiratorii datorată cimentului, particulelor de praf, a vatei minerale ;

- risc de îmbolnăvire a pielei mainilor datorată cimentului, varului, componentelor adezivilor ; - risc de îmbolnăvire cauzată de manipularea maselor (a materialelor).

Lucrările de instalatii electrice : - risc de electrocutare ;

- risc de lovire, înţepare a mâinilor, picioarelor şi capului ; - risc de cădere de la înălţime ; - risc de cădere a obiectelor de la înălţime ; - risc de cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare ;




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 45

- risc de îmbolnăvire a ochilor şi a cailor respiratorii datorată cimentului, particulelor de praf, a vatei minerale ;

- risc de îmbolnăvire a pielei mainilor datorată vatei minerale, adezivilor ; - risc de îmbolnăvire cauzată de manipularea maselor (a materialelor).

Lucrările de instalatii de apa, canalizare : - risc de electrocutare ;

- risc de lovire, înţepare a mâinilor, picioarelor şi capului ; - risc de cădere de la înălţime ; - risc de cădere a obiectelor de la înălţime ; - risc de cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare ; - risc de îmbolnăvire a ochilor şi a cailor respiratorii datorată cimentului, particulelor de praf, a vatei minerale ;

- risc de îmbolnăvire a pielei mainilor datorată vatei minerale, adezivilor ; - risc de îmbolnăvire cauzată de manipularea maselor (a materialelor).

Lucrările de sistematizare, amenajare teren : - risc de lovire, înţepare a mâinilor, picioarelor şi capului ; - risc de cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare ; - risc de îmbolnăvire a ochilor şi a căilor respiratorii datorată particulelor de praf, sudării ; - risc de îmbolnăvire cauzată de manipularea maselor (a materialelor ).

In functie de cauza / efect se va face evaluarea riscurilor

Riscuri identificate Cauze / efecte Masuri de control Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare.

Organizarea necorespunzatoare a santierului, neutilizarea E.I.P./ITM.

Măsuri tehnice: amenajarea si intretinerea cailor de acces (nivelarea manuala sau mecanizata, imprastierea de material antiderapant, pastrarea cailor de acces libere). Măsuri organizatorice: acordarea de echipamente individuale de protectie (bocanci cu talpa antiderapanta).

Lovire, înţepare a mâinilor, picioarelor şi capului.

Organizarea necorespunzatoare a santierului, instruire insuficienta, neutilizarea E.I.P./ITM.

Măsuri organizatorice: acordarea de echipamente individuale de protectie (manusi, bocanci, casca de protectie, centura de siguranta).

Strivire. Organizarea necorespunzatoare a santierului, instruire insuficienta, folosirea necorespunzatoare a echipamentelor de munca, neutilizarea E.I.P. / deces.

Măsuri tehnice: -verificarea si autorizarea (ISCIR) echipamentelor de munca din punct de vedere mecanic si electric (macarale, automacarale, nacele autoridicatoare) ; - verificarea tehnica a organelor de legare, corespunzatoare sarcinii de ridicat ; Măsuri organizatorice: - autorizarea interna a personalului deservent ; - instruirea legatorilor de sarcina cu privire la gesturile semnal ; - instruirea lucratorilor de la sol cu privire la interzicerea accesului in raza de actiune a mijloacelor de ridicat ; - instruirea corespunzatoare privind




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 46

manipularea maselor, individual sau colectiv, a obiectelor grele, lungi si voluminoase, disciplina privind modul de manipulare ; preintampinarea metodelor de lucru periculoase (actiuni in afara comenzii sau sarcinii de munca) ; - acordarea de echipamente individuale de protectie ( bocanci ).

Lovire sub efectul gravitaţiei, balansului.

Instruire insuficienta, folosirea necorespunzatoare a echipamentelor de munca, neutilizarea E.I.P. / deces.

Măsuri tehnice: verificarea si autorizarea ( ISCIR ) echipamentelor de munca din punct de vedere mecanic si electric (macarale, automacarale, nacele autoridicatoare) ; Măsuri organizatorice: - autorizarea interna a personalului deservent (macaragii, conducatori stivuitoare, legatori de sarcina); desemnarea exclusiva pentru utilizare a personalului autorizat ISCIR.

Accident / lovire de către mijloace de transport auto.

Instruire insuficienta, folosirea necorespunzatoare a echipamentelor de munca, amenajarea deficitara a cailor de acces / deces.

Măsuri tehnice: - montarea de indicatoare rutiere care sa rerlementarea circulatiei in santier si la iesirea din santier. Măsuri organizatorice: - instruirea lucratorilor cu Regulamentul santierului ; - amenajarea si intretinerea cailor de acces (nivelarea manuala sau mecanizata, imprastierea de material antiderapant, pastrarea cailor de acces libere).

Electrocutare. Instruire insuficienta, folosirea echipamentelor de munca defecte, neutilizarea E.I.P. corespunzatoare / deces.

Măsuri tehnice: - sculele electrice din dotare vor fi verificare înainte de începerea lucrului, iar dacă prezină defecţiuni acestea vor fi remediate imediat ; - echipamentele cu actionare electrica vor fi legate la priza de pământ ( priză verificată, cu buletin PRAM în termen, şi valoare a rezistenţei de dispersie mai mică de 4 ohmi ). Măsuri organizatorice: - autorizarea interna a personalului deservent ; desemnarea exclusiva pentru utilizare a personalului calificat.

Prăbusirea utilajelor pentru construcţii sau a mijloacelor de transport auto în groapă, şanţ, albie.

Organizarea necorespunzatoare a santierului, instruire insuficienta, folosirea necorespunzatoare a echipamentelor de munca / deces.

Măsuri tehnice: - amenajarea si intretinerea cailor de acces (nivelarea manuala sau mecanizata, imprastierea de material antiderapant, pastrarea cailor de acces libere). - montarea barierelor de protectie care sa delimiteze accesul utilajelor de constructii si a mijloacelor de transport auto. Măsuri organizatorice: - acordarea de echipamente individuale de protectie (bocanci cu talpa antiderapanta).




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 47

Surparea malurilor şi accidentarea lucrătorilor.

Organizarea necorespunzatoare a santierului, instruire insuficienta, nerespectarea tehnologiei de lucru, neutilizarea E.I.P. / deces.

Măsuri tehnice: - executarea sprijinirilor de maluri cu dulap din lemn ; - constituirea unei zone de garda in jurul sapaturii cu latimea de 1 m, in care sa nu se desfasoare nici o activitate. Măsuri organizatorice: - instruirea corespunzatoare a personalului cu privirea la riscurile acestei activitati ; - acordarea de E.I.P. corespunzator ( casti de protectie ).

Îmbolnăvire a ochilor şi a căilor respiratorii cauzată de diverşi factori.

Nerespectarea tehnologiei de lucru, neutilizarea E.I.P. / ITM.

Măsuri organizatorice: - acordarea de echipamente individuale de protectie (masti de praf si ochelari de protectie).

Cădere de la înălţime. Organizarea necorespunzatoare a santierului, instruire insuficienta, neutilizarea E.I.P. / deces.

Măsuri tehnice: - montarea schelelor omologate si amenajarea de podine de lucru conform fiselor tehnice ; - verificarea tehnica a echipamentelor de ridicat si transportat ( macarale, automacarale, nacele ), a organelor de legare ; - imprejmuirea si semnalizarea zonei de pericol in raza de actiune a mijloacelor de ridicat, interzicerea accesului persoanelor neautorizate ; - acoperirea sau imprejmuirea golurilor din plansee intermediare; - verificarea tehnica si vizuala a echipamentelor de munca; Măsuri organizatorice: - instruirea corespunzatoare a personalului cu privirea la pericolele lucrului la inaltime ; - acordarea de centuri de siguranta certificate si verificate, casti de protectie, manusi de protectie ; - accesul exclusiv al lucratorilor care au avizul medical apt la inaltime ; - autorizarea interna a legatorilor de sarcina.

Căderea obiectelor de la înălţime.

Organizarea necorespunzatoare a santierului, instruire insuficienta, nerespectarea tehnologiei de lucru, neutilizarea E.I.P. / deces.

Măsuri tehnice: - imprejmuirea si semnalizarea zonei de pericol in raza de actiune a mijloacelor de ridicat, interzicerea accesului persoanelor neautorizate ; - folosirea plaselor de protectie contra caderilor de la inaltime. Măsuri organizatorice: - acordarea de echipament individual de protectie ( casti de protectie ).

Îmbolnăvire datorată vibratiilor.

Organizarea necorespunzatoare a santierului, instruire

Măsuri tehnice: - amenajarea ergonomica a spatiilor de munca pentru obtinerea unor pozitii de lucru




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 48

insuficienta, neutilizarea E.I.P. / ITM.

cat mai relaxante. Măsuri organizatorice: - acordarea de echipament individual de protectie ( manusi de protactie ).

Îmbolnăvire a pielei mainilor datorată cimentului, varului, componentelor adezivilor.

Instruire insuficienta, nerespectarea tehnologiei de lucru, neutilizarea E.I.P. / ITM.

Măsuri organizatorice: - dotarea lucratorilor cu manusi de protectie rezistente la actiunea substantelor din materialele folosite ; - folosirea unguentelor si a cremelor protectoare.

Îmbolnăvire cauzată de manipularea maselor (a materialelor).

Organizarea necorespunzatoare a santierului, instruire insuficienta, nerespectarea tehnologiei de lucru, neutilizarea E.I.P. / ITM.

Măsuri tehnice: - asistenta prioritara la manipularea materialelor, transportul si depozitarea acestora cu ajutorul mijloacelor mecanizate sau nemecanizate; Măsuri organizatorice: - instruirea corespunzatoare a personalului cu privirea la manipularea maselor conform H.G. 1051/2006 ; - acordarea de echipamente individuale de protectie (centuri lomboabdominale).

Constructorul, pe baza lucrarilor ce trebuie realizate pe santier, va face identificarea tipurilor de lucrari care pot afecta securitatea si sănătatea lucratorilor: ORGANIZAREA DE SANTIER

La intrarea in şantier se va amplasa un panou cu datele de identificare ale şantierului înregistrate la Inspectoratul de Stat pentru Construcţii. La aceeaşi poartă de intrare în şantier se va amplasa un panou general de semnalizare de securitate. Şantierul va fi împrejmuit cu panouri de gard, inscriptionate denumirea si sigla antreprenorului. Se vor monta pe gard panouri de semnalizare de securitate si sănătate a muncii conform HG 971 / 2006: purtare obligatorie a caştii de protecţie, intrarea interzisa persoanelor neautorizate.

Se va face o analiza a solului înainte de începerea operaţiunilor pe şantier pentru a evita expunerea lucrătorilor la substanţe periculoase ( datorate utilizarii anterioare a terenului ).

La amenajarea organizarilor de santier de la toate punctele de lucru se vor respecta urmatoarele reguli : - dupa preluare amplasamentul se va decapa de terenul vegetal ; - se va nivela si se va compacta tinandu-se cont de destinatia ulteriora a terenului : birouri, vestiare, depozite, etc. - se va insista la caile de acces auto si la platformele pentru calarea automacaralelor si a autopompei de beton.

Se vor trasa pe teren amplasamentul constructiilor, drumurile de acces, spatiile destinate antreprenorului si subantreprenorilor, magazii, depozite. Se vor instala toalete ecologice si se va amplasa pe locatii stabilite de conducatorii punctelor de lucru. De acestea se va ocupa o firma specializata care va asigura in continuare buna functionare a acestora.

Se vor delimita perimetral zonele antreprenorului si subantreprenorilor, daca sunt adiacente, cu retele de polietilena orange. Se vor amenaja depozitele de materiale. Se vor aduce, descarca si amplasa birourile, vestiarele, baracile dormitor, baracile de materiale si magaziile de substante periculoase.




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 49

Asigurare energie electrica trifazata prin racordare de la retea in tablouri electrice, tipizate, cu impamantari verificate prin buletine PRAM, intrerupator general si prize 220 / 380 V. Tablourile electrice vor fi semnalizate cu panourile: pericol de electrocutare si pericol general, conform H.G. 971 / 2006. Se vor asigurara surse curente de apa potabila prin bransament de la retea. Se vor amplasa spalatoare.

Se vor organiza depozitele de materiale si depozite de moloz. Se vor aduce si amplasa pichetele P.S.I. si se vor semnaliza conform H.G. nr. 971/2006. Se vor organiza «Puncte de prim ajutor» in biroul sefilor de punct de lucru prin dotarea birourilor cu truse de prim ajutor si semnalizarea cu panoul : Prim-ajutor. Tot in birouri se va constitui « Telefonul de urgenta », punandu-se la dispozitie telefonul mobil al sefului de punct de lucru. Se vor amplasa pubele pentru colectarea deseurilor municipale amestecate, de catre o societate specializata. Aceasta societate se va ocupa si de golirea acestora. Se vor monta proiectoare, in numar suficient pentru iluminarea totala, pe timp de noapte, a obiectivelor.

Retragerea dotărilor de inventar, a materialelor rămase şi / sau recuperate ca urmare a lucrărilor, se va face după un plan stabilit dinainte ţinându –se seama de termenele contractuale, de poziţionarea obiectivului si de apropierea de ieşirile din şantier.

Accesul în şantier Accesul în incinta şantierului este responsabilitatea şefilor punctelor de lucru si se face numai prin locurile special amenajate, pe baza de legitimatie de servici. Se va stabili modul de identificare a personalului. Accesul mijloacelor de transport auto, a utilajelor pentru constructii si a instalatiilor de ridicat se realizeaza numai pe caile de acces auto, pe baza de foaie de parcurs. Datorita particularitatii cailor de acces, autovehiculele vor intra cu fata sau cu spatele, dirijate de un lucrator desemnat pentru aceasta activitate, echipat cu vesta avertizoare. Dupa iesirea fiecarui autovehicul din incinta santierului un lucrator desemnat de seful de santier va face curatenie, daca este cazul, pe drumul public în zona adiacentă şantierului. In incinta santierului parcarea autovehiculelor in afara programului de lucru este interzisa, exceptie facand utilajele de constructii. Autovehiculele vor parca in locurile special amenajate. Cand nu sunt utilizate, portile de acces in santier vor sta inchise si in timpul si in afara programului de lucru. CĂILE ŞI ZONELE DE DEPLASARE SAU DE CIRCULAŢIE ORIZONTALE ŞI VERTICALE Se vor efectua controale pentru respectarea aspectele privitoare la circulaţia pe schele şi structuri aflate la înălţime, amenajarea scărilor de acces începând de la sol până la podina de lucru, asigurările perimetrale cu balustrade de protectie, accesul pe nivelele intermediare, semnalizarea lucrului pe schelă şi îngrădirea spaţiului de circulaţie în jurul acesteia şi sub zonele de montaj aflate la înălţime. La nivelul solului, a pardoselilor, a căilor de acces, se va evita pe cât posibil lăsarea cablurilor libere, în spaţii umede (ochiuri de apă), iar traversările ce nu pot fi evitate să fie amenajate pe cât posibil aerian, sau îngropate, cu protecţia de rigoare, în funcţie de regimul căii de circulaţie. Trecerile peste şanţuri sau gropi ce nu pot fi ocolite vor fi asigurate de podine de cel puţin 60 cm, din dulapi de lemn de min. 6 cm grosime sau metalice, prevăzute cu cel puţin o balustradă dacă adâncimea şantului depăşeşte 50 cm.




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 50

Amenajările peste şanţuri sau gropi ale mijloacelor de transport mecanizate sau nemecanizate vor ţine cont de starea terenului şi de tonajul de rulare deasupra zonei întrerupte a căii. Căile de acces orizontale la sol vor fi reparate de fiecare antreprenor pe amplasamentul căruia au apărut degradări sau prin efort comun cu lucrătorii altor unităţi care lucrează pa acelaşi amplasament. Lucrul şi circulaţia pe căile aflate la înălţime va fi strict interzis, după lăsarea întunericului. In situaţiile excepţionale in care se va solicita lucru la inaltime dupa caderea intunericului se vor lua masuri pentru iluminatul artificial corespunzator. CONDIŢII DE MANIPULARE A MATERIALELOR, UTILIZAREA ŞI INTERFERENŢELE DE RIDICARE ŞI MANIPULARE PE ŞANTIER SAU ÎN APROPIEREA LUI Manipularea la sol a materialelor va ţine seama de caracteristicile maselor (forma, greutate, gabarit), de distantele de transport, timpul de transport si de caile de circulatie. Manipularea manuală a sarcinilor Manipularea manuală a sarcinilor trebuie să urmărească respectarea H.G. nr. 1051 / 2006, în vederea preîntămpinării apariţiilor afecţiunilor dorsolombare, cu efecte invalidante pe termen lung. Intrucat este foarte raspandita pe santierele de constructii si este una din cauzele cele mai frecvente de producere a accidentelor, se vor respecta in mod obligatoriu urmatoarele reguli :

- se va verifica greutatea incarcaturii inainte de a o ridica ; - nu se vor ridica greutati mai mari decat este necesar ; - daca este posibil se va cara incarcatura pe roti ( roaba, carucior de transport ) ; - se va verifica existenta cablurilor electrice aeriene sau a altor obstacole in cazul transportului obiectelor lungi (tevi, bare) ;

- se vor indeparta sau lega mai bine partile incarcaturii ce nu sunt bine legate ; - se va verifica existenta drumului liber si a locului de depozitare ; - se va cere ajutorul daca greutatea este prea mare ; - se va invata si stapani bine tehnica de ridicare ; - se vor folosi, unde este posibil, dispozitive mecanice de ridicat.

Pentru evitarea accidentelor, usurarea muncii si scurtarea perioadei de executie, seful de santier va solicita ori de cate ori este nevoie venirea in santier a unuia din urmatoarele echipamente de transport : incarcator frontal, motostivuitor, automacara si autopompa beton. Manipularea mecanizată a sarcinilor Materialele de constructii vrac se vor transporta cu autobasculante si cu incarcatoare frontale. Diferite costructii sudate, piese grele se vor transporta cu autocamionul si se vor incarca / descarca cu macarale, automacarale sau motostivuitoare. Armatura metalica se va confectiona in Baza de productie a antreprenorului, se va transporta cu autocamioanele, se va descarca in depozit si se va pune in opera cu automacaraua. Lemnul (cheresteaua) se va trasporta cu autocamioanele, se va descarca in depozit si se va pune in opera prin manipulare manuala. Betonul se va prepara in statia de betoane a antreprenorului, se va transporta cu autobetonierele si se va turna cu autopompa de beton. Materialele paletizate se vor transporta cu autocamioanele si se vor incarca / descarca si transporta pe nivelul la care este nevoie cu automacaraua. Amplasarea automacaralei, deplasarea şi raza de lucru vor fi în concordanţă cu perimetrul amplasamentului si vecinătăţile. In toate cazurile, datorita gradului sporit de periculozitate activităţile de transport pe verticala vor fi strict supravegheate de seful punctului de lucru respectiv.




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 51

Acestia vor urmari ca in nici o situatie sa nu se intalneasca la punctul de lucru doua automacarale sau o automacara si autopompa de beton. In timpul exploatarii automacaralelor se vor respecta in principal urmatoarele reguli : - este interzisa prezenta altor persoane in raza de actiune a macaralei ; - se interzice deplasarea sarcinilor pe deasupra vecinatatilor santierului ;

- nu se vor folosi decat cabluri de legatura cu viza ISCIR si sarcina maxima admisa, in buna stare de functiune ;

- macaraua nu va lucra decat asistata de unul din legatorii de sarcina ai santierului, instruit, dotat cu echipamentul individual de protectie corespunzator (inclusiv vesta avertizoare) si cunoscator al semnalelor de mana ; - se interzice deplasarea automacaralei cu sarcina agatata de carlig sau cu carligul sau

bratul in alta pozitie decat cea normala pentru deplasare; - locul de lucru a automacaralei va fi astfel ales incat sa ofere o buna stabilitate, sa acopere intreaga suprafata a santierului si sa aiba loc suficient pentru fixarea pe sol (calare) ; - inainte de inceperea lucrului se vor monta talpile de fixare si stabilizare si se vor controla in gol mecanismele de actionare si franele; - legatorul de sarcina va fi ajutorul macaragiului si raspunde solidar daca in zona de lucru a macaralei se afla oameni sau obstacole care ar ingreuna manevrele automacaralei. In cazul in care este posibil se va delimita spatiul de actiune al automacaralei la o data si jumatate inaltimea bratului. Aceasta se va face prin placi avertizoare sau prin ringradiri ; - macaragiul se va interesa de greutatea sarcinii de ridicat si va solicta documente din care ar rezulta aceasta, pentru a nu depasi posibilitatea automacaralei ; - macaragiul va fi atent la manevra , supraveghind sarcina pe tot parcursul, cat si la modul de prindere al sarcinii, si nu va ridica sarcina decat dupa ce se va convinge ca totul este in ordine ; - este interzis tragerea sarcinii oblic sau tararea sarcinilor pe sol ; - in cazul incarcarii / descarcarii din autovehicule, macaragiul nu va actiona sarcina in timp ce in cabina vehicolului se afla persoane ; - manevrele se vor face lin pentru a nu se produce socuri dinamice care pot produce rasturnarea automacaralei. Deasemenea, franarea se va efectua in mod progresiv, iar la schimbarile de sens se va face pauza la punctul mort ; - in timpul deplasarii automacaralei in incinta santierului bratul si carligul vor fi asezate in pozitia si pe suportii prevazuti in acest scop ; - se interzice lucrul automacaralei in imediata apropiere a retelelor electrice sub tensiune ; - macaragiul va aduce la cunostinta sefului de santier orice problema ce ar afecta desfasurarea in siguranta a exploatariii si lucrului cu automacaraua.

Sefii punctelor de lucru se vor asigura, la sosirea instalatiei de ridicat pe santier, ca aceasta are viza de functionare ISCIR. In caz de necesitate subantreprenorii vor solicita antreprenorului un echipament tehnic pentru manipularea sarcinilor. ZONELE ŞI CONDIŢIILE DE STOCARE, CONDIŢIILE DE RIDICARE DEŞEURI, MOLOZ, DĂRĂMĂTURI ŞI ÎN SPECIAL A MATERIALELOR CARE PREZINTĂ RISC SPECIAL Reguli generale pentru depozitarea materialelor Responsabilitatea pentru modul de depozitare a materialelor de constructii si pentru ridicarea deseurilor revine sefilor de punct de lucru. Depozitarea materialelor in santier cat si in depozite definitive impune urmatoarele:




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 52

-se interzice depozitarea dezordonata si imprastierea materialelor, prefabricatelor sau a utilajelor in depozite, pe santier sau pe langa lucrarile in curs de constructie ; - depozitarea materialelor trebuie facuta cu grija in spatii inchise sau deschise, astfel incat sa poata fi usor accesibile, sa fie ferite de intemperii si sa excluda pericolul de accidentare, incendii sau explozii ; - depozitele de materiale trebuie sa satisfaca cerintele tehnice si sanitare in vigoare, astfel incat amplasamentul, constructiile, magaziile, drumurile de acces, instalatiile aferente sa asigure deplina securitate a muncii in interiorul depozitelor ; - se recomanda ca la toate punctele de lucru si la calile de acces din depozite sa se monteze panouri, plancarde si tablite avertizoare ; - terenurile pe care se depoziteaza materialele sau se amplaseaza magazii de materiale precum si platformele de instalare a utilajelor trebuie sa fie perfect plane ; - la depozitele de materiale de tip deschis se recomanda masurile de protectie, constand din saparea unor santuri de scurgere in jurul acestora pentru a opri patrunderea apei in depozite si a evita astfel deterioararea sau rasturnarea materialelor ; - in cazul organizarii lucrului pe timp de noapte, rampele de depozitare, trecerile pentru oameni, utilajele, magaziile, precum si toate punctele de lucru din schimbul de noapte vor fi bine luminte. Se interzice lucrul in locurile neiluminate sau insuficient luminate, precum si accesul lucratorilor spre acele locuri ; - imprejmuirea depozitelor cu garduri pentru oprirea accesului persoanelor straine de depozite este obligatorie. In cazul in care imprejmuirile sunt vecine cu cai de acces intens circulate, gardurile vor avea la partea superioara o viziera ; - la stivuirea materialelor in incaperi greutatea stivelor nu va depasi sarcina maxima admisibila a planseului, afisata la loc vizibil ; - toate materialele depozitate in magazii vor fi sortate pe feluri si dimensiuni folosindu-se in acest scop stelajele sau rafturile. Depozitarea materialelor se va face astfel incat stelajele sau rafturile sa nu fie solicitate peste limita de rezistenta care va fi inscrisa obligatoriu in locuri vizibile pentru evitarea deteriorarii materialelor si accidentarii muncitorilor care le manipuleaza ; - intre rafturi sau stelaje se vor lasa spatii de circulatie suficient de mari pentru asigurarea manevrarii materialelor fara pericol de accidentare. Dimensionarea spatiilor de manevra se va face in functie de gabaritele materialelor care se depoziteaza in aceste magazii ; - se intezice sprijinirea materialelor de garduri sau de peretii constructiilor provizorii din lemn ; - materialele depozitate in spatii deschise vor fi aranjate in stive avand peretii drepti si inaltimi variabile in functie de natura materialelor ; - pentru a se evita imprastierea materialelor in vrac se recomanda ca depozitarea acestora sa se faca in boxe, buncare, silozuri etc. In cazul in care aceasta nu este posibil, materialele ca: nisipul, pietrisul etc. se vor aseza in gramezi avand forma unui trunchi de piramida cu inclinararea fetelor laterale dupa unghiul taluzului natural al materialului respectiv ; - manipularea materialelor depozitate in vrac trebuie facuta incepand de la partea superioara a gramezii, fiind interzisa manipularea acestor materiale prin saparea la baza gramezii ; - la manipularea materialelor pulverulente in vrac, lucratorii vor fi astfel asezati incat deplasarea materialului sa se faca in directia vantului (vantul din spate) ; - se interzice manipularea caramizilor sau a blocurilor mici prefabricate prin aruncarea si prinderea lor in maini ; - toate materialele si piesele in forme geometrica regulate se depoziteaza in stive stabile avand randurile intretesute iar inaltimea stivei nu va depasi de 1,5 ori latura mica a bazei. Aceasta inaltime va putea fi depasita daca se asigura masuri speciale de rigidizare ;




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 53

- cand depozitarea se face paletizat pe o suprafata plana si orizontala, inaltimea stivei se va stabili in conditiile asigurarii stabilitatii stivei ; - piesele sau materialele de mici dimensiuni, avand forme geometrice neregulate se depoziteaza numai in lazi sau containere ; - inaintea descarcarii cherestelei conducatorul procesului de lucru are obligatia de a verifica stabilitatea incarcaturii pe platforma mijlocului de transport, determinand astfel modul descarcarii. Descarcarea trebuie facuta treptat pe randuri orizontale incepand cu randul superior pentru evitarea caderii incarcaturii ; - se recomanda ca materialele in suluri (carton, covor pvc, etc) sa se depoziteze "in picioare" intr-un singur rand. Pot fi asezate si in doua randuri verticale punand scanduri intre randuri ; - stivuirea colacilor de otel beton, sarma etc. se va face in locurile de depozitare, pe dimensiuni, inaltimea stivei nu trebuie sa depaseasca inaltimea de 0.8 m.; - se recomanda ca transportul colacilor de sarma, otel beton, benzi metalice atc, sa fie facut cu carucioare cu platforma din lemn sau autostivuitoare. Se admite deplasarea manuala prin rostogolire a colacilor mari numai pe distante scurte. Depozitarea substantelor periculoase Materialele şi / sau produsele care, datorită caracteristicilor chimice şi / sau fizice (cum ar fi probabilitatea de a provoca toxicitate, iritaţii, coroziune, etc.), prezintă pericole speciale din cauza metodelor de manipulare şi depozitare, solicită o atenţie specială. Pentru acestea se vor înfiinţa, în mod obligatoriu, magazii pentru substante periculoase. Aici se vor depozita substantele periculoase precum si ambalajele in care au fost substante periculoase. Responsabilitatea pentru modul de depozitare a substantelor periculoase si pentru ridicarea ambalajelor substantelor periculoase revine sefilor de punct de lucru ce utilizeaza aceste substante. La depozitarea substantelor periculoase se vor respecta urmatoarele reguli: - se interzice depozitarea substantelor periculoase in magazinele generale de materiale. Pentru aceste substante se vor amenaja magazii speciale rezistente la foc cu pardoseli necombustibile avand rigole de scurgere si insatlatii de ventilatie conform normelor P.S.I.; - magaziile trebuie amplasate la distanta de locuinte precum si de locurile unde se executa lucrari de constructii montaj; - incaperile in care se depoziteaza aceste substante vor fi incuiate cu cheia si vor avea afisate tablite avertizoare de securitate; - se interzice manipularea materialelor corozive si caustice de catre lucratorii care nu sunt instruiti in acest scop si nu sunt dotati cu echipament de protectie corespunzator; - instalatia electrica de iluminat va fi prevazuta cu corpuri de iluminat antiexploziv ; - carbidul se va depozita in incaperi uscate bine aerisite si necombustibile. Acoperisul incaperii va fi construit din material ignifug si ignifugat iar pardoseala inaltata fata de terenul inconjurator pentru a preintampina inundarea incaperii. Incaperile nu vor fi prevazute cu instalatii de incalzire, apa si canalizare; INSTRUIRE La prezentarea la locurile de munca ale santierului toti lucratorii vor avea asupra lor “Fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in munca” si “Fisa de instruire individuala in domeniul situatiilor de urgenta”. Se va verifica inscrierea in fisele individuale a instructajelor generale la angajare si la locul de munca. In prima zi de lucru in acest santier tuturor lucratorilor li se va efectua un instructaj suplimentar privind securitatea si sanatatea in munca, cu durata de 8 ore. Rolul acestui instructaj este de ai




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 54

familiariza pe lucratori cu particularitatile si conditiile specifice ale noilor locuri de munca / posturi de lucru. Instruirea suplimentara se face pe baza unei tematici de instruire elaborata de societatea a carui lucratori sunt instruiti. Acesta tematica va contine in mod obligatoriu:

- prezentare santier, cuprinzand: • organizarea de santier; • acces in santier; • cai de circulatie si reguli pentru mentinerea curateniei pe caile de circulatie; • masuri la nivelul noului loc de munca / post de lucru privind acordarea primului ajutor

si stingerea incendiilor; • localizare punct de prim-ajutor; • localizare pichet P.S.I.; • dotarile social-sanitare ale santierului.

- informatiile privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locurilor de munca / posturilor de lucru; - prezentarea planului de evacuare in caz de urgenta; - modul de raportare al incidentelor / accidentelor; - prezentarea planului de alarmare. PROTECŢIE COLECTIVĂ ŞI MĂSURI DE PREVENIRE Protecţia colectivă Metodologia implementată pentru identificarea măsurilor de protecţie colectivă care va fi adoptată şi pentru utilizarea controlului echipamentelor de protecţie colectivă are ca scop identificarea tuturor necesităţilor din acest domeniu care au fost adoptate conform metodelor de construcţie şi proceselor utilizate, pericolelor speciale asociate şi constrângerilor locale: Protecţia individuală Metodologia implementată pentru identificarea şi utilizarea echipamentului individual de protecţie (E.I.P.) pe categorii profesionale are următoarele obiective:

- să identifice toate riscurile pe categorie profesională / loc de muncă care condiţionează alegerea E.I.P. care vor fi utilizate de participanţii acestui proiect;

- să distingă între E.I.P. de utilizare obligatorie şi temporară; - să-i facă pe lucratori responsabili de utilizarea şi întreţinerea corespunzătoare a E.I.P.; - să stabilească o metodologie care permite controlul distribuţiei E.I.P. către lucrători,

ţinând seama de condiţiile de utilizare, şi anume durabilitate, gravitatea şi frecvenţa expunerii la risc, caracteristicile fiecărui loc de muncă al angajatului şi operarea echipamentului în condiţii de siguranţă;

- să stabilească metodologia pentru controlul actualelor E.I.P. utilizate de angajaţi pe diferite fronturi de construcţie. În momentul admiterii, fiecare angajat primeşte ( şi / sau se verifică livrarea ) echipamentul necesar pentru activitatea / sarcina sa. Toate persoanele implicate in proiect vor fi obligate, la intrarea pe santier, sa poarte echipamentul de protectie adecvat, cel putin;

• Cască de protecţie; • Încălţăminte de protecţie;

În funcţie de natura riscurilor, pot fi utilizate următoarele E.I.P.:

Protecţia capului - Cască de protecţie; Protecţia picioarelor - Pantofi de protecţie:




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 55

- Bocanci cu talpă antiperforaţie si bombeu metalic; - Cizme pentru apă-noroi;

Protecţia mâinilor - Mănuşi de protecţie; - Mănuşi de protecţie chimica;

Protecţia corpului - Costum salopetă; - Jachetă de protecţie; - Vestă reflectorizantă: - Pelerină de ploaie;

Protecţia ochilor si a feţei - Ochelari de protecţie; - Mască cu vizor; - Mască de sudare;

Protecţia respiratorie - Semimască respiratorie; - Mască de protecţie;

Protecţia auditivă - Antifoane: - Dopuri de urechi.

COORDONARE ŞI COMUNICARE Pentru a-si putea indeplini atributiile, coordonatorul in materie de securitate si sanatate trebuie sa intre in posesia urmatoarei documentaţii :

- date privitoare la contractant, subcontractanţi sau colaboratorii independenţi a căror implicare este relevantă pentru caracteristicile de construcţie din cadrul proiectului;

- informaţii tehnice privitoare la proiectul global şi diferitele proiecte de specialitate, inclusiv dosarul de proiect, proiectul final şi desenele finale, care se referă la aspecte structurale, reţele tehnice şi sisteme şi materiale utilizate care sunt relevante pentru prevenirea riscurilor profesionale;

- informaţii tehnice referitoare la echipamentul instalat, relevante pentru prevenirea riscurilor legate de utilizare, conservare şi întreţinere;

- informaţii utile pentru planificarea sănătăţii şi securităţii privitoare la realizarea sarcinilor în locaţii de construcţie la înălţime unde accesul şi traficul prezintă pericole. Informaţiile vor circula cu ajutorul următoarelor metode / sisteme de asistenţă:

I. Scris – formal şi informal, prin mijloace convenţionale de comunicare, de înregistrate şi arhivat la locul lucrării, ţinând seama că un mesaj electronic este considerat un mijloc informal de comunicare.

II. Scris / Pictografic – prin postarea de afişe, planuri de şantier, broşuri, convocări, notificări şi alte informări.

III. Informare orală, gesturi şi sunete – instrucţiuni directe, în principal în fronturile de lucru. Coordonatorul in materie de securitate si sanatate va sustine intruniri periodice cu toti factorii de raspundere implicati in realizarea obiectivului (beneficiarul. seful de santier, dirigintele de santier, lucratorul desemnat in domeniul securitatii si sanatatii) astfel :

- saptamanal - in fiecare zi de luni pentru analiza activitatii din saptamana trecuta - lunar - in data de 5 a fiecarei luni, pentru analiza activitatii in luna trecuta.

La sedintele lunare antreprenorul va pune la dispozitia coordonatorului un raport care va cuprinde: - evidenta incidentelor / accidentelor; - evidenta resurselor umane; - evidenta numarului de ore lucrate pe luna trecuta;

Deasemeni, coordonatorul in materie de securitate si sanatate va inspecta – ori de cate ori este necesar – santierul de constructii, urmarind:

- identificarea pericolelor si controlul si evaluarea riscurilor; - utilizarea echipamentelor de protectie colectiva;




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 56

- utilizarea echipamentelor individuale de protectie; - modul de utilizare a echipamentelor de munca; - cunoasterea de catre lucratori a planurilor de alarmare si de evacuare in caz de urgenta.

PROTEJAREA ZONELOR DE ACCES PROVIZORIU Odată cu apariţia de noi antreprenori, capitolul legat de protecţia în domeniul electric din Planul de securitate şi sănătate va suferi modificări, prin consultarea obligatorie a proiectantului instalaţiei electrice generale. Se stabileşte ca obligaţie a fiecărui antreprenor stabilirea puterii instalate la nivelul organizărilor de şantier, realizarea măsurilor de verificare PRAM, la punctele fixe de consum, realizarea unor prize de pământ mobile pentru punctele mobile de consum. Conectările prin prelungitoare se vor limita şi proteja împotriva intemperiilor şi degradărilor mecanice Protecţiile colective vor prima faţă de cele individuale, atăt la lucrările la sol cât şi la înălţime, prin utilizarea nacelelor ridicătoare, podine de lucru acolo unde acestea pot fi amenajate, respectându –se totodată şi principiul dublei protecţii. MĂSURI LUATE ÎN DOMENIUL INTERACŢIUNII PE ŞANTIER Planul de securitate şi sănătate însusit de antreprenor şi subantrepreni conţine gradul de subordonare între unităţi privind realizarea obiectivului comun, modul de primire – predare a amplasamentului, obligaţiile comune sau separate de realizare a măsurilor de securitate şi sănătate în muncă, modul de depozitare a materialelor, predarea lucrării la retragerea unuia din constructori de pe amplasament. Măsurile care privesc interacţiunile pe şantier :

- lucrătorii prezenţi pe şantier îşi vor desfăşura activitatea astfel încât să nu pună în pericol de accidentare sau de îmbolnăvire profesională propria persoană cât şi pe a celorlalţi participanţi la procesul de muncă prin :

• delimitarea, împrejmuirea şi semnalizarea locurilor de muncă periculoase (acolo unde au loc operaţiuni de tăiere, sudare, montare şi demontare schele, turnare beton) ;

• întocmirea de grafice de lucru atunci cand nu pot lucra mai mulţi lucrători ; • evitarea lucrului unul sub altul ; • păstrarea de către toţi lucrătorii a ordinii şi curăţeniei la locul de muncă, a căilor de

circulaţie, punându-se accentul pe depozitarea sortată a deşeurilor şi pe evacuarea corespunzătoare a acestora, fiind interzisă aruncarea materialelor sau a deşeurilor de la nivelul deschiderilor aflate la înălţime.

PREVENIREA RISCURILOR In faza de organizare se va avea in vedere :

- Modificarea programului de lucru în scopul reducerii riscurilor, dacă este necesar. - Executarea simultană a lucrărilor care implică acţiuni de protecţie asemănătoare, în

scopul asigurării protecţiei colective. - Asigurarea că toţi angajaţii, inclusiv aceia care nu înţeleg bine limba naţională, cunosc

riscurile potenţiale de pe şantier, măsurile de protecţie adoptate şi responsabilităţile ce le revin privind securitatea şi sănătatea în muncă.

- Asigurarea echipamentului individual de protecţie corespunzător (căşti, mănuşi, măşti, încălţăminte de protecţie).

- Asigurarea mijloacelor de prim ajutor pe şantier.




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 57

In faza de execuţie se va avea in vedere : - Desemnarea unui coordonator de securitate şi sănătate în muncă, format şi instruit

corespunzător. - Verificarea zilnică a stării schelăriei, înainte de începerea lucrului pe şantier. - Interzicerea dezasamblării unor părţi ale schelei înainte de finalizarea întregii lucrări. - Asigurarea lăţimii minime de 60 cm a zonei de lucru pe schelă. - Utilizarea unor indicatoare de avertizare :„Nu vă căţăraţi niciodată pe schele, utilizaţi

întotdeauna o scară adecvată“. - Verificarea amplasării scărilor mobile cu o pantă corespunzătoare, cu partea superioară a

scării deasupra nivelului pe care păşesc lucrătorii. - Verificarea existenţei materialului antiderapant pe treptele scărilor şi dacă acestea sunt

libere. - Interzicerea utilizării scărilor dintr-un tronson mai lung de 6 m. - Urcarea sau coborârea pe/de pe scara mobilă numai cu faţa la aceasta, utilizând ambele

mâini pentru susţinere. Uneltele vor fi aşezate într-o trusă auxiliară, purtată la talie. Materialele care vor fi utilizate se vor ridica cu echipamentul de ridicare.

- Interzicerea aplecării corpului în lateral, atunci când se lucrează pe o scară mobilă. - Interzicerea lucrului pe acoperiş în condiţii meteo nefavorabile. - Utilizarea, în mod obligatoriu, a sistemelor de siguranţă pentru lucrul la înălţime, inclusiv

la lucrul pe acoperiş. - Interzicerea deplasărilor pe suprafeţele acoperite cu material fragil. - Obligativitatea verificării zilnice, înainte de începerea lucrului, de către o persoană

competentă, a panoului electric principal de pe şantier, a cablurilor şi aparatelor electrice aflate sub tensiune.

- Depozitarea şi semnalizarea substanţelor toxice, periculoase şi explozive, conform prevederilor legale.

- Păstrarea permanentă a ordinii pe şantier. - Menţinerea liberă a căilor de circulaţie şi a scărilor.

MĂSURI CE DECURG DIN INTERFERENŢELE CU ACTIVITĂŢILE DE EXPLOATARE DIN INTERIORUL ŞANTIERULUI SAU DIN APROPIEREA AMPLASAMENTULUI PE CARE E INSTALAT ACESTA Obligaţiile participanţilor la procesul de muncă privind interferenţele activităţilor se referă la reglementarea accesului în perimetrul îngrădit şi semnalizat, obligaţiile bilaterale în cazul unor activităţi comune, respectarea regulilor de acces şi deplasare pe căile comune de acces, depozitare şi transport. Lucrătorii prezenţi pe şantier îşi vor desfăşura activitatea astfel încat să nu pună în pericol de accidentare sau de îmbolnavire profesională propria persoană cat şi pe a celorlalţi participanţi la procesul de muncă. Se va păstra întotdeauna curăţenia căilor de acces care intră/ies din şantier, adunându-se eventualele deşeuri şi materiale de construcţii rezultate în timpul lucrărilor de aprovizionare şi transport. Se va evita pe cat posibil producerea de zgomot si vibraţii. Se vor lua măsuri suplimentare de protecţie la încărcarea, descărcarea şi transportul materialelor pulverulente pentru a evita contaminarea cu praf a zonelor adiacente şantierului. MASURI GENERALE PENTRU ASIGURAREA ŞI MENŢINEREA ŞANTIERULUI ÎN ORDINE




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 58

Se vor amenaja puncte de colectare sortată a deşeurilor din hârtie si carton, fier, material plastic, deşeuri alimentare prin amplasarea de containere speciale pentru fiecare tip de deşeu, acestea urmând a fi colectate saptamanal de către o societate de salubrizare; Vor fi nominalizate persoanele responsabile cu întreţinerea şantierului, si in mod special, a cailor de acces pietonal si de circulaţie a autovehiculelor; Se vor lua masuri pentru evacuarea controlata a deşeurilor cu o gestiune clara conform legislatiei de mediu transpusa prin H.G. nr. 856 / 2002 privind gestiunea deşeurilor si H.G. nr. 235 / 2007 privind gestionarea uleiurilor uzate.

PROGRAM ŞANTIER Va fi stabilit si afisat programul de lucru al şantierului. Programul de lucru se poate prelungi în funcţie de termene şi de ritmul de execuţie a sarcinilor. Diversele echipe de lucru vor fi organizate, în acest caz, în funcţie de obiectivele respective. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR Se vor amplasa pichete P.S.I. la toate punctele de lucru la care se lucrează cu substanţe sau materiale inflamabile şi la toate organizarile de şantier, în conformitate cu legislatia in vigoare. Se vor amplasa pichete P.S.I. si a stingatoare, semnalizate in conformitate cu prevederile H.G. 971 / 2006. Riscurile de incendiu sunt generate in principal de : - utilizarea instalaţiilor care prin exploatare anormală pot genera incendii (instalaţii electrice, aparatură de climatizare, birotică, etc.) - utilizarea incorectă a substanţelor care prin proprietăţile lor fizico-chimice pot genera incendii (depozitarea în locuri neamenajate a substanţelor inflamabile – produse petroliere) - fumatul în locuri nepermise - executarea unor lucrări cu foc deschis fără luarea măsurilor de protecţie care se impun în astfel de situaţii; - alte surse de riscuri. Personal din cadrul santierului de constructii va avea urmatoarele obligaţii :

a) să realizeze integral şi la timp măsurile de apărare împotriva incendiilor, cuprinse în proiecte, cu respectarea prevederilor legale aplicabile acestora;

b) să asigure luarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul executării lucrărilor, precum şi la organizările de şantier;

c) să asigure funcţionarea mijloacelor de apărare împotriva incendiilor prevăzute în documentaţiile de execuţie la parametrii proiectaţi, înainte de punerea în funcţiune. Fiecare lucrător va avea, la locul său de muncă, următoarele obligaţii principale:

a) să respecte regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, aduse la cunoştinţă, sub orice formă, de administrator sau de conducătorul instituţiei, după caz;

b) să utilizeze, instalaţiile, aparatura şi echipamentele, potrivit instrucţiunilor tehnice, precum şi celor date de administrator sau de conducătorul instituţiei, după caz;

c) să nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor şi instalaţiilor de apărare împotriva incendiilor;

d) să comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de muncă orice încălcare a normelor de apărare împotriva incendiilor sau a oricărei situaţii stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum şi orice defecţiune sesizată la sistemele şi instalaţiile de apărare împotriva incendiilor;




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 59

e) să coopereze cu salariaţii desemnaţi de administrator, după caz, respectiv cu cadrul tehnic specializat, care are atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, în vederea realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor;

f) să acţioneze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de muncă, în cazul apariţiei oricărui pericol iminent de incendiu;

g) să furnizeze persoanelor abilitate toate datele şi informaţiile de care are cunoştinţă, referitoare la producerea incendiilor. PROCEDURI ÎN CAZ DE URGENTĂ

Plan de evacuare în caz de urgenţă Se va intocmi un Plan de evacuare in caz de urgenta al santierului care va fi adus la cunostinta lucratorilor, vizitatorilor, cat şi a organismelor publice – în legătură cu următoarele aspecte:

- caracteristicile şi locaţia şantierului ; - pericole potenţiale existente ; - sistemele de prevenire existente ; - definirea posibilelor scenarii de urgenţă ; - definirea scenariilor şi intervenţiei în situaţii de urgenţă ; - definirea principiilor, standardelor şi regulilor generala pentru scenariile identificate; - stabilirea comunicării cu entităţile externe.

Planul de evacuare în caz de urgenţa al şantierului va fi intocmit astfel incat sa faciliteze o intervenţie rapidă, în cazul unui accident, prin intervenţia unor echipaje de ambulanţa, pompieri, etc. Toţi lucratorii cu funcţii specifice în cadrul planului de evacuare in caz de urgenta vor beneficia de training corespunzător care să permită confruntarea şi reactivitatea corespunzătoare oricăror scenarii de urgenţă care s-ar putea produce. Acesta instruire specifica va fi pus la dispoziţie de către lucratorul desemnat in domeniul securitatii şi sanatatii în munca. Lista numerelor de telefon pentru servicii publice si de urgenta va fi afişata în loc vizibil pe pichetele P.S.I. ale şantierului şi pe usa birourilor sefilor punctelor de lucru. Accesul vizitatorilor Accesul vizitatorilor în cadrul şantierului se va face numai prin porţile de acces ale personalului. Toate semnele obligatorii de siguranţă vor fi poziţionate în apropierea intrărilor. Semnele care indică accesul interzis al persoanelor străine vor fi aşezate pe şantier şi pe fronturile de lucru, în toate punctele în care este interzis accesul persoanelor străine. Ori de câte ori au loc vizite pe şantier, şeful de şantier şi şeful punctului de lucru respectiv vor fi informaţi în prealabil cu privire la identitatea vizitatorilor, numărul acestora şi scopul vizitei. Vizitatorii trebuie însoţiţi de o persoană care să cunoască şantierul. Fiecare vizitator trebuie să poarte cască de protecţie, încalţăminte corespunzatoare căilor de acces din şantier şi vestă reflectorizantă. Echipamentul de protecţie pentru vizitatori este in gestiunea şefilor punctelor de lucru care poartă răspunderea pentru accesul vizitatorilor pe şantier. Consultarea şi participarea lucrătorilor Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind masurile de securitate si sanatate se vor realiza conform legislaţiei naţionale care transpune Directiva 89/391/CEE.




RAPORT TEHNIC FINAL


Pagina 60

Atunci când este necesar, ţinând seama de gradul de risc şi de importanta şantierului, consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora din întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea pe acelaşi şantier se va realiza cu o coordonare adecvată. În scopul consultării şi participării lucrătorilor, se va pune la dispoziţia acestora sau, după caz, a reprezentanţilor lor o copie a planului de securitate şi sănătate şi a eventualelor sale modificări.

96l-anexa1

Documents