Principiul 80/20 - Cum sa obtii mai mult cu mai putin, de Richard Koch

Este Principiul 80/20 o lege universala? Pentru a raspunde la aceasta intrebare, autorul

cartii "Principiul 80/20. Cum sa obtii mai mult cu mai putin", Richard Koch, ne defineste

aceasta notiune:

"In ce consta principiul 80/20? Principiul 80/20 ne spune ca, in cadrul oricarei populatii,

unele lucruri pot fi mult mai importante decat altele. Un reper sau o ipoteza valabila este

aceea ca 80% dintre rezultate sau iesiri decurg din 20% dintre cauze, iar uneori dintr-o

proportie mult mai mica de factori de influenta.

.....

Conform principiului 80/20, o mica parte a cauzelor, intrarilor sau eforturilor determina

de regula majoritatea rezultatelor, iesirilor sau recompenselor.

Interpretand acest principiu in sens literal inseamna ca, de exemplu, 80% din ceea ce

realizati la serviciu este rezultatul a 20% din ceea ce faceti in timpul petrecut acolo.

Astfel, in practica, patru cincimi din munca noastra - cea mai mare parte a acesteia - nu

au nicio relevanta. Acest lucru contravine asteptarilor firesti ale oamenilor."

Principiul 80/20 este cunoscut si sub denumirea de principiul Pareto. Numele provine de

la economistul si sociologul italian Vilfredo Pareto, care la inceputul secolului XX a facut o

observatie justa: 80% din proprietatile Italiei apartin unui procent de 20% din populatie.

Aceasta afirmatie a fost generalizata cativa ani mai tarziu de Joseph M. Juran sub numele

de principiul Pareto, facand referire la modul in care este distribuita avutia in lume.

De-a lungul timpului, economistii au incercat sa aplice Principiul 80/20 (Principiul Pareto)

in sistemul economic. Richard Koch a explicat cel mai bine in cartea editata de Meteor

Press cum functioneaza principiul 80/20 in economie, mai exact in microeconomie.

Va dau un exemplu din carte (pag. 102, S-au uzat mochetele?): un furnizor de mochete

din SUA si-a dat seama ca 20% din suprafata unei mochete suporta 80% din uzura. De

obicei, intreaga mocheta uzata este schimbata. Pentru a preintampina pierderile,

furnizorii americani au inclus in oferta lor monitorizarea mochetei folosita de clienti si

periodic au schimbat numai partile uzate sau deteriorate ajungand astfel la o

eficientizare a costurilor atat pentru companie, cat si pentru client.

O alta abordare a principiului 80/20 in activitatea economica este urmatoarea:

"Daca reusiti sa identificati de unde castiga firma dumneavoastra mai mult decat

investeste, puteti mari miza, realizand repede un profit substantial. La fel, daca reusiti sa

aflati de unde castiga firma dumneavoastra mult mai putin decat investeste, va veti

putea reduce pierderile."

Pe scurt, 80% din rezultate sunt obtinute cu 20% din efortul total depus. Richard Koch, in

cartea sa Principiul 80/20, editata de Meteor Press la inceputul anului 2012, ne explica de

ce este atat de important acest principiu si cum poate fi utilizat pentru eficientizarea

activitatii economice.

"Principiul 80/20 este atat de valoros pentru ca este contraintuitiv. Noi ne asteptam in

general ca toate cauzele sa fie la fel de importante. Ca toti clientii sa fie la fel de pretiosi.

Ca fiecare afacere, fiecare produs sau fiecare dolar incasat din vanzari sa fie la fel de bun

ca oricare altul. Ca toti angajatii dintr-o anumita categorie sa aiba cam aceeasi valoare.

Ca fiecare zi, saptamana sau an de munca sa aiba aceeasi semnificatie. Ca toti prietenii

nostri sa fie, cu aproximatie, la fel de importanti pentru noi. Ca toate cererile sau

apelurile telefonice sa fie tratate la fel. Ca o universitate sa fie la fel de buna ca alta. Ca

toate problemele sa aiba un numar mare de cauze, asa incat nu merita sa izolam cateva

cauze esentiale. Ca toate ocaziile sa aiba aceeasi valoare, asa incat sa le tratam in

acelasi mod."

Principiul 80/20. Cum sa obtii mai mult cu mai putin de Richard Koch este prima carte

care face cunoscut principiul Pareto in lumea afacerilor. Exista firme care au aplicat cu

mare succes acest principiu in activitatea lor, dar acum este momentul ca toata lumea sa

afle mai multe lucruri despre el si despre cum le influenteaza viata.

Principiul lui Pareto(sau legea 80/20) poate fi enunțat simplist în modul următor: 80% din

efecte se datorează unui procent de 20% din cauze. Acest principiu este extrem de util în

majoritatea domeniilor dacă e înțeles și aplicat corect [1]. Această lege se poate

generaliza si aplica in orice domeniu, de la management ( 20% din munca efectuată

consumand 80% din timpul total alocat , dar genereaza totodată 80% din profitul total)

pană la economie ( 80% din bogatiile unei tari sau companii sunt detinute de 20% dintre

reprezentatii acesteia) sau domenii tehnice.

Principiul lui Pareto ne arata ca exista foarte multe situatii in care 80% dintre consecinte

sunt provocate de 20% dintre cauze.

Vilfredo Pareto, economist francez a descoperit ca in Italia (in sec XIX) 80% dintre

proprietati sunt detinute de doar 20% din populatie. Ulterior Joseph Juran, (roman

emigrat in America) a introdus principiul si in teoriile manageriale. Legea lui Pareto o

intalnim frecvent in management si in mai toate tipurile de afaceri, de exemplu:

80% din venituri sunt generate de 20% dintre clienti;

80% din activitatile unui proiect se realizeaza in 20% din timpul alocat proiectului.

80% din rebuturi sunt cauzate de 20% din erorile de producţie;

80% din valoarea stocurilor este detinuta in doar 20% din spatiul de depozitare;

80% din noutăţile unui ziar stau in 20% din spatiul ziarului;

80% dintre decizii se iau in 20% din timpul alocat unei şedinţe;

Bineinteles ca nu trebuie sa intelegem aceste raporturi in cifre absolute. Ideea de baza

este ca „ cea mai mare parte din rezultate se datoreaza unui set redus dar foarte

important de resurse ” – reciproca fiind valabila.

Dincole de aspectul de butada al legii Pareto, impactul asupra programelor de crestere a

eficientei manageriale este major: atat consultantii cat si managerii se concentreaza

primordial asupra formulei de maximizare a eficientei: respectiv identificarea acelor 20%

din factorii majori care ne asigura cea mai mare parte din rezultate. Pe de alta este bine

sa fiti atenti si la „capcanele principiului Pareto”: de exemplu eliminarea a 80% din

activitatea ineficienta este un lucru dezirabil dar asta nu inseamna ca doar 20% din

personal produce 80% din rezultate. Nu sunt verificate nici afirmatiile care sugereaza ca

20% din cheltuielile de publicitate aduc 80% din clienti!

Din alt punct de vedere, e putin probabil sa fim multumiti doar cu 80% rezultate. Ar fi

dezastruos pentru o firma ca doar 80% din clienti sai sa fie satisfacuti.

Din punctul nostru de vedere cea mai importanta concluzie a principiului Pareto ramane

ideea concentrarii pe cresterea productivitatii si nu cresterea efortului sau a resurselor;

pe ideea selectivitatii necesarului de efort in loc de amplificarea acestuia in atingerea

unor obiective.

Eficienta Pareto

(Pareto efficiency)

denumita si optimizarea Pareto, este un concept important in economie cu aplicatii

multiple in teoria jocului, inginerie si stiinte sociale. Termenul provine de la Vilfredo

Pareto, un economist italian care a folosit acest concept in studiile lui despre eficienta

economica si distributia veniturilor. Dat fiind un set de alocatii alternative de, sa zicem,

bunuri sau venituri pentru un anumit set de indivizi, o miscare de la o alocatie catre alta

care poate face cel putin un individ mai bine fara sa faca niciunuia din ceilalti indivizi

niciun fel de rau este denumita eficienta Pareto. O alocatie este eficienta Pareto in

momentul in care nicio imbunatatire Pareto nu mai poate fi facuta. Aceasta este

denumita optimizare puternica Pareto (SPO - strong Pareto optimum). O optimizare

Pareto slaba (WPO-weak Pareto optimum) satisface o cerinta mai putin arzatoare, in care

o noua alocatie este considerata ca fiind eficienta Pareto doar in cazul in care este

preferata de toti indivizii.

Setul de solutii SPO este un subset al solutiilor WPO, pentru ca o SPO satisface o cerinta

mult mai puternica, aceea in care nu exista nicio alocatie care este in mod special

preferata de un singur individ si mai putin preferata de restul. 

Ca exemplu, in viata reala, sa te asiguri ca nimeni nu este dezavantajat de o schimbare

menita sa imbunatateasca eficienta economica poate duce la o compensatie pentru una

sau ambele parti. De exemplu, daca o schimbare in politica 

economica dicteaza ca un monopol legal protejat sa inceteze sa existe si acea piata

devine competitiva si mai eficienta, cel care a detinut monopolul va fi cel care pierde.

O critica frecventa a eficientei Pareto este aceea ca nu rezulta intotdeauna intr-o

distributie dezirabila a resurselor si poate conduce catre inechitati ineficiente.

Optimalitatea Pareto

Optimalitatea Pareto este o stare în care nu se poate îmbunătăți situația nici unei

persoane fără a deteriora situația altei persoane. Optimalitatea Pareto este un concept

important în economie, cu aplicare și în teoria jocului. Numele vine de la un economist

italian, Vilfredo Pareto.

Conceptul de optimalitate Pareto este folosit în general la distribuția resurselor (bunuri,

venituri). O schimbare în alocarea resurselor care îmbunătățește situația a cel puțin un

individ fără a o deteriora pe a altuia se numește îmbunătățire Pareto. Optimalitatea

Pareto nu implică o distribuție dezirabilă sau echitabilă a resurselor. De exemplu,

presupunînd că bunăstarea unui individ crește cu cît cresc resursele alocate lui, alocînd

toate resursele unui singur individ și nimic celorlalți creează o stare de optimalitate

Pareto.