Administratia parohiala in raport cu diferite legi, hotarari si ordonante

guvernamentale care se refera la biserica

ACTIVITATEA JURISDICTIONALA

Notiunea de jurisdictie si putere jurisdictionala

Biserica si-a insusit cele dintai norme de drept din viata de stat , adica din

dreptul roman sau laic , insusindu-si in acelasi timp si terminologia juridica

corespunzatoare a dreptului profan . Abia mai tarziu Biserica si-a elaborat normele

juridice proprii, creindu-si si o terminologie specifica. Intelesul originar al cuvantului

jurisdictie din care deriva si intelesul expresiei? putere jurisdictionala? este acela de a

spune ce este drept , de a stabili dreptul sau de a pronunta dreptul . Ca urmare , prin

putere jurisdictionala trebuie sa se inteleaga puterea de a stabili sau de a pronunta

drepturi . Si fiindca ea se savarseste in mod principal printr-o putere constituita intr-o

societate organizata , iar puterea aceasta foloseste mormele de drept spre a-si savarsi

lucrarea specifica de conducere, puterea respectiva se numeste putere jurisdictionala .

Asadar , prin putere jurisdictionala se intelege puterea de conducere sau de carmuire

a unei societati organizate, prin folosirea normelor de drept. Prin jurisdictie sau

prin puterea jurisdictionala in Biserica se intelege dreptul de a detine si de a exercita

puterea bisericeasca in limitele determinate de ordinea juridica a Bisericii, sau cu alte

cuvinte dreptul de a detine si de a exercita in cadrul legii cele trei ramuri ale puterii

bisericesti: puterea invatatoreasca, puterea sfintitoare si puterea de carmuire.

Termenul specific de jurisdictie si expresia puterii jurisdictionala se folosesc in

Biserica cu trei sensuri dinstincte

- in sensul de drept general de a detine , de a exercita intreaga putere

bisericeasca . In virtatea acestui drept , organele investite cu jurisdictie sau cu puterea

jurisdictionala , pot exercita in Biserica , in limitele competentei fiecareia , atat

puterea invatatoreasca sau de propovaduire , cat si cea sfintitoare si cea de conducere

sau de carmuire.

- in sensul de drept special de a detine si de a exercita in aceleasi limite

determinate de ordinea juridica a Bisericii , a treia ramura a puterii bisericesti , care

datorita specificului ei , se si numeste in sens propriu putere jurisdictionala.

- in sensul de drept si mai restrans de a retine si de a exercita numai o parte

din cea de a treia ramura a puterii bisericesti , si adica pe aceea in virtutea careia se

exercita puterea judecatoreasca , adica se indeplineste functiunea judecatoreasca in

viata Bisericii.

ACTIVITATEA ADMINISTRATIVA SAU FUNCTIUNEA EXECUTIVA

In viata de stat, actele puterii executive se impart in trei mari categorii

- acte de aplicare pe cale administrativa a dispozitiilor pa care le cuprind

legile si hotararile cu caracter normativ.

- acte de aplicarea a hotararilor judecatoresti.

- acte de folosire a fortei fizice organizate ? mijloace coercitive ? pentru a

impune respectul legilor , fie prin aplicarea lor pe cale administrativa , fie in urma

aplicarii hotararilor judecatoresti.

In viata Bisericii , categoriile de acte savarsite de puterea executiva sunt

- acte prin care se duc la indeplinire pe cale administrativa prevederile sau

dispozitiile legilor dupa care se organizeaza si se conduce Biserica.

- acte prin care se duc la indeplinire tot pe cale administrativa hotararile

instantelor de judecata ale Bisericii.

Aceste acte formeaza o categorie aparte prin care se constituie si se

organizeaza unitatile centrale teritoriale si locale ale Bisericii si organele de

conducere de conducere ale acestora precum si acelea prin care se indeplinesc

functiile si sarcinile respectivelor organe.

La randul lor , aceste acte se impart in : acte de administratie institutionala ,

numite si acte de administratie comuna sau curenta , si in acte de administratie

economica . Aceste acte se folosesc in scopul ducerii la indeplinire a prevederilor si

dispozitiilor cuprinse in legile dupa care se organizeaza si se conduce Biserica.

RAPORTURILE BISERICII CU STATUL

Biserica si credinciosii nu pot sa lucreze pentru mantuire fara a tine cont de

realitatea materiala a vietii , deoarece atat dupa natura lor materiala , cat si dupa cea

duhovniceasca , traiesc si lucreaza in timp . Pentru indeplinirea misiunii sale ,

Biserica isi indeplineste actiunea prin oameni si de aceea a tinut cont de realitatea

vremurilor in care a vietuit omul.

Pentru viata si misiunea Bisericii , cea mai de seama realitate istorie a vietii

omenesti in continua transformare este Statul . Biserica nu si-a fixat o invatatura sau

o doctrina a ei despre stat si despre raporturile cu acesta , pentru ca in Sfanta

Scriptura , Sfanta Traditie si in Sfintele Canoane nu se gaseste vreo invatatuta despre

stat .In Sfanta Scriptura se vorbeste numai despre stapanirea pe care o reprezinta

Statul in genere , de atitudinea pe care trebuie sa o aiba credinciosii si biserica fata de

aceasta stapanire ( Matei , 22,21; Luca 20,25 ; Romani 13,1-5 ;I Petru 2,13,14,17;I

Timotei 2,1-2 ;Ioan 19,11 ;) Prin cuvintele : ?Imparatia mea nu este din lumea aceasta

? ( Ioan 18,36 ) se arata ca Biserica desi organizata in chip de comunitate

pamanteasca , totusi ea nu se opune Statului , si nici nu concureaza imparatia acestuia

, ci serveste doar pentru dobandirea imparatiei cerurilor . In acest fel a inteles a crezut

si s-a comportat totdeauna conducerea Bisericii Ortodoxe , care nu a cautat sa se

suprapuna Statului . Dupa invatatura Bisericii Ortodoxe , crestinii sunt datori sa

respecte Statul si randuielile lui in mod constient . La randul ei , Biserica cere

Statului sa i se asigure libertatea de credinte si libertatea religioasa . Aceasta relatie

dintre Biserica si Stat s-a reflectat si in normele ei legale , in canoane , si chiar in

cultul public ( spre exemplu Can . 84 Ap . : ? Daca va defaima cineva fara dreptate ,

pe imparat sau pe dregatori sa ia pedeapsa ; si daca va fi cleric sa se cateriseasca , iar

de va laic sa se afuriseasca? ).

ATRIBUTIILE SI FUNCTIONAREA ORGANELOR PAROHIALE

Legiuirile Bisericii Ortodoxe Romane prevad in capitolul ?Regulament

interior pentru Adunarea Nationala bisericeasca a B.O.R.? ( art.30 ?37 ) normele de

functionare ale adunarii parohiale .

Organul deliberativ al parohiei este adunarea parohiala . Adunarea

parohiala este compusa din toti barbatii credinciosi majori ai parohiei , de sine

statatori , nepatati , si care isi indeplinesc indatoririle morale si materiale fata de

Biserica si asezamintele ei ( art . 52 ) . Preotii , diaconii si cantaretii in functiune sunt

membrii de drept ai adunarii parohiale , impreuna cu cei pensionati care locuiesc in

cuprinsul parohiei.

Adunarea parohiala are urmatoarele atributii:

a) desemneaza prin alegere pe preotii si diaconii din parohie , precum si pe

cantareti , in cazurile cand chiriarhul va cere.

b) alege membrii consiliului parohial si pe cei ai comitetului parohial.

c) Verifica activitatea consiliului parohial.

d) Intocmeste bugetul parohial.

e) Ia hotarari cu privire la zidirea , repararea si inzestrarea bisericii , a casei

parohiale , si a altor cladiri parohiale.

f) Hotaraste infiinţarea de fonduri cu scop bisericesc , cultural sau

filantropic , si stabileste normele pentru adunarea mijloacelor banesti necesare

parohiei.

g) Fixeaza cuantumul maxim al taxelor benevole de cult in favoarea

parohiei ( conform art . 189 din Statut)

h) Examineaza si completeaza raportul anual despre mersul tuturor

mersurilor parohiei.

i)Verifica si aproba gestiunea anuala a parohiei.

j) Hotaraste cu privire la cumpararea de imobile si la vanzarea si grevarea

imobilelor parohiei.

k) Administreaza averea parohiala ingrijind de buna intretinere a edificiilor

bisericesri , culturale si fundationale.

l) Inzestreaza biserica cu odajdii , icoane , obiecte sfintite , carti , si cu cele

necesare serviciului religios (paine, vin).

In cadrul parohiei , parohul este conducatorul administratiei parohiale, si

organ executiv al adunarii parohiale si al consiliului parohial . Atributiile sale , in

afara de cele harismatice , didactice si de conducere spirituala sunt:

a) aduce la indeplinire toate dispozitiile Statului si regulamentelor in ceea

ce priveste parohia.

b) reprezinta parohia in justitie , in fata autoritatilor , si fata de terti ,

personal sau prin delegati , legal imputerniciti.

c) convoaca si prezideaza Adunarea Parohiala si Consiliul Parohial.

d) aduce la indeplinire dispozitiile organelor superioare.

e) ingrijeste de aducerea la indeplinire a hotararilor Adunarilor Parohiale si

a Consiliului Parohial.

f) tine un registru despre toti parohienii insemnand : numele , prenumele ,

ocupatia , data nasterii , botezului , cununiei , mortii , si data eventualei mutari in alta

parohie.

g) controleaza administrarea averii bisericesti , institutiilor culturale , si

fundationale bisericesti din parohie.

h) intocmeste si tine la zi inventarul averii parohiale.

RELATIA STAT - BISERICA DIN PRISMA LEGILOR CU REFERIRE LA

BISERICA

Datorita schimbarilor de dupa 1989 , relatia Stat ? Biserica a trebuit

reglementata conform noii realitati romanesti . Astfel , incepand cu Constitutia

Romaniei , adoptata in 1991 , se consacra prin art.21 , pct 1,2,3 si 5 , libertatea

credintelor religioase , libertatea constiintei si a posibilitatii de organizare si

functionare , potrivit statutelor proprii , fiind de asemenea consacrat ?principiul

autonomiei bisericesti?.

In Legea Fondului Funciar nr. 18/1991 la art. 22 pct .1,2,3,5,6, retrocedeaza

Biserii o parte din pamanturile pe care le-a detinut : ?art . 22 , pct . 3 ? Organele

reprezentative ale unitatilor de cult recunoscute de lege din mediul rural , pot cere

reconstituirea dreptului de proprietate (?) centrul patriarhal pana la 200 ha , centrele

eparhiale pana la 100 ha , protoieriile pana la 50 ha , parohiile din mediul urban si

rural pana la 10 ha?.

Tot in anul 1991 , prin Legea contabilitatii nr . 82/1991 se stbileste ca

institutiile publice , intre acestea si unitatile bisericesti au obligatia legala de a corela

activitatea lor fiscala si bugetara cu prevederile acestei legi : ?regiile autonome ,

institutiile publice (?) au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie

potrivit prezentei legi.

Prin Legea nr . 6/1992 se reglementeaza prin art.1 : ?salariatii au dreptul in

fiecare an calendaristic la un concediu de odihna platit , cu o dutara minima de 18

zile lucratoare .?

Pentru pastrarea identitatii adevaratelor valori ale manifestarilor actelor de

cult religioase , Statul Roman promulga prin Legea nr . 103 /1992 dreptul Bisericii

Ortoxe Romane in exclusivitate ?de producere si valorificare a obiectelor si

vesmintelor de cult , de tiparire a cartilor de cult , a celor teologice sau cu continut

bisericesc necesare practicarii cultului? . Art . 5 stabileste ca ? producerea si

valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult sunt scutite de la

impozitare?.

In 1993 , ?sistemul de asigurari sociale , inclusiv pensiile , pentru

personalul Bisericii Ortodoxe Romane se integreaza in sistemul asigurarilor sociale

de stat? , conform Legii 52/1993 ( art . 1 ).

Prin Legea arondarii nr.16/1994 , se consfinteste dreptul unitatilor

bisericesti de a da in arenda suprafetele de teren agricol pe care le au in proprietate

(art. 1)

Legea 48 din 1995 relementeaza ca Ziua Eroilor sa se serbeze la 40 de zile

de la Sarbatoarea Invierii ? asa cum se mostenise de la stramosii nostrii , adica in ziua

de Inaltarea Domnului ( art . 1 ? ?Se proclama Ziua Eroilor , sarbatoare nationala

apoporului roman ,cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Pasti ? Ziua Inaltarii

Domnului Iisus Hristos - , potrivit traditiei romanesti?).

In 1996 , prin Legea nr. 18 , art.1,2 se da posibilitatea unitatilor bisericesti

posesoare de bunuri de patrimoniu si de alte valori de a-si proteja bunurile respective.

Tot in 1996 , prin Legea 75 , art.1 se stabilesc urmatoarele : ?Zilele de

sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt : 1si 2 ianuarie , prima si a doua zi de

Paste , 1 mai , 1 Decembrie si 25-26 decembrie?.

Conform legii 154/1998 se reglementeaza salariile clerului ( cu aplicare si

in administratia patriarhala si Biserica Ortodoxa Romana ) :?preot gr . I ?studii

superioare minim 1,800 coeficient de multiplicare , gr. II ? studii surerioare minimum

1,500 si preot definitiv studii superioare ? minim 1,350 si debutant cu studii

superioare minim 1,340?.

Pentru a crea posibilitatea ca Biserica sa-si implineasca misiunea de a

raspandii invatatura dumnezeiasca pentru zidirea constiintelor tinere , in 1995 se

promulga Legea Invatamantului nr. 84 , in care religia este ?disciplina scolara

obligatorie , parte a trunchiului comun? ( art . 9 ).

Prin Legea 142/1999 , Statul Roman intervine in sprijinul salarizarii clerului

: ?Statul Roman sprijina cultele religioase recunoscute potrivit legii , pentru

salarizarea clerului de la Bugetul de Stat la cererea acestora?.

In dorinta de a indrepta unele nedreptati , prin Ordonanta Guvernului

Romaniei nr. 112/1998 se hotaraste ca : ?imobilele impreuna cu terenul aferent care

au apartinut printre altele cultelor religioase si au fost trecute in patrimoniul statului

roman prin masuri de constrangere (?) se restituie titularilor sau succesorilor

acestora? ( art . 1 ).

Legea 182/2000 dispune prin art . 1 ?instituirea regimului juridic al

bunurilor apartinand patrimoniului cultural national mobil , indiferent de proprietarul

acestora prin reglementarea activitatilor specifice de protejare : evidenta ,

expertizare , clasare , cercetare , depozitare , conservare , restaurare si punere in

valoare , in vederea accesului democratic la cultura , si transmiterii acestor valori

generatiilor viitoare?.

Ordonanta de Urgenta 94/2000 emisa de Guvernul Romaniei atesta ca ?se

retrocedeaza fostilor proprietari (?) imobile care au apartinut cultelor religioase din

Romania si care au fost preluate in mod abuziv , cu sau fara titlu de statul roman

existente in natura , si detinute de statul roman sau de unutatile administrativ

teritoriale la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta , altele decat

lacasele de cult , compuse din constructii, impreuna cu terenul aferent? ( art.1 ).

In cap. 4 al legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte

drepturi si asigurari sociale reglementeaza situatia salariatilor bugetari , cu referire la

conditiile pensionarii . Acest regulament se aplica incepand cu data de 01martie 2001

si in Biserica Ortodoxa Romana , articolul 41 stipuland : ?(1) Pensia pentru limita de

varsta se acorda asiguratilor care indeplinesc cumulativ la data pensionarii conditiile

privind varsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare realizat in sistemul

public .(2) Varsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei , si 65 de ani

pentru barbati?.

CONCLUZII

Prin aceasta desfasurare a legilor statului cu privire la realitatile care

confrunta Biserica in noua societate , se contureaza intentiile Statului modern de a

participa alaturi de Biserica la implinirea dezideratelor dumnezeiesti .Relatia Biserica

? Stat trebuie sa faca apel totdeauna la traditie, cautand insa intotdeauna linia

progresului.

Cu privire la raporturile dintre Biseria si Stat , Biserica Ortodoxa Romana a

dovedit ca urmeaza calea traditionala evanghelica a Ortodoxiei , aceea de slujire a

omului ? diaconia , deopotriva si de slijire a lui Dumnezeu.

Biserica noastra tine seama si astazi ca si in trecut de faptul ca relatiile

sociale dintre oameni se schimba continuu , si ca este de datoria ei sa tina seama

mereu de noile relatii care le inlocuiesc pe cele vechi.

Pentru a fi utila oamenilor , si pentru a-si onora menirea sa in lume ,

Biserica tine cont de faptul ca lumea se schimba mereu , si mereu trebuie sa aduca

lumea la Dumnezeu . Pentru aceasta trebuie sa se implice in toate aspectele vietii

credinciosilor ei , dialogand si conlucrand cu statul pentru usurarea si imbunatatirea

calitatii vietii omului.