REGULA 1

Domeniul de aplicare

a.Prezentele reguli se aplica tuturor navelor aflate in largul marii si pe

toate apele invecinate accesibile navelor maritime.

b.Nici o dispozitie a prezentelor reguli nu trebuie sa impiediceaplicarea

unor prescriptii speciale, stabilite de catre autoritateacompetenta, cu privire la

navigatia in rade, porturi, pe fluvii,lacuri sau caile de navigatie interioara

comunicand cu marea siaccesibile navelor maritime. Asemenea prescriptii

specialetrebuie sa fie cat mai conforme posibil cu prezentele reguli.

c.Nici o dispozitie din prezentele reguli nu trebuie sa impiediceaplicarea

unor prescriptii speciale stabilite de guvernul unui statcu privire la marirea

numarului luminilor de pozitie, a semnalelor luminoase, a semnelor sau semnalelor

cu fluierul de utilizat de catre navele de razboi si navele in convoi, sau in vederea

maririi numarului luminilor de pozitie, a semnelor ori asemnalelor luminoase de

folosit de catre navele ce pescuiescalcatuind o flota de pescuit. Aceste lumini de

pozitie, semnalele suplimentare luminoase sau cu fluierul trebuie, in masura

posibilului, sa fie astfel incat sa faca imposibila confundarea lor cu orice alta

lumina, semn sau semnal autorizat in oricare dinprezentele reguli.

d.Organizatia poate adopta scheme de separare a traficului in intelesul

prezentelor reguli.

e.Ori de cate ori un guvern considera ca o nava de constructive speciala

sau destinata unor operatiuni speciale, nu se poateconforma tuturor dispozitiilor

vreuneia din prezentele reguli, in ceea ce priveste numarul, amplasarea, bataia sau

sectorul devizibilitate a luminilor si semnelor, ca si pozitia si caracteristicile

dispozitivelor de semnalizare sonora, aceasta nava trebuie sa se conformeze altor

asemenea dispozitii ce se refera la numar,amplasare, bataie sau sectorul de

vizibilitate a luminilor sau semnelor, cat si la pozitia si caracteristicile

dispozitivelor de semnalizare sonora, care dupa aprecierea guvernului interest

permit in aceste cazuri sa se conformeze cat mai mult posibil prezentelor reguli.

REGULA 2

Responsabilitati

a.Nici una din dispozitiile prezentelor reguli nu scuteste nava sau pe

proprietarul ei, pe comandantul sau echipajul sau de consecintele unei neglijente

oarecare, atat in ceea ce priveste aplicarea prezentelor reguli, cat si in ceea ce

priveste luarea oricaror masuri de prevedere cerute de o buna practica marinareasca

sau de imprejurarile deosebite in care se gaseste nava.

b.In interpretarea si aplicarea prezentelor reguli se va tine seama in mod

deosebit de toate pericolele de navigatie si de riscurile de coliziune, precum si de

toate imprejurarile in special in limitele de folosire a navelor in cauza care pot duce

la abateri de la prevederile prezentelor reguli pentru evitarea unui pericol imediat.

REGULA 3

Definitii generale

a.Termenul "nava" inseamna orice constructie sau orice aparat de orice

natura ar fi, inclusiv constructiile fara pescaj si hidroavioanele, folosita sau

susceptibila de a fi folosita ca mijlocde transport pe apa.

b.Expresia "nava cu propulsie mecanica", inseamna orice nava pusa in

miscare de catre o masina.

c.Expresia "nava cu vele", inseamna orice nava care naviga cu vele, chiar

daca are o masina cu propulsie, cu conditia ca aceasta sa nu fie folosita.

d.Expresia "nava care pescuieste", inseamna orice nava carepescuieste cu

plasa, carmace, traule, sau orice alte scule depescuit, care ii reduc capacitatea de

manevra, dar nu se aplica navelor care pescuiesc cu carlige remorcate sau cu alte

scule de pescuit care nu le reduc capacitatea de manevra.

e.Termenul "hidroavion" inseamna orice aeronava conceputa sa manevreze pe apa.

f .Expresia "nava care nu este stapana pe manevra sa" inseamna o nava care, din

cauza unor imprejurari exceptionale, nu este in masura sa manevreze conform

prezentelor reguli si deci nu poate sa se indeparteze din drumul altei nave.

g.Expresia "nava cu capacitate de manevra redusa" inseamna onava a carei

capacitate de a manevra conform prezentelor reguli este limitata prin natura

lucrarilor sale, si care in consecinta, nu se poate indeparta din drumul altei nave.

h.Expresia "nava cu capacitate de manevra redusa" trebuie sa includa urmatoarele

nave, fara a se limita numai la ele:

•navele ocupate cu punerea, scoaterea sau intretinerea unui reper de navigatie, a

unui cablu sau a unei conducte submarine;

•navele in curs de a executa operatiuni de dragaj, ridicari hidrografice sau

oceanografice, ori lucrari sub apa;

•navele care aflandu-se in mars fac alimentare cu combustibil sau transbord de

persoane, provizii sau marfa;

•navele in curs de a efectua operatiuni de decolare, sau recuperare de aeronave;

•navele care sunt in curs de executare a operatiunilor de deminare;

•navele in curs de a executa operatiuni de rermorcare,care prin natura lor permit cu

greutate remorcherului si remorcii sale sa-si modifice drumul.

i .Expresia "nava stanjenita de pescajul sau" inseamna oricenava cu propulsie

mecanica, care din cauza pescajului sau/siadancimea apei sub chila poate sa-si

modifice cu greu drumul.

j.Expresia "in mars" se aplica oricarei nave care nu este nici la ancora, nici legata

la mal, nici esuata.

k.Termenii "lungimea si latimea unei nave" inseamna lungimea si latimea maxima.

l.Doua nave sunt considerate ca fiind in vedere, numai cand una din ele poate fi

observata de cealalta vizual.

m.Expresia "vizibilitate redusa" inseamna orice situatie in care vizibilitatea este

redusa din cauza cetii, burnitei, ninsorii,averselor puternice de ploaie sau a

furtunilor de nisip, ori din orice alte cauze asemanatoare.

REGULA 4

Aplicare

Regulile prezentei sectiuni se aplica in orice conditii de vizibilitate.

REGULA 5

Veghea

Orice nava trebuie sa asigure in permanenta o veghe vizuala si auditiva

corespunzatoare, folosind in acelasi timp toate mijloacele disponibile potrivit cu

imprejurarile si conditiile existente, in asa fel incat sa permita o apreciere completa

a situatiei si a pericolului de coliziune.

REGULA 6

Viteza de siguranta

Orice nava trebuie sa navige tot timpul cu viteza de siguranta, astfel incat sa poata

actiona corect si eficace pentru prevenirea unei coliziuni si pentru a fi oprita pe o

distanta corespunzatoare imprejurarilor si conditiilor existente. Pentru

determinarea vitezei de siguranta trebuie luati in considerare urmatorii factori:

a . D e c a t r e t o a t e n a v e l e :

•vizibilitatea;

•densitatea traficului si mai ales concentrarile de nave de pescuit sau a oricaror alte

nave;

•capacitatea de manevra a navei si mai ales distanta de oprire si calitatile de giratie

in conditiile existente;

•noaptea, existenta unui fundal luminos ca acela produs de luminile de pe coasta

sau de lumina difuza a propriilor sale lumini;

•starea vantului, a marii si a curentilor, precum si apropierea de pericole pentru

navigatie;

•pescajul navei in raport cu adancimea apei disponibile.

b.In plus, pentru toate navele care folosesc un radar:

•caracteristicile, eficacitatea si limtele de folosire ale echipamentului radar;

•limitarile rezultate din scala distantelor folosita la radar;

•efectul starii marii, conditiilor meteorologice si a altor surse de bruiaj asupra

detectiei prin radar;

•faptul ca ambarcatiunile mici, gheturile, si alte obiecte plutitoare nu pot fi

detectate cu radarul la o distant suficienta;

•numarul, pozitia si miscarea navelor detectate cu radarul;

•faptul ca este posibil sa se aprecieze mai exact atunci cand radarul este folosit

pentru determinarea distantei la nave si alte obiecte aflate in vecinatate.

REGULA 7

Risc de coliziune

a. Orice nava trebuie sa foloseasca toate mijloacele disponibile

corespunzatoare imprejurarilor si conditiilor existente pentru astabili daca exista un

pericol de coliziune. Daca exista indoiala,in ceea ce priveste pericolul de coliziune,

trebuie sa seconsidere ca acest pericol exista.

b. Daca la bord exista un echipament radar in functiune, acesta trebuie

folosit in mod corespunzator, incluzand exploatarea la distanta mare, cu scopul de

a descoperi din timp un pericol de coliziune, efectuarea de radar plotting sau orice

alta observare sau detectare sistematica de obiecte, echivalenta.

c.Se va evita tragerea de concluzii din informatii insuficiente, mai ales din

informatiile radar insuficiente.

d.La aprecierea unui pericol de coliziune, trebuie sa se tina seama mai ales

de urmatoarele consideratii:

•starea vantului, a marii si a curentilor, precum si apropierea de pericole pentru

navigatie;

•pescajul navei in raport cu adancimea apei disponibile.

REGULA 8

Manevra pentru evitarea coliziunilor

a.Orice manevra ce se face pentru evitarea unei coliziuni trebuie,daca

imprejurarile permit sa fie executata hotarat, din timp, si conform cu o buna

practica marinareasca.

b.Orice schimbare de drum sau de viteza, sau amandoua deodata, in scopul

evitarii unei coliziuni, trebuie, daca imprejurarile permit, sa fie destul de mare,

pentru a putea fi perceputa imediat de orice nava care observa vizual sau cu

radarul; trebuie evitate schimbarile succesive de mica importanta, de drum, viteza

sau ale ambelor concomitent.

c.Daca nava are suficient spatiu, numai simpla schimbare adrumului poate

fi manevra cea mai eficace pentru a se evita ajungerea intr-o pozitie de foarte mare

apropiere, cu conditia ca aceasta manevra sa fie facuta cu mult timp inainte, sa fie

substantiala si sa nu conduca la o alta situatie de foarte mare apropiere.

d.Manevrele pentru evitarea coliziunii cu o alta nava, trebuie sa fie astfel

incat sa permita trecerea la o distanta de siguranta. Eficacitatea manevrelor trebuie

controlata cu atentie pana cand cealalta nava a fost complet si definitiv evitata.

e.Daca este nevoie, ca sa se evite o coliziune, sau pentru a se castiga mai mult timp

pentru aprecierea situatiei, nava trebuie sa reduca viteza sau sa opreasca complet,

stopand masinile ori punandu-le inapoi.

REGULA 9

Canale inguste

a.Navele in mars printr-un senal sau o cale de acces ingusta,trebuie, atunci

cand aceasta se poate face fara pericol, sa navige cat mai aproape posibil de

marginea exterioara din dreapta, a senalului sau a caii de acces respective.

b.Navele cu o lungime mai mica de 20 m si navele cu vele, nu trebuie sa

stanjeneasca trecerea navelor care nu pot naviga in deplina siguranta decat in senal,

sau pe calea de acces ingusta.

c.Navele aflate in curs de pescuit nu trebuie sa stanjeneasca trecerea altor

nave care naviga prin senal sau printr-o cale deacces ingusta.d.O nava trebuie sa

evite sa traverseze un senal sau o cale deacces ingusta, daca, prin aceasta,

stanjeneste trecerea navelor ce nu pot naviga in deplina siguranta decat in interiorul

acestui senal sau pe calea de acces ingusta; aceste din urma nave pot folosi

semnalul sonor prescris de regula 34 d), daca se indoiesc de intentiile navei care

traverseaza senalul sau calea de acces.

e.(i) intr-un senal sau intr-o cale de acces ingusta, cand depasirea nu se poate face

decat daca nava ajunsa din urma manevreaza pentru a permite celeilalte nave sa o

depaseasca in deplina siguranta, nava care ajunge din urma trebuie sa faca

cunoscuta intentia sa emitand semnalul sonor corespunzator,prescris de regula 34

c)

i. Nava ajunsa din urma, trebuie daca este de acord, sa emita semnalul

corespunzator prescris de regula 34 c)ii. si sa manevreze astfel incat sa permita o

depasire in deplina siguranta. Daca este in dubiu, nava poate emite semnalele

sonore prescrise de regula 34 d).

(ii) prezenta regula nu scuteste nava care ajunge din urma, de obligatia de a se

conforma dispozitiilor din regula 13.

f .O nava care se apropie de un cot sau de un loc af la t i n t r -unsenal

sau intr-o cale de acces ingusta, in care alte nave pot fi mascate de prezenta unor

obstacole, trebuie sa navige cu prudenta si vigilenta deosebita si sa emita semnalul

corespunzator prescris de regula 34 e).

g.Orice nava trebuie, daca imprejurarile permit, sa evite ancorarea intr-o

trecere ingusta.

REGULA 10

Scheme de separare a traficulu

a) Prezenta regula se plica schemelor de separare a traficuluiadoptate de catre

Organizatie.b) Navele care naviga in interiorul unei scheme de separare atraficului,

trebuie:sa navige pe banda de circulatie corespunzatoare in directiagenerala a

traficului pentru aceasta banda;sa se indeparteze in limita posibilului de linia sau

zona deseparare a traficului; ca regula generala,sa se angajeje sau sa iasa dintr-o

banda de circulatie pe la unadin extremitati, dar atunci cand intra sau ies lateral

sa faca aceasta manevra sub un unghi cat mai mic fata dedirectia generala a

traficului.c) Navele trebuie sa evite pe cat posibil sa intretaie benzile decirculatie,

dar daca sunt obligate sa o faca, ele trebuie pe cat posibilsa traverseze

perpendicular pe directia generala a traficului.i) O nava nu trebuie sa foloseasca

zona de trafic costier daca poateutiliza in deplina siguranta banda de circulatie

corespunzatoare dinschema de separare a traficului adiacenta acestei zone. Cu

toateacestea, o nava cu o lungime mai mica de 20 metrii, o nava cu vele,nava

angajata in operatii de pescuit, pot folosi aceste zone;ii) Fara a tine seama de

cerinta paragrafului d) I) al acestei reguli,nava poate folosi zona de trafic costier

cand este in mars spre sauparaseste un port, o instalatie sau structura costiera, zona

deambarcare pilot sau orice alta zona situata in interiorul zonei de traficcostier sau

pentru a evita un pericol iminent.e) Navele, altele decat cele care traverseaza o

schema de separare,sau navele care se angajeaza sau ies dintr-o banda de circulatie,

inmod normal nu trebuie sa intre intr-o zona de separare sau satraverseze linia de

separare cu exceptia:i) cazurilor de urgenta pentru evitarea unui pericol imediat;ii)

pentru a pescui intr-o zona de separare.

f) Navele care naviga in zonele vecine cu extremitatile unei schemede separare a

traficului, trebuie sa navige cu o atentie deosebita.g) Navele trebuie sa evite in

mesura maxima a posibilului, ancorareain interiorul unei scheme de separare a

traficului sau in zonele vecinecu extremitatile.

h) Navele care nu folosesc o scheme de separare a traficului, trebuiesa se

indeparteze de aceasta, cat mai mult posibil.i) Navele in curs de pescuit nu trebuie

sa stanjeneasca trecereanavelor care naviga pe o banda de circulatie. j) Navele cu o

lungime mai mica de 20 metri sau navele cu vele nutrebuie sa stanjeneasca trecerea

in siguranta a navelor cu propulsiemacanica, care naviga pe o banda de

circulatie.k) O nava cu capacitate de manevra redusa, atunci cand se aflaangajata

intr-o operatiune pentru mentinerea sigurantei navigatiei,intr-o schema de separare

a traficului este scutita de a a se conformaprerzentei reguli in masura necesara

executarii operatiunii.l) O nava cu capacitate de manevra redusa, atunci cand

esteangajata intr-o operatiune pentru instalarea, repararea sauinlaturarea unui cablu

submarin, intr-o schema de separare atraficului, este scutita de a se conforma

prezentei reguli, in masuranecesara executarii operatiunii.

REGULA 11Aplicare

Regulile prezentei sectiuni se aplica navelor care se vad una pe alta.

REGULA 12

Nave cu vele

a) Cand doua nave cu vele se apropie una de alta astfel incat existapericolul de

coliziune, una dintre ele trebuie sa se abata din drumulceleilalte, dupa cum

urmeaza:i) cand navele primesc vantul din borduri diferite, nava care

primestevantul din babord trebuie sa se abata din drumul celeilalte;ii) cand cele

doua nave primesc vantul din acelasi bord, nava din vanttrtebuie sa se abata din

drumul navei de sub vant;iii) Daca o nava care primeste vantul din babord vede o

alta nava invant si nu poate stabili cu certitudine daca aceasta nava primestevantul

din babord sau din tribord, prima nava trebuie sa se abata dindrumul celeilalte.b) In

intelesul aplicarii prezentei reguli, bordul din care vine vantultrebuie socotit ca

fiind bordul opus celui in care este bratata velemare sau in cazul navelor cu vele

patrate, bordul opus celui in careeste bratata cea mai mare vele aurica (sau

triunghiulara).

REGULA 13Depasiri

a) Oricare ar fi dispozitiile regulilor din sectiunile i. si ii. partea B, oricenava care

ajunge din urma o alta nava trebuie sa se abata din drumulnavei ajunsa din urma.b)

Va fi considerata nava care ajunge din urma, acea nava care se

apropie de o alta, venind dintr-o directie mai mare de 22,5 gradedinapoia

traversului celeilalte nave, adica aceea care se gaseste intr-o astfel de pozitie fata

de nava ajunsa din urma incat noaptea, ar putea vedea numai lumina din pupa

navei ajunse, fara sa vada niciuna din luminile din borduri.c) Daca o nava nu poate

stabili cu siguranta ca ajunge din urma oalta nava, ea trebuie sa se socoteasca ca

fiind nava care ajunge dinurma si sa manevreze in consecinta.d) Nici o schimbare

ulterioara de relevment dintre cele doua nave nupoate face sa se considere nava

care ajunge din urma o alta nava,drept nava care taie drumul acesteia din urma in

sensul prezentelor reguli si nici nu o va absolvi de obligatia de a se abate din

drumulnavei ajunse din urma pana cand aceasta nu a fost definitiv evitata

sidepasita.

REGULA 14Nave avand drumuri opuse

a) Cand doua nave cu propulsie mecanica naviga pe drumuri directopuse, sau

aproape opuse in asa fel incat exista pericolul decoliziune, fiecare dintre ele trebuie

sa se abata la tribord pentru atrece prin babordul celeilalte.b) Trebuie sa se

considere ca o astfel de situatie exista atunci cand onava vede o alta nava drept in

prova ei, sau aproape drept in provaei, in asa fel incat, noaptea, va vedea luminile

de catarg ale celeilaltenave pe aceeasi verticala sau aproape pe aceeasi verticala

si/sau

amandoua luminile din borduri, iar ziua, va vedea cealalta nava subun unghi

corespunzator.c) Cand o nava nu poate determina cu siguranta ca o astfel desituatie

exista, ea va trebui sa considere ca aceasta situatie exista sisa manevreze in

consecinta.

REGULA 15Situatii de traversare

Cand doua nave cu propulsie mecanica au drumuri care seincruciseaza in asa fel

incat exista pericol de coliziune, nava carevede cealalta nava prin tribord, trebuie

sa se abata din drumulceleilalte, si daca imprejurarile permit acest lucru, sa evite

sa-i taiedrumul prin prova.

REGULA 16Actiunea navei care trebuie sa se abata

Orice nava care este obligata sa se abata din drumul altei nave,trebuie, pe cat

posibil, sa manevreze din timp, hotarat si in asa felincat sa se indeparteze la o

distanta apreciabila.

Scribd

Upload a Document

colregSearch Documents

Explore

Sign Up

|

Log In

inShare

Embed Doc

Copy Link

Readcast

Collections

Comments

Download

http://adclick.g.doubleclick.net/aclk?sa=L&ai=BYxB3l2aKT8vCCYOe_wa5r9WC

BNT7oLECAAAAEAEg0KSCCjgAWNSm2oUrYIOl4YXoG7IBDnd3dy5zY3Jp

YmQuY29tugEJNDY4eDYwX2FzyAEJ2gEzaHR0cDovL3d3dy5zY3JpYmQuY2

9tL2RvYy80MTI1MzM2OC9Db2xyZWctaW4tUm9tYW5h4AEDwAIC4AIA6gI

hRG9jX0JldHdlZW5fVG9wX0Z1bGxCYW5uZXJfNDY4eDYw-

AL_0R6QA4QHmAOsAqgDAdAEkE7gBAGgBhY&num=0&sig=AOD64_2HZ6

aEUSD6hzCkaDA3hywnzj82aQ&client=ca-pub-7291399211842501&adurl=

c) In afara de luminile prescrise la paragraful a) din prezenta regula, onava cu vele

in mars poate purta, la mar sau la partea superioara acatargului in locul unde sunt

cel mai vizibile, doua lumini pe verticala,vizibile pe intreg orizontul, lumina

superioara fiind rosie iar ceainferioara verde. Totusi, aceste lumini nu trebuie sa fie

purtate inacelasi timp cu felinarul autorizat din paragraful b) din

prezentaregula.d)i) O nava cu vele cu o lungime mai mica de 7 metri trebuie, daca

esteposibil, sa poarte luminile prescrise la paragraful a) sau b), dar incazul ca nu le

poarta, trebuie sa fie pregatita sa arate in oricemoment, pentru evitarea unei

coliziuni, o lanterna electrica sau unfelinar aprins cu lumina alba;ii) O nava cu

rame poate purta luminile prescrise de prezenta regulapentru navele cu vele, dar

daca nu le poarta, trebuie sa fie pregatitasa arate in orice moment, pentru

prevenirea unei coliziuni, o lanternaelectrica sau un felinar cu lumina alba.e) O

nava care se deplaseaza in acelasi timp cu vele si cu ajutoruluni aparat propulsor,

trebuie sa poarte la prova in locul cel mai vizibil,un semn de forma conica, cu

varful in jos.

REGULA 26Nave de pescuit

a) O nava care escuieste, atat in mars cat si la ancora nu trebuie sapoarte decat

luminile si semnele prescrise de prezenta regula.b) O nava care trauleaza, adica

trage prin apa un traul sau o altaunealta de pescuit, trebuie sa poarte:i) doua lumini

pe verticala vizibile pe tot orizontul, lumina superioarafiind verde iar cea inferioara

alba, sau un semn alcatuit din douaconuri, unul deasupra altuia cu varfurile

unite;ii) o lumina de catarg asezata la o inaltime mai mare decat aceea aluminii

verzi vizibila pe intreg orizontul si inapoia acesteia. Navele cuo lungime mai mica

de 50 metri nu sunt obligate sa poarte aceastalumina, dar o pot face;iii) cand navele

se deplaseaza prin apa, in afara de luminile prescriseprin paragraful prezent,

luminile din borduri si lumina din pupa.c) O nava care pescuieste, altfel decat prin

traulare, trebuie sapoarte:i) doua lumini suprapuse vizibile pe intreg orizontul,

luminasuperioara fiind rosie si lumina inferioara fiid alba sau un semnalcatuit din

doua conuri suprapuse unite la varf;ii) daca uneltele sale de pescuit se intind pe o

distanta orizontala maimare de 150 metri incepand de la nava, o lumina alba

vizibila pe totorizontul, sau un con cu varful in sus, in directia uneltelor de

pescuit;iii) cand se deplaseaza prin apa, in afara luminilor prescrise inprezentul

paragraf, luminile din borduri si lumina de pupa.

d) Semnele suplimentare descrise de Anexa II se aplica navelor angajate in

operatiuni de pecuit in apropierea altor nave ce executaoperatiuni de pescuit.e) O

nava care nu pescuieste nu trebuie sa poarte luminile sausemnele prescrise de

prezenta regula, ci numai acelea prescrisepentru o nava de lungimea sa.

REGULA 27Nave care nu sunt stapane pe manevra sau cu capacitatede manevra

redusa

O nava care nu este stapana pe manevra trebuie sa poarte:i) in locul cel mai vizibil,

doua lumini rosii pe linie verticala, vizibile peintreg orizontul;ii) in locul cel mai

vizibil, doua bule sau semne asemanatoare pe linieverticala;iii) cand se deplaseaza

prin apa, in afara de luminile prescrise inprezentul paragraf, luminile din borduri si

o lumina de pupa.b) O nava cu capacitate de manevra redusa, alta decat o nava

careface operatiuni de deminare, trebuie sa poarte:

i) in locul cel mai vizibil, trei lumini pe linie verticala, vizibile pe intregorizontul,

lumina de sus si lumina de jos fiind rosii, iar lumina dinmijloc alba;ii) in locul cel

mai vizibil, trei semne pe linie verticala, semnul superior si inferior fiind cate o

bula, iar semnul din mijloc fiind un bicon;iii) cand nava care se deplaseaza prin

apa, in afara de luminileprescrise la alineatul i), lumina sau luminile de catarg,

luminile dinborduri si lumina de pupa;iv) cand nava este la ancora, in afara de

luminile si semnele descrisela alineatele i) si ii) luminile sau semnele prescrise de

Regula 30.c) O nava cu propulsie mecanica, angajata intr-o operatiune deremorcaj,

de o asemenea natura incat se reduce mult capacitatea deabatere din drum a navei

care remorcheaza si a remorcii sale, trebuiesa poarte pe langa luminile sau semnele

prescrise in Regula 24 a),luminile sau semnele prescrise in alineatele b), i) si ii) ale

prezenteireguli.d) O nava in curs de a draga sau de a efectua lucrari sub apa

siavand capacitate de manevra redusa, trebuie sa poarte luminle sisemnele

prescrise la paragraful b), i), ii) si iii) din prezenta regula siatunci cand exista un

obstacol trebuie sa poate in plus:i) doua lumini rosii vizibile pe intreg orizontul sau

doua bule peaceeasi verticala pentru a indica partea in care se afla obstacolul;ii)

doua lumini verzi vizibile pe intreg orizontul sau doua biconuri peverticala, pentru

a arata bordul prin care poate trece o alta nava;

iii) cand se afla la ancora, luminile sau semnele prescrise in acestparagraf in locul

luminilor sau semnelor prescrise de Regula 30.e) Ori de cate ori marimea unei

nave angajate in lucrari cu scafandrii,face imposibile expunerea tuturor luminilor

sau semnelor prescrise deparagraful d) al acestei reguli, aceasta nava va trebui sa

expunaurmatoarele:i) trei lumini vizibile pe intreg orizontul dispuse pe verticala, in

loculcel mai vizibil. Lumina de sus si cea de jos trebuie sa fie rosie, iar ceadin

mijloc alba;ii) o reproducere rigida de cel putin 1 metru inaltime a pavilionului

"A"din Codul International de Semnale. Trebuie sa se ia masuri pentruca aceasta

reproducere sa fie vizibila pe tot orizontul.f) O nava angajata in operatiuni de

deminare trebuie sa poarte pelanga luminle prescrise in Regula 23 pentru o nava cu

propulsiemecanica, sau luminle si semnele prescrise pentru o nava la ancorain

Regula 30, dupa caz, trei lumin verzi vizibile pe intreg orizontul sautrei bule. Una

din aceste lumini sau unul din semne, trebuie arboratlanga marul catargului prova

si cate unul la fiecare capat al vergiicatargului prova. Aceste lumini sau semne

indica faptul ca estepericuloasa apropierea unei alte nave la o distanta mai mica de

1000metri de nava ocupata cu deminarea.g) Navele cu lungime mai mica de 12

metri, cu exceptia celor angajate in operatiuni cu scafandrii, nu trebuie sa expuna

luminile sisemnele prescrise in aceasta regula.Semnele prescrise in aceasta regula

nu sunt semnale de nave inpericol si care cer ajutor. Semnalele acestei ultime

categorii facobiectul Anexei IV al prezentului regulament.

REGULA 28Nave stanjenite de pescaj

O nava cu propulsie mecanica stanjenita de pescajul sau, in afara deregulile

prescrise pentru navele cu propulsie mecanica prin Regula23, poate sa poarte in

locul cel mai vizibil trei lumini rosii pe linieverticala vizibile pe intreg orizontul

sau semn cilindric.

REGULA 29Nave de pilotaj

a) o nava aflata in serviciul de pilotaj trebuie sa poarte:i) la

marul catargului sau aproape de acesta, doua lumini pe

verticala,vizibile pe intreg orizontul, lumina superioara fiind

alba si ceainferioara rosie;ii) cand este in mars, in plus

luminile din borduri si lumina de pupa;iii) la ancora, in afara

de luminile prescrise in alineatul i), in plusluminile sau

semnalele prescrise in Regula 30 pentru navele aflate

laancora.

Scribd

Upload a Document

colregSearch Documents

Explore

Sign Up

|

Log In

inShare

Embed Doc

Copy Link

Readcast

Collections

Comments

Download

http://adclick.g.doubleclick.net/aclk?sa=L&ai=BYxB3l2aKT8vCCYOe_wa5r9WC

BNT7oLECAAAAEAEg0KSCCjgAWNSm2oUrYIOl4YXoG7IBDnd3dy5zY3Jp

YmQuY29tugEJNDY4eDYwX2FzyAEJ2gEzaHR0cDovL3d3dy5zY3JpYmQuY2

9tL2RvYy80MTI1MzM2OC9Db2xyZWctaW4tUm9tYW5h4AEDwAIC4AIA6gI

hRG9jX0JldHdlZW5fVG9wX0Z1bGxCYW5uZXJfNDY4eDYw-

AL_0R6QA4QHmAOsAqgDAdAEkE7gBAGgBhY&num=0&sig=AOD64_2HZ6

aEUSD6hzCkaDA3hywnzj82aQ&client=ca-pub-7291399211842501&adurl=

b) O nava de pilotaj cand nu este in serviciul de pilotaj trebuie sapoarte luminile

sau semnele prescrise pentru o nava de lungimea sa.

REGULA 30Nave ancorate sau esuate

a) O nava la ancora va purta:i) la partea din prova o lumina alba vizibila pe intreg

orizontul sau obula;ii) la pupa sau aproape de pupa, mai jos decat lumina prescrisa

laalineatul i) o lumina alba vizibila pe intreg orizontul.b) O nava ancorata, avand o

lungime mai mica de 50 metri poatepurta, in locul cel mai vizibil, o lumina alba

vizibila pe intreg orizontulin locul luminilor prescrise la paragraful a) al aceste

reguli.c) O nava ancorata poate folosi in plus luminile sale de lucrudisponibile sau

lumini echivalente pentru iluminarea puntilor sale.Aceasta dispozitie este

obligatorie pentru navele a caror lungime esteegala cu 100 metri sau mai mare.d) O

nava esuata trebuie sa poarte luminile prescrise la paragraful a)sau b) din prezenta

regula si in plus, la locul cel mai vizibil:

i) doua lumini rosii, vizibile pe intreg orizontul, dispuse pe verticala;ii) trei bule

dispuse pe verticala;e) O nava cu lungime mai mica de 7 metri, cand este ancorata,

dar nu in interiorul sau in apropierea unei treceri inguste, senal sau loc deancoraj,

sau acolo unde alte nave naviga in mod obisnuit, esteobligata sa arate luminile sau

semnele prescrise in paragrafele a) sib) din prezenta regula.f) O nava cu lungime

mai mica de 12 metri, atunci cand este esuata,nu trebuie sa poarte luminile sau

semnele prescrise in subparagrafeled) i) sau ii) ale prezentei reguli.

REGULA 31Hidroavioane

Un hidroavion care este in imposibilitate de a purta luminile sisemnele cu

caracteristicile si amplasarea prescrise de regulile dinaceasta parte trebuie sa poarte

lumini sau semne apropiindu-se catmai mult posibil de acelea prescrise de aceste

reguli.

REGULA 32Definitii

a) Termenul "fluier" inseamna orice aparat de semnalizare sonoracapabil sa emita

sunetele prescrise si conforme din anexa III aprezentului regulament.b) Expresia

"sunet scurt" inseamna un sunet a carui durata este deaproximativ 1 secunda ( . ).c)

Expresia "sunet lung" inseamna un sunet a carui durata este de 4pana la 6 secunde

( __ ).

REGULA 33Echipament pentru semnale sonore

a) O nava avand lungime de 12 m sau mai mare trebuie sa fieprevazuta cu un fluier

si un clopot, iar o nava a carei lungime este de100 m sau mai mare trebuie sa aiba

in plus, un gong al carui sunetsau timbru nu trebuie sa poata fi confundat cu acelea

ale clopotului.Fluierul, clopotul si gongul trebuie sa satisfaca specificatiile din

AnexaIII a prezentului Regulament. Clopotul sau gongul, sau amandoua,pot fi

inlocuite cu alt echipament avand, respectiv, aceleasicaracteristici sonore, cu

conditia sa fie posibila intotdeaunaactionarea manuala pentru producerea

semnalelor prescrise.b) O nava cu o lungime mai mica de 12 m nu este obligata sa

aiba labord echipamentele de semnalizare sonora prescrise la paragraful (a)din

prezenta regula, dar trebuie in lipsa acestora, sa fie dotata cu unalt mijloc de

emitere a unui semnal sonor eficace.

REGULA 34Semnale de manevra si de atentionare

a) Atunci cand navele se vad unele pe altele, o nava cu propulsiemecanica in mars,

manevrand asa cum este autorizat sau prescris deprezentele Reguli, trebuie sa

indice aceste manevre prin urmatoarelesemnale, emise cu fluierul:· un sunet scurt

pentru a spune: "VIN LA TRIBORD" ( . );· doua sunete scurte pentru a spune:

"VIN LA BABORD" ( . . );· trei sunete scurte pentru a spune "AM MASINA

INAPOI" ( . . . );b) Toate navele pot completa semnalele cu fluierul prescrise

laparagraful (a) cu semnale luminoase repetate, daca este necesar, petoata durata

manevrei;(i) aceste semnale luminoase au urmatoarea semnificatie:· o sclipire

pentru a spune: "VIN LA TRIBORD";· doua sclipiri pentru a spune: "VIN LA

BABORD";· trei sclipiri pentru a spune: "AM MASINA INAPOI".(ii) fiecare

sclipire trebuie sa dureze aproximativ o secunda, intervalulintre sclipiri sa fie

aproximativ 1 sec. si intervalul intre semnalelesuccesive trebuie sa fie de cel putin

10 sec;(iii) lumina folosita pentru acest semnal, daca exista, trebuie sa fie olumina

alba vizibila pe intreg orizontul la o distanta de cel putin cincimile marine si

trebuie sa fie conforma dispozitiile din Anexa I aacestor reguli.

c) Cand navele sunt in vedere intr-un senal sau cale de accesingusta:(i) o nava care

intentioneaza sa depaseasca o alta nava conformdispozitiilor din regula (9) (e) (i),

trebuie sa indice intentia sa emitandcu fluierul semnalele urmatoare:· doua sunete

lungi urmate de un sunet scurt pentru a spune:"INTENTIONEZ SA VA

DEPASESC PRIN TRIBORD" ( __ __ . );· doua sunete lungi urmate de doua

sunete scurte pentru a spune:"INTENTIONEZ SA VA DEPASESC PRIN

BABORD" ( __ __ . . ).(ii) nava care urmeaza a fi depasita trebuie, manevrand

conformdispozitiilor din regula (9) (e) (i) sa-si dea acordul sau emitand cufluierul

urmatorul semnal:· un sunet lung, un sunet scurt, un sunet lung si un sunet scurt,

emisein aceasta ordine ( __ . __ . ).d) Cand doua nave care sunt in vedere si se

apropie una de alta dar dintr-o cauza oarecare una din ele nu intelege intentiile sau

actiunileceleilalte, sau nu stie daca cealalta nava ia masuri sufuciente pentrua evita

coliziunea, nava care are indoieli va exprima imediat emitandcu fluierul o serie

rapida de cel putin cinci sunete scurte. Acestsemnal poate fi completat cu un

semnal luminos alcatuit din cel putincinci sclipiri scurte si rapide. ( . . . . . ).e) O

nava care se apropie de un cot sau de o parte a unui senal de ocale de acces unde

alte nave ar putea fi mascate de un obstacol,trebuie sa mita un sunet lung ( __ ).

Orice nava care vine in directiasa si care aude semnalul din cealalta parte a cotului

sau inapoiaobstacolului trebuie sa raspunda la acest semnal emitand un sunetlung (

__ ).

f) Cand la bordul navei sunt instalate fluiere la o distanta mai mare de100 m unul

de altul, nu trebuie sa se foloseasca pentru emitereasemnalelor de manevra si a

semnalelor de avertizare decat un singur fluier.

REGULA 35Semnale sonore in vizibilitate redusa

Atat ziua cat si noaptea inauntrul sau inapropierea unei zone in carevizibilitatea

este redusa, semnele prescrise de prezenta regulatrebuie sa fie folosite dupa cum

urmeaza:a) O nava cu propulsie mecanica care se deplaseaza prin apa,trebuie sa

emita un sunet lung la intervale care nu vor depasi douaminute ( __ );b) O nava cu

propulsie mecanica in mars, dar stopata si care nu semai deplaseaza prin apa,

trebuie sa emita la intervale care nu vor depasi doua minute doua sunete lungi

separate printr-un interval deaproximativ doua secunde ( __ __ );c) O nava care nu

este stapana pe manevra, o nava a careicapacitate de manevra este redusa, o nava

stanjenita de pescajulsau, o nava cu vele, o nava care pescuieste si o nava

careremorcheaza sau impinge o alta nava, trebuie sa emita in loculsemnalelor

prescrise la pragrafele a) si b) trei sunete consecutive, sianume: un sunet lung

urmat de doua sunete scurte, la intervale ce nuvor fi mai mari de doua minute ( __ .

. );

Scribd

Upload a Document

colregSearch Documents

Explore

Sign Up

|

Log In

inShare

Embed Doc

Copy Link

Readcast

Collections

Comments

Download

http://adclick.g.doubleclick.net/aclk?sa=L&ai=BYxB3l2aKT8vCCYOe_wa5r9WC

BNT7oLECAAAAEAEg0KSCCjgAWNSm2oUrYIOl4YXoG7IBDnd3dy5zY3Jp

YmQuY29tugEJNDY4eDYwX2FzyAEJ2gEzaHR0cDovL3d3dy5zY3JpYmQuY2

9tL2RvYy80MTI1MzM2OC9Db2xyZWctaW4tUm9tYW5h4AEDwAIC4AIA6gI

hRG9jX0JldHdlZW5fVG9wX0Z1bGxCYW5uZXJfNDY4eDYw-

AL_0R6QA4QHmAOsAqgDAdAEkE7gBAGgBhY&num=0&sig=AOD64_2HZ6

aEUSD6hzCkaDA3hywnzj82aQ&client=ca-pub-7291399211842501&adurl=

(luminile) de catarg pupa,cu condiţia ca,în cel de-al doilea caz,să se respectecerinţa

din secţiunea 3 c) a prezentei anexe.g) Luminile din borduri ale unei nave cu

propulsie mecanică trebuiesă se găsească la o înălţime deasupra punţii care să nu

depăşească treisferturi din înălţimea luminii de catarg prova .Ele nu trebuie aşezate

prea jos pentru a nu se confunda cu luminile de pe punte.h) Luminile din borduri

atunci când sunt reunite într-un felinar combinat şi se află la o navă cu propulsie

mecanică cu lungime mai mică de20 metri,trebuie să se afle la cel puţin 1 metru

sub lumina de catarg.i) Atunci când regulile prevăd două sau trei lumini

verticale,acesteatrebuie distanţate în felul următor:i) la bordul unei nave cu o

lungime de 20 metri sau maimare,aceste lumini trebuie să fie distanţate la cel puţin

2 metri una de alta iar lumina inferioara nu trebuie să fie la o înălţime mai mică de

4 metri faţă de punte,în afara de cazul când nava trebuie să poarte o lumină de

remorcaj;ii) la bordul unei nave cu o lungime mai mică de 20 metri,acestelumini

trebuie să fie distanţate cu cel puţin 1 metru una de alta iar luminainferioară nu

trebuie să se afle la o înălţime mai mică de 2 metri de punte,afară de cazul când

nava trebuie să poarte o lumină de remorcaj.iii) atunci când exista trei lumini,ele

trebuie aşezate la intervaleegale. j) Lumina cea mai de jos din cele doua lumini

vizibile pe întregorizontul prevăzute pentru o nava în curs de pescuit,trebuie să se

afledeasupra luminilor din borduri la o înălţime cel puţin egală cu dubluldistanţei

dintre cele două lumini verticale.k) Când se expun două lumini de ancoră,lumina

de ancoră prova prescrisă de regula 30 a) i) nu trebuie să se găsească la mai puţin

de 4,5metri deasupra luminii din pupa .La bordul unei nave cu o lungime mai

marede 50 metri,lumina de ancoră din prova nu trebuie să fie la mai puţin de

6metri deasupra punţii.

Amplasarea şi distanţa dintre lumini în plan orizontal

a)Când pentru o navă cu propulsie mecanică sunt prescrise douălumini de

catarg,distanţa orizontală care le separă trebuie să fie cel puţin egală cu jumătatea

lungimii navei fără ca totuşi să depăşească100 metri .Lumina de catarg prova nu

trebuie aşezată,faţă de provanavei,la o distantă mai mare de un sfert din lungimea

navei.

b)

La bordul unei nave cu propulsie mecanică cu o lungime de 20metri,sau mai

mare,luminile din borduri nu trebuie să se afle în faţaluminilor de la catargul din

prova .Ele trebuie să se afle în bordurile navei sau în apropierea acestora.c)Când

luminile prescrise în regula 27 b) i) sau regula 28,suntamplasate într-un

plan vertical între lumina (luminile) de catarg prova şi lumina ( luminile) de catarg

pupa,aceste lumini vizibile peîntreg orizontul,trebuie amplasate pe o distanţă în

plan orizontal deminim 2 metri de la axa longitudinală a navei,în

direcţiatransversală.

4. Detalii referitoare la amplasarea luminilor de direcţiepentru navele de

pescuit,dragi şi navele care efectuează lucrări sub apă.

a)Lumina care indică direcţia instalaţiei de pescuit desfăşurată de onavă

care pescuieşte,prevăzută de regula 26 c) ii),trebuie să se aflela o distanţă pe

orizontală de cel puţin 2 metri şi cel mult 6 metrifaţă de cele două lumini roşie şi

albă,vizibile pe întreg orizontul.Această lumină trebuie să se afle la o înălţime care

să nu fie nicimai mare decât aceea a luminii albe vizibile pe întreg orizontul

şi prevăzută de regula 26 c) i) şi nici mai mică decât înălţimealuminilor din

borduri. b)Distanţa orizontală între luminile şi semnele care indică la bordulunei

nave care draghează sau execută lucrări sub apă,parteaobstruată şi/sau partea pe

unde se poate trece,fără pericol aşa cumeste prescris la regula 27 d) i) şi ii),precum

şi luminilor şi semnele prevăzute la regula 27 b) i) şi ii),trebuie să fie cât mai

mare posibil,şi,în orice caz,de cel puţin 2 metri .Cea mai înaltă dinaceste lumini

sau semne,nu trebuie în nici un caz să fie aşezată maisus decât lumina inferioară

sau semnul inferior care face parte dinseria de trei lumini sau semne prescrise de

regula 27 b) i) şi ii).

5.Ecranele luminilor din borduri

Luminile din borduri pentru navele cu o lungime de 20 metri sau maimare,trebuie

să fie prevăzute în partea dinspre navă cu ecrane vopsite cu oculoare negru mat şi

să fie conforme prescripţiilor secţiunii 9 din prezentaanexă.La navele cu lungime

mai mică de 20 metri,luminile din borduri,dacăeste necesar să se conformeze

cerinţelor secţiunii 9 din prezenta anexătrebuie să aibă ecrane interioare vopsite cu

o culoare negru mat .În cazulunui felinar combinat,utilizându-se un singur filament

vertical şi o secţiunefoarte îngusta între sectoarele verde şi roşu,nu este necesar să

se prevadăecrane exterioare.

6.Semne

a)Semnele trebuie să fie negre şi să aibă următoarele dimensiuni:i ) o

b u l ă t r e b u i e s ă a i b ă u n d i a m e t r u d e c e l p u ţ i n 0 , 6

m ; i i ) u n c o n t r e b u i e s ă a i b ă u n d i a m e t r u a l b a z e i d e c e l

p u ţ i n 0,6 m şi o înălţime egala cu dublu diametrului său;i i i ) u n s e m n

c i l i n d r i c t r e b u i e s ă a i b ă u n d i a m e t r u d e c e l p u ţ i n 0,6 metri şi o

înălţime egala cu dublu diametrului său;i v ) u n b i c o n e s t e a l c ă t u i t d i n

d o u ă c o n u r i c a a c e l e d e f i n i t e l a alineatul ii) de mai sus,având o bază

comună. b)Distanţa verticală dintre semne trebuie să fie cel puţin 1,5

metri.c)La bordul unei nave cu o lungime mai mică de 20

metri,semnele pot avea dimensiuni mai mici ,dar proporţionale cu

dimensiunilenavei iar distanţa care le separa poate fi şi ea redusă corespunzător.

7.Culoarea luminilor

Cromaticitatea tuturor luminilor de navigaţie trebuie să fie conformăcu următoarele

norme,care se situează în limitele indicate de diagrama decromaticitate a Comisiei

Internaţionale de Iluminat( C.I.F).Luminile zoneidiferitelor culori,sunt date de

coordonatele vârfurilor unghiurilor,care sunturmătoarele:

i)albx 0,525 0,525 0,452 0,310 0,310 0,443y 0,382 0,440 0,440 0,348 0 ,283

0,382ii) verdex 0,028 0,009 0, 300 0,203y 0,385 0,723 0,511 0,356iii) roşux 0,680

0,660 0,737 0,721y 0,320 0,320 0,265 0,259iv) galbenx 0,612 0,618 0,575 0,575y

0,382 0,382 0,425 0,406

8.Intensitatea luminilor

a)Intensitatea minimă a luminilor trebuie să fie calculate cu

ajutorulformulei:

6 2

3 , 4 3 1 0

D

I T D

K

−

= ⋅ ⋅ ⋅ ⋅

În care :I= intensitatea luminoasă în candeli în condiţiile de serviciu;-7T= prag de

iluminare

7

210

−

⋅

lux;D=distanta de vizibilitate ( bătaie luminoasă) a luminii în milemarine;K=

Coeficient de transmisie atmosferică .Pentru luminile prescrise K = cu 0,8 ceea ce

corespunde unei vizibilităţi meteorologice de cca. 13 milemarine. b)Tabelul de

mai jos da câteva valori obţinute cu ajutorul acesteiformule:Distanta de

vizibilitate ( bătaie Intensitatea luminoasa aluminiiLuminoasa) a luminii exprimata

exprimată în candela pentruIn mile marine D K -0,8

1

0

,

9

2

4

,

3 3124275526

94

9.Sectoare orizontale de vizibilitate

a) i) Luminile din borduri odată instalate pe navă,trebuie să aibăînainte

,intensităţile minime cerute .Intensităţile trebuie să scadă până la a deveni practic

nule între 1 şi 3 grade în afara sectoarelor prescrise;ii) Pentru luminile de pupa şi

luminile de catarg şi la limitasectorului de vizibilitate aflată la 22,5 grade înapoia

traversului pentru luminile din borduri,intensităţile minime ce se cer,trebuie săfie

menţionate pe arcul de orizont al sectoarelor prescrise de regula21,până l 5 grade

înăuntrul acestor sectoare .Începând de la 5 gradeîn interiorul sectoarelor

prescrise,intensitatea poate scădea cu 50 % până la limitele sectoarelor

prescrise,după care trebuie să scadăcontinuu până la a deveni practic nulă la 5

grade cel mult în afarasectoarelor prescrise. b) Cu excepţia luminilor de ancoră

prescrise la regula 30, care nu estenecesar să fie amplasate prea sus faţă de

punte,luminile vizibile petot orizontul trebuie aşezate astfel încât să nu fie mascate

decatarge,arborele gabier sau orice alte suprastructuri pe sectoareunghiulare mai

mari de 6 grade.

10.Sectoare verticale de vizibilitate

a)Sectoarele verticale de vizibilitate ale luminilor electrice,cuexcepţia

luminilor instalate la bordul navelor cu vele,trebuie să fieastfel încât să asigure:

i)

cel puţin intensitatea minima necesară de la 5 gradedeasupra planului orizontal la 5

grade dedesubtul acestui plan;i i ) c e l p u ţ i n 6 0 % d i n i n t e n s i t a t e a

m i n i m a c e r u t ă , d e l a 7 , 5 grade deasupra planului orizontal pana la 7,5

gradededesubtul acestui plan. b)În cazul navelor cu vele,sectoarele verticale

de vizibilitate aluminilor electrice trebuie să fie astfel încât să asigure:i ) c e l

p u ţ i n i n t e n s i t a t e a m i n i m ă c e r u t ă d e l a 5 g r a d e deasupra

planului orizontal la 5 grade sub acest plan;

ii)

cel puţin 50% din intensitatea minimă cerută de la 25grade deasupra planului

orizontal la 25 de grade sub acest plan.c)Pentru alte lumini decât cele

electrice,aceste specificări trebuie săfie respectate cât se poate mai exact.

11.Intensitatea luminilor neelectrice

Luminile ne electrice trebuie să aibă pe cât posibil intensităţileminime specificate

în tabelul dat în sectiunea 8.

12. Lumini de manevră

Cu toate dispoziţiile de la secţiunea 2 f) ,lumina de manevră descrisăla regula 34 b)

trebuie să se afle în acelaşi plan longitudinal cu lumina sauluminile de catarg şi

,atunci când aceasta este posibil,la o distanţă verticalăde cel puţin 2 metri deasupra

luminii de catarg prova cu condiţia să fieaşezată la o distanţă verticală de cel puţin

2 metri deasupra sau sub luminade catarg pupa .Dacă nu există decât o singură

lumină de catarg ,lumina demanevra,trebuie să fie instalată în locul cel mai

vizibil,la o distanţă verticalăde cel puţin doi metri de lumina de catarg.

Scribd

Upload a Document

colregSearch Documents

Explore

Sign Up

|

Log In

inShare

Embed Doc

Copy Link

Readcast

Collections

Comments

Download

http://adclick.g.doubleclick.net/aclk?sa=L&ai=BYxB3l2aKT8vCCYOe_wa5r9WC

BNT7oLECAAAAEAEg0KSCCjgAWNSm2oUrYIOl4YXoG7IBDnd3dy5zY3Jp

YmQuY29tugEJNDY4eDYwX2FzyAEJ2gEzaHR0cDovL3d3dy5zY3JpYmQuY2

9tL2RvYy80MTI1MzM2OC9Db2xyZWctaW4tUm9tYW5h4AEDwAIC4AIA6gI

hRG9jX0JldHdlZW5fVG9wX0Z1bGxCYW5uZXJfNDY4eDYw-

AL_0R6QA4QHmAOsAqgDAdAEkE7gBAGgBhY&num=0&sig=AOD64_2HZ6

aEUSD6hzCkaDA3hywnzj82aQ&client=ca-pub-7291399211842501&adurl=

75….. 1301mai puţin de 20 1200,5Bătaie sonoră a fost indicate în acest tablou cu

titlu de informare .Eacorespunde aproximativ cu distanţa la care un fluier poate fi

auzit pe axulsau înainte,cu o probabilitate e 90% în aer calm,la bordul unei nave

undenivelul zgomotului de fond la posturile de ascultare este mediu ( adică 68 dbîn

banda octavei centrate pe frecvenţa 250 hz şi la 63 db în banda octaveicentrate de

500 Hz).În practică distanţa la care un fluier poate fi auzit este foarte variabilăşi

depinde mult de condiţiile meteorologice.Valorile arătate pot fi considerate

caracteristice,dar în caz de vânt puternic sau când nivelul zgomotului la posturile

de ascultare esteridicat,bătaia sonoră poate fi redusă.

d) Caracteristicile direcţionale

În toate direcţiile planului orizontal cuprinse într-un sector de

±

45 degrade în raport cu axa,nivelul de presiune acustica al unui

fluier direcţional,nu trebuie să fie scăzut mai mult de 4 db faţă de nivelul

de presiune acustică pe axa. În orice altă direcţie a planului orizontal,nivelul

de presiune acustică nu trebuie să fie scăzut cu mai mult de 10 db faţă denivelul

presiunii acustice pe ax,astfel încât bătaia în orice direcţie să fieegală cu cel puţin

jumătate din bătaia pe axa .Nivelul de presiune acusticătrebuie să fie măsurat în

banda de o treime de octavă care produce bătaiesonoră.

e )Amplasarea f lu ie relor

Atunci când un fluier direcţional este folosit ca fluier unic la bordulunei nave el

trebuie să fie instalat astfel încât să producă intensitatea samaximă către înaintea

navei.Fluierele trebuie aşezate cât mai sus posibil la bordul navei pentru a sereduce

interceptarea de către obstacole a sunetelor emise şi pentru a sereduce cât mai mult

posibil riscurile tulburării auzului la membriiechipajului,nivelul de presiune

acustica al semnalului propriu al navei nu

trebuie să depăşească 110 db(A) la posturile de ascultare şi nu ar trebui pecât

posibil să depăşească 100 db 9(A).

f ) Ins ta la rea mai mul tor f lu iere

Dacă la bordul unei nave fluierele sunt instalate la mai mult de 100metri unele faţă

de altele,ele trebuie montate astfel încât să nu poată fiacţionate simultan.

g ) S i s t e m d e f l u i e r e

Dacă din cauza unor obstacole,câmpul acustic al unui singur fluier saual unuia

dintre fluierele menţionate în paragraful f) de mai sus riscă să prezinte o zonă în

care nivelul acustic al semnalului să fie redus simţitor,serecomandă folosirea unui

sistem de fluiere instalate astfel încât să se eviteaceasta micşorare a nivelului

acustic. În sensul acestor reguli,un sistem defluiere este socotit ca un fluier unic

.Fluierele unui asemenea sistem nutrebuie să fie aşezate la mai mult de 100 metri

unele de altele şi trebuiemontate astfel încât să poată fi acţionate simultan

.Frecvenţele lor trebuie sădifere unele faţă de altele cu cel puţin 10 Hz.

2. CLOPOT SAU GONGa)Intens i ta tea semnalului

Un clopot,un gong sau orice alt dispozitiv având caracteristici

acusticeasemănătoare,trebuie să producă un nivel de presiune acustica de cel

puţin110 db la un metru faţă de el.

b ) C o n s t r u c ţ i e

Clopotele şi gongurile trebuie fabricate dintr-un material rezistent lacoroziune şi

concepute astfel încât să redea un sunet clar.Diametrul deschiderii clopotului nu

trebuie să fie mai mare de 300mm la navele cu o lungime mai mare de 20 metri si

200 mm la navele cu olungime cuprinsă între 12 m şi 20 m,atunci când este

posibil,se recomandăinstalarea unei limbi de clopot cu comandă,mecanică,astfel

încât să asigure oforţă de impact constantă,însă trebuie să fie posibila şi acţionarea

sa manuală.Masa limbii clopotului nu trebuie să fie mai mică de 3% faţă de acea

aclopotului.

3.A P R O B A R E

Construirea şi funcţionarea echipamentului de semnalizare sonoră caşi instalarea sa

la bordul navei trebuie apreciate ca satisfăcătoare de cătreautoritatea competentă a

statului sub al cărui pavilion se afla nava.

ANEXA IVSEMNALE DE PERICOL

1)Semnalele următoare,folosite sau arătate împreună sau separatearată un pericol şi

nevoia de ajutor:a)o lovitură de tun sau alte semnale explosive trase la

intervalede circa un minut; b)sunet continuu produs de un aparat oarecare

pentru semnalede ceaţă;c)fuzee sau bombe proiectând stele roşii lansate

una câte unala intervale scurte;

d)

semnal emis prin radiotelegrafie sau prin orice alt sistem desemnalizare,compus

din grupul

… --- …

(S.O.S) dincodul morse;e)semnal radiotelefonic constând din cuvântul

Mayday;f)arborarea pavilioanelor N.C din codul internaţional

desemnale;g)semnal constând dintr-un pavilion pătrat având deasupra

saudedesubt o bulă sau un obiect asemănător;h)flăcări pe navă ( din cele ce

pot fi produse prin arderea unui butoiaş cu gudron,un butoiaş cu

ulei,etc.);i)fuzee cu paraşuta sau o lumina de mână care produce olumină

roşie; j)semnal fumigen producând un fum portocaliu;k)mişcări lente şi

repetate de sus în jos a braţelor lateral;l )semnal de a larma

radiote legraf i că;m)semnal de alarma radiotelefonică;n)semnale transmise

prin radiobalize pentru localizareasinistrelor.2. Este interzisă folosirea

oricăruia din semnalele de mai sus,în afarăde cazul când se indică un pericol sau

nevoie de ajutor ,cât şi folosirea altor semnale care putea fi confundate cu unul din

semnalele de maisus.3. Este necesar să se dea atenţie capitolelor corespunzătoare

din CodulInternaţional de semnale,Manualului de căutare şi salvare pentru uzul

navelor de comerţ şi semnalelor următoare:

a) un pătrat din pânză portocalie cu un cerc de culoare neagră,saucu un sistem

asemănător( pentru reperare aeriană);

b) colorant pentru apă.