719, joi 16 octombrie 2014

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 719

Joi, 16 Octombrie 2014

Angajatul exploatãriiminiere Paroºeni a fostla un pas de a fi strivitde o piesã pe care omanipula. Deocamdatãnu se ºtie exact cum s-au petrecut lucrurile,însã, o echipã de specialiºti în sãnãtate ºi securitate minierãspun cã au deschis oanchetã ºi fac cercetãripentru a vedea ce s-apetrecut marþi laaceastã unitate

minierã. „Este vorbadespre Adrian Butar,care are 36 de ani ºicare lucra în galeriadirecþionalã a panouluiII, din stratul III, blocul II. În timp cetransporta un elementde îmbinare al unuitransportor TR5, s-adezechilibrat, acelobiect i-a cãzut pemânã ºi i-a strivit 3degete. A fost trans-portat de urgenþã la

spital, i s-au acordatprimele îngrijiri, dupãcare a intrat în operaþie, pentru reconstrucþia celor 3 degete. Acum este înafara oricãrui pericol,iar noi vom demara oanchetã ca sã stabilimcauzele ºi împrejurãrileproducerii acestui accident”, a spus AurelAnghel, directorulSNÎMVJ, cel carereprezintã, oficial,Mina Paroºeni.

Periodic, în mineledin Valea Jiului au loc

astfel de accidente, dincauza manipulãriinecorespunzãtoare aobiectelor grele, prin spaþii reduse cadimensiuni.

ªi în acest caz,minerul accidentat s-adezechilibrat din cauzavolumului piesei pecare încerca sã o mute,dar ancheta demaratãla unitatea din VestulVãii Jiului va scoate laivealã cauza exactã aaccidentului.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Tiberiu Iacob Ridzi atrecut la UNPRT iberiu Iacob Ridzi,

primarul municipiuluiPetroºani, a trecut la UNPR.Edilul municipiului a lãsatPartidul Democrat Liberal înfavoarea Uniunii Naþionale pentru Progresul României.

Tiberiu Iacob Ridzi a fost membruPDL din anul 1997 ºi a ocupat funcþiade preºedinte a organizaþiei dinPetroºani din anul 2001 pânã anul acesta, când a renunþat la toate funcþiiledeþinute în cadrul formaþiunii politice.Primarul municipiului Petroºani. Tiberiu Iacob Ridzi, a confirmat pentruCronica Vãii Jiului faptul cã s-a înscris înUNPR. “Da, confirm, deocamdatã nufac nicio declaraþie pe aceastã temã. Amtrecut la UNPR”, a declarat TiberiuIacob Ridzi pentru Cronica Vãii Jiului.

Preºedintele UNPR Hunedoara,Haralambie Vochiþoiu, a declarat cãTiberiu Iacob Ridzi este membru UNPRîncepând din data de 15 octombrie2014. “Astãzi s-au finalizat procedurile.Îl primim în partid, este un om valoros.Aºa vom atrage mai multe voturi pentruVictor Ponta”, a declarat pentru CronicaVãii Jiului, preºedintele UNPR.

Haralambie Vochiþoiu mai spune cã atrecut peste toate neînþelegerile pe carele-a avut cu Tiberiu Iacob Ridzi ºi esteposibil ca pe viitor acesta sã obþinã ºi ofuncþie de conducere în partid.

“Cu siguranþã va avea o funcþie deconducere, încã nu am discutat. Avemnevoie de dumnealui”, a afirmat ºefulUNPR Hunedoara.

Migraþia primarului vine dupã ce afost promulgatã legea privind posibili-tatea de a schimba partidul politic.

Monika BACIU Monika BACIU

J oi este termenul la care oraºul Aninoasa ar putea sã iasã oficial dininsolvenþã. Primul gând al celor care gestioneazã primul oraº aflat în

aceastã situaþie din România, se îndreaptã acum spre atragerea investiþiilor,fãrã de care riscul de a reveni în colaps este enorm. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

U n miner de la mina Paroºeni a fostoperat de urgenþã, dupã ce ºi-a

strivit palma în timpul lucrului. O echipãde specialiºti de la minã au demarat oanchetã ºi urmeazã sã stabileascã cuexactitate cum s-a petrecut incidentul.

Miner accidentat grav la Paroºeni

Aninoasa iese AZI din insolvenþã

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Octombrie 20142 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DINFELURILE DE MAI JOS:

Ciorbã de pui a-la-greqCiorbã de burtãCiorbã de periºoareCiorbã de vãcuþãCiorbã de fasole cu afumãturãFelul doi, la alegere, din

felurile de mai jos + salatã &desert:

LUNI:•Pörkölt unguresc cu cartofi• Cordon bleu din piept de pui cucartofi pai• Ceafã la grãtar cu cartofi auriiMARÞI:• Ciocãnele de pui cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã• Mozzarella pane cu cartofi natur• ªniþel de porc cu cartofi paiMIERCURI:• Escalop de porc cu ciuperci ºipiure de cartofi

• Piept de pui dulce-acriºor cu orezºi legume• Spaghetti cu ºuncã ºi ciuperciJOI:• Piept de pui în sos de roºii ºi moz-zarella, orez• Ficãþei de pui cu usturoi ºi piurede cartofi• Ceafã la grãtar cu cartofi paiVINERI:• Gulaº unguresc cu gãluºte• Paste cu sos quattro formaggi• ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºtiPreþ: 12 lei

OCTOMBRIE

Telefon comenzi: 0726 669 060

www.3daqua.ro

Ca o coincidenþã sau nu, imediat dupã ce „MesagerulHunedorean” dezvãluia, în urmãcu circa o lunã, cum cã ServiciulSalvamont nu apare pe indexul112, ca serviciu competent ºi atestat conform legii, în salvareadin avalanºã, indexul a fost dinnou modificat. De aceastã datãsalvatorii montani sunt identificaþica structurã de intervenþiela avalanºe, însã au fostoperate ºi alte modificãricare suprapun diferiteservicii. Printre cei careintervin la acþiuni de salvare sunt ºi jandarmiimontani, însã aceºtia nusunt atestaþi în acest sens,pentru cã ar trebui sãurmeze cursurile ºcolilorsalvamont, structurã care,conform legii în vigoare,

este singura abilitatã sã eliberezeatestate în salvarea montanã.Potrivit vicepreºedintelui AsociaþieiSalvatorilor Montani, GeorgeResiga, modificãrile din indexul112 în baza cãruia sedirecþioneazã structurile de intervenþie la accidente, vor trebuiarmonizate împreunã cu restulstructurilor care intervin în zona

montanã. Adicã cu JandarmeriaMontanã astfel încât sã nu maiexiste situaþii în care sã se supra-punã cele douã servicii ºi sã seîncalce legea. „Indexul de 112 s-amodificat ºi nu ºtim cum se vadesfãºura ceea ce se cheamãsolicitarea agenþiilor, respectiv aSalvamont în cadrul acestui sistemde urgenþã la permanentizareazonelor schiabile ºi a zonei montane. Salvamontiºtii aºteaptão nouã creionare a intervenþiei înzona montanã”, a declarat pentruMesagerul Hunedorean, GeorgeResiga, vicepreºedinte ASMR.Sãptãmâna viitoare va avea loc oîntâlnire între ºefii salvamontiºtilor,ai jandarmilor ºi ai celorlalte struc-turi din Centrul Integrat Judeþeande Intervenþie Hunedoara (CIJI),centru în care au fost prinºi ºi salvatorii montani. În urma dis-cuþiilor dintre pãrþi ar urma sã sestabileascã foarte clar atribuþiilefiecãrui serviciu, astfel ca la debutul sezonului de schi în staþiunile hunedorene sã se poatãinterveni eficient ºi calificat.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

H oþii au furat,la adãpostul

întunericului, undulap metalic încare se afla sumade 20 de mii de lei,profitând de faptulcã magazinul ata-cat era situat într-ozonã lãturalnicã.

O societate comer-cialã din Lupeni a fostpãgubitã cu 20 de miide lei dupã ce unul saumai mulþi indivizi aufurat cutia cuîncasãri.Spargerea aavut loc înnoaptea deluni spremarþi, iar hoþiiau forþatîncuietorileunei uºi deacces în ma-gazinul carenu avea si sis-teme de alar-mã. Astfel, au pututacþiona în voie ºi aureuºit sã fugã cu undulap metalic în care seaflau banii. Dulapul,care servea pe post deseif al magazinului,avea o înãlþime deaproape un metru ºidin acest motiv sebãnuieºte cã au fostmai mulþi autori, pentrucã o singurã persoanãar fi avut dificultãþi mariîn al scoate din unitateºi a se face nevãzutã cuel. „Au pãtruns prinruperea sistemelor deînchidere ºi au sustras

un dulap metalic încare era suma deaproximativ 20 de miide lei. Avem un cerc desuspecþi ºi efectuãmcercetãri pentruprinderea autorilor”, adeclarat ºeful PoliþieiMunicipiului Lupeni,comisarul DanMocanu. Chiar dacãspargerea pare trasã laindigo cu cea din urmãcu o lunã, când dintr-osalã de jocuri a fostfuratã o cutie metalicã,tot la adãpostul întune-ricului, în care se afla

suma de 7000 de lei,poliþiºtii spun cã nuexistã o legãturã întrecele douã cazuri. ªiatunci hoþii au intrat în local dupã ce auforþat o uºã neasiguratãcorespunzãtor ºi, înplus, sala de jocuri nuavea nici sistem de alarmã, astfel cã auputut opera nestinghe-riþi. Poliþiºtii n-au finalizat ancheta în acestcaz, însã au un cerc desuspecþi ºi probe caresã-i incrimineze.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Suspect decomiterea maimultor infracþiunide furt calificat,reþinut de poliþiºti

U n tânãr în vîrstã de19 ani din comuna

Pui este cercetat de poliþiºtiidin Haþeg, dupã ce oameniilegii au stabilit cã acesta arfi autorul a mai multorspargeri din locuinþe.

“În perioada iunie-octombrie2014, ar fi pãtruns prinefracþie în locuinþele mai

multor persoane din comunaPui, de unde a sustras diferitesume de bani, creând un prejudiciu total în valoare de peste 1.600 lei”, declarãBogdan Niþu, purtãtor decuvânt al IPJ Hunedoara.

Poliþiºtii au reuºit recuperarea a peste 50% dinprejudiciu, iar suspectul a fostreþinut pe bazã de ordonanþãde reþinere pentru 24 de ore,urmând a fi prezentatParchetului de pe lângãJudecãtoria Haþeg pentrupunerea în miºcare a acþiuniipenale ºi Judecãtoriei Haþegpentru emiterea mandatului dearestare preventivã.

Hoþii au furat 20 de miide lei, la Lupeni

Cine ne salveazã la munte?O reglementare care ar trebui sã stabileascã foarte

clar ce atribuþii revin fiecãrui serviciu careacþioneazã în zona montanã, fie cã este vorba de ordinepublicã, de salvare ori alte acþiuni, mai mult creeazãdegringoladã. Lucrurile vor fi rezolvate sãptãmâna viitoaredupã discuþii între ºefii serviciilor ºi autoritãþile judeþene.

Oraºul Aninoasa aprimit gura de oxigen,dupã ce Guvernul aalocat sumele necesareieºirii din insolvenþã, iaroficial acest lucru seîntâmplã exact în 16octombrie. Ziua va fiuna decisivã pentruadministraþia din ValeaJiului, iar viceprimarulAdrian Albescu sperãcã lucrurile vor decurgeabsolut normal.

„Asta presupune canoi sã avem toatãdocumentaþia necesarã,ca noi sã demonstrãmcã am fãcut plãþile ºi

am ieºit din insolvenþã.Aceastã domentaþieeste. Probabil cã amputea sã mai avem untermen, dacã vor ficontestaþii la acest termen, dar cert estecã datoriile mari s-auachitat”, a spus AdrianAlbescu, viceprimarulora;ului Aninoasa.

Mai sunt douã firmecare aºteaptã bani dela Aninoasa ºi, aºacum spune acumviceprimarul, acestease pot baza pe cevabani care vor mai venide la rectificarea buge-

tarã pe care o va faceConsiliul JudeþeanHunedoara. Apoi, nule rãmâne decât sãatragã investitorii. „Nune mai putem baza pevenituri de la stat ºiîncercãm sã atragemcâteva firme”, a precizat viceprimarulAlbescu.

Oraºul Aninoasa afost în pragul falimen-tului ºi, nu de puþineori, locuitorii au fost

nevoiþi sã suporte lipsailuminatului stradal, iarangajaþii primãrieiaveau restanþe mari lasalariu, ori lucrau ºi eifãrã curent electric.Acum lucrurile au fostoarecum aranjate ºi dinaceastã sãptãmânã,oraºul scapã de datoriile uriaºe ce le-aacumulat în ultimii 8ani, dupã ce mina afost închisã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Octombrie 2014 Actualitate 3

Parcul industrial de laLivezeni, „bântuit” de chinezi

P arcul industrial de la Livezeni arãmas momentan doar la stadiul de

proiect. Scheletul clãdirilor care auaparþinut industriei miniere se înalþã fan-tomatic prin ceaþã, iar terenul a rãmasfãrã ca acesta sã fie valorificat.

Edilii localide la Petroºanispun cã au existat discuþii înceea ce priveºtevalorificareaacestor spaþii.Chinezii sunt ceicare ar vrea sãvinã ºi sã reali-zeze spaþii deproducþie înzonã. „Am fost prezenþi la o discuþie la MinisterulIndustriilor legat de parcurile industriale unde au fostprezenþi niºte investitori chinezi. Suntem în aceastãlistã alaturi de alte cinci oraºe ºi sperãm sã putem sãrealizãm ceva. Este vorba despre un parc industrialpentru orice segment de activitate”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

De ani de zile se vorbeºte de realizarea unor parcuri industriale care sã ridice economia zonei.Autoritãþile locale oferã ºi facilitãþi potenþialilorinvestitori, însã aceºtia fug de zonã.


Creºe pe baniibugetului local

Î n lipsa creºtelor, primarul municipiului

Petroºani, Tiberiu IacobRidzi, are în vedere înfiinþarea unei grupe deantepreºcolari.

Sute de pãrinþi s-au plâns înrepetate rânduri cã nu au cucine sã îºi lase copiii atuncicând sunt la serviciu. Creºe nusunt, iar în grãdiniþe copiii cuvârste de sub trei ani nu pot fiacceptai. Pentru a rezolvaaceastã problemã, edilul are învedere înfiinþarea unei grupedestinate copiilor cu vârstecuprinse între un an ºi jumãtate ºi trei ani.

“Vrem sã facem o grupã deantepreºcolari. Asta înseamnãcã vor fi copii care au vîrstecuprinse între un an ºi jumãtateºi trei ani. Este un segmentcare nu este acoperit ºi careeste necesar pentru cã avemmulte solicitãri de la pãrinþi dinacest punct de vedere, ca sãfacem cum se spune generic ocreºã dar este vorba de o grupãde antepreºcolari. Vrem sãfuncþioneze la sediul grãdiniþeidin Aeroport de la ªcoalãSpiru Haret”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Autoritãþile locale încearcãsã obþinã finanþare europeanãpentru acest proiect, iar dacã

acest lucru nu se poate realiza atunci proiectul va fiimplementat din fondurile de labugetul local.

“Avem solicitãri solicitãri verbale de la mai mulþi pãrinþi.Se doreºte sã se poatã aveaposibilitatea de a lãsa copii lacreºã. Suntem la fazã la carestudiem pe ce varianta vommerge, exista posibilitateafinanþãrii pe fonduri europenesau din bugetul local”, a maisubliniat sursa citatã.

ªi deputatul Monica IacobRidzi face lobby pentru construcþia unor creºe pe razalocalitãþii. În documentul cãtreMDRAPL, Monica Iacob-Ridziaratã cã autoritãþile publicelocale de la Petroºani auretrimis cãtre MDRAPL solici-tarea privind construcþia unorcreºe pentru copii în cartiereleAeroport ºi Dimitrov, dupã ceo solicitare similarã, aprobatãde fostul minister al DezvoltãriiRegionale ºi Turismului, deºi afost aprobatã, nu a mai primitfinanþare.


Aninoasa iese AZI din insolvenþãJ oi este termenul la care oraºul

Aninoasa ar putea sã iasã oficial dininsolvenþã. Primul gând al celor caregestioneazã primul oraº aflat în aceastãsituaþie din România, se îndreaptã acumspre atragerea investiþiilor, fãrã de careriscul de a reveni în colaps este enorm.

Pentru a-ºiîmbunãtãþi calitateavieþii, dar mai ales pentru oportunitãþileexistente în þãrileeuropene pentru viitorulcopiilor, mulþi români, ºiparcã ºi mai mulþilocuitori ai Vaii Jiului,iau calea pribegiei,mãcar pentru o lunã-douã. Forte cãutate suntcadrele medicale… Aºaa ajuns în Burgess Hill,Marea Britanie, AnaPodaru, asistent medical,ca o datorie de mamã acelor doi copii ai sãipentru a-i susþine în ºcolicu orizont deschis.

Ana Podaru este dinVulcan ºi este angajatãa Spitalului de UrgenþãPetroºani, concediilefãrã platã le foloseºtepentru un ban plãtit lajusta valoare…

Culegând informaþii,aici acasã despre omulAna Podaru, am aflatpãreri pro ºi contra,ceea ce te duce cu gândul la un om cu personaliate destul deputernicã.

Doar cã asistenta s-aorientat, spre poezie ºiprozã, acolo peste mãriºi þãri, iar apreciereatalentului a venit… A fost remarcatã, coop-tatã în cercuri literare, i s-a oferit ajutornecondiþionat, iar în 27 octomnrie, ora13,00, Primãria Vulcanîi va gãzdui lansarea decarte. De fapt douãcãrþi…

Interviul pe care ni l-a acordat, vorbeºtedespre sine ºi nu prea.”Se ascunde” dupãmetaforã, pentru a nupãrea cã se lamenteazãºi explicã griulsimþãmintelor predominante spunând”ºi asta-i viaþa!”, dar accentueaazãdeschiderea ºi optimismul.

Reporter: Cine esti tuAna Podaru, de unde,ce ai fãcut/ocupat ºi

cum ai ajuns peste mãriºi þãri?

Ana Podaru: M-am nãscut într-ocomunã frumoasã de lamarginea Bacãului, îmitrag seva din þinuturilemoldoveneºti. Unii spuncã am cãlcat în urmelelãsate de Bacovia pestrãzile bãtãtorite de cãl-câiul lui de plumb. Amajuns în Valea Jiului laadolescenþã, dat fiind cãsora mea locuia înArdeal.

M-am cãsãtorit ºi amlocuit 21 de ani lapoalele munþilor arde-leneºti. Am doi copiiminunaþi, un bãiat ºi ofatã pe care i-am cres-cut cu dragoste . Acestlucru frumos din viaþaunei femei mi-a luatceva timp. Pe la treizecide ani m-am simþitneîmplinitã din punct devedere profesional ºiam considerat cã tre-buie sã continui ºcoala.Aºa am ajuns asistentmedical la spitaluloraºului . A fost operioadã grea în timpulºcolii - familia, copiii,serviciu.

De ce am ales medicina?.. Pentru cãomul este unealta luiDumnezeu , este hãrãzitsã facã bine. îmi placesã lucrez pentruoameni, cu oameni.Unii spun cã sunt unom cu suflet bun... euspun doar cã omul trebuie sã tindã spreevoluþie spiritualã.Pentru a lucra în medicinã este nevoie devocaþie, empatie ºimultã dãruire. Mi-amdorit de micã sã lucrezîn medicinã. De ce amplecat din þarã?... Amhotãrât sã plec din þarãanul acesta în apriliepentru a încerca sã-miajut fetiþa sã-ºi termineºcoala în Anglia.Consider cã nici un sacrificiu nu-i prea marepentru binele copiluluitãu. Nu este uºor sãlucrezi afarã, dar opor-tunitãþile de a schimba

viitorul copiilor este maibunã.

Rep: De ce acasã eºti considerat un omcontroversat?

Ana Podaru: Suntconsideratã un om con-troversat? Mã surprindeîntrebarea aceasta... ºimã întreb ºi eu la rândulmeu.., Aº putea spunecã lumea e suspicioasãdatoritã faptului cã eusunt un om simplu. Nuam educaþie aleasã, îmitrag rãdãcinile dintr-ofamilie de oameni simpli. Poate pentruacest lucru oamenii mãconsiderã o persoanãcontroversatã.

Rep: Þi-e dor deACASÃ? Mai precis,unde te simþi acasã?

Ana Podaru:Acasã e acolo unde eºtiîmplinit, Dumnezeu adat pãmântul ca sã fielocuit de oameni, dacãeºti fericit te înveleºti cufrunze ºi locuieºti înscorburi. Mã simt acasãsub cerul senin, mã simtacasã când mã întâlnesccu familia indiferent deloc, mã simt acasã cândcopiii sunt lângã mine.Valea Jiului mi-e dragã,mi-s dragi locurile pentru acea frumuseþecovârºitoare. Omul nu

priveºte frumuseþea înprofunzime... exterioruleste important pentruom. Eu cred cã esteimportantã esenþa, inte-riorul reflectã energiaexterioarã. Ochii suntpoarta prin care mii detrãiri evadeazã dinsuflet. Îmi place sã spuncã simt omul. Aº maispune cã acasã e ºi deacolo de unde-þi tragirãdãcinile. Când mi-aumurit pãrinþii m-amsimþit aºa ,, Fãrã rãdã-cini”… apoi m-am regãsitºi i-am regãsit în tot ce efrumos ºi îngeresc....

Rep: De când scriipoezie ºi de unde stilul,pe alocuri accentuat detristeþi, de melancolii întonuri gri? E vorba detrãiri sau de situaþii cepar pentru tinepecetluite?

Ana Podar:Cochetez cu poezia deacum 20 de ani. Dar scriu poezie dindecembrie, anul trecut.Postam din glumã pam-flete adresate unei emi-siuni într-un grup de peinternet. Apoi am scriscâteva poezii ºi le-ampostat pe pagina mea.O doamnã mi-a urmãritpostãrile ºi spunea cãsunt poezii valoroase ºicã într-o zi cineva o sã

mã plagieze ºi cã o sã-mi parã rãu, sugerân-du-mi sã nu scriu ocarte. Apoi au urmat oavalanºã de aprecieri,am fost surprinsã.Oamenii m-au îndemnatsã scriu, pentru ei amscris acest volum, ,,Firimituri de fericire”.

Dar înainte sã trimitmanuscrisul la editurã,un prieten dinGermania mi-a fãcutblogul gratuit.http://firimituri-de-fericire.blogspot.ro. Îi mulþumesc pe aceastãcale. Spunea cã meritacest blog ºi cã într-o ziel o sã fie rãsplãtit prinvaloarea scrierilor mele.Am râs atunci, dar ampostat zi de zi câte cevape blog. Au urmat miide vizualizãri, surprinzã-tor acest lucru pentruun om simplu . A fostpeste aºteptãrile mele.Planul era de a scoateun volum de poezie înformat electronic. Apoiam pregãtit manuscrisulpentru concursuri. Auurmat publicaþii înZiarul Naþiunea ºi înRevista ,,Popasuri culturale româneºti”.Am fost invitatã îngrupurile literare ºi auurmat sute de postãri ºiam vãzut cã lumea cere.

Ca urmare, am continuat sã scriu. Apoine-am adunat mai mulþiautori într-o antologieliterarã, Proiect realizatde Silvya Bia Urlih -Scriitor ,redactor ºef alrevistei ,,Popasuri cul-turale româneºti”. Fiind40 de autori în aceastãAntologie a durat cevatimp pânã la tipãrire.Între timp lumea mãîndemna sã tipãrescpropriul meu volum. Auapãrut oameni caredoreau sã recite poeziilemele. I-am dat permisi-unea unui artist dinzonã, Mihai Bodogan,ºi mai târziu a apãrut oparte din volum în douãediþii pe Youtube. Selucreazã chiar la o horãpe versurile mele.

Lumea spunea cã letrezesc emoþii puternicela citirea versurilormele, pânã la plâns...Nu asta este intenþiamea.

Dar mi-am spus , dece sã nu scriem ºidespre trãirile dureroasedin viaþã. Poezia înesenþa ei transmitemesaje. Universul nueste creat doar pentrusoare ºi luna, avem ºiploi ºi furtuni.Sentimentele umane nusunt numai iubire ºi fericire. Trãim ºi durerimistuitoare. Natura areºi ea povestea ei.Fiinþele vii, oameni ºianimale, suferã sau sebucurã. Adevãrat cã noiavem puterea de anaºte trãiri pozitive saunegative, cã noi suntemIn ºi Yang, de ce sã nuscriu ceea ce potdescrie intens? Sunt opersoanã empaticãdupã cum am spus, situatã între bine ºi rãu,pe linia moartã de undeaflatã pe un scaun decearã pot sã admir frumuseþea umanã sausuferinþa , soarelestrãlucitor sau furtuna,viaþa sau moartea. Da ,am trãit unele momentedin scrierile mele, amvrut sã transmit mesajulmeu ºi altora. În fiecare

poezie pun câte unulsau mai multe mesaje.

În poezia ,, Peurmele cailor” am patrumesaje, totul este sã tepoþi transpune în pieleapersonajelor, sã le simþidurerea. Primul mesajeste violenþa domesticã,mama bãtutã de tatã înfaþa copilului caretrãieºte fiecare loviturã,animalul bãtut de om înfaþa aceluiaºi copil caresuspinã la fiecare lovi-turã de bici, iubirea faþãde animale ºi pãrinþi ºisperanþa cã într-o zi nevom opri sã facem rãu.

Cineva spunea cã amcitit prea mult dinCioran. Îmi placeCioran. Dar eu scriu laimpulsul momentului. Încâteva momente aºezpe hârtie ce simt. Suntversuri simple, uºor dememorat, dar cu mesajputernic. În ciuda scrierilor mele triste ºidureroase eu sunt unom vesel, sunt un omadaptabil la orice situa-þie, cad la pãmânt ºi mãridic, plâng ºi râd. Suntun om normal ºi iubescoamenii. Între timp ampus în aplicare proiectul,,Destin”, un roman,dramã.... am postatfragmente din acestroman pentru a lua pulsul cititorilor, am fostimpresionatã cât demulþi mi-au cerut sã numã opresc în a scrie ºiprozã. Din pãcate acestroman e inspirat dindrama vieþii mamei

mele. Urmãtorul volumde poezie are deja peste40 de poezii, aº spuneeu mai bune , pentru cãam fost nevoitã sãevoluez la cerinþele cititorilor. El se cere a fi biligv român-englez ºi se va numi,, Fluturi îninfern”.

M-am hotãrât sã faccâteva economii ºi sãtrimit manuscrisul laeditura Ispirescu. M-aucontactat mai multe edi-turi, dar am ales aceastãediturã. Domnul direc-tor George Terziu mi-acomunicat cã va scrieprefaþa acestui volumgratuit considerând cãam vocaþie. Am fostfericitã ºi am cerut untiraj de 100 de cãrþi. Nu m-am gândit cã voi ajunge sã ºi lansezaceste cãrþi. Datoritãautoritãþilor locale ºi aunor oameni cu suflet ,ºtiu ei de cine vorbesc afost posibilã aceastãlansare. Oamenii auvenit în sprijinul meu.Încã o datã spre surprinderea mea. Suntemoþionatã, aºtept cunerãbdare ziua ceamare, ºtiu cã vor urmacritici, îmi asumgreºelile. Dar nu voiînceta sã rãspund cerinþelor oamenilor.

Rep: De ce o lansezicartea/cãrþile acasã, laVulcan?

Ana Podaru: V-amspus cã iubesc acestelocuri… Lansarea volu-mului de poezie”Firimituri de fericire” ºia antologiei literare”Iubire dincolo de vis”va avea loc la PrimãriaMunicipiului Vulcan , înSala Consiliului Local,în 27 octombrie (cândeu împlinesc 40 de ani),ora 13. Am avut ofertasã lansez acest volum la

Sala Teatrului dinPetroºani, dar am alesoraºul unde am trãitjumãtate din anii pecare-i am ºi pentru cã le datorez oamenilorlocului acest lucru.

Chiar dacã lucrez în altãþara, sunt aproape deoamenii Vãii Jiului, încãsunt angajata Spitaluluide urgenþã Petroºani.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Octombrie 20144 Actualitate Actualitate 5

”Acasã e acolo unde eºti împlinit, iar Dumnezeua dat pãmântul ca sã fie locuit de oameni”

A flatã în pribegie pentru a-ºi ajuta copiii, o asistentã medicalã de la

Petroºani a devenit scriitoare în MareaBritanie, iar lansarea cãrþii bilingve, românã-englezã, plus o antologie literarã - proiectrealizat de Silvya Bia Urlih, scriitor , redactorºef al revistei ,,Popasuri culturale româneºti”- a þinut s-o facã acasã, la Vulcan, ca o datoriede suflet, în data de 27 octombrie, ora 13,00,în sala consiliului local Vulcan.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Octombrie 20146 Actualitate

Sucursala ElectrocentraleParoºeni deþine o instalaþiemare de ardere compusãdintr-un grup energetic de150 MW si un CAF de103,2 Gcal/h asigurândproducerea de energie electricã livratã în SistemulEnergetic Naþional ºi energietermicã utilizatã pentruîncãlzire ºi preparare apãcaldã menajerã în oraºeleVãii Jiului. Grupul energeticde la Paroºeni, retehnolo-gizat ºi pus în funcþie în anul2007, respectã cerinþeleDirectivei 2001/80/CEprivind emisiile de oxizi de azot ºi pulberi, fiind nece-sarã implementarea uneiinstalaþii pentru reducereaemisiei de dioxid de sulf dingazele de ardere evacuate înatmosferã.

În vederea respectãriiDirectivei 1999/31/CEprivind depozitareadeºeurilor este necesarãschimbarea tehnologieiactuale de colectare, trans-port ºi depozitare a zgurii ºicenuºii rezultate din procesulde ardere din cazan, cu otehnologie de colectare,transport ºi depozitare înºlam dens care sã permitãreducerea oricãrui exces deapã ºi sã previnã spulber-area de cãtre vînt a materi-alului depus în depozit.

În vederea conformãrii laprevederile celor douãDirective Europene demediu, SucursalaElectrocentrale Paroºeni apromovat investiþiile:

- Instalaþie de desulfurarea gazelor de ardere de lagrupul nr. 4 de 150 MW ºiCAF de 103 Gcal/h

- Înlocuirea actualeitehnologii de colectare,transport ºi depozitare azgurii ºi cenuºii

- Instalaþia de desulfurareva utilizã o tehnologie bazatãpe calcar umed ºi va asigurao ratã de desulfurare deminim 94 % ºi o emisie deSO2 în gazele de ardereevacuate în atmosferã sub400 mg/Nm3.

- Instalaþia de colectare,

transport ºi depozitare azgurii ºi cenuºii va înlocui sis-temul actual de evacuare cuapa în exces (raport 10-15pãrþi apã la 1 parte solid) cuun sistem în ºlam dens(raport pînã la 2 pãrþi solidla o parte apã) cu autoîn-tãrire.

Finanþarea celor douãinvestiþii este asiguratã dinsurse atrase, respectiv printr-un credit acordatRomâniei de BancaEuropeanã de Investiþii careacoperã 50 % din costulproiectului, diferenþa fiindacoperitã din alte douã credite obþinute prin intermediul MinisteruluiFinanþelor Publice în temeiulLegii 121/2012 acordate îndecembrie 2013 ºi iunie2014.

Contractul pentrurealizarea celor douãinvestiþii, în valoare de65.300.000 Euro, încheiatîn luna noiembrie 2010 cusocietatea francezãConstructions Industriellesde la Mediterranee, a intratîn efectivitate în luna decembrie 2012, cînd a fostposibilã efectuarea primeitrageri din creditul acordatde Banca Europeanã deInvestiþii ºi s-a efectuat plataavansului de 10 % din preþulcontractului.

Stadiul actual de imple-mentare al instalaþiei dedesulfurare este în proporþiede 68 %, fiind realizateurmãtoarele:

- livrare echipamente dinstrãinãtate în valoare de18.993.171,15 Euro(echipamentele aferenteinstalaþiei de absorbþie aSO2 din gazele de ardere ºiechipamentele aferenteinstalaþiei de tratare a calcarului)

- livrare furnitura din þarãîn valoare de 7.916.443Euro (structuri metalicediverse)

- servicii de instalare înºantier în valoare de6.462.275,13 Euro (confecþia ºi montareaabsorberului, a coºului de

fum ºi a sistemului depreluare a gazelor de arderede la instalaþia existenta,montare structuri metaliceclãdire mori, clãdire descãr-care calcar, clãdire pomperecirculare, clãdire suflanteaer oxidare, confecþia ºimontarea silozului de calcar,a rezervoarelor de ºlam decalcar, a rezervorului de apãde proces ºi a rezervoarelorde depozitare de urgenþãºlam de gips, montareaechipamentelor pentrutransportul ºi mãcinarea calcarului ºi preparareaºlamului de calcar, realizareclãdire electricã)

Lucrãrile de montajurmeazã a fi finalizate întrimestrul I 2015 iar în lunaiulie 2015 urmeazã a serealiza recepþia la punerea înfuncþiune a instalaþiei dedesulfurare a gazelor deardere.

Începînd cu anul 2014,dupã asigurarea celei de-adoua tranºe a împrumutuluide cãtre MinisterulFinanþelor Publice a începutsã curgã graficul de execuþieºi pentru investiþia de ºlamdens.

Stadiul actual de implementare al instalaþieide ºlam dens este în pro-porþie de 8,94 %, fiind realizate urmãtoarele:

- lucrãri de construcþii învaloare de 1.421.536 Euro

- livrare echipamente dinstrãinãtate în valoare de9.500 Euro.

Termenul de finalizare alucrãrilor de montaj la insta-laþia de ºlam dens este lunaiunie 2015, urmînd ca înluna septembrie 2015 sãaibã loc recepþia la punereaîn funcþiune a acestei insta-laþii.

Realizarea celor douãinvestiþii de mediu laSucursala ElectrocentraleParoºeni va permite termocentralei încadrarea întotalitate în normele demediu ale Uniunii Europene,asigurîndu-se astfel condiþiide funcþionare pentru urmãtorii 20 de ani.

Implementare instalaþie desulfurare ºi ºlamdens la Sucursala Electrocentrale Paroºeni

Miza electoralã,cuantificatã îndonaþii de sutede mii de lei

M iza alegerilorprezidenþiale se

joacã la bursa donaþiilor.Partidele politice auprimit donaþii uriaºeatât de la persoanele fizice cât ºi de la celejuridice.

Potrivit informaþiilorfurnizate vineri deAutoritatea ElectoralPermanentã, ACL PNL-PDL a primit ºi declarat, în prima sãptãmânã aalegerilor prezidenþiale, donaþii totale în valoare de320.410 lei.

Cei mai mulþi bani au fostdonaþi de cãtre persoanelefizice, acestea fiind în sumãde 288.650.

A lianþa PSD-UNPR-PC, locul doi

Locul al doilea în topuldonaþiilor îl ocupã alianþaelectoralã PSD-UNPR-PC,care a primit ºi declaratdonaþii totale în valoare de312.704 lei. Spre deosebirede ocupantul primului loc,aceastã alianþã al cãrui can-

didat este Victor Ponta aprimit donaþiile doar de lapersoanele fizice. Nicio per-soanã juridicã nu a susþinutfinanciar alianþa în primasãptãmânã de campanieelectoralã.

L ocul 3, ElenaUdrea

Partidul MiºcareaPopularã al cãrui candidat la preºedinþie este ElenaUdrea ocupã locul trei înclasamentul donaþiilor pri-mite. Formaþiunea politicã aprimit, în prima sãptãmânãa campaniei electorale,106.000 lei, se aratã, toto-datã, în comunicatul AEP.

Finanþarea campaniilorelectorale este reglementatãde Legea privind finanþareaactivitãþii partidelor politiceºi a campaniilor electorale,unde se prevede cã donaþiileºi legatele primite dupãdeschiderea campaniilorelectorale de la persoanelefizice sau juridice trebuiedeclarate AEP de cãtremandatarul financiar, în ter-men de cinci zile lucrãtoarede la primire.

Monika BACIUMonika BACIU

I nstalaþiile mari de ardere din România trebuie sã se alinieze cerinþelor directivelor europene de mediu 2001/80/CE privind limitarea

emisiilor în aer a anumitor poluanþi ºi 1999/31/CE privind evacuarea sidepozitarea deºeurilor, obligaþie asumatã de Guvernul României prin documentele de aderare la Uniunea Europeanã.

P roducþia zilnicã,diminuatã la

SNÎMVJ. Dacã în urmãcu o sãptãmânã,reprezentanþiiSocietãþii Naþionale deÎnchideri Mine ValeaJiului spuneau cã au oproducþie crescutã,acum datele problemeis-au schimbat.

În ultimele zile, producþiasocietãþii a scãzut datoritãunor probleme tehnice dela mina Paroºeni.

“Complexul EnergeticHunedoara ne-a solicitatpentru sfârºitul acesta de anºi perioada imediat urmã-toare, primul trimestru alanului 2015 o producþieprevizionatã. Noi

funcþionãm cu o producþiede 1600 de tone pe zi încondiþiile în care producþiaminei Paroºeni este dimi-nuatã pentru cã trecemprintr-o galerie cu complexmecanizat. Spunem cãpânã la finele acestei lunirezolvãm aceastã problemã,urmând ca în lunile urmã-

toare sã creascã cu celpuþin 150 de tone pro-ducþia ca sã ajungem la1750 de tone pe zi”, adeclarat Aurel Anghel,

directorul general alSNÎMVJ.

În schimb, cei de la societatea de închideri spuncã stau mai bine în ceea cepriveºte puterea caloricã ahuilei extrase.

“Ne încadrãm în aceastãcantitate ºi primul para-metru pe care l-am depãºiteste cel legat de numãrul degigacalorii pentru cã amscos un cãrbune de calitatesuperioarã. Avem o mediefaþã de cea programatã de3750 de kilocalorii, ceaprogramatã fiind de 3500

de kilocalorii”, a mai subliniat Anghel.

La începutul anului, oficialii Societãþii Naþionalede Închideri Mine ValeaJiului au previzionat cã vorextrage lunar câteva mii detone de huilã.


D efecþiunilecauzate

de hoþii care aufurat magistralade termoficaredin zonaLivezeni au generat oîntârziere decâteva zile pen-tru furnizareaagentului ter-minc. Apa caldãva fi furnizatãîn scurt timp,dar cãldura dincalorifere ajungemai degrabã înweek-end.

Cel puþin 20de metri din con-ducta de termofi-care au fostînlocuiþi, dupã ceþeava a fostfuratã de hoþii defier vechi ºi acumlocuitorii dinPetroºani maiaºteaptã cãlduradin calorifere.Agentul termicîntârzie pentru cãmagistrala trebuieamorsatã dinnou, deºi asta eraprogramatã încãdin week-end-ultrecut.

„În urma discuþiilor pe carele-am avut miercuridimineaþã cudirectorul de laTermoficare de laPetroºani, s-aînceput

furnizarea de apãcaldã miercuridimineaþã, înpartea de sud aoraºului, urmândca în câteva zilesã avem pestetot. Apoi vomîncepe livrareaagentului termicsâmbãtã, dupãamiazã, iar lunidimineaþã va fi la parametrinormali”, a spusTiberiu IacobRidzi, primarulmunicipiuluiPetroºani.

Furnizareaagentului termictrebuia reluatãdin 15 octom-brie, însã, dincauza hoþilor careau dat atacul lamagistralã ºi aufurat þeava, acesttermen a fostamânat.

Doar o partedin locuitoriimunicipiuluiPetroºani auacum apã caldã,

iar ºcolile ºi spitalul, plus instituþiile publiceracordate la sis-temul central voravea cãldurã abiade sãptãmânaviitoare.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Octombrie 2014 Actualitate 7

Competiþia se vadesfãºura, ca de obicei, în Petroºani urmând a figãzduitã de Salvamin ºiINSEMEX. „Sper ca salvatorii minieri din ValeaJiului sã câºtige, cu acestprilej, experienþã în plus iaraceastã ediþie a concursuluinaþional de salvare minierãsã le aducã ºi o îmbogãþirea bagajului de cunoºtinþedobândite în ediþia de anultrecut”, a spus GheorgheMununar, ºef Staþia deSalvare SalvaminPetroºani.

Chiar dacã activitateaminierã din þarã treceprintr-o perioadã mai„neagrã” competiþia dedi-catã salvatorilor minierimerge înainte. „Ne dorimca, orice se va întâmpla cumineritul din Valea Jiului,noi sã rãmânem ºi sãreprezentãm un nucleu desalvatori profesioniºti lanivel naþional dar ºi inter-naþional”, a mai precizatGheorghe Mununar.

În competiþia care vadebuta cu faza localã peValea Jiului, în data de 17octombrie, s-au înscris 4echipe de la ComplexulEnergetic Hunedoara ºi 3de la Societatea Naþionalãde Închideri de Mine ValeaJiului. Câºtigãtorii se voralinia la startul competiþieinaþionale la care vor fiprezenþi reprezentanþi ºi aialtor bazine miniere dinþarã. „Vom avea 4 echipajede la CEH ºi 3 de laSNÎMVJ. Sperãm ca toatecele 7 echipe sã se prezintefoarte bine ºi la faza localãºi, mai ales, la cea naþiona-lã (care va fi organizatã laINSEMEX) ºi sã câºtigãm,noi cei din Valea Jiului, unnou titlu de campioninaþionali”, a declarat ºefulStaþiei de Salvare Minierãdin Petroºani. Anul trecut,la ediþia cu numãrul 7, titlulde campioni naþionali afost câºtigat de salvatoriiminieri de la Mina Lonea.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cãrbune de putere caloricã mai mare

AAggeennttuull tteerrmmiicc vviinnee îînn wweeeekk-eenndd

Concurs de salvare minierãS alvatorii minieri din România se vor

alinia, la sfârºitul acestei sãptãmâni, lastartul ediþiei cu numãrul 8 a ConcursuluiNaþional de Salvare Minierã.

8 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Octombrie 2014

Concursul pentrupostul de manager alSpitalului de Urgenþãdin Petroºani a fãcutmare vâlvã în presadin zonã, iar mana-gerul Alin Vasilescu,care a mai câºtigatîncã un mandat peaceastã funcþie, spuneacum cât de mari suntcheltuielile ºi care estesituaþia acestei insti-tuþii. Medicul Vasilescua precizat cã numãrulpacienþilor internaþimai multe zile în spitala scãzut, dar a crescutnumãrul celor care vinîn spital pentru o zi.Totuºi, statisticile aratãcã banii sunt insufi-cienþi pentru tot ce sepetrece acolo ºi mana-gerul recunoaºte cãpacienþii îºi cumpãrãmedicamente. „Dacãtotalizãm cele 16.000de internãri pe caream estimat cã le vomface pânã la finele

anului, cu cei aproximativ 18.000de pacienþi în interna-re continuã, ajungemla o cifrã de aproxima-tiv 35.000. Având învedere numãrul delocuitori din Petroºani,am ajunge la concluziacã, mãcar 3 din 4locuitori se interneazãîn fiecare an, ceea cenu este chiar real. Darnoi asigurãm serviciimedicale pentru tot ceînseamnã Valea Jiului,dar ºi pe anumite categorii de servicii,avem adresabilitate ºidin partea judeþelorînvecinate, respectiv,Gorj, Dolj ºi chiar dinAlba, Haþeg, ori Deva,pentru anumite specializãri”, a precizatdr. Alin Vasilescu,manager SUP.

Spitalul are datoriiîn acest moment ºiacestea ajung la

valoarea de 46 de miliarde de lei vechi,din care CasaJudeþeanã de Asigurãride Sãnãtate are deachitat 35 de miliardede lei vechi. Dinpãcate, însã, pentrupacienþii internaþirãmân puþine resurseºi masa unui internatnu depãºeºte 13 lei,dar sunt pacienþi caremãnâncã de numai 7lei.

Toate raportãrile se fac lunar cãtreMinsiterul Sãnãtãþii ºiConsiliul deAdministraþie alSpitalului de Urgenþãdin Petroºani seîntâlneºte la fel de des,însã, oricât de mult s-arfi tãiat din cheltuieli,tot nu ajung sã seîncadreze în bugetulalocat.


M aterieopþionalã

pentru elevii deliceu. Este vorba deelevii din clasele aXI-a ºi a XII-a, dinliceele bilingve dinjudeþul Hunedoaravor putea alege caopþional în acest an ºcolar o nouãdisciplinã.

Este vorba despre„Elemente de culturãºi civilizaþie englezã”,materie la care eleviihunedoreni vor puteaafla mai multe informaþii despre valorile anglofone.

Aceastã nouãmaterie a fost aprobatã de MinistrulEducaþiei, RemusPricopie, prin ordinde ministru, programaºcolarã pentru disciplina opþionalã„Elemente de culturãºi civilizaþie englezã”,destinatã elevilorclaselor a XI-a ºi a XII-a cu program destudiu în regim bilingv,limba englezã.

Aceastã nouãmaterie îi va face peelevii din judeþulHunedoara sã afle maimulte informaþiidespre valorile anglo-fone, aportul culturilorbritanice ºi americane

la patrimoniul culturaluniversal. De aseme-nea, elevii vor învãþaaspecte geografice,

tradiþii ºi obiceiuri alespaþiului anglo-saxon.

Potrivit ministruluiprograma pentruaceastã disciplinãpune accent pe dezvoltarea gîndiriiautonome, critice ºireflexive în limbaenglezã.

Toate aceste lucrurinoi pe care MinisterulEducaþie Naþionaleîncearcã sã aducã suntîn beneficiul elevilorcare vor pleca de pebãncile liceelor cu omai mare culturã generalã ºi vastecunoºtinþe legate dealte civilizaþii.


Multe internãri, puþini bani la SUPS pitalul de Urgenþã din Petroºani

interneazã 3 din 4 locuitori aimunicipiului Petroºani. Aºa aratã celpuþin statistic situaþia în acest moment,dar managerul Alin Vasilescu a þinut sãprecizeze cã a crescut numãrulinternãrilor de o zi ºi cã aici vin ºi pacienþidin alte zone limitrofe. Informaþiile au fostfãcute publice în ultima zi din mandatultrecut al managerului.

Culturã ºi civilizaþie în liceele hunedorene

719, joi 16 octombrie 2014

Documents