CAPITOLUL I - SISTEMUL BANCAR CHINEZAsdasd asdasdsad Asdasd asdasdsadAsdasd asdasdsadAsdasd asdasdsadAsdasd asdasdsadAsdasd asdasdsadAsdasd asdasdsadAsdasd asdasdsadAsdasd asdasdsadAsdasd asdasdsadAsdasd asdasdsadHaus haus haus Haus haus haus Haus haus haus Haus haus haus Haus haus haus Haus haus haus Haus haus haus Haus haus haus Haus haus haus Haus haus haus Haus haus haus

Sistemul bancar din China a suferit modificări semnificative în ultimele două decenii: acum bancile functioneaza mai mult ca o banca in adevaratul sens al cuvantului decat inainte. Cu toate acestea, industria bancară chineză a rămas în mâinile guvernului, chiar dacă băncile au câştigat mai multă autonomie. Banca Centrală a Republicii Populare Chineze este Banca Populară Chineză. "The Big Four" sunt cele mari patru bănci comerciale de stat, şi anume: Bank of China (BOC), Banca de Constructii din China (BCC), Banca Industrială şi Comercială a Chinei (ICBC) şi Banca Agricolă a Chinei (ABC).

Organisme de supraveghereBanca Populară Chineză (PBOC) este banca centrală a Chinei, care formulează şi implementează

politica monetară. PBOC menţine sistemele sectorului bancar de plată, de compensare şi decontare şi gestionează schimburile valutare oficiale şi rezervele de aur. Aceasta supervizează Administraţia de Stat a schimbului valutar (SAFE) pentru stabilirea cursului de schimb a politicilor. În conformitate cu legea bancară din 1995, PBOC are autonomie deplină în aplicarea instrumentele monetare, inclusiv a ratei dobânzii de setare pentru băncile comerciale şi de comercializare în obligaţiuni guvernamentale. Consiliul de Stat susţine supravegherea politicilor PBOC. China Banking Regulatory Commission (CBRC) a fost lansată oficial în 28 aprilie 2003 cu scopul preluării rolului de supraveghere al PBOC. Scopul reformei este de a îmbunătăţi eficienţa supravegherii bancare şi de a ajuta PBOC să se concentreze în continuare asupra macroeconomiei şi politicii monetare.Potrivit anuntului oficial al CBRC postat pe site-ul său, CBRC este responsabil pentru reglementarea şi supravegherea băncilor, societăţilor de gestionare a activelor, societăţilor de investiţii, precum şi a altor instituţii de atragere de depozite financiare.

Banci comerciale detinute de stat - "The Big Four"În 1995, guvernul chinez a introdus Legea Bancară Comercială de a comercializa operaţiunile din

cele patru bănci de stat, Bank of China (BOC), China Construction Bank (CCB), Banca Agricolă a Chinei (ABC), şi Banca industrială şi comercială a Chinei (ICBC). 1. Banca Industrială şi Comercială a Chinei (ICBC) este cea mai mare banca din China din punct

1

de vedere al activelor totale, al numărului total de salariaţi şi de clienţi. ICBC se diferentiaza de alte bănci comerciale cu capital de stat, clasându-se pe locul al doilea în afaceri de schimb valutar şi pe locul întâi în afaceri de compensare. ICBC este principalul furnizor de fonduri pentru zonele urbane din China şi pentru sectorul de producţie. 2. Bank of China (BOC) este specializată în operaţiuni de schimb şi în finanţarea comerţului. În 2002, BOC Hong Kong (Holdings) a avut succes în listatarea pe Bursa de Valori din Hong Kong prin oferirea de USD 2.8 miliarde de euro şi prin subscrierea de 7,5 ori. 3. China Construction Bank (CCB) este specializată în creditarea pe termen mediu şi lung a proiectelor de specialitate, cum ar fi proiectele de infrastructură şi de dezvoltare a locuinţelor urbane. 4. Banca Agricolă din China (ABC) este specializată în finanţarea sectorului agricol din China şi oferă servicii bancare en-gros şi en-detail pentru agricultori, comuna si satul întreprinderilor (ETV) şi pentru alte instituţii din mediul rural.

Banci non-profitÎn China funcţionează 3 bănci non-profit: Banca pentru Dezvoltarea Agriculturii, Banca

Naţională pentru Dezvoltare şi Banca de Import-Export.

Banci detinute de guvernul central chinez

NUMESEDIUL CENTRAL

Agricultural Bank of China Beijing *Bank of China Beijing *Bank of Communications ShanghaiChina CITIC Bank BeijingChina Construction Bank Beijing *China Development Bank BeijingExim Bank of China BeijingHua Xia Bank BeijingIndustrial and Commercial Bank of China Beijing *People's Bank of China Beijing Central Bank of PRC

Xiamen International Bank XiamenState owned Industrial and Commercial Bank of China

Postal Savings Bank of China Beijing

Banci detinute de guvernele localeNUME SEDIUL CENTRAL PROPRIETARBank of Beijing Beijing Beijing municipal governmentBohai Bank Tianjin Tianjin municipal governmentChina Merchants Bank ShenzhenDalian Bank DalianShengjing Bank Shenyang Shenyang municipal governmentBank of Jinzhou JinzhouBank of Jilin ChangchunHarbin Bank Harbin

2

NUME SEDIUL CENTRAL PROPRIETARIndustrial Bank Fuzhou Fujian Provincial governmentGuangdong Development Bank GuangzhouBank of Ningbo Ningbo Ningbo municipal governmentPing An Bank Shenzhen State-owned Ping An Insurance Co.Bank of Shanghai Shanghai Shanghai municipal governmentShanghai Pudong Development Bank ShanghaiShenzhen City Commercial Bank Shenzhen Shenzhen municipal governmentShenzhen Development Bank ShenzhenZhejiang Tailong Commercial Bank Taizhou Taizhou municipal government

Banci privateChina Minsheng Banking Corp., Ltd.Taizhou City Commercial Bank

Alte banciSiliBank

Banci incorporate in regiunile special administrateWing Hang Bank Limited (Banco Weng Hang, S.A.)

Lista de banci din Hong KongBank of China (Hong Kong) LimitedBank of East Asia, Limited (The)China Construction Bank (Asia) Corporation LimitedChiyu Banking Corporation LimitedChong Hing Bank LimitedCitibank (Hong Kong) LimitedCITIC Ka Wah Bank LimitedColumbia Bank LimitedDah Sing Bank LimitedDBS Bank (Hong Kong) LimitedFubon Bank (Hong Kong) LimitedHang Seng Bank Ltd.Hongkong and Shanghai Banking Corporation Limited (The)Industrial and Commercial Bank of China (Asia) LimitedMEVAS Bank LimitedNanyang Commercial Bank, LimitedPublic Bank (Hong Kong) LimitedShanghai Commercial Bank Ltd.Standard Bank Asia LimitedStandard Chartered Bank (Hong Kong) LimitedTai Sang Bank Ltd.Tai Yau Bank Ltd.Wing Lung Bank Limited

Lista de banci din MacauBanco Comercial de Macau, S.A.Banco Espírito Santo Asia Limited - Banco Espirito Santo do Oriente, S.A.Banco Nacional Ultramarino, S.A. (National Overseas Bank)

3

China Construction Bank (Macau) Corporation Limited - Banco de Construcao da China (Macau), S.A.Delta Asia Bank Limited - Banco Delta Ásia, S.A.R.L.Luso International Banking Limited - Banco Luso Internacional, S.A.Seng Heng Bank Limited Tai Fung Bank Limited - Banco Tai Fung, S.A.R.L.The Macau Chinese Bank Ltd. - Banco Chinês de Macau, S.A.Temple Zone Asian Bank Ltd. - San Yung S.A.R.L

Politica bancarăÎn 1994 au fost înfiinţate trei noi bănci pentru a prelua funcţiile de guvern pentru cheltuielile celor

patru bănci de stat comerciale. Cele 3 bănci sunt responsabile pentru finanţarea proiectelor dezvoltării economice şi comerciale şi de stat şi anume: Banca de Dezvoltare Agricolă a Chinei (ADBC- prevede fonduri pentru proiecte de dezvoltare agricolă în zonele rurale), China Development Bank (CDB- specializată în finanţarea infrastructurii) şi Banca de Export-Import a Chinei (Chexim- specializată în finanţarea comerţului) .

Bănci comerciale de nivel 2- mai miciÎn plus faţă de cele patru mari bănci de stat comerciale, există bănci comerciale mai mici, şi

anume: Bank of Communications, China CITIC Bank, China Banca Everbright, Hua Xia Bank, Banca China Minsheng, Guangdong Development Bank, Banca de Dezvoltare Shenzhen, China Merchants Bank, Shanghai Pudong Development Bank şi Banca Industrială, care sunt, în general, sănătoase în ceea ce priveşte calitatea activelor şi profitabilitatea şi au raporturi de împrumuturi non-performante mult mai mici decât The Big Four.

Oraşul băncilor comercialeAl treilea grup semnificativ din piaţa bancară din China este Oraşul băncilor comerciale. Multe

dintre ele au fost fondate pe baza cooperativelor de credit urban. Prima a fost Shenzhen City Commercial Bank în 1995. În 1998, PBOC a anunţat că toate băncile cooperatiste urbane schimba numele lor de la oraş la bancă comercială. Şi acolo sunt 69 de banci comerciale-oraş înfiinţate în perioada 1995 - 1998. În anul 2005 au existat în China 112 băncile comerciale-oraş. Acest număr a crescut prin transformări suplimentare la 140 în 2009. Cele mai multe bănci comerciale-oraş au legături strânse cu guvernul lor local şi sunt majoritare sau deţinute în totalitate de stat. Începând cu anul 2005, unele bănci comerciale-oraş au diversificat acţionarii lor, invitând societăţile chineze şi internaţionale private să ia acţiuni minoritare. Orientarea băncilor comerciale-oraş este spre susţinerea economiei regionale, dar, de asemenea, şi spre finanţarea infrastructurii locale şi a altor proiecte guvernamentale. Incepand cu anul 2008, o puternică tendinţă a apărut pentru băncile comerciale-oraş să îşi extindă activitatea dincolo de regiunea lor de origine. Unii au fondat aşa-numitele unităţi de mici împrumuturi pentru a servi clientii mai mici. Taizhou City Commercial Bank, Bank of Beijing şi Banca Ningbo sunt exemple pentru băncile comerciale-oraş.

Trust şi societăţi de investiţiiÎn mijlocul reformelor din anii 1980, guvernul a stabilit noi bănci de investiţii care erau angajate

în diverse forme de activităţi bancare comerciale şi de investiţii. Cu toate acestea, multe dintre cele 240 sau corporaţii internaţionale şi de investiţii (ITICs), s-au confruntat cu probleme grave de lichiditate după falimentul International Guangdong Trust Corporation şi de investiţii (GITIC) la sfârşitul anului 1998. Cel mai mare supravieţuitor este China International Trust şi Investiţii Corporation (CITIC), care are o filială bancară cunoscută sub numele de China CITIC Bank.

Reformele din sectorul bancarPrintre reformele financiare din sectorul bancar din China se numără: introducerea de leasing şi

de asigurări, erodarea lentă a limitelor operaţionale pentru a promova concurenţa pentru clienţii.

4

Reforma băncilor a fost iniţiată în China în 1994 şi Legea Commercial Banking a intrat în vigoare în iulie 1995. Scopul acestor acţiuni au fost de a consolida rolul de banca centrală a-Popular Bank of China şi pentru a permite băncilor private să fie stabilite. Banca Populară Chineză a fost înfiintată în 1948 şi a pus în aplicare politicile monetare ale naţiunii. - Cea mai veche banca din China, infiintata in 1908, este Bank of Communications Limited, o societate comercială situată în Shanghai. - Banca Agricolă a Chinei, infiintata in 1951 este implicată în finanţarea rurală şi furnizarea de servicii către întreprinderi agricole, industriale, comerciale şi de transport în zonele rurale. - Alte bănci importante includ Banca de constructii din China, înfiinţată în 1954 ca Banca de utilaje şi constructii populare chineze, care a fost o banca de stat comercială din 1994 şi menţine 15,400 puncte de vânzare de afaceri în interiorul şi în afara Chinei, inclusiv şase filiale de peste mări. Banca de constructii din China a fost restructurată în 2003, într-o bancă de participaţie numită China Construction Bank Corporation, la care statul deţine acţiuni de control. - CITIC a fost fondată în 1979 pentru a sprijini cooperarea economică şi tehnologică-financiară-bancară-de investiţii şi comerţ. - Banca Industrială şi Comercială a Chinei a fost fondată în 1984 să se ocupe de credite industriale şi comerciale şi de afaceri internaţionale. - Banca de Dezvoltare Agricolă a Chinei, Banca de Export şi Import a Chinei şi Bănca de Dezvoltare de stat au fost fondate în 1994. Prima bancă comercială privată a Chinei a fost China Minsheng Banking Corporation şi s-a înfiinţat în 1996. Băncile comerciale sunt supravegheate de Comisia de reglementare bancară din China, care a fost înfiinţată în 2003.

PBOC a încurajat băncile să-şi diversifice portofoliile lor de servicii prin creşterea lor în sectorul privat şi a consumului individual. În iulie 2000, a fost lansat în Shanghai un sistem de rating al creditului, care urmează să fie utilizat pentru a evalua riscul de credit de consum şi pentru a stabili standarde de evaluări. Acest lucru este un pas important în dezvoltarea creditului de consum din industria Chinei şi în creşterea împrumuturilor bancare pentru persoane fizice.

Guvernul central a permis mai multor banci mici de a mobiliza capital prin obligaţiuni. În 2000, China Minsheng Bank a singura bancă privată din China care a fost listată la Bursa de Valori din Shanghai. Tot mai multe banci chineze aşteaptă să fie listate in urmatorii doi ani, în scopul ridicării de capital.

Reforma sistemului bancar a fost însoţită de decizia PBOC de a scoate ratele dobânzilor pentru reglarea mecanismului de stabilire a preţurilor de depozit şi a ratelor dobânzilor pe baza ofertei pe piaţă şi a cererii. Banca centrală va continua să se adapteze şi să joace un rol dominant în alocarea resurselor financiare.

Reforma este de a liberaliza rata dobânzii la valută străină. Ca un prim pas, PBOC a liberalizat ratele dobânzilor pentru creditele în valută şi pentru depozite mari (3 milioane dolari SUA şi peste), în septembrie 2000. Tariful pentru depozitele sub 3 milioane dolari SUA rămân supuse controlului PBOC. În martie 2002, PBOC a unificat dobânzile străine la politicile cursului de schimb pentru instituţiile financiare străine din China. Depozitele mici în valută ale rezidenţilor chinezi la băncile străine în China au fost incluse în administraţia PBOC.

Deoarece liberalizarea ratei dobânzii a progresat, PPOC a liberalizat, simplificat sau abandonat 114 categorii de rate ale dobânzii aflate iniţial sub control din 1996. În prezent, 34 categorii de rate ale dobânzii rămân supuse controlului PBOC. Liberalizarea completă a ratelor dobânzilor la conturile de depozite este de aşteptat să dureze mult mai mult.

Băncile străineIntrarea Chinei în OMC (Organizaţia Mondială a Comerţului) va crea oportunităţi pentru băncile

străine. China a lansat Normele de aplicare a regulamentului instituţiilor financiare străine din Republica Populară Chineză în luna ianuarie 2002. Normele prevăd reglementări detaliate pentru punerea în aplicare a gestionării unităţii, a înregistrării, a calificării, supravegherii, dizolvarii şi lichidarii instituţiilor

5

financiare străine. Acestea prevăd că sucursalele băncilor străine care efectuează afaceri cu valută străină şi RMB la toate categoriile de clienti, sunt obligate să aibă un capital de funcţionare de cel puţin 600 milioane RMB (USD 72.3 milioane dolari), din care cel puţin 400 de milioane RMB (USD 48.2 milioane dolari), trebuie să se considere în RMB şi cel puţin 200 de milioane RMB (USD 24.1 milioane dolari), în valută liber convertibilă.

Restricţii privind afacerile cu valută străină au fost ridicate imediat după intrarea Chinei în OMC în 11 decembrie 2001. Din 2001, instituţiilor financiare străine li s-a permis să presteze servicii în valută străină şi au fost autorizate să desfăşoare afaceri în moneda locală tuturor clienţilor din China până la sfârşitul anului 2006. În 2007, cinci bănci non-continentale li s-a permis să emită carduri bancare, în China, cu Bank of East Asia şi de credit UnionPay în partea continentală (Marea Overseas Bank si Sumitomo Mitsui Financial Group). În luna mai 2009 Woori Bank a devenit prima banca coreană cu dreptul de a emite carduri de debit UnionPay de pe continent.

Multe banci au fost capabile să ajunga in sistemul bancar chinez:• ABN AMRO (Ţările de Jos) (în prezent RBS China)• Australia şi Noua Zeelandă Banking Group• Bank of East Asia (Hong Kong)• Bank of Tokyo-Mitsubishi UFJ (Japonia) • Citibank (Statele Unite)• Banca DBS (Singapore)• Hang Seng Bank (Hong Kong)• Hongkong şi Shanghai Banking Corporation (Hong Kong)• JPMorgan Chase Bank (Statele Unite) • Mizuho Corporate Bank (Japonia) • de dincolo de ocean-chinez Banking Corporation (Singapore)• United Overseas Bank (Singapore)• Standard Chartered Bank (Marea Britanie)• Wing Hang Bank (Hong Kong)• Dah Sing Bank (Hong Kong)• Woori Bank (Coreea de Sud)• Shinhan Bank (Coreea de Sud)• Hana Bank (Coreea de Sud)• Societe Generale (Franta)• Bank of Montreal (Canada)

E-bankingÎn 1994, China a inceput "Proiectul Cardul de Aur", care să permită cardurilor emise de bănci a fi

utilizate in toata tara printr-o reţea. Înfiinţarea Asociaţiei Băncilor din China a promovat rapid reţeaua inter-card bancar şi până la sfârşitul anului 2004, reţeaua inter-regiunii-inter-bancare a ajuns la 600 de oraşe iar in 2011 numarul consumatorilor de e-banking a depasit 840 milioane persoane.

Valuta şi control valutarMoneda Chinei este renminbi (RMB, "moneda poporului") sau altfel numita "yuan". Cursul de

schimb interbancar pe 1 august 2006, a fost 1$ = 7.98.RMB, fiind alcătuit din 100 Fen sau 10 jiao. Astazi 1 yuan valoreaza 0.157235 dolari americani. Monede sunt emise la valoarea nominală de una, două, şi cinci fen, unul şi cinci jiao, şi un RMB. Bancnotele sunt emise la valoarea nominală de una, două, cinci jiao şi una, două, cinci, 10, 50, şi 100 RMB.

Renminbi este emis şi controlat exclusiv de către Banca Populară Chineză. Ratele de schimb RMB sunt decise de către Banca Populară Chineză şi emise de către Administraţia Statului de schimb valutar, acesta din urmă îşi exercită funcţiile şi atribuţiile de control de schimb valutar.

Basel II şi III

6

Basel II va fi aplicat la şase bănci de top din China in anul 2012. Scopul principal al Basel II este de a asigura că o bancă deţine rezerve de capital adecvate pentru riscul de banca,datorita expunerii generate de creditare şi de investiţii.

În China, conceptul larg de Basel III este acceptat. Basel III, de asemenea, vine într-un moment oportun pentru creşterea creditului în China. China, vede participarea la reformele de reglementare mondiale ca modalităţi de asigurare a intereselor naţionale şi de îndeplinire a responsabilitatii ei în calitate de membru al Consiliului pentru Stabilitate Financiară şi al Comitetului Basel pentru Supraveghere Bancară. Basel III ar spori oportunităţile de creştere în Asia, deoarece băncile chineze sunt mai bine plasate decât băncile europene. Bancherii chinezi au luat, în general, Basel III ca fiind un lucru pozitiv.

CAPITOLUL II - BANCA POPULARA CHINEZA

Bank logo People's Bank of China headquartersSediul central Beijing, China Infiintata December 1, 1948 Guvernator Zhou XiaochuanBanca centrala a People's Republic of ChinaMoneda PRC Yuan ISO 4217 Cod CNY Rezerve US$3.201 trillion

7

Rata dobanzii la credite 6.56% Rata dobanzii la depozite 3.5% Website www.pbc.gov.cn Cunoscuta ca Central Bank of the Republic of China

Scurt istoricBanca Populară Chineză (PBC) a fost înfiinţată la 01 decembrie 1948 pe baza consolidării Băncii

Huabei, Banca Beihai şi Xibei Banca Farmer. În septembrie 1983, Consiliul de Stat a decis ca functia de banca central sa revina PBC. Legea Republicii Populară Chineză privind Banca Populară din China adoptata la 18 martie 1995 de către Plenul al treilea la al optelea Congres Naţional Popular, unde s-a confirmat din punct de vedere legal statutul de bănca centrala a PBC. Odată cu perfecţionare asistemului socialist de piaţă economica, PBC, ca o bancă centrală, va juca un rol chiar mai important in managementul macroeconomic al Chinei.În martie 2003, la al zecelea Congres Naţional Popular, Plenul întâi a aprobat Hotărîrea cu privire la reforma structurii de organizare a Consiliului de Stat, separarea responsabilităţilor de supraveghere a PBC pentru instituţiile bancare, societăţile de administrare a investiţiilor, societăţi de încredere şi de investiţii şI alte instituţii financiare de depozit. În schimb, Comisia de reglementare bancară China a fost creată pentru a supraveghea sectorul financiar.La data de 27 decembrie 2003, Comitetul permanent al celui de-al zecelea Congres Naţional al Poporului, a aprobat a şasea modificare a Legii privind Banca Populară Chineză, care a consolidat rolul de PBC în efectuarea şi punerea în aplicare a politicii monetare, în asigurarea stabilităţii financiare globale şi în furnizarea de servicii financiare.

Responsabilitati majoreSub îndrumarea Consiliului de Stat, PBC formulează şi implementează politica monetară, previne

şi rezolvă riscurile financiare, asigura stabilitate şi garanţii financiare.Legea Republicii Populară Chineză privind Banca Populară a Chinei prevede ca aceasta

îndeplineşte următoarele funcţii majore:Elaborarea şi aplicarea legilor relevante, regulile şi reglementările care sunt legate de îndeplinirea funcţiilor sale;Formularea şi punerea în aplicare a politicii monetare, în conformitate cu legislaţiaEmiterea şi administrarea circulaţia monetare (Renminbi);Reglementarea pieţelor financiare, inclusiv pe piaţa de creditare inter-bancare, piaţa inter-bancară a obligaţiunilori, pe piaţa valutară şi piaţa de aur;Prevenirea şi atenuarea riscurilor financiare sistemice in vederea protejarii stabilitatii financiare;Menţinerea ratei de schimb a monedei nationale (Renminbi la un nivel de echilibru; detinerea şi gestionarea devizelor şi a rezervelor de aur;Gestionarea trezoreriei statului în calitate de agent fiscal;Efectuarea regulile de plată şi de decontare, în colaborare cu departamentele relevante şi asigurând funcţionarea normală a platilor si a sistemelor de decontare;Urmarirea sectorului financiar pentru combaterea spalarii banilor precum si monitorizarea circulatiei capitalurilor;Dezvoltarea sistemului de statistică pentru industria financiară şi responsabilitatea pentru consolidarea statisticilor financiare, precum şi efectuarea de analiză economică şi prognoză;Administrarea rapoartelor de credit in industrie Chinei şi promovarea construirea sistemului de informaţii de credit;Participarea la activităţile financiare internaţionale, la nivel de bănca centrala;Angajarea în operaţiuni de afaceri financiare, în conformitate cu normele relevante;Efectuarea de alte funcţii prevăzute de către Consiliul de Stat;

8

Aranjamentul instituţionalSub conducerea Consiliului de Stat, PBC pune în aplicare politica monetară, îndeplineşte funcţiile

sale şi efectuează operaţiuni de afaceri independent, în conformitate cu legile şi liberă de intervenţie de către administraţiile locale, departamente guvernamentale la diferite niveluri, organizaţii publice sau a oricăror persoane fizice.

PBC trebuie să raporteze Consiliului de Stat deciziile sale cu privire la oferta de bani anual, ratele dobânzilor, cursurile de schimb şi alte aspecte importante specificate la a Consiliului de Stat pentru aprobare înainte ca acestea să fie puse în vigoare. PBC este, de asemenea, obligat să prezinte un raport de muncă la Comitetul permanent al Congresului Naţional Popular a cu privire la desfăşurarea politicii monetare şi de performanţă a sectorului financiar.Tot capitalul Bancii Poporului Chinez este investit şi deţinut de către stat.

Managementul si structura de organizare Managementul de vârf al PBC este compus din guvernator şi un anumit număr de viceguvernatori.

Guvernatorul PBC este numit sau revocat in/din funcţie de către Preşedintele Republicii Populare Chineze. Guvernatorul PBC este numit de către premierul Consiliului de Stat şi aprobat de către Congresul Naţional al Poporului. Guvernatorii adjuncţi ai PBC sunt numiţi in sau revocati din funcţie de către premierul Consiliului de Stat. PBC adoptă un sistem prin care guvernatorul supraveghează activitatea de ansamblu a PBC, în timp ce guvernatorii adjuncti ofere asistenţă pentru ca guvernatorului să-şi îndeplinească sarcinile Sediul social al PBC este situat în Beijing, capitala naţiunii şi constă din 18 departamente functionale (birouri).

Obiectivul politicii monetare este de a menţine si promova stabilitatea monetara, prin urmare, creşterea economică.

Instrumentele de politică monetară Instrumentele de politică monetară aplicate de PBC includ rata rezervelor, rata dobanzii de referinta, scontarea şi creditarea băncii centrale, operatiuni de open market şi alte instrumente de politică menţionate de către Consiliul de Stat.Comitetul de politică monetară Articolul 12 din Legea Republicii Populară Chineză privind Banca Populară a Chinei prevede "Banca Populară Chineză trebuie sa stabileasca un comitet de politică monetară, ale căror responsabilităţi, componenţe şi proceduri de lucru va fi prescris de către Consiliul de Stat şi se depune la Comitetul permanent al Congresului Naţional Popular. Comitetului de Politica Monetara va juca un rol important în gestionarea macroeconomice şi în crearea şi ajustarea politicii monetare. " Regulile cu privire la Comitetului de Politica Monetara a PBC stipuleaza ca acest comitet este un organism consultativ pentru realizarea politicii monetare de catre PBC, ale carei responsabilitati este sa sfatuiasca cu privire la formularea si ajustarea politicii monetare, politicii, a abiectivelor pe o anumita perioada de timp, utilizarea intrumentelor de politica monetara, buna coordonare intre politica monetara si alte politici macroeconomice. Comitetul poarta rolul de sfatuitor in cercetarea exhaustive in situatia macroeconomica si a macro obiectivelor stabilite de guvernator. Comitetul de Politica Monetara isi indeplineste functiile prin intermediul reuniunii sale trimestriale regulate. O intalnire ad-hoc poate avea loc in cazul in care este propus de presedinte sau aprobat de mai mult de o treime din membrii Comitetului de Politica Monetara. Opiniile expurse la intalnirile Comitetului de Politica Monetara vor fi inregistrate sub forma “meeting minutes”. Astfel de minute sau orice alte rezultate, daca sunt aprobate de mai mult de doua treimi dintre membrii consiliului ar trebui atasate ca anexa la decizia propusa PBC, asupra ofertei anuale de bani, dobanda, rate de schimb, sau orice alta problema importanta legata de politica monetara, trebuie raportata Consiliului de Stat pentru aprobare.

9

Raport de stabilitate financiara 2011In 2010, sectorul bancar din China a pus in aplicare in mod foarte riguros politici

macroeconomice, a continuat sa optimizeze structura de credit să sprijine restructurarea economica şi sa îmbunătăţeasca continuu serviciile financiare. Mari realizări au fost facute in reforma instituţiilor bancare. ABC a fost listata la bursa cu succes, ceea ce a marcat finalizarea reformei actionarilor marilor banci comerciale, precum si reforma politicilor institutiilor financiare si sistemul financiar rural s-a dezvoltat in mod constant. Aceste mişcări au dus la intarirea fundamentelor si a performantelor sistemului bancar.

Evoluţii recenteTotalul activelor şi pasivelor au continuat să crească.Începând cu sfârşitul anului 2010, activele totale instituţiilor bancare au crescut cu 19.9 la sută faţă de anul precedent la 95300 miliarde yuani RMB, şi datoriile totale au crescut cu 19.2 la sută, până la 89500 miliarde yuani RMB.Depozitele restante ale instituţiilor bancare externe si interne exprimate în valute, au crescut cu 19,8 la sută faţă de anul precedent la 73300 miliarde yuani RMB, iar creditele restante interne si externe în valută au crescut faţă de anul precedent cu 19.6 la sută la 50920 miliarde yuani RMB (figura 2.1)Modificari in proportie ale finantarilor indirecte si a activelor totale din sectorul bancar

①= Proporţia de finantare indirecte reprezintă proporţia de creditele bancare denominate în moneda nationala sau straina din totalul finanţării de către sectoare interne non-financiare.Calitatea activelor s-a imbunatait incontinuu.În 2010, instituţiile bancare a cunoscut o continua scadere a numarului creditelor neperformante cat si a ratei creditelor neperformante.Începând cu sfârşitul anului 2010, restantele creditelor neperformante ale băncilor comerciale au înregistrat 433.6 miliarde yuani RMB, o scadere cu 73.1 miliarde de yuani RMB, de la începutul anului; rata creditelor neperformante a inregistrat 1,13 procente, in scadere cu o,46 puncte procentuale, de la inceputului anului. Intre timp, rata provizioanlor a crescut la un nivel mai ridicat, indicant imbunatatirea capacitatii de absorbtie a riscului. La sfarsitul anului 2010 rata provizioanelor bancilor comerciale a crescut cu 64,5 puncte procentuale la valoarea de 217,7 procente fata de anul precedent.

Creditele rata creditelor neperformante a institutiilor de credit.

10

Nivelul de adecvare a capitalului a rămas stabileIn anul 2010, capitalul de baza al bancilor comerciale a fost realimentat printr-o injectie de capital al actionarilor si prin raportarea rezultatelor interne, si intre timp, unele banci comerciale au obtinut refinantarea in pietele bursiere si de obligatiuni prin diferite canale, incluzand cresterea cu 334,6 miliarde yuani RMB prin atribuiri de actiuni de si cresterea cu 92 miliarde yuani RMB prin emiterea de obligatiuni.La sfârşitul anului - 2010, rata de adecvare a capitalului (CAR) a băncilor comerciale a fost de 12.17 la sută, cu o creştere de 0.71 puncte procentuale faţă de anul precedent(figura 2.3).

Nivelul de adecvare al capitalului bancilor comerciale

Profiturile au continuat sa creasca rapid. ROA= Return On Assets-rentabilitatea activelorROE= Return On Equity- rentabilitatea cap proprii

In 2010, institutiile bancare au realizat un profit NET de 899,09 miliarde yuani, cu o crestere anuala de 34,5 procente fata de anul precedent, in crestere cu 20 de puncte procentuale. rentabilitatea activelor si rentabilitatea capitalurilor proprii a crescut cu 1,26 si cu 0,09 puncte procentuale de anul precedent respective cu 1.03 la sută şi 17,5 la sută. Veniturile nete din exploatareau inregistrat 2548,24 miliarde yuani RMB, din care veniturile nete din dobanzi au totalizat 1688,66 miliarde yuani RMB, crestere fata

11

de anul precedent cu 36,3 procente, precum veniturile nete din taxe si comisioane au inregistrat valoarea de 363,558 miliarde yuani RMB, in crestere cu 24,3 procente fata de anul precedent.(figura 2.4.)Profitul net si proportii ale venitului net din taxe si comisioane ale instituriilor de credit

Nivelul de lichiditate ramane abundant.Începând cu sfârşitul anului 2010, coeficientul de lichiditate al instituţiilor bancare a scăzut cu 2,1 puncte procentuale faţă de anul precedent la 43,7 la sută. Coeficientul deficitului de lichiditate a crescut cu 10 puncte procentuale fata de anul precendent la -2,7 procente. Rata rezervelor minime precum si lichiditatile in total depozite au scazut cu 0,73 puncte procentuale la 3.51 procente. Lichiditatea din tot sectorul bancar a fost adecvata, dar faptul ca balanta depozitelor inclina catre depozite pe termen scurt si majoritatea imprumuturilor erau pe termen lung, a tras un semnal de alarma atragand atentia unui risc de nepotrivire a scadentei.

Modificari ale ratei lichiditatii si ale ratei deficitului de lichiditate a bancilor comerciale.

Marimea si locul creditelor au fost gestionate corespunzator si structura creditului a fost optimizate.In 2010 institutiile bancare au implementat in mod active politici macroeconomice, au gestionat in mod corespunzator nevoia de creditare luand in considerare propriile nevoi in afaceri precum si modificarile mediului economic si financiar. Ca un rezultat, cresterea creditelor a ajuns la normal de la un nivel ridicat(figura 2.6). Bancile de investitii au continuat sa implementeze politici monetare differentiate, precum si sprijin prin oferirea de creditari pentru restructurarea si revitalizarea industriilor cheie, verigilor

12

slabe din economice, precum si industriilor cu o importanta strategica, pentru conservarea energiei, oferirea de sprijin agriculturii, precum si SME(Society of Manufacturing Engineers)etc.

CAPITOLUL III - THE BIG FOUR

Tip Public companyListata ca SEHK: 3988 SSE: 601988Industrie Banking Financial servicesFondata Beijing, China (1912)Sediul central Beijing, ChinaPrezenta in WorldwideOameni cheie Xiao Gang, Chairman

Li Lihui, PresidentProduse Finance and insurance

Consumer Banking

13

Corporate BankingInvestment BankingInvestment ManagementGlobal Wealth ManagementPrivate EquityMortgagesCredit Cards

Venituri increase US$ 69.1 billion (2010)Venit net increase US$ 18.8 billion (2010)Total active increase US$ 1.723 trillion (2010)

increase US$ 1.818 trillion (2011)Nr. de angajati 389,827 (2010)Valoarea brandului 22,4 miliarde de dolariWebsite www.boc.cn

Tip PublicListata ca SEHK: 1288 SSE: 601288Industrie FinanceFondata 1951Sediul central Beijing, ChinaOameni cheie Xiang Junbo (Chairman)

Zhang Yun (President)Produse Financial servicesVenit net RMB 51,453 million (2008)Total venituri RMB 7,100 billion (2008)Nr. de angajati 441,144 (2009)Valoarea brandului: 11,6 miliarde de dolariWebsite www.abchina.com

14

Tip Companie publicăListata ca SEHK: 0939 SSE: 601939

IndustrieBancarăServiciifinanciareServicii de investiţii

Fondată Beijing, China (1954)

Sediul central Beijing, Republica Populară Chineză

Oameni cheieGuo Shuqing (Chairman)Zhang Jianguo (President)Xin Shusen (Vice President)

Venituri $57.75 mld.(2009)

Venituri din exploatare $20.13 mld.(2009)

Venit net $15.63 mld. (2009)

Active $1407 mld. (2009)Nr. de angajaţi 301,537 (2009)Număr de sucursale 13629Valoarea brandului 35,9 miliarde de dolari

15

Website www.ccb.com

TipListata ca

Public companySEHK: 1398SSE: 601398

IndustrieBankingFinancial servicesInvestment services

Fondata Beijing, China (1984)Sediul central BeijingPrezenta in Worldwide

Oameni cheieJiang Jianqing (Chairman & Executive Director)Yang Kaisheng (Vice Chairman, Executive Director & President)

Produse

Finance and insuranceConsumer BankingCorporate BankingInvestment BankingInvestment ManagementGlobal Wealth ManagementPrivate EquityMortgagesCredit Cards

Venituri $68.68 mld. (2009)Venituri din exploatare $24.28mld. (2008)Venit net $18.92 mld.(2009)Total active $890 mld. (2006); $1724 mld. (2009); $1900 mld. (2010)Nr. de angajati 389,827 (2009)Valoarea brandului 43,6 mld. $

16

Website www.ICBC.com.cnANEXE

STATISTICI

Statistici de bazaTabel 1

2006 2007 2008 2009 2010

Populatie (milioane)1 1,311 1,318 1,325 1,331 1,337

PIB (miliarde CNY) 21,192.4 25,730.6 31,404.5 33,535.3 39,198.3PIB per locuitor (CNY) 16,165 19,524 23,708 25,188 29,313

Inflatia preturilor de consum (%)1 1.5 4.8 5.9 -0.7 3.3

Rata de schimb(CNY/USD):Sfarsitul anului 7.8087 7.3046 6.8346 6.8282 6.6230Media 7.8238 7.3676 6.8424 6.8279 6.7700

1 Media anuala.

Mijloacele de decontare folosite de către non-bănci Tabel 2 (miliarde CNY, sfarsitul anului)

2006 2007 2008 2009 2010

Bancnote si monezi din afara sistemului bancar 2,707.3 3,033.4 3,421.9 3,824.6 navValoarea depozitelor transferabile

1 9,896.3 12,218.5 13,199.8 18,175.6 22,199.3

Masa monetara in sens restrans (M1)2 12,603.5 15,251.9 16,621.7 22,000.2 26,662.2

Memo:Depozite transferabile in moneda straina nav nav nav nav navValoare exceptionala pe bani nav nav nav nav nav

1 Cererea de depozite. Note şi monede în circulaţie plus depozite la vedere şi alte tranzacţii. 2

.

Mijloace de decontare folosite de către bănciTabel 3 (miliarde CNY, media pentru Decembrie)

2006 2007 2008 2009 2010

Solduri transferabile detinute de banca centrala 4,816.5 6,790.7 9,101.9 10,126.7 13,281.7Rezerve minime obligatorii nav nav nav nav navRezerve libere nav nav nav nav navSolduri transferabile detinute de alte banciMemo:Credite acordate de banca centrala:

nav nav nav nav nav

Intr-o zi nav nav nav nav navPeste noapte nav nav nav nav navOperatiuni de refinantare mai lungi (repo) nav nav nav nav nav

1 Depozite la banca centrala.

17

Instituţii care oferă servicii de plăţi către non-bancareTabel 4 (sfarsitul anunlui)

2006 2007 2008 2009 2010

Banca centralaNumar de sucursale sau filiale 2,123 2,110 2,110 2,110 2,111Numarul tuturor conturilor nav nav nav nav navValoarea coturilor nav nav nav nav nav

BanciNumarul de institutii 19,809 8,876 5,634 3,858 3,769Numarul de sucursale sau filiale 183,897 189,921 193,351 192,971 navNumarul conturilor nav nav nav nav navValoarea conturilor nav nav nav nav navSucursale sau banci straineNumar de instittiii 74 117 116 95 navNumar de sucursale sau filiale 224 274 311 338 navValoarea conturiloe nav nav nav nav nav

Instituţii care oferă servicii de plăţi către non-bancare (total)Numarul de institutii 19,810 8,877 5,635 3,859 3,770

Numarul de sucursale saul filiale 186,020 192,031 195,461 195,081 navNumarul conturilor detinute de catre non-banci nav nav nav nav navValoarea conturilor detinute de catre non-banci nav nav nav nav nav

Memo:Institutiile de moneda electronicaNumarul de institutiiValoarea exceptionala a depozitelor de moneda electronici detinute de aceste institutii

nav nav nav nav nav nav nav nav nav nav

1 Include sediul central Shanghai, sucursalele regionale şi filialele operationale, sub-sucursale şi filialele operationale, sub-sucursale în oraşe

provinciei, sub-sucursale in oraşele cvasi provinciale şi sucursale la nivel rural.

18

Functii ale cardului de plate şi dispozitive de acceptareTable 5 (mii, sfarsitul anului)

2006 2007 2008 2009 2010Carduri emise in taraCarduri cu functia de retragere numerar 1,126,842 1,498,600 1,800,389 2,065,944 2,415,309Carduri cu functia de debitare 1,076,205 1,408,337 1,658,060 1,880,388 2,185,656Carduri cu functia de debitare amanata nap nap nap nap nap

Carduri cu functia de creditare 50,637 90,263 142,329 185,556 229,653Carduri cu ffunctia de moneda electronica nap nap nap nap nap

Numarul total al cardurilor 1,126,842 1,498,600 1,800,389 2,065,944 2,415,309Din care: carduri avand combinat functiile dedebitare, numerar si moneda electronica nap nap nap nap nap

Memo:Retailer carduri nav nav nav nav nav

Terminale localizate in taraBancomate 101 128 167 215 271

Bancomate cu functia de retragere numerar 101 128 167 215 271Bancomate cu functia de transfer credit 101 128 167 215 271

Terminale POS 818 1,181 1,845 2,273 2,466EFTPOS terminale nap nap nap nap nap

Terminale pentru carduri cu moneda electronica nap nap nap nap nap

19

ŞTIAŢI CĂ…?

...1 yuan = 0.511045818 leu?

...PIB-ul Chinei a ajuns in 2010 la valoarea de 5,879 trilioane dolari americani?… China Construction Bank-CCB este clasată ca fiind a doua bancă din lume după capitalizarea de piaţă şi a 12-cea mare companie din lume?... Banca de Constructii din China, detinuta de stat, a inregistrat in prima jumatate a anului 2011 un profit de 14,5 miliarde de dolari, mai bine decât Apple?... Americanii au gasit in China un excelent partener de afaceri, impanzind marile orase chineze cu binecunoscutele branduri americane: Coca Cola, Walt Disney?...Romania va initia mai multe proiecte in comun cu China, printre care si constructia reactoarelor 3 si 4 ale centralei nuclearo-electrice de la Cernavoda si realizarea Canalului Dunare-Bucuresti?... Banca industrială şi comercială din China (ICBC) este cea mai mare banca din lume din punct de vedere al profitului şi al capitalizării de piaţă?... ICBC este cea mai mare bancă din lume, cu o capitalizare de piaţă de 269 miliarde USD?... ICBC cea mai mare bancă comercială din ţara noastră?... Populatia Chinei este de 1,4 mld, China clasându-se a doua dupa India?... Chiar dacă e comunistă, China este a doua putere economică a lumii?... Yuanul renminbi (RMB) este moneda naţională a Chinei? ... Republica Populară Chineză este o ţară socialistă, cu dictatură popular-democratică, condusă de clasa muncitoare şi bazată pe alianţa dintre muncitori şi ţărani. Socialismul reprezintă sistemul de bază al ţării?... China este a treia ţară producătoare de energie electrică?... Republica Populară Chineză este al doilea mare exportator mondial în 2008, livrând în anul 2008 bunuri în valoare de 1.430 miliarde dolari, față de Germania care a livrat bunuri în valoare de 1.470 miliarde dolari?... Din punct de vedere financiar, valoarea de circa 3.000 de miliarde de dolari a bursei celui mai mare oras al tarii asiatice, Shanghai, face posibil sa fie a treia bursa la nivel mondial, pozitionandu-se dupa americani sau japonezi?... este al V-lea investitor din lume, suma investita in anul 2009 este in valoare de 52 de miliarde de dolari?... China deţine cea mai mare piata de automobile la nivel mondial?... China este cel mai important producator de otel? ...în 2008, consumul de electricitate pe cap de locuitor este de 2,5 kwh în China faţă de 17 în Canada?...în 2010, exporturile ca procent din PIB aproximativ 29% atât în China?...în 2009, importurile ca procent din PIB aproximativ 25% atât în China?... VNB pe cap de chinez în 2010 era de 7,6 dolari?... Jiaozi este prima valuta din lume imprimata pe hartie, o inovatie a erei Song.(960-1279)

20