9. radioactivitatea ministerul mediului

25
251 9 9 . . R R A A D D I I O O A A C C T T I I V V I I T T A A T T E E A A Radioactivitatea este proprietatea nucleelor unor elemente chimice de a emite prin dezintegrare spontană radiaţii corpusculare şi electromagnetice. Aceasta este un fenomen natural ce se manifestă în mediu. Radioactivitatea naturală este determinată de substanţele radioactive de origine terestră (precum U-238, U-235, Th-232, Ac-228 etc.), la care se adaugă substanţele radioactive de origine cosmogenă (H-3, Be-7, C-14 etc.) şi radiaţia cosmică. Substanţele radioactive de origine terestră există în natură din cele mai vechi timpuri, iar abundenţa lor este dependentă de conformaţia geologică a diferitelor zone, variind de la un loc la altul. Componenta extraterestră a radioactivităţii naturale este constituită din radiaţiile de origine cosmică provenite din spaţiul cosmic şi de la Soare. Substanţele radioactive de origine cosmogenă se formează în straturile înalte ale atmosferei, prin interacţia radiaţiei cosmice cu elemente stabile. Rezultă astfel că toate organismele vii sunt expuse la radiaţiile ionizante de origine naturală, care toate la un loc formează fondul natural de radiaţii. Toate radiaţiile ionizante, de origine terestră sau cosmică, constituie fondul natural de radiaţii care acţionează asupra organismelor vii. Alături de radionuclizii naturali se găsesc radionuclizii artificiali care au pătruns în mediu pe diferite căi: intenţionat, în urma testelor nucleare şi prin deversări de la diverse instalaţii nucleare; accidental, în urma unor defecţiuni la instalaţiile nucleare (exemplu: accidentul nuclear de la Cernobîl). 9.1. REŢEAUA NAŢIONALĂ DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI (RNSRM) Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte din Sistemul Integrat de Supraveghere a Poluării Mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului (M.M.). MINISTERUL MEDIULUI AGENŢII JUDEŢENE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI STAŢII DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI LABORATOR NAŢIONAL DE REFERINŢĂ PENTRU RADIOACTIVITATE REŢEAUA NAŢIONALĂ PENTRU SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI

Upload: buidat

Post on 27-Dec-2016

287 views

Category:

Documents


6 download

TRANSCRIPT

Page 1: 9. RADIOACTIVITATEA MINISTERUL MEDIULUI

251

999... RRRAAADDDIIIOOOAAACCCTTTIIIVVVIIITTTAAATTTEEEAAA Radioactivitatea este proprietatea nucleelor unor elemente chimice de a emite prin

dezintegrare spontană radiaţii corpusculare şi electromagnetice. Aceasta este un fenomen natural ce se manifestă în mediu.

Radioactivitatea naturală este determinată de substanţele radioactive de origine terestră (precum U-238, U-235, Th-232, Ac-228 etc.), la care se adaugă substanţele radioactive de origine cosmogenă (H-3, Be-7, C-14 etc.) şi radiaţia cosmică. Substanţele radioactive de origine terestră există în natură din cele mai vechi timpuri, iar abundenţa lor este dependentă de conformaţia geologică a diferitelor zone, variind de la un loc la altul. Componenta extraterestră a radioactivităţii naturale este constituită din radiaţiile de origine cosmică provenite din spaţiul cosmic şi de la Soare. Substanţele radioactive de origine cosmogenă se formează în straturile înalte ale atmosferei, prin interacţia radiaţiei cosmice cu elemente stabile. Rezultă astfel că toate organismele vii sunt expuse la radiaţiile ionizante de origine naturală, care toate la un loc formează fondul natural de radiaţii.

Toate radiaţiile ionizante, de origine terestră sau cosmică, constituie fondul natural de radiaţii care acţionează asupra organismelor vii.

Alături de radionuclizii naturali se găsesc radionuclizii artificiali care au pătruns în mediu pe diferite căi:

intenţionat, în urma testelor nucleare şi prin deversări de la diverse instalaţii nucleare;

accidental, în urma unor defecţiuni la instalaţiile nucleare (exemplu: accidentul nuclear de la Cernobîl).

9.1. REŢEAUA NAŢIONALĂ DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂŢII

MEDIULUI (RNSRM) Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte din Sistemul Integrat de Supraveghere a Poluării Mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului (M.M.).

MINISTERUL MEDIULUI

AGENŢII JUDEŢENE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

STAŢII DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

LABORATOR NAŢIONAL DE REFERINŢĂ PENTRU RADIOACTIVITATE REŢEAUA NAŢIONALĂ PENTRU SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI

Page 2: 9. RADIOACTIVITATEA MINISTERUL MEDIULUI

252

Coordonarea ştiinţifică, tehnică şi metodologică a RNSRM este asigurată de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitate (LR) din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (A.N.P.M.). La nivelul anului 2009, RNSRM a funcţionat cu un număr de 37 de Staţii de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (SSRM), laboratoare aflate în structura organizatorică şi administrativă a Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului, precum şi cu 88 staţii automate de monitorizare a debitului dozei gama absorbite în aer (Fig. 9.1.1). Figura 9.1.1. Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului

Sub coordonarea LR – A.N.P.M., RNSRM a desfăşurat, în anul 2009, două mari

programe de monitorizare a radioactivităţii mediului. Acestea au fost:

Programul naţional standard de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu, desfăşurat în mod unitar de către toate SSRM din cadrul RNSRM; acest program se desfăşoară permanent şi urmăreşte evoluţia în timp a radioactivităţii factorilor de mediu;

Programul de monitorizare a zonelor cu fondul natural modificat antropic – este specific fiecărei zone; la nivelul anului 2009 au fost implicate în derularea acestui program 16 SSRM, care s-a desfăşurat în paralel cu Programul naţional standard de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu.

Analizele efectuate pentru factorii de mediu monitorizaţi (aer, prin aerosoli, depuneri atmosferice umede şi uscate, ape, prin ape de suprafaţă, freatice şi potabile, sol, necultivat şi cultivat, vegetaţie spontană şi cultivată) au fost: beta globale, beta spectrometrice şi gama spectrometrice, precum şi determinarea debitului de doză gama absorbită în aer.

Obiectivele monitorizării radioactivităţii mediului sunt:

detectarea rapidă a oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică a nivelurilor de radioactivitate a mediului pe teritoriul naţional;

notificarea rapidă a factorilor de decizie în situaţie de urgenţă radiologică şi susţinerea, cu date din teren, a deciziilor de implementare a măsurilor de protecţie în timp real;

Page 3: 9. RADIOACTIVITATEA MINISTERUL MEDIULUI

253

controlul funcţionării surselor de poluare radioactivă cu impact asupra mediului, în acord cu cerinţele legale, şi limitele autorizate la nivel naţional;

evaluarea dozelor încasate de populaţie ca urmare a expunerii suplimentare la radiaţii, datorate practicilor sau accidentelor radiologice;

urmărirea continuă a nivelurilor de radioactivitate naturală, importante în evaluarea consecinţelor unei situaţii de urgenţă radiologică;

furnizarea de informaţii către public. Fluxul de date în cadrul RNSRM include proceduri de verificare şi validare a datelor

şi este stabilit astfel încât să asigure informarea promptă a factorilor de decizie naţionali (Ministerul Mediului, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministreul Apărării Naţionale şi Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare), precum şi Uniunea Europeană, atât în situaţii de rutină, cât şi în situaţii de urgenţă. Raportările se efectuează centralizat, în format electronic, de către LR – A.N.P.M. (Fig. 9.1.2). Figura 9.1.2. Fluxul de date din/către RNSRM

Baza naţională de date de radioactivitatea mediului este conectată la sistemul

informaţional al Uniunii Europene, realizându-se transfer bidirecţional de date între România şi reţelele radiologice din Uniunea Europeană, pe platfoma EURDEP (European Data Exchange Platform). În situaţii de rutină, frecvenţa raportărilor este zilnică, iar în situaţii de urgenţă, schimbul de date se realizează orar. De asemenea, conform prevederilor articolelor 35 şi 36 din Tratatul Euratom, datele naţionale de radioactivitatea mediului sunt raportate direct către Baza de Date REM (Radioactivity Environmental Monitoring), fiind incluse în raportările anuale elaborate de JRC (Joint Research Center).

Page 4: 9. RADIOACTIVITATEA MINISTERUL MEDIULUI

254

9.2. PROGRAMUL NAŢIONAL STANDARD DE MONITORIZARE A

RADIOACTIVITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU

În anul 2009, Programul naţional standard de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu, s-a desfăşurat în mod unitar şi permanent de către toate Staţiile de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului.

Analizele efectuate pentru factorii de mediu monitorizaţi (aer, prin aerosoli, depuneri atmosferice umede şi uscate, ape, prin ape de suprafaţă, freatice şi potabile, sol necultivat şi cultivat, vegetaţie spontană şi cultivată) au fost: beta globale, beta spectrometrice şi gama spectrometrice, precum şi determinarea debitului de doză gama absorbită în aer (Fig. 9.2.1).

În figurile următoare sunt prezentate rezultate ale programului standard de monitorizare al radioactivităţii mediului, în funcţie de factorii de mediu monitorizaţi, precum şi de analizele efectuate.

Figura 9.2.1. Distribuţia procentuală a numărului de analize, în funcţie de tipul probei

Aerosoli atmosferici44% Depuneri atmosferice

totale18%

Apa de suprafaţă17%Vegetaţie spontană

2%

Apa potabilă17%

Sol necultivat2%

9.2.1. Radioactivitatea aerului

9.2.1.1. Aerosoli atmosferici

Prelevarea aerosolilor atmosferici se realizează în cadrul Staţiei de Suprevegere a Radioactivităţii, în funcţie de programul de lucru specific, astfel:

4 aspiraţii: 02 - 07, 08 - 13, 14 - 19 şi 20 - 01;

2 aspiraţii: 02 - 07 şi 08 - 13. Probele de aerosoli atmosferici sunt prelevate prin aspirare pe filtre, care sunt

analizate beta global şi gama spectrometric. Numărul total al analizelor beta globale efectuate în anul 2009, pe filtrele de aerosoli

atmosferici, a fost de 91.188.

Page 5: 9. RADIOACTIVITATEA MINISTERUL MEDIULUI

255

Analiza beta globală imediată a probelor de aerosoli atmosferici Influenţa variaţiilor diurne a curenţilor de aer asupra activităţii aerosolilor atmosferici

aspiraţi la SSRM se poate observa în figura 9.2.2. Valorile înregistrate în cursul nopţii (aspiraţia 02 - 07) sunt mai ridicate decât cele din cursul zilei (aspiraţia 08 - 13), maxima obţinându-se în intervalul de aspitaţie 02 - 07, datorită condiţiilor reduse de dispersie în atmosferă. Figura 9.2.2. Comparaţie între activitatea beta globală (media anuală) a probelor de aerosoli atmosferici prelevaţi, în anul 2009

0

1

2

3

4

5

6

7

8

Bq/mc

aspiratia 02-07 aspiratia 08-13

Notă: limita de avertizare pentru aerosolii atmosferici prin analiza beta globală (conform O.M.

nr. 338/2002) este de 50 Bq/mc.

Analiza beta globală întârziată a probelor de aerosoli atmosferici

Radonul (Rn-222) şi toronul (Rn-220) sunt produşi de filiaţie ai U-238 şi Th-232, aflaţi în stare gazoasă. Ei ajung în atmosferă în urma exhalaţiei din sol şi roci, unde sunt supuşi fenomenelor de dispersie în atmosferică. Concentraţiile de Rn-222 şi Rn-220 în atmosferă variază sezonier, depinzând de condiţiile meteorologice care influenţează, atât viteza de emanaţie a gazelor din sol, cât şi diluţia/dispersia acestora în atmosferă.

Dispersia radonului şi toronului în atmosferă este puternic influenţată de variaţia diurnă a curenţilor de aer (Fig. 9.2.3. şi 9.2.4.). Astfel, cele mai mari concentraţii în atmosferă se înregistrează în perioada de noapte, în intervalele de aspiraţie 20 - 01 şi, respectiv 02 - 07, valorile maxime fiind atinse spre dimineaţă, când apare o perioadă de acalmie a curenţilor de aer. Odată cu creşterea temperaturii, pe timpul zilei, apar curenţii de convecţie, care contribuie la dispersia radonului şi toronului acumulat peste noapte în păturile inferioare ale atmosferei. Valorile minime s-au înregistrat în intervalul de aspiraţie 14 - 19.

Activitatea specifică a radonului şi toronului a fost determinată indirect, prin analiza beta globală a filtrelor pe care s-au aspirat aerosolii atmosferici.

Page 6: 9. RADIOACTIVITATEA MINISTERUL MEDIULUI

256

Figura 9.2.3. Variaţia activităţii specifice a radonului din atmosferă, pe teritoriul României, în anul 2009

0

5

10

15

20

25

Bq/mc

aspiraţia 02-07 aspiraţia 08-13

Figura 9.2.4. Variaţia activităţii specifice a toronului din atmosferă, pe teritoriul României, în anul 2009

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1,4

1,6

Bq/mc

aspiraţia 02-07 aspiraţia 08-13

Page 7: 9. RADIOACTIVITATEA MINISTERUL MEDIULUI

257

La nivelul ţării, media anuală observată, în cursul anului 2009, pentru apiraţiile 02 - 07 şi 08 - 13, a fost de 7,8 Bq/m3 Rn-222 şi 0,2 Bq/m3 Rn-220. Analiza gama spectrometrică a probelor de aerosoli atmosferici

Analizele gama spectrometrice efectuate pentru probele de aerosoli atmosferici, cumulate pe un an de zile, au permis identificarea Cs-137 în concentraţii foarte scăzute, de ordinul µBq/m3, valorile situându-se în general sub limita de detecţie a aparatelor. Datorită valorilor foarte mici detectate, incertitudinile statistice în determinarea Cs-137 în aer s-au înscris în intervalul (25 - 49 %).

Be-7, radionuclid natural de origine cosmogenică, a fost identificat în toate probele analizate, concentraţia sa variind între 0,4 - 6,6 mBq/m3, cu o incertitudine statistică de determinare sub 25% (Fig. 9.2.5.).

Figura 9.2.5. Variaţia activităţii medii anuale a Be-7 în probe de aerosoli atmosferici

0

1

2

3

4

5

6

7

mBq/mc

9.2.1.2. Debitul dozei gama absorbită în aer Debitul dozei gama absorbită în aer este înregistrat din oră în oră, efectuându-se

medii zilnice. Valorile prezentate în figura 9.2.6. au fost obţinute prin medierea valorilor orare înregistrate în anul 2009, având la dispoziţie un număr total de 190.175 valori de debit de doză. Eroarea asociată acestei analize este sub 15%.

Page 8: 9. RADIOACTIVITATEA MINISTERUL MEDIULUI

258

Figura 9.2.6 Variaţia debitului dozei gama absorbite în aer, în anul 2009

0

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

0,8

0,9

1S

v/h

medie anuală maxima anuală limita de avertizare

Notă: limita de avertizare pentru debitul dozei gama (conform O.M. nr. 338/2002) este de 1 µSv/h.

9.2.1.3. Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii Probele de depuneri atmosferice se obţin prin prelevarea zilnică, de pe o suprafaţă

de 0,3 m2, a pulberilor sedimentabile şi a precipitaţiilor atmosferice. După prelevare şi pregătire, probele de depuneri totale sunt măsurate pentru determinarea activităţii beta globale imediate şi după 5 zile de la prelevare. Probele zilnice se cumulează lunar şi sunt măsurate gama spectrometric. Analiza beta globală imediată a probelor de depuneri atmosferice totale

Variaţia radioactivităţii beta globale pentru probele de depuneri atmosferice umede şi uscate, pe teritoriul României, în anul 2009, este prezentată în figura 9.2.7. Valorile prezentate au fost obţinute prin medierea valorilor zilnice înregistrate în anul 2009. Numărul total al analizelor efectuate în anul 2009, la toate cele 37 SSRM, pentru depuneri atmosferice a fost de 26.273. Variaţia erorilor relative asociate se încadrează în domeniul 12,0 - 32,5%.

Page 9: 9. RADIOACTIVITATEA MINISTERUL MEDIULUI

259

Figura 9.2.7. Activitatea medie anuală beta globală a depunerilor atmosferice totale înregistrată pe teritoriul României, în anul 2009

0

1

2

3

4

5

6

Bq/mp

Notă: limita de avertizare pentru depunerile atmosferice totale (umede şi uscate) prin analiza

beta globală (conform O.M. nr. 338/2002) este de 1000 Bq/mp pe zi.

Analiza gama spectrometrică a probelor de depuneri atmosferice totale

Rezultatele analizelor gama spectrometrice, cu valori semnificative, efectuate asupra probelor de depuneri atmosferice prelevate, în anul 2009, sunt prezentate în figura 9.2.8.

Figura 9.2.8. Variaţia activităţii specifice medii a radionuclizilor naturali şi artificiali identificaţi în probele de depuneri atmosferice totale, în anul 2009

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

Bq/mp / an

Cs-137 Pb-210 Be-7

Page 10: 9. RADIOACTIVITATEA MINISTERUL MEDIULUI

260

Produsul de fisiune Cs-137 este prezent în probele de depuneri în concentraţii medii

zilnice cuprinse între 3,2 - 21,6 mBq/mp. Persistă tendinţa de diminuare accentuată a

amplitudinii maximului anual în legatură directă cu conţinutul rezervorului stratosferic, procesele de resuspensie de pe sol constituind sursa predominantă de contaminare atmosferică la nivelul anului 2009, încărcarea radionuclidică iniţială (imediat după accidentul de la Cernobîl) a regiunii în care se găseşte SSRM având un rol esenţial. Analiza beta spectrometrică a probelor de precipitaţii atmosferice

Probele de precipitaţii se obţin prin colectarea tuturor tipurilor de precipitaţii. După colectare şi pregătire, probele sunt analizate beta spectrometric cu analizor cu scintilator lichid, în vederea determinării concentraţiei de tritiu.

În figura 9.2.9. sunt prezentate nivelurile de tritiu pentru probele de precipitaţii prelevate în anul 2009 de SSRM de pe teritoriul României (exclusiv Cernavodă). Valorile lunare prezentate au fost obţinute prin cumularea probelor de precipitaţii prelevate pe parcursul unei luni. Figura 9.2.9. Activitatea volumică a tritiului în probe de precipitaţii atmosferice, în anul 2009

00

01

01

02

Bq

/L

Page 11: 9. RADIOACTIVITATEA MINISTERUL MEDIULUI

261

Figura 9.2.10. Variaţia sezonieră a tritiului, înregistrată pe teritoriul României, în anul 2009

ianmartmaiiulsept

nov

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

1.4

1.6

1.8

2

2.2

2.4Bq/L

Alba Iulia Arad Babele Bacau Baia Mare BechetBotosani Brasov Buzău Călăraşi Cluj ConstanţaCraiova Deva Drobeta Turnu Severin Focşani Galaţi IaşiMc. Ciuc Oradea Piatra Neamţ Piteşti Ploieşti ReşiţaSatu Mare Sf. Gheorghe Sibiu Slobozia Suceava Tg. MureşTimişoara Toaca Tulcea Vaslui Zimnicea

Analiza seriei de date din precipitaţii lunare din anul 2009, prezentată în figura 9.2.10. indică faptul că nu există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul concentraţiei de tritiu înregistrat la SSRM în anii precedenţi. Variaţiile sezoniere sunt analoage, mediile lunare sunt comparabile şi cresc de la iarnă la vară; întârzierea de apariţie a maximului anual de tritiu în precipitaţii, relativ la perioada sa de injecţie (iunie, comparativ cu lunile târzii de iarnă) se datorează re-evaporării apei din sol, care furnizează o sursă suplimentară de tritiu în atmosferă, în timpul verii.

9.2.2. Radioactivitatea apelor

În scopul supravegherii principalelor cursuri de apă din ţară, se recoltează probe din râurile situate în apropierea SSRM, cu frecvenţă zilnică. Probele sunt pregătite pentru analiză şi se efectuează măsurări ale activităţii beta globale imediate şi după 5 zile. Probele zilnice sunt cumulate lunar şi transmise spre analiză gama spectrometrică.

9.2.2.1. Radioactivitatea principalelor râuri

Principalele cursuri de apă din care se prelevează zilnic probe de apă de suprafaţă sunt prezentate în tabelul 9.2.1.

Tabel 9.2.1 Principalele cursuri de apă monitorizate

Localitatea Râul Localitatea Râul

Satu Mare Someş Bucureşti Colentina

Oradea Crişul Repede Baia Mare Săsar

Târgu Mureş Mureş Piatra Neamţ Bistriţa

Cluj-Napoca Someş Arad Mureş

Deva Mureş Focşani Milcov

Timişoara Bega Alba Iulia Mureş

Braşov Ghimbăşel Resiţa Bârzava

Craiova Jiu Botoşani Siret

Piteşti Argeş Sibiu Cibin

Page 12: 9. RADIOACTIVITATEA MINISTERUL MEDIULUI

262

Localitatea Râul Localitatea Râul

Buzău Buzău Slobozia Ialomiţa

Suceava Suceava Miercurea Ciuc Olt

Iaşi Prut Ploieşti Teleajen

Bacău Bistriţa Vaslui Bârlad

Analiza beta globală a probelor de ape din principalele râuri

Figura 9.2.11. prezintă nivelul radioactivităţii beta globale în principalele râuri din ţară, valorile medii anuale, înregistrate în anul 2009, pentru măsurările imediate.

Valorile activităţii beta globale au fost reprezentate în figura 9.2.11. doar pentru râurile la care s-au înregistrat mai mult de jumătate din numărul de valori peste limita de detecţie. Valorile au fost obţinute prin medierea valorilor zilnice ale măsurărilor imediate din anul 2009. Numărul total al analizelor beta globale efectuate (imediate şi întârziate) în anul 2009, la toate cele 37 de SSRM pentru apa de suprafaţă, este de 24.303. Domeniul de variaţie a erorilor relative asociate concentraţiilor probelor de apă de suprafaţă se încadrează în domeniul 12,0 - 28,5%.

Figura 9.2.11. Variaţia activităţii beta globale a apelor de suprafaţă, în anul 2009

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

Bq/mc

Notă: limita de avertizare pentru apa de suprafaţă prin analiza beta globală (conform O.M. nr.

338/2002), este de 5000Bq/mc.

Analiza beta spectrometrică a probelor de ape din principalele râuri

Valorile concentraţiilor medii anuale de tritiu, în probele de apă de suprafaţă prelevate din principalele cursuri de apă din România, au variat la nivelul anului 2009, în domeniul 0,4 - 1,3 Bq/L.

Page 13: 9. RADIOACTIVITATEA MINISTERUL MEDIULUI

263

Figura 9.2.12. Variaţia activităţii specifice a tritiului în principalele cursuri de apă, în anul 2009

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1,4

Bq/L

9.2.2.2. Radioactivitatea Dunării

În figura 9.2.13. este reprezentată variaţia activităţii beta globale a apei de suprafaţă recoltată de către SSRM riverane Dunării – valorile medii şi maxime înregistrate pentru măsurătorile imediate, în anul 2009.

Figura 9.2.13. Variaţia activităţii beta globale a Dunării, în anul 2009, în diferite sectoare

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1,4

1,6

Dr. Tr. Severin

Zimnicea Calarasi Cernavoda Tulcea Sf. Gheorghe

Bq/L

media anuală maxima anuală

Page 14: 9. RADIOACTIVITATEA MINISTERUL MEDIULUI

264

Figura 9.2.14. Concentraţia medie anuală a tritiului în Dunăre, în anul 2009, în diferite sectoare

0

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

0,8

Dr.Tr.Severin Bechet Zimnicea Călăraşi Galaţi Tulcea Sf. Gheorghe

Bq/L

9.2.2.3. Radioactivitatea Mării Negre Dinamica radionuclizilor K-40 şi Cs-137 în probele zilnice de apă de mare, recoltate

din zonele Constanţa şi Sfântu Gheorghe (judeţul Tulcea) este prezentată în figurile 9.2.15. şi 9.2.16. Valorile concentraţiilor de Cs-137 în probele de apă din Marea Neagră, prelevate de către SSRM Constanţa şi SSRM Sfântu Gheorghe, au variat, la nivelul anului 2009, în domeniul 7,1 - 18,5 Bq/m3.

Figura 9.2.15. Variaţia activităţii specifice a K-40 în Marea Neagră, în anul 2009

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000Bq/mc

SFANTU GHEORGHE CONSTANTA

Page 15: 9. RADIOACTIVITATEA MINISTERUL MEDIULUI

265

Figura 9.2.16. Variaţia activităţii specifice a Cs-137 în Marea Neagră, în anul 2009

0

5

10

15

20Bq/mc

SFANTU GHEORGHE CONSTANTA

9.2.3. Radioactivitatea vegetaţiei

Probele de vegetaţie spontană sunt prelevate săptămânal, măsurarea beta globală a probelor efectuându-se la 5 zile de la recoltare. Graficul din figura 9.2.17 prezintă nivelul radioactivităţii beta globală în probele de vegetaţie spontană recoltate pe teritoriul României, în perioada aprilie - octombrie 2009.

Figura 9.2.17. Variaţia activităţii beta globale în probe de vegetaţie spontană, prelevate în anul 2009

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000

Bq/kg m.v.

SATU

MARE

ORADEA

TARGU M

URES

CLU

J

DEVA

TIMIS

OARA

BABELE

BRASOV

DROBETA

TURNU S

EVERIN

CRAIO

VA

PIT

ESTI

CO

NSTA

NTA

TULC

EA

GALA

TI

BUZA

U

SUCEAVA

TOACAIA

SI

BACAU

BUCURESTI

BECHET

SFA

NTU

GHEORGHE

CERNAVODA

BAIA

MARE

ZIMNIC

EA

PIA

TRA N

EAM

T

ARAD

FOCSANI

ALB

A IU

LIA

CALA

RASI

RESIT

A

BO

TOSA

NI

SIB

IU

SLO

BOZIA

MIE

RCUREA

CIU

C

PLO

IESTI

VASLU

I

media anuală maxima anuală

Valorile din grafic au fost obţinute prin medierea valorilor medii lunare, din anul 2009. Domeniul în care variază erorile de măsură este cuprins între 5,9 - 27,6 %.

Page 16: 9. RADIOACTIVITATEA MINISTERUL MEDIULUI

266

9.2.4. Radioactivitatea solului

Probele de sol sunt recoltate din zone necultivate de cel puţin 10 ani. Prelevarea probelor de sol se efectuează saptămânal, iar măsurarea beta globală a probelor se face după 5 zile. Analiza beta globală imediată a probelor de sol necultivat

Graficul din figura 9.2.18 prezintă nivelul radioactivităţii beta globală în probele de sol necultivat recoltate de SSRM, pentru care s-au înregistrat peste 20 de valori semnificative pe teritoriul României, în anul 2009. Valorile din grafic au fost obţinute prin medierea valorilor săptămânale, din anul 2009. Din numărul total al măsurătorilor efectuate la toate cele 37 SSRM din cadrul RNSRM pentru sol necultivat, care este de aproximativ de 1.329, numărul valorilor semnificative pe care s-au făcut medierile este de 1.145. Domeniul în care variază erorile relative asociate concentraţiilor este cuprins între 7,1 - 25,8 %.

Figura 9.2.18. Variaţia activităţii beta globale a probelor de sol necultivat prelevate pe

teritoriul României, în anul 2009

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

Bq/kg m.u.

media anuală maxima anuală

Din analiza gama spectrometrică a probelor de sol prelevate anual s-au obţinut informaţii privind distribuţia şi nivelul concentraţiilor radionuclizilor în zona staţiilor din cadrul RNSRM. Variaţia concentraţiilor radionuclizilor în probele sol prelevate de pe teritoriul ţării este dată de tipul de sol – pentru radionuclizii naturali, precum şi de particularităţile contaminării radioactive din perioada accidentului de la Cernobîl – pentru radionuclidul artificial Cs-137. În tabelul 9.2.2. sunt prezentate concentraţiile medii anuale pe ţară, în Bq/kg m.u. (masă uscată – m.u.) ale Ra-226 (descendent al U-238), Ac-228 (descendent al Th-232) şi K-40, determinate în probele de sol. Tabel 9.2.2.

Radionuclid Minim Bq/kg (m.u.) Medie Bq/kg (m.u.) Maxim Bq/kg (m.u.)

Ra-226 14,04 34,99 72,91

Ac-228 4,65 30,44 51,27

K-40 104,60 444,08 618,79

Page 17: 9. RADIOACTIVITATEA MINISTERUL MEDIULUI

267

Figura 9.2.19. Variaţia activităţii specifice a radionuclizilor naturali identificaţi în probe

de sol necultivat, prelevate în anul 2009

0

100

200

300

400

500

600

700

Bq/kg m.u.

U-235

Th-234

Ra-226

Ac-228

Pb-210

K-40

9.2.5. CONCLUZII Analizele beta globale, beta şi gama spectrometrice, efectuate asupra probelor de mediu prelevate în cadrul Programului standard de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu, pe parcursul anului 2009, nu au indicat depăşiri ale limitelor operaţionale de avertizare/alarmare ale factorilor de mediu urmăriţi. De asemenea, la nivelul anului 2009, nu s-au înregistrat evenimente de contaminare radioactivă a mediului.

Rezultatele analizelor arată că, în toate regiunile ţării, principala sursă de poluare radioactivă artificială a mediului o constituie materialul de origine cernobîliană. Produsul de fisiune Cs-137 este prezent în toţi factorii de mediu (aer, apă, sol, vegetaţie), concentraţiile radionuclidice reflectând distribuţia neomogenă a poluării la scara teritoriului României, dată de particularităţile depunerilor radioactive din perioada accidentului de la Cernobîl, remarcându-se creşterea nivelului poluării radioactive odată cu creşterea altitudinii.

Se menţine tendinţa de scădere a concentraţiilor radioanuclizilor artificiali în mediu, evidenţiindu-se reducerea semnificativă pentru factorul de mediu aer, solul rămânând factorul de mediu cu cel mai ridicat conţinut radioactiv.

9.3 PROGRAMUL DE MONITORIZARE A ZONELOR CU FONDUL

NATURAL MODIFICAT ANTROPIC

Programele de monitorizare a zonelor cu fondul natural modificat antropic sunt specifice fiecărei zone. În anul 2009, programul s-a desfăşurat în paralel cu Programul naţional standard de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu şi a fost împărţit în mai multe subprograme, astfel:

Program de supraveghere a radioactivităţii mediului în zona de influenţă a CNE Cernavodă, desfăşurat de SSRM Cernavodă, SSRM Constanţa, SSRM Călăraşi, SSRM Slobozia şi 33 staţii automate de monitorizare a debitului dozei gama absorbite în aer;

Page 18: 9. RADIOACTIVITATEA MINISTERUL MEDIULUI

268

Program de supraveghere a radioactivităţii mediului în zona de influenţă a CNE Kozlodui – Bulgaria, desfăşurat de SSRM Bechet, SSRM Craiova, SSRM Turnu Severin, SSRM Zimnicea şi 15 staţii automate de monitorizare a debitului dozei gama absorbite în aer;

Program de supraveghere a radioactivităţii mediului în zona de influenţă a IFIN – HH Măgurele, desfăşurat de LR – A.N.P.M.;

Program de supraveghere a radioactivităţii mediului în zona de influenţă a Fabricii de Combustibil Nuclear (FCN) Piteşti – Mioveni, desfăşurat de SSRM Piteşti;

Program de supraveghere a radioactivităţii mediului în zona de influenţă a Uzinei Feldioara, desfăşurat de SSRM Braşov;

Programe de supraveghere a radioactivităţii mediului în zone de minerit uranifer (SSRM Suceava, SSRM Piatra Neamţ, SSRM Arad, SSRM Baia Mare şi SSRM Alba Iulia).

9.3.1. Impactul funcţionării CNE CERNAVODĂ asupra populaţiei şi

mediului Prima centrală nuclearoelectrică din România s-a construit lângă oraşul Cernavodă,

oraş situat la 180 km est de Bucureşti, la confluenţa dintre Dunăre şi Canalul Dunăre – Marea Neagră. Lucrările de construcţie au început în anul 1979, proiectul cuprinzând iniţial 5 unităţi, cu o putere de 706,5 MW fiecare. Până în prezent au fost date în funcţiune doar două unităţi.

Tehnologia de producere a energiei nucleare la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă are la bază conceptul de reactor nuclear de tip CANDU (CANadian Deuterium Uranium), care funcţionează cu uraniu natural şi utilizează apa grea (D2O) ca moderator şi agent de răcire.

Printr-o evaluare la scară globală, rezultă că energetica nucleară constituie o parte a soluţiei pentru reducerea poluării mediului înconjurător.

Impactul radiologic datorat exploatării CNE PROD Cernavodă este măsurat în termeni de doză pentru populaţie. Evaluarea dozei pentru populaţie (neexpusă profesional) se face pe baza rezultatelor programului de monitorizare a efluenţilor lichizi şi gazoşi. În cadrul programului de monitorizare radiologică a mediului, rezultatele analizelor confirmă impactul neglijabil pe care îl are asupra populaţiei şi mediului înconjurător funcţionarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.

Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare aprobă limite pentru cantităţile din anumiţi radionuclizi care pot fi evacuaţi în mediu, în decursul unui an, de către o centrală nuclearoelectrică, fabrică de combustibil nuclear, mină de uraniu, reactor de cercetare sau alt obiectiv în care se produc sau se utilizează surse de radiaţii. Aceste limite sunt cunoscute ca Limite Derivate de Emisie (LDE). Ele sunt calculate pe baza dozei de radiaţii la care poate să fie expus un membru al „grupului critic”, ca rezultat al transferului radionuclizilor emişi în mediu.

Grupul Critic este un grup ipotetic format de persoanele din public care pot primi cele mai mari doze datorate funcţionării unui obiectiv nuclear. În acest caz s-a considerat un grup, care ar locui chiar la limita zonei de excludere, ar consuma apă din Dunăre, lapte provenind de la ferme amplasate în aceeaşi zonă, produse alimentare din gospodăriile proprii sau ferme locale, peşte din Dunăre.

9.3.1.1. Radioactivitatea mediului în zona de influenţă a CNE Prod Cernavodă

La nivelul anului 2009, programul de supraveghere a mediului în zona de influenţă a CNE PROD Cernavodă a avut ca scop principal identificarea unor eventuale eliberări radioactive în mediu peste limitele de reglementare, precum şi estimarea expunerii suplimentare a populaţiei ca urmare a funcţionării obiectivului nuclear.

Punctele de prelevare din zona de influenţă a CNE Prod Cernavodă, cuprinse în acest program de supraveghere au fost alese la diferite distanţe de centrală, pe toate direcţiile de vânt, în limita a 20 km.

Page 19: 9. RADIOACTIVITATEA MINISTERUL MEDIULUI

269

Punct de prelevare Sector Distanţa (în linie dreaptă) faţă de

CNE Cernavodă

Ecluză SSV 0,5 km

SSRM Cernavodă VNV 1,7 km

Oraş Cernavodă NV 3 km

Cochirleni SV 7 km

Seimeni N 8 km

Mircea - Vodă ESE 10 km

Tortomanu ENE 13 km

Rasova SV 13 km

Medgidia ESE 19 km

Capidava N 20 km

Feteşti VNV 20 km

S-au ales puncte de prelevare din mai multe sectoare ale Dunării şi Canalului Dunăre – Marea Neagră, în amonte şi aval de centrală, precum şi din Canalul Ecluză şi Canalul Seimeni, în scopul monitorizării emisiilor lichide.

Punct de prelevare Sector Distanţa (în linie dreaptă) faţă

de CNE Cernavodă

Dunăre – Braţul Borcea (Călăraşi) VSV 60 km

Dunăre – Braţul Borcea (Feteşti) VNV 20 km

Dunăre – Cochirleni SV 7 km

Canal Ecluză SSV 0,5 km

Canal Dunăre – Marea Neagră (Gara Fluvială Cernavodă)

VNV 2,7 km

Canal Dunăre – Marea Neagră (Medgidia) ESE 19 km

Canal Seimeni N 8 km

Dunăre – Seimeni N 8 km

Dunăre – Capidava N 20 km

S-au ales ca puncte de control oraşele Constanţa, Călăraşi şi Slobozia. Alegerea acestor puncte a avut la bază următoarele considerente:

se află la distanţe relativ mari, la aproximativ 60 km fiecare, faţă de centrală, comparativ cu celelalte puncte de prelevare, care se află în zona de influenţă a CNE Prod Cernavodă;

sunt aşezări urbane mari;

sunt situate pe două cursuri importante de apă: Călăraşi pe Braţul Borcea (în amonte de centrală), Slobozia pe râul Ialomiţa (care se varsă în Dunăre), ceea ce permite prelevarea şi compararea aceloraşi tipuri de probe;

nu se află pe direcţii predominante de vânt, motiv pentru care nu sunt puternic influenţate de emisiile provenite de la centrală. În plus faţă de programul standard de supraveghere, s-au prelevat şi analizat

următoarele tipuri de probe: precipitaţii, apă de suprafaţă, apă freatică, apă potabilă, sol necultivat, sol arat, vegetaţie spontană, vegetaţie comestibilă şi probe biologice (peşti, lapte). Obiectivele sunt:

monitorizarea emisiilor în mediu de la CNE Prod Cernavodă, în scopul comparării cu limitele derivate de concentraţie pentru fiecare radionuclid analizat;

determinarea radioactivităţii zonelor de provenienţă a probelor, prin analize globale şi spectrometrice;

Page 20: 9. RADIOACTIVITATEA MINISTERUL MEDIULUI

270

calculul dozelor efective şi echivalente către populaţie, pe baza concentraţiilor radionuclidice măsurate în probe. În probele analizate nu a fost detectată prezenţa unor radionuclizi artificiali gama

emiţători a căror sursă să fie CNE PROD Cernavodă. Programul de recoltare a probelor de precipitaţii şi ape, constă în prelevarea cu o frecvenţă prestabilită a probelor din locaţiile alese în programul de supraveghere. Rezultatele obţinute sunt prezentate în graficele următoare. Au fost luate în consideraţie şi reprezentate grafic doar valorile semnificative.

Figura 9.3.1. Comparaţie între concentraţia medie lunară a valorilor semnificative de tritiu, înregistrate în probe de precipitaţii, în zona Cernavodă

1

10

100

1000

ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec

Bq/L

2007 2008 2009

Figura 9.3.2. Variaţia activităţii volumice a tritiului în probe de Dunăre, în anul 2009, în zona Cernavodă (valori semnificative)

0

10

20

ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec

Bq/L

CERNAVODĂ SEIMENI CAPIDAVA COCHIRLENI BORCEA-FETEŞTI

Page 21: 9. RADIOACTIVITATEA MINISTERUL MEDIULUI

271

Figura 9.3.3. Valorile lunare semnificative ale concentraţiei volumice a tritiului în probele de apă canal Deversare – Ecluză

1

10

100

1000

Bq/L

ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec

2007 2008 2009

Figura 9.3.4. Valorile lunare semnificative ale concentraţiei volumice a tritiului în probele de apă de suprafaţă din canal Seimeni

1

10

100

1000

ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec

Bq/L

2007 2008 2009

Page 22: 9. RADIOACTIVITATEA MINISTERUL MEDIULUI

272

Figura 9.3.5. Valorile lunare semnificative ale concentraţiei volumice a tritiului în probele de apă de suprafaţă din Canal Dunăre – Marea Neagră, prelevate din dreptul localităţilor Saligny şi Medgidia

0

5

10

15

20

25

ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec

Bq/L

SALIGNY MEDGIDIA

În zona de influenţă a CNE PROD Cernavodă debitul dozei gama în aer este urmărit continuu, înregistrându-se valori la fiecare oră. Valorile debitului de doză gama în aer provin de la Sistemul Naţional de Avertizare/Alarmarea a Radioactivităţii Mediului (SNAARM). Staţiile automate de supraveghere a radioactivităţii mediului sunt concepute să permită funcţionarea şi monitorizarea continuă a variaţiei debitului dozei gama absorbite în aer din zonele în care au fost montate. Staţiile sunt instalate, atât pe amplasamentul CNE PROD Cernavodă, cât şi în afara amplasamentului. Distribuţia debitului dozei gama absorbită în aer, înregistrată de staţiile automate este prezentată în figura 9.3.6. Figura 9.3.6. Distribuţia valorilor debitului dozei gama absorbite în aer înregistrate de staţiile automate, în zona de influenţă a CNE Cernavodă, în anul 2009

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

50-70 70-90 90-110 110-130 130-150 150-170 170-190 190-210 210-230 230-250

Interval de debite de doza (nSv/h)

%

Notă: limita de avertizare pentru debitul dozei gama absorbite în aer (conform O.M. nr. 338/2002) este de 1000nSv/h.

Page 23: 9. RADIOACTIVITATEA MINISTERUL MEDIULUI

273

9.3.2. Impactul funcţionării CNE KOZLODUI asupra populaţiei şi

mediului

Programul de supraveghere în zona de influenţă a CNE Kozlodui a avut ca scop

principal identificarea unor eventuale eliberări radioactive în mediu, la nivelul anului 2009. Nu a fost identificată prezenţa unor radionuclizi artificiali gama emiţători a căror sursă să fie CNE Kozlodui.

Toate valorile înregistrate la nivelul anului 2009 la staţiile de supraveghere a radioactivităţii mediului (SSRM Bechet, SSRM Craiova, SSRM Zimnicea şi SSRM Drobeta Turnu Severin), aflate în zona de influenţă a centralei, s-au încadrat în limitele de avertizare/alarmare operaţionale în cadrul Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului. Figura 9.3.7. Variaţia sezonieră a Be-7, determinată lunar, în probe de aerosoli atmosferici

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

mBq/mc

BECHET CRAIOVA DR. TR. SEVERIN ZIMNICEA

Page 24: 9. RADIOACTIVITATEA MINISTERUL MEDIULUI

274

Figura 9.3.8. Variaţia activităţii specifice a radionuclizilor naturali, identificaţi în probe de depuneri atmosferice

Pb-210

Cs-137

00

00

00

00

00

BECHETCRAIOVA

DR. TR. SEVERINZIMNICEA

Bq/mp * zi

În limitele fluctuaţiei statistice, debitul dozei gama în aer a prezentat o evoluţie

constantă pe perioada anului 2009, valorile înscriindu-se sub limitele de avertizare/alarmare operaţionale în cadrul Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului.

Distribuţia debitului dozei gama absorbită în aer, înregistrată de staţiile automate ale Sistemului Naţional de Avertizare/Alarmare pentru Radioactivitatea Mediului din zona de influenţă a CNE Kozlodui, este prezentată în figura 9.3.9. Figura 9.3.9. Distribuţia valorilor debitului dozei gama absorbite în aer, înregistrate de staţiile automate în zona de influenţă a CNE Kozlodui, în anul 2009

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

%

50-70 70-90 90-110 110-130 130-150 150-170 170-190 190-210 210-230 230-250

Interval de debite de doza (nSv/h)

Notă: limita de avertizare pentru debitul dozei gama absorbite în aer (conform O.M. nr. 338/2002) este de 1000nSv/h.

Page 25: 9. RADIOACTIVITATEA MINISTERUL MEDIULUI

275

9.3.3. CONCLUZII Analizele efectuate în cadrul programelor de supraveghere a obiectivelor ce produc

modificarea nivelurilor radioactivităţii naturale (zone cu activităţi miniere uranifere, combinate de îngrăşăminte chimice) au indicat faptul că activităţile desfăşurate produc modificarea fondului radioactiv pe zone restrânse în jurul amplasamentului (datorită în principal, prezenţei haldelor cu fosfogips), iar în scopul asigurării radioprotecţiei mediului şi a populaţiei din zonă, agenţiile judeţene pentru protecţia mediului au stabilit o serie de măsuri specifice.

În probele analizate, tritiul a fost identificat ca principal radionuclid produs de CNE PROD Cernavodă (acesta fiind detectat în probele de precipitaţii şi apa de suprafaţă).

În ceea ce priveşte obiectivele nucleare de pe teritoriul naţional (CNE PROD Cernavodă, platforma SCN – FCN Piteşti, Platforma Măgurele), rezultatele analizelor efectuate în cadrul programelor de supraveghere derulate de agenţiile pentru protecţia mediului şi Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitatea Mediului, indică respectarea de către unităţi a limitelor de evacuare în mediu, impuse de legislaţia în vigoare.