10octombrie200924 pagini,1 leuan X, nr. 130www.timpul.roTIMPULREVIST| DE CULTUR|Redac]ia [i administra]ia: Str. L\pu[neanu nr. 14, CP 1677, OP7 - IA{IVia]a unui dosar de SecuritateWiliam TotokReg`ndirea Istoriei la [apte deceniide la Pactul Ribbentrop-MolotovGabriel AndreescuRestitutio Benjamin FondaneLuiza Palanciuc [i Mihai {oraAlte chimerice f\pturiValeriu GherghelImportan]a istoriei conceptualepentru [tiin]ele umaniste [i social-politice din Rom=niaVictor NeumannIndividul`mpotrivaStatuluiLIVIU ANTONESEIMul]umiri Domnului Teodor M\rie[Nu, nu am ales acest titlu pentru a-l oma-gia pe John Stuart Mill, de[i o merit\ cu pri-sosin]\,cipentruamarca`ncheiereacusuccesaprotestuluiextremald-luiTeodorM\rie[.DomniaSa[i-asacrificats\n\tatea,chiarvia]a,`nexclusivitatepentruDreptate[i Adev\r, iar nu pentru vreun scop personalsauegoist,degrup.Dl.M\rie[merit\,debun\seam\,`ntregulnostrurespect,dar[isprijinulnostru`ncontinuare,c\cib\t\liaDomnieiSalecareeste,sauartrebuis\fie!,[ib\t\lianoastr\edepartedeasefi`ncheiat. Deocamdat\, `nregistr\m acest suc-ces uria[, ob]inut `n cele din urm\ de un sin-gur om. Din acest motiv, cred c\ solidarita-tea noastr\ destul de limitat\ [i precar\ depe durata protestului sacrificial, va trebui s\g\seasc\resurselenecesarepentruaspori,va trebui s\ fie mai sus]inut\ [i mai ferm\. Ar fi cu totul lipsit de onestitate s\ ne aro-g\mnoi,ceicareprinsemnareadeapeluri,prin articole `n ziare [i interven]ii pe internetne-ammanifestat`nvreunfelsimpatia[isprijinulfa]\deac]iuneatemerar\ad-luiM\rie[, vreun merit. Nu, victoria a fost unaaproape exclusiv personal\, una a Individu-lui `mpotriva Statului. Un singur om a `nvinsMolohul. Iar faptul `n sine trebuie s\ ne de-termine s\ ne punem ni[te `ntreb\ri [i `n ceeaceprive[tenaturaStatuluicareneadminis-treaz\,calitateainstitu]iilorsalepolitice[ijuridice,dar[i`nceeaceprive[tecalitateavie]ii noastre publice [i comunitare `n gene-ral.Pentruc\,acum,lasf`r[ituljertfeid-luiTeodor M\rie[, dincolo de bucuria succesu-lui, concluziile pe care le putem formula s`ntdestul de triste, dac\ nu de-a dreptul sumbre.(continuare `n pagina 3)EDITORIALIa[i,BibliotecaEminescu-1936Ia[i,BibliotecaEminescu-1936[ [ uleipep`nz\,50x70 uleipep`nz\,50x70] ]Num\rilustratculucr\rideDanielaC\lc=i Num\rilustratculucr\rideDanielaC\lc=ioctombrie 20092AgoraTIMPULNOTE INUTILEOVIDIU PECICANIdeea de a arhiva, de a depozita, de a stoca,a pune deoparte (nu alandala, ci prelucr`nd pri-mar sursele, ordon`ndu-le, grup`ndu-le dup\ uncriteriu tematic sau formal, ori axiologic, orisentimental,ierarhicetc.stabilitprinliber\decizie) reprezint\ o achizi]ie care a ]inut ini]ialde o tendin]\ de a tezauriza m\rturiile trecutului`n vederea asigur\rii permanen]ei memoriei al-tor timpuri, dar [i pentru a facilita anumite ope-ra]iunialeprezentului[ichiaraleviitorului.Aceste abord\ri pot fi: compararea achizi]iilor/pierderilordindou\saumaimultemomentediferite;`nsumareaunorsuccesesaue[ecuri;marcarea acelor realiz\ri sau stagn\ri sau pier-deri a c\ror amintire r\m`ne, `ntr-un fel sau al-tul, important\; instituirea unor liste, `n virtuteaunor criterii specifice, `n care se `nsumeaz\ ti-puri, genuri, categorii, specii sau m\rturii rele-vante pentru o anume experien]\. Defini]iastandardaarhiveiserefer\launlocsauocolec]iecon]in`nd`nregistr\ri,docu-mente sau alte materiale de interes istoric. ~n]e-legereaacestuiloccatoposmental,parteaunei cutii de rezonan]\ a interiorit\]ii ceea ceface din el un loc a-topic [i a subiectivit\]ii(presupun`nd deci o pozi]ionare-unicat [i o am-prentarepersonal\)permiteutilizareaterme-nuluidearhiv\capeunconceptcuvalen]eexplorative considerabile. Ideea de arhiv\ a trecut, dup\ o istorie subsi-diar\, modest\, odat\ cu modernitatea, `n prim-planulaten]ieicercet\torilor. Arhivarea,ini]ialo tehnic\ legat\ de institu]ionalizarea memoriei[i perceput\ ca o birocratizare (ordonare, sor-tare,triere,catalogare)adevenit,odat\cuMichel Foucault [i apoi cu Boris Groys, o for-mul\ de explorare [tiin]ific\. Arhivarea este uti-l\ prin opera]iunile pe care le permite (m\sura-re, ordonare). Dar `n timp ce Foucault o `n]e-lege`ntr-unfel,Groysvinecuoreelaborareaconceptului. ~ntr-un interviu din 1998, el preci-zeaz\ c\: Exist\ `n mod evident paralele `ntreideeamea[ialuiFoucault,totu[ieudiferdeFoucault`n`n]elegereaaceeacestructureaz\intern arhiva. Pentru Foucault, principiul struc-tural dind\r\tul arhivei este orice determin\ `n-tr-un anumit moment al timpului descrierea [ti-in]ific\ a realit\]ii. Bazele materiale ale arhiveis`nt diferitele media `n care ele `nsele se mani-fest\. C`nd privim `ns\ la modul cum s`nt forma-tearhivele,realiz\mc\aceastanuse`nt`mpl\dup\ taxonomiile clasice descrise de Foucault, cidup\ principiile media. ~n interiorul arhivei rea-litatea figureaz\ ca o carier\ semiotic\, nu, cumcredea Foucault, `n calitate de referent. S`nt `n-grijoratdeo`n]elegereaistorieicafiindcevade care ne amintim, deoarece nu [tiu care ar pu-tea fi mediul acelei memorii. Este greu de cre-zutc\acestmediuartrebuis\fiesufletulsauincon[tientul. Acestea s`nt media despre care eunu pot spune cum arat\ [i, ca atare, ele s`nt r\-m\[i]ele unei ere idealiste. Memoria se g\se[teoriundeesteprezent\`ntr-unmediuspecific.Trecutul,cualtecuvinte,neestedatnumai`ncolec]iile muzeelor, nu `n psyche sau `n incon-[tient. Acesteas`ntlocurileundesemneles`ntar\tateprinmedialorrespective.(SvenSpieker, Boris Groys on the logic of collecting,8 octombrie 1998). SevedelimpededinspuseleluiGroysnudoar delimitarea pe care o propune acesta `ntreconcep]ia foucaultian\ despre arhiv\, ci [i ne`n-crederea `n ceea ce el nume[te idealism. De fapt`ns\, nu ai nevoie s\ reduci drastic ideea de me-diu de comunicare la expresii grosier materiale,a[a cum pare c\ face Groys. Mediul memoriei ca [i al altor experien]e subiective, de altfel,de la fulgura]iile celei mai superficiale actuali-t\]i interioare p`n\ la expresii mai elaborate, detipul reveriilor, fantasm\rilor n\sc\toare de fic-]iuni[ichiaralexperien]eloroniriceetc.nutrebuie identificat cu sufletul sau incon[tien-tul, ci cu dinamica psihic\, ra]ional\ [i ira]io-nal\, deopotriv\, `n stare de veghe [i `n stare desomn,constatabil\`nmodne`ndoielnic[i,`norice caz, m\surabil\ `n mai multe chipuri (prindetectoruldeminciuni,tensiometru[imi[-c\rile oculare etc.). F\r\ a c\dea necesarmente`nfoucaultianism,oasemeneainterpretaresedelimiteaz\, totu[i, de interpretarea groysian\ amediuluiprinexcelen]\princareseexprim\arhivacamuzeu.Mensurabilitateaabsolut\[icuprinderea la nivelul vizibilit\]ii directe nu potfidec`tcazurileparticularealemanifest\riiunor arhive par]iale, celelalte r\m`n`nd `n largulsubiectivit\]ii personale. Acest lucru l-au `n]eles c`t se poate de bineorientaliiyoghini,practican]iaimedita]ieizen, ai exerci]iilor spirituale chineze[ti (grupate`njurullucruluicuenergiaqi),carenuauconfundatniciodat\expresiileobiectivantealeuneirealit\]iinterioarecuexisten]arealit\]ii`nse[i. De at`tea ori acea suit\ de procese [i de-cant\rir\m`neopac\privirilor,auzului[iv\-zuluiceluideal\turi,`nc`tsepoatesocotic\recursul la un mediu conectat de aceste sim]uri sau de celelalte este, dac\ nu `nt`mpl\toare[i sporadic\, atunci m\car selectiv\. Unadintredovezilecarepotfiadusef\r\efort `n sprijinul afirma]iilor de mai sus este le-gat\ de ideea, reprezentarea [i realitatea prezen-tului.Prezentul este, prin for]a lucrurilor, greude prins, efemer `n cel mai `nalt grad, par]ialpredictibil`naintedeaseproduce,dariute[iu[ormetamorfozabil`ntrecut.~mbl`nzirealuipentrua-ltransforma`ntr-unr\stimpdocil,posibil de domesticit, al vie]ii (personale [i co-lective, ultimul ca expresie a istoriei), `nghe]a-rea lui `ntr-un spa]iu mental virtual, spre ana-liz\ [i decizie, este o direc]ie de explorat pentruo administrare mai fructuoas\ a ocaziilor vie]ii.Metodaob]ineriiunuiasemeneaefectestecu-noscut\ prin practicile orientale ale deta[\rii desine [i de `mprejur\ri; din recomand\rile stoici-lor[ialecinicilor.~nstr\inareadepropriilesenza]ii, st\ri, du-te vino-ul dinspre eu spreel/ ea [i `napoi, autoscopia reprezint\ o teh-nic\ aferent\ acestui exerci]iu indispensabil. Transformareaprezentului`narhiv\apre-zentului `nseamn\punerea`nabis(decidedu-blarea`nscopulob]ineriiuneispa]ieri,alunei reflect\ri/ oglindiri a propriului timp acut,imediat), producerea unui interval de timp sus-pendat [i paralel cu cel real, cre`nd depozite(stoc\ri) de prezenturi. Ea presupune, deopo-triv\,oistoricizareinstantanee,provizorie[imomentan\ a clipei, [i o ie[ire din timp, o scoa-tere a acesteia din fluxul temporal. Procedura este mental\, chiar dac\ ea poatelua [i forma unor nota]ii retrospective (jurnal). Beneficiuldeprim\instan]\depeurmaeieste locuirea colonizarea clipei, p\r\si-rea st\rii de a fi tr\it `n folosul lui a tr\i, de-p\[irea superficialit\]ii.Prezentul ca arhiv\ a prezentuluiCAPRICORNwww.timpul.roBOGDANC|LINESCU~n iulie a fost adoptat\ de Adunarea parla-mentar\ a Organiza]iei pentru Securitate [i Co-operare`nEuropaorezolu]iececondamn\stalinismul[inazismul[ipropunecaziuade23august(cecoinciden]\fericit\!)s\devin\Ziuavictimelorstalinismului[inazismului.Propus\ de Slovenia [i de Lituania, rezolu]ia afost votat\ aproape `n unanimitate. Din 320 dedeputa]i, doar 8 au votat `mpotriv\ [i 4 s-au ab-]inut.Printreadversari,bine`n]eles,deputa]iicomuni[ti (oare ce scandal ar fi fost dac\ rezo-lu]iaarficondamnatcomunismul?).CeidinFran]aaulansatpeti]iinumeroasef\r\preamaresucces.M-amuitatlasemnatari[iamconstatat cu stupoare c\ exist\ `nc\ nume-roaseorganiza]iiceap\r\stalinismul.Printreele, Asocia]ia pentru rena[terea comunismu-lui [i mai ales JRCF Jeunes pour la Renais-sanceduCommunismeenFrance.Depesite-ulacesteiorganiza]iiafluc\scopullorede a organiza revolu]ia `n Fran]a gra]ie unei ar-mate populare. Tinerii pentru rena[terea co-munismului `i au drept model pe Castro [i peChavez,sedeclar\r\zboinicipacifi[ti (sic)celupt\`mpotrivacapitalismului,imperialis-mului [i r\zboiului (iar sic). Nu [tiu dac\ a-ceast\ organiza]ie are mul]i simpatizan]i (spertotu[ic\nu)`ns\s`ntsigurc\prime[tesub-ven]ii publice.Societatea civil\ `n Fran]aUnadintremarilediferen]e`ntreFran]a[iAmerica e societatea civil\ (Tocqueville anti-cipa genial rolul pe care-l vor juca asocia]iilelibere`nreu[ita Americii).~n Americaenor-mal s\ lucrezi `ntr-un institut (think tank) pri-vat [i independent; `n Fran]a e[ti privit cu ne-`ncredere, pari bizar iar atunci c`nd trebuie s\completezi o h`rtie administrativ\ nu [tii ce s\scrii`ndreptulc\su]eiProfesiunea.Mis-a`nt`mplat foarte des s\ am discu]ii absurde cuziari[ti ce m\ interogau ne`ncrez\tori: Dar ci-ne v\ d\ bani?, {i cum, nu s`nte]i cercet\tordeStat?.Edreptc\termenulnuareaceea[isemnifica]ie pentru toat\ lumea. ~n ceea ce m\prive[te,considerc\apar]inesociet\]iiciviletot ce nu depinde de Stat: lumea privat\ cu totcu intelectuali, muncitori [i patroni. Cum doaro infim\ parte dintre ei se angajeaz\ `n dezba-teriledesocietate,problemeleesen]iales`ntfagocitate de reprezentan]ii statului. Ace[tia aumai mult timp [i cunosc mai bine c\ile puterii.Asta nu `nseamn\ c\ to]i cei care primesc banipublicis`ntelimina]i.Printreeis`ntc`]ivaceau sim]ul reformelor [i recunosc defectele sec-toruluipublic`ncarelucreaz\.Demulteori,ace[tia aduc contribu]ii decisive la dezbateri [ireforme importante. ~n Fran]a, func]ionarii su-periori,politicienii[isindicateles`ntbine`n-fip]i`nterenuldiscu]iilordespresocietate[ieconomie. Se consider\ majoritari [i au drep-turidelabun`nceput.Ei[tiuceemaibinepentru noi to]i, inclusiv pentru copiii no[tri.Din nou despre ecologia totalitar\Am scris de mai multe ori despre deriva e-cologist\actual\.S`ntembombarda]ideobli-ga]ii ecologice [i, dac\ nu le achit\m, ni se pre-zicesf`r[itullumii.Toatevocilediscordantes`ntsufocate,oric`tde[tiin]ificearfiele.CadeexempluRaportul AlanCarlin,realizatdeun savant de la Agen]ia american\ pentru pro-tec]ia mediului `nconjur\tor, ale c\rui conclu-zii contrazic discursurile oficiale. Temperaturaatmosfereiglobuluinucre[teiardioxiduldecarbon nu are nici o influen]\ asupra climatu-lui(veziarticolulmeudinseptembrie).Iat\`ns\ c\ [i func]ionarii oficiali par a fi atin[i descepticism ecologic. Ultimul comunicat al or-ganiza]ieiGIEC(Grupuldeexper]iintergu-vernamentali`nschimb\rileclimatice)delamijloculluniiseptembrieeambiguu:sevor-be[teder\cireaplanetei`nurm\torii30deani. Ca din `nt`mplare, presa francez\ a fentatabil concluziile GIEC-uluiSacha Guitry: La correspondancede Paul Roulier-Davenel~naceast\coresponden]\fictiv\(publicat\recentdeEdituradeFallois),personajulPaulRoulier-Davenel e autor de piese de teatru cutitluri inspirate: Jai ma capote, Le fils de Bou-Bou, LesBoularangiers, Lelivredemacou-sine, Lecaleondemononcle, Levieuxcochon, Lenfant de leunuque.Aforismeleaceluia[ipersonajs`nt[ieledemne de re]inut: Le th=tre est uniquementunlieuolondoitsedistraire.Cenestpasautrechosequunlieudeplaisir.Lartducomdien est vraiment la prostitution des sou-venirs. Une pice est faite pour tre joue etnon pour tre lue. Du moment quune pice estmeilleure la lecture, elle est rate. Jai cou-chavecunepetitetrsgentilleetqui,danssesrapportsaveclesmessieurs,alhabitudederemdiersamaigreurparladjonctiondune de ses petites amies. Les glises sonttoujoursouvertes,lesprisonssonttoujoursfermes.Lesglisessonttoujoursvides,lesprisons sont toujours pleines!M`ndrie na]ional\Celebrulconstructordema[iniRenaultaavut o cre[tere a cifrei de afaceri `n 2009 gra]iev`nz\rilordeDaciaLogan[iSandero.~nFran]a, v`nz\rile au crescut cu 18% de la `nce-putul anului, Dacia situ`ndu-se pe locul opt lav`nz\rile de autoturisme ieftine `ntrec`nd chiarfirmele Fiat sau Nissan. Chiar [i `n Germania,v`nz\rile au cunoscut o explozie de 346 . Cinespunea c\ nu mai trimitem nimic la esport? Paris, octombrie 2009Rezolu]ia de condamnare a stalinismului[i organiza]iile comuniste din Fran]a3octombrie 2009AgoraTIMPULwww.timpul.roLIVIUANTONESEI(continuare din pagina 1)S-au scurs mai multe luni, dintre care cele74deziledeprotestextremald-luiTeodorM\rie[, pentru ca institu]iile statului rom=n s\pun\`noper\odecizieaCur]iiEuropenepentru Drepturile Omului, care repet a nu[tiu c`ta oar\ nu era consultativ\, nici de tiprecomandare, ci executorie, deci obligatorie.O-BLI-GA-TO-RIE!Abiape12octombrie,`n a cea de-a 70-a zi de grev\ a foamei, Par-chetulGeneraladispus`ncepereapred\riidosarelorc\treAsocia]ia21Decembrie,parte`nproces.Institu]iilemilitarizatecarede]ineau documente calificate drept secretele-audesecretizat[iau`nceputtransferulc\tre asocia]ie dup\ `nc\ patru zile de grev\ afoamei a d-lui M\rie[. Toate, mai pu]in SRI.Prin urmare, SRI se consider\ un fel de stat `nstat, nesocote[te at`t deciziile CEDO, c`t [i pecele ale Parchetului General b\[tina[; iar sta-tul `n care un asemenea lucru se poate petrecenu este, cu siguran]\, un stat de drept! Amin-tesc, `n trecere, c\ Rom=nia este membru UE,c\ a adoptat aquis-ul comunitar, c\ este mem-bru ONU, NATO, deci al tuturor institu]iiloreuropene[iinterna]ionaleimportante.{i,to-tu[i, `ntr-o asemenea ]ar\, principalul serviciude informa]ii, `[i permite s\ ignore cu senin\-tateat`tlegeaintern\,c`t[ipeceainterna-]ional\.Trec`nd peste faptul c\ SRI se situeaz\ cutotul `n afara legii, mai apar ni[te `ntreb\ri. Pecine ap\r\ SRI? De ce se comport\ ca un ex-celent urma[ al fostei Securit\]i? De ce tratea-z\casecretedestatdocumenteleprivindperioadaimediatpre-revolu]ionar\[ieveni-mentelerevolu]ionaredindecembrie1989?~n condi]iile `n care Rom=nia de azi, de dup\dou\zecideani,numaiesteceadedinaintede 22 decembrie 1989, modul de a proceda alSRI nu are absolut nici o logic\. Nu-mi ima-ginezc\SRInuvafisesizatschimbareaderegim de acum dou\zeci de ani... Nu mai tr\-im`ntr-odictatur\,ci`ntr-odemocra]ie,]aranu mai este supus\ f\r\delegii, ci legii, alia]iiRom=niei nu mai fac parte din CAER [i Pac-tul de la Var[ovia, ci din UE [i NATO. De ce]ine SRI s\ pun\ sub semnul `ntreb\rii acesterealit\]iestegreude`n]eles.S\sper\mc\pre[edintele, care are serviciile de informa]ii`n subordine, `n mod direct, dar [i prin inter-mediulConsiliuluiSupremdeAp\rarea}\rii, va face ceea ce este de f\cut. Sper c\seconsider\pre[edinteleunuistatdemocra-ticdedrept,nualuneistru]o-c\milecomu-nisto-democratice,nicialuneirepublicibananiere.Dup\74deziledegrevafoamei,dl.Teodor M\rie[, Individul, a `nvins Statul. Prinmijloace pa[nice, care nu-i puteau d\una de-c`t lui. ~ntr-un stat de drept, nu ar fi fost nevo-iedeunasemeneaprotest.~ntr-unstatdedrept, decizia CEDO ar fi fost pus\ imediat [iinintegrum`naplicare.Nus`ntem,prinur-mare, locuitorii unui stat de drept. {i asta nuse petrece numai din pricina politrucilor [i aadministratorilorno[tri,aprostuluimersalinstitu]iilor noastre politice, administrative [ijudiciare,ci[idinpricinanoastr\,aslabeinoastrecoeziunicomunitare,asolidarit\]iinoastre precare `n ceea ce prive[te cauzele [ivalorilecuadev\ratimportante,ablestemu-lui nostru ce pare funciar [i care st\ sub sem-nul lui merge [i a[a. ~n fond, nu avem `nc\ la dispozi]ie un ve-ritabil stat de drept pentru c\ nici noi nu ne-amhot\r`ts\fimcuadev\ratni[tecet\]eni.Protestulextremald-luiTeodorM\rie[aavut [i menirea de a ne reaminti aceast\ ano-malie. Trebuies\-imul]umim[ipentruasta.Dinp\cate,ceimaimul]idintrenoiavemomemorie slab\, cu foarte multe goluri. Or, peoasemeneastructur\,a[ade[ubred\,nusepoateconstruinimicconsistent,nimicsolid,nimic rezistent nici legi respectate, nici in-stitu]ii func]ionale, nici proceduri eficiente.Individul `mpotriva StatuluiIa[i, Teatrul Na]ional-1928 [ulei pe p`nz\, 50x70]SORINBOCANCEAObserv`nultimaperioad\amploareapecare o are o anumit\ practic\ a oamenilor poli-tici:autoextragereadincontextulpecare`ldiscut\,ca[icumtotceeacese`nt`mpl\pescenapolitic\nuesteprovocat[idec\treei.Politicienii no[tri ni se prezint\ ca anali[ti po-litici [i nu ca adep]i ai unei ideologii politice,activi[ti `n propriile partide [i oameni care de-cid.Estesuficients\prive[tioricetalkshowpolitic, de pe oricare post de televiziune, pen-truavedeacumpoliticieniivorbesc`nloculpolitologilor, comentatorilor, jurnali[tilor [i alaltorpersoaneceseocup\deinterpretareamesajelor [i a gesturilor politice. Cred c\ la originea unui astfel de compor-tament este mitul obiectivit\]ii `n politic\, cre-din]ac\exist\unlocsimbolicprivilegiat`ncare,dac\reu[e[tis\teplasezi,po]ifiprivitca de]in\torul unui adev\r incontestabil sau camesageralcuv`ntuluidivin.Este`njocunrefuzdearecunoa[tepropriiledetermin\ri[ipropriile convingeri ideologice, ca [i cum da-c\ ai fi descoperit cu a[a ceva ri[ti s\ fii trimisla izolare `n leprozeria de la Tichile[ti. Boalaafirm\riiseme]eaapolitismuluidedup\ 89, c`nd o mare parte dintre rom=ni au`nghi]it otrava pasivit\]ii politice ca pe un ma-re leac, nu a disp\rut, ci a c\p\tat o alt\ form\:a politicii `mbr\cat\ `n hainele unei iluzorii o-biectivit\]i. Politicienii no[tri vorbesc de crizaeconomic\[ideceapolitic\deparc\tocmaiarpreg\tini[testudiipentruvreoconferin]\pe astfel de teme. Cu greu po]i citi pe chipulvreunuiaourm\deasumarearesponsabili-t\]ii, fiindc\ aproape to]i afi[eaz\ masca omu-lui plasat `n afara problemei.~n acest curent se `nscrie [i campania me-diatic\cei-avizatpeintelectualiiceau`n-dr\znits\seexprime`nleg\tur\cuac]iunilelui Traian B\sescu. S-au f\cut dou\ liste: unacuceipro-[ialtacuceianti-B\sescu.Dup\modul`ncareaufostprezentate,s-aindusideeac\trebuies\aimaregrij\pentrucaredintre liste optezi, fiindc\ `]i po]i rata [ansa lapuritateaobiectivit\]ii.Darcaredintreceledou\listecon]innominaodiosa?Deces`ntmaivinova]iuniidec`tal]ii,decearaveadreptate doar unii, de ce nu au voie intelectua-liis\aib\dreptatesaus\se`n[ele,s\fiedemnisauling\i`npolitic\?Pentruc\s`ntintelectuali, replic\ teologii din mass media[idinsocietateacivil\rom=neasc\.Potrivitlor,intelectualiinuauvoies\sus]in\peni-meni, fiindc\ trebuie ca ei s\ se ocupe doar deadev\r. Politicienii pot fi sus]inu]i public doarde v`nz\toarele de la aprozar, de mecanizatori[i de alte categorii de oameni ai muncii de laora[e[isate.Intelectualiinusepotdedalaastfel de ac]iuni reprobabile, fiindc\, vorba luiBenda, ar tr\da adev\rul.Poate c\, dac\ lucrarea lui Benda ar fi fostcitit\ la timp, intelectualii anilor 30 nu ar maifi`mbr\]i[atideealegionar\;poatec\,dac\ast\zic\ut\toriiobiectivit\]iinul-armailec-turanecriticpeBenda,arputeafimaipu]inipocri]i[iar`n]elegec\estedreptulfiec\ruiindividdeasus]ine[icombatepecinevrea,chiar dac\ este intelectual. Niciunintelectual(dest`ngasaudreapta,pro sau contra, fa]\ sau spate) nu va aduce unzeulaCotroceni(chiardac\arfiposibila[aceva, `ntr-o societate ce se simte bine `n pro-pria laicitate nici nu ar fi indicat) [i nici nu va`mpiedicaaccedereaunuidiavolcuchipu-man la cea mai `nalt\ func]ie `n stat. ~ns\ pre-zen]a intelectualilor `n dezbaterile politice, cupartizanatelelor(pecarelesocotesclegiti-me),m\bucur\dincelpu]indou\motive:ace[tiafacmaipu]inedezacorduri[iiaudintimpii de anten\ al politicienilor care vorbescdespre faptele lor politice ca ni[te savan]i.Mitul obiectivit\]ii `n politica rom=neasc\EDITORIALAgoraTIMPUL4octombrie 2009WILLIAMTOTOKDespre Securitate s-a scris mult `n ulti-mii ani. Impulsul decisiv de a scrie desprepoli]iapolitic\avenitpentruuniidoardup\ ce au studiat documentele p\strate `ndosare. Deseori aceste scrieri, `ns\, au fosttributareunortendin]eselective,extremdesubiective.Astfel,numecanismuldefunc]ionareaunuiaparatrepresivseafla`naten]iaautorilor,niciadev\ruldocu-mentar [i istoric, ci propria biografie, pro-priuldestinfiltratprinprismaunuio-biectiv al Securit\]ii.Lecturapropriuluidosaresteunadincele mai nepl\cute lecturi posibile. Aceast\constatare se poate citi [i pe coperta volu-muluiVia]aunuidosar.Carteaafostscris\deprozatorul[ipoetulJohannLippet[iaap\rutlaedituragerman\Wunderhorn din Heidelberg. Lippetap\r\sitRom=nia`nanul1988.El a fost membru fondator al Grupului deAc]iuneBanat(AktionsgruppeBanat).Aceast\gruparedescriitorigermanidinTimi[oara a existat `ntre anii 1972 [i 1975[i a fost destr\mat\ `n mod brutal de c\treSecuritate.Membriigrupuluiaufostsu-pu[i unor tracas\ri permanente, dublate deperchezi]ii,amenin]\ri,interogatorii[iarest\ri.Anul trecut Lippet a primit de la CNSASdosarulpecareil-a`ntocmitSecuritatea.Este vorba despre un dosar de urm\rire in-formativ\ [D.U.I.] `n care serviciul secret adepus pe l`ng\ numeroase note colectate delacolaboratorineoficiali,proceseverbalede supraveghere a telefonului, note de ana-liz\, planuri de m\suri, scrisori confiscate,planuri de compromitere [.a.m.d. Dosarul de urm\rire informativ\, `n careautorului i s-a dat numele de cod Luca, afost deschis `n 1982. P`n\ atunci el fuseselucrat,precumsunatermenultehnic`njargonul Securit\]ii, `ntr-un a[a-numit do-sar problem\ respectiv `n dosarele colegi-lor s\i din fostul Grup de Ac]iune [i din ce-naclulliteraral Asocia]ieiScriitorilordinTimi[oara,AdamMller-Guttenbrunn,al c\rui membru a fost.Lippet a sintetizat cu acribie toate docu-mentelecuprinse`ndosar,reconstituinddinaceast\perspectiv\oparteaproprieisale biografii. Scriitorul evit\ striden]ele deorice fel, refuz`nd s\ satisfac\ voyeurismulunor cititori avizi de dezv\luiri senza]iona-le. El ofer\ publicului, `n schimb, o adev\-rat\ vivisec]ie a unui mecanism politic, pus`n mi[care de ofi]eri ai Securit\]ii. Numelelorapar`naceast\remarcabil\carte,depild\celalcoordonatoruluiopera]iunilorrepresive,locotenent-colonelulNicolaeP\durariu;locotenentulIoanBeletescu,responsabilcusupraveghereaTeatruluiGerman de Stat din Timi[oara, unde Lippetlucra ca secretar literar; locotenentul majorPetruPele;locotenentcolonelulAntonieIanculescu; [eful Securit\]ii locale, colone-lul Aurel Mortoiu (transferat la Bucure[ti [iavansatlagraduldegeneral);succesorulacestuia,colonelulIonCristescu[i`nc\mul]i al]ii. Incentrulaten]ieipoli]iene[tiseaflauscrierileluiLippet.Textelesalefuseser\traduse, interpretate [i analizate, fiind con-siderate ostile, tenden]ioase sau inter-pretative,precumnotauofi]erii`nproce-selelorverbale,trimisecuregularitatelaDirec]ia 1 din Bucure[ti, care se ocupa decombaterea opozi]iei interne.CartealuiLippet,scris\lapersoana1,este un document de o valoare excep]iona-l\[iom\rturieobiectiv\despremecanis-melerepresivealestatuluicomunist.Armerita tradus\ `n limba rom=n\. JohannLippet,DasLebeneinerAkte.ChronologieeinerBespitzelungdurchdieSecuritate (Via]aunuidosar.Cronologiauneisupravegheridec\treSecuritate),Wunderhorn, Heidelberg, 2009, 158 p.Via]a unui dosar de Securitate www.timpul.roADRIAN NI}|EdituraTreiapublicatrecentolucrarece trateaz\ despre c`teva teme cu mare priz\la public, Certitudinile unui sceptic EmilCioran, scris\ de Marius Dobre. Cercet\torlaInstitutuldeFilosofie[iPsihologie,,ConstantinR\dulescu-Motru[itotodat\profesorlaFacultateadePsihologieaUniversit\]ii,,TituMaiorescu,autorulseafl\laceade-atreiaproduc]ieeditorial\,dup\ ~nsemn\ri filosofice [i O teorie logic\asupra autorit\]ii.Lucrareaesteizvor`t\dinconvingereaautorului c\ dincolo de stilul cioranian, me-taforicoripoetic,seafl\concep]iifiloso-fice bine articulate. De[i nu-[i propune s\-lfac\ mai logic sau mai clar pe marele stilist,autorul vrea s\ aduc\ la lumin\ c`teva teme[i idei filosofice care ar putea sus]ine `nca-drarealuiCioranprintrefilosofi.S`ntpro-puseastfeloptteme,tratatefiecare`ntr-uncapitol separat al lucr\rii: desp\r]irea de filo-sofie, scrisul ca eliberare, scepticismul, via]aca agonie, istoria, utopia, lupta cu Dumnezeu[i marea obsesie numit\ Rom=nia. Av`nd `nvedere aceast\ arie tematic\, cititorul aces-tui articol va fi fost pus `n dificultate `n le-g\tur\cutitlul:de[itrateaz\desprescepti-cism `ntr-un singur capitol al lucr\rii, aceas-ta se nume[te totu[i Certitudinile unui scep-tic. Precaut, Marius Dobre arat\ c\ lucrareaarfipututprimiunalttitlu:Temealeg`n-dirii lui Cioran, Introducere `n filosofia luiCioran, Predicile unui sceptic sau Credin]ealeunuispirit[ov\ielnic.F\r\avreas\e-puizezeprezentareacertitudinilorg`ndito-ruluidinR\[inari,MariusDobrearat\c\Cioran a fost un sceptic moderat, adic\ unulcapricios,cea`ndurat`ndoialadoardinc`nd `n c`nd. Suspendarea judec\]ii [i aboli-reasenza]iilors`ntf\cutenumai`n\untruluneicrize,pecareacestscepticmoderatova dep\[i proiect`nd `n nedeterminarea undese vede aruncat un con]inut pe care aceastanu p\rea s\-l comporte, dup\ cum recunoa[-teCioran`nsu[i. Acesttipdescepticismsedeschide[isprealteexperien]eceexploa-teaz\ `ndoiala, fiind un tip de scepticism cesuport\ via]a [i este suportat de aceasta. Spredeosebire, scepticismul riguros compromiteorice fel de certitudine, suspend\ orice fel dejudecat\, nimic neput`nd fi preferat `n daunaa altceva. Este un tip de scepticism ce tr\ie[-te `n imposibilitatea ab]inerii.Sceptic moderat, Cioran se bazeaz\ pe oseriedeconvingeri,decertitudini,decarevia]a noastr\ este plin\. Este vorba de acelemii de credin]e cotidiene, `ncep`nd cu bana-la credin]\ c\ pentru a ajunge la o anumit\destina]ietrebuies\olu\mpeoanumit\strad\[inupealta.Probabilc\dinacestpunct de vedere, singura certitudine autenti-c\ a unui astfel de sceptic este chiar `ndoia-la, c\ci ea este cea care `i este propria certi-tudine. ~ndoiala este certitudinea lui, f\r\ eas-ar pr\bu[i.De[is-adesp\r]itdefilosofie,Cioranafost dintotdeauna un filosof, sus]ine MariusDobre,de[iesteadev\ratc\teribilacritic\la care a fost supus\ filosofia de-a lungul o-perei cioraniene este foarte vehement\, ade-seavirulent\.Deexemplu,g`nditorularat\c\filosofiafugedevia]\,estestr\in\desim]ire. Ar fi mai degrab\ arta de a-]i mascasentimentele [i chinurile l\untrice. Ar fi maicur`ndoimens\tehnic\depref\c\torie,a-sem\n\toareprostitu]iei,princarenimeninu are vreo convingere adev\rat\. De[i ono-rabil,filosofulestepreaprudent,nuaredestin,nuseimplic\`nproblemeleimpor-tante ale vie]ii, ci se mul]ume[te cu discu]iigenerale. Filosofia pare ca o proliferare f\r\sens a unor cuvinte, inventeaz\ termeni, fle-c\re[te sau ajunge la tautologii str\lucitoare`ncazulmarilorsistemefilosofice.A[aseface, crede Cioran, c\ filosoful sf`r[e[te me-reubine,esteneutru,timid,c\ldicel,nucunoa[tepasiuneasauteamademoarte,av`nd un suflet rece [i `nghe]at.Marius Dobre arat\ c\ aceast\ critic\ vi-rulent\ a filosofiei face din Cioran, mai multsaumaipu]inparadoxal,unfilosof.Mai`nt`i,pentruc\astudiatfilosofiacumult\pasiune [i a avut `ntinse lecturi filosofice. ~naldoilear`nd,pentruc\temelesaledere-flec]ie]indespa]iulfilosofic,fiindprintreaspectelecelmaigeneralealeexisten]ei:binele,adev\rul,frumosuletc.Dac\vomprivimaiatentcriticacioranian\,vomputea vedea c\ el a avut de fapt `n vedere nufilosofiaca`ntreg,cinumaianumitedo-menii ale filosofiei, cum s`nt cele teoreticesau cele sistematice (ontologia, metafizica,logica, marile sisteme filosofice etc.).Constat\mastfelointeresant\deplasarede sens: dup\ Cioran, filosofia nu mai esteprodusul unui spirit creator ce st\p`ne[te lu-mea, ci produsul unui spirit umilit, pr\bu[it`nfa]aseme]ieiexisten]ei,`nfa]aagonieiatotprezente.Filosofulareroluldesimpluobservator al existen]ei, de critic ce prezint\tr\s\turile vie]ii [i care `ncearc\ s\ trezeasc\pe om la o realitatea dureroas\.Filosofia v\zut\ `n acest fel, este u[or de`n]elesdecescrisulaparelaCiorancaoform\deexercitareaobsesiilor.Fiecarenou\ carte a lui Cioran are darul de a-l eli-bera de o anumit\ obsesie, dup\ care aparealt\ obsesie, alt\ carte [i a[a timp de cinci-zeci de ani.Scrisul ca eliberare iat\ mesajul filoso-fului Cioran. G`nditorul recunoa[te chiar c\dup\primasacarte[i-apromiss\numaiscrie nimic. Apoi a scris alta urmat\ de ace-ea[if\g\duin]\,comediarepet`ndu-sevre-medec`tevadecenii.Scrisull-aajutats\treac\delaunanlaaltul,c\ciobsesiileexprimate ajung pe jum\tate atenuate, credeCioran.Esteacumu[orde`n]elesapelulluiCioran la stilul fragmentar, eseistic, antisis-tematic. Numai un text scurt, de c`teva r`n-duri poate reu[i s\ surprind\ o tr\ire uman\,s\ redea unit\]ile elementare ale vie]ii uma-ne. Pagina elaborat\, stufoas\, de tipul ma-nualuluisautratatuluifilosofic,esteprearece tocmai pentru c\ `ntoarce spatele vie]ii.Dac\istoriaeste,dup\Cioran,ogoan\sprepierzanie,iarutopiaonostalgiedup\paradisul pierdut, Dumnezeu `i apare scep-ticuluideR\[inaridreptundemiurgr\u,adic\uncreatorceadatna[tereuneilumiesen]ialmenterea.Ciorancritic\aproapetoate aspectele religioase, are cuvinte foartedure cu privire la cre[tinism, Iisus, apostoli,sfin]i etc. Explica]ia este de g\sit `n ceea ceel nume[te apel mistic: a avut `n sine mereuunapelpentrureligie,darf\r\aputeas\-lduc\p`n\lacap\t.Recunoa[tec\`iesteimposibil s\ cread\, [i `n acela[i timp `i esteimposibils\nuseg`ndeasc\lacredin]\. Aexistatmereu`neltenta]iadeacrede,darnega]ia a fost mereu mai mare.De[iafostincapabils\fiecredincios,Cioranafostsensibillaproblemelereligi-oasetocmaipentruc\ag\sit`nexperien]areligioas\ acea intensitate excep]ional\ de atr\i situa]ii limit\ de care el `nsu[i era inte-resat[icare`iaminteau,deexemplu,detr\irile sale intense din vremea c`nd sufereade insomnie. Erau st\ri ultime, extatice, `n-t`lnite, de exemplu, la eroii lui Dostoievski,de[i de sorginte nereligioas\. Dar `n religie,maimultdec`toriundealtundeva,Cioranconsider\ c\ a `nt`lnit situa]iile limit\ care l-aufascinatprofund,excesul[ie[ecul.Dincauzaaceasta,MariusDobre`ncearc\s\`iia ap\rarea lui Cioran ar\t`nd c\ nici cu pri-virelareligie,nicicuprivirelacre[tinismCioran nu a avut de fapt o atitudine ostil\. Scris\ sub forma unei introduceri `n filo-sofia lui Cioran, Certitudinile unui sceptic,deMariusDobre,propunetotodat\c`tevaargumente`nsprijinulfilosofuluiCioran.Prin prezentarea g`ndirii sale paradoxale cuprivirelafilosofie,religieorirom=nism,lucrarea se constituie totodat\ `ntr-o ap\rarea lui Cioran `n fa]a unor importante [i graveacuza]ii aduse de-a lungul timpului mareluistilist francez de origine rom=n\.O carte despre paradoxalul CioranPOLEMICI CORDIALECORESPONTEN}| DIN BERLIN5AgoraTIMPULoctombrie 2009 www.timpul.roGABRIELANDREESCUTendin]a european\privind echivalen]anazism-stalinismOseriededeclara]iipoliticecumiz\ausintetizat schimb\ri de atitudine fa]\ de eveni-mentele de acum [apte decenii [i `n particular,fa]\dePactulRibbentrop-Molotov.~nanul2009afostcompletat\listamarilororganis-meeuropenecareauadoptatrezolu]iiprivi-toare la mo[tenirea comunist\. La 26 ianuarie2006,AdunareaParlamentar\aConsiliuluiEuropei se referise la necesitatea condamn\riila nivel interna]ional a crimelor totalitarismu-lui de tip comunist. Pe urma acestei judec\]i,APCEaveas\proclamela28septembrie2008 data de 23 august drept Zi European\ aMemorieiVictimelorStalinismului[iNazis-mului. La 2 aprilie 2009, Uniunea European\aadoptatdeasemeneaorezolu]ieprivitoarelaatitudineaContinentuluifa]\deceledou\totalitarisme.Ideeaprincipal\,c\Europanuva fi unit\ f\r\ `mplinirea unei viziuni comuneasupraistorieia[az\fa]\`nfa]\nazismul[istalinismul,respectiv,regimurilefasciste[icomuniste. Aceast\ tendin]\ de evaluare isto-rico-politic\afostcompletat\derezolu]iaOrganiza]iei pentru Securitate [i Cooperare `nEuropa (OSCE) care a pus pe acela[i plan res-ponsabilitateaGermaneinaziste[iaUniuniiSovietice `n izbucnirea celui de-Al Doilea R\z-boiMondial.DocumentulpropusdeLituania[i Slovenia [i adoptat de Organiza]ie la 3 iulie2009indicaPactulRibbentrop-Molotov caadev\ratul precursor al conflagra]iei.Arfidesigurmultedenotatcuprivirelanuan]eleacestorrezolu]ii.Dincolodeele,e-chivalen]a moral\ dintre cele dou\ ideologii [iregimuricriminaleafostasumat\politic.Faptul c\ toate cele trei organiza]ii interguver-namentale de pe Continent [i prelungirea lorextra-continental\prinOSCEdevinunpi-lon doctrinar `n materie ar putea duce la o re-vizuireradical\aviziuniinoastredesprelo-gica secolului XX.Rezisten]a vechilor nara]iuniExist\ [i for]e care se opun acestei evolu]ii.Cea mai amenin]\toare, cu putere institu]iona-l\,pareavenidelademocra]iasuveran\instaurat\ `n Federa]ia Rus\. Ministrul rus deExternea`nt`mpinatrezolu]iaOSCEdin3iulie2009cuodeclara]iemilit\roas\dac\oevalu\m`ncoduldiplomatic:Consider\minacceptabilca`nAdunareaParlamentar\aOSCEs\apar\`ncerc\ridedistorsionareaistoriei care au obiective politice. Pozi]ia eraexprimat\dup\`nchidereacupu]intimp`na-inte, la 19 iunie 2009, a paginii web www.hro-no.info, cea mai ampl\ resurs\ online privindistoriarus\1. Administra]iadelaMoscovaseafl\ ast\zi implicat\ `ntr-o reabilitare masiv\ aperioadei staliniste care desfide orice nivel re-zonabilallibert\]iiacademiceoriindepen-den]ei intelectuale.Reac]iilevenitedinsferapolitic\detipulcelei a Federa]iei Ruse `[i g\sesc un sprijin `nrezisten]auneianumitetradi]iiintelectuale[iuniversitare. Aceasta p\ze[te `nc\ standardeleinterpret\riicareadominatviziuneaasuprasecoluluiXX`ntimpulR\zboiuluirece.Pentruexemplu[icomoditate,arfidecitatreac]ia la aceea[i rezolu]ie OSCE a lui RobertGellately, profesor de istorie la UniversitateadinFloridaspecialistalistorieiEuropeimoderne.ElacriticatdocumentuladoptatlaVilnius `n urm\torii termeni: Ne putem imagina ceea ce ar fi `nsemnatdac\ Hitler ar fi cucerit tot ce exista `ntre Urali[i Canalul M`necii. {i: Ru[ii de ast\zi au totdreptuls\obiectezec\rezolu]iaOSCEnuaf\cut men]iune la rolul crucial jucat de UniuneaSovietic\`noprirealuiHitler.Trebuies\neamintimc\25,5milioanedecet\]enisovie-tici,pestezeceprocentedinpopula]iaURSS`n 1939, a murit `n al Doilea R\zboi Mondial.Mai mult de jum\tate dintre ace[tia erau civili.Estesuficients\spunemc\estededatorianoastr\[ia`ntregiiEuropes\neamintimc\ArmataRo[ie[ipoporulsovieticne-asc\patde o asemenea soart\. Ru[ii de ast\zi au drep-tate s\ fie m`ndri de ceea ce au f\cut `n Al Doi-lea R\zboi Mondial [i noi ar trebui s\ le mul-]umim p`n\ la Dumnezeu pentru aceasta2.Enun]uri parafactuale foarte precar g`nditeComentariileluiRobertGellatelys`ntunexempluexcelentalopiniilorcomode,bineinten]ionate,cucareaucrescutgenera]iilar`nd. Acest tip de discurs, din care am citat unscurt fragment, repet\ ceea ce g\sim `n manu-alele [colare ori `n volumele clasicizate ale Is-torieipromovatedup\1945,deveniteoade-v\rat\ g`ndire oficial\. ~n realitate, dac\ avemcurajuls\urm\mscrupuleleepistemologiceale [tiin]elor sociale, vom percepe imediat c`tdegratuites`nttezeleprofesoruluiGellatelydintr-operspectiv\autenticra]ionalizat\.Consecin]ele unei eventuale victorii germane`n b\t\lia cu Uniunea Sovietic\ asupra viitoru-luiEuropeipotfievaluatedoarvag.{tima-proape sigur c\ aceasta ar fi dus la anihilareaevreiloreuropenicarenuapucaser\s\plecede pe Continent. Este de b\nuit c\ ar fi afectatstatutulsocialalpopoarelorslave.Darcum?Este dificil de estimat c`t de amenin]\tor ar fifostunalTreileaReich`nving\torlaadresaStatelorUnite.Oaremaimultdec`tUniuneaSovietic\? Iar implica]iile pe termen lung asu-praciviliza]ieieuropeneauneivictoriiger-manes`ntde-adreptulobscure.G`ndireanoastr\asupraconsecin]eloruneivictoriiaGermanieiasupraURSS`n1941-1942estedominat\ de enun]uri parafactuale foarte pre-car g`ndite.{tim, `n schimb, cu precizie, ce a `nsemnatvictoria URSS asupra Germaniei `n modul `ncare aceasta a avut loc. Consecin]a imediat\ afost ocuparea Europei Centrale [i de Est [i r\s-p`ndirea comunismului `n China, Indochina [i`nc`tevaalte]\ri,transform`ndtotalitarismulde tip comunist `ntr-un sistem mondial. Pute-rea sovietelor a afectat pluralismul civiliza]io-nal [i identitar al unei mari por]iuni a lumii. Adat na[tere democidelor comuniste, duc`nd lapieirea a circa 100 de milioane de oameni. {iatunci, cum putem asigura o compara]ie inte-lectual onest\ `ntre poten]ialul dramatic al uneivictoriigermane,`nanii40,[iconsecin]eleconcrete dezastruoase ale victoriei URSS? Profesorul Robert Gellately a invocat 25,5milioanedecet\]enisovieticicare[i-audatvia]a `n r\zboiul `mpotriva Germaniei naziste.O trecere chiar f\r\ preten]ii asupra faptelor a-rat\ c\ o propor]ie cov`r[itoare a acestor oameniau pierit nu datorit\ ma[inii de r\zboi germa-ne, ci urmare a deciziilor arbitrare [i irespon-sabilealeluiStalin[icelordinjuruls\u.Iaracestea au fost posibile datorit\ tipului de re-gim pe care `l creaser\. Sensul luptelor supor-tate de poporul sovietic nu a fost definit de a-cesta,cideconduc\toriilui.Eiauordonatmilioanelor de osta[i pe care-i trimitea la lupt\cu ofi]erii NKVD `n spate nu doar s\ eliberezepropria ]ar\, ci s\ ocupe [i teritoriile peste caretrecea ma[ina de r\zboi sovietic\. Iat\, la 70 deanidelasemnareaPactuluiRibbentrop-Molotov,unrespectabilprofesoruniversitaramerican sugereaz\ c\ Statele Baltice, Polonia,Rom=nia, Ungaria [.a.m.d. au fost eliberate,[i nu ocupate, de c\tre trupele sovietice.1Luke Harding, British academics protest afterRussia closes down history website (guardian.co.uk,Monday 13 July 2009 17.58 BST).2RobertGellately,RememberingtheNazi-SovietPactAfterSeventyYears,FirstpublishedontheHuffingtonPosthttp://www.factsandarts.com/articles/remembering-the-nazi-soviet-pact-after-seventy-years./Reg`ndirea Istoriei la [apte deceniide la Pactul Ribbentrop-MolotovIa[i, Hotel Traian - 1921 [ulei pe p`nz\, 80x60cm]ProiectulEuropeanpRO TraducereapoezieicontemporanedeMasterul pentru Traducerea Textului Literar Contemporan, Bucure[tiIni]iat de Prof. Dr. Lidia Vianu (Director al Centrului pentru Traducerea[iInterpretareaTextuluiContemporan,UniversitateaBucure[ti)[iAnneStewart (Agent literar, Londra: http://www.poetrypf.co.uk/)Parteneri:CTITC(UniversitateaBucure[ti),poetrypf(Londra),revistaCTITConlineTranslationCaf (http://www.e-scoala.ro/ctitc/index.html,DirectorLidiaVianu),RadioRom=niaCultural(redactor:DanVerona),ConsiliulBritanicBucure[ti,RevistaTimpul(Redactor{ef:GabrielaGavril),Revista Luceaf\rul (Redactor {ef: Dan Cristea), PEN Clubul Rom=n.CHRIS PREDDLELada asta de compostLada asta de compost reprezint\ raportul de aur.Vasul din lemn al lui Grahamsprijin\ patru p\trate `ntr-un dreptunghiprintre marginile curbate. Trupul de viermise preg\te[tepentru sarcina sa p\m`nteasc\. Se bucur\ c\ cea mai lung\parte a casei lor moie egal\ cu r\d\cina patrat\ a cinci minus unusupra doi, aceea divin\ propor]ie.Ne vom t`r` trupurile ca un funicularpe Middleton Fell, la fel de sus cum au fost [i eideasupra p\m`ntului de viermi.Lad\ vitruvian\,accept\ ca trecut al nostru etern o dovad\ cu-adev\rat remarcabil\ a ultimei teoreme a lui Fermat.Traducere de Dumitru Carmen-OanaPROCronici din tranzi]ieTIMPUL6octombrie 2009CODRU} CONSTANTINESCUEcografiaesteotehnic\permi]`ndvizua-lizarea unor organe interne sau a unui f\t cuajutorulultrasunetelor1.Exactlaproducereaacesteiecografiiasociet\]iifrancezeactualese `nham\ Jean Svillia, de data aceasta o eco-grafiesugestivintitulat\ Corectitudineamo-ral\2cu subtitlul ironic-plin de umor c\utamcu disperare valori dup\ ce a realizat o alta `nvolumul Corectitudinea istoric\3. Jean Svilliaeste, se vede, pasionat de acest vast subiect, aldec\derii]\riisale.~nacestultimvolumelprefer\ o analiz\ de mentalit\]i, foarte polemi-c\,afenomenuluisocietaldinFran]azilelornoastre,baz`ndu-sepemultereferin]edinstudii de psihologie, diverse sondaje de opiniesau doar [tiri menite a `nt\ri argumenta]ia. Fran]aseconfrunt\cuomaladiecaredis-truge ]esutul social francez tradi]ional. Svilliaeviden]iaz\ aceast\ nou\ etap\ `n dezvoltareaunui proces care nu a ap\rut de ieri- de azi cicelpu]indup\revolu]iadin1968.Cares`ntcauzeleproblemeifranceze,`nconcep]ialuiJeanSvillia?Dispari]iaautorit\]ii dintoatestraturile[icomponentelesociet\]iifranceze,dar [i efectele corectitudinii politice conduc lapropagareaneputin]eifrancezedeafacefa]\acestei provoc\ri imense care poate determina`n viitorul mediu chiar dispari]ia na]iunii fran-ceze a[a cum o cunoa[tem ast\zi [i la apari]iaunui mutant, a unei semidictaturi `n care o mi-noritate numeroas\, cea islamic\ [i african\ s\preia fr`iele Fran]ei. Un scenariu rizibil, apa-rent, nu-i a[a? Remarc\m revan[a ultim\ a lu-mii coloniale franceze care `n viitor, av`nd `nvedere rata natalit\]ii africanilor [i magrebie-nilor`ncompara]iecuceaafrancezilor,vacuceri`ns\[im`ndraMetropol\deodinioar\.R\d\cinileacesteitendin]eautodistructiverezid\ `n revolu]ia din 68 cu al sau motto esteinterzis s\ interzici. Din aceast\ tendin]\ s-audezvoltat [i multiplicat toate celelalte.Hedonismul aluatloculpriviriicre[tineasupralumii[ivie]iidezicuzi,pun`ndu-[iamprenta asupra institu]iei familiei care, evi-dent, s-a devalorizat/ demonetizat c\ci pl\ce-rea individual\ este cea care conteaz\ cel maimult.Iaratuncic`ndaceast\pl\cerenumaieste `mp\rt\[it\, individul are dreptul s\ o cau-te altundeva, fapt ce conduce la extinderea a-larmant\anum\ruluifamiliilordestr\matecare las\ copii `n urm\. La Paris [i `n marileora[e, un cuplu din dou\ divor]eaz\, unul dintrei `n alte p\r]i; lucrul este banal. ~n jur de unminor din patru nu tr\ie[te `mpreun\ cu ambiip\rin]i. Un sfert din p\rin]ii divor]a]i nu-[i maiv\dcopiii.Hedonismulproduceisteriase-xual\ la care s`ntem supu[i prin toate canaleleposibile, de la televiziuni p`n\ la publicitateala cele mai banale produse (se [tie, sexul slabvinde). ~n mod insidios sau agresiv, s-a `nst\-p`nit un soi de totalitarism sexual. Sexul devi-ne condi]ia sine qua non a `mplinirii [i a feri-cirii.4~n plus, s`ntem supu[i [i unei adev\rateinvaziiporno,cumonume[teSvilliadar[iob]ineriidealtepl\cerid\un\toare,precumdrogurile sau alcoolul consumat `n cantit\]i in-dustrialedetineri`ntimpulpetrecerilorrave.Hedonismuladusladevalorizareaideiidemunc\, de efort sus]inut, de vin\ fiind [i siste-mulsocialfrancez,preapermisiv[igeneroscu [omerii de profesie. Alt\dat\, hedonismuleraprivitcususpiciune.Aceast\mentalitates-a men]inut mult timp, prin dubla cultur\ lai-c\ [i cre[tin\, bazat\ pe munc\, efort [i ascez\.~n cursul anilor 1960, `ndep\rtarea amenin]\-rii r\zboiului, cre[terea nivelului de trai, libe-ralizareamoravurilor[ispirituluiindividua-list au inversat perspectivele. De atunci, feri-cirea, starea de bine [i pl\cerea au devenit ce-vaabsolut.Mi-amf\cutpl\cere,sespune.Oasemeneam\rturisirearfifostalt\dat\inde-cent\. Acum ea d\ tonul5.~n Fran]a nu se munce[te destul. De ce nusemunce[tedestul?Pentruc\muncaafostdevalorizat\. La ora actual\, persoanele acti-ve reprezint\ 40% din totalul popula]iei. Cei-lal]icopii,studen]i,[omeri,inactivisaulapensie nu au o activitate regulat\. Num\rulcelorcarelucreaz\afostredusdejos,prinprelungireadurateistudiilor[idesus,princre[terea pension\rilor. Grupa de v`rst\ inter-mediar\poart\peumeri`ntreagaFran]\:25de milioane de persoane asigur\ traiul pentru65 de milioane de locuitori.6Nu v\ sun\ cu-noscut? Lucrul manual a fost devalorizat. S\fie oare intelectul singura cale de manifestareatalentului?~nmomentul`ncaremiide[o-meri `[i iau aloca]iile, meseriile manuale duclips\ de solicitan]i. Domina]ia paternalismu-luisocialist,dinp\catepromovatchiar[idepartidele de dreapta a virusat pe termen lungFran]a.Otendin]\careprovoac\reac]ii`nlan].Statulgeneros`nsubven]ii[iincapabil/nemaidorind s\-i integreze pe imigran]i sau pefiiiimigran]ilorn\scu]i`nFran]a`nnumelep\str\riidreptuluiladiferen]\aprodusacestamestec explozibil care detoneaz\ la intervaleregulate suburbiile franceze. La `nceputul a-nilor 80 `n numele dreptului la diferen]\, con-ceptuldeasimilareafostabandonat.Dac\toate culturile au valoare egal\, de ce ar trebuica imigran]ii s\ fie turna]i `n acela[i tipar? Eiau fost deci invita]i s\ r\m`n\, p\str`ndu-[i o-biceiurile. Discursul oficial, paralizat de ideo-logiaantirasist\,arenun]ats\-imai`nve]eregulile juridice, morale [i educative pe bazac\roraafostconstruitpactulsocialalfran-cezilor.7Fapt ce-l face pe analistul francez s\recunoasc\cuam\r\ciune:numaiexist\osocietate francez\ omogen\, ci o suprapunerede societ\]i pe teritoriul francez. ~n inima ora-[elor, se prefigureaz\ o anumit\ tendin]\ de la`nceputul anilor 2000: regruparea etnic\. Im-punitateadelicven]ilor,maialesacelormi-nori duce la Explozia de delincven]\, produ-sul unei societ\]i dezmembrate de o mentali-tate individualist\, de spirit hedonist, de decli-nulautorit\]ii,derespingerearegulilor,des-tr\marea familiei, criza [colii, pierderea de re-pere, relativismul moral. Dac\ totul ni se cu-vine,decebunurilevecinuluimeus\nufiealemele?Dac\celmaiimportantestes\aibani, de ce s\ nu te serve[ti `n mod direct? Da-c\ nimic nu are valoare, de ce o via]\ uman\ar valora ceva?8.Situa]iaesteat`tdegrav\`nc`tautorit\]ilefrancezenumai[tiuces\fac\pentruapre-veni violen]ele (aparent) minore din sistemuleduca]ional. O ultim\ `ncercare de a restabiliordinea`n[coline-afostprezentat\`nedi]iadin 5 octombrie a ziarului Le Figaro, care a-nun]a`nfiin]areabrig\zilor[colaremobile,formatedin20-40demembricuaptitudinispeciale (fo[ti membrii ai for]elor armate, jan-darmeriei,bunicunosc\toriaiartelormar]ia-le, cu aspect fizic intimidant) care se vor ocu-pa de asigurarea ordinii `n [coli. Echipa se de-plaseaz\rapid,lacerereadirectorilorcareseconfrunt\ cu probleme de siguran]\ (b\t\i `n-trebande,agresiunialeprofesorilor,delapi-d\ri,traficdedrogurietc.) Aceast\ini]iativ\apar]inepre[edinteluiSarkozy,brig\zile[co-lare mobile devenind extrem de necesare dup\ce dou\zeci de tineri `narma]i [i purt`nd cagu-le au luat cu asalt un liceu din Gagny `n aceas-t\ prim\var\. ~ngrijor\tor pare a fi faptul c\ `n-tr-o s\pt\m`n\ de existen]\ echipa din Aulnay-sous-Bois a avut doar activitate de teren! Individualismul`mpinsc\treextrem\dis-truge coeziunea social\. Nu este gr\itor fap-tul c\ dansul `n cuplu nu mai e la mod\? Par-tenerulesteoconstr`ngere`nplus.Libertateaabsolut\ `nseamn\ individul singur cu el `nsu[i.(...)Societateanoastr\demas\,carenumaiarticuleaz\convingerilecomune[ivalorile`mp\rt\[ite,seaseam\n\cuodun\denisipundeindiviziinus`ntdec`tni[tegr\un]em\-turate de v`nt. Ce-i leag\ pe unii de al]ii? Dinnou, se repune aici problema dispari]iei auto-rit\]ii. Dac\ individului nu i se poate impunenimic, totul este posibil. Dac\ totul are aceea[ivaloare, nimic nu mai are sens. Lipsit de crite-rii [i repere ce ar ]inti dincolo de persoana lui,omulestedefinitivl\sat`nseamalui,limitatla pulsiunile, pasiunile [i dorin]ele sale. Chiardac\ va muri din aceasta cauz\.9Distrugereacre[tinismuluifrancezesteunprocesdecelpu]indou\secole,`ncep`nddelacelebraRevolu]ie din 1789 [i reprezint\ cel mai `nde-lungat, chiar dac\ nu [i cel mai radical procesde decre[tinare a unei ]\ri. Efectele au dat re-zultate remarcabile, a se vedea [i num\rul ce-lorcaresemaideclar\cre[tini`nFran]a(uncet\]eandindoi,doar5%maiparticip`ndlaslujbadeduminic\!).Cre[tiniiauvoies\-[imanifestecredin]a,darcucondi]ias\nude-ranjeze pe nimeni. Papa Benedict al XVI-leainterpreteaz\negareatransceden]eicapeodictatur\ a relativismului: dac\ nimic nu estesacru, totul are aceea[i valoare. Or, o lume to-tal profan\, fiind goal\ de sens, lipse[te socie-tateadeodimeniuneindispensabil\omului,transform`ndu-l `ntr-o prad\ u[oar\ pentru di-vinitateaepocii:banul.10C\cicredincio[isau nu, dac\ vrem s\ red\m coeren]a societ\]iinoastre, va trebui s\ ]inem seama de originilenoastre cre[tine. Dostoievski remarcase foar-te pertinent, idee ce este reluat\ [i de Svillia:dac\Dumnezeunumaiexist\,atuncioriceeste posibil. Cre[tinismul reprezint\ o provo-care pentru fiin]a uman\, provocare ce ar tre-bui s\ scoat\ la iveal\ ceea ce e mai bun `n ea,`n timp ce laicizarea galopant\ cu toate com-ponenteleei,delaconsumismlatotalitaris-mulsexual,pentruafolosiexpresialuiSvillia, gole[te omul de ceva pre]ios, de spi-ritualitatea sa, adres`ndu-se celor mai `ntune-cate cotloane ale psihicului uman (scatologie,pedofilie,pornografie,voyeurismetc.).{i[tim bine c`t de periculos este momentul c`ndomul `[i uit\ latura moral\ (a se studia Holo-caustulsiGulagurile).Relativismulculturalnuestelipsitdeconsecin]e:efectelesaleseresimt `n profunzime. O societate care `[i dis-pre]uie[te sau care `[i reneag\ mo[tenirea, ca-re [i-a pierdut punctele de reper r\t\ce[te la `n-t`mplare.Incapabil\s\-[irecunoasc\valorileproprii, ea nu se mai pre]uie[te pe sine.11Citindfascinantaanaliz\aluiSvilliaaiimpresia c\ vorbe[te `n bun\ m\sur\ despre si-tua]ia societ\]ii rom=ne[ti [i nu a celei france-ze, [i aceasta pentru c\ problemele pe care lecunosc cele dou\ ]\ri s`nt, p`n\ la un punct, si-milare. Ce apropie degradarea social\ france-z\decearom=neasc\?Unsectorpublicsu-pradimensionat care stoarce din venitul na]io-nalresursefoartemari;`mb\tr`nireapopula-]iei; `mprumutarea masiv\ a statului pentru aacoperi deficite din ce `n ce mai mari; impo-sibilitatea structural\ de reformare a societ\]iiindiferent de conducerea politic\ etc. Ceea cediferen]iaz\ cele dou\ societ\]i este `ns\ la feldeimportant:`nprimulr`ndtrebuies\recu-noa[tem c\ economia francez\ nu se compar\laniveldeperforman]\cucearom=neasc\.Dac\ceafrancez\estemultmaieficace`nschimb ea trebuie s\ sus]in\ o popula]ie de treiori mai numeroas\ dec`t cea a Rom=niei [i, nu`nultimulr`nd,minorit\]ineasimilabilecarecreeaz\ mari probleme societ\]ii franceze, ce-ea ce nu este cazul `n Rom=nia, unde singuraproblem\ adev\rat\ de natur\ etnic\ este cea aintegr\riiromilor.Oalt\deosebire`ntreceledou\ ]\ri rezid\ `n gradul de laicizare [i fragi-lizarealeg\turilorfamiliale.Dac\`nFran]acre[tinismulcunoa[tedec`tevadeceniibune(procescares-aacceleratdup\1968)unre-fluxtotal,aparentireversibil,poporulrom=np\streaz\unata[ament(uneoridefa]ad\,edrept) fa]\ de ortodoxie, datorat `n parte [i re-g\sirii libert\]ii confesionale dup\ o jum\tatede secol de opresiune a credin]ei cre[tine. Da-c\ cre[tinismul nu a fost dezr\d\cinat prin for-]\ de c\tre regimul comunist, sper\m ca el s\nu fie asfixiat de c\tre consumismul prezent,care tocmai prin bun\starea pe care o `ncura-jeaz\ prin orice mijloace (chiar si cele nes\n\-toase,vezicrizasub-primelordinAmerica)poate s\ `[i piard\ din vigoare [i s\ lase loculunei crize morale de propor]ii, cum este cazul`n Fran]a. Societatea rom=neasc\, `n ciuda fra-gilit\]iisaleaparente,pareap\stratotu[iundram de conservatorism de sorginte rural\ pri-vitcaunsistemauto-imun.Familia`[ip\s-treaz\ locul ei esen]ial, chiar dac\ rata divor-]urilor `n mediul urban a crescut spectaculos.Germenii unei viitoare infest\ri [i-au f\cut ti-mid apari]ia (vezi activismul infimei minorit\]ihomosexualeetc.).~nplus,societatearom=-neasc\ are o tenta]ie istoric\ de a imita mode-leleoccidentale,corectitudineamoral\fiindpoate cel mai prost dintre ele.Ca o cirea[\ pe tortul c\r]ii lui Jean Svillia,ne-aparvenit[tireaultimuluiscandaldinHexagon,undeministrulCulturii,FrdricMitterand,nepotulfostuluipre[edintesocia-list, este ]inta criticilor [i este chemat s\ demi-sioneze pentru c\ a recunoscut c\ a `ntre]inutrela]ii sexuale cu b\ie]i (spun contestatarii) tineri b\rba]i de aceea[i v`rst\, chiar dac\ binepl\ti]i(sus]ineministrulCulturiipentrua-[idiminuavina)tocmai`nAsia!UnpasajdincarteasaVia]area,unromandeinspira]ieautobiografic\,ap\rut\`n2005[icares-abucurat de o primire c\lduroas\ din partea cri-ticii, f\r\ a suscita polemici, a fost reinterpre-tat\ `n perspectiva scandalului legat de aresta-rea lui Roman Polanski `n Statele Unite pen-tru `ntre]inerea de rela]ii sexuale cu o minor\de 13 ani. Ce diferen]\ uria[\ `ntre dou\ socie-t\]i, cea american\ unde o infrac]iune este pe-depsit\ [i dup\ zeci de ani [i Fran]a unde aproa-pe totul este permis (mai pu]in, dup\ cum ob-serv\[iSvillia,religiacre[tin\).FrdricMitterandaretreicopiialc\rornumeiar\spunetotulprivinddistrugereafamilieifran-ceze:Mathieu,Said,Jihed.Franceziideazinu ar trebui s\ uite cuvintele pe care de Gaullele-aspusluiAlainPeyrefitte:m\bucurc\exist\ francezi asiatici, negri sau meti[i. Astadovede[te c\ Fran]a este deschis\ fa]\ de toaterasele[ic\areovoca]ieuniversal\.Darcucondi]ia ca ei s\ r\m`n\ o minoritate. Noi s`n-tem totu[i, `nainte de toate, un popor europeanderas\alb\,decultur\greac\[idereligiecre[tin\.Cuvintecarespuseast\zidevreunomdestatfrancezprobabilc\i-arprovocademiterea imediat\ [i, `n plus, c`teva procese.C\cilibertateadecon[tiin]\separec\seaplic\ numai `ntr-un sens. 1Dic]ionarul de medicin\ Larousse, Editura UniversEnciclopedic, Bucuresti, 1998.2JeanSvillia,Corectitudineamoral\c\ut\mcudisperare valori, Editura Humanitas, Bucure[ti, 2009. 3Editura Humanitas, Bucure[ti, 2005.4Ibidem, pag.59.5Jean Svillia, Corectitudinea moral\ c\ut\m cudisperare valori, pag. 38-39.6Ibidem, pag.91.7Ibidem, pag.125.8Ibidem, pag.118. Vezi [i [tirile din ziarul Le Figarodin 9 octombrie http://www.lefigaro.fr/actualite-france/2009/10/09/01016-20091009ARTFIG00012-quand-les-bandes-se-dechainent-en-plein-paris-.phphttp://www.lefigaro.fr/actualite-france/2009/03/26/01016-20090326ARTFIG00598-ces-222-bandes-qui-defient-la-loi-dans-les-banlieues-.phphttp://www.lefigaro.fr/actualite-france/2009/10/09/01016-20091009ARTFIG00013-frapper-et-faire-peur-c-est-marrant-.php9Jean Svillia, Corectitudinea moral\ c\ut\m cudisperare valori, pag. 52-53.10Ibidem, pag.189.11Ibidem, pag.178-180.}ar\ frumoas\, caut cu disperare valoriwww.timpul.ro7RecitiriTIMPULoctombrie 2009 www.timpul.roDORISMIRONESCUDou\ tipuri de identitateExegezamainou\1aadus`ndiscu]iaro-manului ~nt`mpl\ri `n irealitatea imediat\ unnoureperbibliografic,accentu`ndproblemaidentit\]ii ca produs al nara]iunii. Reperul estecartea lui Paul Ricoeur, Soi-mme comme unautre,olucraredefilosofieaidentit\]ii[iteorie etic\ `n completarea ideilor filosofuluidin Tempsetrcit.Ricoeurpuneaccent,`ncapitolelerelevantepentrudiscu]ianoastr\,peideeaconstituiriiidentit\]iiumane`nde-cursul vie]ii, dup\ modelul personajului carenu devine el `nsu[i dec`t la cap\tul aventu-rilor sale narative. Personajul se define[te capersonalitateprinintermediul[i`nm\suraparticip\riilaintrig\,iarintriga`iconfirm\sau`icorecteaz\tr\s\turileidentitare,`ntr-odialectic\ intern\ specific\2. Modelul iden-titar al povestirii func]ioneaz\ [i `n societate,arat\ filosoful, unde omul trebuie s\-[i nego-cieze `n permanen]\ propria identitate `n spa-]iul dintre evidenta sa egalitate (corporal\) cusine [i evolu]ia `n timp. Acestedou\jaloanealeidentit\]iis`ntdefinite de c\tre Ricoeur prin reconversia adou\ radicalurilatine[ti:ipse [i idem,trans-formate`nconcepteprintermeniifranceziipseit [i mmet (ultimul,unbarbarism).Identitatea-idem(ceeaceRicoeurnume[temmet)serefer\lapermanen]acon[tiin]eide sine, la continuitatea organic\ [i la identi-tatea corporal\ a individului. Identitatea-ipse(ipseit; prefer\m termenul `n francez\ deoa-rece varianta `n rom=n\ a dat na[tere deja laconfuzii) este continuitatea temporal\ a indi-vidului, predispus\ la schimb\ri, la redefiniriprin contactul cu alteritatea, dar care p`n\ laurm\ confirm\ identitatea de sine. ~n raportuldinamicdintreidentitateacorporal\(s\-ispunema[a,chiardac\persisten]acorpuluiestedoarunadintrecaracteristicileacestuitip)[iidentitateatemporal\seconstruie[tepersonalitatea uman\.Exegezele `n marginea operei lui BlechercarepornescdelaterminologialuiRicoeurnu `nt`rzie s\ constate o anumit\ disparitate acelor dou\ variante de identitate, propun`nd omaimarerigoareterminologic\pentruare-zolvaecua]ianefericiriiconsemnate`n~n-t`mpl\ri3. Identitatea cu sine a naratorului sevedecontrariat\maiales`nvariantaeideidentitate-idem,caunitatecorporal\cuunsim] puternic al prezen]ei [i omogenit\]ii si-nelui.~ntr-adev\r,maimultescenedinro-man,`ntrecare`nprimulr`ndcrizeledinprimulcapitol,dar[ineobi[nuita`nt`lnireaproprieifotografii`ncapitolul[ase,semna-leaz\ un sim] sl\bit al identit\]ii corporale cusine `nsu[i: ~ntr-o clip\ avui senza]ia de a nuexista dec`t pe fotografie. Inversarea aceastadepozi]iimentalemise`nt`mplaadesea`ncele mai diferite `mprejur\ri. Ea `mi venea pefuri[[i`mischimbadintr-odat\trupulinte-rior.Darsl\bireaidentit\]iiorganice`n-seamn\ totodat\ [i o intens\ activitate fantas-matic\.Eroulseproiecteaz\`ntotcevede,asemenea lui Gurdulu, scutierul cavaleruluiinexistent alluiItaloCalvino:`ntr-ofoto-grafie, `ntr-un accident, `n personajele de peecranulcinematografului.Sl\bireaidentit\-]ii-idemelibereaz\capacitateadeainventatot felul de identit\]i alternative, de a le pro-iecta`nrealit\]iparalele(lumeadeumbre,lumeadegoluri,lumeadenoroi),ac\rorfatal\ impalpabilitate este surs\ de deprimaredup\constatareaneputin]eidearealizaotransmutare corporal\ `n noile [i dezirabileleipostaze.Dinacestpunctdevedere,prozablecherian\arepunctedecontactculitera-tura science-fiction sau cu literatura fantasti-c\, `n care apar, de asemenea, muta]ii identi-tare.PaulRicoeurafirm\[ielc\varia]iileimaginativerelativelammets`ntcarac-teristice literaturii de imagina]ie4.~ns\ proza blecherian\ comport\ [i cealal-t\dimensiuneaidentit\]ii,definit\dePaulRicoeurdreptipseit,identitatea-ipse.A-ceastaseprecizeaz\`ncursulnara]iunii,carezultat al `n[ir\rii cronologice a aventurilor,fiind pe deplin limpezit\ abia o dat\ cu fina-lulpove[tii.Lasf`r[itulc\r]ii,`npasajuldeinterogare a trecutului, naratorul `[i manifes-t\ speran]a c\ scrierea pe care a `ncheiat-o arputeas\-ireveleze`n]elesulvie]iimele.Aici se apropie naratorul blecherian cel maimult de conceptul identit\]ii narative, de carese]inedeparte,dealtfel,`n`ntreagacarte,refuz`nd deliberat [i `n moduri at`t de diversetotalizarea experien]ei proprii printr-o poves-tire cursiv\, cronologic\ [i atent\ la orice po-sibil\ mistificare.Din punctul de vedere al unuia dintre exe-ge]i, Simona Sora, ipseitatea (chiar dureroa-s\) din ~nt`mpl\ri `n irealitatea imediat\ [...]seconstituie`ncursulscriiturii,eareu[inds\ abat\, `ntr-o oarecare m\sur\, suferin]a dea nu putea transgresa condi]ia realit\]ii `nspreidentit\]ile plurale oferite de tr\irea `n irea-litate. Identitatea stabilit\ prin scris ar repre-zenta,`naceast\interpretare,ovariant\deevadare din sine `n pagina de text: Eul carescrie, care se poate atesta [i reprezenta (tea-tral,a[adarconven]ional)aduceoveritabil\schimbaredecorp,oluminarealuidininterior5.Dac\a[astaulucrurile,ipseitateanarato-ruluiblecherianpoateficonsiderat\echiva-lent\cucaracterul(termenulapare[ilaRicoeur) s\u, ca personaj al unei fic]iuni rea-liste:unt`n\rinteligent[iimaginativ,`ndr\-gostit de abstract [i de formele speculare aleconcretului, fr\m`ntat moral de nelini[ti me-tafizice[isim]indu-sedeta[atdelumea`ncaretr\ie[tep`n\la`ntreprindereagestuluisuicidar.Dac\aspira]ialuiarfiprecizareaprinnara]iuneaautobiografic\aunuiauto-portret moral, el s-ar putea declara satisf\cut.~ns\ nu o astfel de identitate caut\ naratorul.Capitolulfinalrespingetotalizareaeuluiprin povestire, socotind-o o limitare abuziv\a bog\]iei reale a acestuia: trebuie s\-mi dauseama c\, a[a meschin\ [i incomprehensibil\cumseprezint\,fiecareamintireestetotu[iunic\, `n `n]elesul cel mai s\rac al cuv`ntului[i s-a petrecut `n via]a mea liniar, `ntr-un sin-gur mod, `ntr-o singur\ exactitate, f\r\ putin-]\ de modificare [i f\r\ nici cea mai mic\ aba-teredelapropriaeipreciziune.Via]ataafost a[a [i nu altfel, spune ea, [i `n fraza a-ceasta zace imensa nostalgie a lumii acesteia`nchis\`nluminile[iculorileeihermeticedincarenuestepermisniciuneivie]is\ex-trag\dec`taspectuluneiexactebanalit\]i.Identitatea rezultat\ din povestire nu este de-zideratul naratorului blecherian, iar constata-rea lui c\, `n urma recapitul\rii tuturor aven-turilor[ifanteziilorsaledintinere]e,doaraceast\ identitate `i r\m`ne este prilej de am\-r\ciune,nudejubila]ie.~ntreb\rile[iexcla-ma]iilepateticedinfinalulcapitoluluiultimsubliniaz\ [i mai mult suferin]a de a fi redusla o identitate liniar\, unic\6[i definitiv\. Dac\identitatea tr\itului [este] opresiv\7, nu pu-tem`nniciuncazconsiderac\identitatea-ipse,identitateaob]inut\printotalizarescriptic\,narativ\,arfieliberatoare.Eanurezum\dec`te[eculaventurilorireale[itriumful deprimant al realit\]ii banale asupraindividului obligat s\ se maturizeze [i s\ re-nun]e la g`ndirea magic\, la singura lui form\de genialitate.Scrisul [i oralitateaFoarte multe glose exegetice au pornit deladistinc]iaspectaculoas\cucare`[i`ncepeBlecherromanul,cea`ntreunpersonagiuabstract[ipersoanameareal\,distinc]ieob]inut\`ncursulexperimentelordeaten]iealenaratorului`nchiarmomentulscrierii.Nicolae Balot\ a semnalat pentru prima dat\caracterulexemplar,paradigmaticalacesteisepar\ri, pe care o considera fractura origi-nar\dincarevorpornic\ileimaginaruluiblecherian8. ~n economia narativ\ a romanu-lui, aceast\ prim\ experien]\, plasat\ chiar la`nceputul romanului, extradiegetic, nu repre-zint\ punctul de pornire, ci mai degrab\ con-cluzia, `ncercarea nostalgic\, minat\ de senti-mentul e[ecului [i al inutilit\]ii, de a reedita osenza]ie din copil\rie. Separarea dintre nara-tor [i erou, dintre cel care tr\ie[te [i cel careanalizeaz\liric[ientuziastaventurilece-luilaltare`ns\temeiurimaiprofunde,[ia-cesteaseg\sesclar\d\cinilenara]iuniisu-biective. Nu putem s\ echival\m cu exactita-te personagiul abstract cu naratorul [i per-soana mea real\ cu eul povestit, cum face Al.Protopopescu,dardistan]adintreceledou\euri este, a[a-zic`nd, palpabil\ [i relevant\ `noriceinterpretarearomanului.IarBlecherareocon[tiin]\acut\adificult\]ilorinsur-montabile ale oric\rui proiect autobiografic.Distinc]ia`ntreceledou\ipostazealeeului,celdinprezent[iceldintrecut,estecrucial\ `n romanul blecherian, fiind simetri-c\celeidinvastafresc\proustian\,pecaredestui dintre interbelicii rom=ni o pasti[eaz\cumaimultsaumaipu]insucces.Doarc\romancierulrom=ncaut\oalt\caledeco-municarecutrecutuldec`tmaestrulfrancez.El evit\ recapitularea trecutului ca atare, de-nun]`ndpemaimultec\ific]iuneaautobio-grafiei.~nacela[itimp,elseangajeaz\cumultipleprecau]ii`naventurascriptural\.Om\rturisire important\ pentru con[tiin]a scri-ituriilaBlecherapare`nultimulcapitolalc\r]ii, atunci c`nd `ntreprinderea materializa-t\`npaginilepecarecititorultocmaile-aparcurs este definit\ prin cuvintele: din nou[i din nou m\ g`ndesc la aceste c`teva lucruri,`ncerc`nd zadarnic s\ le `ncheg `n ceva ce a[putea numi persoana mea; [...] m`na mea `n-cearc\ s\ scrie aceast\ ciudat\ [i ne`n]eleas\simplicitate (s.n.).Naratorulblecherianestecon[tientdefaptul c\ scrie [i `n ultimul capitol tematizea-z\ tocmai aceast\ ac]iune. Or, a scrie este alt-ceva dec`t a povesti. Scrisul este investit cu osuperioar\ con[tiin]\ a temporalit\]ii, pe careoralitatea, cu extraordinara sa capacitate de aretr\i,lamodulactoricesc,trecutul,nuoare.Compara]ia,pecarecriticiinuauoco-lit-o,`ntre~nt`mpl\ri`nirealitateaimediat\[i Amintiridincopil\rie arat\aicideosebirisemnificative. VladimirStreinuaidentificatmetaforaumoruluilaCreang\tocmai`noralitateaprozeiacestuia,oric`ndgatas\sepiard\`nobiect,s\uiteparametriisitua]ieiscripturale[is\sebucureacumca[iatuncide poznele copil\riei9. Astfel, oralitatea invi-t\cititorullaoparticiparecvasi-magic\laac]iuneareprezentat\,ajut`ndu-ls\uitedefaptul c\ cel care `i vorbe[te nu este un copil,ci un b\rbat matur, care a l\sat aceste lucruride mult `n urm\. Timpul prezent al relat\rii,prezentificareaac]iunilorprinverbedemi[-caresauprincuvinte-ac]iunidefelulinter-jec]iilor servesc toate la imersiunea `n poves-tire a naratorului [i a cititorului.~n schimb, la Blecher cititorul este mereuinvitats\-[iaminteasc\sensulnostalgicalopera]iei de rememorare a trecutului de c\trenarator. La fiecare pagin\ exist\ c`te un me-mentoalneputin]eideatransgresadistan]atemporal\,dela~ninutilitateaaceastacarem\`nconjoar\[isubcerulacestapeveciblestemat umblu `nc\ [i azi, din primul capi-tol,p`n\la~ntotdeaunaafosta[a,`ntot-deauna, `ntotdeauna, din ultimul. Naratorulscrie aventurile pe care [i le aminte[te, fiindastfel obligat s\ nu le poat\ reactualiza acto-rice[te. Metafora scriptural\ este una a retar-d\riilimbajuluifa]\deobiect,asemnuluifa]\desens,aindividuluifa]\decelcareafost odat\. Ascrie despre propriul trecut esteoactivitatemelancolic\`nsine,deoarecea-test\ la fiecare r`nd c\ trecutul este un lucrumort. De asemenea, lumea povestit\ `n scrisnu este lumea `ns\[i, ci o interpretare a ei. Interpretarea`nseamn\,pentrueroulble-cherian,altcevadec`textrageredesemnifi-ca]ii dintr-un [ir oarecare de semne. Eroul in-terpreteaz\ lumea, sper`nd c\ astfel va g\si oie[iredintr-`nsa.~nhieroglifeledecareeste`nconjurat,elaspir\s\afleuncodcares\dezlege toate misterele. ~ntreaga carte m\rtu-rise[te visul lecturii perfecte, care face lucru-riles\str\luceasc\.Lecturaperfect\trebuies\inversezeac]iuneadizolvant\atimpului,caracterizat\prinobscurizareaprogresiv\avolumuluilucrurilor:evolu]iadelacopil\-rie la adolescen]\ a `nsemnat o sc\dere conti-nu\ a lumii [i, pe m\sur\ ce lucrurile se orga-nizau `n jurul meu, aspectul lor inefabil dis-p\rea,precumosuprafa]\lucioas\careseabure[te.Deasemenea,e[eculinterpret\riieste consemnat sub forma unei ilumin\ri ne-reu[itealumii:~ndosulobiectelornuseaprinse `ns\ niciodat\ nici o lumin\. Imaginimemorabile,carevorstr\luciorbitor`nposteritatea creatoare a lui Blecher, la MirceaC\rt\rescu.1SimonaSora,Reg\sireaintimit\]ii,Bucure[ti,Cartearom=neasc\,2008; AdaBr\vescu,~nt`mpl\ri`nirealitatea imediat\ sau modelul narativ al identit\]ii, `nTribuna, nr. 146, 1 octombrie 2008.2PaulRicoeur,Soi-mmecommeunautre,Paris,Seuil, 1990, p. 175.3SimonaSora`irepro[eaz\chiarluiNicolaeManolescuneglijen]adeafivorbitdesprefatalitateaipseit\]ii la Blecher, `n condi]iile `n care ceea ce abhor\naratoruldin~nt`mpl\ri estemaidegrab\identitatea-idem.Repro[ulr\m`nenefondat,datfiindc\`nlimbarom=n\termenulipseitatearevaloaredesinonimieperfect\cuceldeidentitate,celpu]inp`n\laapari]iac\r]iiluiPaulRicoeur,`n1990,cartedecarecriticulrom=nnuaveacums\aib\cuno[tin]\`n1983,anulapari]iei volumului III din Arca lui Noe.4Paul Ricoeur, op. cit., p. 178.5SimonaSora,Reg\sireaintimit\]ii,Bucure[ti,Cartea rom=neasc\, 2008, p. 188-189. Acela[i lucru, cu osurdin\ `n plus, afirm\ [i Ada Br\vescu: Aceasta este ceadin urm\ strategie de rec\p\tare a identit\]ii este [i singu-racu[ansedereu[it\,`ntruc`torganizareanarativ\aa-mintirilor pe baza memoriei d\ coeren]\ [i unicitate sine-lui, similaritate cu ipostazele sale anterioare (copil, ado-lescent,t`n\r),at`tc`tsepoate`ncazuluneifiin]ecudeficien]e identitare. Vezi Ada Br\vescu, art. cit.6PaulRicoeurstabile[techiarunicitateadrepttr\s\-tur\esen]ial\aidentit\]iinarative:Dac\via]ameanupoate fi `n]eleas\ ca o totalitate unic\, nu-mi pot dori caea s\ fie reu[it\, `mplinit\. Paul Ricoeur, op. cit., p. 190.De comparat cu ironica formulare: fiecare amintire estetotu[i unic\ a lui Blecher.7Simona Sora, op. cit., p. 189.8Nicolae Balot\, De la Ion la Ioanide, p. 157.9Vladimir Streinu, Ion Creang\, Bucure[ti, Albatros,1971, p. 107.A scrie [i a povestiCronici din tranzi]ieTIMPUL8OVIDIU GACEAPreocuparea de sine~n volumul intitulat Hermeneutica subiec-tului, ce-i adun\ cursurile sus]inute la CollgedeFrance`ntreanii1981-1982,MichelFoucault prezint\ o istorie a no]iunii de epim-eleia heautou (preocuparea de sine), `ncep`nddelamomentulsocraticp`n\laascetismulcre[tin.S`ntsurprinsemuta]iilepecarele-asuferit, `n intervalul de timp men]ionat, acestprecept. Pentru noi, el a ajuns s\ aib\ conota]iinegative,fiindasociatcuegoismul[iretra-gerea (influen]a cre[tinismului), `ns\ `n cadrulg`ndirii sale originare, faptul de a te preocupade tine `nsu]i nu constituia o excludere a pre-ocup\rii de ceilal]i. Ba mai mult, el reprezen-ta, a[a cum vom vedea, condi]ia sine qua nona vie]ii comunitare. Epimeleia heautou era un anumit mod de afi`nlume(strictlegatdeexerci]iulfilosoficde atunci). Se caracteriza printr-o form\ de a-ten]ie,deorientareapriviriispresine`n-su[i,prin`ndrumareaoferit\deunmaestru,printr-oseriedeac]iuni[ipracticiexercitateasupra noastr\, `n scopul purific\rii, al modi-fic\rii de sine (ex.: dialogul, tehnici de medi-ta]ie, de rememorare a trecutului, examene decon[tiin]\ etc.). Ce tr\da acest precept? Faptulc\omul`ncondi]iasaactual\nueracapabils\ accead\ la adev\r. Ca atare, avea nevoie deo transformare, de o conversiune, de o smul-gere din modul obi[nuit de a fi. Era necesar untravaliu, askesis.Foucault distinge trei mari modele, pe carele-ainstituitpreocupareadesine`ntimp:1)modelulplatonician;2)modelulelenistic[iroman; 3) modelul cre[tin.Modelul platonicianPrimele probleme care se ridic\ atunci c`ndvorbim de epimeleia heautou s`nt: Ce este a-cest sine `nsu[i de care trebuie s\ ne ocup\m?[i ~n ce anume trebuie s\ constea aceast\ pre-ocupare?.FilosofulfrancezalegedialogulAlcibiade sprediscu]ie.Aici,unde`ngrijireade sine implic\ [i o cunoa[tere de sine, e avut`naten]iesufletul,caobiectalpreocup\rii.~ns\,cunoa[tereadesinenu`nseamn\doara-]icunoa[tecapacit\]ile,pasiunile,dorin]eleetc. Ca atare, cum anume e privit sufletul? Casubiect,spuneFoucault,casubiectalunorac]iunicorporale,instrumentale,delimbaj.Nu e vorba de sufletul-substan]\ din Phaidon,Phaidros, Republica,dardesufletul-subiect(sufletuldoar`ncalitatealuidesubiectalac]iunii):subiectul`n]elesnucaoentitate`nchis\ `n sine, care se exercit\ asupra lumii,asupraaceeaceeexterior.Nuesubiectuldindualitateasubiect-obiect.Esubiectulheideggerian, putem spune, care nu e `nchis,ci e mereu `n afar\, preocup`ndu-se, e me-reu `n comer] cu lucrurile, cu sine, cu cei-lal]i. A te `ngriji de tine `nsu]i presupune a teavea`nvederecasubiectalunorcomporta-mente, atitudini.~n cadrul acestui model, este accentuat as-pectulpaideic(formativ),cesedesf\[oar\`nsferadialogicului.Subiectulnusemodific\doar prin sine, ci este necesar un altul (figuramaestrului). Iar cunoa[terea de sine nu are cascop doar edificarea sinelui, ci, mai ales, fap-tul de a [ti s\ te `ngrije[ti de al]ii (politica). ~n-grijindu-m\demine,`nv\]s\amgrij\[ideceilal]i.Maestrul(Socrate)estecelcaretre-ze[te,elibereaz\.El`idescoper\interlocuto-rului ignoran]a, faptul c\ doar crede c\ [tie,c`nd de fapt nu [tie. Faptul de a [ti c\ nu [tiie considerat de Socrate drept primul pas sprecunoa[terea de sine. ~n Alcibiade, aceast\ cu-noa[tere se realizeaz\ prin oglindirea `n altul,de aceea[i natur\ cu tine. Desigur, acest fapt aloglindiriitrebuieprivit`ncaracterulluime-taforic; putem `n]elege prin el chiar faptul dea dialoga, de a `ntreba. Or, figura maestrului tocmai acest lucru `lreprezint\.Daraltul,func]ioneaz\doarcapretext pentru adev\rata oglindire: `n elemen-tul divin, ca principiu al cunoa[terii [i al g`n-dirii (divinul v\zut ca ceea ce e mai sublim `nnoi,cag`ndire,ca nos,caruperedenivelulinferiorului,alschimb\torului;deasemenea,poatefiasociat\oglindirea`ndivincurea-mintirea acelei contempla]ii a Ideilor, `naintedec\derea`ntrup):A cunoa[tedivinul,a-lrecunoa[te `n tine `nsu]i: acest lucru este, credeu,fundamental`ncadrulformeiplatoniceapreocup\riidesine.(...)Aceast\condi]iearaport\rii la sine [i la divin, a raport\rii la sinecadivin[iaraport\riiladivincasine,are-prezentatpentruplatonismunadintrecondi-]iile accesului la adev\r. Contactul cu divinulvaaveacarezultat`n]elepciunea.Deci,`n-t`lnirea cu el se va solda cu o transformare asufletului.Iar aceasta se va concretiza, odat\ `ntors `nlumea de jos, `n via]a de zi cu zi, `ntr-o mo-dificareaprivirii:sufletulvadeosebi`ntrebine[ir\u,`ntreadev\rat[ifals;va[tis\seconduc\pesine[iva[tis\guvernezecetatea...Modelul elenistic [i romanAccentul `n acest model va c\dea pe aspec-tulcorectiv(cutoatec\nicicelformativnueste `ndep\rtat). Individul nu se mai preocup\de sine spre a conduce bine cetatea, ci pentrua face fa]\ vie]ii. Formarea [i corectarea de si-ne (eliminarea deprinderilor rele sau dezv\]a-rea de vicii) au ca scop doar sinele [i identifi-careauneiartedeatr\i(tekhnetoubiou),cares\duc\laataraxia (lipsafr\m`nt\rilor,imposibilitateadeafitulburatdeceva)[iautarchia (autosuficien]\).~ns\,aceast\pre-ocupare(doar)desinenur\m`nef\r\urm\ri`n spa]iul interuman. Modelulelenistic[iromannumaiarelabaz\, precum cel platonician, faptul c\ omul(de origine divin\) tr\ie[te `n ignoran]\ [i deaceeanuareacceslaadev\r,ciomulestev\zutcadeformat,vicios,prizonier;eltre-buies\fie,prinurmare,eliberat,corectat.Func]ia maestrului dep\[e[te simpla mediere(`ntre uman [i divin). Maestrul este necesar,fiindsingurulcarepoateajutasubiectuls\semodifice.Subiectuleincapabildeunulsingur s\ o fac\.O alt\ diferen]\ este dat\ de orientarea pre-ocup\rii nu numai spre suflet, ci [i spre corp.Trupulvaficonsideratdeopotriv\deimpor-tant`nactul`ngrijirii.Oserie`ntreag\depractici`ivafidedicat\.Aceast\schimbareeste determinat\ de o revolu]ie `n cadrul uneiWeltanschauung: corpul nu mai este v\zut cao `nchisoare a sufletului, lumea aceasta nu semai plaseaz\ `ntr-o opozi]ie cu o alt\ lume, iarcunoa[terea nu mai este primordial\ (Platon).Totceeaceconteaz\]inedeimanen]alumii,de ceea ce depinde de noi [i de ceea ce nu de-pindedenoiaici.Exerci]iul(askesis-ul),iarnucunoa[terea,vajucaunrolesen]ial.Iarscopul nu mai este eliberarea de trup, fuga dinlumea devenirii, ci instalarea c`t mai comod\`n ea, printr-o art\ de a tr\i.Asceza reprezint\, pe de o parte, o serie deexerci]ii[ipracticicarepreg\tescsubiectulpentruevenimenteleexisten]ei.MichelFoucaultle`mparte`ndou\grupuri:gumna-zein (antrenamentul`nsitua]iireale,prinpracticideabstinen]\[iregimul`ncerc\rilor)[i melete (medita]ia exerci]iu al g`ndirii asu-pra g`ndirii `nse[i, o punere la `ncercare a ceeace g`ndim). Pe de alt\ parte, ea transform\ subiectul `nsubiect etic al adev\rului. Altfel spus, `l de-termin\s\ac]ioneze`nconformitatecuceeaceg`nde[te.Nutrebuies\existeopr\pastie`ntre ceea ce g`nde[ti [i ceea ce faci. Adev\ruloblig\defiecaredat\launmoddeafi.Iarmaestrulestecelresponsabilcutransmitereaadev\rului. Nu mai era vorba de o aflare a lui`n partea divin\ din tine, ci locul adev\ruluieplasat`ncelexersat[icapabils\`nve]e(`ntr-o autoritate).Modelul cre[tinAcest model poate fi cel mai bine descrisprinraportarepermanent\lacelelaltedou\,darmaialeslamodelulelenistic[iroman.Ce putem men]iona, `n prim\ instan]\, e fap-tulc\,`ncre[tinism,preocupareadesineseradicalizeaz\.Subiectuluinu-imaist\`nputeris\setransformepesine,citrebuies\renun]elasine[is\renasc\`ntr-onou\form\,`ntr-unalt sine. El trebuie s\ se nege pe sine. Dac\ laanticiascezaaveacascopconstituireadesine[idob`ndireaaceva,`ncre[tinismeavizeaz\dezechiparea[irenun]arealasine.Aici, `ngrijirea fa]\ de sine cap\t\ forma uneiadversit\]ifa]\desine.Omulestecorupt[inusepoatedezv\]adeviciidec`tprintr-oruptur\, prin anihilare.Unaltlucrupecare`lputemaduce`naten]ieefaptulc\`ncre[tinismfigurama-estrului trece `n plan secund. Accentul cade pediscipol. El e cel care de]ine adev\rul (despresine) [i cel care trebuie s\ se examineze [i s\m\rturiseasc\. Iar autoritatea este reprezentat\de Scriptur\ (ca revelare a adev\rului).~naltreilear`nd,ceeacepentruperioadaelenistic\ [i roman\ reprezenta art\ de a tr\i,adic\faptuldeafacedinpropriatavia]\obiectuluneitekhne,a-]itransformavia]a`ntr-o oper\ care implic\ libertatea [i op]iuneaproprie (...), `n modelul cre[tin va lua formaunorregulidevia]\,aunorpreceptemorale,c\roratrebuies\litesupuiclip\declip\,`nmod integral. Desigur,prezentareadefa]\opereaz\cumulte simplific\ri, dar ceea ce `ncearc\ s\ fac\e s\ surprind\ `n linii mari o experien]\ origi-nar\arela]ieidintresubiect[iadev\r,carecontrasteaz\cuceeacese`nt`mpl\ast\zi.Michel Foucault avea s\ identifice momentulde cotitur\ (al acestei muta]ii) `n cadrul g`ndi-rii carteziene, unde filosofia pare a se dezicede condi]ia sa de spiritualitate, unde subiectulnu mai are nevoie de o transformare pentru afi capabil de adev\r. Ceea ce ne permite acums\neapropiemdeelestedoarcunoa[terea,urmareaunuisetdereguli:condi]iiformale,reguli formale de metod\ etc. {i urmarea fireasc\ a fost perpectiva [tiin-]ific\ de azi, care opereaz\ cu certitudini, cu-no[tin]e, ce nu se traduc `ntr-un mod de a fi,marc`nd o ruptur\ `ntre subiect [i adev\r, `ntreceea ce trebuie s\ fac\ [i ceea ce [tie (de]ine,cunoa[te)subiectul,`ntrelaturaetic-existen-]ial\ [i cea gnoseologic\.Preocuparea de sinewww.timpul.roLadatade30septembrie2009,deziua Sf. Ieremia patronul traduc\torilor,eminentultraduc\torJirNainec,c\ruia`ifusesedecernatPremiulMagnesiaLi-terapentrutraducere(`nanul2007),afost distins cu Premiul Special de Crea]ieJosefJungmannpentrutraducerearo-manului ~ntoarcereahuliganului deNorman Manea, ap\rut\ `n anul 2008, laedituraHavrandinPraga.Acestpremiuse afl\ la edi]ia a l8-a, fiind acordat de c\-tre Asocia]ia Traduc\torilor din Cehia. (Timpul)Ia[i, Str Cuza Vod\ - 1918 [acuarel\, 50x35]octombrie 20099RecitiriTIMPULoctombrie 2009Norman ManeaVizuina Editura Polirom, 2009, 368 paginiProfesorulAugustinGora,exilatdemult`nAmerica,esteconfruntatcuapari]ianea[teptat\afosteisaleso]ii,Lu,[iav\rului[iiubituluiei,PeterGa[par.~nvremeceGora[iPeter`n-cearc\s\restabileasc\unvechidialog,acestadinurm\,devenitunimprovizatprofesordecolegiu,prime[teostraniescrisoaredeamenin]arecumoartea,desprecareautorit\]ileb\nuiescc\arveni dinspre un grup de exila]i de extre-m\ dreapt\, suspecta]i de poli]ia ameri-can\afiasasinatunimportantc\rturarrom=n.Halucinanteamintiridintrau-maticabiografiesubnazism[icomu-nismpersist\`nexisten]apersonajelor.Gora se retrage tot mai mult `ntre c\r]i,Peterdispare`nmodmisterios,iarLur\m`ne obsesia luminoas\ [i enigmatic\a celor trei b\rba]i care au iubit-o: Gora,Peter [i naratorul `nsu[i.O nara]iune fascinant\ despre iubire,e[ec[isperan]\,noulromanalluiNorman Manea este un veritabil thrillerliterarcare,cuoirezistibil\puteredesugestie,poart\cititoruldinatmosferacomunist\ [i postcomunist\ a Rom=niei`ntensiunile[iburlesculAmericiidedinainte [i de dup\ 11 septembrie 2001.Holocaustul[istatulpoli]istcomunist,corup]ia[icomplicit\]ilesubdictatur\,ravagiile terorismului islamic [i vulgari-zarea societ\]ii de consum s`nt reliefate`ntr-o tram\ epic\ tensionat\ [i original\.Interoga]iileautoruluidespreiubire[imoarte, suferin]\, solitudine [i frumuse-]e, exil [i libertate, credin]\ si culpabili-tate s`nt ale unui scriitor inconfundabil,deoseduc\toareexpresivitate[iadmi-rabil\ for]\ analitic\. Personajele mereucaptivante [i vii ale romanului posed\ omisterioas\ iradiere pe care vizuina c\r-]ii o codific\ [i o reveleaz\ deopotriv\.BURSAC|R}ILORANDREEAGRINEAPrincipalacaracteristic\avolumuluideproz\scurt\Rebarbor,lansatdeAlexandruMonciu-Sudinski `n 1971, este aten]ia pentrudetaliul strategic [i preocuparea de a etala maimulte tehnici de scriitur\, de factur\ tipologicdivers\,inten]iecuabilitatecamuflat\subaeruldefamiliepecareansamblul`ldegaj\.~n mod cert, Monciu-Sudinski este un scriitorcare experimenteaz\, trec`nd cu elegan]\ de laun registru stilistic la altul [i, mai ales, `nves-tind fiecare formul\ narativ\ aleas\ cu un fondepiccare,celpu]in`naparen]\,s-olegitime-ze. Procedeul seam\n\ cu strategiile tipice deseduc]ie la care recurge un scriitor neconsa-crat pentru a da un plus de complexitate volu-mului s\u de debut. Folosirea unei largi paletede tonalit\]i [i tipare narative reprezint\ o do-vad\ `n plus c\ autorul miza `n primul r`nd pelatura estetic\ a literaturii sale, [i nu pe carac-terul ei antitotalitar. Nu trebuie s\ se `n]eleag\de aici c\ Alexandru Monciu-Sudinski nu punepre] pe func]ia etic\ a literaturii, care, `n con-textul politic dat, `nsemna condamnarea obli-c\aaparatuluiderepresiune.Dimpotriv\,scriitorul`ndiscu]ieestepoatecelmaiacutcronicar al comunismului rom=nesc din dece-niile [ase-[apte, a c\rui franche]e `n surprinde-reanud\alumiirealist-socialisteatrecut`nmod aproape inexplicabil de cenzur\. Lauren]iuUlici,citatdemajoritateacriticilorcares-auocupatdeliteraturaluiSudinski,declara`ncarteasadedicat\promo]iei70c\esopicapovestire `n manier\ naturalist\ Guliver esteprobabil cel dint`i [i p`n\ azi, cel mai bun textepicantitotalitardinprozacontemporan\.Afirma]iacriticuluitrebuieluat\cumgranosalis, `ns\ fondul ei nu este departe de adev\r.Dezghe]ulculturalcareaculminatlasf`r[itul anilor 60 cu organizarea CongresuluiUniuniiScriitorilordinnoiembrie1968subforma unei `nt`lniri, cel pu]in `n aparen]\, rela-xate,`ntrePartid[ibreaslalitera]ilor,af\cutposibil\ [i colaborarea dintre autori [i cenzur\.Cu trei ani `nainte de a fi publicat Rebarbor,ap\ruser\fragmentedinromanulOstinato allui Paul Goma, care nu va putea vedea lumi-natiparului`nRom=niaceau[ist\,ca[ialtescriericupoten]ialantitotalitar,chiardac\`nconcentra]iefoartemic\:Intrusul (MarinPreda) [i ~ngerul a strigat (F\nu[ Neagu). Totatunciepus\`nscen\parabolasorescian\Iona, iar un an mai t`rziu apar romane cu epi-soadecareseabatedreptc\abiavizibildelalinie,semnatedeD.R.Popescu(F),AlexandruIvasiuc(Cunoa[teredenoapte,P\s\rile)[ichiarEugenBarbu(Principele).Rebarbor venea, astfel, `n trena unei tradi]ii aliteraturii cu [op`rle care deveneau din ce `nce mai explicite. Cu toate acestea, unda de [ocst`rnit\deapari]iavolumului,careaducea`naten]ie o suit\ de situa]ii limit\, dar [i vecin\-tateaTezelordiniulie,vorfacecaacestas\devin\, `n acela[i an, una dintre primele c\r]iretrasepentruafilichidate`nmalaxoareletopitoriilor. Peacestfonddetimid\deschiderealite-raturiispretemetabu`nperioadaanterioar\sau chiar spre critica esopic\ a contextului po-litic,virulen]aprozelordinRebarbor,multaccentuat\ fa]\ de cea a predecesorilor s\i, arfic`nt\riteasingur\suficientcas\-limpun\peMonciu-Sudinskidreptunmaestrualge-nului.Fireadeoutsider ascriitorului,careaavutinterven]iiminimale`npresavremii(`ngenere reportaje cu oameni ai muncii, `mpr\[-tiate `n paginile de gen ale publica]iilor) [i s-a]inut departe de demnit\]i (cu excep]ia scurteiperioade de redactorat la revista Arge[, `n vre-mea c`nd volumele din 73 [i 74 `l reabilitea-z\ fa]\ de sistem), dar [i debutul `n fatidicul an1971 au f\cut ca Alexandru Monciu-Sudinskis\treac\aproapeimediat`numbr\.Totu[i,for]a [i, mai ales, elegan]a textelor sale, ca [ipoten]ialul lor exploziv `n acei ani l-au p\strat`n memoria c`torva critici drept un scriitor cuuntimbruproeminent,f\r\afilipsitdesub-tilitate[igra]ie. A[ast`ndlucrurile,calit\]ileprozei Guliver, care `l fac pe Lauren]iu Ulicis\ afirme, bucur`ndu-se de consensul contem-poranilor, c\ piesa citat\ reprezint\ un v`rf deaisbergalgenuluiantitotalitarautohtons`nt, deopotriv\, tr\s\turile cardinale ale liter-aturiiluiMonciu-Sudinski. A[adar,oanaliz\aprofiluluiprozasticalautorului`ndiscu]iepoate explica statutul cucerit de acesta `n isto-rialiteraturiirom=nesubcomunism:unmaestru din umbr\.Chiar [i la o repede ochire asupra prozelordin Rebarbor,elegan]astilistic\cesedegaj\din paginile c\r]ii nu poate r\m`ne neobserva-t\. E drept, piesele de aici au `n aten]ie aproa-pe exclusiv, a[a cum sintetiza Eugen Negrici,produseleunormediiinsignifiantesauperi-ferice, in[i cu ocupan]ii m\runte [i cu exis-ten]e sordide, lipsi]i de orizont [i de idealuri.Pedagogi duri, interni ce nu se las\ `mbl`nzi]i,muncitori trimi[i la reeducare, in[i care refuz\s\tr\iasc\`nsocietate,vagabond`ndnarcoti-za]i de foame [i lecturi filosofice spre margi-nile ei, compun umanitatea abrutizat\ a c\r]ii.~narticolulpecarei-ldedic\`nvolumuls\udin 1978, Mircea Iorgulescu `i repro[eaz\ chiarscriitorului, din punct de vedere principial,faptul c\ falsific\ realitatea social\ expus\, dinmoment ce evenimentele prozei lui Monciu-Sudinski apar]in unor medii m\rgina[e, aflate,sub aspect sociologic, `ntr-un proces de tran-zi]ie[idisolu]ie.{ial]icomentatorivorre-marcarealismulfrust,grotescul,decupajult\ios, sadismul rafinat [i cruzimea nemotivat\epicdinoperasa.{itotu[i,acesteeviden]ereprezint\numaifoartepar]ialfondulopereilui Alexandru Monciu-Sudinski. C\ci autorulRebarborului este,`naintedetoate,unestet,cuoscriitur\calofil\sus]inut\deotehnic\atentcump\nit\,indiferentdac\alegeregis-trultextualizant(ca`nVrafdebobine, Telex,Rebarbor),pecelalrealismuluibrutal(pre-cum`nPasdevals, Vals, Terasamentul)sauun melanj `ntre cele dou\ (ca `n piesa-clausu-l\, Documentar). Prozele sale reprezint\, a[a-dar,micidemonstra]iidevirtuozitatea[ezatesubegidaunuifalsrealism.Nudesf\[urareanarativ\re]ineaten]ia(autorulsedovede[temai degrab\ lipsit de for]\ epic\, at`t `n carteadebutului, c`t [i `n volumele de reportaje, un-deopteaz\pentruaceea[iscriitur\fragmen-tar\). Nici personajul [i nici m\car fiziologiile(cu m\iestrie schi]ate din c`teva linii c`nd ap\-sate, c`nd voalate) nu epuizeaz\ resursele pro-zelor,de[inuarareoriocup\planulprimalunor opere. Accentul cade, `n schimb, pe cur-gerea atent studiat\ a fiec\rei partituri [i a an-samblului. Abilitatea de a da scenarii coeren-te, rotunjite cu subtilitate prin cultul detaliuluisauprinartificiitextualistedelacelemaiausterelacelemaifastuoase,naturalismulf\r\parad\,dozatat`tc`ts\nucompromit\echilibrul ansamblului, umorul negru, de sor-gintelivresc\saurealist-socialist\;`nsf`r[it,distinc]iacucareautorulm`nuie[tebisturiulpentru a t\ia fie felii sub]iri de via]\, fie feliidetext,s`nttoatenudoarm\suraunuirealtalent,a[acumapreciaz\IrinaPetra[,ci[idovadauneipreocup\riviipentruestetismulpropriei literaturi. ~n aceast\ direc]ie merg, dealtfel, [i apropierile avansate de critici pre-cum Monica Lovinescu, Eugen Negrici, IrinaPetra[ [i Mircea C\rt\rescu `ntre prozele dedebutaleluiAlexandruMonciu-Sudinski[iprozatoriitextuali[ti.~ntr-adev\r,a[ezatal\-turidescriitoriiepociideclara]iexperimen-tali[ti,precumD.}epeneag[iNormanManea,Monciu-Sudinskipares\fiecelmai`ndr\zne] dintre ei. Chiar primul prag textualalvolumuluidedebut,ininteligibilultitluRebarbor, este expresia nu doar a spiritului defrond\ fa]\ de literatura ipocrit\ [i plat\ a rea-lismului socialist, ci [i a inten]iei asumate dea deschide proza autohton\ spre experiment.Prozele lui Alexandru Monciu-Sudinski [i,`ntr-o mai mic\ m\sur\, volumele de pseudo-reportajedegaj\,f\r\aoexplicita`nexces,astfel`nc`ts\devin\redundant\,ofilosofiecamuflat\. Medita]ia sumbr\ asupra omului, alibert\]ii[iara]iunii(parafraz`ndlozincaderatizatoruluicupince-nez din Guliver),dezumanizareacaatitudinedefrond\(IrinaPetra[) transform\ fiecare text din volum `ntr-o subtil\ parabol\ cu cheie secret\ [i imprim\elegan]\parabolelorpure,tocmaiprin`nv\-luirea tezei `ntr-un ambalaj textual care devi-az\aten]iacititorului.Deacela[icultpentruorganicitate ]ine [i potrivirea leg\turilor dintrepiesele volumului. Recurg`nd la o sintagm\ aautorului care d\ titlul unei schi]e, fiecare din-tretextelegrupate`nRebarbor reprezint\unpasdevalsdintr-unmecis`ngerosdebox,`ncaretehnicaprimeaz\,iargratuitatea`n-frunt\riipoart\unsensascuns.Dardespretoate acestea vom vorbi `ntr-un eseu viitor.RebarborCelelalte pove[ti ale epocii de aurKONSTANTINOS KAVAFISVolupt\]iBalsam[ibucurievie]iimele,amintirileacelor orec`nd am g\sit [i-am p\strat, c`t mi-am dorit,voluptatea.Balsam [i bucurie vie]ii mele, mie, care-amur`t `ntotdeaunapl\cerile iubirilor de rutin\.(traducere, Elena Laz\r)VolvptatiGaudiummyrumqueuitaemeaememoriahorarumInquibusinuenietquibuscondidiuoluptatem quo cupiui modo.Gaudiummyrumqueuitaemeaemihi,taedio cui fuitquaelibet uoluptas amorum tritorum.(traducere, Liviu Franga)PoiemataVERBA LATINAwww.timpul.roRestitutio Benjamin FondaneTIMPUL10octombrie 2009 www.timpul.roBENJAMIN FONDANE1 zidinscrip]ief\r\prescurt\ri:LIBERTATEEGALITATE FRATERNITATE2 celetreicuvinte]op\iepezid,celdint`icu litere mari celelalte `n cea]\3 literele se desprind fac minuni de suple]ecas\`ncropeasc\ni[tecuvintepejum\tateinteligibile pe jum\tate absurde4 cap urm\rind cu aten]ie acest balet5 estecapulunuit`n\relegantcuungea-mantan `n m`n\6 t`n\rdesenatpeunafi[depublicitatepentru dans7 pe trotuar un muncitor cite[te o gazet\8 capul t`n\rului iese din afi[ ca s\ citeasc\peste um\rul muncitorului:9 LIBERTATEA10 muncitorularunc\ziarul[iseurne[tedin loc11 t`n\rul coboar\ s\-l ridice12 `l frunz\re[te o clip\13 vrea s\-[i reia locul14 dar un b\rbat v\zut din spate `ncearc\ s\ocupe zidul taman `n fa]a afi[ului15 fericitc\esteeliberat,t`n\rulfaceopiruet\ o ia pe primul trotuar la dreapta16 trotuarcare`ncepes\-ifug\desubpicioare a[a de repede17 `nc`t t`n\rul alunec\ de c`teva ori18 se aga]\ de barba unui domn care merge19 l\s`ndu-[i-o f\r\ s\ se `ntoarc\20 se aga]\ de s`nul unei fete21 care`ir\m`ne`npalm\`mpreun\cuobucat\ de stof\22 se aga]\ de un copila[23 din care nu mai r\m`ne dec`t un scheletcu un ghiozdan sub bra]24 lepunepetoate`ngeamantan;sun\laprimaport\reas\c\reia`ilas\geamantanulport\reasa `i ]ine m`na str`ns\ pe clan]\25 este o capr\ b\tr`n\ [i b\rboas\26 `ngrozit t`n\rul o ia la goan\27 dar trotuarul se mi[c\ `n sens invers28 t`n\rulseopre[te`nfa]avitrineiunuicroitor29 grup de manechine `n picioare colorate`n fel [i chip care `ncepe dintr-odat\ s\ mearg\30 intr\`nmagazin`lucidepesingurulclient31 v\zut din interiorul magazinului: t`n\ruldin spatele vitrinei o ia la fug\32 port\reasa`iarat\poli]ieivaliza[i`ldescrie pe t`n\r39 din nou scena 15: a t`n\rului140 un domn `n v`rst\ d\ explica]ii41 din nou scena 11: `nt`mplarea cu afi[ul42 desface afi[ul43 proiec]iaafi[uluioferindorecompens\de 100 000 de franci celui care l-ar prinde pet`n\r44 `n tot acest timp t`n\rul `i face curte dedeparte unei fete la intrarea `ntr-un magazin45 fata `i sur`de46 el `ndr\zne[te s\ se apropie47 ea `i face cu ochiul48 el o `mbr\]i[eaz\49 fata este un manechin care `i plesne[te `nm`ini50 furios t`n\rul sparge vitrina unui maga-zin de ciorapi51 tot r`ndul de picioare `ncepe s\ dansezepe nea[teptate52 t`n\rul o ia la go