Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Sociologie si

Asistenta Sociala, sectia Asistenta Sociala

Referat stiintific: realizat in cadrul seminarului de “Psihologia Sanatatii si Sanatate Publica”

Profesor: Eugen Baican

Influenta statusului socio-economic in sanatate si boala

Intocmit de:Ardelean Dana, grupa A, an III

Cuprins

1. Preliminarii teoretico-metodologice

1.1. Problema stiintifica abordata si scopul lucrarii

1.2. Importanta si relevanta stiintifica, actualitatea si oportunitatea

demersului de cercetare

1.3. Incadrări paradigmatice şi teorii relevante în domeniu, precizări

conceptuale

1.4. Metodele, instrumentele si tehnicile utilizate in demersul de

cercetare

2. Prezentarea demersului de cercetare

2.1.Care sunt nevoile de sanatate ale populatiei ?

2.2. Bolile specifice saraciei

2.3. Factorii saraciei

3. Evaluarea rezultatelor obtinute

3.1. Concluzii

1. Preliminarii teoretico-metodologice

1.1 Problema stiintifica abordata si scopul lucrarii

Problema stiintifica abordata ce face obiectul acestei lucrari vizeaza

influenta statusului socio-economic asupra sanatatii si bolii. Scopul lucrarii consta

in prezentarea unor idei despre cum influenteaza statusul economic sanatatea si

boala, nevoile de sanatate ale populatiei, care sunt bolile sociale pentru populatia

marginalizata, stratificarea sociala intre bogati si saraci, mediul de viata si nutritia.

1.2. Importanta si relevanta stiintifica, actualitatea si oportunitatea

demersului de cercetare

In prezent medicina are un profund caracter comunitar, in cea mai mare

parte a statelor lumii. Starea de sanatate este legata de bunastarea comunitatii, de

standardele ei de viata, de tot ceea ce expertii denumesc calitatea vietii. Posesia

unei stari de bunastare reprezinta unul din drepturile fundamentale ale fiintelor

umane indiferent de rasa, etnie, religie, conditie economica si sociala.

Boala nu este numai o problema biologica umana, ci si o importanta

problema sociala dependenta pe de-o parte, de factorii si conditiile mediului social,

iar pe de alta parte de comportamentele, normele sau valorile sociale, de

deprinderile, obiceiurile si stilurile de viata practicate de o anumita populatie. Din

punct de vedere sociologic, boala are un veritabil rol social, care implica o

conduita distincta si are numeroase consecinte asupra vietii individului si a

colectivitatii in care acesta traieste.

‘‘Sanatatea este unul dintre drepturile fundamentale ale omului, este o stare

de bine, completa din punct de vedere fizic, mintal si social, ea nu inseamna

absenta bolii sau infirmitatii ’’

(Organizatia Mondiala A Sanatatii)

In Declaratia Universala a Drepturilor Omului, dreptul la sanatate este

definit stfel : ‘‘Orice persoana are dreptul la un nivel de viata corespunzator

asigurarii sanatatii sale, bunastarii proprii si a familiei cuprinzand : hrana,

imbracamintea, locuinta, ingrijirea medicala precum si serviciile sociale ’’.

Ceea ce este tragic pentru evolutia omenirii in ceea ce numim ‘‘calitatea

vietii’’ este ‘‘criza’’ deosebilrilor dintre favorizatii soartei (bogatii) si

dezavantajatii (saracii), stare care in continuare prezinta o crestere a amploarei ca

fenomen mondial.

Saracia afecteaza in sens negativ sanatatea. Saracii au parte de inalte rate de

boli infectioase . Fara o protectie decenta, multi dintre saraci sunt expusi vremii

periculoase si severe, bacteriilor si virusilor purtati de alti oameni sau chiar de

animale. De asemenea clasa de jos (saracii) nu sunt adeseori informati in privinta

bolilor, cum ar fi tuberculoza care se transmite aerian, sau a bolilor cu transmitere

sexuala. Se iau in vedere si bolile datorate malnutritiei, igienei precare si sanitatiei

deficitare si accesului diminuat la sistemul ingrijirilor de sanatate. Bolile existente

sunt sifilis, TBC-ul, alte maladii infectioase si parazitare, rahitism, au inca o

pondere alarmanta in categoriile sarace ale populatiei. Fenomenul saraciei se

manifesta si prin nivelul redus de venituri, de ocupare a fortei de munca, de

afectarea bunastarii sociale, a stilului si calitatii vietii.

Bunastarea contemporana are implicatii negative in planul sanatatii publice,

prin mijlocirea stilurilor de viata aferente. In cea mai mare masura se are in vedere

problema supraalimentatiei, asociata cu artificializarea hranei. Din aceasta cauza

apare problema obezitatii, problema de mare amploare la nivelul civilizatiei.( 50%

din populatia SUA sufera de obezitate). Tot aici se gaseste problema bulimiei si

anorexiei, sedentarismului, medicatiei si supramedicatiei (prin utilizarea in exces a

antibioticelor).

1.3. Incadrări paradigmatice şi teorii relevante în domeniu, precizări

conceptuale

Paradigma interactionismului simbolic : ideea de baza aici este aceea ca

atat sanatatea cat si boala reprezinta constructe sociale, rezultate ale interactiunilor

dintre indivizi, a atitudinilor si valorilor acordate de societate sanatatii si bolii.

Desigur se recunoaste ca sanatatea si boala reprezinta o problema biologica, dar se

adauga ca ele reprezinta si o conventie culturala. In acest fel este vizibila

relativitatea normalului si a patologicului in perspectiva interactionismului

simbolic.

Paradigma ecologica (sistemic-ecologica) : ce priveste sanatatea si boala

la nivel individual, dar si la nivel de grup, de comunitate, de societate, de mediul

fizic, de univers.

Paradigma conflictului social : care se bazeaza pe ideea inegalitatii

accesului la serviciile medicale si pe contradictia dintre orientare spre profit a

medicilor si scopurile umaniste ale profesiei lor. Aceasta paradigma poate fi

explicata datorita discriminarii aflata intre clasa de sus, cei bogati si clasa de jos,

cei saraci.

‘‘Sanatatea este vazuta :

-ca servicii pentru populatie ;

-ca valoare a fiintei umane, a individului si grupului de populatie ;

-ca echitate pentru diminuarea si/ sau eliminarea insuficientei si discrepantelor in

organizarea si subventionarea perimetrului sanatatii ;

-ca parte a existentei sociale, economice, cultural-educative, a traditiilor si

incadrarii ocupationale ;

-ca parte de prioritate a starii de bine, fizice, mintale si sociale ale populatiei ;’’

(Radulescu Sorin- Sociologia Sanatatii si a Bolii)

‘‘La nivel psihologic, sanatatea este privita ca acord intre comportamentul

cotidian al persoanei si atitudinile care ii fundamenteaza viata, respectiv ca

integritate cognitiva, emotionala si comportamentala a fiintei umane, ca stare

subiectiva de bine determinata de atitudinea pozitiva fata de viata si de asumarea

controlului asupra vietii proprii.’’

‘‘La nivel social sanatatea este vazuta ca si capacitate individuala necesara

pentru a juca rolurile sociale curente in viata socioprofesionala.’’

(Eugen Baican- Psihologia Sanatatii si Sanatate Publica)

Boala este o tulburare functionala corporala, intelectuala (la om), senzoriala

a organismului care influenteaza negativ capacitatea normala a organismului

bolnav.

1.4. Metodele, instrumentele si tehnicile utilizate in demersul de

cercetare

Metodele utilizate sunt: analiza critica a literaturii de specialitate, analiza

secundara (prelucrari), analiza tematica si analiza interpretativa.

Instrumentele cercetarii pe care le-am folosit au fost carti de specialitate si

elaborarea personala.

2. Prezentarea demersului de cercetare

2.1.Care sunt nevoile de sanatate ale populatiei ?

Nevoi (trebuinte) : ‘‘stare in care se afla un individ sau un grup,

caracterizata prin lipsa unui obiect obligatoriu sau util, fie pentru viata sa interna,

fie pentru viata sociala, in raport cu alti indivizi sau grupuri. Au caracter

biofiziologic, social-istoric si psihosocial’’.

(Petru Panzaru)

Maslow le imparte in :

-nevoi fiziologice : (hrana, adapost, repaos, sexuale) ;

-nevoi de securitate : (echilibru emotional in activitatile de munca, viata) ;

-nevoi sociale : (de afiliere si apartenenta la variate grupuri sociale) ;

-nevoi psihosociale : (stima de sine, prestigiu, consideratie) ;

-nevoi de autorealizare personala in activitati creative, cognitive, estetice ;

2.2. Bolile specifice saraciei

Tuberculoza, HIV- SIDA, parazitozele si bolile dermato-venerologice,

reprezints exemple tipice de boli sociale, care sunt cauzate de conditiile nefaste de

la domiciliu si de la serviciu, lipsa normelor igienice de calitate, boli care se

agraveaza in cazul unei alimentatii proaste sau chiar subalimentatii, plus la toate

trebuie sa mentionam iresponsabilitatea si lipsa culturii sanitare a populaţiei.

TBU-ul :este o infectie bacteriana care este localizata cel mai des in

plamani (TBC pulmonar), dar care se poate raspandi in alte parti ale organismului

(TBC extrapulmonar). Din plamani, TBC este raspandit cu usurinta altor persoane

prin tuse sau stranut. Tuberculoza este cunoscuta sub denumirea de boala a

saraciei. Majoritatea persoanelor care fac parte din clasa de jos detin aceasta boala

din cauza ca locuiesc in medii rurale aglomerate, consuma bauturi alcoolice,

droguri si traiesc intr-un mediu neadecvat.

Subnutritia : Riscul de îmbolavire este cu atat mai mare cu cat platforma

socio-economica este mai joasa. La nivel mondial, peste un miliard de oameni sunt

subnutriti. Dintre acestia 96 % se afla în tari în curs de dezvoltare.Un sfert din

populatia subnutrita se afla in Africa Subsahariană si mai mult de doua treimi în

Asia şi Pacific.

Saracii traiesc in conditii care le pot afecta sanatatea,ei beneficiaza de un

aport nutritional scazut, ceea ce favorizeaza îmbolnavirea.Un alt motiv îl

constituie faptul ca saracii sunt mai putin in masura, sa recunoasca ca sunt bolnavi

si sunt înclinati sa neglijeze controalele medicale curente. Cei saraci

neglijeaza acest lucru de multe ori din cauza banilor.

HIV/ SIDA : Saracia este o cauza a raspandirii acestei boli.

Este intalnita frecvent la clasele de jos, datorita lipsei de

informare, lipsa banilor, conditiilor de locuit, contactului sexual

neprotejat.

2.3. Factorii saraciei

Factorii saraciei (ca problema sociala) sunt următorii: ignoranta, boala ,

apatia , lipsa de onestitate si dependenta . Ei sunt considerati doar ca simple

conditi fara nici o evaluare morala: acesti factori nu sunt considerati ca fiind rai

sau buni, ei doar exista. Daca decizia unui grup de oameni intr-o societate sau

comunitate este de a reduce sau a elimina saracia, acel grup va trebui sa-si

realizeze obiectivul fara a judeca ci doar prin a observa si identifica factorii care

duc la saracie pentru a-i putea elimina.

3. Evaluarea rezultatelor obtinute

3.1. Concluzii

Combaterea saraciei reprezinta un pas spre redresarea starii generale de

sanatate a populatiei si evident diminuarea cazurilor noi de boli sociale.

Bibliografie :

1. Radulescu S. – Sociologia sanatatii si a bolii,

Bucuresti, Editura Nemira, 2002

2. Vulcu L.- Sanatate publica, vol I, Editura Universitatii

« Lucian Blaga », 2005

3. Vulcu L.- Medicina sociala. Parte componenta a

sanatatii publice, Sibiu, Editura Universitatii « Lucian

Blaga », 2005

4. Eugen Baican- Psihologia sanatatii si sanatate publica,

Cluj-Napoca