7 sistemul nervos

7/18/2019 7 Sistemul nervos

http://slidepdf.com/reader/full/7-sistemul-nervos 1/10

VASILE SABIN F.E.F.S., Anul I, I.F.R.

SISTEMUL NERVOS

1



Sistemul nervos reprezintă ansamblul tuturor organelor alătuite pre!ominant

!in"esut nervos speializat #n reep"ionarea, transmiterea $i prelurarea e%itan"ilor

!in me!iul e%tern sau intern. &rebuie men"ionat 'aptul ă e%itabilitatea nu este o

arateristiă e%lusivă a sistemului nervos. (i un animal primitiv, 'ără sistem nervos,

reep"ionează $i prelurează in'orma"ii !in me!iu. E%itabilitatea este o arateristiăgenerală a lumii vii.

Sistemul nervos reprezintă #nsă aea parte strit speializată, #n urma unui

#n!elungat proes evolutiv, pentru a #n!eplini aeastă 'un"ie. )ezvoltarea sa este

#n!reptată tomai #n !ire"ia realizării *t mai optime a aestei 'un"ii.

Sistemul nervos, prin interme!iul ene'alului, a !evenit organul on$tiin"ei.

Fun"ionarea sa generează starea !e on$tiin"ă, apaitatea unei 'iin"e vii !e a #n"elege

lururile #non+urătoare, 'iin! #n aela$i timp se!iul personalită"ii in!ivi!ului. Aeste'un"ii au atins un nivel ma%im la ene'alul !e om. Ene'alul este o 'ormă !e

organizare a materiei prin are materia se unoa$te pe ea #nsă$i. Ene'alul nu trebuie

onsi!erat eivalentul personalită"ii sau a on$tiin"ei. Este #n simb suportul

material al aestora, 'un"ionarea sa gener*n!u-le.

Sistemul nervos realizează legătura !intre organism $i me!iu. n aela$i timp

sistemul nervos oor!onează ativitatea tuturor "esuturilor, organelor, et. /a urmare

a 'aptului ă sistemul nervos #n!epline$te aeste !ouă tipuri !e 'un"ii, este #mpăr"it,

!intr-o perspetivă 'iziologiă, #n !ouă omponente0 sistemul nervos somatic $i el

vegetativ.

Sistemul nervos somati, sau al vie"ii !e rela"ie, realizează integrarea

organismului #n me!iul ambiant. Sistemul nervos vegetativ oor!onează 'un"ionarea

organelor interne, numin!u-se $i autonom, a urmare a 'aptului ă ativitatea sa nu

este oor!onată on$tient, 'iin! ast'el autonomă. )in alte punte !e ve!ere nu este

autonom, ele !ouă omponente ale sistemului nervos 'iin! interonetate mor'ologi

$i 'un"ional.

)in punt !e ve!ere anatomi sistemul nervos se #mparte #n !ouă omponente0

- sistemul nervos central - alătuit !in ene'al $i mă!uva spinării.

- sistemul nervos periferic- uprin!e nervii ranieni $i ei spinali



Măduva spinării

Este un segment al sistemului nervos entral situat #n analul vertebral. Se

#ntin!e !e la nivelul primei vertebre erviale p*nă la a !oua vertebră lombară. Se

termină printr-o por"iune oniă numită on me!ular. Are 23 - 24 m lungime $iapro%imativ 1 m #n !iametru. /onul me!ular se ontinuă u o 'orma"iune 'ili'ormă

numită 'ilum terminale, are a+unge p*nă la baza oisului. 5ă!uva orespun!e a

lungime u analul vertebral p*nă la a treia lună !e via"ă intrauterină. La noul năsut

se termină la nivelul vertebrei lombare 3, iar la a!ult la vertebra lombară .

Configuraţia externă:

- 'ormă !e ilin!ru u$or turtit antero 6 posterior7- prezintă urburile oloanei 8ervială, toraală, lombară97

- nu are aeea$i grosime pe toată lungimea, prezent*n! regiuni mai sub"iri $i regiuni

mai groase. n regiunea ervială $i lombară prezintă *te o um'lătură are

orespun!e 'un"iei mai omple%e a mă!uvei !e la aest nivel si anume oor!onarea

ativită"ii motorii a membrelor7

- pe 'a"a anterioară a mă!uvei se a'lă un $an" a!*n numită 'isură me!iană anterioară7

- pe partea posterioare se a'lă un $an" mai pu"in a!*n numită $an" me!ian posterior.

5ă!uva este #mpăr"ită #n 2 regiuni0

- cervicală ntre verte!rele "# $ "%

- toracală "%-T&

- lom!ară T&-T#'

- sacrală T#'-L'

)in aeste regiuni pornes 31 perei !e nervi spinali0 : erviali, 1 toraali,

4 lombari, 4 sarali, 1 nerv oigian. Fieare segment !in mă!uvă, are prezintă o peree !e nervi spinali se nume$te segment spinal.

)in auza lipsei !e orespon!en"ă !intre lungimea oloanei $i a mă!uvei $i a

urmare a 'aptului ă 'ieare nerv părăse$te analul vertebral prin ori'iiul

intervertebral orespunzător, ră!ăinii nervului spinal, au o !ispozi"ie !in e #n e mai

obliă #n regiunea lombară $i sarală a+ung*n! vertial. Ră!ăinile nervilor spinali

!in zona lombară, sarală $i oigiană oboară vertial alături !e 'illum terminale,

'orm*n! oa!a !e al.

3



Structura internă a măduvei

n entru prezintă analul epen!imar. Este alătuită !in 'eluri !e substan"e0

albă $i enu$ie.

Su!stan(a cenu)ie este alătuită !in orpi neuronali. Este situată la interior av*n!'orma literei ; sau a unui 'luture u aripile !es'ăute. <rezintă !ouă por"iuni0 laterală

$i una transversală numită omisură enu$ie are le une$te pe ele laterale. <or"iunile

laterale orespun! aripilor !e 'luture. Fieare prezintă trei por"iuni sau oarne0

anterior, posterior $i lateral. /ornul anterior este mai voluminos, surt $irotun+it,

on"ine neuroni somato-motori.

/ornul posterior este sub"ire, lung, asu"it, a+ung*n! p*nă aproape !e supra'a"a

mă!uvei. /on"ine neuroni senzitivi somatii. /oarnele laterale on"in neuronivegetativi simpatii. n partea anterioară a ornului lateral se a'lă neuroni visero-

motori, #n partea posterioară vor 'i neuroni visero-senzitivi.

Su!stan(a al!ă este 'ormat !in a%oni #non+ura"i !e o teaă !e mielină. 5a+oritatea

'ibrelor sunt !ispuse !e-a lungul mă!uvei #n 'asiule asen!ente $i !esen!ente.

/ele asen!ente ură prin mă!uvă spre ene'al, iar ele !esen!ente oboară !inspre

ene'al. =nele 'asiule sau 'ibre tre !intr-o parte #n alta a mă!uvei 8!in !reapta #n

st*nga9 'orm*n! omisura albă situată #naintea elei enu$ii. Substan"a albă se

#mparte #n trei perei !e or!oane0 anterioare, posterioare, laterale. /ele anterioare

se a'lă #ntre 'isura me!iană anterioară $i ornul anterior, ele posterioare #ntre $an"ul

me!ian posterior $i ornul posterior. /oarnele laterale se a'lă #ntre ornul anterior $i

el posterior.

Nervii spinali

Nervul > mănuni !e 'ibre nervoase #n a'ara sistemului nervos entral

Fibra nervoasă > a%on

Fibrele nervoase are alătuies nervii spinali sunt at*t motori *t $i senzitive,

somatie $i vegetative, !ei nervii spinali sunt nervi mi%$ti.

Fieare nerv spinal 831 perei9 are ră!ăini0 una anterioară 8motoare9 $i una posterioară, are prezintă ganglionul spinal 8senzitivă9.

2



Encefalul

Ene'alul este partea sistemului nervos entral situată #n utia raniană.

Este alătuit !in0

- truniu erebral- erebel

- !iene'al

- telene'al 8reierul mare9

Trunc*iul cere!ral

Este 'ormat !in următoarele omponente01. bulbul rai!ian,

. puntea lui Varolio,

3. 5ezene'alul.

+ul!ul ra*idian

Este segmentul in'erior a truniului. ntre bulb $i mă!uvă nu e%istă o !emara"ie

lară, bulbul numin!u-se $i mă!uvă prelungită. Are 'ormă !e truni !e on, u baza

mare orientată #n sus $i baza miă orientată #n +os, spre mă!uvă. Limita superioară a

bulbului este reprezentat !e $an"ul bulbo-pontin 8$an"ul !intre bulb $i punte9.


Bulbul prezintă !ouă 'e"e0 antero $ laterală $i posterioară

,a(a antero-laterală. <rezintă elementele !e on'igura"ie e%ternă a mă!uvei ast'el0

'isura me!iană anterioară se #ntin!e p*nă la $an"ul bulbo-pontin. /oarnele anterioare

ale mă!uvei sunt mai voluminoase, !ezvoltate, numite pirami!e bulbare. /or!oanelelaterale prezintă o ri!iătură ovoi!ă numită olivă bulbară.

Fa"a posterioară. /analul epen!imar al mă!uvei răm*ne nemo!i'iat #n partea

in'erioară a bulbului. n partea superioară a bulbului !evine super'iial $i se lărge$te,

se !ilată, 'orm*n! ventriulul 2 are se onturează $i pe 'a"a posterioară a pun"ii.

<rezintă pe!unulii erebelo$i in'eriori, u a+utorul ărora se leagă !e erebel.

Structura internă:

Bulblul este alătuit !in su!stan(ă cenu)ie $i su!stan(ă al!ă.

4



Su!stan(a cenu)ie este situată la interior. n +umătatea in'erioară a bulbului

!ispozi"ia este a #n mă!uvă, !ar #n +umătatea superioară nu mai este !ispusă sub

'ormă !e oloane, i se 'ragmentează #n grămezi !e elule nervoase are alătuies

nuleii bulbului. Aeastă 'ragmentare are lo !atorită #nrui$ării 'asiulelor

substan"ei albe.

Nuleii sunt motori, senitivi, vegetativi $i proprii.

Nucleii motori orespun! oanelor anterioare ale mă!uvei. Reprezintă originea

'ibrelor motori are alătuies anumi"i nervi ranieni.

Nucleii senitivi orespun! oanelor posterioare a mă!uvei.

Nucleii vegetativi orespun! oanelor laterale ale mă!uvei. Sunt entri ai unor

re'le%e vegetative.Nucleii proprii nu au eivalent la nivelul mă!uvei.

Su!stan(a al!ă este alătuită !in 'ibre asen!ente, !esen!ente $i proprii sau !e

asoiere, are'a legătura #ntre !i'eri"i nulei ai bulbului

.untea lui Varolio

Reprezintă segmentul mi+loiu al truniului erebral, 'iin! situată #ntre bulb $i

pe!unulii erebrali. Are 'orma unei benzi !e substan"ă nervoasă, lată !e 3 m,

!ispusă transversal #ntre emis'erele erebeloase. Este !elimitat in'erior !e $an"ul

bulbo-pontin, iar superior !e $an"ul ponto pe!unular 8are o separă !e pe!unulii

erebrali ai mezene'alului9.


<untea lui Varolio prezintă !ouă 'e"e0 antero-laterală $i posterioară. La nivelul 'e"ei

posterioare se obervă ontinuarea ventriulului 2 !e pe bulbul rai!ian.

Strutura internă<untea lui Varolio este alătuită !in substan"ă enu$ie $i substan"ă albă. Substan"a

enu$ie se a'lă la interior, 'orm*n! grămezi !e elule nervoase are 'ormează nuleii

pun"ii. La 'el a $i #n azul bulbuli, nuleii sunt motori, senzitivi, vegetativi $i proprii.

Substan"a albă pre!omină !in punt !e ve!ere antitativ. E 'ormată !in 'ibre

longitu!inale $i transversale. Fibrele longitu!inale pot 'i asen!ente $i !esen!ente.

Fibrele transversale alătuies pe!unulii erebelo$i mi+loii, leag*n! puntea !e

erebel.

?



Meencefalul

Este situat #ntre punte $i !iene'al, 'iin! străbătut !e ape!utul erebral sau al lui

S@lvius, are reprezintă un anal str*mt are leagă ventriulul 2 !e ventriulul 3.

"onfigura(ia e/ternă0

5ezene'alul prezintă !ouă 'e"e0 antero-laterală $i posterioară.

Fa"a antero-laterală reprezentat #n ea mai mare parte !e pe!unulii erebrali. Ae$tea

sunt !ouă or!oane !e substan"ă nervoasă, situate #ntre puntea lui Varolio $i

!iene'al, ontinu*n!u-se spre reierul mare. Fa"a posterioară prezintă orpii sau

oliulii va!rigemeni 8 superiori $i in'eriori9.

Structura internă a meencefalului5ezene'alul este 'ormat !in substan"ă albă $i substan"ă enu$ie, a'lată la interior sub

'ormă !e grămezi are 'ormează nuleii mezene'alului 8motri, senzitivi, vegetativi $i

proprii9. Substan"a albă este 'ormată !in 'asiule asen!ente $i !esen!ente, preum

$i !in 'ibre nervoase are leagă !i'eri"i nulei ai mezene'alului #ntre ei.

Nervii cere!rali 1cranieni2

Sunt nervi perei $i simetrii inerv*n! e%tremitatea e'aliă. Sunt analogi nervilor

spinali, alătuin! #mpreună u ae$tia sistemul nervos peri'eri. La om sunt 1

perei !e nervi ranieni, notate u i're romane. )upă 'un"ie se #mpart #n trei

grupe0 senzitivi, motori $i misti.

"ere!elul 1creierul mic2

Este a$ezat #n lo+a posterioară a utiei raniene, !easupra truniului erebral sublobii oipitali ai reierului mare.

"onfigura(ia e/ternă

/erebelul are 'ormă ovoi!ă, u !iametrul mare !ispus transversal. <rezintă o por"iune

me!iană numită vermis $i !ouă por"iuni laterale numi"i emis'ere erebeloase.

/erebelul are trei 'e"e0 superioară #n raport u ortul erebelului7 in'erioară #n raport

u 'osele erebeloase ale oipitalului7 anterioară #n raport u truniul erebral.



Fe"ele erebelului sunt brăz!ate !e 'eluri !e $an"uri0 pro'un!e are !espart lobii $i

lobulii7 super'iiale are separă lamelele sau 'oliile. /erebelul este #mpăr"it !e un $an"

orizontal #n por"iuni0 superioară sau orp al erebelului $i in'erioară sau lobul

'loulon!ular sau arierebral. /orpul erebelului are un lob anterior $i unul

posterior. /erebelul este legat !e truniul erebral prin pe!unulii erebelo$i.<e!unulii in'eriori leagă erebelul u bulbul, ei mi+loii leaga erebalul u puntea,

iar ei superiori realizează legătura u mezene'alul. mpreună u truniul erebral,

erebelul !elimitează ventriulul 2.

Structura internă

Substan"a enu$ie este !ispusă la peri'erie, 'orm*n! orte%ul sau soar"aerebeloasă.

E%istă substan"ă enu$ie $i #n interiorul elei albe 'ormează nuleii erebelo$i.

/orte%ul erbelos este 'ormat !in 3 straturi !e elule !ispuse uni'orm pe toată

supra'a"a erebelului.

Nuleii erebelului sunt perei situa"i at*t #n vermis *t $i #n emis'erele erebeloase.

Substan"a albă este 'ormată !in 3 'eluri !e 'ibre0 !e asoiere are leagă

!i'eritele zone ale substan"ei enu$ii !in a!rul aelea$i emis'ere, omisurale are

leagă ele !ouă emis'ere erebeloase #ntre ele $i 'ibre !e proie"ie, leagă erebelul !e

alte eta+e ale sistemului nervos.

Fibrele !e proie"ie pot 'i a'erente are vin la erebel $i e'erente are pleaă !e la

erebel

3iencefalul 1creierul intermediar2

Este interpus #ntre mezene'al $i reierul mare. Se a'lă #n prelungireatruniului erebral, sub emis'erele reierului mare. Este alătuit !in mai multe mase

!e substan"e nervoasă0 talamusul, metatalamusul, epitalamusul, ipotalamusul $i

subtalamusul. n interiorul !iene'alului se a'lă ventriulul 3.

"onfigura(ia e/ternă0 Are !ouă 'e"e0 bazală vizibilă la e%terior $i posterioară

aoperită !e emis'erele erebrale. Fa"a bazală prezintă iasma optiă are este un

or!on !e substan"ă albă 'ormate !in 'ibrele nervoase ale nervilor optii. &ot pe 'a"a

bazală se a'lă $i glan!a ipo'iză. Fa"a posterioară prezintă epi'iza sau glan!a pinealăsub 'orma unui orpusul ulat pe oliulii va!rigemeni superiori.

:



Structura internă. Substan"a enu$ie este !ispusă la interior sub 'ormă !e nulei, iar

susbtan"a albă la e%terior.

"reierul mare 1 Telencefalul sau Emisferele cere!rale2

Reprezintă partea ea mai voluminoasă a sistemului nervos entral, motiv pentru are

este numit reierul mare. Este #mpăr"it #n emis'ere erebrale, una !reaptă $i una

st*ngă separate printr-un $an" a!*n numit 'isură interemis'eriă sau longitu!inală. n

partea bazală a aestei 'isuri, emis'erele sunt unite printr-o lamă !e substan"ă albă

numită orpul alos.

Configuraţie externă/reierul mare are 'ormă ovoi!ă, u a%ul mare orientat antero-posterior. Fieare

emis'eră prezintă 3 e%tremită"i sau poli, 3 'e"e $i 3 margini. E%tremită"ile sunt0

anterioară 8pol 'rontal97 posterioară 8pol oipital9 $i latero-in'erioară 8pol temporal9.

Fe"ele sunt0 !orso-laterală a'lată #n raport u bolta raniană7 me!ială orientată spre

'isura interemis'eriă $i bazală #n raport u baza raniului. 5arginile sunt0 laterală,

supero-me!ială $i in'ero-me!ială.

Fe"ele emis'erelor erebrale prezintă numeroase $an"uri numite sizuri sau 'isuri.

(an"urile a!*ni !elimitează #ntre ele lobi erebrali, iar ele super'iiale !elimitează

irumvolu"iile sau girusurile. Ast'el, av*n! supra'a"a utată, reierul mare al omului

este un girene'al 8ene'al u girusuri9, #n opozi"ie u reierul animalelor in'erioare

are are supra'a"a nete!ă, numin!u-se lisene'al.

/ele mai importante $an"uri sunt0

$an"ul lateral sau sizura lui S@lvius situată pe 'a"a !orso-laterală $i in'erioară.

(an" entral sau sizura lui Rolan!o situată pe 'a"a !orso-laterală $i me!ială

(an" alarin pe 'a"a me!ială a păr"ii posterioare (an"ul parieto-oipital sau sizura perpen!iulară pe 'a"a me!ială $i !orso-laterală

(an"ul ingulum pe 'a"a me!ială paralel u orpul alos

Lobii emis'erelor erebrale sunt numi"i !upă oasele utiei raniene u are se a'lă #n

raport. Fieare emis'eră este #mpăr"ită prin $an"urile mai a!*ni #n patru lobi0 'rontal

#n raport u osul 'rontal situat #naintea $an"ului entral7 parietal #n raport u osul

parietal7 temporal #n raport u osul temporal situat sub $an"ul lateral7 oipital #n

raport u osul oipital. Fieare lob prezintă mai multe irumvolu"iuni !elimitate !e$an"urile ele mai super'iiale.

C



<e 'a"a bazală a emis'erelor erebrale se a'lă bulbul $i tratul ol'ativ. <e 'a"a

in'erioară a lobului 'rontal se a'lă el mai vei segment al reierului mare, anume

reierului ol'ativ are prelurează in'orma"iile legate !e miros. /reierul ol'ativ are

supra'a"ă nete!ă 'ără irumvolu"ii, alătuie! paleoorte%ul.

Structura internă

/reierul mare este alătuit !in substan"a enu$ie $i albă.

Substan"a enu$ie este !ispusă la supra'a"a 'orm*n! soar"a erebrală sau orte%ul

erebral, !ar este prezentă $i la baza emis'erelor, un!e alătuie$te nuleii bazali sau

orpul striat. Soar"a erebrală este alătuită !in neuroni !e tip, 'ormă $i mărimi

!i'erite, !ispu$i pe mai multe straturi repartizate neuni'orm. n a'ară !e elulele

nervoase, soar"a mai on"inene vroglii, 'ibre nervoase $i vase sangvine.

1D

7 sistemul nervos

Documents