77801122 fra proiect arbore intermeiar tttt

8/12/2019 77801122 Fra Proiect Arbore Intermeiar Tttt

1/36

Tripovici CatalinGrupa: 8404.B

Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Transporturi

Catedra de Autovehicule Rutiere

PROIECTUL DE FABRICARE A

PIESELOR

DE AUTOVEICULE

Student! Tripovici Catalin

"rupa! #$%$&B


2/36


CAPITOLUL '

'& Anali(a conditiilor tehnico)*unctionale si a tehnolo+icitatii piesei si sta,ilirea

tipului siste-ului de productie&

Arborele intermediar al cutiei de viteze se prezinta in doua variante sianume: arbore format dintr-un bloc de roti dintate montat pe un ax imobil fixat incarter arbore cu roi dintate fixate pe el si montat in carter prin intermediul unorrulmenti.

!rima solutie se utilizeaza la autoturisme si la autocamioane cu sarcina utilaredusa iar a doua solutie este intalnita la autocamioane si la autobuze.

"n fi#ura $ se prezinta constructia unui arbore intermediar compus din bloculrotilor dintate $ montat prin intermediul rulmentilor cu role-ace % pe axul &. Bucsade distantare ' mentine rulmentii cu role-ace in pozitia dorita. (ortele axiale careapar sunt preluate de carter prin intermediul saibelor de bronz 4 prevazute cu unumeras pentru a nu le permite rotatia. )ocul axial normal al blocului rotilor dintateeste de 004-0& mm.

Axul blocului de roti dintate se fixeaza in carter cu a*utorul unui prezon sau aunei placate +. )ocul axial al blocului de roi se re#leaza cu a*utorul #arniturilor ,.

atorita faptului ca aceasta solutie necesita orificii de diametru redus pentrufixarea axului ri#iditatea carterului este mare.

Aceasta solutie s-a adoptat deoarece la automobilele usoare distant dintreaxele arborilor primar si intermediar este mai mica decat suma razelor exterioareale rulmentilor de pe cei doi arbori. "n felul acesta se poate alle#e o distant micaintre axele arborilor ceea ce va conduce la un #abarit mai redus al scimbatoruluide viteze.


3/36


(i#ura $. Arborele intermediar cu bloc de roti dintate si ax fix

$.$. Analiza rolului functional a conditiilor tenice impuse piesei finite si a

tenolo#icitatii acesteia.

"n fi#ura , se prezinta diferite solutii constructive ale arborelui intermediaravand rotile dintate fixate pe el.

"n #eneral rotile dintate ale treptelor inferioare /cu diametrul mic fac corpcomun cu arboreal /fi#ura , a b si d iar rotile dintate ale treptelor superioare suntconfectionate separat si sunt montate si sunt montate pe arbore si solidarizate larotatie de acesta cu a*utorul penelor lon#itudinal.

(ixarea in directie axiala a rotilor care nu fac corp comun cu arboreleintermediar se face cu a*utorul unor piulite montate la capete care actioneaza

asupra inelului interior al rulmentului iar acesta asupra rotilor."n cazul arborelui intermediar1 avnd rotile dintate fixate pe el la#arul

anterior care nu preia fortele axiale poate fi: cu rulment cu role cilindrice avand atatinel exterior cat si inel interior /fi# , b2 cu rulment cu role cilindrice fara inelinterior /fi# , c.


4/36


(i#ura ,. 3olutii constructive ale arborelui intermediar avand rotile dintate fixatepe el

3olutia din fi#ura , d in care arboreal intermediar1 este montat pe rulmenticu role conice se intalneste mai rar la automobile. e#lare a*ocului rulmentilorconici se realizeaza cu a*utorul #arniturilor de re#la* &.

"n #eneral pentru prize de putere se utilizeaza fie una din rotile dintateobisnuite ale arborelui intermediar fie se monteaza o roata dintata separata $ /fi# ,

b si c care se roteste sic and automobilul sta pe loc cu motorul in functiune."n cazul autocamioanelor cu forta utila foarte mare pentru un#erea la#arelor

rotilor dintate de pe arboreal secundar se utilizeaza o pompa de ulei , /fi# , cactionata tot de la arboreal intermediar.

"n fi#ura & se prezinta solutiile de montare ale arborelui intermediar in carter.3olutia din fi#ura & a permite compensarea dilatarilor termice si nu poate preluaforte axiale. "n fi#ura & b si c se prezinta variantele de montare ale rulmentului care

preia fortele axiale.

(i#ura &. 5ontarea rulmentilor arborelui intermediar.


5/36


Asa dupa cum s-a aratat an#rena*ul permanent dintre arborele primar siintermediar are dinti inclinati iar un#iurile de inclinare ale danturii se ale# astfelincat forta axiala sa se ecilibreze cu forta axiala a an#rena*ului cu dinti inclinatidintre arborele secundar si intermediar.

"n cazul insa in care an#rena*ul dintre arborele secundar si intermediar aredinti drepti forta axiala data de an#rena*ul permanent ramane neecilibrata.Aceasta situatie poate apare si in cazul unui an#rena* cu dinti inclinati intre arborelesecundar si cel intermediar daca fortele axiale nu se pot ecilibra total. "n #eneralla scimbatoarele de viteze cu roti cu an#renare permanenta se utilizeaza danturainclinata la toate treptele si numai in unele cazuri face excepotie treapta "-a simersul inapoi. ezulta deci ca fortele axiale din arborele intermediar ciar dacaexista au valori mici sau actioneaza foarte putin timp.

$.$.$ olul functional si solicitartile piesei:

6a o cutie de viteze arborele intermrdiar primeste miscarea de la motor prinintermediul arborelui primar si o transmite mai departe la arborele secundar cua*utorul rotilor dintate. "n prelun#irea lui se #aseste arborele secundar caretransmite miscarea la transmisie fiind prevazut cu caneluri pe care pot culisa uneleroti dintate. Cind motorul functioneaza dar automobilul sta pe loc miscarea setransmite de la arborele primar la arborele intermediar arborele secundar fiindliber adica rotile de pe el nu an#reneaza cu nici una dintre rotile corespunzatoarede pe arborele intermediar."n aceasta situatie cutia deviteze se afla in pozitie neutra/punctmort.

$.$., Conditiile tenice impuse piesei finite prin desenul de executie:

esenul piesei de executie: arbore intermediar


6/36


$.$.& Analiza tenolo#icitatii constructiei piesei:

Tenolo#icitatea reprezinta proprietatea unei piese de a putea fi realizatausor si cu costuri reduse.Tenolo#icitatea se refera la exploatare adica laturautilizarii reperului si la fabricatie adica obtinerea reperului cu un cost minim deexecutie un volum redus de munca si consum scazut de materiale. in punct devedere al tenolo#icitatii piesa este simpla.

(orma constructiva piesei asi#ura posibilitatea de str7n#ere suficienta a

semifabricatului n dispozitivul masinii unelte.!roiectarea proceselor tenolo#ice de prelucrare a pieselor se face dupa o

studiere amanuntita a documentatiei tenice a produsului ce urmeaza a fi fabricatdupa analizarea conditiilor de precizie si de exploatare.3e va urmari fabricarea acestei piese n limite economice favorabile: cost minimndar productivitate maxima.

$., Ale#erea *ustificata a materialului pentru executia piesei

"n concordanta cu conditiile functionale materialul trebuie sa asi#ure in urmaprelucrarii si tratamentului termic aplicat ri#iditate suficienta si o inalta rezistentala uzura a camelor si fusurilor de spri*in. !entru fabricarea arborelui intermediar seutilizeaza otelul sau fonta speciala.

intre calitatile de otel se folosesc oteluri carbon de calitate sau usor aliate cuCr 5n 3i si uneori 9i de cementare de tipul 6C $0 6C $% si $% C 8 $8 5C$0 sau de imbunatatire de tipul 6C 4% ; 6C %% si 4% C $0 &$5$+.


7/36


(onta pentru arborele intermediar este elaborata special ca fonta aliata /Cr5o


8/36


prelucrarii direct prin rectificare a camelor si fusurilor cu o duritate superficialaridicata. Aceasta metoda prezinta totusi si unele dezavanta*e. Astfel datoritatensiunilor interne se inre#istreaza un procent ridicat de fisuri sufluri rupturi simai ales deformatii. in cauza fra#ilitatii materialului indreptarea semifabricateloreste destul de limitata. atorita dificultatilor de amplasare a racitoarelor duritateacamelor si fusurilor este insuficienta din care cauza este necesara calireasuplimentara a acestor suprafete.

$.&.$. Calculu fondului anual real de timp /(r

(r@c-/dsDEnsEtsEFpore>anD?nde:c numarul zilelor calendaristice dintr-un an2 c@&+% zile>an2d numarul zilelor libere la sfarsit de saptamana dintr-un an2 d@%, sau $04 zile>an2

s numarul sarbatorilor le#ale2 s@+ zile>an2ns numarul de scimburi dat prin tema scimburi pe ziD2ts durata unui scimb2 ts@8 ore>scimb2Fp coefficient care tine seama de pierderile de timp de lucru datorita reparatiilorexecutate in timpul normal de lucru al scimbului respectiv. 3e recomanda ,ED:Fp@0=' pentru ns@$2 Fp@0=+ pentru ns@,2Fp@0=4 pentru ns@&ns numarul de scimburi dat prin tema scimburi pe ziD2ns , scimburi 8&=$+=+0E8E,ED+$04/&+%A =+=rF ore>an

(r@ &=$+8 ore>an

$.&.,. Calculul planului de productie de piese.

rircrppp NNNnNN +++= E piese>an?nde:

9p este planul de productie pentru produsul respective dat prin tema2n - numarul de piese de acelasi tip pe produs2

9r numarul de piese de rezervalivrate odata cu produsulHin ma*oritatea cazurilor

este 029rc numarul de piese de rezerva livrate la cerere /pentru reparatii.3e adopta infunctie de durabilitatea piesei intre 0 si ,00I.&00J din /9pEn2

9ri numarul de piese rebutate la prelucrare din cauze inevitabile. 3e adopta infunctie de dificultatea proceselor tenolo#ice proceselor tenolo#ice presupuse a fiutilizate intre 0$I..$J din / rcrp NNnN ++E 2 $%0000=pN piese>an


9/36


$=%='%='%4%0000$E$%0000

='%4%0000$%0000/EJ%0

4%000$%0000EJ&0

0

$

=+++=

=++=

==

=

=

pp

ri

rc

r

N

N

N

N

n

$.&.& Calculul ritmului si productivitatii liniei tenolo#ice

itmul liniei tenolo#ice Kare implicatii ma*ore asupra asi#urarii sincronizariioperatiilor prin divizarea procesului tenolo#ic in operatii si ale#era utila*elor3+0E= min>piesa

$=$$=%='%>+0E8&=$+/ ==R min>piesa

$.&.4 3tabilirea preliminara a tipului /sistemului de productie:

Tipul de productie reprezinta ansamblul de factori productivi dependenticonditionati in principal de: stabilitatea in timp a productiei complexitateaconstructiva si tenolo#ica a acesteia si de volumul productiei. Tipul de productieinfluenteaza:caracterul si amploarea imbunatatirii tenice a productiei nivelul despecializare si structura de productie formele de furnizare si de pro#ramare a

productiei economicitatea fabricatiei. "ntrucat in aceasta etapa nu se cunosc timpiinormati acestia pot fi adoptati preliminarprin analiza unui proces tenolo#icsimilar existent sau la stabilirea timpului de productie se va utiliza un criteriuorientativ/mai putin prLcis bazat numai pe ritmul mediu al liniei tenolo#ice Kastfel daca:K M $min>buc-se adopta productie de masa2$MK M $0min>buc-se adopta productie de serie mare2$0MK M &0min>buc-se adopta productie de serie mi*locie2&0MK M $00min>buc-se adopta productie de serie mica2K H $00min>buc-se adopta productie individuala2

"n cazul frecvent intalnit in constructia pieselor autoal productiei de serie se

pune si problema determinarii marimii optime al lotului de piese fabricate/9lot:

lrpplot ZZNN >E=

piese>lotD

?nde:reste numarul de zile pentru care trebuie sa existe rezerva de piese2r@ ,I& zile la piese de baza mari2r@ %I$0 zile la piese marunte2


10/36


/sdcl ZZZZ += numarul annual de zile lucratoare2/ sdcl ZZZZ += @HH ,%%+$04/&+% =+=lZ

,%%=l

Z nr anual de zile lucratoare+=

rZ

lrpplot ZZNN >E=

@HH 4+$$,%%>+E$=%='% ==lotN piese>lot4+$$=lotN piese>lot

CAPITOLUL .

.& Ale+erea variantei opti-e a -etodei si procedeului de o,tinere a

se-i*a,ricatului

,.$ Analiza comparativa a metodelor si procedeelor concurente si adoptareavariantei optime

3uprafetele caracteristice reprezinta acele suprafete care vor fi prelucrate eledeterminand structura procesului tenolo#ic.

Conform conditiilor tenice specificate in desenul de executie al arboreluiintermediar se impun cerinte ri#uroase referitor la executia rotilor calitateasuprafetelor prelucrate si duritatea acestora.

!rin urmare o prima cate#orie de suprafete ce trebuiesc prelucrate o

reprezinta suprafetele arborelui carora li se impun si cerinte privind coaxialitatealor.Turnarea arborilor intermediari prezinta avanta*ul ca semifabricatul se poate

obtine la o forma apropiata de piesa finita reducandu-se consumul de metal sidurata executiei prin eliminarea prelucrarii portiunilor dintre came si posibilitatea

prelucrarii direct prin rectificare a camelor si fusurilor cu o duritate superficialaridicata. Aceasta metoda prezinta totusi si unele dezavanta*e. Astfel datoritatensiunilor interne se inre#istreaza un procent ridicat de fisuri sufluri rupturi simai ales deformatii. in cauza fra#ilitatii materialului indreptarea semifabricateloreste destul de limitata.

!recizia semifabricatelor for*ate trebuie sN se ncadreze n clasele $,I$&2adaosurile de prelucrare se recomandN a fi de maximum $%I,+ mm>razN.

,., 3tabilirea pozitiei semifabricatului in forma sau matrita si a planului deseparatie


11/36


6a obOinerea semifabricatelor prin turnare tenolo#iile moderne prevNdturnarea n cocile sau co*i de bacelitN. 6a turnare prin includerea n forme a unorrNcitoare metalice n zonarotilor dintater Pi a fusurilor fonta se rNcePte mai repedeform7nd o crustN albN cu mare duritate.

,.& 3tabilirea preliminara a adaosurilor de prelucrare si executarea desenuluisemifabricatului

eterminarea adaosurilor de prelucrare este strans le#at de calcululdimensiunilor intermediare si al dimensiunilor semifabricatului.

imensiunile calculate ale semifabricatului servesc la proiectarea matritelor.3tabilirea unor valori optime ale adaosurilor de prelucrare permite efectuareacalculului corect al masei semifabricatelor si al consumurilor specifice demateriale precum si al re#imurilor de asciere si normelor tenice de timp pentru

operatiile de prelucrare mecanica prin asciere.!entru determinarea adaosurilor de prelucrare se folosesc urmatoarelemetode:

metoda experimental statistica2metoda de calcul analitic.!rin metoda experimental-statistica adaosurile de prelucrare se stabilesc cu

a*utorul unor standarde normative sau tabele de adaosuri alcatuite pe bazaexperientei uzinelor sau a unor date statistice. (olosirea tabelelor de adaosuriaccelereaza proiectarea proceselor tenolo#ice insa nu prezinta #arantia caadaosurile de stabilite in acest mod sunt intr-adevar minime pentru conditiileconcrete de prelucrare deoarece adaosurile experimental-statistice sunt determinatefara a tine seama de succesiunea concreta a operatiilor /fazelor de prelucrare afiecarei suprafete de scemele de asezare a semifabricatului la diferite operatiioperatii de prelucrare prin asciere si de erorile prelucrarii anterioare.

5etoda de calcul analitic al adaosurilor de prelucrare se bazeaza pe analizafactorilor care determina marimea adaosului si stabilirea elementelor componenteale acestuia pentru coinditiile concrete de efectuare a diferitelor operatiitenolo#ice. Calculul analitic al adaosurilor de prelucrare permite determinarea unor

dimensiuni intermediare optime la toate operatiile succesive de prelucrare siasi#ura un numar minim de operatii si faze de prelucrare necesare obtinerii calitatii

prescrise a piesei prelucrate. "n cele ce urmeaza se va calcula adaosul de prelucrare pentru cateva

suprafete ale arborelui cu came folosind metoda de calcul analitic.


12/36


Adaosul de prelucrare intermediar este stratul de material ce se indeparteazala operatia /sau faza respectiva de prelucrare prin ascire de pe suprafataconsiderata.

Adaosul de prelucrare total este stratul de material ce se indeparteaza prinefectuarea tuturor operatiilor /fazelor succesive de prelucrare prin asciere asuprafetei considerate de la semifabricat pana la piasa finita in scopul respectariiconditiilor de precizie a suprafetei si de calitate a stratului superficial.

Calculul analitic al adaosurilor de prelucrare se efectueaza numai dupastabilirea traseului tenolo#ic /succesiunii operatiilor si precizarea procedeului deobtinere a semifabricatului. !entru fiecare operatie trebuie calculata in prealabileroarea de orientare si eroarea de fixare care sunt marimi ce se include in relatiilede calcul ale adaosurilor.

6a calculul analitic al adaosurilor de prelucrare se considera ca marimeaadaosului intermediar pentru operatia /faza considerata trebuie sa fie suficienta

pentru a putea fi inlaturate toate abaterile fazei precedente de prelucrare mecanicasau de tratament termic precum si pentru compensarea erorii de instalare aparuta laoperatia /faza considerata.

Adaosul de prelucrare intermediar minim pentru prelucrarea prin metodaobtinerii automate a preciziei dimensiunilorpentru adaosuri simetrice se calculeazacu relatia: ,, $$$min ,/,, iiizipi SRA +++=

9otatiile folosite sunt urmatoarele:Ap i mineste adaosul de prelucrare minim pentru operatia /faza i considerat pe o

parte /pe raza2,Ap i min adaosul de prelucrare minim pentru operatia /faza " considerat pediametru2z i-$ inaltimea nere#ularitatilor profilului rezultat la operatia /faza precedenta i-$2Qi-$ abaterile spatiale ale suprafetei de prelucrat fata de bazele tenolo#ice ale

piesei ramase dupa efectuarea operatiei /fazei precedente i-$2R" - eroarea de instalare a suprafetei de prelucrat /initiale la operatia sau fazaconsiderata i2

imensiunile intermediare /operationale sunt dimensiunile pe care le capata

in mod succesiv suprafetele piesei la diferite noperatii /faze de prelucrare prinasciere incepand de la semifabricat pana la piesa finita.

Acestea sunt dimensiuni tenolo#ice care se noteaza in documentatia defabricatie respectiv planul de operatii.

,.4 "ntocmirea planului de operatii pentru executia semifabricatului


13/36


Stapele principale ale procesului tenolo#ic la prelucrarea mecanica aarborelui intermediar sunt:

a frezarea capetelor si centruire /aceasta operatie se executa pe masinibilaterale de frezat si centruit specializate2

b strun*irea canalului de un#ere /strun# normal2 c redresare /pe o presa idraulica2 d frezarea canalului de pana /masina de frezat2 e frezarea danturii /masina de frezat specializata2 f tratament termic2 # detensionare2 control duritate2 i redresare /pe o presa idraulica2

* rectificarea de finisare a fusurilor /masina de rectificat rotund2 fosfatare2

l spalare2m control final.

CAPITOLUL /

&. Slaborarea procesului tenolo#ic de prelucrare mecanica si control a piesei&.$ Analiza proceselor tenolo#ice similare existente

"n concordanta cu conditiile functionale materialul trebuie sa asi#ure inurma prelucrarii si tratamentului termic aplicat ri#iditate suficienta si o inaltarezistenta la uzura. intre calitatile de otel se folosesc oteluri carbon de calitate sauusor aliate cu Cr 5n 3i si uneori 9i de cementare de tipul 6C $0 6C $% si $%C 8$8 5C $0 sau de imbunatatire de tipul 6C 4% ; 6C %% si 4% C $0&$5$+. Ale#erea unei anumite calitati de otel depinde de tipul cutiei de viteze si decaracterul solicitarilor.

3emifabricatele pentru arborele intermediar se obtin prin for*are sau printurnare.

(or*area se executa in matrite incise cu locasuri multiple succesandu-seurmatoarele faze principale:

-debitare-for*are in matrite incise/preformare matritare prealabila si matritare

finala2-debavurare la cald sau la rece2-tratament termic de normalizare2-curatire prin decapare sau sablare2-indreptare la rece /bataie admisa $mm>$m2


14/36


3emifabricatele de otel se pot obtine si prin matritare pe prese mecaniceexecutandu-se o profilare prealabila pe pe masini speciale de profilat prin presiunecu cota re#labila care realizeaza #atuiri pe lun#imea barei. ?rmeaza apoimatritarea in doua treceri. !recizia semifabricatelor for*ate trebuie sa se incadrezein clasele $,-$&2 adaosurile de prelucrare se recomanda a fi de maximum $%-,+mm>raza.

6a obtinerea semifabricatelor prin turnare tenolo#iile moderne prevadturnarea in cocile sau turnarea in co*i de bacelita. 6a turnarea prin includerea informele cu amestec a unor racitoare metalice fonta se raceste mai repede formando crusta alba de mare duritate.Turnarea arborilor intermediari prezinta avanta*ul ca semifabricatul se poate obtinela o forma apropiata de piesa finita reducandu-se consumul de metal si durataexecutiei prin eliminarea prelucrarii unor portiuni cu o duritate superficialaridicata. Aceasta metoda prezinta totusi si unele dezavanta*e. Astfel datorita

tensiunilor interne se inre#istreaza un procent ridicat de fisuri sufluri rupturi simai ales deformatii. in cauza fra#ilitatii materialului indreptarea semifabricateloreste destul de limitata.

&., Analiza posibilitatilor de realizare a preciziei dimensionale si a ru#ozitatiiprescrise in desenul de executie

3uprafetele caracteristice reprezinta acele suprafete care vor fi prelucrate eledeterminand structura procesului tenolo#ic.

"ntrucat arborele intermediar se va prelucra cu prindere intre varfuri oimportanata deosebita o reprezinta frezarea suprafetelor frontale si executarea#aurilor de centrare de corectitudinea acestora depinzand intre#ul procestenolo#ic ulterior.

eoarece raportul dintre lun#imea si diametrul arborelui intermediar estemare ri#iditatea lui este mica din care cauza la prelucrare este necesara spri*inirealui suplimentara. eoarece in cursul operatiilor de prelucrare rezulta deformariinevitabile se prevad si operatii de indreptare /redresare pe prese /bataia radialamaxima 00,I00% .

&.& 3tabilirea succesiunii lo#ice de prelucrare mecanica tratament termic/termocimic si control

Ale#erea Pi prelucrarea bazelor de aPezare. Arborele intermediar seprelucreazN cu prinderea ntre v7rfuri Pi spri*inire radialN suplimentarN n linetedescise. !entru execuOia #Nurilor de centrare se utilizeazN maPini bilaterale defrezat Pi centruit specializate.


15/36


upN executarea #Nurilor de centrare se strun*esc Pi eventual se rectificNfusurile n vederea aPezNrii n linete. Aceste operaOii se executN cu aPezareaarborilor ntre v7rfuri Pi se combinN cu prelucrarea Pi a altor suprafeOe.

"n anumite cazuri arborele intermediar se lustruieste sau se superfiniseazN.6ustruirea se face cu bandN de 7rtie sau de p7nzN la maPini speciale.3uperfinisarea se poate executa eu a*utorul unor dispozitive cu role sau cu bile. "n#eneral pot fi propuse mai multe variante de succesiune a operatiilor in cazul defata criteriul ales a fost cel economic.

&.4 Ale#erea utila*elor si instalatiilor tenolo#ice

5asinile-unelte si utila*ele utilizate pentru fiecare operatie in parte sunturmatoarele: a#re#at special pentru frezarea capetelor si centruire strun#semiautomat pentru strun*irea fusurilor masina de rectificat rotunda pentru

rectificarea fusurilor sau numai a fusulului central in vederea asezarii masina defrezat vertical pentru frezarea canalului de pana strun# semiautomat de copiatmulticutite pentru strun*irea si finisare masina de frezat pentru frezarea danturiiinstalatie speciala de calire prin curenti de inductie pentru tratament cimic cuptorde detensionare aparat de control al duritatii presa de indreptat feroflux masinade superfinisare dema#netizor instalatie de fosfatare de spalare si aparatura decontrol pentru control final.

!relucrarea arborilor prin strun*irea pot urmari doua scopuri : obtinereapiesei finite in conformitate cu cerintele desenului sau pre#atirea piesei in vedereaefectuarii unor lucrari de finisare.

!entru strun*irea arborilor se pot folosi strun#uri normale strun#urirevolver strun#uri muticutite strun#uri automate /mono si multiaxe sau cucomanda dupa pro#ram a#re#ate. "n #eneral strun*irea se face in doua etape : de#rosare si finisare.(elul prelucrari Treapta de precizie

economicau#ozitatea suprafetei a

3trun*iree#rosare

$4 - $% $,% ,%

3trun*ire

3emifinisare

$, - $& +& $,%

3trun*ire(inisare

= - $0 &, +&

iferitele procedee de prelucrare aarborilor prin strun*ire:


16/36


strun*irea frontala cu avans lon#itudinal

strun*irea frontala cu avans transversal

&.% Adoptarea scemelor de orientare /bazare si fixare a piesei

Ale#erea Pi prelucrarea bazelor de aPezare. Arborele intermediar seprelucreazN cu prinderea ntre v7rfuri Pi spri*inire radialN suplimentarN. !entru

execuOia #Nurilor de centrare se utilizeazN maPini bilaterale de frezat Pi centruitspecializate.upN executarea #Nurilor de centrare se strun*esc Pi eventual se rectificN

arborii n vederea aPezNrii. Aceste operaOii se executN cu aPezarea arborilor ntrev7rfuri Pi se combinN cu prelucrarea Pi a altor suprafeOe.

"n cadrul acestui capitol se foloseste notiunea de Ubaza de referintaV in sensulde element #eometric component al unui produs .

!rin bazarea piesei se intele#e orientarea acesteia pe masina-unealta sau indispozitiv adica a suprafetei de prelucrat in raport cu traiectoria mucieiascietoare tinand seama de conditiile impuse prelucrarii si de sistemul de referinta

al celor trei axe la care se raporteaza #radele de libertate ale piesei ce se prelucreaza.

3emifabricatul de prelucrat fiind un corp ri#id in spatiu poseda sase #radede libertate in raport cu cele trei axe de coordonate perpendiculare intre ele.3tabilirea pozitiei static determinate a piesei se realizeaza prin eliminarea tuturorcelor sase #rade de libertate cu a*utorul a sase puncte de reazam .


17/36


!entru prelucrarea arborilor asezarea si fixarea pe masina unealta se face

folosindu-se suprafata exterioara cand prinderea are loc in universal si varfulpapusii mobil sau folosindu-se #aurile de centrare cand prinderea se face intrevarfurile masinii. Baza de referinta in aceste cazuri de prelucrare este axa de rotatiea semifabricatului.

&.+. Ale#erea 3..


18/36


19/36


-#ranulatie %02 -duritate )2 -liantul C2

-pentru rectificarea de finisare disc abraziv cu diametrul @400 mmlatimea B@40 mm cu urmatoarele caracteristici: -materialul abraziv S2 -#ranulatia ,%2 -duritate "2 -liantul C.

6a calculul re#imurilor de asciere s-au stabilit durabilitatile sculelorascietoare astfel:

-durabilitatea cutitului de strun# la de#rosare:$@ &0 min2-durabilitatea cutitului de strun# la finisare:: ,@ &0 min2-durabilitatea discului abraziv la rectificarea de de#rosare: &@% min2

-durabilitatea discului abraziv la rectificarea de finisare: 4@ ,% min.Timpul in care se strun*esc cele 4, de piese /de#rosare si finisare: este:T$@48E/0='08+,@'' min.

Timpul in care se rectifica de de#rosare cele 48 de piese este:T&@48E0$$4@4'8 min.

Timpul in care se rectifica de finisare cele 48 de piese:T4@ 48E0$,$@%0, min.

ispozitivele necesare pentru prelucrarea fusurilor sunt dispozitivelespecifice prelucrarii intre varfuri:

-doua varfuri rotative: unul fixat in axul principal al masinii iar celalalt inpapusa mobila2

-antrenorul cu a*utorul caruia miscarea de rotatie este transmisa de la axulprincipal al masinii la piesa de prelucrat2

-lineta necesar spri*inirii suplimentare pentru evitarea incovoierii piesei subactiunea fortelor de asciere si a #reutatii arborelui si care descarca in acelasi timpsi varfurile masinii de aceste forte.

"n timpul procesului de fabricatie verificatoarele utilizate sunt de tipulcalibrelor de lucru. !entru controlul intermediar la prelucrare se vor utiliza calibrelimitative de tipul TSCS - 9? TSCSWW folosite de lucrator la postul respectiv

de lucru. Aceste calibre vor avea dimensiunile corespunzatoare dimensiunilorintermediare calculate la adaosurile de prelucrare.

Celelalte verificatoare utilizate la controlul interfazic si la controlul dereceptie vor fi specificate in planul de operatii.

CAPITOLUL $


20/36


4.eterminarea re#imurilor optime de lucru /de asciere si a normelor tenice detimp4.$eterminarea re#imurilor optime de asciere

3e ale#e in continuare o suprafata pentru care se calculeaza re#imurileoptime de asciere.

Slementele componente ale re#imului de asciere la strun*ire sunt:-adancimea de asciere t care este definita ca marimea taisului principal aflat

in contact cu piesa de prelucrat masurata perpendicular pe planul de lucru2-viteza de asciere v care este definita ca viteza la un moment dat in directia

miscarii de asciere a unui punct de asciere considerat pe taisul sculei2-avansul s care este determinat de obicei in mm la o rotatie a piesei sau

sculei.!entru calculul re#imurilor de asciere trebuiesc precizate cateva notiunicare vor fi utilizate pe parcursul acestui calcul. 5aterialele utilizate pentru confectionarea partii utile a cutitelor de strun#

pot fi impartite in patru #rupe: oteluri pentru scule2 placute din carburi metalice dure2 materiale mineralo-ceramice2 diamante industriale.

!ractica a aratat ca placutele din carburi metalice pot fi folosite pentruconfectionarea oricaror scule ascietoare si pentru prelucrarea unei mari varietatide materiale. "n timpul prelucrarilor mecanice suprafetele sculei ascietoare care vin incontact cu piesa sau cu ascia care se de#a*a sunt supuse unui proces de uzura.!erioada de functionare a sculei de la inceputul folosirii ei pana la atin#erea uneiuzuri e#ale cu limita de uzura se numeste durabilitate.

Ale#erea materialului partii active a cutitului pentru realizarea uneiprelucrari in conditii date se face in functie de natura si proprietatile fizico-mecanice ale materialului semifabricatului.

3trun*irea de de#rosare a fusurilor se realizeaza pe un strun# semiautomatmulticutit. 3e poate constata ca toate sculele ascietoare vor lucra la o aceeasituratie a arborelui principal iar sculele dispese pe aceeasi sanie si aflate simultan inlucru se vor deplasa cu o aceeasi viteza de avans.

a3tabilirea scemei de prelucrare


21/36


peratia este o strun*ire lon#itudinala exterioara cu iesirea libera a cutituluisemifabricatul fiind instalat intre varfuri. !e sania lon#itudinala a strun#ului se vormonta trei cutite cu a*utorul carora se vor prelucra suprafetele arborelui.

bAle#erea masinii unelte!relucrarea va avea loc pe un strun# semiautomat monoax prevazut cu o

sanie multicutit cu posibilitatea obtinerii unor turatii cuprinse intre %+ si '$0rot>min pentru o #ama de avansuri lon#itudinale de 0$,%I08 mm>rot.

c3tabilirea metodei de instalare a semifabricatului!entru instalarea semifabricatului se va folosi un varf rotativ la capatul din dreaptavarf fix montat in arborele principal al strun#ului si inima la capatul din stan#a.

d3tabilirea sculelor ascietoarein analiza scemei de prelucrare se constata posibilitatea folosirii a trei

cutite cu placute din carburi metalice tip !,0. Toate cutitele au sectiunea cozii de&,x&, mm,. 3ania strun#ului semiautomat trebuie sa fie prevazuta cu suporturi

speciale portscule avand locasuri pentru instalarea cutitelor fixarea acestoraefectuandu-se cu suruburi.e3tabilirea adancimii de asciere

3e apreciaza a fi posibila inlaturarea adaosului de prelucrare intr-o sin#ura trecereceea ce presupune e#alitatea adancimilor de asciere cu marimea adaosului de

prelucrare: mm2

f


22/36


n @ 0&%2$%I$=@ coeficienti de corectie$%@ $2 $+@ $0$2 $'@ 08'2 $8@ 0=2 ,0@ 0=+2Cu aceste valori se obtine: mm>rot2

3e observa ca aceasta valoare admisibila este mai mare decat avansul ales.mm,D verificarea seface cu formula

unde semnificatia marimilor si unitatile de masura sunt urmatoarele:C @ #rosimea placutei din carburi metalice in mmC @ 82m@ rezistenta de rupere la tractiune a materialului de prelucrat in da9>mm,

m@ '02Cu aceste valori se obtine:

mm>rot.3e observa ca aceata valoare admisibila este mai mare decat avansul ales.#Calculul lun#imilor curselor de lucru!entru un anumit interval de timp in cadrul unui ciclu de lucru sculele se

pot afla intr-una din urmatoarele stari:epaos daca scula nu efectueaza nici un fel de miscare25iscare de apropiere sau de retra#ere in raport cu semifabricatul efectuata

cu o viteza suficient de mare corespunzatoare avansului rapid25iscare de lucru cu o viteza corespunzatoare avansului de lucru cand

sculele se deplaseaza relativ lent asi#urand indepartarea adaosului de prelucrare.6un#imea cursei de lucru este deci marimea distantei parcurse de scula cu

viteza adecvata avansului de lucru."n cazul #eneral expresia lun#imii cursei de lucru la o faza oarecare i este de

forma:

lsi@lun#imea distantei de si#uranta pentru evitarea ciocnirii sculei de semifabricatla la sfarsitul miscarii de apropiere cu avans rapid2lpi@ lun#imea de patrundere corespunzatoare acelei distante parcurse de muciaascietoare a sculei dupa o anumita directie cu o vviteza e#ala cu viteza de avans

8$=,$=adms

m

admRt

Cs

=

&0

8$&8

%8&$=adms

diaipisici lllll +++=


23/36


de lucru din momentul contactului efectiv intre mucia ascietoare si semifabricatsi pana in momentul in care mucia ascietoare a sculei efectueaza prelucrarea cuintrea#a adncime de asciere2lai@ lun#imea distantei de asciere efectiva /dupa desenul piesei2ldi@ lun#imea distantei de depasire.

mm2

mm2

mm.

Calculul lun#imii cursei de asciere6un#imea cursei de asciere lca se obtine prin insumarea lun#imii depatrundere lpsi a lun#imii de asciere la.

$$4$&'$$&4 =+=+=astgpstgcastg

lll mm2$$&+&,$$&4 =+=+= acentrpcentrcacentr lll mm2

$$&0,+$$&4 =+=+= adrtpdrtcadrt lll mm2

iCalculul numarului de rotatii ale arborelui principal pentru cursele de lucru9umarul de rotatii ale arborelui principal se determina ca raport intre

lun#imea lca cursei de lucru si marimea avansului de calcul s :

$&,&'0

4====

stg

cstg

rstgs

lN rot2

$$=&'0

44===

centr

ccentr

rcentrs

lN rot2

$0&&'0

&8===

drt

cdrt

rdrts

lN rot.

*Calculul numarului de rotatii ale arborelui principal pentru cursele de

asciere"n acest caz numarul de rotatii ale arborelui principal se determina prin

luarea in considerare a lun#imii lcaa cursei de asciere si a marimii avansului s:

$$$&'0

$$4$==

s

lNasstg

castg rot2

=8&'0

$$&+==

s

lNascentr cacentr rot2

4=%...$/&''0%$,...%0/ +++=+++=

ctgllllldstgastgpstgsstgcstg

&8%...$/,+'0%$,...%0/ +++=+++=

ctglllldrtddrtadrtpdrtsdrt

44%...$/&,'0%$,...%0/ +++=+++=

ctgllllldcentracentrpcentrscentrccentr


24/36


8,&'0

$$&0==

s

lNasdrt cadrt rot.

Calculul coeficientilor timpilor de asciereCoeficientii timpilor de asciere Y"se determina folosind relatiile:

84$0$&,

$$$

max

===

r

asstg

stgN

N

'4,0$&,

=8

max

===

r

ascentrcentr

N

N

84$0$&,

$$$

max

===

r

asstg

stgN

N

l3tabilirea durabilitatilor conventional-economice


25/36


t @ adancimea de ascieret @ $4%2s @ avansul de asciere mm>rotDs @ 0&'2XB @ duritatea materialului de prelucratXB @ ,0'2x1 @ exponentii adncimii si avansului de4 ascierex @ 0$82 1 @ 0,02$I=@ diferiti coeficienti ce tin cont de conditiile de lucru3e obtine:

4=$=$=v m>min.p3tabilirea turatiilor conventional economicemin2

%'=%&=%4$4&

4=$=$$000$000=

=

=

ccentr

convcentr

vn

rot>min2

+,,%44%%&$4&

4=$=$$000$000=

=

=

cdrt

convdrt

vn

rot>min.

ZCalculul coeficientului exponential al vitezelor relativeCoeficientul exponential al vitezelor de asciere va fi:

4,%0

$$===

mz

"ntrucat turatiile conventional economice sunt apropiate marimile auxiliarenu se mai calculeaza.

reterminarea turatiei principale a arborelui principal3e ale#e ca turatie reala turatia n@480 rot>min.sCalculul vitezelor efective de asciere3e determina vitezele maxime de asciere pentru fiecare din cele trei cutite:

4$=,$000

=

=

nv

cstg

e"stg

rot>min2

%+,=$$000

=

=n

v ccentre"centr

rot>min2

'$%=0$000

=

=n

v cdrte"drt

rot>min.

tCalculul puterii


26/36


%,'$+000

4$=,=+0=08'00$$$,00&'04%$%'&'%0'%0$

=

=astgN [2

Analo# se obtin:%$&$=acentrN [2

4==$=adrtN [.!uterea totala absorbita 9atse determina prin insumarea valorilor puterilor de

asciere corespunzatoare fiecareia dintre scule:%&=4=++= adrtacentrastgat NNNN [2

uCalculul raportului dintre turatia efectiva a arborelui principal si turatiaconventional-economica

3e calculeaza acest raport pentru fiecare din cele trei cutite:

8=80+,=%&4

480===

convstg

vstgn

nk 2

Analo#:

8=0=

vcentrk 288$0=vdrtk .

veterminarea valorilor coeficientilor de corectie a durabilitatii economice


27/36


4.,.eterminarea normelor tenice de timp

9orma tenicN de timp este durata necesarN pentru executarea unei operaOiin condiOii tenico-or#anizatorice determinate Pi cu folosirea cea mai raOioanalN atuturor mi*loacelor de producOie. \n norma tenicN de timp intrN o sumN de timpiastfel:

n

TTTTTT

pi

donabn ++++= minD in care:

Tn@ timpul necesar pentru operaOie minD2Tb@ timpul de bazN /tenolo#ic de masina minD2Ta@ timpul auxiliar /a*utator minD2Ton@ timpul de odinN Pi necesitNOi firePti minD2Td@ timpul de deservire tenicN Pi or#anizatoricN minD2Tpt@ timpul de pre#Ntire-nceiere minD2

n @ lotul optim de piese care se prelucreazN la aceiaPi maPinN n mod continuu.Timpul de baza este timpul in cursul caruia un executant efectueaza -cua*utorul masinii unelte si al 3


28/36


Timpul de deservire a locului de munca:

0'0$00

%,E,80 ==dt min2

bs: 6a ale#erea acestui timp s-a tinut cont ca ascutirea cutitelor se va facecentralizat si nu de catre strun#ar.Aceasta presupune existenta unei ascutitorii care

deserveste sectia si a unui personal specializat incadrat la aceasta ascutitorie.Timpul de deservire or#anizatorica:

'=,0$00

,$E++0 ==dot min2

Timpul de odina si necesitati firesti se ale#e din tab. $,.,' /+:

,=0$00

%4E,8+ ==onT min2

Astfel rezulta timpul normat pentru strun*irea de de#rosare:

0'%,80

+0+0+&0,=080,80 =+++++=nT min

9ormarea tenica pentru strun*irea de finisare."ntrucat strun*irea de finisare se face din aceeasi prindere ca strun*irea de

de#rosare[ in relatia de calcul a timpului normat nu va mai apare timpul deprindere-desprindere a piesei care a fost luat in calcul la timpul normat pentrustrun*irea de de#rosare.

Timpul de baza:,$,0

=%%E,0

%%&&,=

++=bT min2

Timpii a*utatori se ale# din normative:- timpul a*utator pentru comanda masinii:

$00$ =at min2- timpul a*utator pentru masuratori de control:

%%0, =at min2ezulta: +%0=aT min.Timpul de deservire tenica:

0040$00

,E,$,0

$00

,E === bdt Tt min2

Timpul de deservire or#anizatorica:

0080$00

$

E/ =+= abdo TTt min2Timpul de odina si necesitati firesti:

0&=0$00

%4E/ =+= abon TTt min.

ezulta timpul unitar pentru strun*irea de finisare:=$&00&=00$,0+%0,$,0 =+++=

#T min.

Timpul normat pentru strun*irea de finisare:


29/36


=8080

+=$&0

80=+=+=

pi

#n

TTT min.

ezulta ca timpul normat pentru operatia de strun*ire /de#rosare si finisareeste:

0%%&=800'%, =+=ntotT min.

9ormarea tenica pentru rectificarea de de#rosare."n acest caz timpul de baza se calculeaza cu relatia/conf. tab. $,.'% /+:

kv

hT

sp

bE= minD unde:

@adaosul de prelucrare pe raza@0$&8 mmD2vsp@ avansul de patrunderevsp@$%8 mm>minD2@coeficient de corectie a timpului de baza:

@$&2Cu aceste valori se obtine un timp de baza:Tb@0$$4 minD.

Timpul auxiliar pentru prinderea si desprinderea piesei:ta$@0$+ minD2

Timpul auxiliar pentru marimile de masurare la rectificare:ta,@00%% minD2

Timpul auxiliar in le#atura cu faza:ta&@0$4 minD2

Timpul auxiliar in le#atura cu masuratorile de proba:ta4@04= minD2

Timpul auxiliar total:Ta@084% minD.

Timpul de odina si necesitati firesti:

04&0$00

%4E84%0$$40/

$00

%4E/ =+=+= abon TTT minD.

Timpul de deservire:- timpul de deservire tenica: tdt@$& minD2- timpul de deservire or#anizatorica:

0$40$00

%$

E/ =+= abdo TTt minD2ezulta timpul de deservire a locului de munca:

Td@$&$4 minD.Timpul de pre#atire inceiere:

Tpi@%% minD.ezulta timpul normat pentru rectificarea de de#rosare:


30/36


&8%,80

%%&$4$04&084%0$$40 =++++=nT minD.

3-a considerat ca lotul care se prelucreaza in mod continuu la aceeasi masinade rectificat este de 48 piese.

9ormarea tenica pentru rectificarea de finisare:

kv

hTsp

bE= minD unde:

@0$$4 mmD2vsp@$,, mm>minD2@$&2

Cu aceste valori se obtine un timp de baza:Tb@0$,$ minD.

Timpul auxiliar pentru prinderea si desprinderea piesei:

ta$@0$+ minD2Timpul auxiliar pentru marimile de masurare la rectificare:ta,@00+% minD2

Timpul auxiliar in le#atura cu faza:ta&@0$4 minD2

Timpul auxiliar in le#atura cu masuratorile de proba:ta4@0%8 minD2

Timpul auxiliar total:Ta@0=4% minD.

Timpul de odina si necesitati firesti:

0480$00

%4E=4%0$,$0/$00

%4E/ =+=+= abon TTT minD.

Timpul de deservire:- timpul de deservire tenica: tdt@$& minD2- timpul de deservire or#anizatorica:

0$+0$00

%$E/ =+= abdo TTt minD2

ezulta timpul de deservire a locului de munca:Td@$&$+ minD.

Timpul de pre#atire inceiere:

Tpi@%% minD.ezulta timpul normat pentru rectificarea de finisare:

4==,80

%%&$+$0480=4%0$,$0 =++++=nT minD.

3-a considerat ca lotul care se prelucreaza in mod continuu la aceeasi masinade rectificat este de 48 piese.


31/36


CAPITOLUL 0

%. Calculul necesarului de forta de munca utila*e 3+0 @ $$',% oreD+0 @ $'%8'% oreD+0 @ $,'0, oreD+0 @ $=%4$ oreD


32/36


!entru ambele cate#orii in functie de modul de exprimare a caracteristicii decalitate se pot defini urmatoarele tipuri de control statistic:-prin masurare2-prin atribute2-prin numar de defecte.

Controlul prin atribute stabileste in ce masura caracteristicile efective suntrealizate sau nu la nivelul prescriptiilor produsele fiind apreciate in functie de acestcriteriu drept corespunzatoareWW sau necorespunzatoareWW. Controlul prinmasurare are ca obiect stabilirea valorii numerice a caracteristicilor de calitate aZle

produselor si incadrarea lor in limitele de toleranta prevazute in specificatii.

%.,.Calculul necesarului de forta de munca.

(m@c /d s oD.ts.m oreD

unde c d s si tsau semnificatia din para#raful $.&.$.o durata medie /zile a concediului anual de odina a unui muncitor /o@,0 zile

Fm coeficient ce tine seama de intarzieri absente s.a.2 m@ 0=+(m@ $8048 oreD

(u@ c /d s rD.ns.ts.u oreDr numarul zilelor de imobilizare a utila*ului pentru reparatiir@ &I8J din fondul de timp nominal @ %J .&=$+8 @ $=%84 oreDm coeficient de folosire a utila*ului @ 08%(u@ &&%=, oreD

%.& Calculul necesarului de 3..


33/36


reprezinta necesarul anual de dispozitive si verificatoare

unde: - coeficient care tine seama de distru#erile accidentale ale

sculei - durabilitatea marimea uzurii acceptabile pentru verificatorul respectiv - numarul de masuratori efectuate pentru o piesa cu verificatorul respectiv

%.4 Calculul necesarului de materiale


34/36


+. Calculul costului de fabricatie a piesei+.$ 3tructura #enerala a costului de fabricatie unitar

Costul de fabricatie unitar este calculat cu relatia:

unde: - reprezinta celtuielile cu materialele2 - reprezinta celtuielile cu manopera directa2 - reprezinta celtuielile cu intretinerea si functionarea utila*ului2 - reprezinta celtuielile #enerale ale sectiei2 - reprezinta celtuielile #enerale ale intreprinderii.

+., Celtuieli directe+.,.$ Celtuieli cu materii prime si materiale directe

Costul materialului se determina cu relatia:

unde:

+.,., Celtuieli cu manopera directa

Costul manoperei se determina cu relatia:

unde: - cota de asi#urari sociale2 - a*utor de soma*2 - salariul orar2 - norma de timp.

+.& Celtuieli indirecte+.&.$ Celtuieli cu intretinerea si functionarea utila*elor

Aceste celtuieli cuprind: amortizarea utila*elor si mi*loacelor sectieiceltuieli pentru reparatie celtuieli cu ener#ia celtuieli cu sculele sidispozitivele2 se calculeaza cu formula:


35/36


unde: - coeficient de repartitie a celtuielilor cu intretinerea si

reparatia utila*elor2

+.&., Celtuieli #enerale ale sectiei

Aceste celtuieli reprezinta celtuielile personalului amortizarea cladirilor simi*loacelor fixe aferente sectiei celtuielile administrative. 3e calculeaza cuformula:

unde: - coeficient de repartitie2

+.&.& Celtuieli #enerale ale intreprinderii

Aceste celtuieli reprezinta celtuielile privind salariile personalului deconducere tenic amortizarea mi*loacelor fixe de interes #eenral2 se calculeaza cuformula:

unde: - coeficient de repartitie

+.4 Calculul pretului piesei

!retul de productie al piesei se calculeaza cu formula:

unde: - beneficiul net al intreprinderii

!retul de livrare al piesei se calculeaza cu formula:

unde:


36/36


!retul de vanzare cu amanuntul al piesei se calculeaza cu formula:

unde: - reprezinta adaosul comercial

77801122 fra proiect arbore intermeiar tttt

Documents