77854984 manualul pirotehnicianului din protectia civila

141
Dr. Nicolae Steiner Lt.col. Grosu Nicolae Ing. Andriciuc Radu Lt.col. Iuraşcu Dan MANUALUL PIROTEHNICIANULUI BUCUREŞTI 2004

Upload: sorinoglu

Post on 09-Aug-2015

84 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

Page 1: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Dr. Nicolae Steiner Lt.col. Grosu NicolaeIng. Andriciuc Radu Lt.col. Iuraşcu Dan

MANUALUL PIROTEHNICIANULUI

BUCUREŞTI 2004

Page 2: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Niciodată, pe tărâmul încleştărilor umane, nu s-au îndatorat atât de mulţi

cu atât de mult la atât de puţini.

Winston Churchill, 1940

Page 3: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

CUPRINS

CAPITOLUL I. INTRODUCERE

I.1. Scopul şi obiectivele activităţii de asanare şi deminare I.2. Scurt istoric I.3. Concepte actuale privind asanarea şi deminarea I.4. Standarde minimale de organizare, pregătire şi intervenţie

CAPITOLUL II. PARTICULARITĂŢI OPERAŢIONALE PRIVIND ASANAREA ŞI DEMINAREA

II.1. Particularităţile activităţii de asanare şi deminare pe timp de război

II.2. Particularităţile activităţii de asanare al IED, în cazul desfăşurării acţiunilor de combatere a terorismului

CAPITOLUL III. PROCEDURI OPERAŢIONALESTANDARDIZATE

III.1. Cercetarea terenului şi detectarea muniţiilor rămase Neexplodate.III.2. Dezgroparea muniţiei rămase neexplodate

III.3. Dezamorsarea şi neutralizarea muniţiei rămase neexplodate

III.4. Ridicarea şi transportul muniţiei rămase neexplodateIII.5. Depozitarea muniţiei rămase neexplodateIII.6. Distrugerea muniţiei rămase neexplodate, rezultate din asanarea terenurilor.

CAPITOLUL IV. ACORDAREA AJUTORULUI MEDICAL DE URGENŢĂ SPECIFICE ACŢIUNILOR DE ASANARE ŞI DEMINARE

CAPITOLUL V. DIVERSE

V.1 Reguli de tehnică a securităţii muncii

Page 4: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

V.2 Reguli de protecţie a populaţiei V.3 Asigurarea cooperării pe timpul acţiunilor de asanare şi

deminareV.4 Asigurarea acţiunilor de asanare şi deminare

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

Page 5: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

CUVÂNT ÎNAINTE

În fiecare an, sute de mii de persoane de-a lungul globului mor sau rămân cu infirmităţi datorită exploziei minelor şi a muniţiilor rămase neexplodate după terminarea războaielor sau conflictelor armate. Peste 110 milioane mine antipersonal sunt încă în funcţiune constituind un risc major pentru populaţia civilă şi mai ales pentru copii. La noi în ţară, nu există judeţ în care să nu se găsească, chiar şi după 60 de ani, muniţie rămasă neexplodată din al doilea război mondial.Acest fapt a făcut ca, importanţa serviciului pirotehnic să se menţină la un nivel ridicat. De asemenea, creşterea semnificativă a folosirii de către terorişti a mijloacelor explozive în acţiunile pe care le planifică şi execută, este o altă cauză care justifică necesitatea existenţei specialităţii militare de pirotehnician. Nu în ultimul rând, faptului că România s-a angajat în acţiuni de menţinere a păcii – şi nu numai – în diferite zone ale globului, a făcut ca pirotehnicienii militari ai sistemului de protecţie civilă să fie angrenaţi în asanarea muniţiilor rămase neexplodate pe teritoriul unor state din zone geografice foarte diferite.Din cauza motivelor evocate menţionate mai sus, autorii manualului au considerat că este necesară publicarea unei lucrării noi, care să constituie un ajutor pentru pirotehnicieni atât în acţiunile pe care la desfăşoară pe teritoriul României, cât şi în afara acestuia.Este de menţionat faptul că, deoarece în mod practic fiecare acţiune de intervenţie a pirotehnicienilor reprezintă un caz particular, în manual sunt redate proceduri operaţionale standardizate flexibile – compatibile cu cele ale OCHA/ONU şi EADRCC/NATO – care pot fi adaptate particularităţilor fiecărei situaţii operative ce poate apare în teren. Autorii manualului nu au pretenţia că această lucrare are un caracter exhaustiv. Ei au dorit să continue tradiţia începută de ing. Nicolae Daraban prin lucrarea sa „Muniţie de avion (americană, engleză şi sovietică)” editată în 1944, completând bibliografia lucrărilor apărute pe această temă cu o nouă carte la nivelul cerinţelor actuale. În încheiere, trebuie să recunoaştem că manualul are şi un rol promoţional, şi anume acela de a sublinia caracterul umanitar al activităţii desfăşurată de pirotehnicienii militari ai protecţiei civile în

Page 6: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

slujba populaţiei civile şi în sprijinul autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale.

Page 7: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

BALADA PIROTEHNICIANULUI

Nume predestinat pentru oameni curajoşi, cinstiţi şi neconformişti. Pirotehnicianul trebuie să aibă ceva din curiozitatea copilului care încearcă să descopere de ce se învârte roata, ceva din mintea savantului care descoperă (după ani de căutări) că fulgerul poate produce lumină, ceva din puterea de concentrare a iluzionistului sau ceva din curajul … nebunului.Dacă veţi găsi un asemenea om, lăsaţi-l să se joace cu focul şi spuneţi simplu „PIROTEHNICIAN”.Meseria asta nu se pierde în negura vremurilor ca

majoritateameseriilor practicate pe aceste meleaguri. Ea este nouă, tânără şi frumoasă dar şi-a căpătat deja titlul de nobleţe.

Ea este meseria nu numai a celor curajoşi dar şi a celor foarte bine pregătiţi teoretic şi practic.Este meseria în care ucenicul învaţă până devine meşter, iar meşterul plecă să se odihnească la pensie sau în lumea drepţilor fără a avea pretenţia că ştie totul.Pirotehnia este prinţesa, iar pirotehnicianul este cavalerul protecţiei civile.Ea nu iartă niciodată pe cel rău, egoist, înfumurat şi nu se lasă niciodată păcălită.

El renunţă la tot, chiar şi la viaţă uneori, pentru a-i afla tainele şi a o face mai bună şi miloasă.ESTE LEGĂTURA LOR PE VIAŢĂ !Este legătura lor dincolo de moarte. Cine s-a îndrăgostit de EA, nu mai poate iubi niciodată pe alta.Jurământul „Numai moartea ne va despărţii” este atât de real, încât cel care ar încerca să „divorţeze” va fi chinuit de dorul si până dincolo de mormânt.

CINE IUBEŞTE ŞI LASĂDUMNEZEU SĂ-I DEA PEDEAPSĂ

A rapsodiat pentru dumneavoastrăMaior pirotehnist COSMEI CORNELIU

Page 8: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

CAPITOLUL I. INTRODUCERE

I.1.SCURT ISTORIC

În cele mai diverse ocazii se afirmă faptul că poziţia geostrategică a României reprezintă un mare avantaj în procesul de afirmare al acesteia pe plan regional şi global. Şi fără îndoială că aşa este. Cu toate acestea, această poziţie are şi aspecte negative. Tocmai din cauza importanţei sale, România a fost angrenată în numeroase conflicte militare, din care trebuie menţionate mai ales cele două războaie mondiale. Pe teritoriul ţării noastre s-au desfăşurat acţiuni de luptă de mare amploare, care au provocat mari pierderi populaţiei civile şi importante distrugeri materiale.Dacă în primul război mondial raportul pierderilor civili/militari a fost de 1/20, în timpul celui de-al doilea război mondial deja s-a ajuns la un raport de 1/1 ( pentru a evidenţia mai pregnant sensul evoluţiei fenomenului este interesant de ştiut că războiul din Coreea avea să ducă raportul la 5/1 iar cel din Vietnam la 20/1).Cifrele de mai sus se datorează, în principal, faptului că în timpul primului război mondial folosirea noilor arme (în special aviaţia şi tancurile) nu era clar definită, nici din punct de vedere tehnic şi nici din punct de vedere al concepţiei de întrebuinţare.Imediat după primul război mondial însă, se dezvoltă teoria „războiului aerian total” elaborată de generalul italian Giulio Douhet. Acesta considera că o aviaţie puternică, alcătuită dintr-un număr corespunzător de mare de bombardiere, poate fi folosită cu succes pentru a impune voinţa unui stat aflat în conflict militar cu un alt stat. Un element important al teoriei îl constituia prezumţia că loviturile puternice şi masate ale aviaţiei de bombardament vor afecta atât de puternic moralul populaţiei încât aceasta v-a ceda psihic. Pus în faţa acestei evidenţe guvernului ţării inamice nu iar mai rămâne decât să capituleze.Astfel se face că, dacă în primul război mondial aviaţia de bombardament nu a acţionat la o scară prea mare, în al doilea război mondial majoritatea părţilor beligerante să adopte variante proprii ale teoriei lui Douhet. Unul din rezultatele imediate a fost acela că, pe teritoriul României, dacă după primul război mondial au rămas pe teren neexplodate

Page 9: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

câteva zeci sau sute de bombe de avion, în urma celui de-al doilea război mondial au rămas pe teren neexplodate zeci şi zeci de mii de bombe de toate tipurile şi categoriile, printre care foarte multe bombe cu întârziere şi cursă la demontare. De asemenea se mai găseau cantităţi apreciabile de muniţii de bord, de la tunurile antiaeriene etc.Pentru a face faţă acestei ameninţări s-au constituit în cadrul Comandamentului Apărării Pasive, încă din 17.08.1943, 6 echipe de demontare a bombelor neexplodate. Acest moment marchează practic apariţia specialităţii de pirotehnician la noi în ţară.Peste puţin timp (1 iulie 1944) ca o recunoaştere a importanţei acestei misiuni se mai organizează 5 echipe de demontare a bombelor neexplodate (Bucureşti, Ploieşti, Braşov, Galaţi şi Lugoj). Nu trebuie uitaţi primii pirotehnicieni, Ghencea Ştefan şi Chiriac I., care cad la datorie după bombardarea oraşului Câmpina, la 1 august 1943 Trebuie menţionat aici pe cel care va fi „ primul dintre pirotehnicieni” şi anume inginerul chimist Nicolae Daraban. Acesta a organizat şi condus cursuri de formare a echipelor militare şi civile de asanare a muniţiei rămasă neexplodată, editează primul manual al pirotehnicianului, creând astfel Şcoala românească de pirotehnie.De-a lungul timpului, această structură a purtat diferite nume (Centrul Pirotehnic, Laboratorul pirotehnic), actualmente funcţionând sub titulatura de Detaşamentul Pirotehnic (membrii acestuia cumulând sarcinile de instruire cu cele de intervenţie). Pentru a statua definitiv importanţa acestei activităţi, legea nr.106 din 25.09.1996 privind protecţia civilă din România stabileşte că una din atribuţiile protecţiei civile este ”asanarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată”.Cel mai bine însă despre volumul de muncă şi riscurile de care le înfruntă pirotehnicieni vorbesc faptele. Astfel, numai în perioada 1970-1998, specialiştii detaşamentului au asanat:

- 9437 buc. bombe de aviaţie;- 1934 buc. mine marine şi torpile;- 445329 buc. proiectile de artilerie (cal.37-152 mm);- 4837 buc. mine A.T. şi A.I.;- 26488 buc. grenade de mână;

Page 10: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

- 1488353 buc. elemente de muniţii şi cartuşe infanterie.

O altă caracteristică a muncii pirotehnicienilor este faptul că au acţionat în 3197 misiuni independente în 293 puncte de lucru (cu o durată între 1 lună şi 2 ani), cu un profesionalism care a făcut ca toate intervenţiile să se încheie cu succes.Iar succesul se măsoară aici, înainte de toate, prin faptul că nu au existat incidente (nici un mort, rănit sau distrugeri materiale). Despre complexitatea muncii de pirotehnician, vorbeşte şi faptul că aceştia s-au confruntat cu muniţii de toate tipurile (rusă, engleză, americană, germană), în situaţii deosebit de complexe cum ar fi:

- ridicarea şi distrugerea unei bombe de 1000 kg. din gara Ploieşti Triaj;

- ridicarea şi distrugerea a 3 bombe de provenienţă engleză cu focoase având cursă la demontare din Slatina;

- ridicarea şi distrugerea unei bombe de 250 kg. din zona comercială Griviţa, Bucureşti;

- dezgroparea, dezamorsarea şi distrugerea a 6 bombe de aviaţie de provenienţă engleză din fosta baltă Comana.

Şi exemplele ar putea continua pe multe alte pagini.Iar pentru cei care consideră că această specialitate îşi pierde din importanţă o dată cu trecerea timpului, le aducem doar două argumente contrare ( autorii manualului nu-şi propune o dezbatere detaliată pe această temă):

- în pădurea Cernica (zonă de relaxare preferată de mulţi bucureşteni), numai în anul 2002 au fost asanate 532 proiectile de artilerie de diferite calibre şi 97 elemente de muniţii. În această zonă, în perioada 2000-2002, s-au înregistrat 6 morţi şi 26 răniţi din rândul populaţiei civile datorită nerespectării de către acesta a regulilor elementare de protecţie atunci când se descoperă muniţie neexplodată;

- specialiştii pirotehnicieni au fost chemaţi să executate misiuni în afara ţării (Angola, Albania) la cererea unor organisme internaţionale, ca recunoaştere a utilităţii şi aprecierii de care se bucură.

În încheiere, nu putem decât să concluzionăm că specialiştii pirotehnicieni ai protecţiei civile(în nici un moment după 1989 mai mulţi de 30-40) datorită importanţei sociale deosebite a misiunii pe

Page 11: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

care o execută, a pericolului extrem la care se expun şi a rezultatelor foarte bune obţinute nu fac decât să confirme citatul lui Protagoras : „Omul e măsura tuturor lucrurilor”.

I.2. CONCEPTE ACTUALE PRIVIND ASANAREA ŞI DEMINAREA

Conceptul EOD (Explosive Ordnance Disposal – asanarea muniţiei rămase neexplodate) face parte integrantă din conceptul M.C.D.A. (resurse militare şi apărare civilă).În cadrul conceptului M.C.D.A. a fost creat un Registru de evidenţă al resurselor militare şi de apărare civilă. Resursele din registru sunt clasificate pe sectoare şi module în vederea aplicării unor proceduri standardizate de folosire a acestora în cazul acordării unui ajutor umanitar internaţional de urgenţă. Acest mod de clasificare este comun atât la nivelul OCHA/ONU, cât şi la cel al EADRCC/NATO, cele două organizaţii ajungând la un acord privind folosirea M.C.D.A. în cadrul conferinţei internaţionale de la OSLO, în ianuarie 1994.Dintre cele 18 sectoare, unul dintre ele este EOD, cuprinzând 3 module:

- Explosive Ordnance Disposal (asanare muniţiei rămase neexplodate)

- Mine clearing (deminare)- Training mine awareness/clearing (antrenare în

detectarea şi deminare)

STANDARD MINIMAL DE ORGANIZARE, PREGĂTIRE ŞI INTERVENŢIE A ECHIPEI DE ASANARE MUNIŢII RĂMASE

NEEXPLODATE ÎN URMA CONFLICTELOR ARMATE

1. – OBIECTAcest standard operaţional prezintă în linii mari principiile

generale care trebuie adoptate atunci când în urma conflictelor armate rămân pe teritoriul naţional muniţii nefuncţionate.

Se bazează pe experienţa acumulată de-a lungul multor ani, de personalul echipelor pirotehnice care au acţionat pentru

Page 12: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

neutralizarea tuturor tipuri de muniţii rămase neexplodate din timpul conflictelor militare. Nu este şi nu poate fi o înşiruire de reguli fixe pentru că asemenea reguli nu pot exista în domeniul neutralizării muniţiilor de diferite tipuri din dotarea forţelor armate ( muniţii de infanterie, artilerie, mine de diferite tipuri, bombe de aviaţie, rachete etc. ) , rămase nefuncţionate în urma conflictelor armate.

2. – DOMENIU DE APLICARESe aplică în domeniul pregătirii personalului specializat în

executarea lucrărilor de asanare şi neutralizare muniţii din dotarea forţelor armate implicate în conflicte militare, rămase nefuncţionate.

3. – TERMINOLOGIEa) – Procedură pentru acces – Acele acţiuni întreprinse

pentru localizarea exactă a muniţiei neexplodate ţi pentru a realiza accesul la aceasta.

b) – Procedură de înlăturare a muniţiei neexplodate –Acele activităţi şi moduri speciale de acţiune pentru a realiza neutralizarea, recuperarea şi înlăturarea finală a acestora.

c) – Proceduri pentru înlăturarea finală - Înlăturarea finală a muniţiei nefuncţionate poate cuprinde activităţile desfăşurate pentru distrugerea sau arderea acesteia la locul incidentului, transportul la o altă locaţie şi distrugerea prin explozie controlată, delaborare , eclatare ori altă metodă corespunzătoare.

d) - Neutralizat – Atunci când s-au extras sau blocat focoasele de la toate categoriile de muniţii utilizate de forţele armate aflate în conflict.

e )- Proceduri de recuperare – Acele acţiuni întreprinse pentru dezamorsarea muniţiilor prevăzute cu focoase necunoscute, fapt care impune recuperarea lor în vederea studierii acestora.

f )- Adusă în stare sigură – Atunci când componentele esenţiale ale dispozitivelor de iniţiere a exploziilor au fost extrase şi nu mai pot iniţia explozia muniţiilor rămase nefuncţionate.

g)– Proceduri de aducere în stare sigură – Utilizarea metodelor şi truselor pirotehnice pentru extragerea focoaselor,

Page 13: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

întreruperea funcţionării acestora cu scopul de a preveni o detonare accidentală.

4. - ALGORITMUL EVENIMENTELOR ŞI CONSIDERAŢII REFERITOARE LA EXECUTAREA UNEI MISIUNI DE ASANARE ŞI NEUTRALIZARE A MUNIŢIILOR RĂMASE NEEXPLODATE

4.1 – ORDINUL DE MISIUNETrebuie să existe o singură autoritate care b să

dea ordin de misiune. Este foarte important ca la primirea ordinului de misiune să se obţină suficiente informaţii pentru a se putea lua decizia pentru intervenţie, folosirea echipamentelor speciale sau alte mijloace de intervenţie.

4.2 – PLANIFICAREA ITINERARIULUIS-ar putea să fie necesară o planificare a

itinerariului de deplasare pentru a evita zonele populate, la transportul muniţiilor rămase nefuncţionate, rezultate în urma conflictelor militare.

4.3 – SCURTĂ INFORMAREToţi membrii echipei de asanare trebuie să fie

informaţi pe scurt comunicându-li-se informaţii generale referitoare la misiunea de asanare.

4.5 –VERIFICAREA ECHIPAMENTULUITot echipamentul utilizat pentru detectare,

dezamorsare, ridicare şi distrugere va fi verificat dacă există şi dacă poate fi folosit.

4.6 – DEPLASAREAÎnainte de a părăsi baza se va stabili legătura

radio cu autoritatea care dă ordinul de misiune, apoi se execută deplasarea pe itinerariul stabilit respectând regulile de circulaţie, cu excepţia cazurilor în care natura misiunii justifică folosirea sistemelor de avertizare acustică şi luminoasă din dotare. Echipa de asanare poate utiliza pentru deplasare un număr variabil de vehicule, în funcţie de cantitatea şi calibrul muniţiei care urmează să fie asanată.

4.7 – SOSIREA LA LOCUL INCIDENTULUILa sosirea la locul unde s-a descoperit muniţie

rămasă nefuncţionată, şeful echipei trebuie să raporteze autorităţii de comandă că a ajuns şi se va prezenta

Page 14: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

persoanei care reprezintă autoritatea locală care a solicitat intervenţia echipei pirotehnice.

4.8 – INFORMARE PRIVIND MOTIVUL SOLICITĂRIIAUTORITĂŢII LOCALEAutoritatea locală va comunica şefului echipei de

asanare tot ceea ce ştie despre situaţia existentă şi vor stabili împreună pentru evacuarea personalului şi împrejmuirea locului incidentului.

4.9 – STABILIREA ZONEI DE SIGURANŢĂZona de siguranţă se va stabili în funcţie de

cantitatea muniţiei descoperite, tipul acesteia şi caracteristicile zonei în care a fost descoperită. Aceasta va fi de cel puţin 500m şi va fi stabilită împreună cu reprezentanţii autorităţilor locale.

4.10 - APRECIEREA SITUAŢIEIŞeful echipei de asanare va aprecia prin observare la

faţa locului, în urma informaţiilor furnizate de martorii oculari, cantitatea şi tipul muniţiilor rămase nefuncţionate şi efectul probabil în cazul exploziei accidentale a acesteia

4.11 – LUAREA DECIZIEIŞeful echipei de asanare va decide modul cum se

va executa asanarea ternului şi neutralizarea muniţiei rămase nefuncţionate (muniţia poate fi transportată fără pericol de explozie, trebuie dezamorsată sau distrusă pe loc ), planificarea unei proceduri de aducere în stare sigură a muniţiei descoperite.

4.12 – TRANSPORTUL MUNIŢIEI NEUTRALIZATE Muniţia neutralizată se transportă în poligon pentru

a fi distrusă sau într-un loc de depozitare temporară, conform prevederilor legale privind transporturile de materiale periculoase.

4.13 – DISTRUGEREA MUNIŢIEI ASANATEActivitatea de distrugere a muniţiei asanate se

desfăşoară conform prevederilor legale privind protecţia mediului, regimul materiilor explozive, regimul armelor de foc şi al muniţiilor.

4.14 – CONCLUZIIEste necesar ca la executarea misiunilor de asanare

a muniţiilor rămase nefuncţionate să se ia în calcul toate informaţiile disponibile de la locul incidentului culese4 de la

Page 15: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

martori precum şi cele ale recunoaşterii înainte de a se lua o decizie.

CAPITOLUL II. PARTICULARITĂŢI OPERAŢIONALE PRIVIND ASANAREA ŞI DEMINAREA

II.1 Particularităţile activităţii de asanare şi deminare pe timp de război

În caz de război, intervenţia pentru asanarea muniţiei rămase neexplodate se face în trepte, astfel:

- la nivel naţional = detaşamentul pirotehnic;- la nivel regional (judeţean)= plutonul pirotehnic din

organica batalionului de pr.civ.;- la nivel local (municipal) = grupe pirotehnice ale

formaţiunilor civile de pr.civ. mobilizate. Plutonul pirotehnic face parte din subunităţile de intervenţie ale batalionului de protecţie civilă.De principiu, organizarea acestuia este următoarea:

- comanda plutonului (1 şef, 2 specialişti clasa 1, 3 specialişti clasa 2)

- 3 × 1 grupă pirotehnică (1 şef, 2 specialişti clasa 2) TOTAL = 1 şef pluton, 3 şefi grupă, 2 specialişti clasa1, 9

specialişti clasa 2.

Dotarea tehnică a plutonului cuprinde:- 1 maşină de teren şi 1 autocamion la comanda plutonului;- 3 grupe × 1 autospecială pirotehnică;- 3 grupe × 1 autocamion;- 3 grupe × 1 staţie radio putere medie;- 3 grupe ×2 radiotelefoane;- 3 radiotelefoane la comanda plutonului.- 1 staţie radio putere medie la comanda plutonului.

TOTAL = 1 maşină de teren, trei autospeciale pirotehnice, 4 camioane, 4 staţii radio putere medie, 9 radiotelefoane.

Page 16: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Misiunile plutonului pirotehnic sunt:- participă cu o grupă la asigurarea marşului batalionului de

protecţie civilă spre sectorul de intervenţie în cadrul detaşamentului de asigurare a mişcării pentru înlăturarea obstacolelor existente pe itinerariul de deplasare;

- depistare, neutralizarea şi distrugerea muniţiei neexplodate;

- participă la ducerea acţiunilor de intervenţie din raionul exploziei nucleare, pentru executarea trecerilor pe căile masiv blocate de dărâmături, distrugerea clădirilor care ameninţă cu prăbuşirea, izolarea raioanelor de incendii în masă prin distrugeri masive a clădirilor puternic avariate.

- participă la organizarea şi executarea pazei şi apărării în raionul de dispunere a batalionului

În raionul infectat cu substanţe toxice de luptă, plutonul pirotehnic acţionează numai cu luarea tuturor măsurilor de protecţie, numai pe timp limitat şi numai după ce a fost asigurat material corespunzător misiunii primite.Punctul de comandă al plutonului se stabileşte, de regulă, pe direcţia unde se concentrează efortul principal.Pe timpul marşului, plutonul pirotehnic (mai puţin 1 grupă) de găseşte în cadrul dispozitivului de marş, de regulă, după compania geniu şi înaintea companiei autosanitare-evacuare (distanţa dintre subunităţi 100 m). Principii generale privind organizarea, planificarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale plutonului pirotehnic sunt:

- introducerea în cel mai scurt timp a plutonului pirotehnic în sectorul de intervenţie, după primirea misiunii;

- repartizarea misiunilor strict în raport cu nivelul de dotarea, pregătire şi posibilităţile de acţiune ale plutonului pirotehnic;

- concentrarea forţelor şi mijloacelor la punctele de lucru în funcţie de urgenţa lucrărilor de executat;

- organizarea şi menţinerea cooperării cu celălalte forţe care acţionează în zona de acţiune a plutonului pirotehnic;

- asigurarea tehnico-materială şi medicală continuă a plutonului pirotehnic.

Din ordinul (dispoziţiunea) de intervenţie al comandantului batalionului de protecţie civilă, şeful plutonului pirotehnic reţine următoarele elemente:

Page 17: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

- unde şi când va acţiona (numărul aproximativ şi locul bombelor neexplodate);

- obiectivele probabile ce vor fi pregătite pentru distrugeri;- numărul şi felul culoarelor ce se vor executa prin zonele

de incendii în masă;- modul de coordonare a acţiunilor cu alte forţe care

acţionează în zonă;- raionul de adunare după îndeplinirea misiunii.

De asemenea, în cazul acţiunilor de intervenţie desfăşurate pe timp de iarnă, comandantul batalionului mai precizează:

- măsurile de protejare a oamenilor împotriva frigului şi degerăturilor;

- modul de asigurare cu hrană şi ceai cald;- modul de asigurare cu lubrifianţi pentru iarnă;- modul de asigurare cu lenjerie călduroasă a personalului

de intervenţie.În cea ce priveşte ordinea de intrare în dispozitivul de intervenţie a plutonului pirotehnic, aceasta trebuie să se facă, în cazul raioanelor afectate de urmările atacului aerian, după grupele de cercetare şi companiile de geniu.În raionul de intervenţie rezultat ca urmare a atacului aerian, plutonul pirotehnic execută următoarele activităţi:

- identificarea muniţiei;- dezgroparea şi dezamorsarea acesteia;- transportul muniţiei în poligon (provizoriu sau special

amenajat);- distrugerea muniţiei

Atunci când muniţia sau focosul acesteia nu pot fi identificate, cu aprobarea eşalonului superior se trece la distrugerea acesteia pe loc. Adiţional, plutonul se poate folosi şi pentru distrugerea unor clădiri grav avariate, având o mare probabilitate de prăbuşire. Analog, se pot distruge unele clădiri pe direcţia de înaintare a incendiilor în masă, pentru a realiza oprirea extinderii acestuia. În raionul de intervenţie rezultat ca urmare a atacului aerian cu arme nucleare, plutonul pirotehnic execută deblocarea căilor de acces, precum şi demolarea construcţiilor care prezintă un risc ridicat de prăbuşire.Norma orientativă de calcul pentru acţiunile de asanare a muniţiei rămase neexplodate este de 1 bombă de aviaţie/zi/grupă.

Page 18: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Această normă este folosită numai pentru planificarea acţiunii plutonului pirotehnic. În funcţie de situaţia operativă din teren, norma de timp se recalculează corespunzător.

II.2. Particularităţile activităţii de asanare al IED, în cazul desfăşurării acţiunilor de combatere a terorismului

II.2.1. Generalităţi

Conform legii, intervenţia pentru asanarea dispozitivelor explozive improvizate folosite, de regulă, de către terorişti, nu reprezintă atributul principal al pirotehnicienilor militari din protecţia civilă. Alte componente ale sistemului de apărare naţională sunt abilitate să intervină, în primă urgenţă, în astfel de cazuri şi cade în sarcina acestora să elaboreze procedurile standardizate operaţionale corespunzătoare.Cu toate acestea, pot exista situaţii în care să fie solicitată imediat intervenţia pirotehnicienilor militari din protecţia civilă. Pentru acest caz sunt expuse, în continuare, o serie de reguli de intervenţie pentru acest tip de situaţii.Regulile au caracter orientativ, deoarece fiecare caz în parte constituie un unicat şi va fi tratat ca atare. Pentru a marca diferenţa de acţiunile de asanare a EOD, în cazul acţiunilor teroriste se va folosi expresia IED (dispozitive explozive improvizate).

II.2.2 Clasificarea incidentelor IED

Clasificarea incidentelor IED se face în funcţie gravitatea şi intensitatea efectelor pe care le pot genera, astfel:

Categoria A = incidentele care constituie o ameninţare gravă şi imediată asupra populaţiei şi bunurilor materiale.

Categoria B = incidentele care constituie o ameninţare medie şi imediată asupra populaţiei şi bunurilor materiale.

Categoria C = incidentele care constituie o ameninţare redusă şi imediată asupra populaţiei şi bunurilor materiale.

Page 19: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Categoria D = incidentele care constituie o ameninţare minoră şi imediată asupra populaţiei şi bunurilor materiale.

Dacă nu se dispune de informaţii suficiente pentru clasificarea incidentului IED, acesta se consideră de categoria D.Regulile generale de urmărit privind asanareadispozitivelor explozive improvizate – IED – sunt:

• asigurarea siguranţei fizice a pirotehnicianului care intervine pentru asanare este pe primul plan.

• fiecare caz IED trebuie tratat ca un caz unicat.• principiile de intervenţie şi procedurile se adaptează de

fiecare dată la situaţia concretă din teren.• pentru IED care se încadrează în categoria A, este

obligatorie folosirea mijloacelor de lucru de la distanţă (metodă recomandată şi în cazul celorlalte categorii de clasificare).

• Asanarea prin mijloace manuale se face numai când cele mecanice nu pot fi folosite (de exemplu spaţiu necorespunzător).

• Se va interveni imediat indiferent de risc, numai pentru IED clasificate în categoria A şi atunci când viaţa altor persoane este în pericol imediat.

II.2.3 Diagnoza situaţiei generate de un incident IED

Până la emiterea ordinului de intervenţie, se vor pune la dispoziţia echipei de intervenţie toate informaţiile disponibile privind incidentul IED, precum şi categoria de clasificare a acestuia. Ajunsă la locul incidentului IED, echipa de intervenţie va face o nouă clasificare a incidentului IED dacă există diferenţe între informaţiile obţinute iniţial şi informaţiile obţinute în teren.Indiferent de momentul în care se face diagnoza situaţiei generate de incidentul IED, se vor căuta cu precădere următoarele informaţii:

- ora la care s-a cunoscut existenţa IED (când a fost instalat sau descoperit);

- locul de amplasare al IED;- tipul de IED folosit (din punct de vedere

tehnic);

Page 20: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

- motivaţia amplasării IED;- persoanele care pot da relaţii despre IED;- timpul la dispoziţie pentru asanare;- gradul de accesibilitate la IED.

- gradul de asigurare al intervenţiei pentru asanarea IED.

II.2.4 Procedura de pregătire a intervenţiei intervenţie pentru asanare unui IED

Procedura cuprinde următoarele etape:- emiterea ordinului de intervenţie (se face

numai de o singură autoritate superioară abilitată);

- alegerea itinerariului de deplasare;- scurtă informarea a membrilor echipei

pirotehnice;- verificarea echipamentului (se va efectua

obligatoriu atât la plecarea cât şi la sosirea de la intervenţie ).

II.2.5 Procedura de declanşare a intervenţiei pentru asanarea unui IED

Procedura cuprinde următoarele etape:- deplasarea echipei pirotehnice la locul de dispunere

al IED;- instalarea echipei pirotehnice în dispozitivul de intervenţie

(în afara zonei probabil de a fi afectată de explozia IED);- stabilirea legăturilor radio cu celelalte elemente ale

dispozitivului de intervenţie (este obligatorie existenţa unei legături radio între şeful echipei pirotehnice şi şeful dispozitivului de intervenţie);

- analiza situaţiei şi luarea deciziei pentru asanare (vor fi chestionate toate persoanele din zonă care, cel puţin, au văzut IED);

- asanarea IED;- retragerea echipei pirotehnice la bază.

Pe timpul analizei situaţiei se vor aborda obligatoriu următoarele probleme:

Page 21: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

- aproximarea tipului şi cantităţii de exploziv al IED;- aproximarea efectului exploziei IED;- evaluarea necesităţii de a apela la alte forţe de

specialitate;- stabilirea categoriei de clasificare;- stabilirea traseelor de apropiere şi ieşire de la IED;- stabilirea metodei de asanare.

Pe timpul aplicării procedurii, pirotehnicianul trebuie să nu uite că obiectivele pe care trebuie să le realizeze sunt:

- asanarea IED;- asigurarea siguranţei fizice a persoanelor aflate în

dispozitiv;- asigurarea bunurilor materiale din zonă.

De asemenea, pirotehnicianul trebuie să coopereze cu celălalte elemente de dispozitiv fără a detalia misiunile executate de acestea. Pe timpul analizei situaţiei, şeful dispozitivului de intervenţie îl informează pe şeful echipei pirotehnice privind măsurile luate până în acel moment (de exemplu evacuarea populaţiei şi împrejmuirea zonei de intervenţie pe o rază de cel puţin 100 metri pentru un IED sub forma unor cutii obişnuite şi cel puţin 200 metri pentru un IED sub forma unei maşini capcane sau altă reprezentare de acelaşi ordin de mărime).Indiferent de situaţie (la propunerea şefului echipei pirotehnice) şeful dispozitivului de intervenţie va fi cel care va aproba începerea asanării IED.

II.2.6 Considerente tehnice cu caracter general privind IED

II.2.6.1 Metode de iniţiere cu întârziere a IED

Cele mai folosite modele de iniţiere cu întârziere a IED sunt:• sisteme tip „cârlig de rufe” (de obicei, aceste sisteme

sunt calibrate pentru întârzieri între 15 min şi 1,8 ore iar durata de întârziere creşte odată cu scăderea temperaturii);

Page 22: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

• ceasuri de orice tip (pot fi adaptate pentru orice interval de întârziere);

• circuite electrice (de regulă, au timpi de întârziere între 3 şi 30 minute iar iniţierea este realizată prin mişcarea sau căderea dispozitivului);

• contoare (pot fi reglate pentru întârzieri între 10 minute şi 2,2 ore);

• fitil de aprindere (fitilul românesc şi cel britanic are viteză de ardere de 1 cm la 1-1,25 secunde şi poate fi identificat după fumul degajat sau după modul de amplasare în teren);

• focoase chimice - acid/diafragmă/zahăr – ( au o întârziere între 10 minute şi 2 ore de la amplasare, dar există şi focoase cu membrane pasive fine care acţionează instantaneu la ruperea acestora).

II.2.6.2. Caracteristici tehnice ale unor IED

La amplasarea unui IED, se execută anumite operaţiuni care pot da indicaţii asupra tipului acestuia, astfel:

- strivirea sau apăsarea unei tije (rezultă că se poate sparge o fiolă cu acid sau se unesc 2 contacte pentru armarea circuitului);

- răsucire (o răsucire executată pe o suprafaţă care va fi acoperită indică probabilitatea de existenţă a unui dispozitiv de tip Parkwaj);

- îndepărtarea unei tije (un diametru mare poate indica un dispozitiv „cârlig de rufe” iar un diametru mic poate indica o tijă ce permite ca două contacte de armare să vină în contact);

- strivirea (probabilitate mare de existenţă a unui întârzietor de acid);

- o fereastră mare de armare (probabilitate mare de existenţă a unui dispozitiv din „cârlig de rufe”);

- o combinaţie de răsucire cu altă acţiune (probabilitate mare de existenţă a unui dispozitiv din Parkwaj).

Page 23: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

De reţinut că înfăţişarea exterioară a unui IED nu reprezintă întotdeauna un indiciu sigur asupra caracteristicilor tehnice ale acestuia, deoarece în interior pot avea orice conţinut. Indiferent de tipul de IED, timpii de lucru pentru asanare (timpul de aşteptare, timpul de siguranţă etc) se vor respecta necondiţionat, indiferent de ce hotărăsc şefii ierarhici sau şeful dispozitivului de intervenţie. Pe timpul asanării se pot folosi următoarele indicii privind un IED, astfel:

- fumul indică focoase de aprindere cu un timp maxim normal de circa 15 minute;

- focoasele chimice pot să nu funcţioneze din cauza membranei încorporate, dar trebuie să fie manipulate cu grijă;

- toate dispozitivele cu ceas vor funcţiona după 12,5 ore, cu excepţia cazurilor când intervin defecţiuni;

- circuitele electrice au întârzieri relativ mici, dar pot porni dacă sunt mişcate sau dacă au căzut;

O metodă simplă de diagnosticare a tipului de IED este examinarea dispozitivului cu ajutorul binoclului.

Page 24: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

CAPITOLUL III. PROCEDURI OPERAŢIONALE STANDARDIZATE

Procedurile operaţionale standard au fost concepute având la bază

următoarele considerente:

1. să se încadreze în prevederile legislaţiei în vigoare privind

domeniul în discuţie.

2. să asigure interoperabilitatea sistemului protecţiei civile cu alte

structuri interne sau internaţionale ce acordă asistentă în caz de

dezastru.

3. să corespundă, pe cât posibil, situaţiilor operative ce pot apare.

4. să corespundă posibilitaţilor operaţionale existente la momentul

aplicării lor.

5. să poată fi folosite şi în cadrul exerciţiilor, aplicaţiilor, etc.

III.1. CERCETAREA TERENULUI ŞI DETECTAREA MUNIŢIILOR RĂMASE NEEXPLODATE

Cercetarea terenului şi detectarea muniţiei rămasă neexplodată sunt primele operaţiuni pe care le execută personalul pirotehnic, în zonele în care există muniţii rămase neexplodate din timpul conflictelor armate sau în foste poligoane de trageri.Scopul cercetării şi detectării constă în depistarea, marcarea şi identificarea muniţiilor rămase neexplodate.Operaţiunile de cercetare şi detectare se execută numai sub supravegherea directă a şefului lucrărilor de asanare.Pe timpul executării operaţiunilor de cercetare este absolut necesar, să se ceară concursul persoanelor care cunosc şi sunt în măsură să dea informaţii precise asupra locului unde s-ar putea găsi muniţii neexplodate.De asemenea, se va solicita unităţilor (subunităţilor) de jandarmi şi poliţie din zonele în care se execută lucrări de asanare sau în

Page 25: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

locurile în care se presupune existenţa unor muniţii neexplodate să intervină pentru menţinerea ordinii publice şi să sprijine acţiunile pirotehnicienilor.Cercetarea terenului ce urmează a fi asanat se face în funcţie de urgenţa stabilită de comun acord cu autorităţile/persoanele care au solicitat executarea lucrărilor de asanare.Cercetarea terenului şi detectarea muniţiilor se va executa pe fâşii, metru cu metru, chiar şi în locurile greu accesibile, unde muniţiile nu pot fi observate la prima vedere, fie din cauza pătrunderii lor în pământ, apă sau clădiri, fie din cauza mărimii lor ( proiectile şi elemente de muniţii de dimensiuni mici).Şeful lucrărilor de asanare împarte zona de lucru în fâşii, ţinând seama de efectivele de care dispune. Operaţiunea de cercetare se execută pe urgenţe.Pentru realizarea unei cercetări amănunţite se parcurg etapele următorului algoritm:

- se evacuează eventualele materiale depozitate în zona respectivă;

- se împarte terenul în fâşii, delimitate prin jaloane vopsite alb-roşu;

- pirotehnicienii înaintează în linie, la un interval de 2 m în teren descoperit şi 1 m în teren cu iarbă deasă şi tufişuri;

- înapoia primei linii urmează a doua linie de pirotehnicieni la distanţă de 50 m (în cazul că nu se dispune de efective, operaţiunea se repetă de aceiaşi pirotehnicieni);

- şeful lucrărilor de asanare se găseşte în permanenţă la 5-10 m în urma ultimei linii ; el verifică şi supraveghează modul cum se execută operaţiunea de cercetare;

- la descoperirea de muniţii neexplodate, se anunţă şeful lucrărilor de asanare, care ordonă oprirea înaintării pirotehnicienilor; acesta identifică muniţia descoperită şi, în funcţie de pericolul pe care îl prezintă aceasta, stabileşte operaţiunile ce trebuie executate în continuare, ordinea executării lor şi hotărăşte asupra metodelor de neutralizare ce urmează a fi aplicate ;

- la terminarea cercetării, fiecare pirotehnician raportează şefului lucrărilor de asanare rezultatele cercetării.

Pe timpul desfăşurării cercetării se execută următoarele faze:- se determină locul de cădere, numărul proiectilelor,

minelor, grenadelor şi a altor obiecte explozive găsite,

Page 26: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

precum şi poziţia lor (la suprafaţă, semiîngropate, îngropate în pământ, în apă sau în clădiri etc.) ;

- muniţiile depistate se marchează cu un indicator de securitate sau cu un steguleţ roşu, şi se interzice cu desăvârşire ridicarea acestora;

- zona de teren în care au fost depistate muniţii neexplodate se delimitează cu bandă de marcare sau se împrejmuieşte cu gard de sârmă. La limita exterioară a acestei zone, se plantează indicatoare de securitate care să avertizeze populaţia asupra pericolului existent ;

- în cazul muniţiilor rămase neexplodate, depistate în locuri izolate, se plantează indicatoare de interzicere ; aceleaşi indicatoare se plantează şi pe drumurile care duc către aceste zone periculoase;

- porţiunile de teren greu accesibile, care nu pot fi cercetate şi detectate, fie din cauza imposibilităţii pătrunderii oamenilor, fie din lipsa unor mijloace tehnice corespunzătoare, se consideră ca fiind interzise pentru accesul oamenilor. Acestea rămân sub supraveghere până la crearea condiţiilor necesare executării operaţiunilor de cercetare şi detectare. Modalităţile de supraveghere a acestor raioane se stabilesc de către şeful lucrărilor de asanare împreună cu autoritatea publică locală (primarul) pe raza căreia s-au identificat asemenea locuri, şeful poliţiei locale şi proprietarul terenului.

După ce s-au executat operaţiunile de cercetare şi marcare, şeful lucrărilor de asanare evacuează întregul personal pirotehnic participant şi îl trimite la limita zonei de siguranţă.Şeful lucrărilor de asanare execută identificarea fiecărei muniţii în parte. Atunci când consideră necesar, el poate fi ajutat de 1-2 pirotehnicieni.Pe timpul identificării muniţiei, un medic ( asistent sanitar ) trebuie să fie pregătit să acorde primul ajutor în caz de accidentare.După ce au fost identificate toate muniţiile depistate la suprafaţă cu ocazia cercetării, se trece la detectarea terenului în adâncime. Muniţiile îngropate în pământ, sunt detectate cu ajutorul detectoarelor de mine.

Page 27: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Detectarea se execută de către doi pirotehnicieni, din care unul manipulează detectorul, iar celălalt marchează locul unde detectorul semnalizează prezenţa muniţiei.Pentru a se putea face o detectare amănunţită se procedează astfel:

- terenul acoperit de iarbă mare (buruieni, tufişuri sau alte plantaţii), este supus mai întâi operaţiunilor de curăţire;

- se curăţă terenul de toate corpurile metalice, prefabricate sau alte materiale care împiedică executarea detectării;

- se marchează terenul, metru cu metru, folosind jaloane şi bandă de marcare sau specială;

- în locurile unde detectorul indică prezenţa unor eventuale muniţii, se plantează indicatoare de securitate sau steguleţe roşii;

- la terminarea lucrărilor de detectare, pirotehnicienii raportează şefului lucrărilor de asanare rezultatele detectării.

După ce detectarea a fost terminată, se trece la executarea operaţiunilor de dezgropare.Operaţiunilor de cercetare şi detectare se execută cu respectarea următoarele reguli de bază :- pirotehnicienii care execută operaţiunile de cercetare şi

detectare vor fi instruiţi şi verificaţi, în mod practic la faţa locului, asupra modului de lucru şi asupra cunoaşterii regulilor de protecţie a muncii;

- fiecare fâşie de teren trebuie să fie cercetată şi detectată cu minuţiozitate;

- pe timpul executării operaţiunilor de cercetare şi detectare trebuie respectată o disciplină strictă şi o ordine desăvârşită;

- deplasarea în teren se execută cu mare atenţie şi numai după ce terenul a fost verificat vizual, din aproape în aproape, locurile şi obiectele suspecte se marchează şi se ocolesc;

- folosirea sondei, în operaţiunile de cercetare şi detectare, se face cu mişcări lente şi cu atenţie.

Identificarea muniţiilor rămase neexplodate la suprafaţa terenului sau semiîngropate, se face fie odată cu cercetarea terenului, fie în momentul când acestea se ridică de pe loc.

Page 28: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Muniţiile îngropate în pământ sau acoperite cu dărâmături se identifică după dezgropare sau dezvelire.Scopul identificării este de a stabili tipul muniţiilor, felul focosului, cauzele probabile care au dus la nefuncţionare precum şi modul cum se va proceda pentru neutralizarea lor.Identificarea muniţiilor se face ţinând cont de următoarele indicii: forma constructivă, culoarea vopselei, inscripţiile şablonate sau poansonate, inelele colorate de pe corpul sau ogiva muniţiei, calibrul şi poziţia în care a fost găsită.Pe timpul executării operaţiunilor de cercetare şi detectare se interzic următoarele activităţi:

- circulaţia oamenilor şi vehiculelor în zonele în care se presupune existenţa muniţiilor neexplodate;

- mişcarea muniţiilor de pe loc sau să se tragă sârmele, sforile sau frânghiile descoperite cu ocazia cercetării terenului;

- aglomerări de persoane ;- folosirea focului deschis şi fumatul în zona în care se

presupune existenţa muniţiilor neexplodate;- circulaţia în fâşiile de teren neverificate şi neasanate;- părăsirea locului de muncă fără aprobare;- angajarea de discuţii, de orice fel, pe timpul lucrului;- accesul oricăror persoane în zona în care se presupune

prezenţa muniţiilor neexplodate.Este interzis să se execute cercetarea şi detectarea terenurilor acoperite cu zăpadă, iarbă mare sau tufişuri. Detectarea terenurilor acoperite cu zăpadă se va executa după topirea acesteia. Terenurile cu iarbă şi tufişuri vor fi mai întâi asanate la suprafaţă, apoi se vor curăţa de iarbă, tufişuri şi apoi se vor executa operaţiunile de detectare.Muniţiile îngropate în pământ sau aflate sub apă sunt detectate cu ajutorul detectoarelor de mine, mânuite de personal specializat sau montate pe roboţi, maşini, utilaje.Sistemele tehnice pentru cercetarea zonelor în care se presupune că există muniţii rămase neexplodate se pot clasifica după următoarele criterii, astfel:A) după tehnologia folosită la realizarea lor

- detectoare de metale care folosesc senzorii electromagnetici;

- dispozitive magnetice;

Page 29: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

- radiometre pasive cu microunde;- detectoare care folosesc tehnologia IR;- detectoare care folosesc tehnologia dispersiei

razelor x ;- detectoare care folosesc tehnologia radarului

penetrant de sol - GPR;- detectoare care folosesc tehnologia rezonanţei

nucleare quadripol – NQR;- detectoare care folosesc tehnologia analizei termice cu

neutroni şi neutroni rapizi (TNA şi FNA);- Sisteme de detecţie a urmelor / vaporilor de explozivi;- Biosenzori;- Detectoare care folosesc tehnologia spectrometrului

mobilităţii ionilor – IMS.B) după modul de folosire

- detectoare portabile;- sisteme de senzori montaţi pe platforme mobile.

C) după tipul senzorului- biosenzor - câini;- senzori - celelalte detectoare.

Dispozitive magnetice se bazează pe influenţa obiectelor feromagnetice, prin inducere sau pe cale reziduală, asupra câmpului magnetic local al pământului. Acestea se numesc magnetometre sau gradiometre, când sunt folosite în scheme diferenţiale. Aceste dispozitive foarte sensibile se folosesc de obicei pentru detectarea obiectelor feromagnetice mari, cum ar fi bombe de aviaţie sau proiectile de mare calibru şi pot fi eficiente până la adâncimi de câţiva metri, dar nu reacţionează cu ţintele care nu sunt feromagnetice. Se folosesc în deminarea umanitară doar atunci când există o necesitate reală (muniţii neexplodate îngropate).Detectoarele de metale proiectate pentru deminarea umanitară au, de obicei, următoarele caracteristici:

- greutate: mai puţin de 2 kg- preţ: între 2000-4000 Euro (la nivelul preţurilor din 2000)- dimensiuni: cu cap circular, oval sau rectangular au

diametrul e între 20 şi 30 cm, pentru a asigura o adâncime

Page 30: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

suficientă şi rezonabilă a suprafeţei scanate şi o viteză satisfăcătoare.

- adâncimea de operare: superficială, de exemplu în sol vegetal 10…15cm pentru mine cu cantitate minimă de metal; 20-30 cm pentru mine cu conţinut de metal apreciabil şi aproximativ 50-70 cm pentru obiecte metalice mari, cum ar fi priectile de artilerie, bombe de aviaţie sau mine metalice.

- electric / Mecanic: capabil de a lucra zeci de ore cu baterii celulare standard, simplu de folosit. Multe echipe de deminare acordă mai multă atenţie ergonomicităţii în pofida performanţelor propriu-zise.

- avertizarea: în mod normal avertizarea se face prin intermediul unui semnal audio, rezultat al prelucrării interne intensive a datelor, din care un operator cu experienţă poate să concluzioneze asupra stării ţintei şi a poziţiei. Când se folosesc metodele manuale ca procedeu iniţial, fiecare alarmă trebuie atent verificată până la înţelegerea completă a sursei sau îndepărtarea ei.

Din câte se cunoaşte nici un detector de metale nu furnizează informaţii cantitative despre ţinta analizată. Câteva detectoare inductive de metale mari, au fost produse pentru detectarea obiectelor metalice mari cum ar fi minele metalice sau muniţii neexplodate de calibru mare. Acestea se pot folosi în combinaţie cu magnetometrele pentru detectarea dispozitivelor nu prea adânc îngropate sau acolo unde magnetometrele nu pot fi folosite (soluri magnetice).

Părţile principale ale unui detector de metale sunt (vezi figura 1):

Figura 1

Page 31: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

1. Dispozitivul de rezemare. Este situat la partea de sus a detectorului şi ajută la sprijinirea detectorului pe cotul braţului.2. Coada principală a detectorului. Aceasta este de obicei îndoită aşa cum se observă în figura 1. Pe această coadă se prinde un burete pentru ca operatorul să poată prinde cu uşurinţă coada. În mod ideal distanţa dintre dispozitivul de rezemare şi locul de plasare a buretelui ar trebui să fie egală cu lungimea antebraţului operatorului, în felul acesta obţinându-se un balans bun şi confortabil.3. Cutia de control. Conţine circuitul electronic care conduce detectorul de metale. Tipul circuitului depinde de marca şi tipul detectorului.4. Coada inferioară. Se află în prelungirea celei principale şi se poate modifica în funcţie de înălţimea operatorului.5. Capul de căutare. Se află la capătul cozii inferioare şi de la el pleacă 6. 6. Cablul care face legătură dintre senzor şi cutia de control7. Placa de protecţie sau învelitoarea bobinei are rolul de a proteja partea de jos a bobinei împotriva deteriorării.

III.2. DEZGROPAREA MUNIŢIEI RĂMASE NEEXPLODATE

În majoritatea cazurilor, muniţiile rămase neexplodate se poate găsi în următoarele situaţii:

o intrată în pământ la diferite adâncimi; o în interiorul construcţiilor supuse agresiunii inamice; o acoperită de cărămizi, moloz sau elemente de

construcţii rezultate din dărâmături.Lucrările de dezgropare, degajare şi dezvelire sunt precedate de o cercetare sumară privind natura terenului (pământ tare, argilos, nisipos sau umed), natura construcţiei obiectivului supus agresiunii (felul construcţiei, din cărămidă, beton, beton armat, piatră, construcţii metalice), precum şi natura dărâmăturilor rezultate ca urmare a exploziei altor bombe şi care acoperă muniţiile rămase neexplodate.

Page 32: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Lucrările de dezgropare, degajare şi dezvelire se execută cu scopul de a identifica şi stabili modul cum se va proceda pentru neutralizarea muniţiei.Pentru a stabili cu precizie locul unde se găseşte muniţia, pirotehnicienii vor proceda conform procedurii precizate în capitolul anterior.Bombele de avion lansate de la mare înălţime pătrund în pământ şi capătă o traiectorie de forma celei prezentate în figura 2.

Figura 2

În argilă compactă, bombele neexplodate pot fi găsite în orice punct de pe traiectoria AB.În teren nisipos sau mlaştini, bombele pot fi găsite în orice punct de pe traiectoria ABCD. De regulă, în aceste terenuri, bombele sunt găsite pe traiectoria BCD.Trebuie reţinut că, sunt cazuri când bomba îşi schimbă direcţia, în special în terenurile nisipoase şi rămâne în pământ cu ogiva către în sus. În această situaţie, trebuie să se lucreze astfel încăt să nu se lovească focosul în timpul săpăturilor.În cazul celorlalte tipuri de muniţii pătrunse în pământ, la care nu se cunoaşte cu precizie locul sau adâncimea de pătrundere, lucrările de săpătură se execută în straturi succesive de 20 cm. După îndepărtarea fiecărui strat de pământ, se va executa din nou detectarea terenului cu ajutorul detectorului de mine.

Page 33: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

În momentul în care detectorul semnalizează existenţa muniţiei, pirotehnicienii lucrează cu mai multă atenţie, folosind cazmaua sau lopata mică, iar în momentul când au ajuns în apropierea bombei sau proiectilului, săparea şi îndepărtarea pământului se continuă folosind lopata mică sau şpaclul.Cu ajutorul şpaclului, se sapă în jurul muniţiei, fără a fi mişcată de la locul de cădere, se curăţă bine şi, cu atenţie, se identifică cu precizie tipul şi starea focosului. Funcţie de datele obţinute, şeful lucrărilor de asanare stabileşte operaţiunile ce trebuie executate, ordinea acestora şi hotărăşte asupra metodelor şi procedeelor de neutralizare ce urmează a fi aplicate.Şeful lucrărilor de asanare organizează ridicarea şi transportul muniţiilor cunoscute. Muniţiile care se apreciază că pot face explozie în momentul mişcării de pe loc, sunt supuse operaţiunilor de tatonare de la distanţă. Această operaţiune presupune ridicarea muniţiei cu ajutorul macaralei cu trepied şi coborârea liberă a acesteia , de 2-3 ori , pentru a preîntâmpina explozia muniţiei pe timpul transportului şi depozitării. La ordin, el poate executa dezamorsarea muniţiei sau distrugerea acesteia pe loc.Muniţiile care rămân neexplodate în interiorul clădirilor sau diferitelor construcţii sunt mai întâi identificate.Pentru muniţiile cunoscute, se organizează şi se execută lucrările de degajare. Ridicarea şi respectiv coborârea muniţiilor grele se execută folosind macaralele, troliile şi dispozitivele destinate în acest scop.În cazul muniţiilor necunoscute se raportează ierarhic şi se solicită sprijin.În zonele cu multe dărâmături unde se presupune existenţa de muniţii rămase neexplodate (nefuncţionate), degajarea (dezvelirea) lor se execută prin înlăturarea dărâmăturilor bucată cu bucată, până la dezvelirea completă.Pe timpul executării lucrărilor de dezgropare, degajare sau dezvelire, se vor lua următoarele măsuri de protecţie a muncii:

- operaţiunile se execută de către un singur pirotehnician şi numai în cazuri cu totul deosebite, vor lucra doi pirotehnicieni;

- pe timpul executării acestor operaţiuni, se sistează orice altă lucrare şi se îndepărtează la distanţa de siguranţă, toate persoanele din zona de lucru;

Page 34: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

- pe timpul lucrului se interzic, cu desăvârşire, mişcarea sau lovirea muniţiei;

- se interzic lucrările de săpătură în pământ îngheţat;- se interzice folosirea târnăcopului sau răngii, în

executarea lucrărilor de dezgropare, degajare sau dezvelire;

- pământul rezultat din săpătură se îndepărtează la distanţă de 1 metru de marginile gropii;

- pe timp de ploaie, furtună sau descărcări electrice, se sistează lucrul;

- pentru a preveni eventualele surpări, pereţii gropilor se consolidează cu scânduri;

- înlăturarea cărămizilor, elementelor de construcţii sau a altor materiale ce se găsesc deasupra muniţiilor sau în imediata apropiere, se face bucată cu bucată, cu multă atenţie;

- se interzice executarea lucrărilor de dezgropare sau degajare folosind mijloace mecanice; toate lucrările se execută manual.

III.3 DEZAMORSAREA ŞI NEUTRALIZAREA MUNIŢIEI RĂMASE NEEXPLODATE

Dezamorsarea şi neutralizarea muniţiilor asanate reprezintă totalitatea operaţiunilor de extragere sau blocare a dispozitivelor de amorsare (focos,capsă) de la toate elementele de muniţii, în scopul de a le face inofensive.Operaţiunile de dezamorsare sunt foarte periculoase şi impun meticulozitate în executarea lor. Personalul pirotehnic care execută dezamorsarea şi neutralizarea muniţiilor, trebuie să posede o temeinică cunoaştere a acestora şi în special a focoaselor şi să aibă o îndelungată experienţă practică .În majoritatea cazurilor, focoasele nu pot fi deşurubate şi extrase din muniţiile respective, datorită următoarelor cauze:

- şocul produs în momentul contactului cu ţinta a dus la deformarea focoaselor şi ruperea filetului pentru asamblare;

Page 35: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

- muniţiile rămase neexplodate sau nefuncţionate se găsesc în majoritatea cazurilor în pământ ,fiind supuse unui proces continuu de oxidare;

- necunoaşterea focosului sau imposibilitatea identificării acestuia.

Dezamorsarea muniţiilor se execută numai cu aprobarea eşalonului superior, dată pentru fiecare caz în parte.De regulă, dezamorsarea muniţiilor se execută în una din următoarele situaţii:

- mecanismele focoaselor pot să declanşeze explozia muniţiei pe timpul ridicării si transportului către poligonul de distrugeri sau al depozitării temporare;

- muniţia este prevăzută cu focoase necunoscute, fapt care impune reţinerea şi studierea lor;

- recuperarea metalelor şi materiilor explozive în vederea valorificării lor.

În funcţie de tipul focosului ce urmează a fi extras, precum şi de tipul constructiv al muniţiei, dezamorsarea se execută prin una din următoarele metode :

- dezamorsarea prin dezmembrare;- deşurubarea şi extragerea focoaselor din locaşurile lor;- blocarea mecanismelor de percuţie.

În mod obligatoriu, indiferent de metoda folosită, personalul pirotehnic va executa dezamorsarea si neutralizarea muniţiei, respectând indicaţiile speciale primite odată cu aprobarea pentru dezamorsare, precum şi regulile de protecţie a muncii stabilite în acest scop.Pentru dezamorsarea muniţiei se execută fazele următorului algoritm:

- stabilirea cu precizie a locului şi a poziţiei focosului ;- curăţirea muniţiei, în special a focosului, în vederea

descoperirii eventualelor inscripţii de fabricaţie , stabilind tipul focosului;

- stabilirea cauzei probabile care a determinat nefuncţionarea focosului, precum şi poziţia mecanismelor de percuţie;

- în mod obligatoriu, înainte de dezamorsare focoasele se ung cu un amestec egal de petrol şi ulei, în proporţie de 50%;

Page 36: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

- dezamorsarea propriu-zisă a muniţiei, procedând pentru fiecare tip de focos în parte conform indicaţiilor primite;

- după extragerea focosului şi a detonatoarelor, în locaşul acestuia se introduce un dop de lemn.

Focoasele extrase de la muniţii, se ambalează în cutii cu nisip şi se transportă separat de muniţii. Dacă acestea prezintă pericol la transport şi depozitare, vor fi distruse pe loc.În operaţiunile de dezamorsare se folosesc dispozitivele, sculele şi materialele existente în dotarea subunităţilor pirotehnice.Pe timpul operaţiunilor de dezamorsare, se vor respecta următoarele reguli de protecţie a muncii :

- dezamorsarea muniţiei se execută de un singur pirotehnician;

- se îndepărtează populaţia şi se evacuează bunurile materiale de valoare din zonă, până la limita de siguranţă;

- se iau măsuri pentru protejarea construcţiilor şi a celorlalte bunuri de valoare, care nu pot fi evacuate;

- este interzis cu desăvârşire, să se demonteze focoasele folosind dalta şi ciocanul;

- operatiunile de dezamorsare se execută cu calm, prin mişcări lente şi fără şocuri;

- focoasele extrase de la muniţii se transportă de un singur pirotehnician, în poziţie orizontală şi se păstrează, până la distrugerea lor totală, în locuri izolate şi păzite;

- în operaţiunile de dezamorsare se folosesc scule, unelte, dispozitive şi aparate destinate în acest scop. Este interzis să se folosească scule şi unelte improvizate.

III.4 RIDICAREA ŞI TRANSPORTUL MUNIŢIEI RĂMASE NEEXPLODATE

III.4.1 Ridicarea muniţiilor

Muniţiile rămase neexplodate se ridică de pe locul respectiv sau se scot din gropi, pentru a fi transportate la locul de depozitare sau la poligonul de distrugeri.Toate categoriile de muniţii de la care s-au deşurubat focoasele, precum şi celelalte elemente de iniţiere, nu mai prezintă un pericol deosebit. Ridicarea şi transportul lor se va face respectând regulile de manipulare a muniţiilor.

Page 37: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Categoriile de muniţii de la care nu se pot deşurubate focoasele sau celelalte elemente de iniţiere, prezintă un pericol iminent pentru pirotehnicieni şi pentru populaţia din zonă.Cu toate riscurile pe care le prezintă, muniţiile prevăzute cu focoase trebuie totuşi ridicate, respectiv scoase din gropi şi transportate la locul de distrugere.Pentru evitarea accidentelor de muncă pe timpul ridicării muniţiilor din locurile de cădere , se vor respecta următoarele indicaţii:

- se va studia cu toată atenţia starea focoaselor, şi se va acţiona pe cât posibil, pentru blocarea lor ;

- ridicarea se va executa în poziţie orizontală, lent, fără şocuri şi fără să se lovească de alte obiecte;

- muniţiile grele se prind în cârligele mijloacelor de ridicare folosind cabluri de oţel, chingi, frânghii textile sau de plastic. Acestea trebuie să corespundă standardelor în vigoare şi vor fi prevăzute cu inele sau alte sisteme de marcare care să permită poansonarea lor. Verificarea şi scoaterea din uz se vor face în conformitate cu prescripţiile tehnice R-10-Colecţia ISCIR. Prinderea se va face folosind, pe cât posibil, părţile constructive ale muniţiei (cârlige de prindere în lansatorul avionului, ampenajul), care asigură cea mai perfectă legătură, astfel ca muniţia să nu fie în nici un caz scăpată din dispozitivul de prindere;

- înainte de ridicare, muniţiile trebuie bine curăţate de pământ şi şterse de apă sau eventuale unsori. Suprafaţa lor exterioară trebuie perfect uscată;

- muniţiile care se apreciază că pot face explozie în momentul mişcării de pe loc, sunt supuse operaţiunilor de tatonare de la distanţă.

Muniţia de aviaţie, minele terestre, proiectilele sau alte categorii de muniţii, a căror greutate nu depăşeşte 30 Kg, se ridică de un singur pirotehnician, prinzându-le cât mai sigur de părţile lor constructive. Pentru aceasta, se introduc palmele sub corpul muniţiei, se prinde bine cu toate degetele şi se ridică aducându-se în poziţie orizontală.Muniţiile cu greutate până la 60 Kg, se ridică de 2 pirotehnicieni şi se transportă pe targă.

Page 38: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Muniţiile a căror greutate este cuprinsă între 60 - 1000 Kg se ridică folosind macaraua trepied şi rampa mobilă pentru încărcarea şi descărcarea bombelor în/din autovehicule.Pentru ridicarea muniţiilor a căror greutate depăşeşte 1000 Kg vor fi folosite automacarale, rampe mobile sau alte mijloace tehnice.

Muniţiile care au pătruns în pământ sau în diferite construcţii vor fi mai întâi dezgropate, respectiv degajate, curăţate de pământ, identificate şi apoi ridicate.Pe timpul executării operaţiunilor de ridicare, se vor respecta următoarele reguli de protecţie a muncii:

- muniţia se va ţine în poziţie orizontală;- este interzis a se răsturna, trânti, lovi sau şoca muniţia;- desprinderea de sol a muniţiei şi transportul ei până la

mijlocul de transport trebuie făcută cu mişcări lente;- în zona în care se ridică muniţia nu este permis accesul

sau staţionarea persoanelor care nu participă la această lucrare;

- înainte de ridicare, şeful lucrărilor de asanare verifică, în mod obligatoriu, starea cablurilor şi frânghiilor de legătură precum şi modul cum s-au executat legăturile;

- este interzis să se ridice de pe loc muniţiile pătrunse parţial în pământ şi îngropate sau blocate de diferite materiale;

- este interzis să se facă improvizaţii care să ducă la scăparea muniţiei din dispozitivul de prindere ;

- este interzisă ridicarea muniţiilor prin prinderea de focoase.

III.4.2 Transportul muniţiilor

Muniţiile, elementele de muniţii, precum şi materiile explozive rămase neexplodate şi găsite pe teren se transportă manual sau în vehicule special destinate.Transportul manual se execută cu braţele sau cu targa.Transportul manual se execută pe distanţe mici, în următoarele situaţii:

- în interiorul zonei de asanare, de la locul de depistare până la locul de depozitare provizorie sau până la mijlocul de transport;

Page 39: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

- în interiorul poligonului de distrugeri, de la locul de triere şi depozitare provizorie până la gropile de distrugeri.

Înainte de începerea activităţilor, comandantul subunităţii pirotehnice prezintă regulile de protecţie a muncii pentru fiecare operaţiune în parte, verifică pregătirea personalului pentru aceste operaţiuni şi starea tehnică a materialelor de transport (lăzi, tărgi).

Conducătorul echipei pirotehnice supraveghează în permanenţă modul cum se execută operaţiunea de transport.Lăzile folosite în operaţiunea de transport manual trebuie prevăzute cu mânere laterale şi consolidate cu balot la capete.Greutatea maximă admisă, pe care o poate transporta un militar pe braţe, nu trebuie să depăşească 30 kg.

- Pe timpul transportului cu braţele, muniţia se prinde pe dedesubt cu ambele mâini, se ţine în permanenţă în poziţie orizontală, fiind interzisă folosirea următoarelor procedee :

- transportul târâş, rostogolirea, lovirea, aruncarea sau şocarea muniţiilor;

- angajarea de discuţii care să sustragă atenţia oamenilor pe timpul lucrului;

- transportul pe umăr, la subsuoară sau cu samarele;- transportul muniţiilor neexplodate pe timp de furtună,

descărcări electrice şi ploi torenţiale;- transportul mai multor proiectile deodată sau în vrac;- transportul muniţiei necunoscute;- transportul muniţiei în ambalaje deteriorate sau în mijloace

de transport improvizate;- transportul muniţiei de calibru mic sau al focoaselor fără

ambalaje speciale;- folosirea oamenilor neinstruiţi şi care nu cunosc

caracteristicile muniţiilor ce se transportă.Pentru transportul manual al muniţiei se pot folosi tărgi prevăzute cu margini de 50 mm, aşa cum rezultă din figura 3.

Page 40: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Figura 3Muniţia se aşează pe targă în poziţie orizontală, având axul longitudinal perpendicular pe direcţia de deplasare.Obligatoriu, muniţia se aşează pe un strat de nisip umed, care să nu-i permită rostogolirea sau deplasarea axială.Este interzis a se transporta pe targă muniţia în grămadă sau pe mai multe rânduri.Pe timpul transportului, targa se menţine în poziţie orizontală şi se poartă fără smucituri. Drumul pe care se execută transporturi cu targa trebuie să fie cunoscut de pirotehnicieni şi să nu prezinte obstacole.Încărcătura maximă admisă pe care o pot transporta doi pirotehnicieni, pe targă sau în ladă, nu trebuie să depăşească 60 Kg.În locul de executare a operaţiunilor de transport şi la autovehiculele de transport muniţii rămase neexplodate, se vor afişa, în mod obligatoriu , regulile privind protecţia muncii.Pe distanţe mari, de la zona de asanare până la poligonul de distrugeri, muniţia este transportată cu ajutorul autovehiculelor.MUNIŢIILE NEEXPLODATE NU SE TRANSPORTĂ ÎN VAGOANE PE CALE FERATĂ, NAVE ŞI ALTE AMBARCAŢIUNI, AVIOANE, ELICOPTERE, SĂNII SAU SAMARE.Autovehiculele destinate transportului de muniţii, trebuie să fie supuse unei minuţioase verificări tehnice.PE FOAIA DE PARCURS SE VA FACE URMATOAREA MENTIUNE: “AUTOCAMIONUL PREZINTA SIGURANTA DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC SI POATE EXECUTA TRANSPORTURI DE MUNITII”.Autovehiculul care transportă muniţii neexplodate, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- să fie dotat cu două stingătoare portative cu spumă chimică, respectiv cu praf de bioxid de carbon, în stare de funcţionare, 2 pături groase, 2-3 canistre cu apă, 2 găleţi, o ladă sau un sac cu nisip şi 2 lopeţi pentru împrăştierea nisipului;

- -să fie dotat cu mijloace de avertizare şi marcare (conform normelor de circulaţie pe drumurile publice în vigoare), să

Page 41: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

aibă prelată, mijloace de legat şi consolidat, inclusiv dispozitiv (ştangă) pentru remorcare;

- să aibă fixate, în faţă şi în spate, plăci dreptunghiulare negre cu inscripţia “P’’ în alb, înălţimea literei fiind de 20 cm;

- sistemele de direcţie, suspensie, frânare, precum şi instalaţia electrică să fie în stare tehnică corespunzătoare;

- buşoanele de la rezervoarele de carburanţi să fie bine închise şi prevăzute cu un dispozitiv care să înlăture posibilitatea deschiderii acestora în timpul mersului;

- caroseria să fie în perfectă stare, podeaua bună, balamalele şi închizătoarele obloanelor să fie complete şi să asigure o închidere perfectă;

- sistemul de alimentare să funcţioneze ireproşabil şi să nu aibă pierderi de carburanţi;

- să aibă toba de eşapament montată în partea din faţă;- să fie prevăzute cu paravane de protecţie, dispuse în

spatele cabinei conducătorului vehiculului. Aceste paravane pot fi făcute din lăzi umplute cu nisip sau plăci de oţel carbon 0,7% (austenitic) cu grosimea de minim

10 mm.Muniţia rezultată din asanări se încarcă în mijlocul de transport, astfel :

- pe platforma autocamionului se pune un strat de nisip umed, gros de circa 10 cm. , peste care se aşează proiectilele, lăsând între ele un spaţiu de 5-10 cm. Spaţiul dintre proiectile se completează cu nisip umed;

- bombele de avion si proiectilele se asigură contra rostogolirii cu pene de lemn sau juguri special construite;

- axul longitudinal al proiectilelor sau bombelor, trebuie să fie perpendicular pe direcţia de înaintare a autovehiculului;

- focoasele sau alte elemente de muniţii se aşează în lăzi cu nisip umed, în aşa fel ca să nu se lovească între ele.

Ambalajele vor fi bine fixate pe platforma autovehiculului să nu se mişte.Muniţia incendiară rămasă neexplodată, se transportă numai în remorci, având dedesubt şi deasupra, un strat de nisip gros de 30 cm.Pentru transportul muniţiilor neexplodate este necesară existenţa următoarelor documente justificative:

Page 42: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

- documentele mijlocului de transport (foaia de parcurs, certificatul de înmatriculare al maşinii, permisul de conducere al şoferului);

- foaia de însoţire a încărcăturii din care să rezulte felul muniţiilor transportate şi cantitatea (semnată de persoana abilitată legal);

- graficul şi itinerarul de transport.Pe timpul transportului cu mijloace auto este interzis:

- aşezarea muniţiilor pe mai multe rânduri;- transportul muniţiilor la un loc cu alte materiale;- staţionarea, pe timpul descărcărilor electrice, în păduri,

lângă copaci izolaţi sau în apropierea construcţiilor înalte;- transportul în comun al proiectilelor sau bombelor

încărcate cu substanţe explozive, cu cele incendiare sau chimice;

- fumatul şi focul deschis în/lîngă autovehiculele încărcate cu muniţie sau la o distanţă mai mică de 25 m de acestea;

- transportul de persoane în caroseria autovehiculului sau pe platformă împreună cu muniţiile transportate;

- transportul muniţiilor fără însoţitor de specialitate;- depăşirea vitezei de 50 km/oră;- schimbarea locului muniţiilor pe timpul transportului;- transportul muniţiilor explozive în remorci tractate de

autocamioane;- transportul muniţiilor neambalate sau care nu sunt

asigurate contra rostogolirii;- a se circula pe drum lunecos sau accidentat, pe timp de

ploaie, ninsoare, ceaţă sau noaptea;- a se executa transportul muniţiei în autovehicule defecte,

sau care nu corespund din punct de vedere tehnic;- alimentarea autovehiculelor încărcate sau transvazarea

combustibilului din rezervorul unui autovehicul în rezervorul altui autovehicul;

- tractarea cu autovehiculele încărcate cu muniţie a altor mijloace (bucătării de campanie, remorci sau alte autovehicule);

- fiecare autovehicul va fi însoţit de un pirotehnician numit de persoana autorizată legal, ca şef al mijlocului de transport;

Page 43: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

- la fiecare autovehicul trebuie să existe extrase din instrucţiunile privind regulile de protecţie a muncii pe timpul transportului muniţiilor rezultate din asanări, precum şi obligaţiile şi îndatoririle conducătorului auto şi ale însoţitorului.

Pentru transportul muniţiilor neexplodate cu autovehiculele, se vor lua următoarele măsuri :

- autovehiculul ce transportă muniţie provenită din asanări, va fi însoţit pe tot traseul de maşinile organelor de poliţie şi de o autosanitară echipată complet, luându-se măsurile de prevenire a unor eventuale accidente de circulaţie, siguraţei muniţiei transportate şi de acordare a primului ajutor în caz de accident. Distanţa între maşini va fi de cel puţin 50−100 m;

- se vor evita centrele populate, şoselele aglomerate şi nu se vor executa transporturi de muniţii în ajun şi în zilele de sărbătoare, decât numai în situaţii deosebite;

- staţionarea autovehiculului ce transportă muniţie asanată se va face numai în afara părţii carosabile sau pe drumuri ( şosele) laterale;

- în cazul deplasării în coloană să se respecte distanţa de minim 50 m între autovehicule, inclusiv pe timpul staţionării;

- obligatoriu, se vor face opriri la fiecare 30 de minute şi se va verifica modul cum se comportă muniţia pe timpul transportului, precum şi starea tehnică a autovehiculului;

- autovehiculele încărcate cu muniţii şi rămase în pană, nu se vor remorca. Pentru continuarea transportului, se va cere înlocuirea lor cu un mijloc de transport corespunzător respectîndu-se regulile de încărcare a muniţiei specificate anterior. Maşinile rămase în pană vor fi scoase de pe partea carosabilă a şoselei şi vor fi supravegheate de însoţitor.

Page 44: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

III.5. DEPOZITAREA MUNIŢIEI RĂMASE NEEXPLODATE

Muniţia rezultată din asanări, se depozitează provizoriu, până la distrugere, în depozite destinate în acest scop.Depozitele se amplasează în locuri izolate şi la o distanţă de siguranţă de 200 − 500 m faţă de construcţii locuite, depozite de materiale, linii de transport energie electrică şi conducte de gaze. Terenul pe care se construieşte depozitul trebuie să fie tare, fără pietriş, sau infiltraţii de apă.La intrarea în depozit nu se admit trepte. Eventualele denivelări, trebuie să fie amenajate cu pante constante, de maxim 10 %.Depozitele vor fi construite din prefabricate de beton, bârne de lemn sau scânduri şi cu pardoseală pentru izolare împotriva infiltraţiilor de apă sau cu diferite substanţe . În mod obligatoriu, vor fi prevăzute cu o fereastră sau orificii, pentru aerisirea naturală eficientă.Aerisirea depozitului de muniţii neexplodate, se execută în scopul asigurării în interiorul acestora a condiţiilor meteorologice normale de depozitare: umiditate relativă sub 80 %, temperatrura sub +300

C, precum şi variaţia cât mai lentă, în timp, a acestor caracteristici meteo.Aerisirea este interzisă: pe timp de ceaţă, ploaie, ninsoare sau furtună; când umiditatea relativă a aerului din exterior este mai mare de 80%; pe timp de vânt cu viteza mai mare de 7 m/s; când temperatura aerului din exterior este mai mare de +300C sau mai mică de -100C. În aceste situaţii, se evită pe cât posibil, scoaterea sau introducerea materiilor explozive din/în depozit , precum şi executarea altor lucrări ce necesită deschiderea uşilor depozitului.Toate depozitele de muniţii vor fi prevăzute, în mod obligatoriu, cu instalaţii de paratrăsnete. Paratrăsnetele trebuie executate astfel încât să asigure o protecţie completă împotriva descărcărilor direct din atmosferă şi a acţiunilor secundare ale acestora prin influenţă electrostatică sau inducţie electromagnetică.Iluminatul natural al depozitelor, se asigură prin ferestre cu geamuri mate sau vopsite cu vopsea albă sau var, în afara celor orientate spre nord.În depozite nu este permis să se construiască nici un fel de instalaţii electrice pentru iluminat sau încălzit. Ca lămpi individuale portabile, se pot folosi numai lămpi electrice cu acumulatoare sau lanterne de orice tip, alimentate cu baterii electrice.

Page 45: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

În fiecare depozit de muniţie neexplodată trebuie să se găsească:

- termometru şi hidrometru pentru citirea zilnică a temperaturii şi umidităţii;

- materiale şi unelte necesare activiăţilor de curăţire, întreţinere şi delaborare cartuşe şi proiectile:

- dispozitiv pentru desertizat muniţie de infanterie;- dispozitiv decuplare muniţie de artilerie;- lăzi (cutii metalice) pentru colectare gloanţe;- cutii metalice (butoaie) pentru apă şi pentru prăjirea

gloanţelor speciale şi a capselor de la tuburile cartuş;- ciocane, dălţi de bronz sau cupru, cleşte patent;- mătură, făraş;- o masă din lemn cu sertar şi încuietoare pentru păstrarea

documentelor;- un taburet din lemn;- grătare din lemn sau cauciuc pentru şters picioarele, la

intrarea în depozitele de muniţii;- rame din tablă sau lemn pentru indicarea muniţiilor

depozitate;- materiale pentru prevenirea şi stingerea incendiilor;- extras din atribuţiile şefului de depozit;- instrucţiuni specifice depozitului privind regulile de

prevenire şi stingere a incendiilor şi procedurile de acţiune la producerea exploziilor accidentale sau a unor calamităţi naturale, afişate la loc vizibil;

- extras din regulile privind aerisirea depozitului;- registrul cu evidenţa controalelor executate în depozitul de

muniţie neexplodată (anexa nr. 22); - instrucţiuni de manipulare şi de protecţie a muncii;- registrul cu evidenţa muniţiei neexplodate intrate/ieşite în/

din depozitul de muniţie neexplodată (anexa nr. 23).Accesul în depozitele de muniţie neexplodată este permis numai în prezenţa şefului de depozit (gestionarului).La fiecare deschidere a depozitului, se verifică starea sigiliilor şi a lacătelor, integritatea pereţilor, uşilor, geamurilor şi a plaselor din sârmă de la uşi, ferestre şi guri de aerisire. La constatarea unor deficienţe, şeful de depozit este obligat să raporteze despre aceasta, imediat, şefului său direct, care va verifica personal şi va lua măsurile de confruntare a datelor din evidenţă cu cantităţile

Page 46: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

existente. La constatarea unor lipsuri de muniţie sau alte materiale se anunţă imediat şeful echipei de asanare.Depozitul de muniţie neexplodată se încuie cu lacăt şi se sigilează cu sigiliul şefului de depozit. Cheile de la depozit se predau şefului pazei (similar), în cutie sigilată cu sigiliul şefului de depozit.În registrul de predare a cheilor se înscrie ora când acestea au fost predate (ridicate). Al doilea rând de chei se păstrează în cutie sigilată la şeful echipei de asanare .Toate persoanele care intră în depozit vor fi înscrise obligatoriu în registrul cu evidenţa controalelor executate în depozitul de muniţie neexplodată .Uşile şi ferestrele depozitelor vor fi prevăzute cu gratii şi dispozitive de închidere şi sigilare.La distanţă de 3-4 m, depozitul se îngrădeşte cu gard din sârmă ghimpată care să nu permită intrarea nici unei persoane în zona de depozitare.Teritoriul depozitului de muniţie asanată se curăţă de iarbă, tufişuri, crengi sau alte materiale combustibile.Pe gardul de sârmă care împrejmuieşte depozitul cu muniţii, se plantează indicatoare pentru avertizarea populaţiei asupra pericolului.În imediata apropiere a depozitului se instalează un pichet de incendiu, dotat cu stingătoare, găleţi, cazmale, lopeţi, butoi cu apă şi lăzi cu nisip. Toate depozitele de munitie neexplodată vor fi, obligatoriu, de tip semiîngropat sau prevăzute cu valuri de pământ. Valurile de pământ vor fi amenajate conform figurii nr. 4 .

Page 47: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Figura 4

Muniţiile rezultate din asanări se depozitează în depozit, astfel :

- elementele mărunte de muniţii şi grenadele vor fi aşezate în nisip pe un singur rând;

- muniţiile mai mari se depozitează în stive, pe calibre. Pentru ca stiva să fie cât mai stabilă, nu trebuie să

Page 48: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

depăşească înălţimea de 40-50 cm în cazul muniţiilor fără focoase;

- muniţiile cu focoase se aşează cu o deosebită atenţie, în stive, pe cel mult două rânduri;

- proiectilele care prezintă urme uleioase pe corp, la ochiul focosului sau la partea posterioară (fund) - ceea ce arată că explozivul a intrat în descompunere (alterare) - se vor aşeza în nisip pe un singur rând.

Depozitele destinate depozitării muniţiilor rezultate din asanări, vor fi, în mod obligatoriu păzite, prin grija autorităţilor administraţiei publice locale. La punctele de lucru, paza se va asigura prin grija celor care au solicitat executarea lucrărilor de asanare.La depozitarea muniţiilor asanate, se vor lua următoarele măsuri de protecţie a muncii :

- se interzice depozitarea muniţiilor sub acţiunea directă a razelor solare;

- se interzice intrarea cu foc deschis în locul de depozitare a muniţiilor;

- se interzice focul deschis pe teritoriul tehnic al depozitului de muniţii;

- zilnic se va face aerisirea depozitului prin deschiderea uşii şi ferestrelor;

- intrarea în depozit este permisă numai după ce au trecut cel puţin 30 minute de la începerea aerisirii;

- în cazul în care la deschiderea depozitului este semnalat vreun miros specific, intrarea se va face numai cu masca contra gazelor.

III.6 DISTRUGEREA MUNIŢIILOR RĂMASE NEEXPLODATE, REZULTATE DIN ASANAREA TERENURILOR

Page 49: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

III.6.1. Dislocarea şi amenajarea poligonului de distrugeri

Muniţiile asanate se distrug în poligoane ale Ministerului Apărării Naţionale sau pe terenuri puse la dispoziţie de autorităţile administraţiei publice locale, pe a căror rază administrativ - teritorială se execută lucrări de asanare.

Prin poligon, se înţelege, o suprafaţă de teren special amenajată şi utilată pentru executarea lucrărilor (operaţiunilor) de distrugere (figura nr. 5 ).

Fig. nr. 5

Această suprafaţă de teren trebuie să permită executarea distrugerilor de muniţii, conform prevederilor legale şi instrucţiunilor în vigoare, în condiţii de siguranţă deplină pentru a nu se produce accidente, pierderi de vieţi omeneşti, pagube proprietăţii private şi publice , întreruperea transportului pe căile de comunicaţii importante sau a activităţilor cu caracter economic.

Page 50: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

- Poligoanele şi terenurile stabilite pentru distrugerea muniţiilor neexplodate, se hotărăsc de comun acord cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, pe terenurile din proprietatea acestora.

Amenajarea terenului pe care urmează să se execute distrugerea muniţiilor se face de către grupa (echipa) pirotehnică sub supravegherea directă a şefului lucrărilor de distrugeri.

Aprobarea pentru distrugeri de muniţii în aceste poligoane, se dă de către persoana autorizată legal să dispună executarea lucrărilor de asanare.

Materiile explozive şi mijloacele de aprindere necesare pentru distrugerea muniţiilor rămase neexplodate se pun la dispoziţia specialiştilor pirotehnicieni la cererea şefului lucrărilor de asanare şi distrugere muniţii rămase neexplodate, de către instituţia care a dispus executarea lucrărilor, conform prevederilor legale.

Evidenţa, primirea, distribuirea şi scăderea din evidenţă a materiilor explozive cu care se execută distrugerea muniţiilor neexplodate se fac, conform prevederilor legale şi instrucţiunilor în vigoare.

Suprafeţele de teren destinate executării operaţiunilor de distrugeri trebuie să îndeplinească următoarele condiţii :

- distanţa faţă de oraşe, obiective militare, centre industriale, termocentrale, uzine electrice, instalaţii speciale să fie de cel puţin 8 km ;- distanţa faţă de localităţi rurale, case izolate, căi ferate, ape navigabile, linii telefonice şi de transport a energiei electrice, conducte de gaz metan, apă sau produse petroliere, instalaţii de irigaţii, drumuri publice să fie de cel puţin 6 km ;- pentru distrugerea muniţiilor a căror încărcătură explozivă este de 10-60 kg, distanţele de mai sus se reduc la jumătate, iar pentru cele a căror încărcătură explozivă este sub 10 kg, distanţele vor fi de minim 1 km ;- terenul pe care urmează să se execute lucrările de distrugere a muniţiilor rămase neexplodate trebuie să aibă o suprafaţă de 0,2 - 0,3 km.p. ;- întreaga suprafaţă de teren trebuie să fie : necultivată (de regulă izlazuri), fără drumuri de largă circulaţie, curăţată de iarbă, tufişuri sau altă vegetaţie, care ar putea fi incendiată în timpul lucrărilor de distrugeri ;

Page 51: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

- la distanţa de minim 300 metri de poligonul de distrugeri, nu trebuie să se găsească păduri, culturi cerealiere, plante industriale sau alte vegetaţii care ar putea fi incendiate în urma exploziilor;- caracterul general al terenului să fie pe cât posibil cu un sol tare, argilos, fără pietriş şi infiltraţii de apă ;- să aibă legătură cu şoselele publice, prin drumuri bătătorite, fără gropi, fără pante mari, astfel ca accesul autovehiculelor să fie uşor.

În poligonul de distrugeri se execută , următoarele amenajări (fig.5)

a) adăpost pentru personalul care conduce şi execută lucrările de distrugeri. Acesta se execută la o distanţă de 300-500 m faţă de gropile de distrugeri, în funcţie de cantitatea de exploziv ce formează încărcătura de luptă a muniţiei care urmează a fi distrusă. Distanţa minimă corespunde încărcăturilor maxime de 60 kg exploziv; ea va fi mărită spre limita superioară în cazul în care în gropile de distrugeri sunt încărcături explozive mai mari (bombe de aviaţie). Tavanul adăpostului se confecţionează din bârne de lemn şi se acoperă cu un strat de pământ, ce trebuie să aibă o grosime de cel puţin 1,50 m ( 1 ) ;

b) adăpost pentru depozitarea provizorie a explozivilor folosiţi în lucrările de distrugeri, la 50 m lateral de adăpostul pentru personalul grupei pirotehnice ( 2 );

c) adăpost pentru depozitarea provizorie a mijloacelor de dare a focului, la 50 m lateral de adăpostul pentru personalul grupei pirotehnice, în partea opusă adăpostului pentru explozivi . În scopul evitării pătrunderii în adăposturi a schijelor sau bolovanilor aruncaţi de explozie, intrările în adăposturi se vor executa în partea opusă gropilor de distrugeri ( 3 );

d) instalarea cablului dublu conductor, pentru declanşarea exploziilor, care va fi îngropat la adâncimea de circa 15-20 cm ( 4 );

e) întreaga suprafaţă de teren unde se execută lucrări de distrugeri, se curăţă de iarbă, arbuşti sau alte materiale care ar putea fi incendiate ;

f) la fiecare loc de muncă se vor planta indicatoare specifice fiecărei lucrări ;

g) lângă adăpostul grupei pirotehnice se instalează un catarg, pe care se montează un fanion roşu pentru avertizarea populaţiei asupra pericolului existent în zona respectivă ( 5 );

Page 52: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

h) gropile de distrugeri a muniţiilor se execută în partea opusă locului de amplasare a adăpostului( 6 şi 7 ). Pentru distrugerea muniţiei de artilerie, grenadelor, minelor de geniu şi a altor muniţii rezultate din asanări, se execută gropi de forma şi dimensiunile indicate în figura nr.6) .

Pentru bombele de aviaţie se execută gropi de formă dreptunghiulară sau pătrată cu adâncimi de 2-4 m, în funcţie de calibrul şi numărul bombelor (figura nr.7). Distanţa dintre două gropi trebuie să fie de minimum 20 m; ea va fi mărită funcţie de cantitatea de muniţii ce urmează a fi distrusă;

i) locul pentru trierea muniţiilor provenite din asanări se amenajează la o distanţă de 200 m de gropile de distrugeri şi la 300 m de adăpostul personalului. Muniţia ce urmează a fi distrusă, se va depozita provizoriu în adăposturi sau în şanţuri special construite. În poligonul de distrugeri se aduce numai muniţia ce urmează a fi distrusă în ziua respectivă ( 8 ) ;

j) o plajă de distrugere prin ardere, de formă circulară, cu diametrul de circa 20 m , curăţată de iarbă şi împrejmuită cu şanţ de 0,25 m adâncime şi de 0,50 metri lăţime, destinată distrugerii muniţiilor incendiare, pulberilor şi a diferitelor materiale pirotehnice provenite din asanări (9 );

k) pe căile de acces spre poligon, la distanţa de 1 000 m se vor planta în locuri vizibile, indicatoare de avertizare .

În jurul poligonului, la o distanţă de cel puţin 1 000 m, se instalează posturi de pază care vor interzice accesul persoanelor, vehiculelor sau animalelor către zona periculoasă.

Personalul de pază va verifica întreaga zonă şi va evacua populaţia sau animalele din zona periculoasă. Pe timpul pazei , ei vor ţine legătura cu şeful lucrărilor de asanare prin staţii radio ,prin semnale uşor de recunoscut sau prin cartuşe de semnalizare de diferite culori.

În locurile care prezintă pericol de incendiu (păduri, culturi agricole, materiale inflamabile) nu se vor folosi cartuşe de semnalizare.

Înainte de trimiterea santinelelor în pază, şeful lucrărilor de distrugeri va instrui militarii, precizându-le semnalele folosite pe timpul executării lucrărilor de distrugeri.

Locul fiecărui militar din pază va fi recunoscut şi stabilit de către şeful lucrărilor de distrugeri. Când se apreciază că militarii din pază pot fi în pericol, în mod obligatoriu se vor amenaja adăposturi de protecţie.

Page 53: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Distrugerea muniţiilor rezultate din asanări, se execută prin explozie, prin ardere sau prin dezmembrare - ardere, cu respectarea strictă a factorilor de mediu.

Cantitatea de muniţie neexplodată care poate fi distrusă simultan nu trebuie să depăşească 60 kg în echivalent trotil.

Conducătorul instituţiei, şeful punctului de lucru sau pirotehnicianul care execută distrugerea stabileşte şi procedeul prin care se execută aceasta.

Distrugerea muniţiilor neexplodate este permisă numai ziua, în condiţii de vizibilitate bună .

Prin explozie se distrug, de regulă, toate categoriile de muniţii care au încărcătura de luptă formată din substanţe explozive. De asemenea, tot prin explozie, se distrug minele antiinfanterie şi antitanc, precum şi explozivii sau diverse alte materii explozive care au intrat în descompunere şi nu mai prezintă siguranţă la manipulare.

Prin ardere se distrug, toate categoriile de muniţii care au încărcătura de luptă formată din substanţe incendiare, pulberile cu sau fără fum precum şi diverse produse pirotehnice.

Metoda de distrugere prin dezmembrare-ardere se foloseşte atunci când situaţia impune dezmembrarea prealabilă a muniţiei şi, ulterior, arderea explozivilor şi a elementelor rezultate.

Distrugerea cartuşelor de infanterie se execută , în exclusivitate , prin dezmembrare-ardere.

Această metodă poate fi folosită şi pentru muniţiile de artilerie şi aviaţie, cu sau fără focoase, atunci când se urmăreşte recuperarea metalelor.

În acest caz, dezmembrarea muniţiei se va executa tot prin explozie, folosind încărcături explozive reduse, care nu vor iniţia încărcătura de luptă a muniţiilor.

Carcasele muniţiilor rămase încărcate cu exploziv în urma dezmembrării sunt neutralizate prin ardere.

- Pentru distrugerea muniţiilor prin explozie se vor întrebuinţa următoarele sisteme de iniţiere a exploziilor:

- sistemul de iniţiere pirotehnic, cu sau fără întrebuinţarea fitilului detonant ;- sistemul de iniţiere electric, cu sau fără întrebuinţarea fitilului detonant .Pentru siguranţă, darea focului se va executa prin cel puţin

două sisteme : pirotehnice, electrice sau combinate.

Page 54: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

În cazul sistemului de iniţiere pirotehnic se folosesc următoarele materiale: capsă detonantă pirotehnică, fitil de amorsare, aprinzător pirotehnic şi exploziv (încărcătură activă).

În timpul manipulării capselor detonante pirotehnice este interzisă lovirea ,frecarea, turtirea sau încălzirea acestora .

Capsele detonante pirotehnice trebuie păstrate în locuri uscate, separat de alte materii explozive. Ele se manipulează numai ambalate şi nu se scot din ambalajul lor decât la locul şi în momentul întrebuinţării.

Este interzis să se folosească capse care au tubul oxidat, turtit, crăpat sau în cazul în care pe pereţii interiori ale acestora se găseşte praf provenit din substanţa explozivă din interior.

Fitilul de amorsare se păstrează în locuri uscate şi ferit de:a) umezeală, prin astuparea capetelor (cu ceară, mastic,

bandă izolatoare) deoarece altfel miezul de pulbere se umezeşte şi devine inutilizabil;

b) căldură, deoarece încălzit prea tare, fitilul îşi pierde impermeabilitatea şi apar striaţiuni pe învelişul său ;

c) ger, deoarece fitilul îngheţat se poate frânge şi miezul de pulbere devine discontinuu;

d) atingere cu unsori, grăsimi, benzină sau petrol care-i atacă învelişul;

e) strivire, care îi poate strica învelişul şi produce întreruperea miezului de pulbere din interior.

Înainte de întrebuinţare, fitilul de amorsare se verifică şi dacă pe suprafaţa exterioară a învelişului său se observă crăpături, îndoituri, urme de umezeală, strivire, rupturi sau alte stricăciuni, acesta nu se întrebuinţează la lucrările de distrugeri.

Starea fitilului se verifică dând foc unei bucăţi de 60 cm şi determinând timpul de ardere, cu un cronometru sau cu ajutorul unui ceas cu secundar. Timpul de ardere a întregii bucăţi trebuie să fie de 60 - 75 secunde. Pentru siguranţă, operaţia se execută cu bucăţi de fitil tăiate de la ambele capete.

- Iniţierea exploziei pe cale pirotehnică se face cu ajutorul unei amorse, compusă din capsă pirotehnică detonantă, fitil de amorsare şi aprinzător pirotehnic. Pentru aceasta fitilul de amorsare se taie, pe scândură cu un cuţit curat şi bine ascuţit, perpendicular pe axul său. Lungimea fitilului se stabileşte astfel ca operatorii care aprind să aibă timp să se adăpostească înainte de producerea exploziei, luându-se şi un coeficient de siguranţă, prin folosirea unui fitil cu aproximativ 1/3

Page 55: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

mai lung decât lungimea strict necesară. Este interzis ca fitilul de amorsare să fie tăiat mai scurt de 50 cm.

Pentru confecţionarea amorsei pirotehnice, se procedează astfel: se scoate capsa pirotehnică din ambalajul său, se controlează cu atenţie dacă aceasta este curată în interior. În situaţia cînd în interiorul tubului se află corpuri străine (rumeguş, scame) acestea se vor îndepărta prin întoarcerea capsei cu capătul deschis în jos şi batere uşoară pe unghia degetului mare. Este interzis a se îndepărta corpurile străine din capsă prin introducerea de obiecte sau prin suflare.

Capătul fitilului de amorsare tăiat perpendicular pe axul său, se introduce cu atenţie în capsa pirotehnică până ajunge la circa 2 mm de capsa de siguranţă. În timpul acesta, nu trebuie apăsat sau răsucit fitilul sau capsa, pentru a nu se produce frecarea capsei de fitil, ceea ce ar produce explozia capsei pirotehnice.

Dacă fitilul intră prea uşor în capsă, atunci capătul lui se înfăşoară cu un strat de bandă izolatoare sau hârtie.

După aceasta, pentru fixare pe fitil, capsa se sertizează cu un cleşte special de sertizat. Este interzisă sertizarea capsei cu dinţii.

În situaţia că se lucrează în locuri umede, porţiunea în care se face sertizarea capsei pe fitilul de amorsare se înveleşte cu bandă izolatoare pentru a nu pătrunde apa în capsa detonantă.

Pregătirea amorsei se face într-un loc adăpostit, special amenajat.

Capătul liber al fitilului se taie oblic, cănd aprinderea lui se face cu chibrit sau drept cănd se foloseşte aprinzătorul pirotehnic.

Capsele pirotehnice amorsate se manipulează ca şi capsele pirotehnice neamorsate.

Introducerea capsei amorsate în încărcătura de exploziv (încărcătură activă) trebuie făcută numai după fixarea încărcăturii pe muniţia ce urmează a fi distrusă; capsele pirotehnice se introduc în calupul de exploziv până la fundul locaşului respectiv. Dacă este nevoie, capsa pirotehnică poate fi fixată la încărcătura de exploziv cu sfoară, sârmă subţire sau bandă adezivă.

- În cazul sistemului de iniţiere electric se folosesc următoarele materiale: capse detonante electrice, cablu dublu conductor, explozor, exploziv (încărcătură activă), precum şi aparate electrice de verificat şi măsurat (lampă pentru controlul funcţionării normale a explozorului, ohmetru pentru măsurarea rezistenţelor electrice precum şi pentru controlul conductibilităţii cablurilor şi al capselor electrice - Anexele nr. 19,20,21).

Page 56: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Capsele detonante electrice se păstrează cu reoforii legaţi în scurtcircuit. Desfacerea lor se va face numai în momentul conectării la cablul electric.Elementele componente ale capselor detonante electrice şi materialele folosite la fabricarea lor (STAS 8136-89) sunt:

- tub exterior (1): benzi de Cu, Al, oţel, bimetal (Cu/oţel), bare de

Cu, Al, aliaje de Al;

- încărcătură de bază (brizantă) (2): TNT, tetril, RDX, pentrită

sau amestec de substanţe cu proprietăţi asemănătoare;

- încărcătură intermediară (3): tetril, RDX, pentrită sau amestec

de substanţe cu proprietăţi asemănătoare;

- încărcătură de iniţiere (4): fulminat de mercur, azidă de plumb

sau alţi explozivi de iniţiere;

- încărcătură de aprindere (5): pulbere neagră;

- căpăcel (6): benzi de Cu, Al, oţel, bimetal (Cu/oţel), bare de Cu,

Al, aliaje de Al;

- corp întârzietor (7): zamac (aliaj Zn-Al-Mg-Cu), oţel, Al, bazalt

sau alt material corespunzător scopului;

- încărcătură de întârziere (8): amestec de substanţe

pirotehnice;

- manşon de protecţie (9): PVC sau alt material corespunzător

scopului;

- lamele (10): bandă de aliaj de Cu sau de oţel;

- masă izolantă pentru lamele (11): bachelită, material plastic

sau carton preşpan;

- punte de incandescenţă (12): sârmă de Cr-Ni, sau alt material

echivalent, cu diametrul Ø = 0,035 ... 0,04 mm;

- cireaşă de aprindere (13): pastă inflamabilă;

Page 57: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Figura 6.1 Capsa detonantă electrică (secţiune).

- manşon întăritor (numai la tuburile de Al) (14): metal sau

material plastic;

- dop obturator (15): PVC sau alt material corespunzător

scopului;

- reofori (16): conductori din oţel sau Cu, acoperiţi cu Sn sau Zn,

izolaţi cu PVC;

- indicatori pentru treapta de întârziere (17): carton, material

plastic sau metal.

Introducerea capsei detonante electrice în încărcătura de exploziv se va face numai dupa fixarea incarcaturii de exploziv pe munitia ce urmeaza a fi distrusa.

Înainte de întrebuinţarea cablului se verifică continuitatea şi starea învelişului izolator, cu ohmetrul.

Dacă indicaţiile acului ohmetrului corespund cu calculul rezistenţei miezului cablului pentru lungimea dată atunci cablul este bun de întrebuinţat.

În caz contrar, locul întreruperii sau deteriorării miezului se stabileşte printr-o revizie exterioară şi prin legarea, din loc în loc, a

Page 58: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

cablului ce se desfăşoară, la ohmmetru, cu ajutorul unui ac (locul înţepăturii se acoperă după aceea cu clei de cauciuc).

Se procedează astfel, până la stabilirea precisă a locului întreruperii cablului, după care, cablul se taie în acel loc şi legându-se capetele, se verifică din nou conductibilitatea întregului cablu.

Funcţionarea explozorului se verifică cu ajutorul lămpii de control, care trebuie să se aprindă atunci când rotorul se declanşează.

Continuitatea cablului se poate verifica menţinând la un capăt explozorul, iar la celălalt lampa de control. Când cablul este bun, lampa de control scânteiază la declanşarea explozorului.

Pentru declanşarea simultană a mai multor încărcături explozive se întrebuinţează fitilul detonant.

Fitilul detonant se păstrează în încăperi uscate, separat de capsele detonante pirotehnice sau electrice.

Este interzis să se folosească la lucrările de distrugeri fitilul detonant cu învelişul deteriorat.

Fitilul detonant se taie numai după ce întregul colac a fost desfăşurat şi verificat. El se taie pe o scândură cu un cuţit curat şi bine ascuţit.

După fiecare tăiere trebuie curăţat praful exploziv de pe scândură şi de pe cuţit. Se interzice repetarea tăierii în acelaşi loc a fitilului sau în acelaşi loc a scândurii.

Se interzice tăierea fitilului detonant după ce acesta a fost introdus în capsă.

Fitilul detonant se amorsează prin intermediul unei capse detonante pirotehnice, a unei încărcături de exploziv sau a unei capse detonante electrice.

Pentru transmiterea undei explozive prin intermediul fitilului detonant este necesar ca, la capătul ce se introduce în calupul de exploziv, să existe o capsă detonantă pirotehnică care se introduce şi se sertizează pe fitil.

Atenţie ! - Fitilul detonant nu se sertizează cu cleştele de sertizat, ci se matisează cu sfoară, bandă adezivă sau leucoplast.

Amorsa pregătită ca mai sus, se introduce în locaşul calupului de exploziv şi se fixează cu beţişoare de lemn.

Lucrările de verificare şi tăiere a fitilului detonant, de utilizare a capsei detonante pirotehnice, precum şi fixarea acesteia în calupul de exploziv se execută de către o singură persoană, în locuri special destinate.

Page 59: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Pentru iniţierea exploziei fitilului detonant se procedează astfel:

a) dacă numărul capetelor de fitil detonant (respectiv încărcături de distrugere) este de maximum 6, atunci detonarea lor se face prin intermediul unei capse detonante pirotehnice sau capse detonante electrice.În acest caz, capetele fitilului detonant se matisează cu sfoară pe capsa detonantă pirotehnică sau electrică;

b) dacă numărul capetelor de fitil detonant este mai mare de 6, atunci detonarea acestora se face prin intermediul unui calup de exploziv. În locaşul calupului de exploziv se introduce capsa detonantă pirotehnică (amorsată cu fitil de amorsare) sau o capsă detonantă electrică.

Capetele fitilului detonant se aplică pe calupul de exploziv şi se matisează cu sfoară pe toată lungimea calupului de trotil.

Pe timpul distrugerii muniţiilor folosind sistemul de iniţiere pirotehnic trebuie respectate următoarele reguli de protectie a muncii:

- la primirea fitilului de amorsare să se controleze viteza lui normală de ardere , conform ;- să se ţină o strictă evidenţă a amorselor şi a capselor pirotehnice, iar distribuţia lor să se facă numai înainte de introducerea în încărcătura de exploziv;- să se ţină evidenţa încărcăturilor explodate pentru a se putea stabili dacă nu au fost rateuri ;- apropierea de încărcăturile neexplodate este permisă numai şefului lucrărilor de distrugeri şi numai după cel puţin 30 minute din momentul în care ar fi trebuit să se producă explozia; pe timpul apropierii de încărcăturile care nu au explodat se va urmări dacă fitilul de amorsare sau chiar încărcăturile respective prezintă indicii de ardere;- când încărcăturile se aprind cu ajutorul amorselor, numărul oamenilor numiţi pentru darea focului se va stabili în funcţie de numărul încărcăturilor, de distanţa dintre ele, de distanţa de retragere şi de lungimea fitilului amorsei; se interzice ca unui pirotehnician, să i se repartizeze pentru aprindere, mai mult de o amorsă;- înainte de a se trece la aprinderea amorselor, trebuie să se dea comanda (semnalul) “ PREGĂTIŢI ”, la care pirotehnicienii se apropie de încărcături şi le pregătesc pentru aprindere;

Page 60: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

- aprinderea se face la comanda (semnalul) “ FOC ”, sau potrivit celor stabilite de şeful lucrărilor de asanare ;- retragerea pirotehnicienilor numiţi pentru aprinderea amorselor se execută la comanda (semnalul) “ RETRAGEREA ” (timpul rămas pentru arderea fitilului trebuie să asigure retragerea în adăposturi sau la distanţa de siguranţă a tuturor pirotehnicienilor numiţi pentru aprinderea amorselor); la această comandă (semnal) trebuie să se retragă absolut toţi pirotehnicienii, inclusiv cei care eventual nu au reuşit să aprindă amorsele;- momentul când trebuie să se dea comanda (semnalul) “RETRAGEREA ” se stabileşte de către şeful lucrărilor de asanare cronometrând timpul de la aprindere sau atunci când se termină arderea bucăţii de control a fitilului de amorsare aprins de şeful lucrărilor în momentul când s-a dat comanda “ FOC ”; lungimea fitilului de amorsare-control (martor) trebuie să fie mai mică decât lungimea fitilului de amorsare al amorsei din încărcături cu un număr de centimetri egal cu numărul de secunde necesare pentru retragerea oamenilor la distanţa de siguranţă sau în adăpost;- pirotehnicianul care aprinde amorsa individual, (cănd nu este constituită o echipă pentru aprinderea amorselor în acelaşi timp), după ce a aprins fitilul amorsei şi s-a convins că el arde, raportează cu voce tare “ ARDE ” (sau prin semnal) şi se retrage imediat la distanţa de siguranţă sau în adăpost;- aprinderea a doua oară (repetată) a unui fitil de amorsare care s-a stins sau nu arde până la capăt este interzisă.

Pe timpul distrugerii muniţiilor folosind sistemul de iniţiere electric trebuie respectate următoarele reguli de protecţie a muncii:

- capsele electrice se vor introduce în încărcăturile explozive cu puţin timp înainte de declanşarea exploziei, la ordinul şefului lucrărilor de asanare , dar numai după ce s-au retras toţi pirotehnicienii care nu sunt angajaţi în executarea acestei operaţiuni;- reoforii capselor electrice se vor ţine tot timpul “ scurtcircuitaţi ”;

Page 61: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

- sursa de curent nu se va conecta la cablul principal înainte de terminarea introducerii capselor electrice în încărcături şi retragerea întregului personal în adăpost;- toate dispozitivele electrice vor fi protejate contra descărcărilor atmosferice;- în cazul apariţiei furtunilor sau descărcărilor electrice, lucrările de distrugeri cu ajutorul dispozitivelor electrice se întrerup imediat, conductorii electrici se deconectează de la sursa de curent şi întregul personal se retrage în adăposturi; lucrul se va relua numai după ce furtuna şi descărcările electrice au încetat complet;- capetele cablurilor electrice vor fi scurtcircuitate şi izolate;- conectarea capselor electrice la cablurile secundare se face personal de şeful lucrărilor de distrugeri; lucrarea se execută numai după ce în poligonul de distrugeri nu se mai găseşte nimeni si tot personalul este adăpostit;- cablurile dispozitivului electric de iniţiere nu se vor întinde mai aproape de 200 m de staţii şi substaţii electrice, linii de înaltă tensiune, căi ferate electrice şi de staţii de radio de mare putere;- explozoarele precum şi celelalte sursele de curent trebuie ţinute sub paza santinelelor, într-o ladă metalică închisă cu cheia; la ele nu are acces decât şeful lucrărilor de asanare care păstrează permanent cheia explozorului şi a lăzii metalice.;- când se dă foc la mai multe încărcături pe cale electrică şi nu s-a putut stabili, după detunătură, dacă au explodat toate încărcăturile, verificarea rezultatelor exploziilor se va face de către şeful lucrărilor de distrugeri, la cel puţin 15 minute după declanşarea exploziilor.-este interzis accesul pe timpul executării operaţiunilor de distrugeri cu aparate de radio sau telefoane mobile .

Pe timpul distrugerii muniţiilor folosind fitilul detonant, trebuie respectate următoarele reguli de protecţie a muncii:

- pe timpul lucrărilor pregătitoare fitilul trebuie păstrat la umbră; fitilul detonant care a stat sub acţiunea razelor solare nu poate fi folosit; el trebuie să fie distrus;- apropierea de încărcăturile de distrugere pentru iniţierea cărora s-a folosit fitilul detonant şi care nu au funcţionat, este

Page 62: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

admisă numai şefului lucrărilor de distrugeri şi numai după cel puţin 30 minute din momentul în care ar fi trebuit să se producă explozia; pe timpul apropierii de încărcăturile care n-au explodat se va urmări dacă fitilul detonant sau chiar încărcăturile explozive nu prezintă indicii de ardere; dacă se constată acest lucru, apropierea de încărcături este permisă numai după expirarea timpului necesar pentru eventuala ardere a fitilului detonant (acest timp se stabileşte cu o bucată de fitil detonant de control, în funcţie de lungimea fitilului detonant şi de viteza de ardere);- când se provoacă explozia unui grup de încărcături legate cu fitil detonant şi nu s-a putut stabili după detunătură, dacă au explodat toate încărcăturile, verificarea rezultatelor exploziilor se va face de către şeful lucrărilor de distrugeri la cel puţin 30 minute după explozie, în timpul apropierii de locul exploziei respectându-se regulile arătate mai sus.

Sistemul de iniţiere pirotehnic se va întrebuinţa pentru distrugerea sau dezmembrarea prin explozie a muniţiilor rezultate din asanări, numai în cazul în care nu poate fi folosit sistemul de iniţiere electric.

Distrugerea muniţiilor prin dezmembrare-ardere, folosind încărcături explozive reduse, se va executa numai pe bază de procese tehnologice aprobate de instituţiile abilitate prin lege.

III.6.2 Distrugerea muniţiilor pe loc

Se distrug pe loc muniţiile necunoscute de la care nu s-au extras focoasele sau dispozitivele de amorsare, muniţiile recent trase (trecute prin gura de foc) neexplodate şi care se apreciază că pot exploda în momentul mişcării.

Distrugerea muniţiilor pe loc, se execută numai cu aprobarea şefului instituţiei, autorizate legal să execute astfel de lucrări, din care face parte echipa de asanare.

De asemenea, se pot distruge pe loc grenadele de tot felul de la care nu au fost extrase sau au ruginit mecanismele de siguranţă.

Toate construcţiile şi instalaţiile din apropiere, precum şi alte bunuri materiale vor fi protejate prin valuri de pământ sau saci cu nisip.

Populaţia din zonă, animalele, precum şi unele bunuri materiale se evacuează până la limita zonei de siguranţă.

Page 63: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

În cazul în care obiectivele din apropiere nu pot fi protejate sau nu permit executarea distrugerilor pe locul respectiv, muniţiile se dezamorsează, se transportă şi se distrug în locurile virane din apropiere, cu luarea tuturor măsurilor de siguranţă.

Pentru distrugerea muniţiilor pe loc se aplică pe acestea o încărcătură activă, stabilită conform Anexei nr. 15 .

După fixarea încărcăturilor de distrugere, muniţiile vor fi acoperite, în funcţie de calibru, cu un strat de pământ gros de 0,50 - 2 m.

Pe timpul distrugerilor de muniţii pe locul de cădere este interzis :- mişcarea sau lovirea muniţiilor respective;- distrugerea muniţiilor în apropierea rezervoarelor cu materiale inflamabile sau toxice, a obiectivelor economice importante, precum şi în apropierea depozitelor de muniţii sau materii explozive.

III.6.3 Distrugerea muniţiilor rezultate din asanări prin explozie

III.6.3.1 Distrugerea muniţiei de artilerie

Muniţia de artilerie ce urmează a fi distrusă, este mai întâi triată şi apoi transportată la gropile de distrugeri.

Aducerea muniţiilor de la punctul de triere se face pe măsura introducerii lor în gropile de distrugeri. Este interzis să se găsească pe marginea gropii mai mult de două proiectile.

Lucrările de pregătire şi executare a distrugerilor se fac de către un număr de pirotehnicieni strict stabilit , sub supravegherea directă a şefului lucrărilor de asanare.

Pentru distrugerea muniţiilor şi elementelor de muniţii de artilerie se vor executa gropi de distrugere de forma şi dimensiunile arătate în Figura nr. 6 .

Fig. nr.6 F

Page 64: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

În degajarea de formă cilindrică executată în partea posterioară a gropii, se introduc focoasele, dispozitivele de aprindere, muniţiile mărunte şi, în special, elementele de muniţii foarte sensibile.

Pământul rezultat din executarea gropii se depozitează într-o singură parte, către adăpost, la o distanţă de 90 - 100 cm faţă de marginea gropii.

Muniţia ce urmează a fi distrusă se transportă cu braţele sau cu targa şi se aşează lângă groapă, la o distanţă de 90-100 cm, în partea opusă locului de depozitare a pământului.

În cazul în care, datorită cantităţii mari de muniţie ce urmează a fi distrusă, sunt necesare mai multe gropi, atunci ele se vor amplasa la o distanţă de circa 20 m una de alta. În acest caz, şeful lucrărilor de distrugeri face mai întâi trierea şi repartiţia muniţiilor pe gropile de distrugeri.

Muniţiile care urmează a fi distruse vor fi aşezate în gropi, în cantităţi a căror încărcătură de exploziv nu trebuie să depăşească 60 Kg echivalent T.N.T.

Introducerea muniţiilor în gropi se va face bucată cu bucată, operaţiune ce se execută de către 2 pirotehnicieni, unul găsindu-se în groapă iar celălalt în afara ei.

Pentru distrugere, muniţiile se aşează în groapa de distrugere pe mai multe rânduri succesive, sub formă de stea cu focoasele spre centrul gropii.

În vederea asigurării unei distrugeri totale a muniţiilor introduse în groapa de distrugere, proiectilele perforante se vor intercala cu proiectilele explozive, astfel:

- primul rând de proiectile, de la fundul gropii, va fi alcătuit din proiectile explozive.- al doilea rând de proiectile va fi alcătuit din proiectile perforante intercalate cu proiectile explozive (un proiectil exploziv şi unul perforant);- al treilea rând va fi format numai din proiectile explozive.În continuare, lucrarea se repetă până ce sunt introduse

toate proiectilele repartizate la groapa respectivă.Pe timpul aşezării muniţiilor în gropi se va urmări ca între

proiectile să nu rămână spaţii libere; dacă totuşi vor fi asemenea spaţii, în ele vor fi introduse grenade, proiectile de calibru mic, elemente de muniţii încărcate (teci detonante, detonatoare suplimentare etc.).

Ultimul rând de proiectile va fi format, în mod obligatoriu, din proiectile explozive de calibrul cel mai mare. Dacă nu se dispune de

Page 65: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

proiectile pentru a completa un rând, se pot folosi 1-2 proiectile calibru 150-152 mm sau 2-3 proiectile calibru 100-122 mm.

După ce muniţiile au fost introduse în groapă, peste ultimul rând, se aşează încărcătura activă de exploziv.

Încărcătura activă constă din unul sau mai multe calupuri de exploziv, de regulă trotil, care se aşează peste ultimul rând de muniţii, în aşa fel ca suprafaţa de contact dintre încărcătura de exploziv şi muniţia ce urmează a fi distrusă să fie cât mai mare.

Pentru ca încărcăturile active să nu se deplaseze de pe proiectilele respective sau să se împrăştie prin groapă, este bine ca acestea să fie fixate pe muniţie cu pământ umezit sau legate cu sfoară, leucoplast sau bandă adezivă în aşa fel încăt majoritatea lor să se afle în contact cu muniţia de distrus iar calupul cu capsa detonantă să fie în mijlocul încărcăturii active.

Încărcăturile active vor fi aşezate şi fixate pe muniţii în locul unde acestea au pereţii cei mai subţiri.

Este interzis a se aşeza încărcăturile active peste tuburile de la muniţia acuplată sau pe camera reactivă în cazul muniţiei reactive.

Imediat după aşezarea încărcăturilor active, se introduc amorsele (capsele detonante pirotehnice cu fitil de amorsare sau capsele detonante electrice) confecţionate conform celor prezentate mai sus.

Pentru o mai mare siguranţă în funcţionare, amorsarea încărcăturilor active din gropile de distrugeri se va face obligatoriu cu 2-3 capse detonante care să funcţioneze simultan. În acest scop, vor fi folosite capsele detonante pirotehnice cu fitil detonant sau capsele detonante eletrice.

Încărcătura activă necesară distrugerii muniţiei dintr-o groapă se stabileşte conform Anexei nr.15 .

În cazul distrugerilor folosind fitil detonant, lungimea acestuia se stabileşte în funcţie de adâncimea gropilor de distrugeri, în aşa fel ca , după burarea gropii, să rămână în afară (neacoperit cu pământ) circa 15-20 cm.

Peste muniţia aÞezată în gropi se pune pământ mărunt, urmărindu-se în permanenţă ca încărcăturile active, precum şi capsele detonante să nu se deplaseze de la locul lor (amorsele să nu fie scoase din locaşul încărcăturilor explozive). Pe timpul introducerii pământului în groapa de distrugere, ramurile fitilului de amorsare se vor ţine lipite de peretele gropii.

Page 66: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Burarea gropilor de distrugeri se va face cu întreaga cantitate de pământ rezultat din săpătură, în aşa fel ca stratul de pâmănt să aibă o grosime de cel puţin 1,50 m. Capetele de fitil detonant ce rămân în afara gropii se fixează, prin matisare, pe una sau două capse detonante electrice care vor avea în permanenţă reoforii scurtcircuitaţi.

Pentru declanşarea exploziei gropilor de distrugeri se va folosi sistemul de dare a focului pe cale electrică.

Pentru a proteja cablul electric principal împotriva efectului exploziei şi a schijelor, legătura între acesta şi capsele detonante se face prin intermediul unui cablu simplu conductor, lung de 20 - 25 m. Tot în acest scop, pe o distanţă de 50 - 60 m faţă de groapa de distrugere, cablurile se vor îngropa într-un şanţ adânc de 15 - 20 cm.

Conectarea capselor detonante electrice la reţeaua de cabluri se execută de şeful lucrărilor de distrugeri, numai după ce întregul personal a părăsit poligonul şi se găseşte în siguranţă (adăpostit).

În caz de rateu se procedează astfel:- întregul efectiv participant la lucrările de distrugeri rămâne în adăpost timp de 30 de minute, din momentul în care ar fi trebuit să se producă explozia;- apropierea de gropile de distrugeri este permisă numai şefului lucrărilor de distrugeri, care verifică şi stabileşte cauzele nefuncţionării încărcăturilor explozive;- se sistează orice alte lucrări în poligonul de distrugeri;- persoanele care asigură paza rămân la posturi şi interzic accesul oricărei persoane către poligon;- funcţie de situaţie, şeful lucrărilor de distrugeri, ajutat de un pirotehnician, remediază defecţiunea;- în cazul când rateul se datoreşte încărcăturii active (capsele detonante nu au funcţionat sau explozivul este alterat şi nu se amorsează), se trece, cu cea mai mare atenţie, la dezgroparea şi dezvelirea muniţiilor ;- se pune o nouă încărcătură activă şi se burează din nou groapa de distrugere .În cazul unei explozii parţiale, în urma căreia o parte din

muniţii sunt împrăştiate, se procedează astfel:- în poligon se sistează executarea oricărei lucrări;- se cercetează şi se detectează întreaga suprafaţă de teren;

Page 67: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

- persoanele care asigură paza rămân la posturi şi interzic accesul oricărei persoane către zona periculoasă;- muniţia rămasă neexplodată se distruge în locul unde a fost descoperită; este interzis cu desăvârşire mişcarea sau ridicarea acesteia de pe loc;- pe timpul distrugerilor, întregul efectiv se adăposteşte;- intrarea şi ieşirea din adăpost se execută la semnalele stabilite de şeful lucrărilor de distrugeri.

III.6.3.2 Distrugerea bombelor de avion

Pentru distrugerea bombelor de aviaţie se execută gropi de forma şi dimensiunile arătate în Figura nr. 7.

Fig. nr. 7

Dimensiunile maxime corespund bombelor de calibru mare. Pământul scos prin săpare se foloseşte pentru burarea gropilor de distrugeri.

Bombele de aviaţie rămase neexplodate sunt transportate cu ajutorul autocamioanelor la poligonul de distrugeri. Ele sunt descărcate în apropierea gropilor de distrugeri cu ajutorul rampelor, macaralelor sau cu braţele.

Page 68: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Introducerea bombelor de calibru mare în gropi se face cu ajutorul unei macarale. Legătura între bombă şi cârligul macaralei se face cu ajutorul unor cabluri sau frânghii. Cablurile sunt introduse, de regulă, prin cârlige de agăţare ce se găsesc pe pereţii exteriori ai bombelor.

ESTE INTERZIS SĂ SE INTRODUCĂ BOMBELE ÎN GROPILE DE DISTRUGERI PRIN CĂDERE LIBERĂ!

Bombele se aşează în gropi în poziţie orizontală. În cazul bombelor cu greutate până la 100 kg, într-o groapă pot fi introduse 2-3 bucăţi. La fundul gropii se pun bombele brizante (cu pereţii groşi) iar deasupra bombele explozive (bombele cu cea mai mare cantitate de exploziv). Bombele de aviaţie de calibre mai mari se distrug câte una în fiecare groapă.

Distrugerea bombelor de aviaţie se face cu ajutorul unei încărcături active stabilite conform Anexei nr. 15. Pentru siguranţă în funcţionare, amorsarea încărcăturii explozive se face cu ajutorul a 2-3 capse detonante pirotehnice prevăzute cu fitil detonant sau 2-3 capse detonante electrice.

Capsele detonante pirotehnice sau electrice se introduc separat în locaşurile calupurilor de trotil unde sunt fixate prin intermediul bandei adezive sau leucoplastului.

Aceste lucrări se execută de către un singur pirotehnician, în afara gropilor de distrugeri.

Pirotehnicianul care a pregătit încărcătura de distrugere o predă pirotehnicianului care se găseşte în groapa cu bombe ce urmează a fi distruse. Încărcătura de distrugere astfel pregătită se aşează pe corpul bombei, în locul unde pereţii sunt mai subţiri, se fixează cu pământ umezit (argilă în amestec cu apă) de consistenţa plastilinei, după care se burează cu pământ mărunt şi cu multă atenţie pentru a nu se smulge capsele din încărcătura explozivă.

În cazul bombelor dezamorsate (de la care s-au extras focoasele şi detonatorii) amorsarea bombelor se poate face şi prin locaşul focosului şi al detonatorului. În acest caz, încărcătura de distrugere (calupul de trotil cilindric de 100 g amorsat cu capsă detonantă) se introduce în locaşul focosului unde se fixează bine cu humă moale.

După ce încărcăturile active au fost fixate pe corpul bombelor, se face burarea gropilor (acoperirea muniţiei). Pentru burare

Page 69: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

se va folosi întreaga cantitate de pământ rezultată din săparea gropilor de distrugeri.

Pe timpul introducerii pământului în groapa de distrugere, ramurile fitilului detonant, respectiv reoforii capselor detonante electrice, se vor ţine lipite de peretele gropii.

Lungimea fitilului detonant se stabileşte în funcţie de adâncimea gropii de distrugere, în aşa fel ca după burarea gropii să rămână în afară, neacoperit de pământ, circa 15-20 cm fitil.

Capetele de fitil detonant ce rămân în afara gropii se fixează prin matisare pe una sau două capse detonante electrice care vor avea, în permanenţă, reoforii scurtcircuitaţi.

Pentru a proteja cablul electric principal împotriva efectului exploziei şi a schijelor, legătura între acesta şi capsa detonantă se face prin intermediul unui cablu simplu conductor, lung de 20-25 m. Tot în acest scop, pe o distanţă de 50-60 m faţă de groapa de distrugere, cablurile se vor îngropa într-un şanţ adânc de 15-20 cm.

Conectarea capselor detonante electrice la reţeaua de cabluri se execută de către şeful lucrărilor de distrugeri numai după ce întregul personal a părăsit poligonul şi se găseşte în siguranţă (adăpostit).

Dacă distrugerea bombelor se execută în locuri în care este interzis să se folosească sistemul de dare a focului pe cale electrică, atunci în locul capsei detonante electrice se va folosi capsa detonantă pirotehnică. În acest caz, declanşarea exploziei se face cu ajutorul fitilului de amorsare.

Pe timpul manipulării şi folosirii materiilor explozive se vor respecta, cu stricteţe, regulile prevăzute în regulamentele şi instrucţiunile de specialitate ale trupelor de geniu.

III.6.4 Distrugerea muniţiilor rezultate din asanări, prin ardere

Prin ardere, se distrug următoarele categorii de muniţii : - muniţiile cu încărcătură explozivă , de la care s-au extras focoasele, detonatorii şi tecile detonante, rămânând explozivul din interiorul proiectilului complet descoperit şi care prin ardere nu se mai pot iniţia; - muniţiile cu încărcătură incendiară, la care în mod obligatoriu se va ţine seama de natura substanţei incendiare- pulberile de toate categoriile şi diverse produse pirotehnice

.

Page 70: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Muniţiile cu încărcătură explozivă ce urmează a fi distruse prin ardere, se verifică bucată cu bucată pentru a nu avea focoase, detonatori suplimentari, teci detonante sau dopuri de protecţie.

La verificare, trebuie să se vadă cu uşurinţă explozivul din interiorul muniţiei.

Este interzis să se distrugă prin ardere corpurile de proiectile şi bombe, care nu au orificiu, pentru a permite scurgerea explozivului topit pe timpul încălzirii.

Distrugerea se execută pe plaja de ardere, amenajată în interiorul poligonului de distrugeri.

Pe această plajă se sapă un şanţ (o vatră de ardere) în formă de “V”, care să aibă talazurile înclinate sub un unghi de 100-150, aşa cum se vede din Figura nr. 8 .

Fig. nr.8

După ce proiectilele au fost verificate, acestea se aşează pe cele două taluzuri ale şanţului,în aşa fel ca distanţa între cele două rânduri să fie de 30-40 cm.

Proiectilele perforante se aşează cu locaşul focosului în partea de jos, în aşa fel ca să se permită scurgerea explozivului.

Proiectilele din acelaşi rând se aşează la o distanţă egală cu calibrul lor.

Pe o vatră de ardere se aşează un număr de proiectile a căror încărcătură explozivă să nu depăşească 60 kg. în echivalent T.N.T.

La nevoie, în funcţie de cantitatea de muniţii ce trebuie distrusă, se pot amenaja mai multe vetre, arderea muniţiei făcându-se în acelaşi timp. În acest caz, distanţa între vetre trebuie să fie de minimum 10 m.

Page 71: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

După ce proiectilele (bombele) au fost aşezate pe vatră, în spaţiul liber dintre proiectile şi peste proiectile se aşează lemne uscate (crengi, deşeuri de scândură ).

Pentru ca focul să se aprindă mai uşor este bine ca printre lemne să se introducă lamele de pulbere fără fum sau să se toarne 2-3 litri de motorină.

Aprinderea focului se face cu ajutorul unui şomoiog de cârpe îmbibat în motorină şi montat pe capătul unui băţ lung de 2-3 metri.

Înainte de aprinderea focului, întregul personal va fi evacuat şi adăpostit.

Şeful lucrărilor de asanare verifică, încă o dată, plaja de ardere şi când constată că au fost luate toate măsurile de siguranţă aprinde focul şi se retrage cât mai repede în adăpost.

Supravegherea arderii muniţiilor se face din adăpost cu ajutorul unei oglinzi orientate în direcţia vetrei de ardere.

Distrugerea se consideră terminată după 4-6 ore de la aprinderea focului şi numai după ce s-a terminat arderea lemnelor şi a explozivului.

Pentru răcirea carcaselor de proiectile se mai lasă încă 2 ore, se stropeşte plaja cu multă apă, după care lucrarea se consideră încheiată.

Carcasele de proiectile se controlează în interior pentru a vedea dacă explozivul a ars complet. Controlul se face la vedere şi cu ajutorul unei sonde metalice. Atunci când se constată că explozivul nu a ars complet, lucrarea de ardere se repetă.

Carcasele de proiectile trecute prin foc sunt curăţate de zgură în interior. Îndepărtarea zgurei se face cu raclete metalice şi perii de sârmă. Fiecare carcasă trebuie să poarte un semn distinct (cu vopsea sau poanson) al persoanei care execută controlul.

Distrugerea muniţiilor prevăzute cu încărcătură incendiară se execută pe plaja de ardere din incinta poligonului de distrugeri.

Muniţia incendiară se transportă, depozitează şi se distruge separat de muniţiile prevăzute cu încărcătură explozivă.

Pentru distrugerea acestora se procedează astfel :- pe plaja de ardere, pregătită conform celor prezentate mai înainte se pune un strat de lemne bine uscate;- peste stratul de lemne se aşează, pe un singur rând, muniţiile incendiare ce urmează a fi distruse;- peste aceste muniţii se aşează lemne până la acoperirea completă a acestora;

Page 72: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

- pentru a uşura aprinderea lemnelor se toarnă 2-3 litri de motorină;- aprinderea focului se face cu ajutorul unui şomoig de cârpe îmbibat în motorină şi montat la capătul unui băţ lung de 2-3 metri.Cantitatea de lemne necesară distrugerii prin ardere se

stabileşte în funcţie de numărul şi calibrul muniţiilor incendiare ce urmează a fi distruse. Carcasele muniţiilor, trebuie încălzite, până la arderea completă a substanţelor incendiare din ele.

Pe timpul distrugerii muniţiilor incendiare se vor respecta aceleaşi măsuri de siguranţă ca şi în cazul distrugerii muniţiilor prin ardere sau explozie.

Pulberile de toate categoriile se transportă pe plaja de ardere şi se distrug în întregime prin ardere .

În ziua în care se execută lucrări de distrugeri a muniţiilor incendiare, în poligon, se sistează orice alte lucrări.

III.6.5. Distrugerea cartuşelor pentru armamentul de infanterie

Cartuşele pentru armamentul de infanterie rezultate din asanarea terenurilor, se distrug prin dezmembrare în punctele de lucru organizate în incinta poligonului de distrugeri sau în locuri special amenajate.

Desertizarea cartuşelor de infanterie se execută manual prin introducerea glonţului într-o placă metalică prevăzută cu găuri de dimensiunile glonţului şi apăsând lateral. Placa se fixează pe marginea mesei de lucru, având o înclinare convenabilă.

Dacă se dispune de maşini speciale, desertizarea se va executa la aceste maşini.

În urma dezmembrării cartuşelor rezultă : tuburi cartuş, pulbere cu fum sau fără fum şi gloanţe cu care se va proceda, astfel :

- gloanţele obişnuite, se colectează în lăzi (cutii metalice ) separate care se transportă la punctul de prăjire; - gloantele speciale (incendiare, trasoare, perforant-incendiare, perforant-trasoare şi perforant-incendiar-trasoare), se colectează direct în cutii separate pentru fiecare fel de glonţ; cutiile vor avea apă pentru a preveni autoaprinderea gloanţelor. În aceste cutii, gloanţele se transportă la punctul de prăjire;

Page 73: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

- pulberile din tuburi se lasă să cadă, la desertizare, în lăzi cu apă (lăzi căptuşite, cutii de tablă, găleţi) care se trimit la plaja de distrugere, pe măsură ce s-a umplut ¾ din volumul lăzii, dar nu mai mult de 25 kg de pulbere; lăzile cu apă pentru colectarea pulberii se vor aşeza sub placa metalică folosită pentru desertizarea cartuşelor sau sub maşina de desertizat;- tuburile cartuş cu capse, fără pulbere, se colectează în lăzi şi se expediază la punctul de prăjire.Topirea plumbului din gloanţe, prăjirea gloanţelor speciale şi

prăjirea capselor din tuburi se execută la punctul de prăjire.Prăjirea gloanţelor speciale şi a capselor de la tuburile cartuş

se execută prin încălzire în butoaie de tablă, astfel :- într-o groapă circulară, adâncă de 0,50-0,60 m se amenajează un postament de cărămidă prevăzut cu un grătar din bare metalice, dedesubtul căruia se găseşte vatra pentru foc;- gloanţele speciale sau tuburile (separat fiecare) se pun într-un butoi de tablă obişnuită cu fundul găurit (găuri cu diametrul mai mic de 6 mm) care se acoperă cu un capac din tablă; butoiul se aşează apoi pe grătarul postamentului şi se aprinde focul. Butoiul va fi ţinut pe foc până ce gloanţele sau tuburile se vor înroşi, după care acestea vor fi răsturnate în tăvi cu apă aşezate pe o platformă situată la 5-10 m de punctul de prăjire. Grosimea stratului de tuburi în butoi nu va fi mai mare de 15 cm, iar pentru gloanţe de 5 cm.Pentru uşurinţa manipulării (punerea şi luarea de pe foc),

butoiul de tablă va fi prevăzut cu două urechi prin care se introduce o bară de fier, de capetele căreia pot prinde doi oameni.

Butoiul golit de gloanţe sau de tuburile prăjite se lasă să se răcească (până se poate ţine mâna pe el), după care operaţiunea se repetă ca mai sus. Este indicat să se folosească 2-3 butoaie (în timp ce unul se răceşte, celălalt se află pe foc) .

Tuburile şi gloanţele trecute prin procesul de prăjire sunt considerate desfigurate.

Topirea plumbului din gloanţe se face într-un butoi cu fundul fără găuri, de preferinţă cât mai mic, încălzit la fel ca la prăjirea tuburilor. Gloanţele se pun într-un ciur de tablă improvizat (găuri cu diametrul mai mic de 6 mm) cu pereţii înalţi de 20-30 cm, care se introduce în butoi la distanţa de 5-10 cm de fundul acestuia; plumbul topit se scurge pe o

Page 74: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

gaură practicată la partea de jos a butoiului de tablă şi apoi, pe un jgheab metalic, se colectează în forme confecţionate din pământ cu apă şi apoi uscate la soare. Mărimea formelor va fi astfel încât lingourile de plumb, să aibă o greutate de 20-25 kg. Cămăşile gloanţelor rămân în ciur şi se scot odată cu acesta din butoi, după ce s-a topit şi s-a scurs tot plumbul; pentru aceasta, gloanţele se vor amesteca din când în când cu o rangă metalică.

Pentru introducerea şi scoaterea din butoi, ciurul va fi prevăzut cu o toartă. Topirea plumbului se va face numai în aer liber şi în locuri unde există curenţi de aer (lângă punctul de prăjire). Şeful punctului de lucru va folosi pentru topirea plumbului, personalul pirotehnic prin rotaţie. În restul timpului, pirotehnicienii vor fi folosiţi la alte lucrări.

Pulberile rezultate din dezmembrarea cartuşelor de infanterie se transportă la plaja de distrugere prin ardere.

Elementele provenite din delaborarea muniţiilor pot fi valorificate ca deşeuri metalice prin agenţii economici de specialitate .Acestea vor fi predate pe baza unui buletin de delaborare şi a unui proces verbal întocmit de unitatea militară predătoare conform Anexelor nr. 16,17 .

Terenul destinat amenajării punctelor provizorii pentru distrus cartuşele de infanterie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii :

- să se găsească la 400 m depărtare faţă de orice construcţie, depozite de materiale inflamabile, clădiri de locuit, culturi cerealiere, păduri sau alte plantaţii uşor inflamabile;- pe o rază de 25 m se curăţă de iarbă şi tufişuri, se nivelează şi se acoperă cu nisip;- lucrările de distrugere a cartuşelor de infanterie se execută sub cerul liber.Pe porţiunea de teren destinată executării lucrărilor de

distrugere a cartuşelor de infanterie se amenajează :- punct pentru desertizat cartuşe;- punct pentru prăjit gloanţe şi tuburi de cartuşe;- plajă pentru ars pulbere.Pe timpul executării lucrărilor de distrugeri prin ardere, se vor

respecta aceleaşi măsuri de siguranţă ca şi în cazul distrugerii muniţiilor prin explozie.

Page 75: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

III.6.6. Măsuri de siguranţă pe timpul lucrărilor de distrugeri

Înainte de începerea lucrărilor de distrugeri, şeful lucrărilor de asanare face instructajul personalului, indicându-i cu precizie ce lucrare (operaţiune) execută şi cum anume o execută.

Personalul care participă la aceste lucrări nu are voie să execute operaţiuni pentru care nu a fost instruit, nu i s-a explicat în mod practic cum trebuie executate şi nu a primit ordin.

La executarea lucrărilor de distrugeri nu participă decât personalul strict necesar. Pe măsura îndeplinirii misiunilor primite şi cu aprobarea şefului lucrărilor de asanare, echipa pirotehnică se retrage în adăpost.

Toate operaţiunile de distrugeri se execută numai sub supravegherea directă a şefului lucrărilor de asanare, care precizează pentru fiecare, locul de adăpostire pe timpul exploziilor şi stabileşte semnalele de intrare şi ieşire în/din adăposturi. În acest scop se fac repetiţii cu întreg personalul pirotehnic, inclusiv cu cel din pază.

Pentru prevenirea populaţiei asupra pericolului la care este expusă, şeful lucrărilor de asanare va anunţa, în mod oficial (prin note telefonice, comunicări scrise, minute), autorităţile administraţiei publice locale, despre executarea lucrărilor de distrugeri. Cu această ocazie se va stabili programul de lucru pe zile şi ore, precum şi măsurile de interdicţie.

Împreună cu autorităţile administraţiei publice locale se vor lua toate măsurile pentru anunţarea populaţiei din zonă .

De asemenea, cu două ore înainte de începerea lucrărilor de distrugeri, se instalează paza poligonului la distanţa de siguranţă, care interzice accesul oamenilor şi animalelor în zona periculoasă.

La semnalul dat de şeful lucrărilor de asanare, personalul numit în posturile de pază se retrage în adăposturile special amenajate .

La distanţa de 1 000 m de poligon, pe drumurile şi locurile unde ar fi posibilă trecerea oamenilor, se instalează indicatoare de avertizare.

Lucrările de distrugeri a muniţiilor se execută numai pe timp de zi .Pe timpul nopţii, când în poligon se află muniţie, şeful lucrărilor de asanare organizează şi instalează posturi de pază .

Înainte de declanşarea exploziilor, şeful lucrărilor ds asanare face apelul personalului din echipa pirotehnică şi după ce s-a convins că toţi sunt adăpostiţi, anunţă personalul din posturile de pază să se

Page 76: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

adăpostească, verifică prin observare directă întregul poligon, se retrage ultimul în adăpost şi ordonă declanşarea exploziilor. Ieşirea din adăposturi se face la semnalul dat de şeful lucrărilor de asanare după ce acesta a verificat locul exploziilor şi s-a convins că nu mai este nici un pericol .

Pe timpul lucrărilor de distrugeri a proiectilelor şi bombelor izolate, şeful lucrărilor de asanare va lua măsuri ca persoanele neadăpostite să se găsească la distanţele de siguranţă prevăzute în tabelul de mai jos:

T A B E L cu distanţele minime de siguranţă pentru persoane neadăpostite

PROIECTILE DE ARTILERIE BOMBE DE AVIAŢIECalibru (mm) Distanţa (m) Calibrul (kg) Distanţa (m)Până la 88 700 Până la 50 500

100-122 900 50-250 1000130-160 1200 250-500 1500

peste 160 1500 peste 500 2000

După explozie, se verifică terenul din jur pe o rază de 500 m. Proiectilele aruncate de explozie şi neexplodate nu se ating şi nu se mişcă din poziţia în care se găsesc, ele se distrug pe loc.

La terminare, şeful lucrărilor de asanare organizează asanarea poligonului. În acest scop organizează cercetarea şi detectarea terenului la suprafaţă şi în adâncime.

Asanarea la suprafaţă constă din strângerea schijelor şi a eventualelor părţi de proiectile (fără focos) de pe întreaga suprafaţă. Această lucrare se execută zilnic la terminarea lucrului. Proiectilele, focoasele, precum şi alte elemente de muniţii periculoase la mişcare nu se ridică; ele se distrug pe locul unde se află.

Asanarea în adâncime se execută după terminarea completă a distrugerilor prin detectarea întregii suprafeţe de teren, inclusiv a gropilor de distrugeri.

Gropile rezultate în urma exploziilor se vor acoperi după ce au fost detectate şi asanate de eventualele muniţii nedistruse.

Pe timpul lucrărilor de distrugeri se vor lua măsuri pentru stingerea eventualelor focare de incendii rezultate în urma exploziilor muniţiilor distruse .

Page 77: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

CAPITOLUL IV. ACORDAREA AJUTORULUI MEDICAL DE URGENŢĂ SPECIFICE ACŢIUNILOR DE ASANARE ŞI DEMINARE

IV.1 CONCEPTE DE BAZĂ

Pe măsura creşterii riscului atacurilor teroriste în întreaga lume, trebuie să se cunoască şi înţeleagă fiziopatologia unică a leziunilor asociate exploziile (nu numai cele datorate atacurilor teroriste). Trebuie să fim pregătiţi pentru a evalua efectele acestora în scopul tratării oamenilor afectaţi de acestea.În acest context, indiferent de explozibilul folosit şi de afecţiunile umane rezultate, în tratarea acestora se porneşte de la următoarele concepte generale de bază:

• Exploziile pot cauza aspecte unice de leziuni rareori văzute în afara câmpului de luptă.

• Leziunile predominante post-explozii la supravieţuitori implică traumatisme standard penetrante şi leziuni de suflu. Plămânul de suflu este cea mai comună leziune fatală la supravieţuitorii iniţiali.

• Exploziile în orice spaţiu închise (de exemplu mine, clădiri sau autovehicule mari) şi/sau prăbuşirile structurale sunt asociate cu o mai mare morbiditate şi mortalitate.

• Jumătate din victimele iniţiale vor căuta să se prezinte la asistenţa medicală în decurs de o oră de la explozie. Acest element poate fi util în prevederea cererii de îngrijiri şi resurse.

• Cele mai severe cazuri de rănire vor ajunge mai târziu la spital decât cazurile de rănire mai uşoară, deoarece aceştia din urmă se vor deplasa către spitalul ocolind triajul direct.

IV.2 Clasificarea explozivelor din punct de vedere al efectului asupra corpului uman

Explozivele se pot categorisite astfel:

- explozive de mare viteză (HE)- explozive de mică viteză (LE).

Page 78: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

HE se caracterizează prin producerea unei unde de şoc supersonice.Explozibili de tip HE includ TNT, C-4, Semtex, nitroglicerina, dinamita, şi amestecul de combustibil cu nitrat de amoniu (ANFO). Explozibili de tip LE creează o undă de şoc subsonică cea ce duce la absenţa undei de şoc de superpresiune.Exemplele de LE includ bombele de conducte, praful de puşcă şi majoritatea bombelor bazate pe produse petroliere ( de la cele de tip cocktail Molotov până la avioanele improvizate ca rachete ghidate aeriene). Din cele prezentate mai sus rezultă că atât explozibili tip HE cât şi explozibili tip LE produc diferite elemente de lezare.În ceea ce priveşte bombele incendiare şi explozive acestea sunt caracterizate de sursa lor. “Cele manufacturate” implică elemente standard de origine militară, produse în masă şi cu calitatea asigurată. “Cele improvizate” sunt arme produse în cantităţi mici, sau folosirea unui dispozitiv în afara scopului lui normal, cum ar fi transformarea unui avion comercial într-o rachetă ghidată. Armele explozive manufacturate (militare) conţin, în mod exclusiv, explozibili de tip HE. Teroriştii folosesc, când au la dispoziţie, arme manufacturate procurate ilegal sau dispozitive explozive improvizate (cunoscute sub abrevierea “TED”) care pot fi compuse din explozibili tip HE, LE sau o combinaţie a acestora. În tabelul nr. V, sunt prezentate mecanismele leziunilor de suflu.

Page 79: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Categoria Caracteristici Partea de organism afectată

Tipul de leziuni

Primare Se găsesc la HE, rezultând din impactul undei de supra-presiune asupra suprafeţei organismului

Structurile umplute cu gaze sunt cele mai sensibile cum ar fi plămânii, tractul gastro-intestinal şi urechea mijlocie

Plămânul de suflu (baro-trauma pulmonară);Rupturi de timpan şi leziuni ale urechii medii;Hemoragii abdominale şi perforaţii (rupturi) ale globilor oculari;Contuzii (vor fi identificate fără semnele fizice le leziuni craniene).

Secundare Rezultate din fragmentele de bombă şi proiectilele secundare

Orice parte a organismului poate fi afectată

Leziuni penetrante balistice (de fragmentaţie) sau de sufluPenetraţii ale ochilor (pot fi oculte).

Terţiare Rezultate de afectarea indivizilor loviţi de vântul de suflu

Orice parte a organismului poate fi afectată

Fracturi şi amputaţii traumaticeLeziuni cerebrale deschise sau închise

Quaternare Toate leziunile legate de explozii, îmbolnăviri sau îmbolnăviri care nu se datorează mecanismelor primare, secundare sau terţiare. Includ exacerbarea sau complicarea unei situaţii existente

Orice parte a organismului poate fi afectată

Arsuri (fulgerătoare, parţiale şi complete);Leziunile de strivire;Leziuni cerebrale deschise sau închiseAstmul, BPOC, sau alte probleme respiratorii datorită prafului, fumului sau fumurilor toxice;Anina;Hiperglicemia, hipertensiunea.

Tabelul V

Page 80: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

IV.3 Rănirile produse de suflul exploziilor(sindromul de blast)

IV.3.1 Generalităţi

Folosirea explozivilor, îndiferent de scop (comercial, terorist etc), a făcut necesar ca personalul medical civil să fie familiarizat cu fizica explozivilor, ca şi cu tipurile de răniri produse de acestea. De exemplu, exploziile produse în fabricile chimice ca şi în depozitele de materiale petroliere, la fel ca şi atentatele cu bombe produse în Marea Britanie, Irlanda de Nord, Beirut şi Statele Unite, au crescut necesitatea pregătirii specifice a medicilor şi a altui personal, care intervine în atari situaţii.Ca să poţi face faţă cu succes unei astfel de situaţii, trebuie să fii familiarizat cu mecanismele rănirii, cu rănirile propriu-zise şi cu managementul eficient al acestora.Rănirile produse de explozii sunt determinate atât direct cât şi indirect de modificările mediului înconjurător, cât şi ca un rezultat al exploziilor. Bombele folosite în atentate pot conţine atât nitroglicerină, trinitrotoluen, sau compuşi similari. Bombele pot fi confecţionate cu un înveliş metalic, sau de plastic şi pot conţine diverse materiale care să le crească forţa de distrugere cum ar fi: bile, cuie, ş.a. Detonaţia este un proces chimic rapid, prin care produsul exploziv este transformat în gaze, ce au o presiune şi temperatură înalte. De exemplu 1 g de TNT, care detonează rapid poate elibera 1120 de calorii de energie explozivă, producând o presiune de 106 psi . Bombele mici, care pot fi purtate în mână pot avea o greutate de 1-14 kg de exploziv, în timp ce bombele care sunt amplasate în automobile, pot avea o greutate mult mai mare. Presiunea foarte înaltă produsă de explozie, este transmisă în mediul înconjurător radial, cu o viteză de 800 m/sec, dar cu o durată foarte scurtă. Dacă unda de explozie întâlneşte în cale obstacole, presiunea iniţială, poate creşte de 2-9 ori (10), iar victimele surprinse de aceasta pot suferi răniri de 2-3 ori mai mari .

Page 81: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Viteza undei de şoc a exploziei, ca şi durata presiunii pozitive sunt determinate de o serie de factori cum ar fi:1. Mărimea încărcăturii explozive (cu cât aceasta este mai mare cu atât viteza undei de şoc produse este mai mare şi durează mai mult);2. Mediul înconjurător (în mediile dense cum sunt apa, propagarea undei de şoc este mai rapidă decât în aer, iar presiunea pozitivă durează mai mult, ceea ce explică gravitatea crescută a rănirilor la victimele surprinse în apă);3. Distanţa faţă de locul exploziei (influenţează prin faptul că viteza undei de şoc scade cu distanţa) .În cazul bombelor folosite curent de terorişti, durata undei de presiune înaltă se întinde pe 2-10 msec, iar presiuni de până la 30kPa pot produce spargerea geamurilor, cele de peste 30 kPa duc la apariţia leziunilor timpanice la 10% din victime. La presiuni de 100 kPa, aceste leziuni survin la 50% din cazuri, pentru ca la presiunile între 500 şi 700 de kPa, 50% din victime să prezinte leziuni pulmonare. Peste 1400 kPa moartea este inevitabilă.

IV.3.2 Mecanismele leziunile

Leziunile întâlnite în urma exploziilor sunt împărţite în următoarele categorii:

A. Leziuni primareAceste leziuni sunt cauzate de unda de explozie. Cele mai susceptibile organe afectate sunt plămânii, urechile şi tractul gastrointestinal.Leziunile sunt produse prin 4 mecanisme şi anume: brizanţă, implozie, inerţie (acceleraţie/deceleraţie) şi presiune diferenţială.Brizanţa este descrisă ca trecerea rapidă a particulelor lichide într-un mediu mai puţin dens.Implozia se produce atunci când unda de explozie trece prin organe conţinând pungi de gaze, comprimând şi decomprimând aceste pungi, care în momentul decompresiei pot produce explozii secundare. Acest mecanism explică ruptura membranei timpanice.Inerţia poate provoca leziuni prin proiectarea victimelor de obiectele înconjurătoare.

Page 82: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Presiunea diferenţială rezultă în momentul impactului undei de şoc cu organismul dezvoltându-se o diferenţă de presiune dintre suprafaţa organismului şi organele interne, datorită faptului că apa conţinută de organism este practic incompresibilă. Acest fapt se manifestă la interfaţa dintre sânge şi alveolele pulmonare, apărând hemoragiile şi edemul pulmonar, observat în leziunile primare ale sindromului de blast.

B. Leziunile secundare Sunt produse de particulele diverse existente în mediu şi antrenate de explozie, astfel devenind proiectile secundare, care generează o patologie asociată cu exploziile.

C. Leziunile terţiareApar atunci când victimele sunt proiectate de suprafeţe dense. În general sunt leziuni letale, producând o mortalitate de 50% de la o viteză de 8,3 m/sec. Impacturile de 3,3 m/sec par a fi limita de rezistenţă a organismului uman în acest caz.

D. Leziunile diverse Sunt produse de creşterea temperaturii, deoarece unda de explozie produce şi o creştere de temperatură ce poate ajunge la 3000o Celsius pentru o foarte scurtă perioadă de timp. Pot rezulta arsuri şi intoxicaţii.

În funcţie de apropierea victimelor de locul exploziei o serie de leziuni pot fi anticipate. Astfel la o presiune de peste 2000 kPa, o victimă aflată în contact direct cu bomba poate literalmente spulberată. Fiecare încărcătură explozivă este caracterizată de o “zonă a lezărilor”, în care nu se produc decese imediate ca urmare a leziunilor primare induse de explozie, dar apar lezări diverse produse de răniri secundare, terţiare, sau arsuri. În afara acestei zone este zona în care se pot produce lezări datorită proiectilelor secundare, sau a diverselor obiecte căzătoare.

În tabelul VI sunt trecute în revistă leziunilor legate de explozii.

Page 83: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Sistemul afectat

Tip leziune

AuditivRuptura de timpan, distrugerea oscioarelor auditive, afectarea cohleară, corpi străini.

Ochi, Orbită, Faţă

Perforaţiile globului, corpi străini, aeroembolism fracturi.

Respirator

Plămânul de suflu, hemotorax-ul, pneumotorax-ul, contuzia pulmonară şi hemoragia, fistule arterio-venoase (surse de aero-embolism),

afectarea epiteliului respirator, pneumonia de aspiraţie, sepsis.

DigestivPerforaţie gastrică, hemoragii, rupturi de splină

sau ficat, sepsis, ischemia mezenterică prin aero-embolism.

CirculatorContuzia cardiacă, infarctul miocardic prin aero-

embolism, şocul, hipotensiunea vasovagală, leziunile vasculare periferice, leziunile induse de

aero-embolism.Sistemul nervos central

Confuzie, leziuni cerebrale deschise sau închise, ictusul apoplectic, leziunile măduvei spinării, leziunile induse de aero-embolism.

RenalContuzia renală, dilacerarea, insuficienţa renală

acută datorită rhabdomiolizei, hipotensiunii şi hipovolemiei.

Leziunile extremităţilor

Amputaţia traumatică, fracturile, leziunile de strivire (crush), sindromul de compartiment,

arsuri, tăieturi, dilacerări, ocluzii arteriale acute, leziunile induse de aero-embolism.

TABELUL VI

Notă: Până la 10% din toţi supravieţuitorii leziunilor de suflu au leziuni oculare semnificative. Aceste leziuni ce implică perforări produse de proiectilele de mare viteză, se pot produce cu un disconfort iniţial minim. De aceea prezentarea celor afectaţi pentru îngrijiri se poate produce după zile, săptămâni sau luni de la rănire. În aceste situaţii este de dorit un control oftalmologic imediat după explozie.

Page 84: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Simptomele includ dureri oculare sau iritaţii, senzaţii de corp străin, vedere alterată, edeme peri-orbitare sau contuzii. Efectele pot duce la diminuarea acuităţii vizuale, hiphem-ul, perforaţia globului ocular, hemoragia subconjunctivală, dilacerări ale pleoapelor.

IV.3.3 Leziunile specifice şi tratamentul lor

IV.3.3.1 Generalităţi

Înaintea abordării locului exploziei, este deosebit de important, pentru personalul medical să se asigure că locul exploziei a fost cercetat şi declarat sigur, neexistând alte bombe.Lipsa unei conduceri medicale la locul exploziei şi imposibilitatea stabilirii unei zone de triaj a determinat confuzia, în intervenţia la explozia de la Bologna din 1980, atât în ceea ce priveşte acordarea primului ajutor la faţa locului, ca şi pe timpul transportului.Principiile de bază ale descarcerării şi a sprijinului vital bazal, prin evaluarea ABC, trebuie să fie aplicate în mod curent. În exploziile majore, până la 5% din victime pot suferi de leziuni semnificative prin suflu, dar există cazuri, când leziunile pot apare după câteva ore de la explozie. Prezenţa timpanelor intacte bilateral se poate corela cu o probabilitate scăzută de existenţă a unei leziuni majore prin suflu. Examenul ORL poate pune în evidenţă prezenţa de hemoragii în nazofaringe, ca un semn al unei leziuni primare prin suflu.Capul şi gâtul sunt cele mai vulnerabile regiuni ale corpului cu toate că ele constituie doar 12% din suprafaţa corporală. Într-un studiu efectuat pe 5600 de incidente de explozie cu 495 de decese s-a constatat că principalele tipuri de leziuni sunt următoarele:- leziuni cerebrale (în special hemoragii subarahnoidiene), 66%;- fracturi de craniu, 51%;- contuzii pulmonare difuze, 47% ;- rupturi ale membranelor timpanelor, 45%;- dilacerări hepatice, 34%.În atentatul cu bombe de la Beirut din 1983, toate decesele înregistrate în grupul victimelor cu răniri serioase, au fost observate la cei ce au suferit traumatisme craniene, toracice sau

Page 85: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

combinate. Este posibil ca acele victime ce au suferit leziuni primare să decedeze prin embolii aeriene.Leziunile prin suflu secundar sau terţiar, predomină la supravieţuitori. Rănirile membrelor inferioare pot constitui mai mult de 33% din răniri. De asemenea 33% din victime suferă răniri ale capului şi ale feţei, iar mai puţin de 10% din victime pot avea leziuni toracice sau abdominale. Lezările tisulare sunt mai grave în cazul exploziilor, contaminarea plăgilor este mai frecventă, crescând riscul de gangrenă gazoasă.De aceea debridarea largă a plăgilor este necesară mai ales când planul muscular este interesat, iar sutura primară este mai greu de aplicat, fiind mai utilă sutura întârziată. Relaţia dintre presiunea exploziei şi tipurile de leziuni este arătată în tabelul VII

Nr. crt.

Presiunea Tipuri de leziuni

1 < 150 kPa minore, posibile rupturi ale membranelor timpanelor

2 150 - 350 kPa

moderate, probabil insuficient ca să producă leziuni primare pulmonare într-un număr

semnificativ3 350 - 550

kPasevere, o proporţie semnificativă, prezintă

leziuni pulmonare primare4 > 550 kPa Foarte severe, leziuni primare pulmonare şi o

incidenţă semnificativă a deceselor

TABELUL VII

Page 86: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

IV.3.3.2 Leziunile sistemului nervos

Leziunile sistemului nervos, sunt foarte frecvente şi constitui de cele mai multe ori principala cauză a morţii victimelor din imediata apropiere a exploziei. Impactul produs de unda de presiune cauzată de explozie poate produce ruptura vaselor corticale, atât datorită acţiunii forţelor directe, cât şi a celor de inerţiei. Se pot produce astfel rupturi axonale şi hemoragii intracerebrale, epidurale sau subdurale cu hematoame consecutive. Penetraţia unor fragmente antrenate de unda de presiune poate conduce la fracturi deschise, lezări ale creierului, edeme, hematoame şi infecţii. Tomografia computerizată poate fi larg folosită pentru a se preciza diagnosticul. Leziunile neurologice sunt în general tratate după principiile uzuale folosindu-se la nevoie intubaţia precoce, hiperventilaţia, monitorizarea presiunii intracraniene, toaleta chirurgicală şi drenajul. Plăgile deschise sunt debridate corespunzător, iar sutura durală este utilă.

IV.3.3.3 Leziunile oculare

Lezările oculare sunt frecvente şi pot varia de la simple abraziuni, până la dezlipirea de retină sau ruptura globală.

IV.3.3.4 Leziunile auditive Defectele de auz pot fi de transmisie, neurosenzoriale, sau mixte. Inerţia şi presiunea diferenţială, pot cauza perforaţii lineare sau mici ale timpanelor. Afectarea directă poate produce perforaţii largi. De altfel, toate perforaţiile timpanelor sunt observate în “pars tensa” a membranelor, iar perforaţiile sunt observate în partea afectată de suflu sau de unda reflectată de un perete. Perforaţiile care afectează mai puţin de 30% din suprafaţa timpanului se vindecă spontan, dar cele mai mari necesită timpanoplastie pentru vindecare. O perforaţie de aproximativ 10% din suprafaţa timpanului se vindecă într-o lună, afectările neurosenzoriale însă de cele mai multe ori se asociază cu surditatea definitivă.

Page 87: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

IV.3.3.5 Leziunile pulmonare

Leziunile pulmonare pot fi cauzate de către efectele primare, secundare, terţiare sau inhalaţionale ale exploziei. Efectele clinice cele mai des întâlnite sunt edemul pulmonar şi hemoragia, supravieţuitorii unei explozii potând acuza şi dispnee, cianoză, tuse şi fixarea toracelui în inspir. Leziunea primară de suflu asupra plămânului se manifestă rapid şi poate include fistule alveolar venoase, bule de emfizem şi exudate pleurale. Sindromul acut de insuficienţă pulmonară la adulţi se poate dezvolta la victimele unei explozii în 24-48 de ore.Aceste victime pot prezenta hipoxie, tahipnee şi o jenă respiratorie marcată, semne care pot fi omise la evaluarea stării victimei imediat după explozie. Emfizemul interstiţial, pneumomediastinul şi pneumotoraxul sunt toate semne ale prezenţei aerului în afara căilor aeriene. Primele semne de insuficienţă respiratorie sunt tahipneea şi scăderea nivelului presiunii parţiale a bioxidului de carbon (PaCO2). Ventilaţia artificială poate fi necesară, dar poate produce şi pneumotoraxul sub presiune, de aceea a fost folosită cu succes pe un mic număr de cazuri. Este util să se administreze oxigen sub presiune, însă trebuie să fim atenţi să nu se producă pneumotoraxul. Folosirea drenajul toracic profilactic, este util mai ales la pacienţii care trebuie să fie evacuaţi aeromedical. Victimele cu leziuni de suflu primare, tolerează rău anestezia generală şi este de preferat utilizarea rahianesteziei.

IV.3.3.5 Sistemul cardiovascular

În mod curent este afectat secundar leziunii pulmonare şi emboliei aerice. EKG poate arăta modificările ischemice datorate hipoxiei sau emboliei aerice în arterele coronare. Monitorizarea este esenţială. Studiile efectuate au arătat că embolia aerică este rapid mortală şi că administrarea de oxigen hiperbar la 3 atmosfere, cu o decompresiune lentă poate fi utilă.

Page 88: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

IV.3.3.6 Tractul gastrointestinal

În leziunile de suflu ce se produc în imersiune, lezările intestinale sunt predominente. Unda de hiperpresiune este deosebit de distructivă când trece peste abdomen, iar cei care sunt supuşi unei astfel de agresiuni rareori supravieţuiesc.Organele ce conţin aer cum ar fi stomacul, duodenul şi colonul pot fi rupte de implozie, sau de forţele centrifuge inerţiale, care pot rupe mezenterul. Viscerele solide cum sunt ficatul, splina sau diafragmul pot fi rupte. Exudatul seros şi hemoragia intramurală pot fi observate şi pot produce perforaţii tardive la câteva zile de la explozie, prin ischemie la locul hematomului. Hemoragiile submucoase, sau subseroase se pot exterioriza prin hematemeză şi melenă sau prin dureri colicative. Lavajul peritoneal diagnostic este util, iar radiografia ortostatică este utilă atunci când se suspectează perforaţii intestinale.

IV.3.3.7 Amputaţia traumatică

Constituie o leziune terţiară, considerată iniţial că este datorată suflului exploziei şi acţiunii forţelor inerţiale. Doar 1-2% din supravieţuitori pot avea amputaţii traumatice, iar prezenţa lor poate sugera şi alte leziuni severe. Există o incidenţă ridicată a amputaţiilor la decedaţi, majoritatea lor fiind situate în jurul tuberozităţii tibiale. Rareori se întâlnesc dislocări articulare şi fracturi cu deplasare. Dogma potrivit căreia aceste leziuni sunt datorate suflului exploziei a fost recent revizuită. Leziuni similare se întâlnesc la piloţii care se catapultează. Amputaţia este rezultanta a mai mult decât o simplă avulsie datorată hiperpresiunii dinamice. Se sugerează că trecerea directă a undei de suflu peste membrul afectat poate juca un rol important. Membrul lezat este sigur contaminat, iar toaleta chirurgicală a plăgilor, cu sutură amânată, este condiţia corectă. Hemostaza nu constituie în general o problemă, dar reimplantarea este imposibilă. Bontul amputaţiei va fi astfel modelat, ca să permită o bună acoperire cu piele şi să permită folosirea ulterioară a protezelor. Antibioterapia profilactică şi vaccinarea antitetanică se vor practica de rutină.

Page 89: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

IV.3.3.8 Leziuni secundare

Tatuarea pielii, prin praf şi particule mai mari, este frecventă. Leziunile de toate tipurile produse de proiectile au fost descrise, în special în mediul urban. Corpii străini vor fi căutaţi şi la nevoie extraşi pe cale chirurgicală, după importanţa lor. Se va practica sutura amânată a plăgilor de intrare şi se va practica antibioterapia profilactică, ca şi vaccinarea antitetanică.

IV.3.3.9 Fracturile

Fracturile pot apare la orice extremitate a corpului, dar afectarea extremităţii inferioare este mai frecventă. Aceste leziuni sunt adeseori asociate cu dilacerări extinse şi alte lezări ale ţesuturilor moi. De aceea debridarea largă este frecvent necesară, conducând la dificultăţi de acoperire a focarului de fractură. Incidenţa amputaţiilor precoce sau tardive este în jur de 4% .

IV.3.3.10 Afectări psihologice

Sprijinul psihologic pentru victime şi familiile lor este necesar. Histeria, plânsul şi tulburările de comportament post-stres sunt frecvente. O cercetare pe 1532 de victime a relevat că incidenţa problemelor psihologice este de 58% la bărbaţi şi de 82% la femei. Se pare că problemele psihologice ale membrilor formaţiunilor de intervenţie trebuie tratate cu atenţie, dar cerinţele operativităţii intervenţiei fac necesară amânarea rezolvării lor.

Page 90: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Capitolul V. Diverse

V.1 Reguli de protecţie a populaţiei în zonele minate

Populaţia trebuie să aibă cunoştinţe minime privind normele de comportament necesare evitării zonelor minate. De asemenea trebuie să cunoască şi regulile de comportament atunci când descoperă că au intrat din greşeală în astfel de zone. Astfel de informaţii sunt utile mai ales când se deplasează în ţări care au fost afectate recent sau pe timp îndelungat de războaie (ca de exemplu ţările din zona balcanică) şi unde activitatea de deminare nu s-a terminat. În acest caz o informare cerută de la autorităţile ţării respective este bine venită. Regulile de mai jos au un caracter general deoarece, pe de o parte, nu este spaţiu suficient de a intra în detalii, iar pe de altă parte, nu se pot anticipa toate situaţiile ce pot surveni în teren.

V.1.1.Evitarea zonelor minate

Cele mai multe accidente se datorează faptului că populaţia nu observă sau nu cunoaşte faptul că există zone minate. Acest deoarece:

- minele sunt în general bine îngropate, camuflate sau acoperite cu vegetaţie, fiind greu de identificat;

- populaţia nu cunoaşte semnele care ne ajută să sesizăm prezenţa zonelor minate;

- se ignoră informaţiile difuzate de autorităţile competente în domeniu, către populaţie.

Semnele cele mai des întâlnite, care ne permit să anticipăm existenţe unei zone minate, sunt:

Page 91: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

- forme ale terenului şi ale unor obiecte sau culori ale acestora care nu concordă cu mediul natural în care se găsesc sau cu procesul de fabricaţie (cel mai des minele au forme cilindrice sau rectangulare şi sunt făcute din metal, plastic sau lemn);

- fire întinse din diferite materiale (pot fi conectate la mine);

- efectele generate de mine deja detonate în zonă (resturi de animale, resturi de vegetaţie aruncată de explozie etc);

- urme lăsate după desfăşurarea unor acţiuni de luptă (arme, căşti, echipamente, muniţii, maşini etc);

- clădiri care au fost folosite pe timpul desfăşurării acţiunilor de luptă (cel mai adesea sunt conectate la mine uşile, scaunele, echipamente de prim ajutor, mâncarea, căni, diverse obiecte ce pot fi păstrate ca amintire etc );

- zonele afectate de alunecări de teren (aceste alunecări pot deplasa şi unele porţiuni ale zonei minate afectate de aceasta, în special după ploi torenţiale).

În cazul în care nu identificaţi nici unul din semnele enumerate mai sus, dar zona prin care vreţi să treceţi vă trezeşte suspiciuni, respectaţi următoarele reguli de comportament:

- ocoliţi zonele minate chiar dacă posedaţi o hartă cu modul în care a fost efectuată minarea (harta v-a reprezenta doar un element de ghidare);

- evitaţi, pe cât posibil, trecerea prin zonele marcate ca fiind deminate (pe timpul acţiunilor de luptă unele zone deminate pot fi minate din nou de adversar);

- dacă totuşi treceţi prin zone având o mare probabilitate de a fi minate, mergeţi doar pe urmele (de roţi, şenile, paşi) folosite de alte persoane care deja au străbătut zona;

- nu părăsiţi traseul pe care mergeţi pentru nici un motiv (de exemplu pentru necesită fiziologice).

V.1.2.Reguli de comportare în interiorul zonelor minate

Page 92: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

De regulă, faptul că vă deplasaţi printr-o zonă minată se poate descoperii în două moduri:

- atunci când găsiţi o mină;- atunci când una din mine explodează.

Indiferent de situaţia descrisă mai sus în care vă aflaţi, principalele reguli de comportament sunt:

- opriţi-vă din mişcare;- avertizaţi restul persoanelor din zonă ( intrarea într-o

zonă minată se face numai de personal specializat în operaţii de deminare);

- întorceţi-vă pe acelaşi drumul pe care a-ţi venit (dacă sunteţi într-un grup de persoane, acestea se mişcă pe rând, una câte una);

- păstraţi o distanţă de siguranţă de cel puţin 10-20 metrii între fiecare persoană.

Dacă nu mai puteţi recunoaşte drumul pe care a-ţi venit cu exactitate şi este absolut necesar să continuaţi deplasarea, atunci respectaţi următoarele reguli generale:

- folosiţi un instrument de testare a terenului din faţa dumneavoastră (de exemplu un cuţit cu lungimea de cel puţin 8-10 cm);

- introduceţi instrumentul în teren sub un unghi de circa 30° testând fiecare centimetru pătrat al urmei de care doriţi să călcaţi (atenţie la alegerea lăţimii urmei, deoarece dacă este prea strâmtă riscaţi să călcaţi în afara ei, iar dacă este prea largă riscaţi să pierdeţi mult timp);

- dacă atunci când testaţi terenul întâlniţi o obstrucţie, săpaţi încet în jurul ei, până ajungeţi la mină. Marcaţi locul (cu pietre, bucăţi de lemn etc) şi continuaţi testareadrumului.

ATENŢIE ! Detectarea minelor prin metoda de mai sus supune persoanele neantrenate pentru acest tip de operaţiuni la un stres considerabil, care poate fi un generator important de greşeli.

Page 93: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

V.2 Reguli pentru salvarea unei persoane rănite datorită exploziei unei mine

Salvarea unei persoane rănite datorită exploziei unei mine reprezintă o operaţiune cu un înalt grad de risc pentru salvator. Una dintre cauze este aceea că salvatorul nu se poate baza pe cooperarea persoanei rănite. De asemenea pentru astfel de operaţiuni nu se pot folosi decât voluntari.Din aceste considerente, se recomandă respectarea următoarelor reguli generale:

- asiguraţi-vă că victima mai trăieşte;- dacă nu este disponibil personal specializat pentru

deminare, se utilizează pentru salvare regulile expuse la punctul 1.2;

- atunci când se ajunge aproape de persoana rănită, se v-a încerca calmarea victimei (dacă victima este calmă această atitudine se poate datora şi unui şoc traumatic);

- ajungându-se lângă victimă, se deminează o zonă mai mare pentru a avea spaţiul necesar acordării primului ajutor medical de urgenţă (se acordă atenţie deosebită faptului că victima poate sta pe o mină care încă nu a explodat);

- după acordarea prim ajutorului medical de urgenţă, victima este scoasă din zona minată, fie prin tragere prin porţiunea deminată, fie prin ridicare (inclusiv cu ajutorul elicopterului).

Page 94: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

ANEXE

Anexa nr. 1Terminologie

Termenii specifici definiţi în continuare corespund terminologiei adoptate de ţările aparţinând Comunităţii Europene, NATO şi ICDO (Organizaţia Internaţională a Apărării Civile).Sunt definiţi numai termenii care se folosesc in mod curent pe linie pirotehnică în cadrul legislaţiei, temelor de cercetare, rapoartelor operative, sintezelor şi analizelor oficiale din ţara noastră.

• accident = întâmplare neprevăzută, venită pe neaşteptate, curmând o situaţie normală având drept cauză activitatea umană.

• accident complementar = accident care are loc pe timpul - sau după desfaşurarea - unui dezastru natural, datorat acestuia.

• amorsă= dispozitiv pentru iniţierea exploziei unei încărcături de exploziv. Funcţionează prin percuţie, fricţiune, electric sau prin aprindere cu fitil.

• asanare (pirotehnică) = înlăturarea muniţiei rămase neexplodată ca urmare a unor acţiuni de luptă.

• autorităţile administraţiei publice = sunt consiliile locale, comunale şi orăşeneşti, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive.

• beneficiar = persoană, colectivitate sau instituţie care obţine un folos în urma executării unor servicii;

• brizanţă = acţiune produsă la explozie de către o substanţă explozivă, manifestată prin sfărâmarea mediului cu care este în contact, datorită presiunii bruşte şi puternice a gazelor rezultate.

• capacitate de intervenţie = posibilităţile unei subunităţi, unităţi sau formaţiuni pirotehnice de a desfăşura acţiuni de intervenţie.

• capsă pirotehnică = mijloc pentru producerea impulsului iniţial necesar declanşării exploziilor, aprins cu ajutorul fitilului ordinar sau detonant.

• centrul de conducere al intervenţiei = instalaţie destinată oficial pentru conducerea şi coordonarea tuturor activităţilor întreprinse după declanşarea unui dezastru.

Page 95: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

• clasificarea distrugerilor =• distrugeri severe = împiedică orice utilizare ulterioară, conform cu

destinaţia iniţială.• distrugeri medii = împiedică utilizarea eficientă, fără o reparaţie

majoră.• distrugeri uşoare = nu împiedică utilizarea eficientă, necesitând

reparaţii minore.• colectivitate locală = totalitatea locuitorilor din unitatea

administrativ-teritorială.• contract = acord scris (act) încheiat, ca urmare a unei înţelegeri

intervenite între două sau mai multe persoane (fizice sau juridice), pentru crearea, modificarea sau stingerea unor drepturi şi obligaţii în relaţiile dintre ele;

• delaborare = lucrare sau operaţie de scoatere a încărcăturii explozive din muniţiile devenite inutilizabile sau periculoase, astfel încât partea metalică a cestora să poată fi ulterior refolosită (reîncărcată) sau trimisă la topit, ca fier vechi.

• Deminare = acţiune de deplantare (scoatere, ridicare) a minelor sau încărcăturilor explozive de pe o suprafaţă de teren sau de la un obiectiv pregătit pentru distrugere.

• detectare = operaţiune efectuată în scopul descoperiri locului şi poziţiei aproximative a muniţiilor neexplodate.

• deţinător de materii explozive = orice persoană juridică sau fizică în posesia sau detenţia căreia se află, licit, astfel de materii.

• Dezamorsare = operaţie de în depărtare a dispozitivului de amorsare (capsă, focos) de la o încărcătură de distrugere.

• desertizare = operaţiunea de desfacere a elementelor unei muniţii îmbinate prin sertizare;

• dispozitiv de dare a focului = ansamblu de elemente pirotehnice sau electrice, destinat a provoca detonarea încărcăturilor explozive.

• Echipă = grupare mică de oameni (minim 3 persoane), organizată organic sau ad-hoc, pentru îndeplinirea unei misiuni.

• echivalent de trotil = valoarea a energiei degajată de o explozie nucleară, exprimată în număr de tone de trotil, care, prin explozie, ar degaja aceeaşi energie;

• eclatare = acţiunea de scoatere a focosului de la muniţii, în scopul eliminării parţiale a pericolului exploziei acesteia;

• exploziv = substanţă sau amestec de substanţe chimice care, sub acţiunea unui impuls iniţial (lovire, încălzire, frecare), suferă

Page 96: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

transformări chimice bruşte, cu dezvoltare abundentă de căldură şi de gaze, producând o creştere foarte mare a presiunii în stare să efectueze un lucru mecanic (explozie).

• explozor = aparat portativ, folosit pentru aprinderea capselor electrice detonante în lucrările de distrugere;

• fitil = mijloc pentru transmiterea focului (detonaţiei) la diferite încărcături explozive.

• focos = dispozitiv de iniţiere a încărcăturii explozive a unei muniţii, în momentul dorit;

• itinerar = traseu stabilit în vederea deplasării unui vehicul, unei coloane etc.

• încarceraţi = persoane surprinse sub darămături, în viaţă, pentru a căror salvare este necesară intervenţia unei echipe de căutare-salvare profesioniste sau semiprofesioniste.

• încărcătură activă = cantitate de exploziv şi mijloace de iniţiere (capse detonante, fitil) necesare amorsării şi distrugerii muniţiilor rezultate din asanări.

• materiale explozive = se înţeleg explozivii propiu-zis, ca amestecurile explozive, pirotehnice şi simple, mijloacele de iniţiere, cele auxiliare de aprindere, precum şi orice alte substanţe sau amestecuri de substanţe destinate să dea naştere la reacţii chimice instantanee, cu degajare de căldură şi gaze la temperatură ridicată.

• materiale periculoase = substanţe sau materiale considerate de o autoritate competentă capabile de a crea un risc periculos pentru sănătate, siguranţă şi bunuri.

• monitorizare = sistem permanent de urmărire, înregistrare şi evaluare continuă a evoluţiei unui proces sau fenomen pentru a lua măsuri corective.

• muniţii = cartuşele de infanterie, loviturile de artilerie (pentru tunuri, aruncătoare, armament fără recul), rachete, muniţie reactivă, torpile, torpile, mine, cartuşe de semnalizare, petarde, grenade, bombe, pulberi, explozivi, materiale explozive trucate, materiale incendiare şi fumigene, fitil detonat, mijloace pirotehnice etc., precum şi oriceelemente ale acestora încărcate cu substanţe explozive.

• neutralizarea muniţiei = operaţiune efectuată cu scopul de a face inofensivă muniţia descoperită neexplodată prin scoaterea elementelor (dispozitivelor) care pot produce explozia muniţiei;

Page 97: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

• notificare = acţiunea de aducere la cunoştinţa autorităţilor sau populaţiei printr-o notă oficială a unei situaţii sau hotărâri.

• operaţiune = activitate efectuată de unul sau mai mulţi pirotehnicieni în vederea atingerii unui anumit scop;

• pirotehnie = tehnica fabricării şi utilizării unor dispozitive, a unor materiale care servesc la aprinderea muniţiilor, a armelor de foc, a unor substanţe explozive şi a artificiilor

• pirotehnician = specialist în pirotehnie;• proceduri operaţionale standard = document scris, care descrie

cum să fie îndeplinită o sarcină sau activitate de rutină.• rateu = fenomen ce constă în ne-aprinderea pulberii de azvârlire

sau neiniţierea capsei sau focosului unei muniţii după executarea dării focului de către trăgător sau pirotehnist.

• raport de situaţie = raport concis, publicat şi actualizat periodic despre evenimentele care afectează o misiune, operaţie sau sarcină, care cuprinde detalii despre urgenţă, nevoile de ajutor şi măsurile luate până la data raportului.

• schemă = reprezentare grafică simplă a unei acţiuni pentru exprimarea explicită a elementelor esenţiale şi a relaţiilor de intercondiţionare ale acestora.

• sertizare = operaţiunea de gâtuire (strângerea pereţilor la gură) a capsei pirotehnice, pentru efectuarea unei legături sigure între capsă şi fitil.

• sinteză = document de informare zilnic privind evenimentele petrecute, rezultatetle obţinute şi alte detalii necesare a fi cunoscute.

• tatonare = a face încercări cu muniţia inutilizabilă sau periculoasă, în sensul ridicării şi coborârii bruşte a acesteia cu ajutorul unui trepied (macara), pentru a preîntâmpina explozia muniţiei pe timpul transportului;

Anexa nr. 2Mic lexic poliglot

A• abrogare = to repeal, to abrogate• accident = accident• accident de muncă = industrial injury

Page 98: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

• acreditare = accreditation• act de rechiziţionare = warant card• act procedural = formal record, formal report• administraţie (publică) = administration• agent de circulaţie = traffic policeman• agent de poliţie = police officer• mulţime de oameni = mob, rabble• amânare, răgaz = time limit, delay• a ameninţa = to threaten• a ancheta = to investigate• antrenament = trening• apărare = defence• ardere = burning• asanare = disposal• ascunzătoare = hideaut• atenţie = attention• autoritate, putere = authority, power

B

• banderolă, brasardă = arm band• baraj rutier = road block• barieră mobilă = portable barrier• beneficiar = beneficiary• bidon = can• a se bloca = to jam• bombă = bomb• burghiu = gimlet

C• cadavru = corpse• calificare profesională = qualification• dispecerat = command and control room• capsă = percussion cap• carte de identitate = national identity card• cartuş = cartridge• călăuză = facilitator

Page 99: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

• cerere (scrisă) = (written) request• aptitudine, capacitate = skill, ability• conductor de câini = dog handler• contra-expertiză = second expert assessment• contract = contract• control rutier = road check• a convoca = to summon• cui = nail• ciocan = hammer• cleşte = tong (plier)• cronometru = chronometru

D• a da de urma = to track down• daltă = chisel• a deceda, a muri = to die• deces = death• decizie = judgment• declaraţie = statement • a demina = mine clearing• deminare = mine clearance• denunţ = denouncement• a deroga de la o regulă = to depart from the rules• desertizare = unbinding• despăgubi = to compensate• dezamorsare = to disarm• a dezgropa = to dig up• detonator = detonator• dispariţia unei persoane = missing person• dispozitiv exploziv = explosive device• distrugere = destruction• drum public = public highway

E

Page 100: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

• escortă = escort• evacuare locativă = eviction• evidenţă informatizată = computerised index• expert = expert• a exploda = to burst out

F• formalitate = formality• formare, pregătire profesională = vocational trening• forţe de ordine = the law enforcement agency• frontieră, graniţă = border, frontier• funcţie = function• funie = rope• fitil = wick• fluier = whistle

G• găleată = pail• grad = rank• grenadă (lacrimogenă) = (tear-gas) grenade• groapă = pit• glonţ = bullet

I• iarbă = grass (herbs)• identificarea minelor = mine awareneas• identitate = identity• ierarhie = hierarchy, chain of command, line of command• impact = impact• informaţie = intelligence• iniţiere = to initiate• insecuritate = (public) insecurity• instruire = instruction• intervenţie = intervention

Page 101: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

• interzice = to forbid, to prohibit• investigare = investigation, inquiry

Ε încărcătură = charge• a înregistra = to record• a întocmi un proces-verbal = to draw up a report

J• jurisdicţie = jurisdiction

L• laborator = laboratory• lăcătuş = locksmith• lanternă = flash light• legitimă apărare = self-defence• liberă trecere = pass• licenţă, autorizaţie = licence• luare de oastatici = hostage taking

M• martor = witness• metru de buzunar = pocket metre• misiune = mission• muniţie = ammunition• mutare = transfer

N• ne-acordarea ajutorului = failing to assist• a notifica = to notify, to serve a notice

Page 102: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

• număr matricol = shield number (USA), collar number (UK)

O• obuz = shell• operaţiune = operation• ordin = order, instruction• ordine publică = public order• ostatic = hostage

P• pagubă, daună = damages• prăjină = pole• pistol de semnalizare = signal pistol• pilă = file• a percheziţiona (o casă) = to search a house• pierdere = loss• pirat al aerului = hijacker• piroman = arsonist• pirotehnie = explosive ordnance disposal• fireman = pompier• post de poliţie = police station• prejudiciu material = loss• premeditare = premeditation• prevenire = prevention• procedură de urgenţă = summary procedure• proiectil = missile

R• raport = report• raport sinteză = summary of evidence• raportor = chairman, spokesman• rateu = failure• razie = swoop, police raid

Page 103: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

• răpire = kidnapping• reconstrucţie = reconstruction• registrul de evenimente = incident book• retragere = withdrawal• a rezilia = to cancel• a ridica = to raise, to lift

S• secret profesional = professional secrecy• securitate publică = public security• semnalizare rutieră = road signs• semnătură = signature• serviciu comunitar = community service• sesizare = first report• a sta = to sit• supraveghere = surveillance• suspiciune = suspicion

T• tatonare = to probe, to grope• tentativă = attempt• teren = ground• transport = transport• tufiş = shrub• trusă de chei = case

Ţ• ţintă = target

U• urgenţă = emergency

Page 104: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

• urme şi indicii = marks and items of evidence

V• vamă = customs• vandalism = vandalism• verificare, control = check• vicitmă = victim• vizită medicală = medical examination

Z• zonă de aşteptare = waiting zone• zonă liberă = free zone

Anexa nr. 3

Lista principalelor abrevieri folosite în cadrul acţiunilor cu caracter umanitar

Page 105: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Anexa cuprinde lista abrevierilor folosite şi unanim acceptate în cadrul acţiunilor umanitare. Majoritatea lor sunt folosite şi în cadrul acţiunilor coordonate de NATO .

AAA Arrival and assembly area (arie de sosire şi adunare)

AAR After action report (Raportul final al unei acţiuni)ADP Automatic data processing (prelucrare automată a

datelor)AID Agency for International Development (Agenţia

pentru Dezvoltare Internaţională)AMC Air Mobility Command (Comandamentul Mobilităţii

Aeriene)AO Area of Operation (Arie de Operaţii)AOR Area of Responsibility (Arie de responsabilitate)APOD Aerial Port of Debarkation (Aeroport de debarcare)APOE Aerial Port of Embarkation (Aeroport de Îmbarcare)BUDFIN Budget of Finance (Bugetul de Finanţe)BL.HEL Blue Helmets (Căştile Albastre)Bn Battalion (600-1000 de indivizi)C2 Command and Control (Comandă şi Control)C3I Command, Control Communication and

Information (Comandă, Control, Comunicaţii şi Informaţii)

C4I Command, Control, Comunication Computers and Information (Comandă, Control, Comunicaţii, Computere şi Informaţii)

CA Civil Affairs (Afaceri Civile)CAX Computer Assisted Exercise (Exerciţiu asistat de

calculator)CHR Commision of Human Rights (Comisia pentru

Drepturile Omului)CASEVAC Casualty Evacuation (Evacuarea victimelor) CIMIC Civil- Military Cooperation (Cooperare Civil-Militară)CINC Commander in chief ( Comandantul Şef)CO Commanding Officer (Ofiţer Comandant)COMMS Communications (Comunicaţii)CP Command Post-Check Point (Post de Comandă

sau verificare)FTX Field Trening Exercise (Exerciţiu de pregătire în

Page 106: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

teren)FW Framework (Reţea)G1 Division for Discipline, Administration, Legal and

Personnel Matters (Direcţia pentru Disciplină, Administraţie, Legislaţie şi probleme de personal)

G2 Division for Military Intelligence Matters (Direcţia pentru Probleme de Informaţii Militare)

G3 Division for Operational Matters (Direcţia pentru probleme Operaţionale)

G4 Division for Logistics (Direcţia pentru Logistică)G5 Division for Relations with Civilian Populations

(Direcţia pentru relaţiile cu populaţia civilă)GPS Global Positioning System (Sistemul de poziţionare

globală)HA Humanitarian Assistance (Asistenţă Umanitară)HN Host Nation (Ţara gazdă)HOCC Humanitarian Operations Coordination Center

(Centru de Coordonare al Operaţiunilor Umanitare)HQ Head Quarters (Comandament)HUMINT Humanitarian Intelligence (Informaţii Umanitare)IAEA International Atomic Energy Agency (Agenţia

Internaţională pentru Energie Atomică) ICDO International Civil Defence Organization

(Organizaţia Internaţională de Apărare Civilă)ICRC International Committee of Red Cross (Comitetul

Internaţional al Crucii Roşii)IFRC International Federation of Red Cross and Red

Crescent Societies (Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie)

IGO International Governmetal Organization (Organizaţia Guvernamentală Internaţională)

ILO International Labour Organization (Organizaţia Internaţională a Muncii)

INMARSAT International Maritime Satellite System (Sistemul Internaţional de Sateliţi Maritimi)

INSARAG International Search and Rescue Advisory Group (Grupul Internaţional de Experţi în Căutare-salvare)

IOX Interoperability Exercise (Exerciţiu de interoperabilitate)

JRCC Joint Rescue Coordination Center (Centrul Mixt de

Page 107: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Coordonare pentru Căutare-salvare)LS Landing Station (Staţie de aterizare) LZ Landing zone (Zonă de aterizare)MEDEVAC Medical Evacuation (Evacuare medicală)NCO Non commisioned officer (subofiţer)NSM National Service Package (Serviciului National de

transport conteinerizat)OIC Officer in charge (Ofiţer de serviciu)OOA Out of Area (În afara ariei)OOR Out of Region (În afara Regiunii)OP Observation Point (Punct de observare)OPS ROOM Operation Room (Cameră de Operaţii)OP ORD Operation Order (Ordin de operaţii)OPSEC Operations Security (Securitatea operaţiilor) OSOCC On Site Operations Coordination Center (Centru de

Coordonare al Operaţiilor la faţa locului)OSRO Office for Special Relief Operation (Oficiul pentru

Operaţiile Speciale de ajutor al FAO)PLATOON Pluton (30-40 de indivizi)PAO Public Affairs Officer (Ofiţerul cu Afacerile Publice)PEO Peace Enforcement Operations (Operaţiuni de

impunere a Păcii)PIO Public Information Officer (Ofiţerul de Informaţii

Publice)PKO Peace Keeping Operations (Operaţii de menţinere

a păcii)PMS Program Management Services şUNHCRţ

(Serviciile pentru Managementul Programelor) PO Peace Operations (Operaţiuni pentru Pace)POC Point of Contact (Punct de contact)POD Point of Debarkation (Punct de debarcare)PSYOP Pshychological Operations (Operaţii Psihologice)RCB Relief Coordination Branch (Departamentul de

Coordonare a ajutorului)RANK Gradul militar al unui individRECCE Reconnaissance (Cercetare)ROE Rule of Engagement (Reguli de Angajare)SAR Search and Rescue (căutare-salvare)SCG Standing Coordination Group (Grupul de

Coordonare)

Page 108: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

SF Special Forces (Forţe Speciale)SFAS Supplies and Food Aid Service (Serviciul de Ajutor

pentru Materiale şi alimente)SITREP Situation Report (Raport de situaţie)SN Sending Nation (Naţiune donatoare)WHO World Health Organization (Organizaţia Mondială a

Sănătăţii)WFP World Food Program (Programul Mondial de

Alimentaţie)UNDAC United Nations Disaster Assesment and

Coordination (Echipă ONU de coordonare a acţiunilor şi evaluare a dezastrelor )

UNICEF United Nations Chidren Fund (Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii)

UNHCR United Nations High Commisioner for Refugees (Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi)

UN. RES. COORD.

Coordonatorul Rezident al Naţiunilor Unite

UN DMT United Nations Disaster management Team (Echipa Naţiunilor Unite pentru Managementul Dezastrelor)

NGO Non Governmental Organizations (Organizaţii neguvernamentale)

UN OERC United Nations Office of the Emergency Relief Coordinator (Oficiul ONU al Coordonatorului Ajutorului de Urgenţă)

LEMA Local Emergency Management Authority (Autorităţile Locale pentru Managementul Urgenţelor)

SOP Standing Operating Procedure (Proceduri Operaţionale Standard)

UNCIVPOL United Nations Civilian Police (Poliţia Civilă a Naţiunilor Unite)

UNMO United Nations Military Observer (Observator Militar al ONU)

UNMP United Nations Military Police (Poliţia Militară a ONU)

MCDA Military and Civil Defence Assets (Facilităţi Militare şi de Apărare Civilă)

Page 109: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

MCOU Military and Civil Defence Unit (Unitate Militară şi de Apărare Civilă)

FCSU Field Coordination Support Unit (Unitate de Coordonare a Sprijinului din teren)

USAR Urban Search and Rescue (Căutare-salvare Urbană)

Anexa nr. 4

Câteva semne convenţionale specifice acţiunilor de asanare şi deminare

H M

Hazardous material materiale periculoase (W = apă; GAS = gaze; CHEM = chimice; EXPL =

Page 110: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

explozive; F = carburanţi.)

3

2 602 4

1

Numerotarea faţadelor unei clădiri (cu numărul 602).

B C F E A D

Împărţirea clădirii în corpuri (cu E se reprezintă, de exemplu, casa scărilor situată în mijlocul figurii iar cu F intrarea).

B

E A C 1m

D 1 m

Marcaj pe clădirile afectate de dezastru.A= abrevierea numelui echipei SAR, data începerii şi (eventual) data terminării intervenţiei;B= tipul de hazard;C= număr persoane găsite moarte;D= număr persoane posibil de salvat;E= număr persoane deja salvate.

Page 111: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

CHEM

AFDRU 2 SUN 11:15 SUN 15:30 5

1?

Clădire cercetată de echipa SAR din Austria, sâmbătă, între orele 11.15 - 15.30. Riscurile constatate au fost chimice. Două persoane au fost salvate, 5 persoane au fost găsite moarte şi o persoană ar mai putea fi rămas în clădire (dispărută). Cercul arată că echipa AFDRU a terminat acţiunile SAR şi a plecat spre alt punct de lucru.

Page 112: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Anexa nr. 5

Tabele de conversie a unităţilor de măsură

a) Tabelul de conversie al temperaturilorScara de temperatură Celsius Scara Fahrenheit

(Grade Celsius x 1.8) + 32 = Grade Fahrenheit

Grade Celsius = (Grade Fahrenheit -32) x 0.555

b) Tabelul de conversie al lungimilorScara metrică »scara anglo-saxonă

Scara anglo-saxonă »scară metrică

1 cm = 0.394 inches 1 inch = 2.54 cm

1 m = 39,4 inches 1 foot = 30.5 cm

1 m = 3.28 feet 1 foot = 0.305 m

1 m = 1.09 yards 1 yard = 0.914 m

1 km = 0.621 miles 1 mile = 1.609 km

Page 113: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

c) Tabelul de conversie al greutăţilorScara metrică> scara anglo-saxonă Scara anglo-saxonă >

scara metrică

1g= 0.035 ounces 1 ounce = 28.3 g

1 kg = 2.2 pounds 1 pound = 454 g

1 tonne = 2200 pounds 1 pound = 0.454 kg

1 tonne = 0.584 tons 1 tonn (US) = 1.02 tonnes

d) Tabelul de conversie al suprafeţelorScara metrică »scara anglo-saxonă Scara anglo-saxonă »

scara metrică

1 cm2 = 0.155 sq. inch 1 sq. inch = 6.45 cm2

1 m2 = 10.76 sq. ft 1 sq. foot = 929 cm2

1 m2 = 1.20 sq. yd 1 sq. foot = 0.093 m2

1 ha = 2.47 acres 1 sq. yard = 0.836 m2

1 km2 = 247 acres 1 acre = 0.406 ha

1 km2 = 0386 sq. miles s sq. mile = 259 ha

1 sq. mile = 2.59 sq.km

Page 114: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

e) Tabelul de conversie al volumelorScara metrică » scara anglo-saxonă Scara anglo-saxonă »

scara metrică

1cm3 = 0.061 cu.inch 1 cu. Inch = 1.64 cm3

1 m3 = 35.3 cu.ft. 1 cu.foot = 0.028 m3

1 m3 = 1.31 cu.yd. 1 cu. Yard = 0765 m3

1 ml = 0.035 fl.oz. 1 fl.ounce= 28.4 ml

1 l = 0.22 UK gallon 1 pint= 0568 l

1 US gallon = 0.833 UK gallon 1 UK gallon = 4.55 l

1UK gallon = 1.2 US gallon

Page 115: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Anexa nr. 6

Fişa de înregistrare a unui modul EOD

Romania

MODULE: ------------------------------------------------------------------ Sector: EOD

Provider' name for Module:

National Capability Statement:

Domestic field experience:

International field experience: Asset Type (e.g. military or

civil protection or other): Civil Defence/Protection

Interest in participation in MCDA training programe:

Module can be moved:

By Air:

By Road:

By Rail:

By Sea:

By Inland Water:

Number of personnel in module requiring transport: Module can move itself by road:

Module services may be provided on the following financial conditions:

Free of charge Partial financing: Other financing:Details: Details: Details:

Module's stated mobilization and deployment data:

Page 116: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Time required At disaster site module is ready for operation in (hours): to mobilize module (hours):

<12 [ ] 12 to <24 [ ] 24 to 48 [ ] 48 to <72 [ ] ≥72 [ ]

Maximum duration Module can operate before re-supply for (days):of mission (weeks):

Upon arrival at the disaster zone the module can be ready for operations within (please check one of the boxes below):

1 hour [ ]2 to 4 hours [ ]5 to 8 hours [ ]9 to 12 hours[ ]

Module's stated capacity to perform the requested tasks:

Requested task: Description:

01 – Food preparation Prepare food respecting cultural/religious requirements

of humanitarian relief personnel and/or local (camp) population

Can Perform? Deviation?

02 – Local procurement Be prepared to procure necessary food items on the local market

Can Perform? Deviation?

03 – Tactical communications Provide communications equipment to meet the module's internal (tactical) communication requirementsCan Perform? Deviation?

04 – Theadquarters Provide communications equipment communications (SAT-C, UHF, VHF, HF) to ensure information exchange with relief

operations headquartersCan Perform? Deviation?

05 – Maintenance support Provide maintenance support (military

Page 117: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

first and second echelon) to own equipment and vehiclesCan Perform? Deviation?

06 – Language skills Possess language skills (English) which enable module to operate in multinational relief operationsCan Perform? Deviation?

07 – Self-sufficiency Be self-sufficient for the duration of the mission

of to 30 daysCan Perform? Deviation?

Module's stated capacity to perform additional task:

Module's stated capacity to be deployed in the following regions, if requested:

Region: Can be deployed? Details:

Africa Arab countries Asia Caribbean Europe and CIS Latin America North America Pacific (Ocenia) All regions

Module cargo data (for reference purposes when transportation is required):

Constraints which may limit/affect module performance:

Constraint (check for ”yes”): Explanation:

Climatic/Weather

Communications

Funding

Page 118: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Mobility/transport

Readiness

Social

Sustain/Resupply

Other Field experience (optional)

Please list below the three most recent humanitarian assistance and/or exercises in which the module has already participated; for disaster assistance please indicate also the name of the requester:

Domestic:--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

International:------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

If you require transportation support, please complete the following:

Measurements are [ ] metric [ ] imperial

cargo name

quan-tity

bulkweight

(kg)height(m/ft)

width(m/ft)

length(m/ft)

hazardouscargo ?(yes/no)

air tranportable

?(yes/no)

Queries concerning ansmers provided to this questionnaire be addressed to :

Page 119: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

name --------------------------------------------position occupied, title --------------------------------------------division, department --------------------------------------------organisation --------------------------------------------street address --------------------------------------------postal address --------------------------------------------country --------------------------------------------person's contact data --------------------------------------------office telephone (s) --------------------------------------------mobile phone --------------------------------------------telefax --------------------------------------------cable --------------------------------------------electronic mail --------------------------------------------language(s) spoken --------------------------------------------language(s) for written communication -----------------------------

--------------------------------------------Further queries concerning this module may be addressed to:

Languages spoken:Telephone:Facsimile:

Electronic mail:

---------------- End of Module Section --------------------

Page 120: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Anexa nr.7ANTET

C O N T R A C TPENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ASANARE

(model)

1. Data (ziua, luna, anul) şi locul încheierii contractului (denumirea şi adresa beneficiarului);

2. Locul unde se vor executa lucrările de asanare;3. Componenţa comisiei de constatare (se înscrie numele şi

prenumele membrilor comisiei, precum şi denumirea instituţiei ce o reprezintă fiecare);

4. Descrierea amănunţită a situaţiei constatate la faţa locului;5. Delimitarea precisă a terenului ce urmează a fi asanat,

anexându-se şi planul de situaţie cu repere bine determinate în teren;

6. Urgenţa executării lucrărilor în timp;7. Operaţiunile ce se execută în teren;8. Măsuri de siguranţă şi securitate;9. Măsuri ce se iau pentru protecţia mediului;10. Obligaţiile echipei ce execută lucrări de asanare;11. Obligaţiile beneficiarului de lucrări de asanare;12. Răspunderi contractuale;13. Alte clauze;14. Data intrării în vigoare a contractului.

Delegat societate care execută lucrarea de asanare

Delegat societate beneficiară sau al autorităţii administraţiei publice locale

Avizat juridic

Page 121: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Anexa nr. 8ANTET

Proces verbalpentru ridicarea şi transportul muniţie neexplodată

descoperită izolat

Încheiat azi ( ziua, luna, anul) la (locul descoperii, identificării şi ridicării muniţiei).

Noi................................................................................(predător) şi.......................................................(primitor) am procedat la predarea-primirea următoarelor cantităţi de muniţie neexplodată, descoperite pe raza ................................................

--

Muniţia provine din.......................................................................Muniţia fost ridicată şi transportată în vederea depozitării şi

distrugerii. Transportul se face cu auto.........................................şofer..............................................pirotehnician .........................................

Prezentul proces verbal a fost întocmit în ............ exemplare astfel:

- exemplar nr.1 la..............................................- exemplar nr.2 la..............................................

AM PREDAT AM PRIMIT

Page 122: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Anexa nr.10 ANTET

Proces verbalpentru alegerea suprafeţei de teren pe care se vor executa

distrugeri de muniţii neexplodată

1. Încheiat azi (data, luna, anul) la...............................................

2. Comisia alcătuită din :-delegatul administraţiei publice locale.....................................…….- proprietarul terenului sau delegatul agentului economic (dacă terenul nu aparţine statului).........................................................

-şeful lucrărilor de asanare............................................................, au procedat la alegerea terenului situat în (locul cu repere bine determinate) pentru executarea distrugerilor de muniţie neexplodată

3. Zilele şi intervalul orar în care se execută lucrări de distrugeri.4.Terenul şi drumurile pe care se interzic accesul populaţiei în

perioada executării lucrărilor de asanare.5.Obligaţii reciproce pe toată perioada executării lucrărilor de

distrugeri6. Reguli de securitate pe care trebuie să le respecte populaţia,

modul de aducere la cunoştinţă, precum şi consecinţele nerespectării acestora.

Notă: Se întocmeşte o singură dată cu ocazia stabilirii terenuluIi pentru distrugeri de muniţie iar confirmarea folosirii acestuia se face anual.La schimbarea terenului folosit pentru distrugeri se încheie un nou proces verbal.

SEMNĂTURILE PERSOANELOR DIN COMISIE

Page 123: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Anexa nr.11ANTET

Proces verbalîncheiat la terminarea lucrărilor de distrugeri

Încheiatazi(ziua, luna, anul ) la.........................................., în baza actului de constatare nr.................din.................................., echipa de asanare formată din :

............................................................................

............................................................................

............................................................................am procedat la distrugerea următoarelor cantităţi de muniţie rămasă neexplodată, găsită pe raza (localitatea, instituţia ).....…….…………………………………………………………………………….Distrugerea muniţiei s-a executat prin (procedeul de distrugere), în poligonul amenajat din (locul).Pentru distrugerea muniţiei s-au folosit următoarele cantităţi de exploziv şi mijloace de dare a focului:

- trotil a 100 gr..................................- capse detonante electrice................- capse detonante pirotehnice.............- fitil de amorsare...............................- aprinzători pirotehnici......................

Comisia formată din membrii echipei de asanare propune scăderea din evidenţa.....................................................a întregii cantităţi de materii explozive şi mijloace de dare a focului care au fost folosite în întregime.În urma distrugerii şi asanării terenului nu au/au rezultat muniţii neexplodate, pagube materiale sau pierderi de vieţi omeneşti.Prezentul proces-verbal s-a încheiat în........... exemplare, astfel:

- ex.1 la ( instituţia care deţine mijloacele explozive )- ex.2 la (Poliţie)- ex.3 la ( beneficir lucrare )- ex.4 la

ŞEFUL ECHIPEI PIROTEHNICEMEMBRII :ECHIPEI PIROTEHNICE-..................................-..................................

REPREZENTANTUL I.J.POLIŢIE

Page 124: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Anexa nr. 12 ANTET

Proces verbal

de predare-primire a terenului asanat

1. Încheiat azi (ziua, luna, anul) la (locul) ……..2. Delimitarea precisă a terenului asanat, suprafaţa acestuia şi

adâncimea detectată.3. Lucrările care pot fi executate în continuare pe acest teren.4. Măsuri ce trebuie respectate pentru prevenirea accidentelor în

terenul asanat.

AM PREDAT AM PRIMIT

Se încheie în 2 exemplare, din care originalul rămâne beneficiarului terenului asanat iar exemplarul doi la unitatea militară care a executat lucrările de asanare.

Page 125: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Anexa nr.13

EXTRAS DIN LEGEA 126/1995

DIFERITE TIPURI DE EXPLOZIVI ŞI MIJLOACE DE INIŢIERE ŞI APRINDERE CARE POT FI DEPOZITATE ŞI

TRANSPORTATE ÎN COMUN

a) Explozivi cu conţinut de nitroglicerină sau nitroglicol mai mare de 6%, împreună cu explozivii de siguranţă (antigrizutoşi), cu condiţia să fie depozitaţi pe rafturi separate ;

b) Hexogenul, împreună cu pentrita, trotilul şi amestecurile făcute cu trotil sau cu aceştia ;

c) Trotilul împreună cu explozivi pe bază de amoniu şi conţinut de nitroglicerină sau nitroglicol mai mic de 6 %, precum şi cu încărcături speciale pe bază de trotil, (cu busture detococ etc.);

d) Pulberile negre cu fum, de toate felurile, inclusiv amestecurile mecanice care au viteză de ardere lentă şi degajări mici de fum, împreună cu explozivi pe bază de cloraţi şi percloraţi ;

e) Pulberi coloidale fără fum ;f) Capsele detonante de orice fel, împreună cu releele detonante

şi sistem de iniţiere “Nonel”;g) Fitilele detonante pe bază de pentrită, împreună cu explozivii

prevăzuţi la lit. b şi c, iar cei pe bază de hexogen, împreună cu cei de la lit.b ;

h) Încărcăturile de hexogen împreună cu pulberile de sondă, folosite de echipele de perforare la sondă.

Fitilele de ardere lentă (ordinare) se pot depozita la un loc cu oricare dintre explozivii prevăzuţi la lit.a - h. De asemenea, mijloacele de aprindere a fitilului pot fi păstrate la un loc cu materiile explozive, cu excepţia celor din categoriile prevăzute la lit.a, d şi e de mai sus.Mijloacele de aprindere şi iniţiere se pot transporta împreună cu explozivii propriu-zişi de la depozit la locul de muncă, de către artificier, precum şi cu vehicule special amenajate.Excepţii de la prevederile de mai sus privind păstrarea în comun a explozivilor de tipuri diferite, sunt admise numai în :

Page 126: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

- depozitele de consum şi cele temporare sau de scurtă durată cu capacităţi de până la maximum 200 kg explozivi ;

- camerele depozitelor de consum care sunt amenajate pentru păstrarea explozivilor rămaşi nefolosiţi de către artificier, la sfârşitul schimbului de lucru.

Page 127: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Anexa nr.14

EXTRAS DIN LEGEA 126/1995

PROCEDURI DE VERIFICARE A DIFERITELOR TIPURI DE EXPLOZIVI ŞI MIJLOACE

DE INIŢIERE ŞI APRINDERE

1. Pentru explozivii propriu-zişi se pot efectua de persoane următoarele operaţii:

- controlul vizual al stării ambalajului cartuşelor şi al explozivului;

- verificarea lipsei fenomenului de exudaţie;- verificarea sensibilităţii la transmiterea detonaţiei.

a) Controlul vizual al stării ambalajului cartuşelor şi a explozivului se face cu ocazia mânuirii explozivilor în depozit.

În cazul că la unele cartuşe se constată că hârtia de ambalaj este înmuiată şi uşor de rupt din cauza umidităţii excesive, se controlează în continuare întregul lot, reţinându-se la depozit în vederea distrugerii, toate cartuşele cu ambalajul degradat. Explozivul din lotul respectiv cu ambalajul nedegradat, se va distribui cu prioritate la consum, până la epuizare.

În cazul în care prin pipăire se constată că explozivul este întărit sau rigid datorită îngheţării acesta se va reţine în depozit în vederea dezgheţării.

b) Verificarea fenomenului de axudaţie la explozivii pe bază de nitroglicerină se realizează concomitent cu controlul stării ambalajului cartuşelor şi se face vizual, prin constatarea existenţei unor picături de lichid în/sau pe ansamblul cartuşelor. Picăturile se culeg într-un pahar cu apă şi dacă acestea nu se amestecă cu apa, ci cad la fundul paharului, având un aspect uleios, atunci există indicaţia precisă că s-a produs fenomenul de exudaţie.

În caz că s-a constatat fenomenul de exudaţie, întregul lot se declară necorespunzător şi se interzice folosirea lui în continuare, urmând a fi distrus.

c) Verificarea sensibilităţii la transmiterea detonaţiei se face când se constată rateuri, deflagări sau resturi de materii explozive la efectuarea lucrărilor de împuşcare. Verificare se face pe un teren plat, pe un pat de nisip realizat într-o groapă de 0,5 (m)

Page 128: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

adâncime. Se aşează 6 cartuşe aranjate coaxial şi echidistante între ele, pentru cartuşele de explozivi cu masa de 200 (g) sau mai mari probele se efectuează folosind numai 3 cartuşe. Primul cartuş din coloana astfel formată se amorsează electric sau pirotehnic. Se consideră că explozivul posedă sensibilitate corespunzătoare la transmiterea detonaţiei când la 3 probe consecutive toate cartuşele explodează complet, la distanţa între cartuşe egală cu diametrul cartuşului.În cazul în care se constată că explozivul nu posedă sensibilitate corespunzătoare la transmiterea detonaţiei, întregul lot se declară necorespunzător şi se interzice folosirea lui în continuare, urmând a fi distrus.

2. Pentru fitilul de amorsare (Bickford) se pot efectua la persoane , următoarele operaţii :

- verificarea aspectului exterior ;- comportarea la ardere în aer liber ;- determinarea duratei de ardere.

a) Verificarea aspectului exterior se face vizual cu ochiul liber, pentru colacii prelevaţi conform art.6.6. Stratul exterior al fitilului trebuie să fie uniform, fără crăpături sau rupturi, iar cel rezistent la apă să nu aibă deteriorat stratul izolant.b) Comportarea la ardere în aer liber se face pe o suprafaţă orizontală. Fitilele se aşează la o echidistanţă de 5 (cm) şi se aprind. Arderea trebuie să fie fără pocnituri, emiteri de scânteii prin înveliş şi fără să se stingă.c) Determinarea duratei de ardere a fitilului în aer liber se face pe bucăţi de fitil de 1 (m) lungime, luate din fiecare colac al probei. Se aprinde la unul din capete, masurându-se cu un cronometru timpul scurs până la ţâşnirea flăcării la celălalt capăt. Durata de ardere trebuie să fie cuprinsă între 100-125 (s/m.1.). Între valoarea maximă şi minimă a probelor supuse încercării se admite o diferenţă de maximum 15 secunde.d) În cazul în care se constată că fitilul de amorsare (Bickford) nu corespunde cerinţelor de calitate, se interzice folosirea lui în continuare, urmând a fi distrus.

3. Pentru fitilul detonant, persoanele vor efectua o examinare vizuală exterioară asupra a cel puţin 50 (m) din zece bobine prelevate la întâmplare din fiecare lot, înainte ca acesta să fie dat în consum.

Page 129: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Examinarea vizuală exterioară a fitilului detonant constă în:- verificarea exterioară a calităţii împletiturii sau a uniformităţii

stratului acoperitor de masă plastică;- verificarea subţierilor sau îngroşărilor;- verificarea prin sondaj a diametrului;- verificarea etanşeităţii capetelor prin capsulare sau izolare

cu bandă adezivă.Dacă la examinarea exterioară se constată că fitilull detonant din proba prelevată prezintă deficienţe la una din verificările la care a fost supus, se trece la examinarea exterioară a întregului lot.Cantităţile de fitil găsite necorespunzătoare nu vor fi utilizate la lucrările de împuşcare, urmând a fi distruse.

Page 130: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Anexa nr.15 Ta

bel cu cantităţile de explozivi necesare confecţionării încărcăturilor active folosite la distrugerea muniţiilor

rămase neexplodate

Nr. crt.

Denumirea muniţiilor care se distrug Cantitatea de trotil

(kg.)

Obs.

1 Proiectil exploziv cal.20-45 mm 0,4002 Proiectil exploziv cal.57-76 mm 0,7003 Proiectil exploziv cal.82-88 mm 0,9004 Proiectil exploziv cal.100-122 mm 1,2005 Proiectil exploziv cal.130-152 mm 1,3006 Proiectil exploziv cal.peste 152 mm 1,5007 Lovitură pentru aruncător cal. p@nă la 82

mm0,400

8 Lovitură pentru aruncător cal. 120-160 mm 1,3009 Lovitură pentru aruncător cal.240 mm 1,500

10 Lovitură cu grenadă antitanc 0,50011 Bombă de aviaţie brizantă cu greutate

până la 2,5 kg2,000

12 Bombă de aviaţie brizantă cu greutate până la 10 kg

2,700

13 Bombă de aviaţie brizantă cu greutate până la 50 kg.

3,700

14 Bombă de aviaţie brizantă cu greutate până la 100 kg

4,700

15 Bombă de aviaţie antitanc cu greutate până la 2,5 kg

4,000

16 Bombă de aviaţie antitanc cu greutate până la 10 kg

5,000

17 Bombă de aviaţie antitanc cu greutate până la 50 kg

7,000

18 Bombă de aviaţie exploziv-brizantă de 50-100 kg

4,500

19 Bombă de aviaţie exploziv-brizantă de până la 250 kg

2,500

Page 131: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

20 Bombă de aviaţie explozivă cu greutate până la 100 kg

1,500

21 Bombă de aviaţie explozivă cu greutate până la 250 kg

1,700

22 Bombă de aviaţie explozivă cu greutate până la 1000 kg

2,500

23 Grenadă de mână ofensivă şi defensivă 0,20024 Mină antiinfanterie nedetectabilă 0,50025 Mină antiinfanterie metalică cu schije 0,70026 Mină antitanc metalică 0,60027 Mină antitanc nedetectabilă 0,50028 Mină cu destinaţie diferită 0,70029 Grenadă de mână antitanc 0,500

NOTĂ :1. Prin încărcătură activă, se înţelege cantitatea de exploziv şi

mijloacele de iniţiere (capse detonante, fitil), necesare amorsării şi distrugerii muniţiilor rezultate din asanări;

2. Pentru distrugerea proiectilelor antitanc, perforante şi ruptură beton, funcţie de calibrele menţionate în prezentul tabel, cantitatea de explozivi se măreşte cu 100%;

3. Pentru distrugerea unor tipuri de muniţii care nu au fost specificate în prezentul tabel, cantitatea de exploziv se va stabili prin asimilare cu calibrele menţionate;

4. Pentru distrugerea unei gropi cu muniţie de artilerie, lovituri de aruncător, grenade de mână şi grenade antitanc, cantitatea de exploziv va fi 20% din încărcătura explozivă a muniţiei introduse în groapă.

Page 132: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Anexa nr. 16

Buletin de delaborare

În baza ( dispoziţia instituţiei )din...................... s-a constituit comisia formată din :

Preşedinte :................................... Membrii :......................................

...................................... ......................................

pentru delaborarea muniţiilor, armamentului şi a altor elemente de muniţii şi pentru controlul deşeurilor metalice provenite din delaborare.Operaţiunea s-a executat prin verificarea bucată cu bucată, arderea încărcăturii, extragerea elementelor de iniţiere (capse + focoase).

În urma delaborării au rezultat următoarele deşeuri metalice:Nr.Crt.

Denumirea metalelor Cantitatea(kg.)

SimbolSTAS

Provenienţa

Materialele sunt complet delaborate şi nu prezintă nici un pericol la topire.

PREŞEDINTE MEMBRII :...............................

Notă: Buletinul de delaborare se întocmeşte obligatoriu pentru fiecare sortiment de metale STAS, Rubrica 3 se va completa de delegatul centrului de predare şi colectare a deşeurilor metalice (CPCDM), de comun acord cu delegatul instituţiei predătoare, la predarea metalelor.

Page 133: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Anexa nr.17

Proces verbalde predare/primire deşeuri metalice

Încheiat azi.................................între( instituţia ).....................prin delegatul.......................................................................................şi delegatul C.P.C.D.M…………………………………….. Am procedat primul la predarea şi secundul la primirea deşeurilor metalice prevăzute în :

- buletinul de delaborare nr....... din.............................- buletinul de delaborare nr..........din...........................- buletinul de delaborare nr..........din..........................Se anexează la procesul verbal buletinele menţionate mai

sus într-un singur exemplar.Materialele au fost verificate bucată cu bucată de delegatul CPCDM......................în prezenţa predătorului şi corespund calitativ şi cantitativ cu datele menţionate în buletinele de delaborare, sunt complet delaborate şi nu prezintă pericol la topire.

PREDĂTOR, PRIMITOR,

Anexa nr.18

Page 134: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Echipamentul de protecţie şi materiale de intervenţie a

unei echipe pirotehnice

- Vestă antiglonţ (antischije) pe efectiv- Cască metalică - pe efectiv- Cisme de cauciuc - pe efectiv- Mască de gaze - pe efectiv- Mănuşi de protecţie - pe efectiv- Pătură antischije - 2 buc.- Echipament de protecţie

-salopetă de protecţie- pufoaică de protecţie

- Detector metale- Trusă pirotehnică- Complet de minare-deminare- Complet de distrugere- Scule şi dispozitive pentru ridicat şi tăiat lemn şi metale- Macara trepied- Aparate de emisie-recepţie- Grup electrogen + instalaţie de iluminat- Trusă de prim ajutor- Materiale pentru săpat :

# cazma# târnăcop# lopată# rangă

- ladă şi targă pentru transport muniţie

NOTĂ: Toate materialele echipei pirotehnice se transportă de autospeciala pirotehnică. Aceasta va fi prevăzută cu spaţiul pentru transportul muniţiei asanate sau va avea o remorcă pentru transportul acesteia.

Anexa nr. 19

Page 135: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Explozorul dinamoelectric

Explozorul dinamoelectric se întrebuinţează pentru aprinderea pe cale electrică a încărcăturilor de exploziv, amorsate cu capse electrice, legate în serie.

Principalele caracteristici:

- Tensiunea: 290 V- Intensitatea maximă: 1,5 V- Numărul de capse (tip CEA, cu reofori) care pot fi

explodate, în cazul când rezistenţa capse electrice legate circuitului exterior nu depăşeşte 40 ohmi în serie: 100 buc.

- Dimensiunile: 215 x 125 x 100 mm- Greutatea: 7 kgf

Compunerea explozorului: dinam de curent continuu; dispozitiv de contact; mecanism de armare, transmitere şi declanşare, corp metalic şi placă suport.

Modul de întrebuinţare

La explozorul dinamoelectric există o singură cheie, care serveşte atât la armare, cât şi la declanşare.Pentru armare, cheia explozorului se scoate din locaşul său şi se deschide uşiţa. Apoi cheia explozorului se introduce în locaşul de pe capac, în dreptul inscripţiei “ARMEAZĂ” şi se roteşte spre dreapta cu 7 ture complete (15 rotiri a 180°).La terminarea armării arcului, în ferestruica de control apare o placă fosforescentă.Pentru legarea la dispozitivul de aprindere, capetele cablului principal se unesc cu bornele explozorului, evitându-se atingerea între ele a porţiunilor dezizolate ale cablului, sau atingerea acestora de corpul explozorului.Pentru aprindere aceeaşi cheie care a servit la armare se introduce în locaşul din dreapta inscripţiei “APRINDE”. Printr-o

Page 136: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

răsucire la dreapta de 90°, arcul se destinde puternic, imprimând rotorului dinamului turaţia necesară pentru producerea curentului electric.După destinderea completă a arcului, indicatorul vizual revine în poziţia sa iniţială. Apoi cheia se roteşte la 90° spre stânga (operaţie prin care explozorul este gata pentru o nouă armare) şi se scoate din locaş, după care capetele cablului principal se desfac de la borne.La terminarea acestor operaţiuni, uşiţa se închide şi se înşurubează, iar cheia se introduce în locaşul său.Dacă şanţul de pe cheie s-a deteriorat, ceea ce permite scoaterea cheii fără a mai fi necesară rotirea ei spre stânga 90°, se va avea în vedere ca , înainte de a se începe armarea explozorului, cheia să fie mai întâi introdusă, pentru control, în locaşul din dreapta sus, lângă inscripţia “APRINDE” şi rotită spre stânga la 90°. Această operaţiune este necesară pentru a se controla dacă mecanismul de declanşare este în poziţie normală.Pentru controlul părţii mecanice a explozorului dinamoelectric se procedează la armare şi apoi la declanşare. Dacă destinderea arcului se face aproape instantaneu, explozorul este în bună stare de funcţionare. Dacă destinderea se face mai încet, fapt care poate fi cauzat de îngroşarea unsorii, arcul trebuie armat şi declanşat de câteva ori pentru ca unsoarea să se subţieze.Starea instalaţiei electrice a explozorului dinamometric se controlează:- cu lampa pentru controlul explozorului;- prin aprinderea unui bec obişnuit de 220 V şi de 40...60 W, introdus în circuit;

La terminarea lucrului, explozoarele se şterg cu o cârpă moale. Locaşurile pentru chei trebuie să fie curate. Bornele se curăţă de praf şi de eventualele semne de oxidare.Curăţirea şi ungerea părţilor interioare ale explozorului se execută numai la ateliere, de către personalul autorizat, cel puţin de două ori pe an (o dată - vara şi o dată - iarna).Demontarea unui explozor, indiferent dacă este în stare bună sau prezintă defecţiuni, este interzisă. Explozoarele defecte se trimit la baza de reparat tehnică de geniu. Pentru efectuarea curăţirii, ungerii şi înlocuirii arcului defect este permisă demontarea corpului (cutiei) explozorului.

Page 137: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Explozoarele se depozitează în încăperi încălzite şi ventilate, pe rafturi sau în dulapuri, ferite de praf şi de agenţi corozivi.Pe timpul depozitării - şi în general atunci când explozoarele nu se utilizează - arcurile acestora trebuie să fie în stare destinsă. Predare şi primirea pentru depozitare a explozoarelor care nu sunt în perfectă stare de curăţenie şi de întreţinere este interzisă.

NOTĂ: În afară de tipul de explozor descris mai sus (explozorul dinamoelectric) există şi explozoare cu condensator, electrostatice, magnetoelectrice etc. Dintre acestea , explozoarele cu condensator au căpătat o întrebuinţare relativ mai largă.Explozoarele cu condensator permit legarea capselor electrice în serie, în derivaţie sau combinată.Pentru încărcarea condensatorului, explozorul este prevăzut cu un generator de curent alternativ, acţionat manual.Caracteristicile acestor tipuri de explozoare sînt foarte diferite, astfel:

- tensiunea furnizată: 450....6 000 V- energia: 0,8...360 ws- numărul de capse electrice tip CEA cu reofori de cupru, de

2,5 ohmi, care pot fi aprinse :# legate în serie: 60....1 000 buc.# legate în derivaţie: 500....600 buc.# legate combinat: maximum 30 ramificaţii x 300

capse.# greutatea: 2....15 kgf.

Anexa nr.20

Page 138: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

Lampa pentru controlul explozivului

Această lampă este destinată pentru controlul funcţionării normale a explozorului.Lampa se compune dintr-un cilindru de bachelită, prevăzut cu o rezistenţă, un bec şi două contacte.Pentru controlul explozorului, acesta se armează. După aprinderea celor două contacte ale lămpii de control la bornele explozorului se procedează la declanşarea acestuia. Explozorul se consideră bun dacă, la declanşarea sa, becul lămpii se aprinde, dând lumină roşie.Lampa pentru controlul explozorului se păstrează într-o cutiuţă de lemn., în încăperi uscate şi încălzite, în dulapuri sau rafturi. Ea se transportă, în toate ocaziile, împreună cu explozorul.

Anexa nr.21

Page 139: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

OhmetreleOhmmetrele se întrebuinţează pentru măsurarea aproximativă a rezistenţei electrice, precum şi pentru controlul conductibilităţii cablurilor şi a capselor electrice.

Ohmmetrul mare Ohmmetrul mic

Gama rezistenţelor măsurate, ohmi

0...5 000 0...3 000

Sursa de curent baterie uscată de 4,5 VIntensitatea maximă a curentului furnizat, A 0,01

Greutatea, kgf 0,5 0,3Dimensiunile, mm 165 x 165 x 65 180 x

75 x 35

Compunerea ambelor ohmmetre: cutia aparatului; scala; locaşul bateriei; bornele; şurub pentru reglajul nulului.Pentru măsurarea unei rezistenţei, polii acesteia se unesc cu bornele ohmmetrului, după care se citeşte pe scală indicaţia acului.Pentru controlul conductibilităţii unui circuit se procedează la fel, urmărindu-se pe scală doar mişcarea acului spre dreapta (fără a se mai citi valoarea).La ridicarea din depozit, precum şi înainte de întrebuinţare, ohmmetrul se controlează prin scurtcircuitarea bornelor; în acest moment, acul indicator trebuie să indice zero pe scală. În cazul unor abateri, acul se aduce la zero prin manevrarea şurubului de reglaj, înlocuindu-se eventual bateria de alimentare.Demontarea şi repararea ohmmetrelor defecte se face la ateliere, numai de personalul autorizat.Ohmmetrele trebuie ferite de şocuri.Păstrarea ohmmetrelor se face în încăperi uscate şi încălzite, pe rafturi sau în dulapuri.Verificarea ohmmetrului este o operaţie obligatorie înainte de utilizarea lui pentru controlul dispozitivului electric de aprindere.

ANEXA NR.22

Page 140: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

REGISTRUL

CU EVIDENŢA CONTROALELOR EXECUTATE ÎN DEPOZITNr.Crt.

Numele şi prenumele persoanei care a efectuat controlul

Obiectul controlului

Constatările făcute pe

timpul controlului

Indicaţiile şi sarcinile date în urma controlului

Semnătura

Măsurile luate

ANEXA 23

REGISTRULCU EVIDENŢA MUNIŢIEI NEEXPLODATE INTRATE / IEŞITE ÎN / DIN

DEPOZIT

Nr.Crt.

Data intrării muniţiei în depozit

Tipul şi cantitatea muniţiei

depozitate

Echipa care a executat identificarea, transportul şi depozitarea muniţiei

Semnătura şefului

de depozit

Data ioeşirii

muniţiei în vederea

distrugerii

Semnătura şef

depozit

Obs.

Page 141: 77854984 Manualul Pirotehnicianului Din Protectia Civila

BIBLIOGRAFIE

1. FODOR D., GEORGESCU S., Un sistem modern, eficient şi de

înaltă securitate de iniţiere a încărcăturilor de explozivi, Revista

Minelor, 9/12/1996.

2. Col. (rez.) GHEORGHE FLOREA CREANGĂ- STOILEŞTI, Istoria

Apărării Civile, vol I şi II, Editura Porto-Franco, Galaţi, 1993.

3. O.G.3/1975٭٭٭ - Instrucţiuni privind asanarea terenurilor de

muniţiile rămase neexplodate.

4. .Legea protectiei civile nr.106/1996, Bucuresti, 1996٭٭٭

5. Legea٭٭٭ 126/1995 privind regimul materiilor explozive, Bucureşti,

1995.

6. .Manualul pirotehnic pentru muniţia de avion, vol I si II, 1958٭٭٭

7. ORBAN O., GOGA D., Fabricaţia şi proprietăţile substanţelor

explozive, Editura Academiei Tehnice Militare, Bucureşti, 1997.

8. ORBAN O., GOGA D., Fizica explozivilor, Editura Academiei

Tehnice Militare, Bucureşti, 1993.

9. .STAS 12355-85 Fitil detonant ٭٭٭

.STAS 1777-72 Fitil de amorsare (Bickford) ٭٭٭ .10

.STAS 3388-84 Capse detonante pirotehnice ٭٭٭ .11

.STAS 8136-89 Capse detonante electrice ٭٭٭ .12

13. Dr.ing.Stuparu M., ing.Lupoae M. şi ing. Daniel C., Bazele

executiei barajelor de mine, Editura Academiei Tehnice Militare ,

Bucuresti, 2002.

14.TRUŞCĂ T., Pirotehnie şi explozivi, Editura Tehnică, Bucureşti,

1984.