7. radioactivitatea - · raport privind starea mediului În romÂnia 227 7. radioactivitatea...

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

227

7. RADIOACTIVITATEA REŢEAUA NAŢIONALĂ DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI PROGRAMUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI PROGRAME DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI ÎN ZONELE CU FONDUL NATURAL MODIFICAT ANTROPIC

7.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului

Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face

parte din Sistemul Integrat de Supraveghere a Poluării Mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD).

Înfiinţată în anul 1962, RNSRM constitue o componentă specializată a sistemului naţional de radioprotecţie, care realizează supravegherea şi controlul respectării prevederilor legale privind radioprotecţia mediului şi asigură îndeplinirea responsabilităţilor MMDD privind detectarea, avertizarea şi alarmarea factorilor de decizie în cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.

RNSRM – Structur ă organizatoric ă şi coordonare

MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE

AGENŢII PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

STAŢII DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI LABORATOR NAŢIONAL DE REFERINŢĂ PENTRU RADIOACTIVITATE

REŢEAUA NAŢIONALĂ PENTRU SUPRAVEGHEREA RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI


228

La nivelul anului 2006, RNSRM a funcţionat cu un număr de 37 de Staţii de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (SSRM), laboratoare aflate în structura organizatorică şi administrativă a Agenţiilor pentru Protecţia Mediului, precum şi cu 48 staţii automate de monitorizare a debitului dozei gama absorbite în aer. Amplasate în zona de influenţă a centralelor nuclearo-electrice de la Cernavodă şi Kozlodui, staţiile automate fac parte Sistemul Naţional de Avertizare/Alarmare pentru Radioactivitatea Mediului (SNAARM) în timp real, care, prin intermediul unui proiect Phare a fost extins în anul 2006 la nivelul întregii ţări, ajungând la un număr de 88 staţii automate de monitorizare a debitului dozei gama absorbită în aer şi 5 staţii automate de monitorizare a radioactivităţii apei (dispuse pe Dunăre).

Prin complexitatea sa RNSRM reprezintă un sistem specializat în monitorizarea continuă a radioactivităţii factorilor de mediu ce au ca scop îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin MMDD.

Coordonarea ştiintifică, tehnică şi metodologică a RNSRM este asigurată de către Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitatea Mediului (LR) din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.

Structura organizatorică, precum şi procedurile şi instrucţiunile de lucru pentru situaţii de rutină şi urgenţă aplicate în cadrul RNSRM, sunt conforme cu standardele şi recomandările internaţionale, avându-se în permanenţă în vedere documentele tehnice ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (de ex. TECDOC-1162; TECDOC-1092).

Staţiile de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (SSRM) au o dotare cu echipamente unitară şi o metodologie unică de prelevare, pregătire şi analiză a probelor de mediu.

Tehnicile de prelevare, pregătire şi analiză, calculul activităţilor specifice beta globale, a limitelor de detecţie şi a impreciziilor rezultatelor sunt caracteristice fiecărui tip de probă.

În cadrul programului standard de monitorizare desfăşurat în cadrul RNSRM, se urmăresc factorii de mediu: • aer – prin determinarea activităţii beta globale şi analiza gama spectrometrică a

aerosolilor şi a depunerilor atmosferice (umede şi uscate), precum şi masurarea continuă a debitului de doză gama externă absorbită,

• apă – prin determinarea activităţii beta globale şi analiza gama spectrometrică a apelor principalelor cursuri, precum şi a apelor freatică şi potabilă,

• vegetaţie – (cu perioada de prelevare aprilie – octombrie), prin determinarea activităţii beta globale şi analiza gama spectrometrică a vegetaţiei spontane şi comestibile (cereale, etc),

• sol necultivat – prin determinarea activităţii beta globale şi analiza gama spectrometrică

Fluxul de date în cadrul RNSRM include proceduri de verificare şi validare a datelor şi este stabilit astfel încât să asigure informarea promptă a factorilor de decizie interni, atât în situaţii de rutină cât şi în situaţii de urgenţă. Raportările se efectuează centralizat printr-un sistem complet automat de poştă electronică.

Baza naţională de date de radioactivitatea mediului este conectată la sistemul informaţional al Uniunii Europene, realizându-se transfer birecţional de date între România si reţelele radiologice din UE, pe platfoma EURDEP (European Data Exchange Platform). În situaţii de rutină frecvenţa raportărilor este zilnică, în situaţii de urgentă schimbul de date se realizează orar sau la două ore, în funcţie de natura şi evoluţia situaţiei. De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 35 şi 36 din Tratatul Euratom, datele naţionale de radioactivitatea mediului sunt raportate pe platforma Easy-Proteo către baza de date centrală a CE – REM (Radioactivity Environmental Monitoring) fiind incluse în raportările anuale elaborate de JRC.


229

7.2. Programul naţional de monitorizare a radioactivităţii mediului

Obiective: • detectarea rapidă a oricăror creşteri cu semnificaţie

radiologică ale nivelelor de radioactivitate a mediului pe teritoriul naţional;

• notificarea rapidă a factorilor de decizie în situaţie de urgenţă radiologică şi susţinerea cu date din teren a deciziilor de implementare a măsurilor de protecţie în timp real;

• controlul funcţionării surselor de poluare radioactivă cu impact asupra mediului în acord cu cerinţele legale şi limitele autorizate la nivel naţional;

• evaluarea dozelor încasate de populaţie ca urmare a expunerii suplimentare la radiaţii datorate practicilor sau accidentelor radiologice;

• urmărirea continuă a nivelelor de radioactivitate naturală, importante în evaluarea consecinţelor unei situaţii de urgenţă radiologică;

• furnizarea de informaţii către public În anul 2006 Programul naţional de monitorizare a radioactivităţii mediului a

conţinut: • Programul standard de supraveghere a radioactivităţii mediului, efectuat de toate

Staţiile de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului; • Programe de supraveghere a radioactivităţii mediului în zonele cu fondul natural

modificat antropic: • Program de supraveghere a radioactivităţii

mediului în zona de influenţă a CNE Cernavodă, desfăşurat de SSRM Cernavodă, SSRM Constanţa, SSRM Călăraşi, SSRM Slobozia şi 33 staţii automate de monitorizare a debitului dozei gama absorbite în aer;

• Program de supraveghere a radioactivităţii mediului în zona de influenţă a CNE Kozlodui – Bulgaria, desfăşurat de SSRM Bechet, SSRM Craiova, SSRM Turnu Severin, SSRM Zimnicea şi 15 staţii automate de monitorizare a debitului dozei gama absorbite în aer;

• Program de supraveghere a radioactivităţii mediului în zona de influenţă a IFIN – HH

Măgurele, desfăşurat de LR – ANPM; • Program de supraveghere a radioactivităţii mediului în zona de influenţă a

Fabricii de Combustibil Nuclear (FCN) Piteşti – Mioveni, desfăşurat de SSRM Piteşti;

• Program de supraveghere a radioactivităţii mediului în zona de influenţă a Uzinei Feldioara, desfăşurat de SSRM Braşov;

• Programe de supraveghere a radioactivităţii mediului în zone de minerit uranifer;

Pe parcursul anului 2006, nu s-au înregistrat depăşiri ale limitelor operaţionale de avertizare/alarmare ale factorii de mediu urmăriţi şi nu s-au înregistrat evenimente de contaminare radioactivă a mediului.


230

7.2.1. Radioactivitatea aerului

7.2.1.1. Aerosoli atmosferici

Prelevarea aerosolilor atmosferici prin aspiraţii pe filtre se realizează în cadrul programului standard de lucru al SSRM.

Analizele beta globale efectuate pe filtre au avut ca scop: • detectarea imediată a oricărei creşteri semnificative a radioactivităţii mediului (analize

imediate) • determinarea nivelul radioactivităţii naturale a descendenţilor radonului şi toronului

(izotopi naturali emanaţi de scoarţa terestră), (analize efectuate la 20h, respectiv 25h, în funcţie de programul de lucru al staţiei)

• determinarea nivelului global al radioactivitatii artificiale a mediului (analize efectuate la 5 zile)

Numărul total al analizelor beta globale efectuate la nivelul anului 2006 pe filtrele de aerosoli atmosferici a fost de aproximativ 99600.

Fig. 7.2.1 Activitatea beta globală medie anuală a aerosolilor atmosferici în anul 2006 Activitatea beta global ă medie a probelor de aerosoli atmosferici în cadrul RNSRM

- analize imediate -

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Activita

tea be

ta g

loba

lă

[Bq-

m3 ]

asp 02-07 asp 08-13 Notă: Limita de avertizare, conform OM 338/2002, este de 50 Bq/m3.

Nivelele activităţii radonului şi toronului, pentru aspiraţia 02 – 07, programul de

iarnă (respectiv 03 – 08, programul de vară) şi pentru aspiraţia 08 – 13, programul de iarnă (respectiv 09 – 14, programul de vară), sunt prezentate în graficele următoare:

Fig. 7.2.2. Activitatea radonului în mediu în anul 2006 – valori medii anuale

Activitatea specific ă a radonului în mediu în anul 2006

0

5000

10000

15000

20000

25000

Activita

tea

Rn [m

Bq/m

3 ]

asp 02-07 asp 08-13


231

Fig. 7.2.3. Activitatea radonului în mediu în anul 2006 – valori medii anuale

Activitatea specific ă a toronului în anul 2006

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

Act

ivita

tea

Tn

[mBq/

m3 ]

asp 02-07 asp 08-13

Valorile concentraţiilor de radon şi toron înregistrate la staţiile de munte (Babele, Toaca) sunt relativ scăzute comparativ cu staţiile din celelalte zone ale ţării datorită faptului că în aceste zone exhalaţia de radon şi toron din sol este relativ scazută, iar pe de alta parte, prin scăderea concentraţiilor de radon şi toron cu altitudinea (datorită rarefierii atmosferei).

Concentraţiile obţinute pe aspiraţia de noapte (02-07) sunt în general mai mari decât cele obţinute pe aspiraţia de zi (08-13) în concordanţă cu variaţiile zilnice normale – valori ridicate ale radioactivităţii relativ mai mari pe perioada noptii, când condiţiile de difuzie în atmosferă sunt reduse, comparativ cu valorile radioactivităţii pe perioada zilei.

Analizele gama spectrometrice efectuate asupra probelor de aerosoli cumulate lunar pentru fiecare staţie, nu au pus în evidenţă radionuclizi artificiali cu activităţi peste limita de detecţie a aparatelor.

7.2.1.2. Debitul dozei gama în aer

Debitul dozei gama în aer este înregistrat din oră în oră, efectuându-se medii zilnice pe durata zilei de lucru. Valorile prezentate în figura de mai jos au fost obţinute prin medierea valorilor orare înregistrate la nivelul anului 2006, având la dispoziţie un număr total de aproximativ 196300 de valori de debit de doză. Eroarea asociată acestei măsurări este sub 15%.

Fig 7.2.4. - Debitul dozei gama absorbită în aer înregistrat în anul 2006 în cadrul

RNSRM Doza gama în aer - 2006 [microGy/h]

Staţii cu program de 11-16h

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

media maxima media pe tara


232

Debitul dozei gama în aer la sta ţiile cu program de 24h

0

0.5

1

Cluj Babele Craiova Pitesti Constanta Toaca Iasi Bucuresti Bechet Cernavoda

Limita de avertizare

[micro

Gy/

h]

media maxima media pe tara

Notă: Limita de avertizare pentru debitul dozei gama absorbite în aer, conform OM

338/2002, este de 1 µGy/h.

7.2.1.3. Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii

Probele de depuneri atmosferice se obţin prin colectarea zilnică a pulberilor sedimentabile şi a precipitaţiilor atmosferice. După recoltare şi pregătire, probele de depuneri totale sunt măsurate pentru determinarea activităţii beta globale imediate şi după 5 zile de la prelevare. Probele zilnice se cumulează lunar şi sunt măsurate gama spectrometric.

Nivelul radioactivităţii beta globale pentru probele de depuneri atmosferice umede şi uscate – măsurători imediate, pe teritoriul Romaniei în anul 2006, este prezentat

grafic în figura de mai jos. Valorile prezentate grafic au fost obţinute prin medierea valorilor zilnice, din anul 2006. Fig 7.2.5. - Activitatea beta globală medie a depunerilor atmosferice în anul 2006

Depuneri atmosferice - 2006

0

50

100

Satu

Mar

e

Oradea

Targu

Mur

es

Dev

a

Timiso

ara

Bras

ov

Turn

u Se

verin

Tulce

a

Gala

ti

Suce

ava

Bacau

Sf. G

he.

Baia Mar

e

Zimnice

a

Piatra

Nea

mt

Arad

Focsa

ni

Calaras

i

Resita

Botos

ani

Sibiu

Slob

ozia

Miercur

ea C

iuc

Ploies

ti

Vaslui

Act

ivita

tea

beta

glo

bală

[Bq/

m2 /z

i]

maxima media

Notă: Limita de avertizare pentru depuneri atmosferice, conform OM 338/2002, este de 1000 Bq/m2 pe zi.


233

Nivelul activităţii beta globale a probelor de depuneri atmosferice prezintă, pentru toate staţiile, o serie de maxime şi minime dispuse aproximativ în aceeasi lună, adică maximele în lunile aprilie-mai şi minimele în decembrie-ianuarie. Acesta variaţie este legată de activitatea stratosferică şi este un indiciu al acestei activităţi. Dependenţa radioactivităţii depunerilor atmosferice de fenomele de „curăţare” a troposferei (fie de precipitaţii, fie de curenţii descendenţi) nu este atât de evidentă în variaţia mediei lunare în timp, datorită preponderenţei factorului anotimpual.

Fig. 7.2.6 - Nivelele de tritiu pentru probele de precipitaţii prelevate în anul 2006

pe teritoriul României

Activitatea tritiului în probe de precipita ţii

1

10

100

Alba

Iulia

Arad

Babe

leBa

c ă uBa

ia M

are

Bech

etBo

toş an

iBr

a ş ov

Buz ă u

Că lă

raş i

Clu

jC

onst

anţ a

Cra

iova

Dev

aFo

c ş ani

Gal

a ţ i Iaş i

Mc.

Ciu

cO

rade

aPi

teş t i

Ploi

e ş ti

Piat

ra N

eamţ

Re ş i

ţ aSa

tu M

are

Sf.G

heor

ghe

- Tl

Sibi

uSl

oboz

iaSu

ceav

aTg

. Mur

e şTi

mi ş o

ara

Toac

aTr

. Sev

erin

Tulc

eaVa

slui

Z im

nice

a

Act

ivita

tea

T [B

q/L]

medie min max

Analiza seriei de date din precipitaţii lunare din anul 2006, indică faptul că, între

staţiile RNSRM nu există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelele medii de tritiu. Variaţiile sezoniere sunt analoage, mediile lunare sunt comparabile şi cresc de la iarnă la vară.

Analizele gama spectrometrice efectuate asupra probelor zilnice, cumulate lunar, pentru fiecare staţie, au permis evidenţierea variaţiilor sezoniere a concentraţiilor radionuclidul cosmogenic Be-7, adică existenţa unor fluxuri maxime în perioada primavară-vară, odată cu intensificarea mişcărilor turbulente la nivelul troposferei superioare, şi minime în lunile de iarnă (decembrie-ianuarie), odată cu amorsarea acestor miscări.

La nivelul anului 2006, depunerea medie lunară de Be-7, calculată pe baza valorilor lunare obţinute la cele 37 de puncte de colectare distribuite pe teritoriul ţării, a fost de 46.8 Bq/ m2/an.

7.2.2. Radioactivitatea apelor În scopul supravegherii principalelor cursuri de

apă din ţară, se recoltează probe din râurile situate în apropierea SSRM. Se fac recoltări zilnice, săptămânale şi anuale, pentru cele zilnice şi săptămânale efectuându-se măsurări ale activităţii beta globale imediate (după evaporarea probei) şi după 5 zile, iar cele anuale fiind evaporate şi analizate gama spectrometric.


234

7.2.2.1. Radioactivitatea principalelor râuri

Graficul din figura de mai jos prezintă nivelul radioactivităţii beta globale în principalele râuri din ţară – valorile medii şi maxime înregistrate pentru măsurătorile imediate pe teritoriul României, în anul 2006. Valorile activităţii beta globale au fost reprezentate în grafic doar pentru râurile la care s-au înregistrat mai mult de jumătate din numărul de valori peste limita de detecţie.

Fig.7.2.7. Activitate beta globală a apei principalelor râuri din România

Activitatea beta global ă a principalelor râuri din România Bq/m3] - 2006 -

0

1000

2000

Sibiu (Cibin)

Miercurea Ciuc (O

lt)

Vaslui (B

ârlad)

media maxima

Valorile din grafic au fost obţinute prin medierea valorilor medii lunare ale

măsurătorilor imediate, din anul 2006. Numărul total al măsurătorilor efectuate în anul 2006 la toate cele 37 de staţii pentru apa de suprafaţă este de aproximativ 8.400. Domeniul de variaţie a erorilor relative asociate concentraţiilor probelor de apă de suprafaţă se încadrează în domeniul 7 - 38%.

Analizele gama spectrometrice efectuate pe probe anuale cumulate, pentru fiecare curs de apa, au permis determinarea concentraţiilor radionuclidice gama. Dintre radionuclizii identificaţi în probele de apa, radionuclidul primordial K-40 şi produsul de fisiune Cs-137 (de origine predominant cernobâliană) au contribuţia importantă la activitatea gama spectrometrică.

Fig.7.2.8. Nivelele de Cs-137 şi K-40 în principalele râuri din România

0,1

1

10

100

1000

Activita

tea

[Bq/

L]

Sat

u Mar

eOra

dea

Tg M

ures

Cluj N

... Dev

aTim

isoa

raBra

sov

Tr.

Seve

rinCra

iova

Pite

sti

Con

stan

taTu

lcea

Galat

iBuz

auSuc

eava

Iasi

Bac

auBuc

ure.

..Bec

het

SF Gh.

..Cernav

oda

Baia M

are

Zim

nice

aPt N

eamt

Arad

Focs

ani

Alba

Iulia

Calar

asi

Res

itaBot

osan

iSibiu

Slobo

zia

Mc Ciuc

Ploiesti

Vas

lui

Concentra ţia Cs-137 şi K-40 în principalele râuri din România

K-40 Cs-137


235

Fig.7.2.9. Comparaţie între nivelele de tritiu şi apa de suprafaţă de-a lungul Dunării, pe sectorul românesc

0

10

20

30

40

50

60

70

Activita

tea

tritiu

[TU]

Tr. Severin Bechet Zimnicea Călăraş i Galaţi Tulcea Sf.Gheorghe

Concentra ţia tritiului în ap ă de suprafa ţă şi precipita ţii de-a lungul Dun ării

Dunăre Precipitaţii

7.2.2.2. Radioactivitatea Dunării

În figura de mai jos se prezintă nivelul radioactivităţii beta globale a apei de

suprafaţă recoltată la staţiile riverane Dunării – valorile medii şi maxime înregistrate pentru măsurătorile imediate, în anul 2006.

Fig.7.2.10. Activitatea beta globală a Dunării în diferite puncte din sectorul

românesc

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

Bq/mc

Tr.Severin Zimnicea Calarasi Cernavoda Galati Tulcea Sf.Gheorghe Tl

Activitatea beta global ă a Dun ării

medie maxim

Notă: Limita de avertizare pentru apă brută, conform OM 338/2002, este de 5000 Bq/m3

pe zi. Probele de apă de Dunăre au înregistrat un nivel relativ scăzut al radioactivităţii

gama spectrometrice. În tabelul ce urmează sunt prezentate concentraţiile anuale de Cs-137, Be-7 şi K-40, în apa de suprafaţă, recoltate de staţiile de radioactivitate riverane.


236

Tabel 7.2.1 Concentraţiile Cs-137, Be-7 şi K-40 în Dunăre

Tip prob ă Locul prelev ării Cs-137 [Bq/m 3] Be-7 [Bq/m 3] K-40 [Bq/m 3]

Apă de Dun ăre

Turnu Severin <0.44 <3.02 237,0 ± 8,9 Bechet 2,74 ± 0,83 32,77 ± 12,5 38,74 ± 3,011

Zimnicea 0,34± 0,05 <1.56 <7.98 Călăraşi 0,56 ± 0,15 27,94 ± 11,01 72,32 ± 4,17

Cernavodă 1,35 ± 0,38 10,52 ± 3,93 77,66 ± 6,89 Galaţi 0,36 ± 0,05 - 44,47 ± 2,10 Tulcea 0,61 ± 0,17 - 89,38 ± 5,15

Sf. Gheorghe 0,34 ± 0,07 - 77,88 ± 5,26

Fig. 7.2.11. Nivelele medii anuale pentru Cs-137 şi K-40 în Dunăre, pe sectorul românesc.

0

50

100

150

200

250

Activita

tea

[Bq/

mc]

TurnuSeverin

Bechet Zimnicea Calarasi Cernavoda Galati Tulcea Sf.Gheorghe

Nivele medii anuale ale Cs-137 şi K-40 în Dun ăre

Cs-137 K-40

Fig. 7.2.12. Comparaţie între nivelele tritiului în probe de apă de Dunăre şi

precipitaţii la nivelul anului 2006

Nivelele tritiului în Dun ăre şi precipita ţii în anul 2006

1

10

Tr. Severin Bechet Zimnicea Călăraşi Galaţi Tulcea Sf.Gheorghe

Act

ivita

tea

T [B

q/L]

Dunăre Precipitaţii


237

7.2.2.3. Radioactivitatea Mării Negre

La nivelul anului 2006, supravegherea radioactivităţii mediului marin s-a derulat atât prin programul standard de monitorizare, cât şi în cadrul programului regional de monitorizare a Mării Negre coordonat de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomica, Viena.

Fig. 7.2.13 Activitatea beta globală a Marii Negre – zona Constanţa

Dinamica concentraţiilor de Cs-137 şi K-40 în probele de apa de suprafaţă,

recoltate în zona Sf. Gheorghe, în perioada iunie – decembrie, este prezentată în figura de mai jos, Cs-137 având o concentraţie medie de 9,26 ± 5,78 Bq/m3, iar K-40 de 4101,13 ± 229,24 Bq/m3.

Fig. 7.2.14 Dinamica Cs-137 şi K-40 în Marea Neagră – zona Sf. Gheorghe

Concentra ţia de Cs-137 şi K-40 în Marea Neagr ă, în zona Sf. Gheorghe

1

10

100

1000

10000

iun iul aug sep oct nov dec

Act

ivita

te [B

q/m

c]

Cs- 137 K-40

În probele de apă de suprafaţă, recoltate în zona Constanţa, concentraţia medie

de Cs-137 a fost de 28,03 ± 6,76Bq/m3, iar cea a radionuclidului natural K-40 a fost de 5739,67 ± 293,35 Bq/m3.


238

Fig. 7.2.15. Dinamica Cs-137 şi K-40 în Marea Neagră – zona Constanţa

Concetra ţia Cs-137 şi K-40 în Marea Neagr ă în zona Constan ţa, în anul 2006

1

10

100

1000

10000

ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec

Act

ivita

tea

[Bqm

c]

Cs-137 K-40

7.2.3. Radioactivitatea solului

Probele de sol sunt recoltate din zone

necultivate de cel puţin 10 ani. Prelevarea probelor de sol se efectuează săptămânal, iar măsurarea beta globală a probelor se face după 5 zile. În luna iunie, se recoltează o probă de sol de pe o suprafaţă necultivată de 10x10 cm2, până la adâncimea de 5 cm, care se analizează gama spectrometric.

Graficul din figura de mai jos prezintă nivelul radioactivităţii beta globale, în anul 2006, în probele de sol necultivat recoltate la staţiile din cadrul RNSRM de pe teritoriul României, pentru care s-au

înregistrat peste 20 de valori semnificative. Valorile din grafic au fost obtinute prin medierea valorilor săptămânale, din anul

2006. Domeniul de variaţie al erorilor relative asociate concentraţiilor este cuprins între 8 – 61%.

Fig. 7.2.16 Acivitatea beta globală a probelor de sol

Activitatea beta global ă a probelor de sol [Bq/kg dw]- 2006 -

0

200

400

600

800

1000

1200

Satu M

are

Orade

a

Targu Mures

Dev

a

Timisoa

ra

Bras

ov

Turnu Se

verin

Tulcea

Galati

Suce

ava

Baca

u

Sf. G

he.

Baia M

are

Zimnice

a

Piatra Nea

mt

Arad

Focsan

i

Calaras

i

Res

ita

Botosani

Sibiu

Slob

ozia

Miercurea

Ciuc

Ploies

ti

Vaslui

maxima media


239

7.2.4. Radioactivitatea vegetaţiei Probele de vegetaţie spontană sunt prelevate săptămânal, analiza beta globală a

probelor efectuându-se la 5 zile de la recoltare.

Fig. 7.2.17 Activitatea beta globală a probelor de vegetaţie

Activitatea beta global ă a probelor de vegeta ţie [Bq/kg fw]- 2006 -

0

100

200

300

400

500

600

700

800

Satu M

are

Oradea

Targu

Mur

esDev

a

Timiso

ara

Braso

v

Turnu

Sev

erin

Tulcea

Gala

ti

Sucea

va

Bacau

Sf. Ghe

.

Baia M

are

Zimnice

a

Piatra

Nea

mt

Arad

Focsa

ni

Calara

si

Resita

Botos

ani

Sibiu

Slobo

zia

Mier

cure

a Ciu

c

Ploies

ti

Vaslui

maxima media

Valorile din grafic au fost obţinute prin medierea valorilor medii lunare, din anul 2006. Domeniul în care variază erorile de măsură este cuprins între 9 – 59%.

În luna iunie se recoltează o probă de vegetaţie spontană de pe o suprafaţă de 1 m2, care se măsoară gama spectrometric. În probele de grâu analizate în anul 2006, concentraţia radionuclidului Cs-137 s-a situat sub limita de detecţie.

Rezultatele analizelor efectuate asupra factorilor de mediu mai sus prezentaţi indică faptul că în toate regiunile ţării principala sursă de poluare radioactivă artificială a mediului o constitue materialul de origine cernobâliană. Produsul de fisiune Cs-137 este prezent în toate compartimentele de mediu (aer, apă, sol, vegetaţie), concentraţiile radionuclidice reflectând distribuţia neomogenă a poluării la scara teritoriului României, dată de particularităţile depunerilor radioactive din perioada accidentului de la Cernobâl, remarcându-se creşterea nivelului poluării radioactive o dată cu creşterea altitudinii.

Tendinţa de scădere a concentraţiilor radioanuclizilor artificiali în mediu se menţine, ea fiind semnificativă în cazul factorul de mediu aer; solul rămâne factorul de mediu cu cel mai ridicat conţinut radioactiv.

7.3. Programe de supraveghere a radioactivităţii mediului în zonele cu fondul natural modificat antropic

Analizele efectuate în cadrul programelor de supraveghere a obiectivelor ce produc modificarea nivelelor radioactivităţii naturale (zone cu activităţi miniere uranifere, combinate de îngrăşăminte chimice) au indicat faptul că activităţile desfăşurate produc modificarea fondului radioactiv pe zone restrânse în cadrul amplasamentului (datorită în principal, prezenţei haldelor), iar în scopul asigurării radioprotecţiei mediului şi a populaţiei din zonă, agenţiile pentru protecţia mediului au stabilit o serie de măsuri specifice.


240

Valorile înregistrate s-au încadrat în limitele de avertizare/alarmare operaţionale în cadrul Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului. În probele analizate, tritiul a fost identificat ca principal radionuclid produs de obiectivul supravegheat (acesta fiind detectat în probele de precipitaţii, apa de suprafaţă şi vegetaţie).

În ceea ce priveşte obiectivele nucleare de pe teritoriul naţional (CNE PROD Cernavodă, platforma SCN – FCN Piteşti, Platforma Măgurele), rezultatele analizelor efectuate în cadrul programelor de supraveghere derulate de agenţiile pentru protecţia mediului şi Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitatea Mediului, indică respectarea de către unităţi a limitelor de evacuare în mediu, impuse pentru poluanţii radioactivi în procesul de autorizare.

7.3.1. Impactul funcţionării CNE Cernavodă asupra populaţiei şi

mediului Prima centrală nuclearoelectrică din România s-a construit lângă oraşul Cernavodă,

oraş situat la 180 Km est de Bucureşti, la confluenţa între Dunăre şi Canalul Dunăre – Marea Neagră. Lucrările de construcţie au început în anul 1979, proiectul cuprinzând iniţial toate cele 5 unităţi, cu o putere de 706,5 MW fiecare.

Tehnologia de producere a energiei nucleare la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă are la bază conceptul de reactor nuclear de tip CANDU (CANadian Deuterium Uranium), care funcţionează cu uraniu natural şi utilizează apa grea (D2O) ca moderator şi agent de răcire.

Printr-o evaluare la scară globală, rezultă că energetica nucleară constituie o parte a soluţiei pentru reducerea poluării mediului înconjurător.

Impactul radiologic datorat exploatării CNE PROD Cernavodă este măsurat în termeni de doză pentru populaţie. Evaluarea dozei pentru populaţie (neexpusă profesional) se face pe baza rezultatelor programului de monitorizare a efluenţilor lichizi şi gazoşi. În cadrul programului de monitorizare radiologică a mediului, rezultatele analizelor confirmă impactul neglijabil pe care îl are asupra populaţiei şi mediului înconjurător funcţionarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.

Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare aprobă limite pentru cantităţile din anumiţi radionuclizi care pot fi evacuaţi în mediu, în decursul unui an, de către o centrală nuclearoelectrică, fabrică de combustibil nuclear, mină de uraniu, reactor de cercetare sau alt obiectiv în care se produc sau se utilizează surse de radiaţii. Aceste limite sunt cunoscute ca Limite Derivate de Emisie (LDE). Ele sunt calculate pe baza dozei de radiaţii la care poate să fie expus un membru al „grupului critic”, ca rezultat al transferului radionuclizilor emişi în mediu.

Grupul Critic este un grup ipotetic format de persoanele din public care pot primi cele mai mari doze datorate funcţionării unui obiectiv nuclear. În acest caz s-a considerat un grup, care ar locui chiar la limita zonei de excludere, ar consuma apă din Dunăre, lapte provenind de la ferme amplasate în aceeaşi zonă, produse alimentare din gospodăriile proprii sau ferme locale, peşte din Dunăre.


241

7.3.1.1. Programul de supraveghere radiologică a mediului

Programul de supraveghere radiologică a mediului la CNE PROD Cernavodă a fost elaborat şi pus în aplicare pentru a se putea verifica eficacitatea programelor de control a efluenţilor şi pentru a putea fi sesizate la timp orice modificări ale concentraţiilor de substanţe radioactive în probele de mediu.

Pentru o estimare cât mai corectă a impactului funcţionării centralei asupra mediului, în perioada 1984-1996 a fost derulat programul de monitorizare preoperaţională a mediului la CNE PROD Cernavodă. Măsurările efectuate în cadrul acestui program au permis caracterizarea de fond a radioactivităţii mediului la Cernavodă şi posibilitatea evaluării prin comparaţie a impactului centralei asupra mediului.

La nivelul anului 2006, programul de supraveghere a mediului în zona de influenţă a CNE – PROD Cernavodă a avut ca scop principal identificarea unor eventuale eliberări radioactive în mediu peste limitele de reglementare, precum şi estimarea expunerii suplimentare a populaţiei ca urmare a funcţionării obiectivului nuclear.

Punctele de prelevare din zona de influenţă a CNE – PROD Cernavodă, cuprinse în programul de monitorizare a mediului au fost alese la diferite distanţe de centrală, pe toate directii de vant, în limita a 20 km.

Tabel 7.3.1. Puncte de prelevare pentru probele de sol şi vegetaţie

LOCAŢIE SECTOR DISTANŢA (IN LINIE DREAPŢĂ) FAŢĂ DE CNE CERNAVODĂ

Ecluza Cernavodă SSV 0.5 km SSRM Cernavodă VNV 1.7 km Oraţ Cernavodă NV 3 km Cochirleni SV 7 km Seimeni N 8 km Mircea-Vodă ESE 10 km Tortomanu ENE 13 km Rasova SV 13 km Medgidia ESE 19 km Capidava N 20 km Feteşti VNV 20 km

În scopul monitorizării emisiilor lichide. prelevarea probelor de apă s-a făcut din

mai multe sectoare ale Dunării, precum şi din Canalul Dunăre – Marea Neagră, în amonte şi aval de centrală.

Tabel 7.3.2. Puncte de prelevare pentru probele de apă de suprafaţă

LOCAŢIE SECTOR DISTANŢA (IN LINIE DREAPTĂ) FAŢĂ DE CNE CERNAVODĂ

Dunăre – Braţul Borcea (Călăraşi) VSV 60 km Dunăre – Braţul Borcea (Feteşti) VNV 20 km Dunăre – Cochirleni SV 7 km Dunăre – Gara Fluvială Cernavodă VNV 2.7 km Canal Dunăre – M. Neagră (Ecluză Cernavodă) SSV 0.5 km Canal Dunăre –M. Neagră (Medgidia) ESE 19 km Canal Seimeni N 8 km Dunăre – Seimeni N 8 km Dunăre – Capidava N 20 km


242

Ca puncte de referinţă s-au ales oraşele Constanţa, Călăraşi şi Slobozia. În probele analizate nu a fost detectată prezenţa unor radionuclizi artificiali

gama emiţători a caror sursă sa fie CNE – PROD Cernavodă. Analize gama spectrometrice pentru probe de aerosoli atmosferici:

Fig. 7.3.1 Concentraţia Be-7 în probe de aerosoli atmosferici

Concentratia Be-7 in depuneri atm os fe r ice in anul 2 006

0,00

0,50

1,00

1,50

2,00

2,50

Slobozia Calarasi Cernavoda Cons tanta

Bq/

mp

zi ian-iun

iul-dec

Fig. 7.3.2 Concentraţia Cs-137 în probe de aerosoli atmosferici

Concentratia Cs-137 in depunere i atm os fe r ice in anu l 2006

0,000

0,001

0,002

0,003

0,004

0,005

0,006

0,007

0,008

0,009

0,010

Slobozia Calaras i Cernavoda Constanta

Bq/

mp

zi ian-iun

iul-dec


243

Analize gama spectrometrice pentru probe de apă de suprafaţă: Fig. 7.3.3. Comparaţie între concentraţia K-40 din probele de apă de suprafaţă

Concentra ţia K-40 în ap ă de s uprafa ţă, în anul 2006, în zona Cernavod ă

0

50

100

150

200

250

300

350

ian feb

mar

aprm

aiiun iul au

gse

p octnov dec

Bq/mc

Dunăre - Cernavodă Can. Seimeni Can. Ecluză CDMN Medgidia

Dunăre - Seimeni Dunăre - Cochirleni Dunăre - Capidava

Fig. 7.3.4. Comparaţie între concentraţia Ac-228 din probele de apă de suprafaţă

0

5

10

15

20

25

30

Bq/m c

ia nfeb mar

apr mai iun iu laug sep oct nov dec

Concentra ţia Ac-228 în ap ă de suprafa ţă, în anul 2006, în zona Ce rnavod ă

Dunăre - Cernavodă Can. Seimeni Can. Ecluză CDMN Medgidia

Dunăre - Seimeni Dunăre - Cochirleni Dunăre - Capidava

Analize gama spectrometrice pentru probe de lapte:

Fig. 7.3.5. Comparaţie între concentraţia K-40 din probele de lapte

0

20

40

60

80

100

120

140

Bq/L

ian

feb

mar ap

rm

ai iun iu

lau

gse

poc

tno

vde

c

Concentra ţia de K-40 din probe de lapte de vac ă, în anul 2006

Slobozia Calarasi Tortomanu Cernavodă Mircea Vodă Constanţa


244

Fig. 7.3.6. Comparaţie între concentraţia Ac-228 din probele de lapte

0

1

2

3

4

5

6

Bq/L

ian

feb

mar ap

rm

ai iun iu

lau

gse

poc

tno

vde

c

Concentra ţia de Ac-228 din probe de lapte de vac ă, în anul 2006

Slobozia Calarasi Tortomanu Cernavodă Mircea Vodă Constanţa

În anul 2004 a fost pus în funcţiune SNAARM.ce permite monitorizarea debitului

de doză gamma în aer, în zonele de influenţă a CNE Cernavodă şi, CNE Kozlodui cu transmiterea datelor în timp real, în scopul avertizării/alarmării rapide a factorilor de decizie.

Acest sistem asigură monitorizarea continuă a debitului de doză gamma în aer, în zonele de influenţă a CNE Kozlodui şi CNE Cernavodă, fiind un instrument deosebit de util în urmărirea emisiilor radioactive în aer de la aceste obiective nucleare şi avertizrea/alarmarea factorilor de decizie naţionali în cazul unor urgenţe radiologice.

Valorile debitului de doză gamma în aer, înregistrate la nivelul anului 2006 de staţiile automate amplasate în zonele de influenţă CNE-PROD Cernavodă se încadrează sub limitele de avertizare operaţionale în cadrul RNSRM , figura 7.3.7.

7.3.1.2. Expunerea populaţiei în zona de influenţă CNE PROD Cernavodă

Pornind de la concentraţiile radionuclidice din probele recoltate în cadrul

programului de monitorizare, s-a evidenţiat că principala contribuţie la EDE total anual o au radionuclizii naturali K-40 (8.65E-02mSv/an) si Pb-214 (1.86E-06). Dintre radionuclizii artificiali măsuraţi în probe, Cs-137, produs de fisiune de origine predominant cernobîliană, contribuie cu o doză de 3.3E-02 µSv/an.

În urma estimărilor de doză, se constată că doza efectivă datorată ingestiei este de 9.1E-02 mSv/an, din care cea mai mare contribuţie o are consumul de cereale (4.44E-02 mSv/an) şi fructe (2.13E-02 mSv/an), doza efectivă totală datorată inhalării fiind cu mult mai mică (8.35 E-05 mSv/an). Doza efectivă datorată iradierii de la sol pe perioada unui an înregistrând valori nesemnificative.

Programul de monitorizare desfăşurat în prezent nu include detectarea sau măsurarea unor radionuclizi precum Kr-85, Kr-87, Kr-88, Xe-131, Xe-133 sau I-130, I-131. Aceştia sunt prezenţi în mediu, în zona de influenţă CNE PROD Cernavodă, datorită emisiilor în funcţionare normală a reactorului, dar valoarea lor nu poate fi cuantificată, pe baza actualului program de monitorizare, prin măsurători directe (se estimează că aceşti radionuclizi pot contribui la doza totală pe care o încasează o persoană din populaţie, cu un procent de la 5% până la 10% din EDE calculat).

În concluzie, doza încasată peste fondul natural de radiaţii de către un locuitor din zona oraşului Cernavodă este relativ mică, nedepăşind limita de doză suplimentară de 1 mSv pe an stabilită prin reglementări naţionale.


245

7.3.2. Impactul funcţionării CNE Kozlodui asupra populaţiei şi

mediului

7.3.2.1. Programul de supraveghere radiologică a mediului

În limitele fluctuaţiei statistice, debitul dozei gama în aer prezintă o evoluţie constantă pe perioada anului 2006. Valorile maxime (circa 0,15 µSv/h) şi medii ale debitului de doză gama înregistrate de staţiile automate ale Sistemului Naţional de Avertizare/Alarmare pentru Radioactivitatea Mediului din zona de influenţă a CNE Kozlodui (figura 7.3.8.) nu prezintă o variaţie semnificativă de la o locaţie la alta, valorile înscriindu-se sub limitele de avertizare/alarmare operaţionale în cadrul Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului.

7.3.2.2. Expunerea populaţiei din zona de influenţă CNE Kozlodui Programul de supraveghere în zona de influenţă a CNE Kozlodui a avut ca scop

principal identificarea unor eventuale eliberări radioactive în mediu, la nivelul anului 2006. Nu a fost identificată prezenţa unor radionuclizi artificiali gama emiţători a căror sursă să fie CNE Kozlodui.

Toate valorile înregistrate la nivelul anului 2006 la staţiile de supraveghere a radioactivităţii mediului (SSRM Bechet, SSRM Craiova, SSRM Zimnicea şi SSRM Tr. Severin) aflate în zona de influenţă a centralei încadrându-se în limitele de avertizare/alarmare operaţionale în cadrul Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului.

Principala contribuţie o au radionuclizii naturali (radionuclizii din seriile U-Ra, Th

şi radionuclidul primordial K-40, în special datorită prezenţei acestuia în toţi factorii de mediu). Dintre radionuclizii artificiali măsuraţi în probe, Cs-137, produs de fisiune de origine predominant cernobâliană, contribuie cu o doză de 1.81E-02 mSv/an.

Doza datorată consumului de apă potabilă este de 4.95E-05 mSv/an. Fructele, legumele si cerealele contribuie cu o doza de 4.88 E-02 mSv/an si doza datorata consumului de lapte este de 1.34 E-05 mSv/an.


246

Fig.7.3.7. Valorile debitului dozei gama abdorbite în aer în zina de influenţă a CNE Cernavodă

0

0,02

0,04

0,06

0,08

0,1

0,12

0,14

0,16

[mic

roS

v/h]

APM

Slo

bozi

a

Jand

arm

i

Dep

ozit

Seiru

UM

Med

gidi

aU

M M

anga

lia

Debitul dozei gama în zona de influen ţă a CNE Prod Cernavod ă - 2006 -

maxima media media anuală


247

Fig. 7.3.8. Debitul dozei gama în zona de influenţă a CNE Prod Kozlodui (µSv/h)

0

0,05

0,1

0,15

0,2

0,25

[mic

roSv/

h]

Elec

trica

Ned

eia

Pepi

nier

a Za

val

Spet

Bec

het

Debitul dozei gama în zona de influen ţă a CNE Prod Kozlodui- 2006 -

maxima medie media anuală


248

7.3.2.3. Expunerea populaţiei în zona de influenţă a SCN – FCN Piteşti

In zona de influenţă SCN – FCN Piteşti contribuţia cea mai mare la doza

efectivă totală este data de consumul de legume (3.10E-02 mSv/an) si consumul de cereale (1.14-02 mSv/an). Doza datorată consumului de fructe este cu un ordin de marime mai mica fiind de 3.8E-03 mSv/an. Doza datorată consumului de apă potabilă este de 4.83E-05 mSv/an si doza datorata ingestia accidentale de sol este de 2.28E-04 mSv/an. Pe radionuclizi contributia cea mai mare la doza efectiva totală este data de radionuclidul natural K-40 (4.62E-02 mSv/an) si radionuclidul Cs-137, produs de fisiune de origine predominant cernobîliană (1.43E-04 mSv/an).

7.3.2.4. Expunerea populaţiei în zona platformei Măgurele Pentru zona Magurele s-a constatat ca cea mai mare contribuţie o are doza

datorată consumului de fructe si legume fiind de 9.39E-02 mSv/an. Doza datorată consumului de apă potabilă este de 2.5E-04 mSv/an şi doza datorată ingestiei accidentale de sol este de 9.28E-04 mSv/an. Doza datorată inhalarii are acelasi ordin de marime ca şi doza datorată consumului de fructe si legume dar mai mică fiind de 3.21E-02 mSv/an. Contribuţia dozei datorată iradierii de la sol este nesemnificativă comparativ cu celelalte doze. La doza efectivă totală cea mai mare contribuţie o au radionuclidul natural K-40 (5.31E-02 mSv/an) si radionuclidul Cs-137, produs de fisiune de origine predominant cernobîliană (1.97E-04 mSv/an).

7. radioactivitatea - · raport privind starea mediului În romÂnia 227 7. radioactivitatea...

Documents